i. sinteza legislativĂ · 2015. 2. 27. · camera deputaŢilor direcŢia comunicare Şi relaŢii...

CAMERA DEPUTAŢILOR DIRECŢIA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Newsletter nr.4 - 2015 săptămâna 23 –27 februarie 2015

1

Stimaţi abonaţi, Vă transmitem sinteza săptămânală a activităţii Camerei Deputaţilor, cu speranţa că o veţi considera utilă în

activitatea dumneavoastră. Direcţia comunicare şi relaţii publice a Camerei Deputaţilor

I. SINTEZA LEGISLATIVĂ A. Şedinţele în plen ale Camerei Deputaţilor (săptămâna 23-27 februarie 2015) ......................................2 B. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor (sesiunea

februarie - iunie 2015…......................................................…...…............……...…........................................5 C. Situaţia iniţiativelor legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor (săptămâna 23-27

februarie 2015).................................................................................................................................................6 D. Situaţia proiectelor de legi dezbătute de Camera Deputaţilor în săptămâna 23-27 februarie 2015.......7 E. Stadiul proiectelor de legi cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2015....................................................................................................................................10 Anexă...........................................................................................................................................................11

F. Bilanţul activităţii comisiilor parlamentare din Camera Deputaţilor.....................................................39 Anexă..........................................................………………………….....…................................................40

II. DIN ACTIVITATEA GRUPURILOR PARLAMENTARE DIN CAMERA DEPUTAŢILOR - Grupul parlamentar al PSD.......................................................................................................................47 - Grupul parlamentar al PNL.......................................................................................................................69 - Grupul parlamentar al PC.......................................................................................................................116 - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale........................................................................................123

Dacă doriţi să vă dezabonaţi de la acest serviciu, trimiteţi reply cu subiect „newsletter unsuscribe”. * Datele prezentate sunt primite de la Grupurile Parlamentare



2

A. SINTEZA LEGISLATIVĂ

Şedinţa Camerei Deputaţilor de luni, 23 februarie

Camera Deputaţilor a aprobat luni, 23 februarie, printr-o Hotărâre, solicitarea nr.425/C/2015 a Procurorului

General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită, care fac obiectul dosarului nr.50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (PHCD 15/2015) (vot secret cu bile - 218 voturi pentru, 76 împotrivă).

Deputaţii au aprobat şi cererea nr.14075/16.02.2015 a ministrului Justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de încuviinţare a arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, formulată în dosarul nr.50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (PHCD 16/2015) (vot secret cu bile - 170 voturi pentru, 118 împotrivă).

***

Şedinţa Camerei Deputaţilor de miercuri, 25 februarie

Camera Deputaţilor a adoptat prin vot final miercuri, 25 februarie, următoarele acte normative: 1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru

aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PH CD 13 /2015) (317 voturi pentru, 2 împotrivă, 3 abţineri);

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui mandat de deputat (PH CD 14 /2015) (în urma demisiei deputatului Nicu Marcu) (319 voturi pentru, 1 abţinere);

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PH CD 17 /2015) (324 voturi pentru, 1 împotrivă, 2 abţineri);

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996 (PL-x 50/2015) – lege ordinară (329 voturi pentru, 1 împotrivă, 1 abţinere);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PL-x 575/2014) – lege ordinară (224 voturi pentru, 94 împotrivă, 12 abţineri);

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.56/2014 privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (PL-x 539/2014) – lege ordinară (326 voturi pentru, 1 împotrivă, 6 abţineri);

7. Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, reexaminată la cererea Preşedintelui României (PL-x 169/2014/19.12.2014) - lege ordinară (225 voturi pentru, 101 împotrivă, 11 abţineri; Camera Deputaţilor a aprobat propunerea de respingere a cererii de reexaminare şi a adoptat legea în forma Senatului);

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale şi pentru modificarea unor acte normative (PL-x 67/2014) – lege ordinară (227 voturi pentru, 99 împotrivă, 11 abţineri);



3

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului (PL-x 16/2015) – lege ordinară (333 voturi pentru, 1 împotrivă, 3 abţineri);

10.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 365/2014) – lege ordinară (316 voturi pentru, 2 împotrivă, 2 abţineri);

11.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafeţe locative cu destinaţia de locuinţe (PL-x 534/2014) – lege ordinară (333 voturi pentru, 1 împotrivă, 4 abţineri);

12.Propunerea legislativă privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar (Pl-x 401/2013) – lege ordinară (336 voturi pentru);

13.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2014 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” - S.A. (PL-x 538/2014) – lege ordinară (313 voturi pentru, 22 abţineri);

14.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor (PL-x 719/2010) – lege ordinară (334 voturi pentru, 4 abţineri);

15.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor (PL-x 166/2012) – lege ordinară (333 voturi pentru, 1 împotrivă, 3 abţineri);

16.Propunerea legislativă pentru completarea art. 73 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Pl-x 663/2013) – lege ordinară (334 voturi pentru, 2 abţineri);

17.Proiectul de Lege pentru conferirea titlului de „Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc (PL-x 194/2014) – lege ordinară (320 voturi pentru, 4 împotrivă, 10 abţineri);

18.Proiectul de Lege pentru completarea art. 24 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor (PL-x 430/2014) – lege ordinară (333 voturi pentru, 1 abţinere);

19.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2014 privind prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x 550/2014) – lege ordinară (229 voturi pentru, 5 împotrivă, 101 abţineri);

20.Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.33 din Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă (PL-x 20/2014) – lege ordinară (333 voturi pentru, 1 împotrivă, 1 abţinere);

21.Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (PL-x 595/2014) – lege organică (331 voturi pentru, 4 abţineri);

22.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi modificarea unor acte normative (PL-x 141/2014) – lege organică (316 voturi pentru, 14 împotrivă, 7 abţineri);

23.Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind jocurile de noroc (Pl-x 204/2014) – lege organică (10 voturi pentru, 307 împotrivă, 9 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă);

24.Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.761 din 17 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.46 din 20 ianuarie 2015 (PL-x 392/2014/2015) – lege organică (203 voturi pentru, 105 împotrivă, 22 abţineri);

25.Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscalbugetare nr.69/2010 (PL-x 24/2015) – lege organică (219 voturi pentru, 105 împotrivă, 10 abţineri);



4

26.Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006 (Pl-x 280/2013) – lege organică (303 voturi pentru, 11 împotrivă, 16 abţineri);

27.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei (PL-x 1/2015) – lege organică (311 voturi pentru, 2 împotrivă, 19 abţineri);

28.Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic (PL-x 436/2014) – lege organică (208 voturi pentru, 97 împotrivă, 27 abţineri);

29.Moţiunea simplă iniţiată de 109 deputaţi (MS 1/2015) (111 voturi pentru, 192 împotrivă, 20 abţineri).

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr.384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti (Pl-x 533/2014) – lege organică, a fost adoptată tacit, prin depăşirea termenelor de dezbatere şi vot final.

În aceeaşi zi, au fost retrimise la comisiile de specialitate, în vederea redactării de rapoarte suplimentare, următoarele proiecte de lege:

1. Proiectul de Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată (PL-x 548/2014) - lege ordinară;

2. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.571 din 22 decembrie 2003, Codul Fiscal (Pl-x 130/2014) - lege ordinară;

3. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(6) al art.47 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor (PL-x 549/2013) - lege ordinară;

4. Propunerea legislativă privind declararea Zilei de 16 mai, ca Ziua Naţională a Costumului Popular Românesc (Pl-x 408/2014) - lege ordinară ;

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.185/2013 pentru amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate (PL-x 144/2014) - lege ordinară.

Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă pentru verificarea modului în care s-a utilizat

Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului în anii 2013 şi 2014, precum şi a modului în care s-au finanţat obiectivele de investiţii în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/2013, în anul 2014 (PH CD 18 /2015) a fost amânat de la dezbateri timp de o săptămână.



5

B. Situaţia iniţiativelor legislative aflate în procedură legislativă la Camera Deputaţilor

Sesiunea februarie - iunie 2015 (Situaţia cuprinde datele la 27 februarie 2014)

Totalul iniţiativelor legislative 815

din care:

– existente la începutul sesiunii februarie-iunie 726

– înregistrate în cursul sesiunii februarie-iunie 89

1) Dezbătute din care: Camera Deputaţilor, Cameră decizională 53

59

– votate 59

din care: - înaintate la Senat 6

- în procedura de promulgare 41

- promulgate* 3

- respinse definitiv 9

– la vot final 0

2) Se află în proces legislativ 761

a) pe ordinea de zi 221

b) la comisii 511

c) cu rapoarte depuse urmând a fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţelor comune 19

d) propuneri legislative trimise pentru avize la Consiliul Legislativ şi/sau pentru puncte de vedere Guvern

10

3) Înregistrate la Camera Deputaţilor 11

- în faza de prezentare la Biroul Permanent 11

- prezentate la Biroul Permanent – urmează a fi trimise la comisii sau la avizare 0

Cele 59 iniţiative legislative votate în actuala sesiune privesc: 38 proiecte de legi initiate de Guvern: din care: 23 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor de Urgenţă ale Guvernului 9 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor Guvernului 6 proiecte de legi 21 propuneri legislative

* În anul 2015 au fost promulgate 15 legi, dintre care 12 din intiativele legislative adoptate in sesiunea septembrie-decembrie 2014.



6

C. Situaţia iniţiativelor legislative aflate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor

Şedinţa de miercuri , 25 februarie

Pe ordinea de zi la începutul perioadei 240

din care: - în dezbatere 229

- la vot final 11

Dezbătute

din care: Camera Deputaţilor, Cameră decizională 23

26

- votate 26 din care: - înaintate la Senat 3 - la promulgare 22 - respinse definitiv 1 - la vot final 0 Retrimise la comisii 5 ▪ Cele 26 iniţiative legislative votate privesc: 17 proiecte de legi initiate de Guvern: din care: 12 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor de Urgenţă ale Guvernului 3 proiecte de legi pentru aprobarea Ordonanţelor Guvernului 2 proiecte de legi 9 propuneri legislative



7

D. Situaţia proiectelor de legi adoptate de Camera Deputaţilor în săptămâna 23 –27 februarie 2015

I. Proiecte de legi adoptate de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională:

1. PL-x 50/2015 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996

2. PL-x 575/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernuluinr.41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

3. PL-x 539/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernuluinr.56/2014 privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

4. PL-x 169/2014 - Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române Reexaminare la cererea Preşedintelui României

5. PL-x 67/2014 - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale şi pentru modificarea unor acte normative

6. PL-x 16/2015 - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

7. PL-x 365/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare

8. PL-x 534/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafeţe locative cu destinaţia de locuinţe

9. Pl-x 401/2013 - Lege privind aprobarea plăţii anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar

10. PL-x 538/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2014 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” - S.A.

11. PL-x 719/2010 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor



8

12. PL-x 166/2012 - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor

13. Pl-x 663/2013 - Lege pentru completarea articolului 73 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal

14. PL-x 194/2014 - Lege pentru conferirea titlului de „ Erou al Naţiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc

15. PL-x 430/2014 - Lege pentru completarea art.24 din Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

16. PL-x 550/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2014 privind prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

17. PL-x 20/2014 - Lege pentru modificarea şi completarea art.33 din Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă

18. PL-x 595/2014 - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe

19. PL-x 141/2014 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi modificarea unor acte normative

20. PL-x 24/2015 - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.73/2014 pentruaprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice şi aleLegii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010

21. Pl-x 280/2013 - Lege privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006

22. PL-x 436/2014 – Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic

II. Proiecte de legi care se transmit spre dezbatere Senatului:

1. Pl-x 533/2014 – Lege pentru modificarea art.35 alin.(2) din Legea nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare (Se consideră adoptată, în condiţiile art.75 alin. (2) teza a III-a din Constituţia României, republicată)

2. PL-x 392/2014/2015 - Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală Reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.761 din 17 decembrie 2014 Se comunică respingerea proiectului



9

3. PL-x 1/2015 - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei

III. Proiecte de legi pentru care procedura legislativă a încetat:

1. Pl-x 204/2014 - Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind jocurile de noroc



10

E. Stadiul proiectelor de legi cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru prima sesiune parlamentară ordinară

a anului 2015 ( situaţie la data de 27 februarie 2015 )

În şedinţa din data de 28 ianuarie 2015 , Guvernul a discutat şi aprobat Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2015, care cuprinde 128 de proiecte de legi.

Dintre cele 128 de proiecte, 86 au fost înregistrate la Camera Deputaţilor şi au parcurs diferite etape ale procesului legislativ:

Stadiul proiectelor de legi Senat CAMERA DEPUTAŢILOR

Camera decizională Proiecte

În procedură

ÎN PROCEDURĂ ADOPTATE /

RESPINSE

Camera Deputaţilor - primă Cameră sesizată:

6 0

- pe ordinea de zi a plenului: - la comisiile permanente: - înregistrate la BP:

010

- transmise la Senat: - în curs de promulgare: - legi promulgate:

410

Camera Deputaţilor - Cameră decizională:

80 12

- pe ordinea de zi a plenului: - la comisiile permanente: - înregistrate la BP :

10540

- respinse definitiv: - în curs de promulgare: - legi promulgate:

1150

Total 12 65 21

Total general: 86 12 86

ANEXĂ

STADIUL PROIECTELOR DE LEGI cuprinse în Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru prima sesiune parlamentară ordinară a anului 2015

((ssiittuuaaţţiiee llaa ddaattaa ddee 26 februarie 22001155))

II.. PPRROOIIEECCTTEE DDEE LLEEGGII AAFFLLAATTEE ÎÎNN PPRROOCCEEDDUURRĂĂ LLEEGGIISSLLAATTIIVVĂĂ LLAA CCAAMMEERRAA DDEEPPUUTTAAŢŢIILLOORR

Nr. crt

Nr. înreg. Titlul proiectului de lege Obiectul de reglementare Stadiul Observaţii

1

PLx 337/2013

L

501/2013

Proiect de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. (poz. I-b-47) - Reexaminare la cererea Preşedintelui României - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Transpunerea dispoziţiilor art. 8 din Directiva 2010/78/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 cu privire la competenţele diferitelor Autorităţi europene de supraveghere, precum şi stabilirea precisă a autorităţilor naţionale competente în domeniu în scopul informării Autorităţilor europene de supraveghere în domeniul luptei împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului, având în vedere înfiinţarea ASF prin OUG nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013.

S - Adoptat pe 25.02.2014 CD - OZ Plen BUG �i JUR

Raport de adoptare în parte a Cererii de reexaminare, depus pe 10.12.2014 (564/R/ 2014)

2

PLx 28/2015

L

591/2014

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996. (poz. I-a-12) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996, cu modificările �i completările ulterioare, ca urmare a necesităţii adaptării �i actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României şi care derivă din calitaea sa de stat membru al Uniunii Europene, evitând, astfel, eventualele sancţiuni generate de nerespectarea legislaţiei europene.

S - Adoptat pe 05.02.2015 CD - OZ Plen MED

Raport de adoptare în forma adoptată de Senat, depus pe 19.02.2015 (44/R/ 2015)

3 PLx

39/2015

L

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art.7 alin.(2) din

Modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se respectarea Deciziei Curţii

S - Adoptat pe 05.02.2014

Raport de adoptare cu amendamente

2

Nr. crt

Nr. înreg. Titlul proiectului de lege Obiectul de reglementare Stadiul Observaţii 590/2014 Legea nr.364/2004 privind organizarea şi

funcţionarea poliţiei judiciare. (poz. I-a-15) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 59 alin.(2), art.60 alin.(1) şi ale art.62 alin.(3), precum şi stabilirea sistemului de recompese.

CD - OZ Plen APAR

admise, depus pe 19.02.2015 (51/R/ 2015)

4

PLx 474/2014

L

459/2014

Proiect de Lege pentru completarea art.55 din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închirirere. (poz. I-b-26) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Completarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, în sensul sancţionării contravenţionale a persoanelor fizice şi juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism fără respectarea prevederilor art.7 din lege.

S - Adoptat pe 01.10.2014 CD - OZ Plen IND. şi TRSP

Raport de adoptare în forma adoptată de Senat, depus pe26.02.2015 (61/R/ 2015)

5

PLx 524/2011

L

616/2011

Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2010. (poz. I-c-1) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+Senat

Aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2010.

CD +S OZ Plen BUG CD + BUG S

Raport depus pe 25.10.2012

6

PLx 525/2011

L

617/2011

Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 şi a contului general de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2010. (poz. I-c-2) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+Senat

Aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 şi a contului general de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2010.



3

Nr. crt


7

PLx 203/2013

L

241/2013

Proiect de Lege pentru aprobarea contului anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2011. (poz. I-c-3) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+Senat

Aprobarea contului anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2011.



8

PLx 428/2012

L

394/2012

Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2011. (poz. I-c-4) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+Senat

Aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2011.



9

PLx 413/2013

L

546/2013

Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 2012. (poz. I-c-5) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+Senat



10

PLx 414/2013

L

547/2013

Proiectul Legii pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2012. (poz. I-c-6) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+Senat

Continuarea implementării Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.



4

Nr. crt


11

PLx 47/2012

L

771/2011

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. (poz. I-b-24) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Reglementarea guvernanţei corporative a întreprinderilor publice, intervenţiile legislative vizând delimitarea sferei întreprinderilor publice, stabilirea atribuţiilor autorităţii tutelare a unei întreprinderi publice, a condiţiilor în care sunt selectaţi administratorii şi managerii societaţii, reglementarea unor norme pentru o mai accentuată protecţie şi reprezentare a acţionarilor minoritari, precum şi asigurarea transparenţei deciziei de administrare faţă de acţionari şi public.

S - Adoptat pe 02.04.2012 CD - Retrimis pe data de 23.10.2012 ECON şi JUR pt. raport suplimentar

TDR:

12

PLx 442/2014

L

291/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2014 privind înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitare a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (poz. I-b-8) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Adoptarea unor măsuri privind înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului prin reorganizarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în industrie şi prin preluarea unor activităţi de la Departamentul pentru Energie şi Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism, pentru asigurarea finanţării activităţii Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, pentru eficientizarea activităţii de privatizare, în vederea dezvoltării activităţii economice cu capital majoritar de stat în domeniul energiei.

S - Adoptat pe 17.09.2014 CD - Retrimis pe data de 03.02.2015 ECON şi IND pt. raport suplimentar

TDR: 17.02.2015

13

PLx 55/2015

L

470/2014

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor. (poz. I-a-9) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

S - Aoptat pe 12.02.2015 CD - ECON pt.raport

TDR: 05.03.2015

5

Nr. crt


14

PLx 592/2010

L

453/2010

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. (poz. I-b-52) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

OUG nr. 54/2010 are în vedere modificări ale Legii nr.571/2003 - Codul fiscal, OUG nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free, Legea nr.86/2006 – Codul vamal al României, OG nr.92/2003, Codul de procedură fiscală.

S - Adoptat pe 14.10.2010 CD - BUG şi JUR pt. raport comun

TDR: 22.11.2010

15

PLx 97/2013

L

21/2013

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. (poz. I-b-55) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Instituirea unui impozit asupra veniturilor suplimentare obţinute de operatorii economici care desfăşoară activităţi de extracţie şi comercializare a gazelor naturale.

S - Adoptat pe 19.03.2013 CD - BUG şi IND pt. raport comun

TDR: 11.04.2013

16

PLx 105/2013

L

440/2012

Proiect de lege privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege. (poz. I-b-23) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi cultele recunoscute de lege, care, potrivit prevederilor art. 8 din proiect se va realiza începând cu data de 1 ianuarie 2014, în baza unei proceduri de evaluare şi selecţie care respectă principiile concurenţei, eficienţei şi transparenţei în alocarea fondurilor publice.

S - Adoptat pe 25.03.2013 CD - BUG, MUN şi JUR pt. raport comun

TDR: 18.04.2013

17

PLx 223/2014

L 168/2013

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. (poz. I-b-53) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea unor acte normative dintre care amintim Legea 571/2003 privind Codul fiscal şi Ordonanţa Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, precum şi adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare.


TDR: 15.05.2014

6

Nr. crt


18

PLx 240/2014

L 231/2013

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2014 pentru completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. (poz. I-b-46) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării unei reduceri a nivelului accizelor faţă de nivelul standard pentru motorina utilizată drept carburant pentru transportul rutier de mărfuri şi de persoane, exclusiv transportul public local de călători.

S - Adoptat pe 28.04.2014 CD - Retrimis pe 18.02.2015 la BUG pt. raport suplimentar

TDR: 04.03.2015

19 PLx

411/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2013. (poz. I-c-7) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+S

CD + S BUG CD + BUG S pt. raport comun

TDR: 15.10.2014

20 PLx

412/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2013. (poz. I-c-8) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD+S

CD + S BUG CD + BUG S pt. raport comun

TDR: 15.10.2014

21

PLx 467/2014

L

492/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.46/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. (poz. I-b-54) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - Adoptat pe 01.10.2014 CD - BUG pt. raport

TDR: 23.10.2014

7

Nr. crt


22

PLx 476/2014

L

463/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică. (poz. I-b-15) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea OUG nr.196/2008 privind înfiinţarea activităţii de derulare şi gestionare a proiectelor de înfrăţire instituţională finanţate de Uniunea Europeană, pentru care România are calitate de donator de asistenţă tehnică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.168/2009 , cu modificările ulterioare.

S - Adoptat pe 01.10.2014 CD - BUG şi ADMIN pt. raport comun

TDR: 28.10.2014

23

PLx 535/2014

L

493/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2014 pentru modificarea şi compleatrea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. (poz. I-b-16) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea OUG nr.66/2011privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, în scopul flexibilizării nivelului corecţiilor în raport de Ghidul aprobat prin Decizia CE nr.C(21031)9527/19 decembrie 2013.


TDR: 23.12.2014

24

PLx 548/2014

L

234/2014

Proiect de Lege pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. (poz. I-b-56) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Adoptarea unor măsuri în vederea combaterii evaziunii fiscale prin întărirea disciplinei financiare privind operaţuinile de încasări şi plăţi în numerar.


CD - retrimisă pe 25.02.2015 BUG pt. raport suplimentar

TDR:

8

Nr. crt


25

PLx 19/2015

L

601/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi. (poz. I-a-30) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, ca program guvernamental, care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia unui autoturism nou prin contractare ade credite garantate de stat, în scopul stimulării cumpărării autoturismelor mai puţin poluante.

S - Adoptat pe 05.02.2014 CD - BUG pt.raport

TDR: 19.02.2015

26

PLx 20/2015

L

603/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative. (poz. I-a-10) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea unor acte normative, din perspectiva consolidării acestor reglementări în raport de noile răspunderi ce ne revin ca stat membru al Uniunii Europene.

S - Adoptat pe 05.02.2015 CD - BUG şi MUN pt.raport

TDR: 19.02.2015

27

PLx 23/2015

L

607/2014

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.72/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi. (poz. I-a-29) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, intervenţiile legislative vizând facilitarea implementării Programului, atât de către F.N.G.C.I.M.M., cât şi de către instituţiile finanţatoare.

S - OZ Plen CD - BUG pt.raport

TDR: 19.02.2015

28

PLx 26/2015

L

588/2014

Proiect de lege privind stimularea investitorilor individuali - business angels agricol. (poz. I-a-8) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Stimularea fiscală a investitorilor individuali - business angels, în vederea realizării de investiţii în IMM-urile nou înfiinţate, prin acordarea unor facilităţi fiscale, ca urmare a dobândirii de părţi sociale şi a acordării de împrumuturi întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel cum sunt definite de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, cu îndeplinirea unor condiţii cumulative, atât de către investitorul individual, cât şi de împrumutul acordat de acesta din urmă.

S - Adoptat pe 05.02.2015 CD - BUG şi IND pt.raport

TDR: 16.02.2015

9

Nr. crt


29

PLx 57/2015

L

475/2014

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme. (poz. I-a-2) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - Adoptat pe 12.02.2015 CD - BUG şi JUR pt. raport

TDR: 05.03.2015

30

PLx 74/2015

L

750/2014

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.80/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi a altor acte normative. (poz. I-a-31) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi a altor acte normative prin care sunt reglementate măsuri speciale pentru impozitarea unor activităţi, precum şi modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

S - Adoptat pe 18.02.2015 CD - BUG pt. raport

TDR: 02.03.2015

31

PLx 75/2015

L

718/2014

Proiect de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.236/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind vânzarea în lipsă şi anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit. (poz. I-a-5) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - Adoptat pe 18.02.2015 CD - BUG şi CAE pt. raport

TDR: 02.03.2015

10

Nr. crt


32

PLx 656/2011

L

531/2011

Proiect de Lege privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere. (poz. I-b-40) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Crearea cadrului legal în vederea aplicării directe, a noilor dispoziţii europene în domeniul transporturilor rutiere, respectiv dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr.1072/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa transportului rutier internaţional de mărfuri şi ale Regulamentului (CE) nr.1073/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piaţa internaţională a serviciilor de transport cu autocarul şi autobuzul şi de modificarea Regulamentului (CE) nr.561/2006 în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României în calitatea sa de stat membru al UE.

S - Adoptat pe 14.11.2011 CD - IND şi TRSP pt. raport comun

TDR: 08.02.2013

33

PLx 190/2014

L

17/2014

Proiect de Lege privind unele măsuri pentru reabilitarea structurilor de primire turistică situate în staţiuni turistice şi balneoclimaterice, de interes naţional. (poz. I-b-4) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Instituirea, pentru proprietarii structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare situate în staţiuni turistice, a obligaţiei de realizare a lucrărilor de reabilitare ambiental-arhitecturală a construcţiilor, precum şi de amenajare a terenului aferent acestor imobile.

S - Adoptat pe 07.04.2014 CD - IND pt. raport

TDR: 30.04.2014

34

PLx 191/2014

L

17/2014

Proiect Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole. (poz. I-b-49) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Stabilirea cadrului juridic de funcţionare a filierei vitivinicole în ceea ce priveşte producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vitivinicole, în acord cu normele europene.

S - Respins pe 08.04.2014 CD - IND şi AGRI pt. raport comun

TDR: 30.04.2014

11

Nr. crt


35

PLx 239/2014

L

192/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. (poz. I-b-57) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii clarificărilor necesare astfel încât să fie asigurată decuplarea formării preţurilor în cadrul pieţei concurenţiale de formare a preţurilor în cadrul pieţei reglementate.


CD - Retrimisă pe 11.02.2015 la IND pt. raport suplimentar

TDR: 25.02.2015

36

PLx 458/2014

L

403/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. (poz. I-b-11) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Reglementarea drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, intervenţiile legislative vizând alinierea legislaţieinaţionale de profil la normele europene incidente în materie, în contextul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

S - Adoptat pe 30.09.2014 CD - IND. şi JUR pt. raport comun

TDR: 14.10.2014

37

PLx 465/2014

L

495/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (poz. I-b-14) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - Adoptat pe 30.09.2014 CD - IND şi JUR pt. raport comun

TDR: 23.10.2014

38

PLx 475/2014

L

460/2014

Proiect de Lege pentru completarea art.55 din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închirirere. (poz. I-b-25) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Completarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, în sensul sancţionării contravenţionale a persoanelor fizice şi juridice care efectuează transport public de persoane cu un autoturism fără respectarea prevederilor art.7 din lege.

S - Adoptat pe 30.09.2014 CD - IND. şi TRSP pt. raport comun

TDR: 28.10.2014

12

Nr. crt


39

PLx 479/2014

L

484/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2014 privind unele măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului electroenergetic national, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu putere instalată mai mare de 15 MW. (poz. I-b-29) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Stabilirea unor măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei electrice şi de echilibrare a Sistemului Energetic Naţional, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.

S - Respins pe 01.10.2014 CD - IND şi AGRI pt. raport comun

TDR: 28.10.2014

40

PLx 497/2014

L

488/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2014 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport, în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov. (poz. I-b-19) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - Adoptat pe 24.11.2014 CD - IND, ADMIN şi TRSP pt. raport comun

TDR: 11.12.2014

41

PLx 537/2014

L

596/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi. (poz. I-b-13) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea OUG nr.47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direct finanţaţi din fondurile externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi, aprobată prin Legea nr.222/2013.


CD - IND şi TRSP pt. raport comun

TDR: 23.12.2014

13

Nr. crt


42

PLx 552/2014

L

/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2014 pentru modificarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă. (poz. I-b-12) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificare art.3¹ din OUG nr.8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.94/2014, în sensul că voucherele de vacanţă să fie emise în sistemul online doar începând cu data de 1 ianuarie 2015, deoarece în prezent nu există posibilitatea tehnică de emitere în acest sistem.

S - Adoptat pe 03.12.2014 CD - IND. şi MUN pt. raport comun

TDR: 30.12.2014

43

PLx 578/2014

L

494/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2014 pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004. (poz. I-b-30) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea definirii redevenţei, a depozitării petrolului, a sistemului naţional de transport, a dreptului de operarea sistemului naţional de transport etc., prin încheierea de acte adiţionale între autoritatea competentă şi titularii acordurilor petroliere, potrivit art. 31 din legea mai sus menţionată.


CD - IND şi TRSP pt. raport comun

TDR: 30.12.2014

44

PLx 27/2015

L

589/2014

Proiect de lege pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. (poz. I-a-11) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.

S - Adoptat pe 05.02.2015 CD - IND şi MED pt.raport

TDR: 16.02.2015

45

PLx 29/2015

L

593/2014

Proiect de lege privind incubatoarele de afaceri. (poz. I-a-7) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Regimul juridic de înfiinţare şi funcţionare a incubatoarele de afaceri, prin acordarea de facilităţi din partea autorităţilor publice pentru fondatorii acestora, în vederea creării de noi locuri de muncă, diversificării economiilor şi realizării unui mediu antreprenorial în cadrul comunităţilor locale.

S - Adoptat pe 05.02.2015 CD - IND şi JUR pt.raport

TDR: 16.02.2015

14

Nr. crt


46

PLx 725/2010

L

514/2010

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere. (poz. I-b-18) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.102/2006, cu modificările şi completările ulterioare, intervenţiile legislative vizînd, eficientizarea programelor de transport rutier public de persoane, stabilirea condiţiilor de obţinere a licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier, modificarea perioadei de valabilitate a licenţelor de transport şi a copiilor conforme ale certificatului de transport pe cont propriu, precum şi stabilirea unor reguli privind fixarea încărcăturii în vehicule.

S - Adoptat pe 17.11.2010 CD - TRSP pt. raport comun

TDR: 23.12.2010

47

PLx 103/2013

L

46/2013

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. (poz. I-b-37) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Transferul a 13 unităţi sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sănătăţii şi desfiinţarea Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi preluarea activităţii acesteia de către Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a Municipiului Bucureşti sau de către casele de asigurări de sănătate judeţene, după caz.

S - Adoptat pe 25.03.2013 CD –TRSP şi SAN pt. raport comun

TDR: 18.04.2013

48

PLx 661/2013

L

552/2013

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.101/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. (poz. I-b-20) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2011.

S - Adoptat pe 17.12.2013 CD -TRSP pt. raport

TDR: 13.02.2013

49

PLx 394/2014

L

331/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2014 privind unele măsuri pentru completarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru aprobarea unor măsuri financiare. (poz. I-b-38) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Trecerea unor spitale din subordinea Ministerului Sănătăţii în subordinea Ministerului Transporturilor, precum şi reglementarea posibilităţii alocării, în anul 2014, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, ordonatorilor principali de credite, a unor sume pentru finanţarea unor cheltuieli din bugetul aprobat.

S - Adoptat pe 02.09.2014 CD –TRSP şi SAN pt. raport comun

TDR: 17.09.2014

15

Nr. crt


50

PLx 38/2015

L

482/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2014 privind modificarea alin.(3) al art.26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr.7/2005. (poz. I-a-13) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea alin.(3) al art.26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr.7/2005, republicată, în sensul stabilirii unei noi limite maxime a daunelor-interese care pot fi acordate, aceasta fiind stabilită la echivalentul în lei a sumei de 190000 de euro.

S - Adoptat pe 05.02.2015 CD - TRSP pt.raport

TDR: 23.02.2015

51

PLx 468/2012

L

333/2012

Proiect de Lege privind suplimentele alimentare. (poz. I-b-39) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Stabilirea cadrului legal privind comercializarea suplimentelor alimentare şi transpunerea Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului referitoare la apropierea legislaţiilor statelor membre privind suplimentele alimentare.

S - Respins pe 30.10.2013 CD - AGRI şi SĂN pt. raport comun

TDR: 29.11.2012

52

PLx 162/2014

L

21/2014

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. (poz. I-b-51) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu modificările ulterioare, în scopul îmbunătăţirii cadrului normativ în materie.

S - Adoptat pe 01.04.2014 CD - AGRI şi JUR pt. raport comun

TDR: 17.04.2014

53

Plx 581/2014

L

414/2014

Propunere legislativă - Legea zootehniei. (poz. I-b-50) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: deputaţi + senatori - Cameră decizională: CD

Instituirea unui nou cadru juridic unitar în domeniul zootehniei.

S - Respins pe data de 09.12.2014 CD - AGRI pt. raport

TDR: 10.02.2015

54

PLx 51/2015

L

598/2014

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii. (poz. I-a-14) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii.

S - Adoptat pe 12.02.2015 CD - AGRIC şi MED pt. raport

TDR: 02.03.2015

16

Nr. crt


55

PLx 502/2005

L

202/2005

Proiect de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România. (poz. I-b-59) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Reglementarea statutului minorităţilor naţionale din România, precum şi stabilirea unui cadru juridic corespunzător privind organizarea şi funcţionarea sistemului instituţional al minorităţilor naţionale.

S - Respins pe 24.10.2005

CD - Retrimis pe 18.09.2012 - DROM pt. raport

TDR: 25.09.2012

56

PLx 551/2014

L

464/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2014 pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. (poz. I-b-34) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu m odificările şi completările ulterioare.

S - Adoptat pe 03.12.2014 CD - ADMIN pt. raport

TDR: 30.12.2014

57

PLx 60/2015

L

584/2014

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate. (poz. I-a-16) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, urmărindu-se îmbunătăţirea cadrului legal în materie, precum şi prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale.

S - Adoptat pe 12.02.2015 CD - MUN Pt. raport

TDR: 05.03.2015

58

PLx 377/2011

L

10/2011

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică. (poz. I-b-41) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, vizând modificarea definiţiilor activităţilor de cercetare-dezvoltare conform celor uzitate în plan european şi internaţional, posibilitatea accesării finanţării de către unităţile de cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică, schimbarea procedurii de evaluare a institutelor de cercetare-dezvoltare, introducerea unui mecanism de finanţare pe trei nivele.

S - Adoptat pe 30.10.2012 CD - Retrimis pe 27.03.2012 - INV pt. raport suplimentar

TDR: 10.04.2012

17

Nr. crt


59 PLx

1/2015

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.94/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. (poz. I-b-36) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: Senatul

Modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

CD - INV pt. raport S -

TDR: 11.02.2015

60

PLx 395/2012

L

212/2012

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. (poz. I-b-3) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare.


CD - CULT şi JUR pt. raport comun

TDR: 18.10.2012

61

PLx 96/2014

L

658/2013

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar.

(poz. I-b-27) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii 290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu completările ulterioare, în scopul transpunerii Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009 privind organizarea şi conţinutul schimbului de informaţii extrase din cazierele judiciare între statele membre.


CD - JUR pt. raport

TDR: 17.03.2014

62

PLx 140/2014

L

116/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative. (poz. I-b-32) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.


CD - JUR pt. raport

TDR: 10.04.2014

18

Nr. crt


63

PLx 193/2014

L

116/2014

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. (poz. I-b-58) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.107/2006, cu modificările şi completările ulterioare.


CD - JUR pt. raport

TDR: 30.04.2014

64

PLx 315/2014

L

217/2014

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică. (poz. I-b-35) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii nr.213/1998 privind proprietate publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii unui nou termen până la care trebuie întocmit inventarul bunurilor din domeniul public, şi anume data de 31 decembrie 2015.

S - Respins pe 03.06.2014

CD - JUR pt. raport

TDR: 04.09.2014

65

PLx 391/2014

L

158/2014

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal. (poz. I-b-33) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Are ca obiect de reglementare, pe de o parte, modificarea şi completarea unor prevederi din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, iar pe de altă parte, completarea Legii nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare.


CD - JUR pt. raport

TDR: 11.09.2014

19

IIII.. PPRROOIIEECCTTEE DDEE LLEEGGII AADDOOPPTTAATTEE // RREESSPPIINNSSEE DDEE CCAAMMEERRAA DDEEPPUUTTAAŢŢIILLOORR

Nr. crt


1

PLx 522/2010

L

509/2010

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.74/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul educaţiei şi cercetării. (poz. I-a-27) - Reexaminare formulată de Preşedintele României - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: Senatul

CD - Adoptat pe 15.04.2014 S - JUR pt.raport

TDR: 06.06.2014

2

PLx 1/2011

L

415/2011

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.132/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.132/1999 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor. (poz. I-a-23) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: Senatul

CD - Adoptat pe 17.05.2011 S - OZ Plen

Înscris pe ordinea de zi

3

PLx 521/2011

L

660/2011

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.75/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. (poz. I-a-28) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: Senatul

CD - Adoptat pe 18.10.2011 S - ÎNV pt.raport suplimentar

TDR: 29.05.2012

4

PLx 81/2013

L

99/2013

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. (poz. I-a-22) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: Senatul

CD - Adoptat pe 09.04.2013 S - ÎNV pt.raport

TDR: 07.05.2013

20

Nr. crt


5 L 2/2015

Proiect de lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative. (poz. I-a-1) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - OZ Plen CD -


6 L 4/2015

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 84/2014 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România. (poz. I-a-17) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - EC CD -

Comisia sesizată în fond a depus raportul-favorabil

7 L 5/2015

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale. (poz. I-a-26) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - BUG şi TRSP pt.raport CD -

TDR: 24.02.2015

8 L 6/2015

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2014 privind piaţa de capital. (poz. I-a-4) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - BUG pt.raport CD -

TDR: 24.02.2015

9 L 3/2015

Proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului. (poz. I-a-25) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - EC CD -

Comisia sesizată în fond a depus raportul-favorabil cu amendamente

21

Nr. crt


10 L 169/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului. (poz. I-a-21) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - ÎNV pt.raport CD -

TDR: 12.03.2014

11 L 352/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. (poz. I-a-20) - Caracter: organic - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD


TDR: 16.06.2014

12 L 546/2014

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.28/2008 privind registrul agricol. (poz. I-a-3) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - OZ Plen CD -


13 L 592/2014

Proiect de lege privind unele măsuri vizând republicarea actelor normative. (poz. I-a-18) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - OZ Plen CD -


22

Nr. crt


14 L 594/2014

Proiect de lege pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. (poz. I-a-9) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - Adoptat pe 15.12.2014 CD -

Trimis la Camera Deputaţilor pt. dezbatere

15 L 689/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative. (poz. I-a-19) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD


TDR: 26.01.2015

16 L 752/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală. (poz. I-a-24) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

S - JUR pt.raport CD -

TDR: 17.02.2015

17

PLx 419/2014

L

261/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. (poz. I-b-45) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea si completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, in sensul scutirii de impozit a profitului investit in echipamente tehnologice folosite in scopul desfăşurării de activităţi economice.

S - Adoptată pe 09.09.2014 CD - Adoptată pe 03.02.2015

La promulgare din data de 11.02.2015

23

Nr. crt


18

PLx 441/2014

L

427/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2014 pentru completarea Legii nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie. (poz. I-b-43) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea completarea Legii nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată, pentru a face posibilă începerea lucrărilor de plantare a acestora în toamna anului 2014, întrucât perdelele respective s-au dovedit soluţia cea mai eficientă pentru protejarea căilor de comunicaţii împotriva înzăpezirii, acţionănd ca parazăpezi biologice.

S - Adoptat pe 16.09.2014 CD - Adoptată pe 03.02.2015


19

PLx 109/2014

L

517/2013

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. (poz. I-b-48) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare.


CD - Respins pe 11.02.2015

Respins definitiv pe 11.02.2015

20

PLx 193/2011

L

220/2011

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb. (poz. I-b-7) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Protecţia consumatorilor la încheierea, executarea şi revânzarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare şi a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, precum şi la ăncheierea şi executarea contractelor de schimb.

S - Adoptat pe 18.04.2011 CD - Adoptat pe 11.02.2015


21

PLx 68/2014

L

15/2014

Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.113/2013 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. (poz. I-b-2) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Adoptarea unor măsuri bugetare, în scopul diminuării eforturilor financiare mari pentru producătorii de energie termică şi electrică pentru achiziţionarea combustibilului şi al necesităţii asigurării consumului de energie electrică.



24

Nr. crt


22

PLx 288/2014

L

172/2014

Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. (poz. I-b-1) - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea Legii nr.363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, în vederea clarificării anumitor prevederi, pentru a asigura o transpunere corectă a Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE , 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr.2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) , din perspectiva consolidării acestor reglementări, în raport cu răspunderile care revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene.



23

PLx 461/2014

L

461/2014

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.3/2014 pentru reglementarea unor măsuri bugetare în legătură cu activitatea Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului. (poz. I-b-5) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Reglementarea unor măsuri bugetare în legătură cu activitatea autorităţii pentru Administrarea Activelor statului, prin includerea tuturor veniturilor obţinute din activitatea de bază, în scopul acoperirii într-un procent cît mai mare a datoriilor instituţiei, datorii provenite din titluri executorii.



24

PLx 482/2014

L

457/2014

Proiect de Lege pentru suspendarea aplicării dispoziţiilor art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora. (poz. I-b-6) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Suspendarea aplicării dispoziţiilor art. 4 din OG 41/1998 până la data de 1 ianuarie 2016. Art. 4 stabileşte actualizarea taxelor în lei datorate de persoanele fizice şi juridice române pentru procedurile legale de protecţie a obiectivelor de proprietate industrială, la nivelul cursului valutar al BNR, actualizare care va opera începând cu anul 2017.



25

Nr. crt


25

PLx 529/2014

L

753/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii în vederea acoperirii contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), semnat la Bucureşti la 24 decembrie 2013, şi a amendamentului convenit prin Contractul de finanţare amendat şi reconfirmat, semnat la Bucureşti la 16 mai 2014, la Contractul de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, în vederea acoperirii contribuţiei bugetului de stat la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), semnat la Bucureşti la 24 decembrie 2013. (poz. I-a-6) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: Senatul

CD - Adoptat pe 09.12.2014 S - Adoptat pe 12.02.2015


26

PLx 719/2010

L

492/2010

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor. (poz. I-b-22) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Instituirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor.


27

PLx 166/2012

L

26/2012

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.8/2012 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea unitară a legislaţiei Uniunii Europene care armonizează condiţiile de comercializare a produselor. (poz. I-b-21) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: nu - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2012.


26

Nr. crt


28

PLx 67/2014

L

12/2014

Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale şi pentru modificarea unor acte normative. (poz. I-b-44) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea unor articole din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementarea unor măsuri de aplicare a unor articole, amânarea termenului de intrare în vigoare a accizei suplimentare la carburanţi şi abrogarea Legii 148/2012 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice.


29

PLx 169/2014

L

167/2014

Proiect de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. (poz. I-b-28) - Reexaminare la cererea Preşedintelui României - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Modificarea alin.(1) art.8 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare. Prin proiect se prevede că funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române este o funcţie cu rang de secretar de stat.


30

PLx 365/2014

L 329/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare. (poz. I-b-10) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Stabilirea unor măsuri privind diminuarea arieratelor bugetare înregistrate de unii operatori economici din industria de apărare, prin anularea unor obligaţii fiscale principale şi accesorii datorate bugetului general consolidat, precum şi reglementarea uno măsuri fiscal-bugetare referitoare la posibilitatea conversiei în acţiuni a obligaţiilor fiscale datorate de operatorii economici la care statul este acţionar unic sau majoritar.


31

PLx 436/2014

L

567/2014

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic. (poz. I-b-42) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD


27

Nr. crt


32

PLx 538/2014

L

602/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2014 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale pentru" Societatea Complexul Energetic Hunedoara" -S.A. (poz. I-b-17) - Caracter: ordinar - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD


33

Plx 575/2014

L

487/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2014 privind înfiinţarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. (poz. I-b-31) - Procedură de urgenţă: da - Iniţiator: Guvern - Cameră decizională: CD

Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, care se desfiinţează.


28

LEGENDA Abrevieri Comisii:

1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare ECON 2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci BUG 3. Comisia pentru industrii şi servicii IND 4. Comisia pentru transporturi şi infrastructură TRSP 5. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice AGRI 6. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale DROM 7. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului ADMIN 8. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic MED 9. Comisia pentru muncă şi protecţie socială MUN 10. Comisia pentru sănătate şi familie SAN 11. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport INV 12. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă CULT 13. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi JUR 14. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională APAR 15. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor INFOCOM 16. Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi EGAL 17. Comisia pentru afaceri europene

CAE

Alte abrevieri: S - Senat CD - Camera Deputaţilor TDR - Termen depunere raport TAC - Termen aprobare tacită SG - Secretar General OZ - Ordinea zilei BP - Biroul permanent R - Raport Rs - Raport suplimentar



11

F. Bilanţul activităţii Comisiilor permanente din Camera Deputaţilor

(la data de 27 februarie 2015)

Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor au întocmit şi depus 21 rapoarte.

Comisiile permanente au depus 30 avize.

Cele 21 rapoarte depuse sunt:

rapoarte de adoptare rapoarte de respingere

7

14

Rapoartele elaborate se referă la:

ordonanţe de urgenţă ale Guvernului: ordonanţe ale Guvernului: proiecte de legi şi propuneri legislative:

5 0

16

Situaţia pe comisii a rapoartelor depuse este redată în Anexă.

La comisii se află în prezent 493 proiecte de legi şi propuneri legislative, din care 80 pentru raport suplimentar.

La comisii se află 56 proiecte de legi din Lista Priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2015.

II. De la începutul actualei legislaturi

Comisiile parlamentare au întocmit 1570 de rapoarte, din care:

Rapoarte În anul

2013

În anul

2014

În anul

2015

rapoarte ale comisiilor Camerei Deputaţilor 566 583 61

rapoarte suplimentare 134 107 9

rapoarte pentru şedinţe comune cu Senatul 71 35 4

TOTAL 771 725 74

A N E X A

PROIECTE DE LEGI ŞI PROPUNERI LEGISLATIVE dezbătute în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor

pentru care au fost depuse rapoarte în perioada 23 - 27 februarie 2015

I. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare Nr. crt.

Nr. iniţiativă legislativă

Denumirea proiectului Iniţiator Data

dezbaterii Observaţii

1

PLx.538/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.67/2014 privind reglementarea unor măsuri financiar – fiscale pentru Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” – raport comun cu comisia pentru buget - prioritate legislativă

Guvern adoptat de

Senat 17.02.2015

Raport de adoptare (43/R din 19.02.2015)

2

RAPORT COMUN cu privire la audierea candidaţilor pentru funcţiile vacante de preşedinte şi vicepreşedinte în cadrul Plenului Consiliului Concurenţei – raport comun cu comisia pentru buget

17.02.2015 Raport de adoptare

(3/RC din 18.02.2015)

3

PLx.115/2013

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – SA şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” – SA Mediaş – raport comun cu comisia pentru buget

Guvern adoptat de

Senat 17.02.2015


(60/R din 18.02.2015)

II. Comisia pentru buget, finanţe, bănci

Nr. crt.




1

PLx.534/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe – raport comun cu comisia pentru administraţie

Guvern adoptat de

Senat 10.02.2015


2 PLx.538/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.67/2014 privind reglementarea unor măsuri financiar – fiscale pentru Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” – raport comun

Guvern adoptat de

Senat 10.02.2015


cu comisia pentru politică economică - prioritate legislativă

3

Plx.445/2014

Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice – raport comun cu comisia pentru muncă

20 parlam. respinsă de Senat

17.02.2015 Raport de respingere (53/R din 25.02.2015)

4

Plx.451/2014

Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice – raport comun cu comisia pentru muncă



5

RAPORT COMUN cu privire la audierea candidaţilor pentru funcţiile vacante de preşedinte şi vicepreşedinte în cadrul Plenului Consiliului Concurenţei – raport comun cu comisia pentru politică economică


(3/RC din 18.02.2015)

6

PLx.115/2013

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – SA şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz” – SA Mediaş – raport comun cu comisia pentru politică economică

Guvern adoptat de

Senat 24.02.2015


(60/R din 26.02.2015)

III. Comisia pentru industrii şi servicii

Nr. crt.




1

Plx.489/2014

Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii – raport comun cu comisia juridică

1 dep. respinsă de Senat


2

PLx.474/2014

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – raport comun cu comisia pentru transporturi - prioritate legislativă

Guvern adoptat de

Senat 17.02.2015


IV. Comisia pentru transporturi şi infrastructură

Nr. crt.




1

PLx.474/2014

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – raport comun cu comisia pentru industrii - prioritate legislativă

Guvern adoptat de

Senat 17.02.2015


V. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

Nr. crt.




1

Plx.280/2013

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.407/2006 – Legea vânătorii şi a protecţie fondului cinegetic – raport comun cu comisia pentru mediu


17.02.2015

Raport de adoptare cu amendamente (398/RS2 din 25.02.2015)

VI. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului

Nr. crt.




1

PLx.534/2014

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.43/2014 privind durata unor contracte de închiriere pentru suprafeţele locative cu destinaţie de locuinţe – raport comun cu comisia pentru buget

Guvern adoptat de

Senat 17.02.2015


2

PLx.392/2014/2015

Reexaminare – Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală – raport comun cu comisia juridică

Guvern adoptată de Senat

17.02.2015 Raport de adoptare cu

amendamente (31/RS din 24.02.2015)

VII. Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic

Nr. crt.




1

PLx.28/2015 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor

nr.107/1996 – prioritate legislativă

Guvern adoptat de

Senat 17.02.2015


2

Plx.560/2014 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii

nr.211/2011 privind regimul deşeurilor



3

Plx.280/2013

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.407/2006 – Legea vânătorii şi a protecţie fondului cinegetic – raport comun cu comisia pentru agricultură


24.02.2015

Raport de adoptare cu amendamente (398/RS2 din 25.02.2015)

VIII. Comisia pentru muncă şi protecţie socială

Nr. crt.




1

Plx.445/2014

Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice – raport comun cu comisia pentru buget



2

Plx.451/2014

Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014 precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice – raport comun cu comisia pentru buget



IX. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

Nr. crt.




1

PLx.1/2015

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.94/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, precum şi modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii în educaţie – prioritate legislativă

Guvern 22.02.2015 Raport de adoptare cu

amendamente (52/R din 25.02.2015)

X. Comisia pentru sănătate şi familie

Nr. crt.




1

Plx.509/2013

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă nr.144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România



2

Plx.523/2014

Propunere legislativă pentru modificarea art.257 alin.(2) lit.b) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar - fiscale



3

Plx.566/2014 Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind

reforma în domeniul sănătăţii



XI. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Nr. crt.




1

Plx.405/2014 Propunere legislativă privind statutul artistului – raport comun cu

comisia juridică



2

Plx.603/2014 Propunere legislativă privind declararea zilei de 27 Martie Ziua

Reunirii



3

Plx.35/2015

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare



XII. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

Nr. crt.




1

Plx.405/2014 Propunere legislativă privind statutul artistului – raport comun cu

comisia pentru cultură



2

Plx.489/2014

Propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii – raport comun cu comisia pentru industrii



3

PLx.263/2014/2015

Reexaminare – Lege privind securitatea cibernetică a României – raport comun cu comisia pentru apărare şi comisia pentru IT



4

PLx.277/2014/2015

Reexaminare – Lege pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice – raport comun cu comisia pentru IT



5

PLx.392/2014/2015

Reexaminare – Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală – raport comun cu comisia pentru administraţie


17.02.2015 Raport de adoptare cu

amendamente (31/RS din 24.02.2015)

6

RAPORT asupra Scrisorii Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.339/C/2015 referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului Borbely Laszlo, fost ministru al Mediului şi Pădurilor, care în prezent are calitate de deputat


(49/R din 24.02.2015)

XIII. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională Nr. crt.




1

PLx.263/2014/2015

Reexaminare – Lege privind securitatea cibernetică a României – raport comun cu comisia pentru IT şi comisia juridică



2

PLx.39/2015

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi modificarea art.7 alin.(2) din Legea nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare – prioritate legislativă

Guvern adoptat de

Senat 24.02.2015


(51/R din 25.02.2015)

XIV. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

Nr. crt.




1

PLx.263/2014/2015

Reexaminare – Lege privind securitatea cibernetică a României – raport comun cu comisia pentru apărare şi comisia juridică



2

PLx.277/2014/2015

Reexaminare – Lege pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice – raport comun cu comisia juridică



XV. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii

Serviciului Român de Informaţii Nr. crt.




1

RAPORTUL COMUN privind audierea domnului Eduard – Raul Hellvig, propus de Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, pentru funcţia de Director al Serviciului Român de Informaţii


(4/RC din 24.02.2015)



12

II. DIN ACTIVITATEA GRUPURILOR PARLAMENTARE DIN CAMERA DEPUTAŢILOR

Grupul parlamentar al PSD

Declaraţii politice

Tineri în România: griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă – Partea 1 - despre abordarea situaţiei profesionale

Stimaţi colegi, Am primit în decembrie 2014 Raportul ”Tineri în România: griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă”,

realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională. L-am citit cu atenţie întrucât prezintă situaţia persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, tineri cu care eu vin atât de des în contact. A fost realizat în perioada 19-31 iulie 2014, pe un eşantion de 1.302 respondenţi şi tind să cred că reflectă situaţia existentă în momentul de faţă pentru acest segment demografic deosebit de important.

Am aflat astfel că tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani reprezintă 18,8% din populaţia rezidentă a României, conform datelor de la cel mai recent Recensământ (2011), iar rata şomajului în rândul tinerilor din România a fost de 24,3% în trimestrul doi al anului 2014, puţin peste media europeană de 22%. Aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani şi jumătate dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinţii, ei nu sunt încurajaţi şi nici nu au şansa de a părăsi casa părinţilor pentru a-şi începe propria viaţă de la 18 ani sau după terminarea liceului/şcolii.

În percepţia tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă ţara în acest moment sunt: corupţia, sărăcia şi locurile de muncă/şomajul. Relaţiile personale sunt considerate esenţiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experienţa profesională şi de pregătirea educaţională. De aceea, migraţia externă este o opţiune pentru tineri în acest moment. O treime dintre respondenţi afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă ţară şi nu în România; mai mult, aproape 40% dintre respondenţi afirmă că şi-ar dori să emigreze, chiar şi dacă numai temporar (pentru studii sau pentru muncă).

Cei mai mulţi respondenţi, 63%, nu au planuri de a-şi deschide o afacere proprie în următorii doi ani. Cele mai frecvente afaceri la care se gândesc tinerii acum sunt în domeniul comerţului, al agriculturii, al construcţiilor sau în IT. Pe măsură ce avansează în vârstă, tinerii se gândesc din ce în ce mai serios la deschiderea unei afaceri, 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani fiind siguri că vor deveni antreprenori în următorii doi ani. Observăm de asemenea o diferenţă semnificativă între femei şi bărbaţi, cei din urmă fiind mai hotărâţi să-şi deschidă propria afacere.

Cifrele arată că tinerii din această generaţie nu vor să aibă mulţi copii (maximum 2). Aproape jumătate dintre tineri îşi consideră părinţii ca făcând parte din clasa de mijloc. Referitor la veniturile tinerilor, acestea diferă în mod substanţial şi cresc odată cu vârsta, bărbaţii câştigând mai mult decât femeile, orăşenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din Bucureşti cel mai mult şi cei din Moldova cel mai puţin, conform Raportului. Salariul continuă să fie



13

cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, dar este urmat îndeapropae de criteriul siguranţei locului de muncă.

Consider că este necesar să luăm în considerare toate aceste statistici, întrucât ele relevă situaţia acestei generaţii, aspect de care trebuie să ţinem cont în toate deciziile pe care le luăm.

Vă mulţumesc.

Deputat Ion Eparu

***

Cum se poate opri exodul medicilor români

Stimaţi colegi, distinşi parlamentari, Sistemul medical românesc produce cadre medicale de excepţie pentru întreaga Europă şi pentru întreaga

lume. Nu este un secret că tinerii absolvenţi de medicină caută să plece cât mai repede din ţară şi să ia calea Occidentului pentru salarii mai bune şi pentru condiţii mai bune în care să îşi practice meseria. Exodul medicilor este poate cea mai gravă problemă a unui sistem de sănătate cu rezultate deosebite dar cu carenţe insurmontabile de mulţi dintre aceştia.

Potrivit unor estimări, România a oferit în ultima decadă medici pentru Europa în valoare de 600 de milioane de euro. 60% dintre medicii înre 38 şi 40 de ani aleg să plece din ţară. Acest exod al medicilor lasă sistemul de sănătate golit de cadre şcolite după standardele secolului 21. În fiecare an, aproape 3.000 de specialişti părăsesc România.

În tări învecinate precum Ungaria şi Slovacia, care se confruntă cu acceaşi problemă se impune semnarea unui contract între stat şi proaspeţii absolvenţi de medicină, prin care să fie prevenită plecarea acestora în alte ţări. Astfel, tânărul medic se angajează în faţa statului că după absolvire să profeseze pentru o perioadă determinată pe teritoriul ţării, iar în cazul în care nu îşi îndeplineşte angajamentul, acesta este obligat să îşi plătească şcolarizarea.

Nu consider că tinerii absolvenţi de medicină pot fi constrânşi să semneze un asemenea tip de contract, însă statul român trebuie să găsească soluţii prin care aceştia să rămână să profeseze în spitalele româneşti. În lipsa unor soluţii pentru a stopa exodul medicilor, în câţiva ani, unităţile medicale româneşti vor funcţia la cote de avarie. Primele semne se văd deja în mediul rural. În multe sate şi comune din ţara noastră nu există un medic primar sau de urgenţe care să aibă în grijă populaţia. Deşi multe spitale ce au fost închise de guvernarea Boc au fost redeschise în ultimii doi ani, măsurile de austeritate încă mai lasă urme pe un sistem de sănătate în declin.

În acest sesns, am făcut demersuri pentru extinderea unităţilor de asistenţă medico-socială în mediul rural şi pentru încurajarea medicilor să practice medicina mai ales în zonele defavorizate de la sate în vederea rezolvării nevoilor medicale şi sociale ale populaţiei, în funcţie de caracteristicile şi specificul fiecărei localităţi.

Am constatat că Ministerul Sănătăţii a propus un program prin care să stimuleze cu sporuri cuprinse între 100% şi 200%, medicii de familie care acceptă să lucreze în mediul rural. Astfel, autorităţile locale vor putea să direcţioneze bani din fondurile disponibile către bugetul de cheltuieli de personal al unităţii sanitare pe care îl au în subordine.

Fac pe această cale un apel către administraţia centrală, către Executiv şi Legislativ, către asociaţiile de medici şi asociaţiile de pacienţi să se aşeze la masa negocierilor pentru a găsi soluţii viabile pentru a stopa exodul medicilor şi pentru a creşte numărul de medici care să îşi desfăşoare activitatea în mediul rural, în special în cadrul unităţilor de asistenţă medico-socială. Sunt ferm convinsă că prin dialog şi printr-o analiză onestă a sistemului, se poate ajunge la o strategie pe termen mediu şi lung prin care să ne ţinem medicii în ţară şi în acelaşi timp să beneficieze şi populaţia din mediul rural de servicii medicale la standarde înalte.

Vă mulţumesc. Deputat

Tamara Dorina Ciofu

***



14

Monitorizarea copiilor care nu merg la şcoală

Stimaţi colegi, distinşi parlamentari, În ţara noastră fenomenul migraţiei muncii nu a produs efecte doar în plan economic ci şi în plan social şi

educaţional. Mii de copiii au rămas în ţară în grija bunicilor, a familiei sau a educatorilor, în lipsa părinţilor care au plecat la muncă în străinătate. Aceşti copii sunt astăzi responsabilitatea statului, cu atât mai mult cu cât ei reprezintă generaţia următoare. Din cauza mobilităţii familiilor în Uniunea Europeană, mulţi copii trebuie astăzi monitorizaţi de către organele statului, de instituţiile ce apără drepturile copiilor. Adevărata provocare vine atunci când se pune problema monitorizării copiilor care nu vin la şcoală, care nu au părinţi în România şi pe care autorităţile nu îi pot vedea. Copiii din afara sistemului de învăţământ, adesea din mediul rural, adesea de vârste prea mici, sub şapte ani au drepturi la fel ca oricare alt copil. Însă drepturile acestora se pierd undeva în sistem, atât timp cât reprezentanţii lor legali sunt prea puţin interesaţi de aceştia.

Aici intervine rolul statului, şi cred eu, al societăţii civile. Acolo unde nu există un interes pentru dezvoltarea copilului, primarul, preotul, asistentul social, devine vocea acelui copil. Salut iniţiativa UNICEF de a lansa un program-pilot destinat acestor copii, în 45 de comune din ţară. Programul-pilot care se va desfăşura în judeţul Bacău va dezvolta servicii de protecţie socială, în cooperare cu autorităţile statului, centrale şi locale, pentru a preveni abandonul şcolar în rândul copiilor ce provin din mediul rural, din familii defavorizate.

Cred cu tărie în rolul fiecăruia în societate, că avem menirea să ajutăm mai mult chiar decât ni se pare că putem ajuta. Autorităţile locale şi centrale pot face tot ce le permite cadrul legal şi bugetul, de multe ori prea mic pentru servicii sociale. Însă, noi, ca cetăţeni şi lideri ai comunităţilor pe care le reprezentăm în Parlamentul României putem face mai mult, îi putem îndemna şi educa pe cei din jurul nostru să deschidă ochii şi să acţioneze acolo unde este nevoie de ajutorul lor.

Vă mulţumesc.

Deputat Tamara Dorina Ciofu

***

Noul Guvern de la Chişinău trebuie să adopte cât mai repede o agendă clară de reforme în care să integreze

direcțiile solicitate de UE

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaților, Stimate colege, stimați colegi, Doamnelor şi domnilor, Aş vrea să aduc din nou în atenția dumneavoastră o temă de politică externă. Începând de săptămâna trecută,

Republica Moldova are un nou Guvern condus de reprezentantul PLDM, Chiril Gaburici. După cum am observat cu toții, traseul Republicii Moldova de la alegerile din 30 noiembrie anul trecut

încoace nu a fost deloc unul calm şi clar, lucrurile evoluând cu mult sub aşteptările optimiste ale unora după scrutinul de la sfârşitul anului trecut. Din nefericire, lipsa de consens al partidelor în privința formării unei majorități a dus la o situație nedorită de instabilitate politică, dar şi economică. Leul moldovenesc a ajuns la cea mai joasă cotație în raport cu euro şi dolarul de la lansarea sa pe piață, depreciindu-se cu peste 30%.

Proaspătul Guvern aduce un element de noutate față de vechea coaliție de guvernare prin faptul că actualul Guvern condus de Chiril Gaburici a fost format de către PLDM şi PDM cu sprijinul unor parlamentari ai Partidului Comuniştilor (PCRM). Susţinerea comuniştilor pentru actuala formulă guvernamentală este privită cu rezervă de multe state, inclusiv de România. Râmâne însă de văzut dacă noua coaliție va trece adevăratul test, cel al avansării procesului la care Moldova s-a angajat prin semnarea acordului de Asociere cu UE. Sper că partidele aflate acum la conducere înțeleg că orice întârziere a acestui proces ar însemna o regresie în timp față de progresele făcute de Moldova şi o înşelare a încrederii pe care populația a acordat-o forțelor pro-europene la alegerile din noiembrie.

Aşadar, e nevoie ca noul Guvern de la Chişinău să reia programat eforturile de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, reacțiile liderilor Federica Mogherini şi ale lui Johannes Hahn nu au întârziat să apară. Aceştiau



15

au ținut să salute formarea noului guvern, dar şi să atragă atenția asupra reformelor cheie aşteptate de la acesta: întărirea justiției şi combaterea corupției, reforma financiară, crearea unor politici cadru care să cuprindă toate sectoarele statului.

Stimați colegi, Sunt convins că UE va încerca să acorde un sprijin major Moldovei în calea sa spre modernizare şi integrare

europeană, dacă actuala putere va avea bineînțeles şi deschiderea pentru acest lucru. Este încurajator faptul că prima vizită oficială a premierului Gaburiici, anunțată duminica aceasta de preşedintele PLDM, va fi la Bruxelles. În actualul context geostrategic tumultuos, UE nu îşi mai permite ca un alt stat din vecinătatea imediată să sufere turbulențe majore. Republica Moldova trebuie să rămână un spațiu stabil, iar noul Guvern are un rol cheie în acest proces. De asemenea, sunt convins că şi România va oferi sprijinul politic necesar pentru ca românii de peste Prut să vină alături de noi în rândul țărilor europene.

Vă mulţumesc!

Deputat Andrei Valentin Sava

***

Proiectul de reformă a Codului Fiscal aduce atât relaxarea fiscală de care are nevoie mediul privat, cât şi

echitatea în sistemul de contribuții sociale

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaților, Stimate colege, stimați colegi, Doamnelor şi domnilor, Iau cuvântul în fața dumneavoastră pentru a prezenta noua viziune asupra sistemului fiscal din România pe

care o propune actualul Guvern, sub conducerea lui Victor Ponta. Ministerul Finanțelor Publice, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, a publicat pentru dezbatere un nou proiect de Cod fiscal şi un nou Cod de procedură fiscală. Primele măsuri prevăzute în acest proiect ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

Conform documentului supus dezbaterii, Guvernul României îşi propune o serie de măsuri reformatoare asupra politicii fiscale precum:

- scăderea accizei la carburant, alcool, bere şi băuturi spumoase - reducerea TVA de la 24% la 20% din 2016, respectiv la 18% din 2018 - eliminarea impozitelor pe dividende - scăderea contribuțiilor CAS din 2017 atât la angajator, cât şi la angajat: de la 10,5% la 7,5% la angajat

2017 şi de la 15,8% la 13,5% la angajator - scăderea impozitului pe venit şi a celui pe profit de la 16% la 14% din 2019 - eliminarea taxei pe stâlp - eliminarea impozitului de 16% pe veniturile din dividente Pe lângă aceste scăderi şi reduceri, avem, totodată, câteva măsuri care lărgesc baza de impozitare, şi anume: - taxarea microîntreprinderilor fără salariaţi cu un impozit suplimentar, în sumă fixă trimestrială, stabilită şi

actualizată, în funcţie de evoluţia veniturilor fiscale care s-ar fi încasat la un salariu de bază minim brut pe economie. Mai exact, pentru microîntreprinderile fără salariaţi cota de impozitare va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit.

- eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016. - introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri. Stimați colegi, Toate aceste măsuri sunt o încercare ambițioasă şi fără precedent de a revigora sistemul fiscal din România.

Am ținut să le enumăr pentru a vedea că avem de a face cu un proiect complex care nu vine şi aruncă în față câteva



16

scutiri, ci aduce o viziune comprehensivă asupra sistemului de taxe şi impozite care să producă beneficii atât mediului de afaceri, dar şi salariaților, obiectul general fiind creşterea economică şi creşterea consumului. Astfel, pe de o parte, proiectul prevede o serie de reduceri de taxe precum TVA sau impozitele pe dividende, dar şi reducerea contribuțiilor sociale atât la angajat, cât şi la angajator. Sunt măsuri care generează într-adevăr costuri negative la bugetul de stat. Pe de altă parte, însă, proiectul vine cu soluții care vor contribui la creşterea încasărilor la bugetul de stat prin impunerea plății CAS pe toate veniturile sau eliminarea deductibilității cheltuielilor CASS de la calculul impozitului pe venit. Impozitarea tuturor veniturilor este un principiu corect care aduce echitate în sistem. Orice formă de venit încadrată diferit trebuie să implice plata unor taxe corespunzătoare. Astfel, se reduce discriminarea din situația în care un angajat la o companie plătesțe contribuțiile corespunzătoare unui venit de 3500 de lei, să zicem, şi un alt angajat care plăteşte impozite pentru un venit de 2000 de lei, dar înregistrează venituri de încă 1500 de lei sub altă formă (la altă companie sau prin PFA) pentru care nu plăteşte toate contribuțiile.

Stimați colegi, Ca o noutate față de alte proiecte anterioare de modificare a Codului fiscal, proiectul de față prezintă în mod

responsabil şi studii de impact. Conform estimărilor, noile măsuri ar urma să atragă pentru primul an de implementare, respectiv 2016, costuri negative la bugetul de stat de 16 miliarde de lei, dintre care 11 miliarde de lei provin din reducerea TVA. O mare parte din pierderi vor fi însă recuperate ca urmare a efectelor pozitive asupra activității economice. De asemenea, scăderea TVA va descuraja evaziunea fiscală, putând creşte veniturile totale din TVA.

S-au lansat o serie de acuze asupra acestui proiect, însă, din păcate, fără argumente. Una dintre ele este faptul că reprezintă un act de imagine. Mă întreb, însă, cum ar putea fi un act de imagine, atât timp cât îşi asumă în mod clar şi cât se poate de transparent costurile negative prezentate în studiile de impact?

PSD a fost de multe ori criticat pentru grija sa față de cheltuielile sociale. Acum este criticat că vine cu o viziune reformistă de relaxare fiscală. Cu alte cuvinte, orice măsură lansată de PSD este criticată doar pentru că este a PSD. Această atitudine nu este de dorit pentru că nu aduce niciun câştig celor pe care îi deservim.

Cred, mai degrabă, că ar trebui să privim cu maximă obiectivitate spre proiect. Sper ca cei din opoziție să lase la o parte orgoliile şi să îi recunoască valoarea şi viziunea reformatoare pentru România. Proiectul nu este cu siguranță unul perfect, dar este unul perfectibil. E nevoie să ne aplecăm cu toții asupra lui, să îl studiem cu atenție şi să ne pregătim sugestiile de îmbunătățire pentru momentul când va ajunge în Parlament, moment care sper să fie cât mai curând.

Vă mulţumesc!

Deputat Andrei Valentin Sava

***

Moţiunea de cenzură, o dovadă a inconsecvenţei şi neseriozităţii politice

Vă mulţumesc, domnule preşedinte Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această nouă moţiune de cenzură a “monstruoasei coaliţii” numită PNL nu este nimic altceva decât o

dovadă vie a inconsecvenţei politice probate de liberali şi de liberali-democraţi. Dar şi a lăcomiei şi disperării lor. De ce spun asta? Pentru că alături de liberali ne-am angajat, nu mai târziu de 2012, în faţa tuturor românilor, cu obiectivele necesare unei bune guvernări şi, cât au fost lângă noi la putere, nu au contestat nici un punct al strategiei noastre de guvernare. În schimb, cum au dispărut din arcul puterii au şi început să denunţe fix strategia guvernamentală la care şi ei şi-au adus aportul. Mai întâi doar vocal, dar pe mai multe voci. Apoi, simţind că opoziţia e plictisitoare au ridicat tonul şi mai mult şi au început să bombardeze cabinetul Ponta cu moţiuni simple şi de cenzură, scrise pe genunchi şi nicidecum având un suport pertinent.

Dacă nu au reuşit să provoace decât valuri mici în media, fără prea mare ecou, s-au concentrat pe campania electorală pentru prezidenţiale şi nu doar pentru a câştiga preşedinţia României, ci pentru a arunca ţara în haos. Nu



17

ştiu cât de tare se bucură unii colegi de la PNL şi PDL sau dacă chiar se bucură pentru victoria lui Klaus Iohannis în alegeri, însă, cu siguranţă, aceştia şi-au făcut şi-şi fac în continuare numeroase calcule politce ca să alunge PSD şi pe partenerii noştri de la guvernare, chiar şi cu riscul că România va fi din nou într-un mare impas şi va ajunge de râsul lumii. Da, din disperare şi lăcomie s-au decis să introducă o nouă moţiune de cenzură, cu care tot ameninţă de vreo două luni. Tot din aceste motive care nu sunt deloc în slujba României vreunui “lucru bine făcut”, ci, din contra, a României oportunismului penelistoid, opoziţia a decis să vâneze funcţii de conducere cu orice preţ. Deşi liderii PNL se laudă peste tot pe unde apucă şi pe la cine îşi mai pierde timpul şi catadicseşte să-i asculte că vor să facă o altfel de politică, faptele lor îi contrazic. Nu vreau să aduc acum vorba de numeroşii lor colegi care rup uşile pe la DNA şi înfundă arestul preventiv.

Prin lupta acerbă susţinută pentru schimbarea preşedintelui Senatului şi prin tratativele duse pentru atragerea de noi colegi deputaţi în barca PNL, liberalii demonstrează doar că pe agenda lor nu figurează deloc soluţiile pe care românii le aşteaptă. Ei doresc doar să preia şi puterea, pentru a avea ce funcţii să împartă între ei, nu pentru a guverna ţara.

Stimaţi colegi, n-am auzit de la nici unul din cei doi copreşedinţi ai partidului, doamna Gorghiu sau domnul Blaga, care sunt priorităţile legislative ale PNL pentru noua sesiune parlamentară, cum doresc să le îmbunătăţească viaţa românilor parlamentarii liberali prin diverse proiecte de acte normative. Am auzit doar de moţiunea de cenzură a opoziţiei, de schimbarea guvernului, de guverne din umbra sau fantomă, formate din membri PNL şi de luptele intestine pe funcţii din această construcţie politică.

Dacă liberalii europeni, la fel ca şi toate celelalte familii politice ale bătrânului continent, îşi fixează nişte ţinte la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, conducerea PNL face dovada că şi-a făcut temeinic lista pentru sezonul de vânătoare pentru funcţii şi parlamentari. Confirmarea aprecierilor mele rezultă şi din faptul că liberalii resping orice formă de dialog instituţional şi de colaborare parlamentară cu majoritatea actuală. Numai negocierile pentru voturile necesare răsturnării majorităţii în cele două Camere ale Parlamentului şi apoi ale guvernului au trecere la conducerea bicefală a PNL. Acest comportament deloc democratic, nu mai vorbesc de politically correct demonstrează că PNL urmăreşte propria agendă, şi nu pe cea impusă de votul românilor. Stau şi mă întreb oare ce cred propriii lor votanţi şi ce sentimente de dezamăgire crâncenă îi încearcă pe aceşti români. Comportamentul reprobabil al colegilor liberali aruncă încă o pată întunecată pe obrazul democraţiei româneşti, atât de blamată din exterior, dar prea puţin susţinută să evolueze spre o direcţie bună.

Ca şi concluzie, cred că ar trebui să ne concentrăm toată atenţia asupra rolului nostru de aleşi puşi în slujba cetăţenilor care ne-au trimis în aceste funcţii şi să le protejăm interesele prin proiecte pertinente de lege, lăsând la o parte diferendele personale sau războaiele pentru funcţii şi putere.

Vă mulţumesc!

Deputat Mircia Muntean

***

Numărul cazurilor de cancer va creşte cu aproximativ 70% în următoarele două decenii

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mi-am propus să vă vorbesc, astăzi, despre o problemă care îi afectează pe din ce în ce mai mulţi oameni la nivel

mondial şi nici pe români nu vrea deloc să-i ocolească- cancerul. Această maladie, fatală de cele mai multe ori, reprezintă una dintre principalele cauze ale morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial, cu aproximativ 14 milioane de cazuri noi şi 8,2 milioane de decese, subliniază Organizaţia Mondială a Sănătăţii, într-un articol publicat, recent, pe site-ul său, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului. În România, conform Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătatea Publică, în perioada ianuarie-iunie 2013, s-au înregistrat 31.186 cazuri noi de cancer comparativ cu 28.598 cazuri noi de cancer, în aceeaşi perioadă a anului 2012. O statistică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii publicată în 2011 a situat România pe locul 47 din 50 de ţări, în ceea ce priveşte numărul total de cazuri de cancer, respectiv 205 cazuri la 100.000 de locuitori.



18

În declaraţia mea nu vreau să marchez doar ziua dedicată luptei împotriva acestui flagel tăcut, ci să îi încurajez pe cei care se confruntă cu o problemă atât de gravă, să le aduc un omagiu celor care au descoperit prea târziu că sunt afectaţi de această boală letală, dar şi să militez pentru respectarea drepturilor tuturor la sănătate şi la viaţă, indiferent de costurile pe care le presupune această înfruntare. De asemenea, susţin accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva bolii, precum şi toate politicile coerente pentru diminuarea acestui fenomen dezastruos. Și asta mai ales în contextul sumbru, preconizat de OMS, conform căruia numărul cazurilor de cancer va creşte cu aproximativ 70% în următoarele două decenii. De asemenea, potrivit OMS, se estimează că cifra îmbolnăvirilor de cancer pe an va ajunge de la 14 milioane în 2012 la 22 de milioane în următorii 20 de ani.

Mulţi dintre apropiaţii noştri sunt deja afectaţi de creşterea numărului de boli incurabile, în principal de cancer. Stimaţi colegi, ceea ce mi se pare mie de-a dreptul nedrept este că, deşi multe forme de cancer pot fi vindecate dacă sunt depistate la timp, mulţi dintre semenii noştri mor cu zile din diverse motive, de la neştiinţă, la dezinteres manifestat faţă de propria sănătate, până la subfinanţarea sistemului sanitar sau chiar nepăsarea unor cadre medicale. Să nu uităm că, pe termen lung, prevenirea bolilor costă statul mai puţin decât tratamentele făcute târziu şi cu şanse reduse de vindecare a pacientului.

Conform cercetării realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cele cinci tipuri de cancer cel mai frecvent diagnosticate în 2012 la bărbaţi au fost cancerul pulmonar, de prostată, de colon, de rect, de stomac şi de ficat, în timp ce la femei, cele mai frecvente au fost cazurile de cancer de sân, de colon, de rect, de col uterin şi de stomac. Per ansamblu, în acelaşi an 2012, cele mai multe decese cauzate de cancer au fost cele provocate de cancerul pulmonar (1,59 milioane de decese), de cancerul la ficat (745.000 decese), de cancerul de stomac (723.000 decese), de cancerul colorectal (694.000 decese), de cancerul de sân (521.000 decese) şi de cancerul esofagian (400.000 de decese). Din păcate s-a ajuns la situaţia în care fiecare dintre noi are un bolnav de cancer în preajma sa, fie coleg, rudă apropiată sau îndepărtată, fie vreun prieten ori vecin. Cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din ţara noastră, cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani, este cancerul de col uterin, România aflându-se pe primul loc în centrul şi sud-estul Europei, atât în privinţa incidenţei, cât şi a mortalităţii provocate de această boală. Statisticile oficiale arată că, la nivel mondial, cancerul de col uterin ia o viaţă la fiecare două minute şi se estimează că boala provoacă anual 275.000 de decese. La noi, la fiecare 5 ore, o femeie moare de cancer de col uterin, o boală ce poate fi prevenită prin vaccinare.

Drept concluzie, aş dori să reiterez faptul că orice calcule financiare am face, în prim-plan se află vieţile semenilor noştri şi dreptul lor la sănătate şi la o viaţă normală, care trebuie respectat indiferent de considerentele şi costurile economice.

Dacă vom spulbera miturile dăunătoare şi ideile preconcepute despre cancer, iar creşterea nivelului de educaţie şi al gradului de conştientizare în ceea ce priveşte cancerul vor creşte, aceste aspecte pot conduce la schimbări pozitive la nivelul individului, comunităţii şi al politicilor, astfel încât preocuparea pentru combaterea cancerul să fie permanentă.

Vă mulţumesc!

Deputat Constantin Mazilu

***

România – către un nou model de creştere

Stimaţi colegi,

La un sfert de secol de la Revoluţia din 1989, România se află în faţa unui moment de bilanţ. Ţara a reuşit să se integreze politic în familia democraţiilor occidentale, dar mai are de parcurs un drum în ceea ce priveşte modernizarea şi dezvoltarea economică. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul nostru, al tuturor celor care doresc să contribuie la realizarea cât mai rapidă a celor două obiective, acest lucru fiind posibil prin unitate şi muncă. Trebuie să luptăm pentru a-i oferi României un nou model de creştere, care să poată fi susţinut pe o perioadă nedeterminată de timp.



19

Bineînţeles, acest lucru a fost făcut încă din 2012 până în prezent. Guvernul Ponta, prin programul său de guvernare, bine stabilit, şi-a arătat interesul pentru realizarea unor măsuri benefice pentru viitorul ţării, rezultatele fiind vizibile şi de necontestat. Din punct de vedere economic, România a înregistrat creşteri remarcabile, în 2014 având cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,9% faţă de 2013, după ce în ultimul trimestru creşterea economică a fost de 0,5% faţă de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier, şi de 2,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, serie brută.

Susţinerea investiţiilor, îmbunătăţirea infrastructurii, pregătirea forţei de muncă sunt doar câteva dintre direcţiile în care ar trebui mers pentru a putea face posibilă schimbarea de care ţara noastră are nevoie.

De altfel, domeniul energiei şi resurselor naturale merită pus în discuţie şi supus unor modificări ce duc spre modernizare. Având în vedere că România este cel mai mare producător de energie din Europa Centrală şi Europa de Est, ar fi păcat să nu venim cu soluţii asupra securităţii energetice prin interconectarea cu sistemele de transport ale statelor vecine, diversificarea surselor de generare, creşterea eficienţei energetice, dar şi accesibilitatea pentru toate categoriile de consumatori. În acest sens, exploatarea resurselor ar contribui la dezvoltarea ţării şi ar genera beneficii pentru întreaga societate.

Susţin în continuare că fără creşterea investiţiilor în educaţie şi sănătate, nu se va putea realiza un progres sustenabil. Învăţământul profesional trebuie orientat spre tehnologizare, şi cel mai important, să satisfacă nevoia de personal calificat al angajatorilor, astfel încât să devină performant şi atractiv pentru investitorii străini.

Trebuie ca România să nu mai piardă nici o oportunitate, să îşi consolideze brandul de ţară, să urmeze politici publice coerente în scopul creşterii atractivităţii pentru investitori şi să mărească gradul de absorbţie al fondurilor europene.

Noi, ca şi clasă politică, trebuie să optăm pentru o mai mare transparenţă, să ţinem cont de aspiraţiile tinerilor şi să dăm naştere unor politici şi programe prin care să facem ca România să fie o ţară în care ne dorim să trăim decent, să ne formăm o familie, dar mai ales să ne creştem copii.

Dorim ca românii să îşi recapete încrederea în ei, între ei, dar şi în instituţiile fundamentale ale statului. Numai în acest fel, România se poate moderniza pe plan economic, industrial şi social.

Vă mulţumesc!

Deputat Mihai Weber

***

2014 – anul ieşirii României din criza economică

Anul 2014 nu a fost un an deloc uşor. Tensiuni şi conflicte internaţionale apărute peste tot în lume au avut un

impact negativ asupra raporturilor politice globale. Şi primele afectate în mod evident sunt relaţiile economice. Cu toate acestea, România a avut a cincea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană.

Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 2,9%, în termeni reali, faţă de 2013, după ce în ultimul trimestru creşterea economică a fost de 0,5% faţă de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier, şi de 2,6% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, serie brută, potrivit datelor semnal ale Institutului Naţional de Statistică.

Şi pentru a îndepărta orice îndoială în ceea ce priveşte acurateţea şi corectitudinea acestor calcule, putem evidenţia faptul că ele sunt concordante cu constatările Comisiei Europene. Şi de la Bruxelles evoluţia economică a României în 2014 se vede la fel. Comisia Europeană a revizuit în urcare, la începutul lunii, prognoza privind evoluţia PIB pentru anul trecut, de la 2% la 3%, datorită rezultatelor bune obţinute în trimestrul al treilea, pe fondul intensificării peste aşteptări în zona consumului privat şi a exporturilor.

Anul 2014 mai este important şi pentru un alt aspect. În 2014, de fapt România a ieşit din criza economică. În intervalul 2012 – 2014, de când Partidul Social Democrat a preluat guvernarea, PIB-ul României a avansat cu şapte procente şi a revenit cu ceva mai mult de un procent peste nivelul maxim atins în 2008. Practic, de-abia acum, la şapte ani de la declanşarea crizei economice am recuperat căderea şi ne înscriem înapoi pe o traiectorie de creştere a producţiei şi veniturilor reale ale populaţiei.

Care sunt perspectivele pentru anul 2015? O să citez din nou Comisia Europeană: Pentru 2015 estimarea Comisiei s-a apreciat de la 2,4% la 2,7%. Creştere economic - rezultată pe baza unei politici social-democrate prin



20

care Guvernul Victor Ponta a dirijat toate rezultatele pozitive din economie către pensii, către salarii, către învăţământ, către sănătate, către oameni.

Deputat

Natalia Elena Intotero

***

Acordul de la Minsk, deşi încă fragil, poate fi baza unei păci reale şi stabile Înţelegerea rezultată în urma întâlnirii la vârf de la Minsk din 12 februarie 2015 reprezintă un prim pas în

vederea detensionării situaţiei de securitate din sud-estul Ucrainei şi în direcţia soluţionării crizei din Ucraina. Este de asemenea îmbucurător faptul că armistiţiul din estul Ucrainei a fost în general respectat de la intrarea

lui în vigoare, aşa cum au constatat membrii Misiunii Speciale de Monitorizare în Ucraina a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare.

Efortul conjugat de a găsi o soluţie politică paşnică unui conflict care ameninţa să se cronicizeze grav, afectând stabilitatea în zonă, a deschis calea către normalizare.

Iniţiativa Federaţiei Ruse de a depune la Consiliul de Securitate al ONU, un proiect de rezoluţie care aprobă înţelegerile privind soluţionarea crizei ucrainene, la care s-a ajuns pe 12 februarie, este un al doilea pas diplomatic important menit să consolideze o pace încă fragilă.

Schimburile de prizonieri şi angajamentul insurgenţilor de a pune în practica retragerea armamentului greu din zona de confruntare sunt semne clare că pacea se va instaura până la urmă şi, în pofida dificultăţilor inerente, războiul va lua sfârşit.

România va urmări cu toată atenţia ca ansamblul înţelegerilor atinse să fie implementate integral şi necondiţionat, astfel încât să fie în măsură să producă rezultate concrete în teren, creând perspectiva pentru un proces politic amplu de soluţionare a crizei din Ucraina.

Istoria ne-a învăţat că oamenii nu pot trăi într-un război permanent. Toate războaiele, fie că au durat trei zile sau o sută de ani, s-au încheiat fără excepţie cu un acord de pace. Criza din Ucraina nu face nici ea excepţie de la această regulă. În cazul aplicării cu stricteţe a prevederilor sale, mai ales a deciziei de implementare a încetării focului, de o manieră necondiţionată şi cuprinzătoare, înţelegerea de la Minsk poate facilita îmbunătăţirea situaţiei de securitate regională. Este ceea ce ne dorim cu toţii.

Deputat

Natalia Elena Intotero

***

Nevoia unei strategii naţionale pentru combaterea sărăciei şi reducerea inegalităţilor

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre nevoia unei strategii naţionale pentru combaterea sărăciei şi reducerea inegalităţilor, strategie care, pentru a fi funcţională, trebuie să fie susţinută de toate forţele politice şi de întreaga societate. Sărăcia este o plagă, un flagel ce afectează demnitatea umană şi nu trebuie să fii de dreapta sau de stânga, om politic sau simplu participant la viaţa cetăţii pentru a încerca să faci ceva pentru cel de lângă tine, pentru a oferi o şansă şi pentru cei mai puţin împliniţi.

Stimate colege, Stimaţi colegi, Problema legată de sărăcie nu este doar o chestiune ideologică sau doctrinară. Orice Guvern, orice partid

politic şi societatea civilă trebuie să ridice această temă la nivel de politică naţională. Un argument este de ordin social. Sărăcia paralizează comunităţi întregi şi generează instabilitate socială, precum şi corupţie. Împotriva sărăciei toţi cei care îi reprezentăm în Parlament pe români trebuie să facem front comun şi să adoptăm programe naţionale şi strategii pe termen mediu şi lung pentru combaterea acestui flagel.

Potrivit ultimelor date Eurostat, peste 124 de milioane de persoane din Uniunea Europeană — aproape 25 % din cetăţenii UE — sunt supuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale România se situează pe locul doi în UE



21

din punctul de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populaţie fiind afectată. Unul dintre cele cinci obiective principale ale strategiei Europa 2020 este reducerea numărului de persoane care sunt supuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale cu 20 de milioane până în anul 2020. Pentru a contribui la atingerea acestei ţinte la nivelul Uniunii Europene, Guvernul României a stabilit un obiectiv naţional de reducere a numărului persoanelor afectate de sărăcie şi excluse din punct de vedere social cu 580.000 de persoane.

Multe dintre măsurile luate de Guvernul Ponta au anticipat politica strategiei europene 2020 şi sunt bugetate pentru anul 2015. Deşi colegele şi colegii mei din opoziţie, noul PNL, au catalogat aceste măsuri ca pomeni electorale, ele sunt un ajutor real pentru românii afectaţi de criză, de şomaj şi de piaţa muncii prin dinamica ei imprevizibilă. Am arătat că ne pasă de cei mulţi, că perioada de creştere economică din anii 2013 şi 2014 trebuie să se regăsească în nivelul de trai al tuturor pentru a produce cu adevărat efecte reale.

Printre măsurile adoptate de Guvern care vin să combată flagelul sărăciei sunt: creşterea salariului minim la 975 lei, de la 1 ianuarie 2015, şi la 1050 lei, la 1 iulie 2015, după ce în luna mai 2012, salariul minim pe economie era de 700 lei; indexarea tuturor pensiilor cu 5%, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei, mărirea indemnizaţiilor pentru persoane cu dizabilităţi cu 16%, creşterea alocaţiei pentru susţinerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil, creşterea alocaţiei de plasament la 600 lei, majorarea alocaţiei de hrană pentru adulţi cu dizabilităţi şi persoane vârstnice din centre de asistenţă socială, de la 8 la 16 lei pe zi, restituirea eşalonată a debitelor recuperate de la pensionari şi persoanele aflate în concediu de creştere a copilului, majorarea salariilor personalului din sănătate şi asistenţă socială, cu 100 lei, din luna ianuarie 2015, majorarea salariilor personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ cu 5% de la 1 martie 2015 şi cu încă 5% de la 1 septembrie 2015 ş.a.

Stimate colege, Stimaţi colegi, Sunt conştientă că măsurile prezentate nu sunt suficiente pentru a combate sărăcia cu care se luptă peste 4,7

milioane de români, dar este un început care arată că ne pasă şi ne preocupă această problemă a României. Fac un apel la dumneavoastră să veniţi cu propuneri constructive pentru a realiza împreună strategiile aşteptate de milioanele de persoane aflate în pragul sărăciei. Este greşit să îi catalogăm pe cei săraci ca find leneşi, iar măsurile de incluziune socială ca fiind pomeni. Tema sărăciei este provocarea principală pentru anii care urmează. Simpla creştere economică în cifre reale nu înseamnă rezolvarea problemei de incluziune socială. Singura şansă este să ai politici asumate pe termen mediu şi lung pentru a avea succes. Indiferent de bătăliile politice, o asemenea strategie are nevoie de dialog, de consens şi de o punere urgentă în practică.

Reprezint în Parlamentul României una dintre cele mai sărace regiuni din România, judeţul Vaslui. Ştiu astfel că problemele cu care se confruntă oamenii din colegiul meu sunt profunde şi nu se pot rezolva peste noapte. Însă, vreau să fac tot ce îmi stă în putinţă să reducem decalajele dintre astfel de zone din România şi celelate judeţe mai bogate, ca să nu mai vorbesc de decalajul existent faţă de Uniunea Europeană. De aceea, îmi exprim speranţa că veţi veni în sprijinirea unei strategii naţionale de combatere a sărăciei. Fac un apel la unitate şi consens în faţa dumneavoastră, ca să facem o prioritate din rezolvarea problemei nivelului sărăciei în România.

Aşteptările sunt mari, iar frustrarea generează nemulţumire. Fondul acesta de nemulţumire poate fi speculat, aşa cum se întâmplă în alte părţi ale Europei (Grecia, Spania) de fenomenele extremiste apărute în urma politicilor de austeritate promovate în urma crizei. Politica de combatere a sărăciei trebuie să fie parte componentă a strategiei de securitate a României. Eşafodajul democraţiei depinde şi de rezolvarea problemelor legate de incluziunea socială şi inegalităţile din societate. Pentru a dezvolta o strategie anti-sărăcie trebuie asigurată o dezvoltare substanţială a condiţiilor de bază. O problemă esenţială este aceea de a ne concentra asupra producţiei şi resurselor ce ar trebui să acopere problemele demografice, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie, o promovare mai bună a femeilor, a tinerilor şi a comunităţilor locale.

Românii nu mai trebuie să trăiască cu teama de sărăcie, de acest flagel care ucide demnitatea umană şi care poate favoriza apariţia discursurilor extremiste şi anti-democratice. Sărăcia poate trezi sentimente şi atitudini xenofobe şi rasiste, iredentiste şi profund naţionaliste, după cum vedem tot mai des în Europa. Dacă dorim ca paşii importanţi pe care i-am făcut în procesul de democratizare alături de partenerii noştri europeni şi trans-atlantici să fie de durată, trebuie să încercăm să dezvoltăm strategii durabile de combatere a sărăciei.

Sărăcia nu este o virtute. România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu cu bogăţii materiale şi spirituale, iar oamenii ei nu ar trebui să aibă un trai pauper. Depinde de noi, stimate colege şi stimaţi colegi, să realizăm împreună strategiile necesare pe termen mediu şi lung pentru a lupta împotriva acestui flagel. Doar împreună şi învingând orgoliile politice putem construi ceva real şi durabil în domeniul incluziunii sociale şi combaterii sărăciei



22

pentru poporul român. Avem această datorie şi oportunitate de a nu întoarce spatele celui aflat în nevoie şi în suferinţă şi de a dovedi că într-adevăr ne pasă de acest popor greu încercat.

Vă mulţumesc!

Deputat Ana Birchall

***

Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre problema îngrijorătoare a numărului mare de

tineri din România şi Uniunea Europeană care nu îşi găsesc un loc de muncă şi despre politicile necesare pentru a creşte gradul de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor atât la nivelul României, dar şi la nivelul Uniunii Europene.

Creşterea calităţii şi a numărului de locuri de muncă disponibile şi de programe pentru educaţia şi formarea profesională a tinerilor este deosebit de importantă pentru a combate efectele recesiunii cu care se confruntă cei mai tineri dintre cetăţenii noştri. Nu putem accepta situaţia din prezent de la nivel european în care unul din cinci tineri de pe piaţa muncii nu îşi poate găsi un loc de muncă.

Stimate colege, Stimaţi colegi, Statele cu o ofertă mai bună de locuri de muncă disponibile, care investesc în capitalul uman şi iau măsuri

eficiente de protecţie şi responsabilitate socială sunt mai rezistente în faţa efectelor crizei economice. Din păcate, tinerii fac parte din categoriile care au suferit cel mai mult din cauza accesului redus la locuri de muncă şi la oportunităţi de pregătire în vederea angajării. Tinerii din societatea noastră care întâmpină dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii caută şansa de angajare la un loc de muncă stabil, adecvat abilităţilor şi pregătirii lor. Ei trebuie să beneficieze de întreg sprijinul nostru pentru a se putea pune în valoare în meseria sau cariera pe care o aleg la început de drum.

Creşterea ratei de ocupare la nivelul tuturor regiunilor României, cu un accent deosebit pe promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, reprezintă o prioritate în documentele strategice naţionale, cum sunt Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020 şi Planul de Implementare a Garanţiei pentru Tineret 2014-2015.

Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată un factor îngrijorător reprezentat de creşterea numărului de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 ani, care nu sunt angajaţi, nu urmează o formă de educaţie sau cursuri de formare – aşa-numiţii NEETs – youths ‘Not in Education, Employment, or Training’, sau tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează programe educaţionale sau de pregătire. În 2013, în rândul persoanelor cu vârste între 15 şi 24 de ani, 17,2% nu aveau nicio ocupaţie, situând România pe locul al şaptelea din Uniunea Europeană. Chiar dacă a scăzut faţă de nivelul din 2011, nivelul ratei tinerilor fără ocupaţie înregistrat în ţara noastră rămâne peste media europeană de 13%.

Comisia Europeană a propus la începutul lunii februarie să accelereze deblocarea sumelor disponibile prin programul "Iniţiativa de ocupare pentru tineri" sau Youth Employment Initiative (YEI). Creşterea fondurilor aflate la dispoziţie începând de anul acesta şi finanţarea mai rapidă a programelor urmăresc readucerea unui număr mai mare de tineri în câmpul muncii şi pregătirea lor pentru cerinţele actuale de pe piaţa forţei de muncă. Suma totală pe care o va primi ţara noastră prin "Youth Employment Initiative" în perioada de programare 2014-2020 este de 106 milioane de euro. În 2015, pentru România vor fi deblocate 31,8 milioane de euro, care pot fi primiţi prin prefinanţare, faţă de 1,5 milioane de euro, cât fusese stabilit iniţial, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană de creştere a ratei de prefinanţare de la 1-1,5% la 30%.

La fel de importantă ca finanţarea este şi strategia de implementare a proiectelor desfăşurate cu scopul angajării tinerilor. În acest sens, decizia Guvernului de a înfiinţa o agenţie pentru antreprenoriat care să gestioneze fondurile destinate tinerilor este foarte importantă pentru a oferi soluţii omogene şi coerente pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii. Prin implicarea patronatelor şi a sindicatelor, a organizaţiilor de tineret, liceelor, universităţilor, angajatorilor şi a comunităţilor locale, scopul agenţiei va fi de a asigura o modalitate modernă de lucru, în care toate părţile implicate să contribuie la atingerea obiectivului final: angajarea tinerilor.



23

Agenţia Naţională pentru Antreprenoriat şi Implementarea Programelor pentru Tineri va prelua două componente din viitorul Program Operaţional Capital Uman (POCU) destinate tinerilor care nu sunt angajaţi, nici în educaţie sau training (NEET) şi va avea rolul de “administrator de gobal grant” pentru aceste linii de finanţare care însumează peste 600 milioane de euro pentru perioada 2014-2020. 641.000 de tineri beneficiază în 2014 şi 2015 de măsurile incluse în proiectul “Garanţia pentru Tineri” care va fi gestionat în cadrul noii agenţii. Guvernul răspunde astfel nevoii de investiţii suplimentare şi politici coordonate pentru a îmbunătăţi pregătirea, cursurile de formare şi măsurile de activare destinate tinerilor.

Măsurile complementare destinate integrării tinerilor pe piaţa muncii ţin de rezolvarea unor probleme care vizează capacitatea administrativă a Serviciului Public de Ocupare (SPO), activităţile de informare destinate tinerilor neînregistraţi şi implicarea mai activă a sectorului privat în stagii de ucenicie şi formare profesională. Alte obiective importante constau în prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea competenţelor de care piaţa muncii are nevoie şi susţinerea primei experienţe profesionale şi a formării la locul de muncă. Ultima dintre acestea, de exemplu, susţinerea primei experienţe profesionale este o direcţie recomandată de Comisia Europeană, la care se raportează măsura Guvernului de a introduce subvenţii pentru plata salariilor tinerilor absolvenţi pentru primul an. Obligaţia angajatorilor de a menţine postul nou creat încă un an încurajează implicarea mediului privat şi astfel contribuie la o creştere stabilă a numărului posturilor disponibile pentru tineri.

Reprezint în Parlamentul României judeţul Vaslui, un judeţ care din păcate este în continuare perceput ca un loc neatractiv pentru tineri. Tinerii din Vaslui aleg fie drumul străinătăţii, fie drumul capitalei sau al altor oraşe, iar astfel zona rămâne fără o resursă importantă de dezvoltare. Adiacent ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, trebuie avute în vedere măsuri de sprijin pentru tinerii care vor să îşi întemeieze o familie. Familiile tinere trebuie să poată să îşi contruiască o viaţă acolo unde au crescut, iar comunităţile locale au la rândul lor nevoie de tineri, ca să se poată dezvolta pe viitor. De aceea, măsurile pentru tineri şi pentru promovarea tinerilor reprezintă investiţii în dezvoltarea noastră pe viitor.

Stimate colege, Stimaţi colegi, Avem nevoie de astfel de soluţii concrete, coordonate şi creative pentru a îmbunătăţi condiţiile pentru tineri

pe piaţa forţei de muncă. Eforturile Executivului European şi ale Guvernului României alături de comunităţile locale şi de mediul privat trebuie continuate, intensificate şi promovate de către toate forţele politice, precum şi de autorităţile cu atribuţii în domeniu şi de organizaţiile interesate de sprijinirea tinerilor.

Promovarea tinerilor şi ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor este o prioritate a României şi a Uniunii Europene şi este fundamentală pentru dezvoltarea economică din prezent, nu este doar o chestiune care ne priveşte pe termen mediu sau lung. Felul în care vom şti să le răspundem tinerilor aflaţi astăzi în căutarea unui loc de muncă va arăta şi în ce măsură suntem pregătiţi să găsim soluţii la problemele de actualitate ce ţin de evoluţia pieţei muncii.

Deputat

Ana Birchall

***

“The Romanians are coming” serveşte interese politice xenofobe

Doamnelor şi domnilor, Doresc să îmi exprim solidaritatea cu românii care, în aceste zile, protestează în faţa Channel 4 Londra, ca

urmare a difuzării serialului ”The Romanians are coming” (Vin românii). Consider că prin realizarea acestui documentar, televiziunea britanică nu face altceva decât să alimenteze

xenofobia, un fenomen aspru condamnat de comunitatea internaţională şi care a produs milioane de victime în secolul care a trecut.

Cel mai probabil, difuzarea acestui serial serveşte unor interese politice britanice, ca urmare a faptului că în această primăvară au loc alegeri în regat, iar tema emigranţilor care fură locurile de muncă a devenit un vehicol politic favorit al extremiştilor.



24

Cred că luarea de poziţie a comunităţii de români din Londra trebuie nu doar salutată ci şi încurajată şi, pe această cale doresc să salut şi gestul ambasadorului României în Marea Britanie şi a ministrului de externe care au sancţionat, pe căi diplomatice, modalitatea în care românii sunt defăimaţi în serialul ”The Romanians are coming”.

Este de domeniul evidenţei că suntem în faţa unei campanii de denigrare nedrepte şi nejustificate care nu reflectă nici pe departe realitatea din societatea românească şi nici din cadrul comunităţii de români din Marea Britanie.

Îmi exprim speranţa ca viitoarele seriale difuzate de Channel 4 în cadrul producţiei ”The Romanians are coming” să nu mai reprezinte o platformă de dezinformare şi manipulare în favoarea unor extremişti care îşi doresc să obţină puterea prin metode reprobabile.

Pe de altă parte consider că umilirea unei comunităţi prin scoaterea în evidenţă a unor excepţii nu reprezintă un demers jurnalistic onest şi am încrederea că această percepţie nu este îmbrăţişată de comunitatea din U.K.

Fac precizarea că voi remite, în cursul acestei zile, acest punct de vedere şi către Channel 4. Va multumesc.

Deputat

Ciprian Nica

***

Noul Cod Fiscal

Proiectele de legi privind noul Cod Fiscal şi Noul Cod de procedură fiscală se află pe agenda de lucru a Guvernului. Acestea se vor finalize de Executiv până pe 15 februarie, după care vor fi prezentate spre dezbatere publică şi vor fi trimise Parlamentului la 15 martie spre dezbatere şi adoptare.

Principalele schimbări propuse de noul Cod Fiscal: sunt reducerea cotei TVA prin reducerea cotei standard pentru toate bunurile si serviciile de la 24% in prezent la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016, iar din 18% din 1 ianuarie 2018, 9% la carne, legume şi fructe, întroducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădiri şi terenuri de orice fel, scăderea cotei unice la 14% din 1 ianuarie 2019, reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajaţi, eliminarea impozitului pe dividende care ajută la eliminarea dublei impozitări, la menţinerea în ţară a capitalului şi creşterea competitivităţii României, scăderea accizei la mai mai multe produse, inclusiv benzină şi motorină, eliminarea impozitării atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a altor produse accizabile precum cafeaua, bijuteriile, autoturismele, alcool, în paralel cu creşterea ccizei la băturile fermetate liniştit, reducerea cotei contribuţiilor de asigurări sociale de stat precum reducerea contribuţiei la angajat de la 15,5% la 7% şi reducerea contribuţiei la angajator de la 15,8% la 13,5%, eliminarea impozitului pe construcţii, creşterea sumei neimpozabile pentru venituri din pensii la determinarea impozitului pe venit, extinderea bazelor impozabile în cazul contribuţiilor de asigurări sociale şi contribuţiilor de asigurări de sănătate, neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor, mărirea marjelor în care autorităţile pot decide cu privire la taxele şi impozitele local, dar şi alte reglementări.

Prin noul Cod de procedură fiscală se reglementează dreptul contribuabililor de a se adresa instanţei de contencios administrativ, se introduce reglementarea principiului “in dubio contra fiscum”, se reglementează posibilitatea contestatorului de a-şi susţine oral contestaţia, s-a extins de la 3 la 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale dreptul contribuabilului de a prezenta punctual de vedere cu privire şa constatările înspecţiei fiscale, s-a eliminate taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală emis de organele fiscale.

Datorită noului Cod Fiscal au fost luate măsuri de combatere a evaziunii fiscale, iar economia neagră migrează spre legal, dar acesta stabileşte cadrul legal pentru taxele, impozitele şi contribuţiile sociale şi stabileşte procedura de modificare a acestora.

Deputat Radu Babuş

***



25

Aradul, un oraş cu rol determinant în triumful Revoluţiei Române din 1989

21 decembrie 1989. Ora 7 şi cinsprezece minute! Era momentul când arădenii mei se alătură revoluţiei de la

Timişoara. Atunci Timişoara nu a mai fost singură în lupta împotriva regimului totalitar. Mii de oameni au manifestat paşnic la Arad, marcând astfel un moment determinant în triumful Revoluţiei Române din 1989.

Îmi exprim totala susţinere faţă de ideea ca Aradul, conform adevărului istoric binecunoscut, să rămână un oraş martir şi asta denotă implicit că aici există şi au existat eroi martiri, luptători care au contribuit decisiv la victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989. Este o pură întâmplare faptul că nu s-a murit la Arad până la fuga dictatorului, ceea ce nu înseamnă că arădenii n-au fost în prima linie a frontului revoluţionar. Cu atât mai mult cu cât în Arad s-a folosit din plin armamentul din dotarea forţelor de represiune şi s-a executat foc deschis împotriva demonstranţilor. La Arad, înainte de 22 decembrie s-a tras cu muniţie de război. Doar buna organizare şi spiritul oraşului de pe Mureş a făcut ca să nu vorbim de morţi până la fuga dictatorului.

Aradul a avut mulţi luptători cu rol determinant, în perioada 21-22 decembrie, evident că şi după această dată când în Arad au murit 17 persoane şi au fost rănite 38. Rolul determinant s-a evidenţiat şi prin curajul de a ieşi în stradă şi de a manifesta împotriva regimului ceauşist, punându-şi astfel viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită care au aparţinut regimului totalitar. Pentru că la Arad nu s-a murit până la fuga lui Ceauşescu nu cred este un criteriu care să minimalizeze rolul arădenilor în debutul şi susţinerea flăcării revoluţiei. Poate că dacă arădenii care m-au trimis în Parlamentul României, într-o ţară democratică datorită revoluţiei din decembrie 1989, nu îşi părăseau locurile de muncă în dimineaţa zilei de 21 decembrie, ieşind pe străzi şi manifestând apoi zi şi noapte, am fi putut vorbi astăzi despre Timişoara la timpul trecut.

Consider că Aradul trebuie să-şi păstreze locul câştigat în acele zile de foc ale Revoluţiei Române, arădenii având un rol major în izbucnirea revoltei şi susţinerea spiritului revoluţionar.

Deputat Dorel Căprar

***

Tensiunile din Ucraina şi influenţa acestora asupra României

Conflictul din Ucraina a ajuns la punctul de fierbere, iar noi trebuie să înţelegem că vorbim despre cel mai mare vecin pe care îl avem la hotare. Consider că evoluţiile din Ucraina contează sub o serie de aspecte, însă de departe sub două aspecte acestea îngrijorează, pentru relaţia bilaterală directă Romania-Ucraina, este cel mai mare vecin direct al României, şi pentru că avem interese legate de raportarea la Republica Moldova care are doar doi vecini, România şi Ucraina. Orice evoluţii neaşteptate în Ucraina ne afectează nu doar direct, ci şi prin ricoşeu, prin posibilele influenţe asupra atitudinii politice şi opţiunile interne din Republica Moldova.

Situaţia economică proastă în care se află Ucraina, conform indicatorilor pe care i-am analizat recent, face ca Ucraina să nu îşi permită să se întoarcă într-o parte cu faţa şi cu spatele la cealaltă, sau invers. Situaţia este atât de rea din punct de vedere economic încât numai deschiderea totală şi colaborarea totală pe toate pieţele pe care le are o să îi aducă practic prosperitate. Sigur că din punctul de vedere al exploatării resurselor Ucrainei piaţa vestică poate fi bună, în schimb, pentru vânzarea produselor finite nu, pentru că nu au competitivitate. Nu cred că poate să existe o variantă „ori–ori” din acest punct de vedere.

Privind probabilitatea unui scenariu în care factorul militar va fi prezent în continuare în evoluţiile ulterioare din spaţiul ucrainean, cred că în situaţia în care comunitatea internaţională, inclusiv Ucraina, identifică posibilitatea escaladării conflictelor într-o formă violentă, nu neapărat să fie dorită de poporul ucrainean, ci să fie indusă de diferiţi actori, se poate utiliza instrumentul militar, dar în conformitate cu dreptul internaţional, în condiţii de imparţialitate. Consider, aşa cum am mai abordat şi dezbătut cu reputaţi analişti de politică europeană şi teoreticieni ai geostrategiei secolului 21, că nu există nicio şansă în implementarea soluţiilor politice fără asigurarea stabilităţii.

Fac încă odată apel la istoria universalităţii, pentru a înţelege şi mai bine criza care se adânceşte în Estul Ucrainei, amintindu-vă că de la tratatul de la Peraiaslav, din 1654, Ucraina nu s-a bucurat decât de foarte puţine



26

momente de independenţă faţă de Rusia, şi atunci în situaţii geopolitice extrem de tensionate, precum ultimele zile ale Primului Război Mondial, după Revoluţia din 1917. Astăzi, naţionaliştii ruşi privesc conceptul de independenţă ucreaineană ca o aberaţie, o consecinţă nefericită a ceea ce Putin a numit cel mai mare dezastru geopolitic al secolului: prăbuşirea Uniunii Sovietice. Se spune că vechile obiceuri mor greu. Pentru mulţi ruşi, Ucraina e un soi de „membru fantomă”, pe care îl simţi acolo chiar şi la mult timp după amputare. Ideea că Ucraina poate fi într-adevăr o naţiune este ciudată pentru mulţi ruşi. De aceea, mergând pe ideea că percepţia asupra istoriei condiţionează politica, e important să înţelegem care este perspectiva rusă asupra istoriei ucrainene, şi cea ucraineană asupra propriei sale istorii.

Eu nu voi mai reveni cu prezentarea unui scenariu de divizare al Ucrainei pentru că nu face obiectul declaraţiei mele politice. Dacă ne întoarcem în urmă cu exact doi ani şi ne abatem pe textul de politică externă al Rusiei din februarie 2013 vom găsi multe menţionări ale principiului integrităţii teritoriale, ceea ce spune că Rusia îşi simte integritatea teritorială ameninţată. Voi trece în revistă câteva elemente care susţin această poziţie. Rusia nu e interesată să-şi antagonizeze Ucraina, ea are nevoie de o Ucraină slăbită, la frontieră, pe care să o poată controla din punct de vedere economic, şi poate militar. Este mult mai uşor să controlezi sistemul energetic al Ucrainei într-o ţară unită decât să ai un Est pe care îl controlezi şi un Vest care poate închide robinetul la conducta Drujba. Astfel, dacă se întâmpla acest lucru, Ucraina nu mai e folositoare. Desigur calea dialogului diplomatic prin implicarea principalilor actori politici mondiali a creat premisele unui vremelnic recul al violenţelor, dar întrebarea este până când?

Din data de 15 februarie, după ce patrulaterul forţelor politice s-a pus la aceeaşi masă, situaţia militară a generat un armistiţiu. Rămâne în continuare problematica politică, care este nerezolvată în acest moment. Un alt lucru e cert, sancţiunile împotriva Rusiei au creat o anumită nervozitate şi probleme economice poate şi datorită scăderii preţului petrolului în ultimele luni, iar în partea cealaltă un anumit tip de interese pe care americanii au încercat să le genereze prin rezolvarea, prin crearea unei platforme de relaţionare militaro-strategică dinspre România, Polonia, Turcia, spre zona Rusiei. Iar Rusia pe de altă parte a încercat, în mod evident, prin evoluţiile din Ucraina, evoluţiile recente din Grecia pe care încearcă să le folosească în scop propriu şi printr-un anumit blocaj care s-a văzut şi în Republica Moldova în ceea ce priveşte formarea guvernului, păstrarea unei anumite zone tampon şi de aici cele două abordări divergente. Din păcate, România este foarte aproape de toată această zonă de conflict şi va trebui să urmărim cu atenţie şi să dăm dovadă de înţelepciune, legat de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare. Rămân la credinţa că este de o importanţă deosebită pentru întreaga zonă politică românească să îşi rezerve timp pentru a analiza situaţia din zona de conlict, să fim preocupaţi de modul în care aceasta poate escalada, deoarece situaţia tensionată din Ucraina, care prezintă riscuri majore de contaminare la nivel regional, generează efecte negative care modifică echilibrul geostrategic. De asemenea, proximitatea geografică a Ucrainei de România determină o atenţie sporită asupra acţiunilor pe care ţara noastră trebuie şi poate să le întreprindă. Modul în care se vor configura lucrurile pe termen lung la nivel regional vor influenţa si statutul României pe scena internaţională.

Vă mulţumesc,

Deputat Ioan Benga

***

Emilia Comişel – doamna cântecului popular

Stimaţi colegi, Să nu uităm niciodată să ne amintim oamenii noştri de valoare! Doamna profesor universitar, Emilia

Comişel, a fost una dintre marile personalităţii ale culturii române. Strălucită reprezentantă a folcloristicii româneşti, recunoscută unanim pe plan naţional şi internaţional, doamna profesor universitar ar fi împlinit, pe 28 februarie, 102 ani.

Născută în 1913, la Ploieşti, a fost cuprinsă de mic copil de dragostea pentru muzică, lucru ce s-a amplificat în timp, ajungând până la devoţiunea totală faţă de muzică, în general şi faţă de cântecul popular, în mod deosebit. Dedicată cu toată fiinţa sa acestei pasiuni, d-na prof. univ. Emilia Comişel a stat mereu alături de discipolii săi, rupându-şi din timpul său preţios ore sau poate zile întregi, pentru a le transmite moştenirea cea mai de preţ: folclorul românesc.



27

Profesor universitar renumit, cercetător etnomuzicolog, care a prestat o muncă de pionierat într-un domeniu extraordinar de frumos, dar greu de abordat, din cauza complexităţii fenomenului muzical, dascăl cu experienţă, ce a ştiut să-şi apropie studenţii, iniţiindu-i în tainele culturii populare orale, analist atent al domeniului, opiniile şi recenziile sale concretizându-se în numeroase cărţi de specialitate, preşedinte de juriu la cele mai importante festivaluri şi concursuri folclorice, descoperitor de tinere talente şi formator de cariere artistice în domeniul muzicii populare. Peste tot pe unde mergea, oamenii o aşteptau cu o bucurie nemărginită, căci ştia să vorbească pe înţelesul fiecăruia.

Demnă urmaşă a ilustrului profesor, Constantin Brăiloiu, părintele etnomuzicologiei româneşti, d-na Emilia Comişel a luat parte la numeroase cercetări de teren, alături de mentorul său, întreprinse de �coala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, a fost cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române şi la Institutul de Studii Sud-Est Europene, profesor universitar la Catedra de Folclor a Conservatorului din Bucureşti, membră a Consiliului Internaţional de muzică populară, a Societăţii internaţionale de muzicologie, a Societăţii franceze de antropologie, a comitetului de organizare a Festivalului Balcanic de Cântece şi Jocuri, etc.

A fost una dintre cele mai harnice culegătoare de folclor: a notat peste 9.000 de melodii populare, însoţite de un bogat material audio, a publicat numeroase cărţi în ţară şi străinătate, a participat cu lucrări la congrese interne şi internaţionale de profil, a realizat emisiuni radiofonice şi de televiziune.

A publicat nenumărate studii şi cărţi despre folclorul din ţinutul Pădurenilor, Dobrogea, Vrancea, Moldova, Valea Timocului, Banatul Voievodinei şi, nu în ultimul rând, zona Făgetului (Timiş), un ţinut de suflet pentru domnia sa.

Legătura specială cu zona Banatului s-a concretizat şi prin participarea, ca preşedinte al juriului, la toate ediţiile Concursului ”La porţile dorului”, organizat la Făget şi publicarea, împreună cu personalităţi ale culturii locale, Ion Căliman şi Ioan Olteanu, a unor culegeri folclorice. A iniţiat şi susţinut lucrările Cercului �tiinţific de Folclor, din cadrul Universităţii de Vest Timişoara şi a publicat mereu studii în paginile anuarului ”Folclor Literar”.

Pe lângă faptul că a înfăptuit o operă de editor şi o operă exegetică, a desfăşurat şi o activitate complexă de popularizare a tezaurului folcloric românesc, de promovare a interpreţilor talentaţi ai cântecului popular.

Stimaţi colegi, în domeniul folclorului, doamna Emilia Comişel este un cert punct de referinţă, atât în ţară, cât şi în lume. Prezenţa sa în celebrul dicţionar ”Who`s who in the world” certifică acest fapt. Numeroasele diplome primite de la Academia Română, organizaţii şi fundaţii care promovează folclorul au răsplătit oarecum munca sa de o viaţă. Adevărata sa răsplată ar fi păstrarea şi respectarea a ceea ce avem noi, românii, mai scump: tradiţia populară.

O femeie cu o bogăţie sufletească imensă, pe care am avut norocul şi onoarea de a o cunoaşte, a trăit extrem de modest şi cumpătat. Un om fermecător, plin de lumină, o femeie mică de statură, dar cu suflet mare şi bun; energică, veselă, pasionată, disciplinată, plină de dragoste şi altruism, sociabilă, deschisă, spontană, gata permanent de replică şi de acţiune, hotărâtă, chiar tenace, cu o rezistenţă fizică de invidiat.

D-na Emilia Comişel a trecut la cele veşnice în 18 aprilie 2010. Cu veşnică recunoştinţă, ne rugăm pentru odihna şi pacea sufletului său şi nu o vom uita niciodată pe cea care a fost ”miez şi răsad” pentru cultura populară românească!

Deputat

Dorel Covaci

***

Marcarea zilei mondiale a Bolnavului

Ziua Mondială a Bolnavului a fost instituită de Papa Ioan Paul al II-lea, in 1992, printr-o scrisoare, la cererea Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Lucrătorilor Sanitari. În acest an, în mesajul transmis cu prilejul celei de-a XXIII-a Zi Mondială a Bolnavului, Papa Francisc a lansat tema "Eram ochii celui orb şi piciorul celui şchiop". Această zi este dedicată tuturor bolnavilor, dar şi lucrătorilor sanitari, credincioşilor creştini, voluntarilor şi familiilor celor suferinzi. Ziua Mondială a Bolnavului a fost sărbătorită pentru prima dată în 1993, iar celebrarea ei solemnă a avut loc la Lourdes. Această zi mondială se celebrează la dată fixă, 11 februarie: data coincide cu prima apariţie a Sfintei Fecioare Maria la Lourdes.



28

Cu prilejul acestei zile, sunt organizate, în întreaga lume, manifestări spirituale şi caritabile atât în colectivităţi, spitale, cămine de bătrâni, cât şi la domiciliul suferinzilor: bolnavi, persoane cu handicap, orfani, săraci. În România, Ziua Mondială a Bolnavului este marcată de comunităţile de credinciosi prin slujbe religioase şi rugăciuni care au loc în biserici, dar şi prin vizitele reprezentanţilor în spitale, azile de bătrâni, oferind fructe, iconiţe, pliante, jucării şi alte mici daruri. Ziua bolnavului este si un prilej de meditatie si de decizie pentru noi toti de a veni in ajutorul celor suferinzi, pentru a ne corecta conduita personala in acord cu valorile vietii sanatoase si pentru a lua masurile necesare functionarii unor servicii si prestatii medicale demne de timpul in care ne aflam si de cerintele persoanelor bolnave. Din acest punct de vedere vreau sa profit de aceasta ocazie pentru a felicita asociaţiile in slujba bolnavilor, ONG-urile si voluntarii care au creat si participat la evenimente legate de Zilua Mondiala a Bolnavului. Totodata, tin sa apreciez eforturile actuale deosebite ale Ministerului Sanatatii, ale domnului ministru Nicolae Banicioiu pentru imbunatatirea conditiilor de tratament si de viata ale persoanelor afectate de maladii grave. Trebuie sa aratam si ce este pozitiv, anume faptul ca prin venirea actualului titular in fruntea ministerului de resort s-au obtinut o serie de rezultate remarcabile si remarcate de corpul profesional medical, de societatea roamneasca, in ciuda greutatilor si a multitudinii de probleme pe care inca le intampina cetatenii care se confrunta cu sistemul nostru medical.

Deputat Camelia Khraibani

***

Partidul Naţional Liberal este o cascadă de discursuri bombastice şi populiste

Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Colege, stimaţi Colegi,

Moţiunea depusă de PNL, cu privire la modificările din cadrul Ministerului Muncii m-a determinat să cred că această formaţiune politică are nevoie de câţiva parlamentari PSD şi de un ministru competent, să vină şi să le explice textul unei Ordonanţe de Urgenţă. Care este scopul şi efectele acestei Ordonanţe, voi arăta şi eu în cele ce urmează. Înainte de toate, trebuie să precizez că atât Inspecţia Muncii cât şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială nu se desfiinţează per se, ci aceste două instituţii se vor comasa sub departamentul numit Agenţia Naţională pentru Inspectia Muncii şi Securitate Socială. Totodată, personalul angajat al ambelor instituţii îşi vor păstra funcţiile, drepturile salariale şi va fi păstrat regimul juridic al fiecărei categorii de personal. În elaborarea acestei moţiuni simple PNL demonstrează, de asemenea, lacune de înţelegere a art. nr.6 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.81 din 1947 acuzând Guvernul de încălcarea acestui articol. Însă, aşa cum şi ministrul muncii a precizat, personalul Agenţiei este format din demnitar, secretar general, funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi personal contractual, ceea ce arată negru pe alb că articolul este riguros respectat. La art. 7 al aceleiaşi Convenţii se stipulează ca Inspectorii Muncii vor fi recrutaţi numai pe baza calităţilor probate de către candidaţi, prevedere care, de asemenea, a fost respectată de Guvernul PSD în elaborarea acestei Ordonanţe de Urgenţă, dat fiind faptul că în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Inspectia Muncii şi Securitate Socială se va afla Centrul de Pregătire şi Perfecţionare Profesională al Inspecţiei Muncii. Motivele care au stat la baza unificării celor două instituţii sub o singură umbrelă au fost variate, dar cele mai stringente au venit din dorinţa de eficientizare a activităţilor de control asupra angajatorului şi a angajatului, a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. Un alt factor important care a stat la baza acestei decizii este acela că s-au sesizat o serie de cazuri în care persoanele care beneficiau de asistenţă socială aveau şi un loc de muncă pe teritoriul României sau în afara lui. Guvernul PSD îşi doreşte nu doar stoparea acestor abuzuri, ci şi prevenirea lor, iar cele două instituţii reunite au capacitatea de a descoperi mult mai facil cazurile de acest gen.



29

Stimaţi membri ai PNL, este evident acum faptul că a trecut ceva timp de când, majoritatea dintre voi, aţi mai mers în teritoriu să staţi de vorbă cu primarii şi restul cetăţenilor din circumscripţiile dumneavoastră electorale. Dacă aţi fi făcut-o, aţi fi ştiut ceea ce eu şi Guvernul Ponta ştim deja: există cazuri de fraudă cu fondurile pentru asistenţa socială alocate de la bugetul de stat unor asociaţii care furnizează servicii sociale. De exemplu, în Alba s-a depistat că trei furnizori de servicii sociale au beneficiat de subvenţii din partea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Alba, dar şi de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Consiliul Local Alba, fără ca serviciile să fie furnizate persoanelor pentru care s-a acordat subvenţia. Acesta este doar un exemplu din multitudinea de nereguli prezente în teritoriu. Încă un factor care a determinat Guvernul PSD să adopte această decizie este şi semnalul transmis de Curtea de Conturi cu privire la sumele de bani plătite incorect în anii 2012 şi 2013 pentru diverşi beneficiari de asistenţă socială. Concret, s-au oferit ajutoare sociale în valoare de peste 4,5 milioane de lei urmare a nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din pensii, îndemnizaţii de şomaj, venituri din activităţi comerciale etc. De asemenea, Curtea a sesizat plăţi necuvenite în valoare de peste 4 milioane de lei acordate creşterii copilului, ''ca urmare a nesuspendării acordării drepturilor pentru persoanele care au obţinut în acelasi timp şi venituri profesionale supuse impozitului pe venit''. Curtea de Conturi a mai scos în evidenţă şi acordarea ajutoarelor sociale, în valoare de peste 12 milioane de lei, persoanelor care nu erau eligibile deoarece deţineau bunuri ce conduc la excluderea lor de pe listele beneficiarilor. Stimaţi colegi, Guvernul Ponta face demersuri pentru a preveni aceste înşelătorii din sistemul de asistenţă socială, iar ''Securitate Socială'' înseamnă exact acest lucru: ca fraudele să nu mai aibă loc şi banii să ajungă acolo unde trebuie, la oamenii care au nevoie de ei. Cât despre ''incoerenţa şi incapacitatea Guvernului condus de Victor Ponta'' vreau sa reamintesc naţional-liberalilor faptul că, din structura sa, unii dintre ei bucuroşi au făcut parte, iar restul foarte mult şi-ar fi dorit. Despre incapacitatea de a diminua evaziunea fiscală am două veşti pentru parlamentarii Opoziţiei: a. 60% din ponderea evaziunii fiscale este generată la TVA şi dacă vă mai amintiţi, noii voştri colegi aliaţi, iertaţi şi spălaţi de păcate, PDL-iştii, sunt responsabili de creşterea TVA-ului de la 16% la 24%. Deci, le recomand cu caldură membrilor PNL să îşi regleze conturile între ei. b. 24% din ponderea evaziunii fiscale este generată din cauza ''muncii la negru'', fenomen de care Guvernul coerent şi capabil condus de Victor Ponta s-a preocupat deja scăzând CAS cu 5 puncte procentuale. Vă invit, aşadar, în loc să vă opuneţi acestei iniţiative de bună-credinţă, să vă oferiţi votul de încredere ştiind că cele doua instituţii îşi vor îmbunătăţi performanţele şi eficientiza metodele în noua Agenţie Naţională pentru Inspectia Muncii şi Securitate Socială. Dumneavoastră din proprie iniţiativă nu faceţi nimic bun pentru cetăţeni, măcar susţineţi-i pe cei care o fac!

Deputat Mircea Dobre

***

Informatizarea sistemului public

Stimaţi colegi, distinşi parlamentari, Internetul pare a fi cel mai fierbinte subiect de discuţie în spaţiul public, din ultima perioadă. Un studiu

recent arată că gradul de conectare al românilor la spaţiul virtual este mult mai mare decât ne închipuim, şi mai mult, aceşti utilizatori de internet simt nevoia unei implicări mai active a autorităţilor în răspândirea tehnologiei şi mijloacelor de comunicaţie.

Studiul „Networked Society-Societatea Permanent Conectată” arată opinia românilor consumatori de internet despre educaţie şi tehnologie, transport, instituţiile statului şi sistemul de sănătate. Toate aceste răspunsuri pot oferi o viziune mai largă asupra realităţii celor ce compun un segment de societate deosebit de activ, ancorat puternic în sistem, plătitor de taxe şi impozite, cu spirit antreprenorial.



30

Nu este de mirare faptul că 81% dintre români, potrivit studiului, cred că tehnologia poate îmbunătăţi viaţa

oamenilor, şi mai mult, 75% dintre aceştia consideră că accesul la Internet este un factor ce contribuie în mod clar la creşterea economică. În contrast, apare viziunea românilor asupra modului în care guvernul abordează problema conectivităţii la internet şi accesul la tehnologie. Astfel, 53% dintre respondenţii la studiul „Societatea Permanent Conectată” consideră că lipsa de interes a autorităţilor administrative centrale este un obstacol în calea răspândirii tehnologiei.

Fără îndoială, tehnologia guvernează secolul în care trăim. Conectarea la internet şi răspândirea tehnologiei înalte a făcut ca în doar câţiva ani, societatea românească să se schimbe în mod radical. Consider că este de datoria Executivului dar şi a Legislativului să schimbe rezultatele studiului prezentat mai sus. Utilizatorii de internet trebuie să simtă că guvernul nu este un obstacol în calea tehnologiei şi că se poate plia eficient pe realităţile zilei. Fondurile investite pînă acum în diverse platforme şi portaluri care aveau ca rol apropierea cetăţeanului de aparatul administrativ prin intermediul tehnologiei s-au dovedit ineficiente.

De aceea, consider că autorităţile centrale trebuie să coboare în rândul utilizatorilor de internet, să le cunoască nevoile şi cerinţele iar apoi să pună pe hârtie o strategie coerentă de informatizare a sistemului public, prin care autorităţile statului, de la ghişeu la cabinetul de ministru să fie mai aproape de cetăţean.

Vă mulţumesc.

Deputat Andrei Dolineaschi

***

Promovarea oportunităţilor create de către guvernul României pentru tinerii ce vor să intre pe piaţa muncii

Stimaţi colegi, distinşi parlamentari, Rata şomajului în rândul tinerilor în România este una dintre cele mai mari din Europa. Poate una dintre cele

mai mari nemulţumiri ale românilor, indiferent de vârstă sau categorie socială, o reprezintă lipsa de oportunităţi profesionale pentru tinerii absolvenţi de studii superioare, şi nu numai. Piaţa muncii, în continuă reformare şi schimbare din cauza evoluţiilor tehnologice din ultima decadă a lăsat puţin loc intervenţiilor pe linie guvernamentală. Însă, lipsa acută de locuri de muncă pentru tineri a făcut ca decidenţii politici la nivel european să se îndrepte către măsuri stimulatorii pentru mediul de afaceri, în aşa fel încât să se încurajeze crearea de locuri de muncă.

În consecinţă, guvernul României a elaborat în ultimii doi ani mai multe programe de acest tip: ”Garanţia pentru tineret” prin care tinerii sub 25 de ani primesc oferte de calitate precum un contract de muncă, ucenicie sau stagiu ori un curs de formare continuă, adaptat la nevoile şi situaţia fiecăruia, programul ”A doua şansă” pentru persoanele care au abandonat şcoala şi vor să îşi finalizeze studiile, platforma www.joburi-absolventi.ro, pentru tinerii absolvenţi cu oportunităţi de angajare, programe de internship la nivelul administraţiei publice centrale, acorduri cu 6500 de firme pentru formarea profesională a elevilor şi studenţilor, programul ”Tineri întreprinzători” ce prevede o co-finanţare de 10.000 de euro pentru tinerii care derulează o afacere sau ”Start” programul prin care guvernul acoperă 80% din cheltuielile începerii unei noi afaceri de către tineri.

Mulţi dintre tinerii din România nu cunosc aceste oportunităţi, dovadă fiind şi numărul mic de accesări ale acestor programe. De aceea, propun ministerelor care derulează aceste programe, un parteneriat pentru promovarea intensă a acestora în şcoli profesionale, licee şi universităţi, în aşa fel încât oportunităţile create de guvern să coboare de pe hârtie şi să devină o realitate pentru miile de tineri în căutare de un loc de muncă sau care aşteaptă un ajutor minim din partea statului pentru a da startul unei cariere.

Vă mulţumesc. Deputat

Andrei Dolineaschi

***



31

Noul Cod Fiscal trage preşul de sub picioarele naţional-liberale


Nu s-a pus mare accent mediatic pe această nouă ispravă, dar Guvernul şi ministrul Finanţelor Publice au prezentat noul Cod Fiscal. La aflarea noilor schimbări prevăzute, m-am bucurat, mai ales în contextul în care membrii PNL şi PDL avertizau în timpul campaniei electorale că Guvernul PSD vine cu o tolbă plină de taxe şi impozite. Ei bine, nu a fost să fie. Mai multe taxe şi impozite vor fi, cu siguranţă, într-un posibil Guvern Predoiu, aşa cum a fost şi în cel condus de Boc, pentru că realitatea ne arată că Guvernul Ponta demonstrează curaj, onestitate şi o doză considerabilă de asumare a răspunderii. Îmi amintesc momentele în care prim-ministrul promitea că imediat ce cadrul fiscal bugetar va permite, va analiza şi iniţia reducerile de taxe şi impozite. Astăzi ne aflăm în fata promisiunilor îndeplinite. Ministerul Finanţelor Publice a lansat în dezbatere noul Cod Fiscal, prin care o serie de taxe şi impozite vor fi micşorate în mai multe etape desfăşurate pe parcursul următorilor patru ani. Astfel, printre măsurile de relaxare fiscală se numără reducerea TVA de la 24% la 20% din 2016 şi încă o reducere de la 20% la 18% din ianuarie 2018. Se vor diminua accizele la carburanţi şi la alcool, iar taxa pe stalp va fi eliminată. Guvernul va micşora cota unică de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019 şi va elimina impozitul de 16% pe veniturile din dividende din ianuarie 2016. Bineînţeles că aceste măsuri vor genera un impact negativ în bugetul de stat, fapt deja prevăzut şi consemnat de Ministerul Finantelor Publice, însă acest rezultat negativ poate fi ajustat cu resursele existente în economia de subteran, ce cu ajutorul măsurilor de reducere a evaziunii fiscale vor putea fi colectate. Afirm acest lucru cu încredere, deoarece, evaziunea fiscală a cunoscut o creştere fără precedent odată cu majorarea TVA-ului, operată de Guvernul PDL. Motivul pentru care Guvernul Ponta beneficiază de încrederea mea este acela că interesele oamenilor au avut întotdeauna prioritate pentru membrii cabinetului său. Guvernul Ponta a fost blamat că a adoptat măsuri electorale, dar acest lucru nu l-a oprit din demersurile sale. Guvernul Ponta a promis că va avea constant în vedere elaborarea măsurilor de relaxare fiscală şi a făcut acest lucru întocmai chiar şi atunci cand Opozitia acuza că reducerea CAS-ului este o măsura electorală. Acum, datorită faptului că acest Cod Fiscal propune măsuri ce vor intra în vigoare treptat pe parcursul a patru ani, Opoziţia nu poate acuza că are scop electoral, ar fi jenant chiar şi pentru PNL. De această dată, PNL şi preşedintele care încă nu s-a distanţat, cum ar fi normal, de partidul său de origine, Klaus Iohannis, au vehiculat ideea că măsurile acestea sunt inspirate din propunerile naţional-liberale. Ei bine, doamnelor şi domnilor, înseamnă că le veţi vota şi în sfârsit vom avea consens politic. Ar fi bizar ca PNL să facă opoziţie ideilor PNL-iste.

Deputat Vasile-Daniel Suciu

***

Parlamentul, maşina de vot a Guvernului


Statul democratic are la bază principiul fundamental al separărilor puterilor în stat. Aceste trei puteri, legislativă, executivă şi judecătorească, au atribuţii diferite pentru a împiedica imixtiunea unei puteri în funcţionarea alteia. Cele trei puteri constituţionale nu sunt organizate pe criterii ierarhice, iar între ele nu există nici un raport de subordonare.



32

Atribuţiile instituţiilor, mai sus menţionate, sunt dispuse în Constituţia României, în mod clar şi concis, conform cărora Parlamentul este ''organul reprezentativ, suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării'', iar puterea executiva reprezentată de Guvern ''asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării''. Ceea ce, în opinia mea, reprezintă un factor de conflict este neconcordanţa între teorie şi punerea ei în practică. De exemplu, în teorie parlamentarii fac legi, însă în practică parlamentarii depun o serie de iniţiative legislative dintre care mai puţin de un sfert sunt aprobate, majoritatea sunt respinse sau rătăcesc prin comisiile de specialitate. Încă un exemplu ar fi acela că în teorie Parlamentul este organul legiuitor al statului. În practică, însă, ordonanţa de guvern este instrumentul central de legiferare, ceea ce arată o discrepanţă considerabilă între principiile Constituţiei şi aplicarea lor. Principala scuză folosită de Guvern pentru a justifica necesitatea emiterii ordonanţelor de urgenţă este aceea că Parlamentul este ''greoi'', ''Opoziţia boicotează'' proiectele de legi etc, însă acest mijloc de legiferare, ''cu forţa'', are un efect negativ asupra societăţii.

Aceste ordonanţe de urgenţă sunt adoptate fără a consulta şi părerile specialiştilor din instituţiile non-guvernamentale care activează în domeniul corespunzător şi fără a consulta societatea civilă, fapte în urma cărora ne mirăm că ne-am pierdut sprijinul şi credibilitatea oamenilor. Fiind părtaşi cu bună ştiinţă la acest mod de a guverna, de ce suntem surprinşi de faptul că cetăţenii nu mai au încredere în Parlament? De câte ori a luat Parlamentul o poziţie fermă împotriva măsurilor guvernamentale nefavorabile? De câte ori au sancţionat parlamentarii ordonanţele de urgenţă adoptate, parcă, împotriva societăţii echilibrând astfel balanţa puterilor în stat? ''Punctul de vedere'' al ministerelor nu este literă de lege, stimaţi parlamentari membri ai comisiilor. Aceste iniţiative au la bază un motiv bine întemeiat, de obicei semnale de la cetăţeni, iar rolul nostru este acela de a propune modificări pentru ca iniţiativele să ajungă în forma ideală pentru a fi adoptate şi astfel să producă efectele scontate. Problema cu care ne confruntăm este cauzată de faptul că indiferent de guvern sau de majoritatea parlamentară, de peste 10 ani Parlamentul funcţionează ca o anexă a Guvernului. Actualul Executiv a blamat Guvernul Boc pentru că a emis 381 de ordonanţe de urgenţă în perioada 2008-2012, însă şi Guvernul Ponta a adoptat circa 250 de ordonanţe până în prezent.

Respect poziţia premierului, aceea de a-şi propune ca maxim 75 de astfel de ordonanţe să fie emise în acest an, dar din punctul meu de vedere, 75 este un număr prea mare pentru natura acestui demers. Ordonanţele de guvern, stimaţi membri ai arcului guvernamental, se pot adopta numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Pe când, O.U.G pentru modificarea Legii Educaţiei, prin care li se permite celor care deţin titluri academice sau ştiinţifice să renunţe la acestea, nu avea un caracter extraordinar, ci era un moft. Stimaţi colegi şi actuali miniştri, Parlamentul există şi are în componenţa sa cel puţin 2-300 de experţi în diferite domenii de activitate. Solicit Guvernului să nu facă un exces de zel emiţând ordonanţe pe bandă rulantă, ci mai bine să elaboreze din timp proiecte de lege ce îşi vor urma cursul natural şi firesc prin circuitul parlamentar, spre dezbatere şi adoptare sau respingere. Elaborarea şi adoptarea legilor fac parte din prerogativele parlamentarilor şi mai puţin ale miniştrilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Ovidiu-Cristian Iane

***

Dezvoltarea reţelei de energie regenerabilă

Stimaţi colegi, distinşi parlamentari, Energia regenerabilă reprezintă un punct strategic pentru sistemul energetic global, dar şi pentru sistemul

energetic din România. Plasarea ţării noastre în poziţia de lider regional ţine în mare parte de perspectiva obţinerii independenţei energetice. Acest lucru este realizabil prin politici publice îndreptate spre stimularea investiţiilor în energia regenerabilă. Astfel, potrivit estimărilor oficiale, 4,4 miliarde de euro din fonduri europene au intrat în ţara



33

noastră pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, iar cea mai mare parte din aceste fonduri s-a dus către segmentul destinat investiţiilor în energia eoliană.

Sigur că scopul acestor investiţii pe termen lung este independenţa energetică, însă, mai aproape de noi se află respectarea angajamentelor faţă de Uniunea Europeană, acoperirea a 24% din necesarul total de energie electrică pentru ţara noastră, pe baza energiilor regenerabile, până în 2020.

Un exemplu de succes este parcul fotovoltaic din Sebiş, judeţul Arad. Parcul, cel mai mare din România livrează de anul trecut energie electrică pentru reţeaua naţională, şi se întinde pe 40 de hectare, urmând ca acesta să se extindă cu încă 150 de hectare în cea de-a doua fază a proiectului.

Este clar că România are nevoie mare de mai multe parcuri fotovoltaice precum cel din Sebiş. Este clar că România este obligată să facă eforturi din ce în ce mai mari pentru obţinerea de fonduri pentru investiţii în energia regenerabilă. Şansa României este oportunitatea de a intra pe o piaţă în dezvoltare, cu o cerere foarte mare, cu idei inovatoare şi curajoase. România are o obligaţie să investească în energia verde, pentru a asigura independenţa şi viitorul generaţiilor care vin din urmă.

Vă mulţumesc.

Deputat Cătălina Elena Ştefănescu



34

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal


OUG 55/2014, punct şi de la capăt

Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Traseismul politic, această „boală” fără sfârşit, pe care mulţi au încercat s-o extirpe, cel puţin la nivel

teoretic, iată că a cunoscut, în timpul ultimei campanii electorale prezidenţiale, o contorsionare fără precedent, prin legalizarea ei pe o perioadă de câteva zeci de zile, printr-o Ordonanţă de urgenţă fără precedent dată de Guvernul Ponta. Este ca şi cum o faptă este considerată infracţiune da capo al fine, însă, atunci când ai un interes, suspenzi şi exonerezi această etichetă şi, pe o perioadă limitată de timp, o legalizezi.

Prin această ordonanţă, Guvernul Ponta consfinţeşte faptul că migraţia politică este, în principiu, un lucru rău, dar, în fapt, este un lucru bun, atunci când o foloseşti, pe o perioada determinată de timp, ca pe o veritabilă unealtă de înşurubare la PUTERE.

Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor s-a votat Legea de respingere a vestitei ordonanţe 55/2014.

Amendamentele deputaţilor liberali, necesare pentru a se pune în acord legea de respingere a ordonanţei traseiştilor cu solicitările Curţii Constituţionale, au fost respinse de majoritatea deputaţilor din arcul puterii. În fapt, prin respingerea acestor amendamente susţinute de deputaţii PNL – prin care aleşii locali migratori îşi pierdeau mandatele -, legea este vidată în însăşi conţinutul ei. Curtea Constituţională a stipulat foarte clar faptul că „Parlamentul urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a OUG 55/2014 pentru a le pune în acord cu decizia CCR”.

Găsirea unor subterfugii, eludarea cu rea intenţie a deciziei Curţii Constituţionale de către PSD, pe principiul votăm Legea de respingere, dar nu şi efectele ei, este un lucru extrem de pernicios, întrucât el semnifică, nici mai mult, nici mai puţin, decât legalizarea traseismului politic.

Vă mulţumesc!

Deputat Victor Manea

***

În România anului 2015, foştii detinuţi politici şi luptători anticomunisti sunt umiliţi în continuare de statul român. Chiar dacă în cele mai multe cazuri, pensiilor lor sunt de 10 ori mai mici decât cele ale torţionarilor lor, foştii deţinuţi politici sunt consideraţi prea costisitori.

Ce s-a întâmplat cu promisiunea din campanie a PSD de dublare a indemnizaţiilor acestor persoane care au plătit cu ani grei de temniţă pentru “vina” de a avea demnitate şi credinţă?

În decembrie 2014, Senatul a aprobat un proiect de Lege care stabilea majorarea cu 100% a cuantumului drepturilor persoanelor persecutate din motive politice, precum şi a celor deportate în străinătate sau foştilor prizonieri (potrivit Decretului-lege nr. 118/1990).



35

Atunci am crezut că, într-adevăr, PSD îşi va respecta promisiunea faţă de acei oameni care au luptat împotriva regimului dictatorial.

Din păcate, “surpriza” a venit foarte repede, Guvernul amânând, prin Ordonanţă de Urgenţă, până în ianuarie 2017 plata indemnizaţiilor la care au dreptul românii deportaţi sau închişi de regimurile instaurate între 1940 şi 1945.

Conform datelor statistice în anul 2009 numărul beneficiarilor acestui decret era 63.259, în 2010 erau 62.178, în 2012 erau 55.901 iar în 2013 mai erau 54378.

În ceea ce priveşte deţinuţii politici, în decembrie 2013 au murit 325, în ianuarie 2014- 400, iar în prezent mai traiesc doar 3000.

În aceste condiţii în care numărul beneficiarilor acestui Decret-lege este în continuă scădere, anul 2017 este foarte îndepărtat pentru aceste persoane în vârstă ale căror venituri sunt foarte mici în raport cu suferinţele îndurate.

În şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din săptămâna care a trecut ar fi trebuit să se discute acest proiect pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990. Spun ar fi trebuit, pentru că a fost amânat, dna ministru Rovana Plumb plecând chiar înainte de a ajunge la acest punct al ordinii de zi.

În expunerea de motive a acestui proiect de lege, Guvernul menţionează că „reparaţiile materiale acordate de statul român semnifică o recunoaştere a eroismului, demnităţii şi curajului patriotic de care au dat dovadă cei care s-au opus dictaturii comuniste. Foştii deţinuţi politici sunt martorii direcţi ai tragediei naţiunii române în timpul comunismului, iar compasiunea şi preţuirea semenilor pentru suferinţele îndurate trebuie să ia inclusiv forma unor reparaţii materiale.”

În acest sens, sperăm ca Guvernul să înţeleagă necesitatea adoptării acestui proiect cât mai rapid, pentru a avea efectele scontate pentru un număr cât mai mare de beneficiari. Altfel nu putem să nu ne întrebăm când s-a gândit PSD la aceşti oameni, care aşteapta de atâţia ani ca statul să îi audă şi să îi respecte. În campania electorală, când au propus proiectul sau când l-au amânat pentru ianuarie 2017?

Deputat Daniel Iane

***

Proiectul de Cod fiscal, o altă minciună a lui Victor Ponta!

Ca de obicei, Victor Ponta dovedeşte cât este de neserios în pragul schimbării majorităţii parlamentare şi pierderii funcţiei de Prim-Ministru. Propunerile Guvernului PSD privind modificarea Codului Fiscal dovedesc disperarea lui Victor Ponta şi a celor care încă îl mai servesc, având în vedere că sub această guvernare, fiscalitatea a fost maltratată la nivel legislativ, într-o conjunctură în care, dacă nu ar fi furat şi nu ar fi încurajat corupţia, ar fi putut să facă reduceri fiscale semnificative.

În noul proiect de Cod Fiscal lansat în dezbatere publică, Guvernul Ponta recunoaşte enormitatea greşelilor făcute în timpul propriului act de guvernare. Ceea ce propune Victor Ponta este şi de această dată o simplă promisiune şi o nouă dovadă de ipocrizie, vânzând cetăţenilor iluzia reducerilor de taxe şi impozite pentru o perioadă în care oricum nu va mai guverna.

Relaxarea fiscală nu este credibilă în condiţiile în care PSD a fost campionul introducerii de taxe noi şi impozite majorate cu care a sufocat mediul de afaceri şi a redus puterea de cumpărare a românilor.

PNL a finalizat capitolul Fiscalitate din viitorul Program de Guvernare pe care îl va supune dezbaterii publice, aşa cum s-a angajat, cu responsabilitate şi seriozitate faţă de mediul de afaceri şi cetăţeni. Astfel, informăm publicul larg că programul fiscal al PNL este complet diferit în sensul că o reducere de fiscalitate se va regăsi într-o regândire din temelii a sistemului spre deosebire de promisiunile false ale PSD.

Această Revoluţie fiscală pe care PNL o pregăteşte are la bază predictibilitatea, claritatea, debirocratizarea şi eficientizarea sistemului, astfel încât mediul de afaceri să asigure o creştere economică anuală de minim 5%.

Ne propunem, de asemenea, să introducem o cotă redusă de TVA pentru toate alimentele şi pentru alte produse, astfel încât prin această măsură să se asigure creşterea consumului intern, ca factor de stimulare a creşterii economice alături de investiţii şi de creare de noi locuri de muncă.



36

Avem convingerea că promisiunile PSD sunt produse expirate în care nu mai crede nimeni, aşa cum nu mai crede nimeni în Victor Ponta!

Deputat Eugen Nicolăescu

***

PSD nu respectă nici Constituţia şi nici deciziile CCR

Stimaţi colegi, Deşi noi, românii, avem împământenit mai dintotdeauna un vechi proverb: "unde-i lege, nu-i tocmeală", iar

Constituţia reprezintă Legea fundamentală a ţării şi, în consecinţă, aceasta ar trebui respectată întocmai de către toate instituţiile sale publice de bază, culmea ironiei, chiar un Guvern, şi anume Guvernul Ponta, este cel care a promovat foarte multe legi şi ordonanţe de urgenţă, care au fost ulterior invalidate de către Curtea Constituţională, fiind declarate neconstituţionale în integralitate sau parţial.

Printre cele mai controversate şi abuzive OUG promovate vreodată de un Guvern al României, Guvernul Ponta se află, bineînţeles, şi celebra OUG 55/2014 - care, în urma sesizării de neconstituţionalitate de către noi, parlamentarii liberali, a şi fost declarată în integralitate neconstituţională -, cea care a fost special promovată anul trecut, în plină campanie prezidenţială, de către PSD, pentru a-i crea candidatului său un avantaj electoral evident, prin permiterea migraţiei aleşilor locali timp de 45 de zile şi strângerea, astfel, în ograda PSD, a mii de aleşi locali migraţi de la alte partide.

Noi, liberalii, am întreprins numeroase demersuri prin care am demonstrat că o asemenea ordonanţă de urgenţă, prin care s-a întrerupt practic o lege, timp de 45 de zile, nu poate fi sub nicio formă legală, sesizând în acest sens Curtea Constituţională şi am arătând, prin rezultatul obţinut, că am avut dreptate. Decizia nr.761 din 17 decembrie 2014 a CCR, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de noi şi a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală sunt neconstituţionale.

Mai mult decât atât, Curtea Constituţională a decis şi că Parlamentul, în baza art. 115 alin. (8) şi art. 147 alin. (2) din Constituţia României, republicată, urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru a le pune de acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Dar acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece PSD şi aliaţii săi au demonstrat, încă o dată, că nu respectă nici Constituţia, dar nici Deciziile Curţii Constituţionale! Şi susţin acest lucru, deoarece ordinul dat parlamentarilor Puterii, de a respinge amendamentele depuse de PNL la Legea de respingere a OUG 55 privind migraţia aleşilor locali, amendamente care prevedeau ca aleşii locali care au trecut de la un partid la altul să-şi piardă mandatul, conduc în mod clar, la ignorarea Deciziei CCR. În condiţiile în care aceste amendamente nu au fost agreate, este limpede faptul că PSD a încălcat flagrant Decizia CCR, nepermiţând stabilirea în Parlament a măsurilor necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă, iar Legea de respingere a OUG 55 va avea, cel mai probabil, un singur articol, unic, şi anume doar acela de respingere a ordonanţei.

În acest sens, vă întreb, domnilor guvernanţi, cum puteţi explica faptul că aţi reuşit să înscrieţi în Cartea Ruşinii Recordurilor Mondiale un astfel de demers halucinant?! Cred că trebuie să vi se repete până înţelegeţi, domnilor, că un asemenea act normativ, cum este OUG 55/2014 - unul mai mult decât aberant, abuziv şi ilegal -, nu a mai văzut vreodată lumina zilei în nicio altă ţară democratică, în afară de România, iar acesta a fost promovat exact de un Guvern în funcţie: Guvernul dumneavoastră...

Vă mulţumesc!

Deputat Mihai Lupu

***



37

Domnule Ponta, va fi gata autostrada Comarnic-Braşov până în 2016?

Stimaţi colegi, “Dacă nu e gata Comarnic-Braşov în 2016, nu mai candidez”, spunea domnul Prim-ministru Ponta exact

acum doi ani, iar astăzi nu avem nici măcar aprobat acest proiect de către ultimul său Guvern, deoarece Ministerul Transporturilor a decis din nou amânarea, cel puţin până în luna aprilie, a deciziei privind finanţarea autostrăzii Comarnic-Braşov pe Valea Prahovei!

Să ne mai reamintim şi faptul că, tot domnul Ponta susţinea, la începutul acestui an, ironic sau doar neinspirat, faptul că îşi poate da doctoratul pe tema autostrăzii Comarnic-Braşov şi că ştie în amănunt toate detaliile legate de acest proiect, care este un obiectiv important, strategic pentru România, deoarece, pe lângă faptul că, citez: "are cea mai mare încărcătură de trafic, în 2018 trebuie să avem legată Muntenia de Transilvania şi Moldova, regiunile istorice ale ţării".

Cu toate acestea, demararea acestui proiect - ba strategic, ba cel mai important, ba vital - este din nou tergiversată, şi mai nou, acest lucru se întâmplă din cauza faptului că a devenit un proiect prea scump, după cum susţine actualul Ministru al Tansporturilor, domnul Ioan Rus, deşi un alt ministru PSD al Transporturilor, domnul Dan Şova, susţinea recent cu totul altceva: "Contrar celor prezentate, că ar fi o autostradă foarte scumpă, preţul kilometrului de autostradă de munte la Comarnic-Brasov este unul dintre cele mai scăzute din lume. Am arătat ce s-a construit în SUA, în Germania, în Franţa, în Spania, pe zone muntoase, iar pretul a fost de 2,5 - 3 ori mai mare decât ce am negociat noi pe Comarnic-Braşov, o autostradă de munte care va fi, dacă nu mă înşel, la cea mai mare altitudine din Europa".

Cu alte cuvinte, azi se promite şi mâine se amână! Ieri aveam cele mai mici preţuri din lume pentru o autostradă de munte, iar astăzi le avem, din nou, pe cele mai mari posibile! Tot ieri, domnul Ponta nu mai candida dacă autostrada Comarnic-Braşov nu era gata până în 2016, iar astăzi, în 2015, acest proiect rămâne doar la stadiul de iluzie, fiind pentru a treia oară în ultimii zece ani când autorităţile caută soluţii pentru construirea celor 53 de kilometri de autostradă, în concesiune sau parteneriate public-privat!

Ţin să atrag atenţia Guvernului Ponta că dezvoltarea economică, turistică, dar şi atragerea marilor investiţii în judeţul Braşov, precum şi cele din regiunea învecinată, depind aproape în întregime de această autostradă.

În aceste condiţii, domnilor guvernanţi ai Guvernului Ponta, în afară de amânări, declaraţii contradictorii sau ultimative şi promisiuni deşarte, ce speranţe mai pot avea românii, că vor putea circula, în viaţa aceasta, în mod rapid şi decent, pentru o ţară europeană, pe acest tronson de drum, Comarnic-Braşov?!

Vă mulţumesc!

Deputat Mihai Aurel Donţu

***

Proiectul noului Cod Fiscal în viziunea PSD: promisiuni goale, fără susţinere practică

Proiectul noului Cod Fiscal, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, şi pentru care premierul Victor Ponta şi-ar asuma şi răspunderea în Parlament, a fost prezentat în şedinţa Guvernului de săptămâna trecută, măsurile propuse vizând, în cea mai mare parte, reducerea sau eliminarea unor taxe şi impozite. Acesta prevede reducerea TVA şi a accizelor pentru carburanţi şi alcool, dar şi introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele care realizează venituri şi introducerea unui sistem de calcul al impozitelor pe locuinţe ce poate genera creşteri de până la şase ori. Pentru microîntreprinderi, Guvernul Ponta vrea să introducă plata impozitului pe venit în funcţie de numărul de angajaţi. În plus, taxa pe stâlp ar putea fi eliminată.

La o primă vedere, măsurile propuse de Guvern în noul Cod Fiscal ar urma să producă numai în 2016 o gaură bugetară de peste 16 miliarde de lei. Altfel spus, efortul bugetar va fi unul consistent, în condiţiile în care România va trebui să se încadreze într-un deficit bugetar structural cât mai aproape de 1% din PIB.



38

Ceea ce ne-a fost prezentat sunt doar nişte promisiuni, nişte măsuri nesustenabile, imposibil de implementat de Guvernul condus de Victor Ponta. Codul fiscal este, în acest moment, doar o declaraţie frumoasă, dar goală, fără susţinere practică. Toţi ne dorim ca taxele să scadă, dar din păcate proiectul nu pare unul serios, ci doar încropit în grabă, pe genunchi, fără viziune şi credibilitate.

După ce în ultimii doi ani premierul Ponta a introdus peste 30 de taxe noi şi le-a mărit pe cele existente, acum vine în faţa cetăţenilor şi promite să le reducă pe toate şi grămadă: TVA, cota unică, taxa pe proprietate, accize. Costul lor? „Doar” 16 miliarde de lei, echivalentul bugetelor pe anul în curs ale ministerelor Sănătăţii şi Educaţiei la un loc. Oare de unde va lua domnul Ponta banii pentru această aşa-zisă relaxare fiscală? Din păcate, dacă ne uităm la modelul ultimilor trei ani, răspunsul îl găsim imediat: din taxe noi! Şi asta pentru că Partidul Social Democrat condus de Victor Ponta a fost campionul introducerii de taxe noi şi impozite majorate cu care a sufocat, în ultimii ani, mediul de afaceri şi a redus puterea de cumpărare a cetăţenilor acestei ţări. Iar de investiţii străine nici nu mai are rost să pomenim, acestea aflându-se în cădere liberă...

Până la acest moment, proiectul noului Cod fiscal nu este însoţit de o analiză care să releve impactul potenţial pe care îl va avea asupra nivelului de trai, creşterii economice, cheltuielilor şi încasărilor bugetare. Mai mult, efectele noului Cod Fiscal asupra bugetului ar urma să fie mult mai mari decât se aşteaptă Guvernul, specialiştii din domeniu estimând o gaură de 25 de miliarde de lei numai pentru 2016, primul an de aplicare. „Codul Fiscal, la prima vedere: prea bun, prea ca la ţară. Numai pe anul viitor, impactul este de 25 de miliarde de lei, nu doar 16 miliarde cum zice Guvernul, pentru că vor fi efecte de rangurile doi şi trei. Avem nevoie de cofinanţare la proiecte din fonduri europene şi avem nevoie să creştem finanţarea pentru Apărare. De unde? Dacă am fi avut măsuri de colectare, aş fi zis. Gaura e prea mare”, a declarat, pentru Ziarul Adevărul, consultantul fiscal Gabriel Biriş.

Ceea ce premierul Ponta nu a aflat încă este că economia nu poate fi minţită, iar reducerea taxelor trebuie gândită şi aplicată în mod corect, responsabil.

În schimb, programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal propune o relaxare fiscală în doi paşi, pentru că este nevoie, în primul rând, de accelerarea reformelelor structurale şi îmbunătăţirea colectării, şi abia apoi de trecerea la o progresie controlată a relaxării fiscale. PNL îşi doreşte introducerea unei cote reduse de TVA pentru toate alimentele şi pentru alte produse, astfel încât prin această măsură să se asigure creşterea consumului intern, ca factor de stimulare a creşterii economice alături de investiţii şi de creare de noi locuri de muncă.

Deputat Gheorghe Dragomir

***

Administraţia românească are nevoie de o nouă Lege a salarizării unice

Stimaţi colegi,

Doamna ministru pentru Muncă Rovana Plumb nu ratează nici o ocazie de a face declaraţii politicianiste despre noua lege a salarizării unitare în sistemul bugetar. În afară de vorbe, Guvernul Ponta nu a venit cu nimic constructiv în acest sens, nu a demarat încă o dezbatere sau consultare publică solidă privind acest act normativ care ar trebuie să se constituie în baza reformei administrative în România.

Legea salarizării unitare este mult-aşteptată în cadrul unui sistem apăsat de probleme, în care salariaţii cei mai prost plătiţi au cele mai multe responsabilităţi şi pe umerii cărora sunt aşezate cele mai dificile şi numeroase sarcini. Nu este pentru nimeni o noutate faptul că în administraţia românească – fac referire mai ales la cea locală, nu există un sistem de recompensare a performanţei, un sistem care să permită ascensiunea profesională onestă, pe merit, şi venituri care să asigure un trai decent pentru fiecare salariat.

Fără o reformă salarială care să îndrepte nedreptăţile omniprezente în sistemul de stat, nu cred că vom avea vreo şansă pentru a elimina nepotismul, abuzurile şi, cel mai important, corupţia. Este responsabilitatea Guvernului, a Ministerului Muncii şi protecţiei sociale – instituţie care are în subordine un aparat specializat, să trimită în Parlamentul României, până la finele acestei sesiuni, un proiect de lege realist, consistent şi bine structurat, care să fie dezbătut conform procedurii legislative consacrate şi adoptat într-o manieră lipsită de maşinaţii politice



39

Vă mulţumesc!

Deputat Marin Almăjanu

***

Evoluţii pe piaţa muncii şi sistemul românesc de educaţie

Stimaţi colegi, Cu o adevărată ”pepinieră” de tineri cu capacităţi deosebite, România are şanse uriaşe ca, în următoarea

perioadă, să devină o adevărată sursă de specialişti pentru întreaga Uniune Europeană. Pregătirea şi experienţa acumulată de elevii şi studenţii noştri are, însă, o mică legătură cu curricula, cu ce se predă în şcolile, liceele şi universităţile româneşti, un aspect ce ar trebui să îl preocupe pe actualul ministru al Educaţiei mai mult decât instalarea în funcţii, pe criterii politice, a unor noi inspectori-şefi sau directori de şcoli.

Evoluţia pe piaţa muncii aduce cu sine o serie de modificări cu care sistemul naţional de educaţie trebuie să rezoneze. Este vorba de accent pe activităţi extra-şcolare, schimburi de experienţe, internship-uri şi parteneriate în scopul acumulării de cunoştinţe practice în acord cu studiul teoretic. Vorbim despre o nouă viziune educaţională, despre o gândire nouă, constructivă, pe care şi ministerul Educaţiei trebuie să o îmbrăţişeze. Din păcate, nu văd din partea autorităţilor responsabile nici o schimbare de atitudine, în condiţiile în care Puterea controlată de PSD este concentrată pe politizare, în locul promovării persoanelor calificate, cu capacitate dovedită de a reforma sistemul.

În timp ce noi ca ţară ne pierdem energia cu lupte crâncene de interese ce nu au nimic în comun cu viitorul generaţiilor tinere, o lume întreagă, în jurul nostru, evoluează. La nivel european, atenţia de care se bucură programele educaţionale inovatoare, chiar şi cele alternative, este intensă, la cel mai înalt nivel, un fenomen care încă se lasă aşteptat în România, unde tinerii care reuşesc profesional o fac, în proporţie de 99%, mulţumită studiului pe cont propriu, al ambiţiei şi al nivelului de inteligenţă ridicat.

În tot acest proces, politica devine o frână pentru un sistem care ar trebuie să performeze. Nu cred că prioritatea zero a Ministerului Educaţiei şi a Guvernului era de a organiza, pe repede-înainte, concursuri pentru ocuparea funcţiilor de inspectori-şefi, ca apoi, directorii din şcoli şi licee să urmeze acestui val de pesedizare a sistemului de învăţământ preuniversitar. Altele ar trebui să fie priorităţile unui ministru anonim, al cărui singure atribuţii par a fi servirea partidului şi mimarea unui mandat în care nu se întâmplă nimic, dar care, prin lipsa oricărui progres, face mult rău educaţiei, noilor generaţii şi viitorului României.

Vă mulţumesc!

Deputat

Ştefan Alexandru Băişanu

***

Spre o majoritate cu faţa la români

Dragi colegi, România se află azi pe mâna unei guvernări PSD de conjunctură şi a majorităţii sale, de asemenea, bazată pe

o conjunctură şi o farsă politică. Ultimele sondaje demonstrează însă că realitatea politică din România s-a schimbat şi situaţia nu se poate perpetua cu o majoritate lipsită de obiective şi de o identitate clară. PSD insistă prin negocieri subterane, meschine, să-şi păstreze scaunele puterii cu orice preţ. Spunem astăzi cu tărie că populaţia nu mai doreşte la putere un partid care se ocupă doar de rezolvarea intereselor sale de grup.

PSD-ul în frunte cu domnul Victor Ponta au reuşit să transforme Parlamentul Romîniei într-o instituţie anexă a Guvernului prin marionetele sale politice aflate la conducere. Nu există o agendă proprie Parlamentului, ci doar acelaşi şi unic scop de menţinere la putere a familiei Ponta şi a grupul său de prieteni. Această stare de fapt trebuie să înceteze, Parlamentul României trebuie să redevină for de iniţiere şi dezbatere legislativă serioasă, nu să rămână doar locul unde se votează, mecanic, pe bandă rulantă, toate iniţiativele Guvernului.



40

Este nevoie de un altfel de majoritate politică în Parlament, bazată pe o agendă solidă, care să se cristalizeze în jurul programului de guvernare al PNL şi al lui Klaus Iohannis, cu faţa la problemele românilor, nu pentru interesele personale ale unor colegi parlamentari migratori. Spre deosebire de PSD, PNL îşi doreşte o majoritate de conţinut, cu un program bine construit, asumat de toţi cei care îl susţin şi care să aibă obiective clare în faţa românilor. Ţara nu se poate guverna de pe o zi pe alta, după stilul Victor Ponta, peticind bugetul la fiecare 2 luni, rupând după bunul plac acordurile financiare ale României, aruncând în dezbatere propuneri fiscale iresponsabile şi complet înşelătoare, copiate de la alţii.

Românii au înţeles că Guvernul PSD-Ponta nu are o agendă publică, ci una strict personală, au înţeles că această guvernare este nocivă pentru ţara noastră. Mesajul din 16 noiembrie de schimbare a modului de a face politică, pentru oameni, nu pentru prietenii de familie, vedem că nu a fost înţeles de premier şi partidul său. Drept urmare, datoria noastră, a Partidul Naţional Liberal este, în această sesiune parlamentară, de a construi o nouă majoritate care să schimbe actualul Guvern şi să readucă România pe calea normalităţii.

Vă mulţumesc.

Deputat Romeo Florin Nicoară

***

Combaterea eficientă a evaziunii fiscale ca politică publică liberală Nevoia de resurse pentru derularea activităţilor statului şi, nu in ultimul rând, nevoia de a inspira

cetăţenilor încrederea că trăiesc într-un stat de drept, au determinat ca fiecare guvern care a preluat gestionarea ţării in România ultimilor 25 de ani sa se refere la combaterea evaziunii fiscale. Între dorinţa şi putinţă stau însă politicile economice inteligente si determinarea de a instaura domnia legii. Până acum acestea au cam lipsit...

Analiza evoluţiilor evaziunii fiscale in România conduce la concluzia că metodele de a o combate eficient derivă din identificarea si inlăturarea motivelor din care aceasta apare si este atât de greu de combătut, si anume:

-Fiscalitatea mare aduce cu sine scăderea incasărilor, inclusiv prin evaziune. Exemplul recent al introducerii supra-accizei la combustibil a dovedit scăderea drastică a masei de impozitare prin descurajarea consumului celor care tranzitează teritoriul românesc si prin alunecarea "in subteran" a unor fluxuri economice. Prin urmare, politica fiscală trebuie concepută ca un instrument sustenabil de stimulare a economiei, de jalonare a obiectivelor de strategie economică pe termen mediu si lung si nu trebuie pusă la remorca politicii bugetare, sau aruncată in razboaie politicianiste cu mize exclusiv electorale aşa cum procedează guvernul Ponta.

-Lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale determina actorii economici, asaltaţi adeseori de desele modificari ale politicii fiscale, aflaţi in imposibilitatea de a le face faţă, sa încerce sa eludeze legea. De aceea PNL are determinarea de a instaura un pact fiscal pentru cel putin 10 ani, in care condiţiile generale de fiscalitate sa nu se modifice.

-Statutul si salarizarea funcţionarilor care lucrează in ANAF trebuie să fie adaptată importanţei sociale a acestora. De asemenea, in sistem nu trebuie să mai aibă acces persoane fără cunoştinţe profesionale temeinice. Lupta cu marii evazionişti si cu specialiştii lor reclamă, in Ministerul Finanţelor, existenţa unor profesionişti desăvarşiţi.

-Contributorul, simplu cetăţean sau antreprenor, trebuie tratat de catre stat ca un partener , nu ca un "sac de bani" din care statul se poate servi dupa bunul plac abuzând de poziţia sa de forţă cu sechestre, executări silite, etc. inainte chiar ca faptele să fie trecute prin filtrul justiţiei. Sentimentul unora dintre antreprenorii cu care m-am întâlnit în această perioadă este ca sunt trataţi de către decidentul public fie ca sac de bani fie ca sac de box...

-Stimularea conformării voluntare pe baza unor bonusuri acordate celor bun-platnici nu a fost în atenţia decidentului public, niciodată in ultimii 25 de ani.S-au acordar insa, de nenumărate ori, scutiri clientelare de debite fiscale, construind in mentalul colectiv, un orizont de aşteptare nesănătos, al amnistierilor care vin din când in când. Pe de altă parte, celor care plătesc corect si la timp, li s-a transmis sistematic mesajul că statul nu le apreciază eforturile. Schimbarea atitudinii în această problemă, inclusiv demararea campaniilor publicitare susţinute pentru promovarea comformării voluntare este foarte importantă.



41

Însă pentru toate acestea este necesar un guvern liberal responsabil, in nici un caz condus de către un premier care are practicanţi ai evaziunii fiscale in propria familie, aşa cum se pare că este prim-ministrul Victor Ponta.

Deputat Carmen Hărău

***

Antreprenorii români trebuie să devină fermentul dezvoltării durabile

În ciuda oprobiului public la care a fost supus statutul omului de afacere, în România, pe parcursul anilor de nesfârşită trannziţie la economia de piaţa funcţională, există şi în societatea românească un cvasi-consens asupra faptului ca antreprenorul este, peste tot în lume, un individ harnic, inventiv şi curajos. Din păcate, statul român, slab şi corupt, a împins cu inconştienţă capitalul românesc în zona infracţională, acelaşi stat, trezit parcă dintr-o lungă hibernare, îl trimite acum la închisoare, prin instituţii ca DNA, DIICOT etc, pe care nu poţi decât să le feliciţi.

Dincolo de nevoia firească a oricărei societăţi democratice ca orice infractor să fie pedepsit, nu putem să nu recunoaştem că, la momentul acesta, naţiunea română este pradă dificultăţilor pe care un capital autohton solid le-ar putea opri, ca paravan naţional, în confruntarea cu anumite interese anti-naţionale pe care în mod firesc le manifestă uneori capitalul străin.

Iar vinovăţia politicului este enormă, iar PNL va lua măsuri de redresare. Modificarea legii finanţării partidelor se impune cu necesitate pentru a se creea premisa onestităţii decidentului public.

Politica liberală va creea cadrul concurenţial propice consolidării capitalului naţional onest, înlăturînd sistemul falimentar al achiziţiilor publice cu licitaţii direcţionate oneros, eliberînd astfel energiile creatoare ale celor mai harnici şi mai corajoşi români, antreprenorii! Ei vor trebui provocaţi şi stimulaţi să devină, în acelaşi timp, cei mai responsabili români, construind o legislaţie fiscală echilibrată, cu accent pe comformarea fiscală voluntară, cu bonus şi/sau malus acordate în funcţie de comportamentul real, nu clientelar.


***

Doar cetăţenii harnici ai unui stat corect pot construi o ţara Elaborarea programului economic pentru viitoarea guvernare a PNL a creeat ocazia unor dezbateri care a antrenat cercetători, jurnalişti economici, şi, mai ales, comunitatea oamenilor de afaceri. Parcursul acesta devine, după părerea mea, destul de anevoios, în condiţiile în care, din dorinţa explicabilă, în sine de a contrapune un material programatic de ţinută intelectuală programelor PSD, facem greşeala de a ne însusi limba de lemn politică a activiştilor de stânga. Inflaţia de termeni sofisticaţi, împrumutaţi din limbi străine, parcă pentru a ascunde lipsa de conţinut şi pentru a îmbrăca neadevăruri şi mistificări nu va greva programul liberal. În buna regulă jalonată de preşedintele Iohannis, şi validată de români la urne,politica liberală trebuie să dea conţinut cuvintelor autentice româneşti ca: hărnicie, cinste, corectitudine. Iar îmbunătăţirea comportamentului social trebuie să înceapă cu clasa politică! PNL va acţiona programatic şi în fapt pentru a facilita accesul fiecărui individ, "prin sine însuşi", în clasa mijlocie, cu condiţia ca el să muncească cinstit şi susţinut şi să respecte legea! Nu trebuie să ne temem să le vorbim românilor despre nevoia de hărnicie, cinste şi corectitudine la fiecare nivel al societăţii româneşti, noţiuni în afara cărora niciun program din lume, oricât ar fi de profesionist şi de vizionar!



42

Un proiect de ţară nu este proiectul unui om sau al unui partid, ci este proiectul unei naţiuni. Acum avem însă şansa istorică de a ne aduna, sub auspiciile unui altfel de regim prezidenţial, naţiune şi politicieni liberali, ca unic partid naţional, pentru a ne construi ţara, ca pe un loc bun de trăit, nu ca pe un "hab"...


***

Evaziunea fiscală, pericol la adresa siguranţei naţionale

Economia subterană, evaluată la un procent de peste 30% din totalul economiei româneşti, constituie o zona de infracţionalitate care atrage si foloseste ilegal nepermis de multe resurse. In plus faţă de aspectul imoral, neetic si lipsit de echitate fata de toti aceia care respectă legea, fenomenul sustragerii de la plata impozitelor si a taxelor constituie, in ultima analiza o ameninţare la adresa evoluţiei si chiar a siguranţei statului.

Motivele din care evaziunea generata prin ascunderea " in subteran" a unor importante fluxuri economice este un pericol la adresa siguranţei naţionale si a statului de drept sunt următoarele:

- Un stat care nu are capacitatea sa determine respectarea legii pentru unul din trei actori economici ai statului, se dovedeşte un stat slab, tratat ca atare de din ce in ce mai multi cetăţeni, prin contagiune. De aici si până la abandonarea unor reguli elementare ale democraţiei, la eludarea masiva a legilor, distanţa este foarte mica.

-Un stat necompetitiv din punct de vedere economic care, in plus, din cauza neplatii taxelor si impozitelor are din ce in ce mai putine resurse pentru politici sociale de sustinere a unor obiective sociale ca natalitatea isi compromite viitorul.

-Sanatatea si educatia, indelung subfinanţate de către un stat evazionist, vor determina multe generatii de cetăţeni bolnavi si neperformanţi din punct de vedere al pregătirii profesionale, incapabili să se înscrie social pe traiectoria succesului, individual si ca naţiune.

-Apărarea tarii, in acest context complicat, cu război la graniţa, devine problematică in absenţa fondurilor necesare dotării si susţinerii unei armate performante.

-Investitorii serioşi autohtoni sau stăaini nu vor accepta să devină infractori si vor sta departe de statele in care evazioniştii "fac legea", transferându-şi capitalurile in zone unde statul corect cu decidenţi publici onesti are capacitatea să impuna domnia legii.

Pentru toate aceste motive, PNL va trata în viitoarea sa guvernare combaterea marii evaziuni fiscale până la limita acceptată in toate statele lumii, respectiv la un procent cu o singură cifră, respectiv evaziunea maruntă, cu rol de supapă socială.


***

Strategia de dezvoltare a României, punctul de pornire al Programului economic liberal

Capacitatea foarte redusă a actualului guvern de a colecta taxele şi impozitele dovedeşte mari carenţe organizaţionale în sistemul Ministerului de Finanţe şi, totodată, falimentul subordonării politicii fiscale nevoilor identificate de politica bugetară. Guvernul Ponta încearcă disperat să acopere nevoile bugetare reinventînd fiscalitatea, fără măsură, fără studii de impact, bulversînd predictibilitatea sistemului si planurile de afacere ale investitorilor.

Taxele şi impozitele ar trebui să jaloneze obiectivele de dezvoltare strategică a României, să fixeze proporţii stimulative sau inhibitoare, în funcţie de interesele şi ţintele de dezvoltare pe termenele de referinţă descrise.



43

Dar guvernul Ponta nu are strategie naţională de dezvoltare, nu are programe multianuale şi bâjbâie ca legat la ochi, prin labirintul dezvoltării, ţinîndu-se de pereţi! Cum altfel se poate numi desfăşurarea activităţii naţionale pe baza unui buget anual, şi acela rectificat de 3 ori, cum s-a întâmplat în anul 2014?!

Politica economică liberală va folosi toate avantajele competitive ale României construindu-i viitorul pe coordonatele agriculturii, industriei alimentare, turismului, energiei , conomiei circulare, tehnologiilor IT si industriilor creative. Competitivitatea românească, aflată acum în mare dificultate, deoarece se bazează exclusiv pe resursa umană prost plătită, va fi stimulată sub aspectul creşterii productivităţii muncii în IMM-uri şi prin buna guvernanţă corporatistă.

Din păcate, lipsa unei strategii naţionale de dezvoltare va avea influenţă asupra programelor europene de finanţare şi asupra alocărilor sectoriale de fonduri europene deja negociate pentru perioada 2014-2020. Soluţia liberală identificată pentru a diminua efectul negativ este mărirea gradului de absorbţie a fondurilor europene.


***

Domnule Ministru, demisia! Domnule preşedinte de şedinţă, doamnelor şi domnilor deputaţi, stimaţi colegi, Îmi voi permite să mă adresez, în scurta mea alocuţiune, domnului Ministru al Educaţiei Naţionale, Sorin

Mihai Câmpeanu. Apelez la acest procedeu deoarece domnia sa, în ciuda promisiunii făcute cu ocazia învestirii sale, nu a binevoit să vină în faţa Comisiei parlamentare pentru Educaţie, Cercetare, Tineret şi Sport, nici măcar pentru a îşi promova propriile iniţiative legislative.

Domnule Ministru, prin CV-ul dumneavoastră îmi păreaţi, la prima privire, omul cel mai potrivit pentru a ocupa fotoliu de Ministru al Educaţiei Naţionale, minister care a avut, de-a lungul istoriei sale, conducători de talia unui Spiru Haret, Titu Maiorescu sau Nicolae Iorga. Cel mai potrivit, în mod sigur, după aprilie 2012, adică în perioada generic numită a guvernelor Ponta. Într-adevăr: rector al unei Universităţi prestigioase şi Preşedinte al Consiliului Rectorilor, mi se părea că prezenţa dumneavoastră în clădirea de pe General Berthelot reprezintă o garanţie a faptului că învăţământul românesc se afla pe mâini bune.

Se pare că am fost naiv. În fapt, semnătura pusă de către dumneavoastră în josul Ordonanţei de Urgenţă a guvernului nr. 94 din 2015 a spulberat orice speranţă anterior învestită în cel care ar fi trebuit să asigure neutralitatea conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

În loc să luaţi în considerare cele ce trebuie făcute pentru binele învăţământului românesc, dumneavoastră aţi girat, sub semnătură proprie, un dar ignobil făcut şefului de guvern şi aliatului de moment al partidului care v-a propus pentru funcţia pe care o momentan o ocupaţi. Şi anume, prin modificarea unei prevederi din Legea Educaţiei Naţionale, aţi permis premierului Ponta să îşi repare onoarea şi să scape de oprobriul public generat de scandalul unei lucrări de doctorat asupra căreia foruri ştiinţifice şi marea parte a opiniei publice din România îşi manifestaseră, anterior, serioase îndoieli privind paternitatea textului lucrării.

Domnule Ministru, presupun că modificarea unei legi organice în folosul exclusiv al unui om, fie şi acela Prim Ministru, nu a fost iniţiativa dumneavoastră. Nu mai puţin, prin acordul dat pe respectivul text, dumneavoastră sunteţi tot atât de vinovat pe cât sunt de vinovaţi autorii din umbră ai iniţiativei. O iniţiativă pe care, sper, Parlamentul nu o va lăsa să treacă, respingând-o prin vot.

De aceea, domnule Ministru, deoarece săptămâna aceasta va fi discutată respectiva Ordonanţă de Urgenţă atât în comisia de specialitate a Camerei cât şi, sper, în plenul acesteia, vă invit, cu respect dar şi cu fermitate, fie să solicitaţi chiar dumneavoastră respingerea paragrafului din OUG prin care titlurile de doctor se pot retrage la solicitarea celor care le posedă, fie să vă prezentaţi demisia de onoare din funcţia pe care, acceptând să fiţi omul bun la toate al premierului Victor Ponta, aţi dezonorat-o.

Deputat

Radu Zlati

***



44

Proiectul de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari - un nou eşec al Ministerului Justiţiei

Ministerul Justiţiei a elaborat Proiectul de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari, o propunere contestată de practicienii din domeniu.

Această iniţiativă este vădit abuzivă şi neconstituţională, fiind de natură a restricţiona activitatea acestei categorii profesionale. Adoptarea propunerii va determina încetarea activităţii pentru numeroşi interpreţi sau traducători.

Reglementarea acestei profesii este necesară, însă elaborarea normelor trebuie făcută cu responsabilitate, întrucât rezultatul afectează peste 40.000 de persoane, dar şi cetăţenii care apelează la serviciile acestora.

Aparent noua lege se doreşte a fi o implementare a legislaţiei europene, cu scopul de a asigura o calitate adecvată a serviciilor şi un statut corespunzător pentru practicieni, eliminând o serie de confuzii şi abuzuri. Însă, în forma în care este prezentat spre dezbatere publică, proiectul de lege prezintă multe disfuncţionalităţi, prin prevederile abuzive şi prost gândite pe care le cuprinde.

Astfel, printre principalele probleme identificare, amintesc: costurile suplimentare inutile care vor trebui suportate de către traducători şi interpreţi, va genera birocraţie şi scandal cu ocazia constituirii Uniunii, şi va genera un vid legislativ în materia traducerilor care nu sunt destinate uzului în sistemul judiciar.

Am primit numeroase sesizări din partea practicienilor, prin care aceştia îşi exprimă nemulţumirea faţă de conţinutul prevederilor din proiectul legislativ, indicând limitări ale dreptului la muncă, menţinerea echivalenţei între calitatea de traducător şi aceea de interpret (de aici obligaţia traducătorului de a activa ca interpret), dar şi prevederile neclare referitoare la relaţia cu notarii publici. Neclară este şi situaţia traducătorilor pentru anumite limbi considerate rare, unde nu se reuşeşte reglementarea, prevederile art. 5 din proiect, unde se menţionează utilizarea unor "persoane de încredere", demonstrând eşecul iniţiativei Ministerului Justiţiei. Aceeaşi problemă legată de limbile rare o întâlnim şi în materia examenului pentru obţinerea autorizaţiei, situaţie în care candidaţii urmează a fi evaluaţi doar în ceea ce priveşte cunoştinţele de limba română.

Alte elemente criticabile ale proiectului ar fi numărul mare de taxe care trebuie să fie suportate de practicieni (taxă de examinare, taxă de înregistrare, taxă de reexaminare, taxă la MJ, taxă la UNTIJR, costuri legate de dotarea obligatorie), dar şi regimul sancţionator, care vizează inclusiv încetarea calităţii de traducător judiciar, pentru motive aberante: "refuzul nejustificat" de a efectua o traducere sau o interpretare, sau neplata contribuţiilor băneşti profesionale, fapt ce prejudiciază interesele celor ce doresc să practice această meserie. Un alt abuz major îl constituie suspendarea calităţii de traducător judiciar în cazul trimiterii în judecată pentru orice infracţiune (deci nu doar cele legate de exercitarea profesiei) până la soluţionare, termen ce se poate întinde pe durata mai multor ani. Astfel, Ministerul Justiţiei îşi permite să calce în picioare prezumţia de nevinovăţie.

Proiectul de lege interzice traducătorului şi interpretului judiciar negocierea tarifelor, fiind obligatorie aplicarea tarifelor unice, stabilite prin ordin, pentru toate serviciile prestate. O astfel de prevedere este, evident, anticoncurenţială. Totodată, proiectul aduce atingere şi dreptului la muncă, prin interdicţia de a desfăşura alte activităţi, fapt contrar celor enunţate de iniţiatori care precizează că persoana care a dobândit calitatea de traducător şi interpret judiciar nu va fi împiedicată să presteze alte servicii de traducere şi interpretare decât cele cu caracter judiciar, prevederile art. 37 fiind concludente în acest sens.

Cele prezentate mai sus sunt doar câteva din motivele pentru care acest proiect este unul prost conceput, abuziv şi neconstituţional. În întregul conţinut al expunerii de motive, precum şi în precizările publicate pe siteul Ministerului Justiţiei, activitatea traducătorilor şi a interpreţilor este batjocorită, punându-se la îndoială calitatea serviciilor prestate şi onestitatea practicienilor. O astfel de abordare este regretabilă, iar cei care nu au reuşit să gestioneze procesul de reformă legislativă trebuie să răspundă.

Din aceste motive, solicit retragerea proiectului şi elaborarea unei variante agreate de majoritatea practicienilor din domeniu, în urma iniţierii dialogului cu asociaţiile profesionale.

Deputat

Maria Grecea

***



45

Românii din diaspora sunt supuşi la noi discriminări şi insulte în Marea Britanie. Săptămâna trecută, Channel 4 a prezentat primul episod din mini-seria ‘The Romanians are coming’ („Vin românii”). Producătorii spun despre acest documentar că „explorează vieţile românilor care încearcă să îşi construiască o nouă viaţă în Marea Britanie şi cercetează adevărul din spatele sloganurilor despre imigraţie”.

Din păcate, acest program este mult sub standardele filmului documentar, încadrându-se mai degrabă în categoria „reality show”, date fiind asemănările cu un alt program de succes al canalului, „Big Fat Gypsy Weddings”, difuzat între 2010-2012.

Programul se concentrează asupra celor mai săraci şi mai puţin educaţi imigranţi români din Marea Britanie, care nu îşi pot găsi de lucru sau care sunt acolo pentru a beneficia de serviciile sociale. Producătorii ignoră faptul că aproape 80% dintre românii adulţi din Marea Britanie au slujbe şi îşi plătesc disciplinat taxele şi impozitele (‘Poles apart’, The Economist, 24.01.2015). Această rată de angajare este mai ridicată decât în cazul multor altor naţionalităţi din cadrul Uniunii Europene, ceea ce sugerează că avem de a face cu o mână de lucru înalt calificată şi care produce valoare adăugată pentru economia britanică.

În general, jurnalismul slab sau senzaţionalist poate fi considerat neplăcut, dar inofensiv. Totuşi, în cazul acestui program, subtextul politic este abia disimulat, încălcând normele de jurnalism valabile în Marea Britanie, aşa cum sunt ele trasate în Ofcom Broadcasting Code, Secţiunile 2.3 (Tratament sau limbaj discriminatoriu în chestiuni legate, de exemplu, de vârstă, dizabilităţi, gen, rasă, religie sau orientare sexuală) şi 5 (Imparţialitatea şi obiectivitatea cuvenite şi prevalenţa nepotrivită a vederilor şi opiniilor). Din păcate, efectele nu au întârziat să apară. Consulul român de la Bristol a primit raportări îngrijorătoare cu privire la insulte şi atacuri la adresa elevilor români din pricina originii lor etnice. În acest caz, jurnalismul de proastă calitate a întrecut limita, devenind un act politic cu implicaţii îngrijorătoare.

Sunt extrem de mâhnit văzând cum standardele profesionale sunt ignorate. Solicit producătorilor emisiunii să ia în serios propria declaraţie, conform căreia vor căuta „adevărul din spatele sloganurilor despre imigraţie”, prezentând o imagine obiectivă şi echilibrată a comunităţii româneşti din Marea Britanie. Solicit, de asemenea, ca Ofcom, autoritatea independentă de reglementare pentru industria comunicaţiilor din Marea Britanie, să investigheze cu atenţie acest caz şi să acorde sancţiunile ce se impun.

Doresc să îi felicit pe românii din Marea Britanie care au reacţionat promt şi au manifestat în stradă împotriva acestui abuz al jurnaliştilor de la Channel 4. Însă, îmi exprim speranţa că într-un viitor nu foarte îndepărtat românii vor primi respectful cuvenit în ţările în care trăiesc şi nu vor mai fi nevoiţi să-şi reclame dreptatea în stradă.

Deputat

Florin-Alexandru Alexe

***

Iaşi, Capitală Europeană a Tineretului în 2019

Stimaţi colegi, La sfârşitul săptămânii trecute, Filiala locală Iaşi a Tineretului Naţional Liberal (TNL), în cadrul

evenimentului “Dă Glas Generaţiei Tale”, a lansat proiectul ”Iaşi 2.0. Oraşul tinerilor”, venind cu propuneri şi paşi concreţi care vizează strategia pe care autorităţile locale ar trebui să o urmeze pe partea de tineret.

Printre cele mai importante propuneri se numără ”Iaşi, Capitală Europeană a Tineretului în 2019”, crearea ”Centrului pentru Resurse de Tineret”, înfiinţarea unei scheme de ajutor de minimis pentru tinerii antreprenori la nivelul Primăriei municipiului Iaşi, realizarea unui incubator de afaceri, precum şi atribuirea de teren pentru tinerii din Iaşi pentru construirea unei case.

Politicile publice pentru tineret propuse de TNL Municpiul Iaşi sunt foarte îndrăzneţe şi reprezintă un răspuns la inabilitatea administraţiei municipale de oferi tinerilor din Iaşi, cea mai importantă resursă a comunităţii, un cadru în care aceştia îşi pot valoriza extraordinarul potenţial. Totodată, aceste iniţiative sunt adaptate specificului local, iar implementarea lor ar duce la mobilizarea energiilor creatoare ale Iaşului. Cred că Iaşul îşi măreşte şansele de a fi Capitală Europeană a Culturii în 2021 dacă aceste propuneri de politici publice vor fi puse în practică de Primăria Municipiului Iaşi.

Prin acest proiect, tinerii liberali ieşeni au venit cu un set de soluţii coerente, care, dacă ar fi asumate de către Primăria Iaşi, ar conduce la crearea unui dialog structurat între decidenţii politici, autorităţile locale, structurile



46

societăţii civile şi comunitate în ansamblul său. Această declaraţie politică este făcută inclusiv în semn de apreciere şi mulţumire pentru eforturile şi dedicaţia lor.

Reprezint Judeţul Iaşi în Parlamentul României şi vreau ca cele expuse mai sus să nu rămână doar la stadiu de propuneri, ci proiecte finalizate. De aceea, fac apel către autorităţile publice locale pentru a-şi asuma ca obiectiv strategic pentru Iaşi dobândirea titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2019.

Obţinerea de către Iaşi a titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2019 poate constitui paşaportul pentru obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Iaşul - centru universitar cu peste 70.000 de studenţi, oraş multicultural cu o dimensiune internaţională - îndeplineşete toate condiţiile pentru a obţine acest titlu şi sunt convins că asumarea acestui obiectiv de către municipalitate ar potenţa atuurile Iaşului pe zona de tineret.

Dacă tinerii sunt dispuşi să lupte pentru capitala Moldovei, atunci trebuie să existe şi acel angajament politic între autorităţile publice locale şi partidele politice care să permită acest deziderat.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Mugur Cozmanciuc

***

Eliminarea cotelor –coşmarul cel mai negru al fermierilor români

Peste două luni producătorii de lapte din România se vor confrunta cu un cutremur anunţat, dar pentru care,

cei mai mulţi dintre ei n-au avut cum să se pregătească. Eliminarea cotelor de lapte, după trei decenii în care a reglat producţia de profil în Uniunea Europeană le

provoacă insomnii fermierilor de-a lungul şi de-a latul Europei, însă pe cei români îi scufundă de-a dreptul dreptul în deznădejde.

Vulnerabilitatea fermierilor din România este dată nu atât de cantitatea pe care au dreptul să o livreze, pentru că, oricum au trimis şi până acum procesatorilor cam jumătate din cât le permitea sistemul cotelor. Problema este că, acum, s-ar putea să rămână acasă cu tot laptele nevândut. Marii fermieri din UE, cei cu supraproducţie, se uită cu ochi galeşi către piaţa românească şi şi-au făcut deja planurile de extindere. Embargoul rusesc şi imposibilitatea de a mai intra pe marea piaţă rusească pe termen încă necunoscut a adăugat o presiune suplimentară şi a făcut din România o zonă şi mai atractivă pentru desfacerea excedentelor Uniunii.

Toate acestea limitează şi mai mult posibilitatea fermierilor mici şi mijlocii, dar şi a celor mari de mai fi actori pe această piaţă. În jocul acesta cu preţuri mici şi cantităţi mari fermierii români par deja condamnaţi.

Confruntat cu acest dezastru cu final anunţat, Guvernul şi Ministerul Agriculturii pretinde că a făcut imposibilul. Că a ridicat subvenţia pe cap de bovină anul acesta şi a aplicat o cotă stimulativă pentru cei care vor să îşi crească efectivele şi producţia de lapte. E ceva, dar e doar o picătură într-un ocean. Şi mai ales e în ceasul al 12-lea. Îşi va producele efectele când bulgărele se va fi transformat deja în avalanşă. La fel cum se va întâmpla şi cu mirajul scăderii de TVA la lapte din 2016. Adică mult prea târziu.

Despre furaje şi diferenţa de cost a hranei pentru animalele de la noi faţă de cele din alte state europene n-a vorbit mai nimic şi mai ales nu a făcut nimic ministrul de resort. Că una e să iei subvenţie de 150 de euro la hectar pentru furaje, cum e cazul fermierului român şi cu totul altceva e o subvenţie de 330 euro/hectar pentru fermierul german ca să nu mai vorbim de cel olandez care încasează 800 de euro/hectar. Chiar de la pornire fermierul român e pierdut.

Aşa că fraza pe care-am auzit-o zilele trecute de la nişte fermieri cu ferme numărând peste 1000 de capete, că niciodată nu a fost mai rău decât acum, e radiografia teribilă a acestei situaţii. Iar ministrul agriculturii, dacă va mai conduce până atunci vreun minister şi Guvernul lui va trebui să răspundă la teribil de multe întrebări. Şi s-ar putea alege cu nişte etichete deloc flatante pentru posteritate.

Deputat

Stelian Dolha

***



47

Înşelătoria iluzionistului politic Ponta va nenoroci sute de mii de familii Propunerile fiscale ale guvernului reprezintă nu numai o înşelătorie populistă a iluzionistului politic Ponta, ci

şi o măsură iresponsabilă care va nenoroci sute de mii de familii româneşti active şi creatoare de plus valoare. Este vorba de clasa de mijloc a societăţii româneşti, care va fi pulverizată de Iresponsabilul Roşu, prin decizia sa de a propune, printre altele, schimbarea modului de impozitare a locuinţelor care servesc şi ca sedii sociale ale unor firme. Concret, prin noul Cod Fiscal propus de guvernul intereselor personale ale lui Ponta, impozitul pe clădiri va fi calculat în funcţie de destinaţia clădirii, nu de proprietar, ceea ce înseamnă că persoanele fizice care au SRL-uri înregistrate la domiciliu vor plăti 2% impozit din valoarea de piaţă a imobilului respectiv. Aceasta înseamnă o creştere de 10 ori a valorii acestui impozit.

În condiţiile în care un apartament cu două camere are o valoare impozabilă în Bucureşti şi în marile oraşe ale României de minim 50.000 euro, rezultă că impozitul plătit de cele mai active familii de români va creşte de la 150 de lei la 4500 de lei pe an. Astfel, Iresponsabilul Roşu mai aruncă o povară şi un nou bir, pe lângă cele 30 impuse până acum, pe umerii celor 200.000 de familii româneşti, care şi-au folosit apartamentele şi casele pentru a-şi înfiinţa o firmă.

Noul bir al lui Ponta este odios şi de neacceptat de Partidul Naţional Liberal, protectorul dintotdeauna al clasei de mijloc româneşti. În acelaşi timp, o asemenea măsură este un abuz nemaiîntâlnit nici măcar la asupritorii fanarioţi, precum şi un ticălos intrument de şicanare şi umilire a celor 200.000 de familii româneşti; măsuri pe care noi liberalii le desfidem. Până astăzi niciun guvern al României, nici măcar cele bolşevice, n-au îndrăznit să dea buzna în casa românului pentru a-i măsura şi impozita diferenţiat metri pătraţi pe care-i foloseşte pentru a trăi şi cei alocaţi pentru sediul unui SRL. Iată că tupeistul şi arogantul domn Ponta crede că a găsit modalitatea de a impozita şi dormitoarele românilor pentru a avea bani pe care să-i distribuie clientelei sale politice. PNL va stopa acest abuz şi această iresponsabilitate! Românii vor fi protejaţi de potopul pe care Ponta şi guvernul său aflat pe ducă vor să-l năpustească asupra clasei de mijloc a ţării. În cel mai scurt timp ( până în 28 februarie), PNL va veni cu un program complet de măsuri, coerent şi echilibrat, cu o fiscalitate rezonabil scăzută, dar durabilă.

Deputat Elena Uioreanu

*** Stimaţi colegi, Consider că Partidul Naţional Liberal a demonstrat în ultimii ani că politica se poate face şi altfel, dincolo de

interesele personale şi de grup şi mai mult în interesul cetăţenilor. Rezultatele ultimului sondaj efectuat de INSCOP săptămâna trecută vin să întărească această afirmaţie. Astfel, PNL se clasează pe primul loc în preferinţele electoratului, cu mai mult de 44 de procente din opţiunile exprimate de votanţi, în creştere faţă de decembrie 2014.

Alături de colegii mei liberali vreau să transmit celor care ne-au votat şi celor care ne acordă în continuare încrederea lor că am perceput corect semnalul transmis clasei politice. Ne vom asuma şi de acum încolo schimbarea de conduită, de mentalitate şi de atitudine, aşa cum au fost cerute de electorat prin votul din noiembrie 2015, atunci când au ales un preşedinte care a făcut parte din rândurile noastre.

Aşa cum a promis prin reprezentanţii săi, PNL a demarat deja un proces de reformă internă, arătând astfel că a înţeles semnificaţia votului din 16 noiembrie. Mai mult de atât, contribuţia majoră a liberalilor la reformarea profundă a instituţiilor politice este o prioritate a anului 2015. Sunt ferm convinsă că, prin astfel de acţiuni, se vor crea proiecte pozitive iar instituţii precum Parlamentul României vor redeveni, în timp, fundamente reale ale democraţiei. Numai astfel vom reuşi o schimbare de mentalitate orientată către cetăţean.

Apelul preşedintelui Klaus Iohannis şi al PNL la renunţarea la activităţi populiste şi fără substanţă, dedicate exclusiv câştigurilor concretizate în voturi, la stoparea demagogiei, la restabilirea dialogului ar trebui însuşit, în mod normal, de toţi cei care vor să conteze pe scena politică reală, aceea unde spectatorii, electoratul, votează păstrarea sau nu a unui actor sau a altuia în prim plan. Acest nou model de a face politică trebuie să fie îmbrăţişat de toţi politicienii, dar mai ales de către actuala majoritate parlamentară, inclusiv de colegii nostri de la guvernare. Stimaţi colegi, trebuie să uităm în anii care vin de acţiunile şi interesele electorale meschine şi de conjunctură. România ar trebui să profite la maximum de resetarea politică decisă de cetăţeni prin votul din 16 noiembrie 2014.

Vă mulţumesc! Deputat

Raluca Surdu

***



48

Campania electorală s-a terminat de mult, domnule Ponta !

Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Îngrijorat că Partidul Naţional Liberal câştigă din ce în ce mai mult din simpatia oamenilor (aşa cum arată

ultimul sondaj INSCOP, PNL se clasează pe primul loc, cu 44,2% dintre opţiunile exprimate de votanţi, în creştere faţă de decembrie 2014), domnul Prim-ministru Victor Ponta aruncă pe piaţă un aşa zis „Cod” fiscal, de fapt o înşiruire de promisiuni fiscale. Simte domnia sa, cu siguranţă, că vremea în fruntea guvernului i-a trecut. Astfel, pentru a-şi securiza scaunul de premier, domnul Ponta foloseşte măsurile fiscale ca pe un truc de imagine.

De fapt, este vorba despre o luptă pentru interese personale, politice, nu pentru interesul românilor, al micilor întrepinzători şi al economiei.

Deşi se clamează faptul că măsurile din Codul fiscal sunt liberale de… „formă”, pe fond sunt doar texte populiste, care nu pot fi susţinute.

Aşa cum domnul Ponta ne-a obişnuit, avem de a face cu măsuri copy-paste preluate din programe liberale, dar asamblate fără sens, fără niciun calcul bugetar serios.

Aşa-zisa scădere a taxelor şi impozitelor nu are nicio valoare dacă nu se face şi o reformă structurală, dacă nu se face o reformă a companiilor de stat, iar colectarea dărilor către stat este deficitară. Rezultatul ar fi, de fapt, cheltuieli de miliarde de lei fără acoperire în buget. De fapt, va lua înapoi ce a dat cu alte taxe noi, aşa cum s-a întâmplat deja cu 30 de taxe noi în 2013-2014 (exemplu: taxa pe stâlp). Cu astfel de măsuri, dezastrul este aproape.

Pentru că Victor Ponta are o problemă de imagine majoră de care nu poate fugi, recurge la astfel de promisiuni.

Stimaţi colegi, Fără a avea presiunea unei competiţii electorale, PNL va veni, în scurt timp, cu un program complet de

măsuri, coerent şi echilibrat, cu o fiscalitate rezonabil scăzută, dar durabilă. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat

Vasile Varga

***

Românii – victimele unor campanii de discreditare. Europa tace! Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Uniunea Europeană din care şi România face parte s-a concentrat permanent pe consolidarea democraţiei, pe combaterea rasismului şi a discriminării, garantând drepturile politice şi civile ale tuturor cetăţenilor europeni. Transformările economice, politice şi sociale din ultimul deceniu au afectat aproape toate categoriile sociale ale populaţiei din spaţiul Uniunii, un efect extrem de vizibil fiind migraţia intracomunitară. Nici românii nu au făcut excepţie, căutând şansa la o viaţă mai bună, printr-un loc de muncă mai bine plătit în străinătate. Nu de ieri şi nu de astăzi, presa din unele state membre duce campanii dure de discreditare la adresa cetăţenilor români, uitând că în aceste ţări nu sunt doar hoţi şi infractori ci oameni valoroşi, care muncesc cinstit, care produc valoare pentru ţările care îi găzduiesc. Pamfletele de tipul „S'il vous plait monsieur!” sau scurt metraje denigratoare precum cele realizate recent de Channel 4, nu aduc nici mai multă înţelegere între cetăţenii europeni şi nici mai multă prosperitate pentru vreun membru al Uniunii Europene. Astfel de campanii aduc în schimb mai multă ură, mai puţină şansă de integrare între popoarele europene şi mai mult avânt pentru mesajele şi grupurile extremiste. Apreciez demersurile atât ale diplomaţilor români din străinătate, dar şi reacţia diaporei româneşti în a apăra imaginea unei populaţii pe umerii cărora se dezvoltă statele lor. Nu apreciez însă lipsa de reacţie a autorităţilor europene, tăcere care nu face decât să alimenteze suspiciunea de complicitate a acestora. Stimaţi colegi. Uniunea Europeană şi statele ei membre are mult prea multe probleme complexe şi urgente asupra cărora să-şi concentreze eforturile: sărăcia endemică, lipsa locurilor de muncă pentru tineri, finanţarea bugetelor şi a



49

datoriilor publice. Tolerarea unor campanii care să producă tot mai multă ură între proprii cetăţeni nu va ajuta pe nimeni: nici Uniunea, nici statele membre şi cu siguranţă nici pe migranţi. Am încredere că diplomaţia va învinge, iar astfel de denigrări între cetăţenii aceluiaşi spaţiu, Uniunea Europeană, să fie doar o pagină neagră a istoriei noastre comune.

Deputat Mircea Man

***

Râurile de lapte şi miere vor inunda România sub PSD – Nu de astăzi! Poate din 2020!

Domnule Preşedinte. Stimaţi Colegi. Dacă nu ar fi jignitor la adresa tuturor românilor, am spune că spectacolul de proastă calitate, în care au jucat

miercurea trecută doi actori netalentaţi, Victor Ponta şi Darius Vâlcov, a fost cel puţin comic, atunci când cu mare fast au anunţat cum se vor îneca românii în răurile de miere şi de lapte şi nu vor mai putea mânca munţii de cozonaci care vor veni peste ei.

14% cota unică, TVA redus la 18%, fără taxa pe stâlp şi fără acciză suplimentară la combustibili! Cred, totuşi, că au uitat de milionul de locuri de muncă pe care îl promit de peste trei ani! Dar staţi liniştiţi! Aceste lucruri nu se vor implementa prea curând! Poate în 2020 şi numai dacă economia nu se va prăbuşi de tot până în acel an.

Şi, cu toate acestea, nu vă sună cunoscute aceste măsuri, stimaţi colegi!? Dacă aveţi curiozitatea, veţi depista că în procesul legislativ al Parlamentului se află iniţiativele noastre, ale celor din PNL, printre care mă aflu şi eu, şi care prevăd toate aceste măsuri: eliminarea accizei Ponta la benzină (PL-x 374/2014), eliminarea absurdei taxe pe stâlp, care este de fapt taxa pe investiţiile private (PL-x 373/2014), reducerea în două etape a TVA (Pl-x 544/2014), reducerea cotei unice de impozitare (Pl-x 665/2013).

Stiţi ce a spus Guvernul despre aceste iniţiative când i s-a cerut punctul de vedere? Ghiciţi!? Vă spun eu! Măsurile nu se pot susţine bugetar! Oare ce miracol s-a întâmplat în doar câteva săptămâni care să-l determine pe Victor Ponta să plagieze toate proiectele opoziţiei şi să le vânture în faţa populaţiei sub titlul pompos de reformă fiscală! De fapt, cunoaştem cu toţii că domnul Victor Ponta are un mare talent în minţi cu seninătate şi în a plagia tot ce-i pică-n mână, nu doar teze de doctorat, ci şi ideile sau proiectele opoziţiei: scutirea de impozit a profitului reînvestit, reducerea CAS şi multe altele.

Stimaţi colegi. Victor Ponta încă mai trăieşte iluzia că românii mai pot fi păcăliţi cu minciuni şi promisiuni care se vor împlini după 2020! Victor Ponta încă îşi bate joc de speranţele oamenilor necăjiţi de viaţa grea. Victor Ponta nu înţelege că economia României are nevoie de relaxare fiscală imediată, mâine şi nu în 2020, dacă nu doreşte cumva ca agenţii economici deja împuţinaţi să dispară cu totul, iar numărul şomerilor să-l depăşească pe cel al angajaţilor. Victor Ponta nu mai are nici cea mai mică credibilitate pentru că orice promisiune făcută în faţa românilor s-a transformat în realitate în opusul acesteia: relaxarea fiscală promisă în 2012 s-a tranformat în cele peste 40 de impozite şi taxe adoptate de guvernele sale, iar milionul de locuri de muncă s-au transformat într-un şomaj mai mare decât în plină criză economică, în 2009-2010.

Domnule Victor Ponta. Ştiţi că în foarte scurt timp românii vă vor azvârli de la guvernare şi vă vor trece în lista ruşinii unei generaţii care a eşuat lamentabil, prin impostură şi diletantism în politică şi la guvernare. De aceea vă agăţaţi cu ultimele puteri de orice scamă care v-ar mai putea menţine în scaunul de prim-ministru, măcar şi pentru

o zi în plus. Ceea ce vă pot asigura este faptul că orice aţi face, orice aţi mai promite, sunteţi deja cel mai necredibil om politic din România.

Deputat Ioan Balan

***



50

Dacă nu rezolvă problema sărăciei, oamenii politici din România trebuie să plece acasă! altfel, vor fi măturaţi de o altă revoluţie!

Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi,

De foarte multe ori, imaginea Parlamentului este percepută negativ, poate şi pentru că există un plan de discreditare, dar şi din cauza unor realităţi crunte care bântuie România contemporană: imaginea parlamentarilor trebuie compromisă, iar în multe cazuri, unii politicieni fac tot ce depinde de ei ca lucrul acesta să fie confirmat! Nu fac parte din această grupare şi de aceea mă deranjează generalizările care se fac, în privinţa incorectitudinii politicienilor…

Cu atât mai mult trebuie să ne intereseze nu doar imaginea politicienilor, în general, ci şi ceea ce trebuie să facem pentru a schimba această imagine! Iar problema fundamentală a realităţii româneşti care trebuie să preocupe întreaga clasă politică din România, o reprezintă SĂRĂCIA!

Pentru că datele statistice sunt mai mult decât îngrijorătoare. Iar dincolo de statistică, mergând pe jos, prin România, prin oraşele mai mari sau mai mici, dar mai ales prin satele româneşti, sărăcia te sperie, de-a dreptul, pur şi simplu! Gradul de sărăcie în România a ajuns la aproape 50%! În creştere permanentă faţă de fiecare an precedent! Sunt indicatori care plasează România pe primul loc în Europa la sărăcie! Unii ne dau şansa de a fi, totuşi, pe locul 2, după Bulgaria însă- reţineţi- despre Albania nu se vorbeşte! Mai mult decât atât, România are cea mai mare cotă a Uniunii Europeane de populaţie care trăieşte în zonele rurale (45% din totalul populaţiei), iar conform datelor statistice riscul de sărăcie extremă este de 4 ori mai mare în zonele rurale, în comparaţie cu cele urbane. În ceea ce priveşte disparităţile regionale, regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în sărăcie sunt Nord-Estul, Sud-Vestul Olteniei, Sud-Estul şi Muntenia Sud! Zonele urbane afectate de sărăcie includ, în primul rând, oraşele mici, care se confruntă cu absenţa locurilor de muncă, îmbătrânirea populaţiei, depopularea acestor localităţi, oraşele monoindustriale devenind, în mare măsură, fără nici o industrie în prezent! Ca să nu mai vorbim de aşa-zisele oraşe agricole, care încearcă să ascundă sub masca unui centru rămas tot de pe vremea lui Ceauşescu, sărăcia existentă, în contemporaneitate, în prezent! Oraşele mici concentrează sărăcia din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie). Pe lângă toate acestea, sunt puternic afectate toate localităţile de dispariţia, în aceşti 25 de ani, a peste 2300 de fabrici, uzine, ori ateliere care asigurau locuri de muncă, dar şi un echilibru economic pentru toate localităţile României.

Ce să mai vorbim despre satele izolate, din munte, ori cele care nu mai au, practic, locuitori?! Pentru că au plecat, cu toţii, în străinătate! Singura şansă de a evita sărăcia, în România, aceasta este: să pleci din ţară! De aici alte drame, de data aceasta în familii, copii crescuţi fără părinţi, familii întregi ieşite dintr-un univers şi întrate în altul, părinţi, bunici care mor în singurătate şi, mai ales, în sărăcie! Toate acestea sunt realităţi concrete. Din punct de vedere teoretic, stăm bine: s-au stabilit planuri, an de an, pentru eradicarea sărăciei! Planuri, numai pe hârtie… pentru că, atunci când mă întâlnesc cu oamenii, în sate şi oraşe, majoritatea îşi duc mâna la burtă, arătând că le este foame!...

Acestea sunt realităţile româneşti, asta-i România! Iar dacă politicienii, aceia care probabil de-aia au venit în Parlamentul României, să se ocupe de binele societăţii, dacă politicienii nu vor înţelege, nu vom înţelege că sărăcia este un mare pericol şi că ea poate duce, în orice moment, la o adevărată explozie socială, mai bine plecăm acasă!...

Deputat Vasile Iliuţă

***

Ministerul Educaţiei a intenţionat să desfiinţeze circa 5000 de

posturi din învăţământul preuniversitar


La presiunea opiniei publice ministrul a retras proiectul care urma să fie impus, ca şi celelalte ordonanţe de urgenţă, pe furiş, netransparent, fără dezbatere publică. Astfel, urmau să dispară posturi de secretari, administratori,



51

îngrijitori, bucătari. În plus, mare parte din contabili îşi vor pierde indemnizaţiile, iar directorii de grădiniţe vor trebui să aibă grijă de o grupă de copii cu norma întreagă.

Toate aceste decizii urmau să fie luate în contextul în care PSD a promis deblocarea posturilor din învăţământul didactic, non-didactic şi măriri salariale.

Aşadar, în loc să crească bugetul educaţiei, guvernanţii PSD au făcut câteva calcule contabiliceşti: - comasări de clase; - reducerea posturilor non-didactice în defavoarea elevilor; - încărcarea normei didactice a directorilor. Rezultatul e scăderea calităţii învăţământului. Prin aceste măsuri, PSD recunoaşte că EDUCAŢIA ESTE SUBFINANŢATĂ, PSD nu are soluţii pentru

creşterea finanţării educaţiei. PSD este blocat la vârful Ministerului Educaţiei într-o lipsă de viziune şi soluţii. Creşterea salarială trebuie să fie rezultatul unei economii care funcţionează, nu rezultatul unei reduceri cu

creionul chimic, fără viziune. Salariile din educaţie sunt foarte mici, însă creşterea salarială trebuie făcută pe baza unor criterii de

performanţă, cu premierea muncii şi rezultatelor, nu prin tăieri de posturi şi economii care fragilizează şcoala. Ministerul educaţiei, prin măsurile vizate, poate bloca funcţionarea normală a şcolilor. Ţara este împânzită de

şcoli care au nevoie de fochişti, şoferi, paznici. Prin formulele contabiliceşti ale ministerului şi prin desfiinţarea acestor posturi, PSD pune şcoala pe butuci.

În loc să crească Costul standard per-elev (care este în jur de 2500 lei), PSD şantajează directorii de şcoli, care au fost numiţi temporar pe post, să accepte încadrarea în această sumă. Sistemul educaţional nu se poate descurca cu aceşti bani!

Am depăşit jumătate din anul şcolar şi este evident că finanţarea trebuie suplimentată. PSD trebuie să recunoască că nu a acordat o finanţare corectă pentru educaţie şi încearcă să-şi scoată cămaşa pe spezele elevilor, profesorilor şi părinţilor.

PNL consider că soluţia nu este obligarea directorilor la încadrarea în costul per-elev, ci creşterea finanţării, salarizarea pe bază de performanţă, eficienţă şi echitate în cheltuirea banilor publici!

PNL solicit Ministerului Educaţiei o dezbatere public şi transparentă pe chestiunea finanţării educaţiei, a normelor didactice şi a salarizării din sistem.

Solicit ministrului educaţiei RETRAGEREA de urgenţă a acestui ordin! PNL cere suplimentarea bugetului educaţiei, de urgenţă, cu minim 1% din PIB pentru a nu bloca anul şcolar!

În acest moment România are alocat pentru educaţie cel mai mic buget din Europa - 3,54%, şi nu 6% cât prevede legea!

PNL cere încetarea şantajului asupra directorilor de a accepta un buget sub limita subzistenţei! Conform Constituţiei, învăţământul este gratuit, însă PSD ignoră Legea Fundamentală!

Deputat

Raluca Turcan

***

Guvernul PSD va rămâne în memoria publică drept ”Guvernul fără ABECEDAR”


A început semestrul doi, iar elevii de clasele întâi tot nu au abecedarul pe bănci! Ministrul Educaţiei s-a angajat ferm că elevii vor avea abecedare în prima zi a semestrului doi şi nu s-a ţinut de cuvânt! Angajamentul nerespectat înseamnă, cel puţin, asumarea unor calendare nerealiste privind centralizarea necesarului de abecedare pentru şcoli.

La nivel naţional este o degringoladă totală în mobilizarea pentru rezolvarea problemei abecedarelor. În judeţe importante precum Sibiu, Timişoara, Ilfov, Dâmboviţa sau Hunedoara sunt şcoli care nu au primit

niciun abecedar. În majoritatea judeţelor depozitele inspectoratelor sunt goale - nu există nicio carte pentru elevii de clasa I -

deoarece şcolilor li s-a cerut prea târziu să comunice tipurile de manuale pentru care au optat învăţătorii!



52

În România, mii de copii NU AU ACCES LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL GRATUIT OBLIGATORIU! Problema abecedarelor are la bază întârzierea licitaţiilor pe suspiciuni de lipsă de corectitudine în achiziţiile

publice şi selecţie a câştigătorilor. În consecinţă, sute de mii de copii şi învăţători au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar pentru fişe xerox şi

auxiliare, deşi învăţământul trebuie să fie gratuit. Situaţia se poate repeta în toamna aceasta pentru clasa a III-a! Curricula pentru clasele a III-a şi a IV-a a fost aprobată cu mare întârziere, iar licitaţiile pentru noile manuale

încă nu au fost lansate! PNL solicită ministrului educaţiei aplicarea Legii Educaţiei Naţionale, garantarea şanselor egale la educaţie

pentru toţi copiii, aşa cum prevede Constituţia. Cerem ”Guvernului fără ABECEDAR”: 1. să rezolve problema manualelor de clasa I în toate judeţele, de URGENŢĂ! 2. să organizeze, de URGENŢĂ, licitaţii corecte, transparente, cu redactarea unui caiet de sarcini care să nu

mai poată fi contestat. 3. să stabilească termene şi calendare pe care să le respecte!

Deputat

Raluca Turcan

*** Anihilarea Inspecţiei Muncii este un gest iresponsabil!

Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, PNL condamnă politizarea şi deprofesionalizarea instituţiilor publice. În consecinţă, sancţionăm măsura PSD de desfiinţare a Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale pentru Plăţi

şi Inspecţie Socială. De asemenea, măsura PSD de creare a unui mutant instituţional, a Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia

Muncii şi Securitate Socială, este politicianistă, neprofesionistă si dăunătoare. Lovitura PSD la adresa Inspecţiei Muncii şi Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială a fost dată prin

Ordonanţă de Urgenţă pe ascuns, fără a fi pusă în dezbatere publică, netransparent şi publicată în preajma sărbătorilor.

Anihilarea Inspecţiei Muncii înseamnă liber la evaziune şi fraudă! Inspecţia Muncii este esenţială în combaterea fenomenului fraudei fiscale care se ridică la 14,6% din PIB, bani suficienţi pentru domenii precum - Educaţie, Sănătate şi Dezvoltare.

Este un act iresponsabil si condamnă bugetul de stat la faliment. Acest demers arată că Guvernul Ponta - taxează oamenii cinstiţi care muncesc; - încurajează munca la negru; - nu face niciun efort să diminueze frauda fiscală; - creşte sistemul birocratic în defavoarea iniţiativei private; - politizează toate instituţiile statului. Prin acest OUG, de fapt, PSD îşi impune clientela de partid, plătita

din banul public, în organigrama noii instituţii; În consecinţă: PNL solicită demisia ministrului Rovana Plumb şi îi cere să NU folosească Ministerul Muncii pentru

interesele PSD. Românii au nevoie de instituţii independente, funcţionale, instituţii care să fie în folosul cetăţenilor şi nu să

fie sursă de răsplată pentru membrii de partid ai PSD.

Deputat Raluca Turcan

***



53

Politici publice pro-cetăţean şi pro-business lansate în dezbaterea Comisiei Economice a PNL Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi,

Comisia Economică a Partidului Naţional Liberal a lansat vineri, 20 februarie, în dezbatere publică politicile viitorului program de guvernare pro-cetăţean şi pro-business al PNL. Cele mai importante solicitări ale reprezentanţilor mediului de afaceri şi ai asociaţiilor patronale consultaţi sunt legate de:

Stimularea capitalului autohton şi tratament egal în relaţiile cu statul şi cu investitorii străini Evitarea ”cadourilor otrăvite” fiscale, predictibilitate şi angajament ferm asumat pentru menţinerea stabilităţii

economice Iniţativele personale şi creativitatea antreprenorială trebuie susţinute, şi nu puse în pericol, aşa cum prevede

proiectul noului Cod Fiscal Încurajarea cercetării, inovării şi transferului tehnologic pentru industrie Scurtarea termenelor de judecată în procesele economice şi înfiinţarea tribunalelor comerciale O politică a subvenţiilor predictibilă şi corect făcută Combaterea evaziunii fiscale pentru a elibera resurse noi în economie Stimularea autorităţilor publice locale să genereze incubatoare de afaceri Modificarea structurii salariale publice şi redarea demnităţii funcţionarului public, fără a majora anvelopa

salarială, pentru a evita tentaţia corupţiei în administraţia publică Garanţia politică a schimbării mentalităţii decidentului public, măsuri imediate, onestitate şi pragmatism,

având în vedere nivelul actual ridicat al aşteptărilor Cele 15 obiective de guvernare elaborate de Comisia Economică a PNL, fiecare dintre ele însoţit de un plan

detaliat de acţiuni concrete, sunt, în sinteză, următoarele: Relaţia dintre contribuabil şi stat–prioritate a guvernării PNL România achiziţiilor şi a concesiunilor publice eficiente România –punct nodal în sistemul energetic european România prosperă prin industrie Crearea de noi locuri de muncă prin stimularea IMM-urilor Transformarea pieţei de capital din piaţă de frontieră în piaţă emergentă Prosperitate prin creativitate: România – fabrică de idei creative IT&C: motor de dezvoltare economică pentru România Economia de mâine se construieşte cu deşeurile de azi Economie sănătoasă cu o industrie agro-alimentară competitivă România turismului bine făcut Calitate în industria construcţiilor România -exportator net de bunuri şi servicii cu valoare adăugată ridicată Eficientizarea companiilor de stat Investim în tineri pentru un viitor prosper

Deputat

Andreea Maria Paul

***

Noul val al electoratului va mătura politica demagogică şi minciuna PSD, în timp ce justiţia mătură hoţii, indiferent de unde provin ei


Asist cu regret la atacurile la persoană cu care răspunde PSD la luarea de poziţie pe care am avut-o faţă de gravele nereguli constatate de Curtea de Conturi în raportul său pe 2013.



54

Documentul dezvăluie o realitate revoltătoare: modul iresponsabil, ineficient şi discreţionar în care sunt colectaţi şi cheltuiţi banii publici de către guvernarea Victor Ponta.

Rezultatul acestor rele practici de guvernare a fost păgubirea bugetelor publice cu peste 1,1 miliarde de euro doar în 2013. Nu o spun eu, o afirmă explicit raportul Curţii de Conturi.

Gravitatea acestei stări de fapt nu poate fi acoperită cu bine-cunoscutul limbaj agresiv şi cu atacurile la persoană venite şi de această dată dinspre PSD.

Am candidat pentru un loc în Parlament din convingerea că în România este posibilă o politică responsabilă, transparentă, nedemagogică, cu adevărat în slujba cetăţeanului. Este misiunea pe care mi-am asumat-o în calitate de deputat şi pe care o exercit cu integritate în fiecare zi.

Din acest motiv, ca membru al Comisiei de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, consider de datoria mea să cer audierea ANAF, principalul responsabil indicat de raport pentru prejudicierea bugetului de stat, şi a Curţii de Conturi pentru prezentarea detaliată a documentului, conform legii.

La rândul său, PNL va solicita constituirea unei comisii de anchetă în legătură cu modul de cheltuire a banilor din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia premierului. Datele din raport confirmă practica alocării subiective şi politice a acestor bani, fără transparenţă şi fără a se respecta caracterul urgenţei alocării.

Dacă vrem o politică ALTFEL în România, trebuie ca instituţiile statului să înceapă, în sfârşit, să dea socoteală pentru modul în care cheltuiesc banul public. Tot aşa cum fiecare om politic trebuie să fie ţinut responsabil pentru propriilefapte, nu pentru acuze demagogice, gratuite.

Deputat Andreea Maria Paul

***

În pragul sfârşitului guvernării PSD, premierul Ponta cântă relaxarea fiscală Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi,

În noul proiect de Cod Fiscal lansat în dezbatere �educe, Guvernul Ponta recunoaşte, fără să vrea, enormitatea greşelilor făcute în cei trei ani de guvernare. Este păcat însă că, din interese politice personale, de supravieţuire, Guvernul încearcă din nou să-i înşele pe români.

După avalanşa de taxe noi şi impozite majorate de către PSD, noul Cod Fiscal supus dezbaterii publice propune următorului guvern exact ceea ce PSD s-a dovedit incapabil să facă: relaxarea fiscală. Guvernul a aruncat pe piaţă o foaie de promisiuni liberale doar ”de formă”, în fapt populiste şi fără fundamentare economică şi bugetară.

Acest joc electoral continuă modul iresponsabil de a guverna al PSD, fără a face nimic concret pentru oameni, ci doar cu promisiuni în locul faptelor. Acum propune reducerea TVA la 20% în 2016, apoi la 18% din 2019; alături de cota unică de 14%, tot din 2019; taxarea inversă la construcţii; impozit pe dividende – 0%. Pe de altă parte, extinde CAS şi CASS tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, introduce impozitul pe microintreprinderi de 1% la firmele cu 2 angajaţi, 3% la firmele cu un un angajat, 3% la care se adaugă un forfetar trimestrial de 1500 lei la firmele cu niciun angajat, se triplează impozitele pentru maşinile mici etc.

Realitatea economică arată că, fără reformă structurală, fără reforma companiilor de stat şi fără îmbunătăţirea colectării, la buget vor rămâne miliarde de lei neacoperite. O şansă se transformă astfel într-o aventură în care guvernarea Ponta îi va târi pe toţi românii.

Proiectul noului Cod fiscal nu este însoţit de o analiză care să releve impactul potenţial pe care îl va avea asupra nivelului de trai, creşterii economice, cheltuielilor şi încasărilor bugetare. Rezultatul va fi introducerea de taxe noi, aşa cum s-a întâmplat deja cu cele peste 30 de taxe noi şi impozite majorate în ultimii 3 ani de guvernare, aşa cum s-a întâmplat cu taxa pe stâlp sau supracciza la carburanţi.

PNL va răspunde în scurt timp propunerilor aventuriste ale PSD cu un program complet de măsuri, coerent şi echilibrat, cu o fiscalitate rezonabil scăzută, dar durabilă.


***



55

Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa, model de eşec marca PSD! Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Dintr-un proiect de mare succes, Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa are toate premisele să ajungă un eşec răsunător al guvernarii PSD. Cu cel mai mare preţ din ţară la apă şi canalizare, judeţul Dâmboviţa riscă acum nu numai să nu beneficieze de investiţiile finanţate din fonduri europene, dar şi să intre în faliment. PSD Dâmboviţa şi-a asumat, în anul 2012, conducerea Companiei de Apă, pe care a transformat-o într-o regie de partid. În locul specialiştilor, asimilaţi cu "duşmanii politici", au fost angajaţi lipitori de afişe, pensionari încadraţi cu jumătate de normă, oameni care au sufocat bugetul instituţiei cu cereri nelimitate de ore suplimentare. De asemenea, pentru o parte dintre liderii PSD, Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa nu a fost altceva decât oportunitatea derulării afacerilor de clan. Incompetenţa politrucilor PSD este plătită, cu vârf şi îndesat, de dâmboviţeni: în anul 2014, preţul canalizării a crescut cu 40%, iar în 2015, au fost majorate cu 3% tarifele la apă şi canal. Instituţia avea obligaţia ca, în preţul serviciilor furnizate, să prevadă cota de participare la finanţarea BERD pentru investiţiile în infrastructură. În ciuda prevederilor contractuale foarte clare şi a avertismentelor opoziţiei, acest lucru nu s-a întâmplat, pe principiul "După noi, potopul". Astfel, deşi în 2012 Compania de Apă avea importante lichidităţi în conturi, astăzi asistăm la proporţiile dezastrului: judeţul Dâmboviţa are toate şansele să piardă cea de-a doua tranşă a celui mai mare proiect accesat pe fonduri europene, iar 40% dintre localităţi să nu mai beneficieze de reţele de apă şi canalizare. Compania de Apă Târgovişte – Dâmboviţa este, la scară redusă, exemplul perfect de management social – democrat, presărat cu eşecuri pe toată linia. Minciuna, incompetenţa şi, mai ales, reaua voinţă se decontează în buzunarele găurite ale unor cetăţeni condamnaţi la şomaj şi sărăcie. În loc să-şi asume dezastrul, Partidul Social Democrat încearcă să convingă opinia publică de justeţea majorării, la infinit, a preţurilor la un serviciu din ce în ce mai slab calitativ, care a produs şi victime în unele zone ale judeţului. Prin urmare, înlocuirea calităţii şi a performanţei cu activul de partid nu poate da decât un astfel de rezultat: sfidarea şi sărăcirea populaţiei.

Deputat Iulian Vladu

***

Spitalul Orăşenesc Găeşti, la resuscitare. Criza sistemului sanitar loveşte fără milă spitalele mici!

Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Deşi a ieşit, în mod dirijat, din atenţia opiniei publice, criza sistemului sanitar se acutizează în fiecare zi. Spitalele mici, de provincie, sunt tributare unei politici de finanţare menite să le îngroape în datorii şi neputinţă, spre disperarea pacienţilor care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru a-şi asigura tratamentul în clinici private sau chiar peste graniţe. Un exemplu relevant în acest sens este Spitalul Orăşenesc Găeşti din judeţul Dâmboviţa, care, după desfiinţarea unităţii spitaliceşti din Titu, deserveşte aproximativ 90.000-100.000 de cetăţeni din 26 localităţi, la care se adaugă urgenţele înregistrate pe Autostrada Bucureşti – Piteşti, între kilometrii 50 - 80. Înfiinţat în 1907, Spitalul Găeşti riscă să intre în comă şi să moară în 2015, întrucât se află în imposiblitatea de a se mai autofinanţa. Pentru a spori dramatismul situaţiei, mai trebuie menţionat că, în ultimii ani, în această instituţie au fost investite sute de mii de lei, ca urmare a câştigării unui proiect cu fonduri europene, dar şi ca urmare a repartizării de fonduri guvernamentale, destinate dotării cu aparatură medicală. Astăzi, Spitalul Găeşti este aproape în întregime renovat, are aspect european, aparatură modernă, dar încă insuficientă, Odată cu majorările salariale operate de la 1 ianuarie 2015, costurile cu personalul ale Spitalului Orăşenesc Găeşti se ridică la 92% din veniturile estimate. Este vorba, fireşte, despre venituri salariale la limita subzistenţei, despre medici plătiţi mizerabil, despre rezidenţi care-şi lasă speranţele la uşă, deşi probabil ar opta pentru a-şi dezvolta aici o carieră. Dezechilibrul financiar este cel mai grav din ultimii 7 ani, iar soluţiile sunt departe de a fi



56

mulţumitoare pentru cei peste 200 de angajaţi ai spitalului, cât şi pentru cei aproximativ 100.000 de oameni deserviţi. Probabil că, aşa cum se întâmplă în foarte multe colţuri ale ţării, pacienţii vor fi trimişi să-şi cumpere medicamentele din farmacii, iar asistentele medicale vor achiziţiona, din salariile lor, materiale dezinfectante. Anul acesta, ar trebui demarate procedurile de acreditare ale Spitalului Găeşti înfiinţat, aşa cum spuneam, în anul 1907, care însă ar putea însemna începutul sfârşitului acestei instituţii. Criza Spitalului Găeşti nu este singulară, în Dâmboviţa Spitalul Orăşenesc Pucioasa a anunţat că închide Secţia de Pediatrie, lăsând copiii din întreg nordul judeţului fără asistenţă medicală de specialitate. Toate acestea se întâmplă sub ochii unei administraţii locale şi judeţene preocupate cu prioritate de jocuri politice mărunte, şi nu de problemele reale ale comunităţii locale. Prin urmare, consider că eforturile pentru salvarea spitalelor din provincie ar trebui să devină o preocupare importantă inclusiv pentru Parlament şi Guvern, chemate astăzi să găsească soluţii pentru milioanele de pacienţi dependenţi de sistemul sanitar românesc, lovit din toate părţile.

Deputat Iulian Vladu

***

Ponta a realizat după 3 ani de guvernare dezastruoasă că propunerile PNL în materie de fiscalitate trebuie

preluate Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Săptămâna trecută Guvernul a anunţat introducerea în primă lectură a proiectului de lege privind Codul Fiscal, aplicabil din anul 2016, care aduce schimbări importante pentru cetăţeni şi, mai ales pentru domeniul economic în România. Principalele modificări vizează: Scăderea TVA, pentru a susţine economia şi veniturile clasei de mijloc a. 20% de la 1 ianuarie 2016; 18% de la 1 ianuarie 2018; b. 9% la carne, peşte, legume şi fructe, de la 1 ianuarie 2016; c. Introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel Scăderea cotei unice a. 14%, de la 1 ianuarie 2019 (atât pentru impozit pe venit, cât şi pentru impozit pe profit); Reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajaţi a. 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi b. 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat c. 3%+1530 lei trimestrial, pentru microîntreprinderile fără salariaţi Eliminare impozit pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2016. Măsura ajută la eliminarea dublei impozitări, la creşterea competitivităţii României şi la menţinerea în ţară a capitalului. Scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzină şi motorină. Scăderea accizei la alcool, bere şi vinuri spumoase (mare parte din consum se realizează din producţia naţională), în paralel cu creşterea accizei la băuturile fermentate liniştite. Reducerea cotei contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru condiţii normale de muncă, din 2017 a. Reducere contribuţii la angajat, de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017 b. Reducere contribuţii la angajator, de la 15,8% la 13,5%, de la 1 ianuarie 2017 Creşterea sumei neimpozabile pentru veniturile din pensii la determinarea impozitului pe venit – în prezent plafonul neimpozabil este de 1000 lei, iar acesta va creşte la 1050 lei în anul 2016 şi cu câte 50 lei în fiecare an fiscal până se va ajunge la valoarea de 1200 lei lunar.



57

Extinderea bazelor impozabile în cazul contribuţiilor de asigurări sociale şi contribuţiilor de asigurări de sănătate şi plafonarea acesteia la 5 câştiguri salariale medii brute pe ţară. Eliminarea impozitului pe construcţii, începând cu 1 ianuarie 2016. Măsura necesară pentru creşterea investiţiilor şi a competitivităţii interne. Neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajaţilor. Mărirea marjelor în care autoriăţile locale pot decide cu privire la impozitele şi taxele locale (pentru o mai mare descentralizare a deciziei) Eliminarea a 19 taxe şi impozite. Pentru cei cu venituri reduse din salarii (de până la 1.000 lei/luna brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună). Reducerea impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hibride. Se introduce reglementarea principiului “in dubio contra fiscum” (în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului). Stimaţi colegi, Mă bucur să văd că Guvernul recunoaşte enormitatea greşelilor făcute în cei trei ani de guvernare, preluând propuneri ale PNL precum eliminarea taxei pe clădirile speciale şi a supraaccizei la carburanţi în proiectul noului Cod Fiscal. Totuşi, le propun să respectăm totuşi puterea legislativă. Întrucât în procedură parlamentară avem două proiecte legislative ce privesc eliminarea celor două taxe, consider că PSD ar trebui să fie în asentimentul nostru şi să adoptăm aceste proiecte legislative cu amendarea lor că vor fi aplicabile din 1.01.2016.

Deputat Claudia Boghicevici

***

Rovana Plumb îngroapă deliberat proiectul legii economiei sociale

prin care ar fi facilitată integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile


Rovana Plumb îngroapă deliberat proiectul legii economiei sociale prin care ar fi facilitată integrarea pe piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile.

În cadrul comisiei pentru muncă şi protecţie socială se află în dezbatere un proiect legislativ privind economia socială a cărui inţiator este Guvernul.

Amintesc faptul că pe circuitul parlamentar există un proiect propriu al Legii Economiei Sociale, depus înainte de promovarea proiectului de către guvernul Ponta, şi care prevede şi facilităţi clare pentru încurajarea dezvoltării reale a economiei sociale. Dar Guvernul a ţinut să specifice că nu îl susţine, că are propriul proiect legislativ, proiect care acum e tergiversat în detrimentul grupurilor vulnerabile.

Stimaţi colegi, Avem pe circuitul parlamentar două proiecte legislative ce au acelaşi obiect, dar ce au urmat două circuite

parlamentare diferite: pl 25/2014, al cărui iniţiator sunt, a fost trimis pentru dezbatere şi raport comun la comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi la comisia pentru industrii şi servicii; pl 335/2014, al cărui iniţiator este guvernul, a fost trimis pentru dezbatere şi raport comun la comisia pentru muncă şi protecţie socială, comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi la comisia pentru industrii şi servicii.

În prezent, pl 25/2014 se află pe ordinea de zi a plenului cu raport de respingere, iar pl 335/2014 la dezbatere în cadrul comisiilor.



58

Dna ministru Rovana Plumb tergiversează deliberat adoptarea acestei legi în condiţiile în care, în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, în prezenţa ministrului Muncii, proiectul a fost din nou amânat pe motivul absenţei unui reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

Stimaţi colegi, Ca mai toţi miniştrii guvernului Ponta, şi doamna Plumb amână pe termen nedefinit participarea la dezbaterea

proiectelor legislative importante. Proiectul legislativ privind economia socială a avut termen de depunere a raportului de către comisia de fond septembrie 2014 şi a tot fost amânat de către comisie din toamnă întrucât doamna ministru nu putea participa.

Pe de altă parte, nu e de mirare că proiectul propus de Ministerul Muncii a suscitat nenumărate reacţii negative din partea societăţii civile, având în vedere că nu este viabil, că de fapt îngroapă şansa dezvoltării pilonului social al economiei, dezavantajează întreprinderilor sociale şi că nu prevede facilităţi pentru încurajarea apariţiei întreprinderilor sociale.

În plus, proiectul de lege privind economia socială promovat de Ministerul Muncii este un exemplu clasic de cum Guvernul sabotează Parlamentul.

În condiţiile în care proiectul depus de mine era mai avansat din punct de vedere al procedurilor, în loc să preluăm prin amendamente completări la el, s-a preferat blocarea lui pentru a fi promovat cel al Guvernului


***

Necesitatea acceptării amendamentelor PNL la OUG 94/2014 Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am participat săptămâna trecută la şedinţa Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor pentru a susţine amendamentele pe care le-am formulat împreună cu reprezentanţii Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad la PLx 1-2015, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 94 din 2014 privind modificarea şi completarea Legii 1 din 2011 precum şi modificarea OUG 75 din 2006 privind asigurarea calităţii educaţiei.

Ordonanţa de Urgenţă 94/2014 este cea prin care se oferă posibilitatea renunţării la titlul de doctor (astfel spală doctoratul plagiat al primului ministru), introduce o serie de discriminări în rândul cadrelor didactice, premiază şi politizează ARACIS pentru faptul că nu a fost în stare să organizeze alegeri în ultimii ani şi îngenunchează învăţământul dual.

OUG 94/2014 limitează dreptul absolvenţilor de studii generale să urmeze o şcoală profesională. Aceasta stabileşte ca termen de finalizare a învăţământului dual vârsta de 18 ani. Se limitează astfel durata şcolii profesionale la 2 ani, ceea ce cred că este o durată insuficientă pentru pregătirea unui tânăr într-o meserie, mai ales în cele cu un grad ridicat de dificultate.

Amendamentele depuse de PNL privesc şi situaţia învăţământului dual şi nevoia de a prelua bune practici din modele de succes, cum este de exemplu cel german.

Stimaţi colegi, Astăzi acest proiect va fi reluat spre dezbatere de către colegii din Comisia pentru Învăţământ şi am

speranţa ca măcar o parte din amendamentele propuse să treacă şi să primească un vot de adoptare în dezbaterile în cadrul comisiei. Sper ca forma acestei Ordonanţe să fie schimbată prin amendamente şi să nu distrugem ceea ce mai avem încă bun în învăţământ.


***



59

Autostrada Nordului


Declaraţia mea politică de azi este un apel către primul ministru, domnul Victor Ponta, către ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus şi către toti membrii Executivului de a ne susţine, pe noi, parlamentarii din Nordul ţării într-un demers dificil, acela de modificare a Master Planului General de Transport în sensul respectării Legii nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, în care se propunea legarea Ardealului de Bucovina prin autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Domnule prim-ministrul, domnuloe ministru al transporturilor, vă rog să nu izolaţi Nordul şi să ne sprijiniţi în retrasarea pe harta drumurilor ţării a traseului tradiţional care leagă Transilvania de Bucovina, cel mai folosit coridor european în relaţia vest-est de-a lungul vremii, încă din anul 1817, coridor pe care considerăm că trebuie să îl menţinem actual şi în zilele noastre, un drum care trece prin inima Europei, aşa cum este considerat şi atestat oficial Maramureşul şi se deschide către Bucovina, către limita de est a Europei.

Construirea de autostrăzi trebuie să fie una dintre priorităţile oricărui guvern, indiferent de culoarea sa politică, având în vedere importanţa autostrazilor pentru mediul de business dar şi pentru populaţie, în sens larg şi, mai ales, pentru menţinerea unei uniformităţi a dezvoltării regionale în România, în primul rând prin dirijarea fluxului economic către zonele mai puţin dezvoltate, fiind evident că fluxurile de investiţii urmăresc infrastructura de transport. În mod evident, la nivel European dezvoltarea economică se face pe o axă vest-est, iar pentru România acest lucru ar trebui să focalizeze atenţia construirii pe aceeaşi axă, continuând drumul european care să lege Europa, prin autostrada M3 din Ungaria de Ardeal şi făcând legătura cu Bucovina, prin pasul Tihuţa. Realizarea unei autostrăzi pe un coridor European (E58) este o prioritate europeană şi trebuie să fie şi una naţională, mai ales având ăn vedere dezvoltarea economică la nivel European, dar şi importanţa geostrategică a unui culoar european pana la graniţa cu Rusia, în contextul deschiderii spre Europa al Republicii Moldova şi al Ucrainei.

Cu toate acestea, în Master Planul General de Transport prezentat de ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus la data de 13 ianuarie 2015, nu se regăseşte între priorităţile Guvernului un traseu care intre două regiuni istorice extrem de importante ale României – Bucovina şi Ardealul, legate traditional prin Pasul Tihuţa, DN 17, Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, în condiţiile în care guverne anterioare au luat în calcul această posibilă legatură între Ardeal şi Nordul Moldovei. Astfel, o variantă care să lege Transilvania de Moldova prin Bistriţa – Suceava, a fost luată în calcul înca din iulie 1996 când premier era domnul Nicolae Vacaroiu. Atunci, prin Legea nr 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie, una din autostrăzile prevăzute era Cluj-Napoca - Dej - Bistriţa - Suceava - Botoşani - Ştefăneşti.

În anul 2006, Guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu a venit cu un nou plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport. În varianta din anul 2006 se propune legarea Ardealului de nordul Moldovei prin autostrada Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava. Traseul Satu Mare - Suceava, identificat împreună cu Uniunea Europeană, este considerat a fi unul prioritar şi urma a fi realizat până în anul 2015 şi în continuare, conform Strategiei pentru transport durabil a Guvernului României pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030, anexa nr.7, din martie 2008.

Noul Master Plan General de Transport pune Nordul într-o situaţie critică din punct de vedere al dezvoltării economice, îl condamnă la izolare, reduce fluxurile de investiţii în zonă şi împiedică dezvoltarea durabilă a regiunii. Izolarea geografică a Nordului ţării, decalajul de dezvoltare între această zonă şi restul ţării se va majora. Moldova este cea mai subdezvoltată regiune a ţării, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media pe ţară şi principala sursă de emigraţie din ţară, iar izolarea ei de vest nu va face decât să crească şi mai mult gradul de sărăcie şi depopulare. Lipsa unei infrastructuri adecvate va scădea calitatea vieţii din Ardealul de nord, va reduce investiţiile străine şi implicit crearea de locuri de muncă.

O autostradă care să lege Ardealul de Bucovina ar duce la dezvoltarea economică a zonei. Autostrada ar favoriza deschiderea regiunilor pentru industrie, economie, transport rutier şi turism, ca acestea să se poată dezvolta pe deplin atât în context intern dar şi internaţional. Conectarea infrastructurii de autostrăzi cu Europa Occidentală



60

este de o maximă importanţă, mai ales pentru multe dintre firmele din România care sunt multe dintre ele companii exportatoare.

Cetăţenii din cele cinci judeţe din Nord care aşteaptă construirea autostrăzii promise din anul 2006 fac un apel la întreaga clasă politică să înteleagă importanţa economică şi socială, ca şi contextul internaţional al unui traseu Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava, cu deschidere mai departe, spre Republica Moldova, să respecte legile ţării şi proiectele asumate în trecut şi să reintroducă pe lista de priorităţi o Autostradă a Nordului. Sunt peste 2, 4 milioane de oameni care aşteptă sprijinul dumneavoastră, care speră că nu îi veţi condamna la izolare, care speră că vă pasă de fiecare dintre ei, de dezvoltarea economică, socială şi turistică a României, de calitatea vieţii fiecăruia dintre cetăţenii acestei ţări.

În numele lor, vă mulţumesc!

Deputat Ion Oltean

***

Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaţilor

Domnule Preşedinte, Stimaţi colegi, Lupta sistematică, patologică, cu instituţii funcţionale, incomode pentru guvern reprezinta un derapaj

sistematic si deosebit de grav la adresa democratiei şi statului de drept. Instituţia Monitorului Oficial a fost şi supusa atacurilor abusive ale guvernului Ponta, odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 36 din 27.06.2012 privind unele măsuri de reorganizare şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, prin care s-a decis abuziv trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaţilor în subordinea Guvernului. Pe lângă pretextele jenante cu care guvernul şi-a motivat gestul, cum ar fi vacanţa parlamentară perioadă în care Monitorul Oficial ar fi rămas abandonat sau publicarea gratuită pe internet a ediţiei Monitorului doar în cazul în care acesta ar fi fost sub autoritatea Guvernului, caracterul de urgenţă este fals motivat de Guvernul Ponta.

Monitorul Oficial a funcţionat cel puţin din 1990 încoace în subordinea Parlamentului fără disfuncţionalităţi majore reclamate şi fără apariţia vreunei schimbări semnificative de dată recentă care să conducă la disfuncţionalităţi majore iminente. Desigur, în pragul febril al modificării urgentate, Guvernul Ponta nu a luat în calcul dispoziţiile Art. 115 alineatul 6 din Constituţie, conform căruia „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, […]”, deşi Monitorul Oficial, publicaţia oficială a statului în care trebuie să apară legile pentru a intra în vigoare, este o instituţie fundamentală. Ordonanţa de Urgenţă nr. 36 din 27.06.2012 constituie un real abuz deoarece publicarea în Monitorul Oficial constituie parte integrantă din procesul legislativ, rezervat Parlamentului. Astfel, trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului, care, conform articolului 102 din Constituţie are rol executiv, încalcă principiul separaţiei puterilor legislativă şi executivă în stat, prevăzut în Constituţie la Art. 1 alineatul 4. De asemenea, Art. 115 alineatul 4 din Constituţie: „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.” Or motivarea situaţiei extarordinare şi a urgenţei nu se justifică în acest caz.

Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaţilor în subordinea Guvernului are ca scop manipularea momentului publicării în Monitorul Oficial a legilor, deciziilor, ordonanţelor, hotărârilor ce se dovedesc a fi incomode pentru membrii unui guvern. Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaţilor în subordinea Guvernului (SGG) este deci o afacere pur politică, un exemplu grăitor în acest sens constituindu-l actele publicate după această dată în Monitor, urgentarea sau întârzierea unor decizii făcându-se în funcţie de interesele politice ale Guvernului Ponta. Conducerea Monitorului Oficial a refuzat să publice în Monitorul Oficial Decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia preşedintele ţării este singurul reprezentant legal şi că doar preşedintele îl poate mandata pe premier să-l înlocuiască în ceea ce priveşte participarea la Consiliul European. După ce decizia instituţiei care veghează la respectarea Constituţiei a devenit publică, membrii Guvernului Ponta s-au întrunit la Palatul Victoria si au stabilit strategia de a ocoli legea fundamentală: împiedicarea publicarii acestei hotărâri în Monitorul Oficial. Dacă primul ministru s-ar fi dus la Consiliul European de la Bruxelles după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, ar fi săvârşit infracţiunea de uzurpare de calităţi oficiale. Dar impasul a fost rapid rezolvat prin trecerea



61

Monitorului Oficial în subordinea Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă. Interesant este că atât decizia Curţii Constituţionale, cât si ordonanţa de trecere a Monitorului Oficial in subordinea Guvernului nu au fost publicate în Monitorul Oficial, situaţie în care nimeni nu poate proba vreo infracţiune în eventualitatea declanşării unei urmăriri penale.

Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaţilor poate pune capăt atacurilor asupra instituţiilor statului de drept şi asupra valorilor democratice ale guvernului Ponta. În acest scop am înaintat o propunere legislativă de modificare a Legii 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în sensul revenirii Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaţilor deoarece Monitorul Oficial reprezintă un instrument legislativ şi care trebuie să fie subordonat puterii legislative. Aparatul de legiferare nu trebuie să fie supus unui partid sau altuia, unui guvern sau altuia, iar Camera Deputaţilor, ca editor al Monitorului Oficial este garantul neutralităţii şi al respectării legii.

Deputat Ion Oltean

***

Incompetenţa Guvernului Ponta confirmată de raportul Curţii de Conturi


Dispreţul premierului Victor Ponta şi al actualei guvernări faţă de banul public se vede cu ochiul liber din raportul anual pentru 2013 al Curţii de Conturi a României, din care rezultă că, prin nu mai puţin de 38 de hotărâri de guvern, au fost alocate fonduri uriaşe în mod netransparent, singurul criteriu fiind cel politic. Din conţinutul acestui raport rezultă că nu s-a putut identifica modul în care au fost utilizate aceste fonduri de către baronii locali.

Curtea de Conturi confirmă proasta guvernare Ponta: bugetul public, păgubit cu peste 1,1 miliarde de euro în 2013. Raportul Curţii de Conturi pe anul 2013 confirmă, din păcate, o tristă realitate: modul iresponsabil, ineficient şi discreţionar în care sunt cheltuiţi banii publici de către premierul Victor Ponta şi actuala guvernare. Potrivit Curţii de Conturi bugetele publice au fost păgubite în 2013 cu peste 1,1 miliarde de euro, adică cu aproape o treime mai mult decât în anul anterior? În acest sens, cităm din raportul Curţii de Conturi: ”Impactul financiar al neregulilor constatate (...) în anul 2014, comparativ cu cel înregistrat în anul 2013, este mai mare cu 1.186,8 milioane lei, respectiv cu 30,4%, şi anume: 422,5 milioane lei veniturile suplimentare şi cu 764,3 milioane lei prejudiciile”.

Incompetenţa actualilor guvernanţi reiese din fundamentarea nerealistă a proiectului de buget, precum şi din rectificările operate, care au dus la diminuarea veniturilor bugetului de stat, la reducerea creditelor bugetare şi la majorarea deficitului bugetar. Una dintre practicile cele mai nocive a fost alocarea de sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare şi transparente, acest fond funcţionând practic ca un buget paralel fără control parlamentar.

Deşi Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară pot fi acordaţi doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, guvernul a aprobat numeroase derogări pentru a aloca bani din această sursă în special primarilor săi. Sumele au fost repartizate prin ordin al vicepremierul Liviu Dragnea şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie publicată în Monitorul Oficial.

În practică, nu a existat nici măcar un control al Ministerului Finanţelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în documentul de alocare a sumelor respective a şi fost îndeplinit. Instituţia care a prejudiciat însă cel mai mult bugetul de stat a fost ANAF, prin lipsa de performanţă a administraţiei fiscale şi incapacitatea de a contracara fenomenul de evaziune fiscală.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât alimentarea Fondului de rezervă a fost făcută la rectificările bugetare prin tăierea banilor pentru investiţii publice, care a implicat tăierea efectivă a locurilor de muncă din sectorul privat. Responsabilitatea utilizării banilor din Fondul de rezervă revine prim-ministrului, deoarece acest fond este la dispoziţia Guvernului în sensul art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi nu este un fond la dispoziţia miniştrilor.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale de stat, în mare parte acesta a fost subvenţionat de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că un sfert din fondurile necesare plăţii pensiilor s-a asigurat de la bugetul de stat.



62

Principala cauză a fost gradul scăzut de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori şi angajaţi.

Din raportul Curţii de Conturi reiese o insuficientă preocupare din partea entităţilor publice pentru asigurarea acurateţei datelor din situaţiile financiare şi pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară. Fondurile şi patrimoniul public al statului sunt gestionate într-un regim în care performanţa utilizării lor nu este un criteriu prioritar.

Situaţia reieşită din raportul Curţii de Conturi frânează în mod grav şi nepermis dezvoltarea şi modernizarea ţării. România are nevoie de o schimbare de paradigmă, prin care administraţia publică să devină una eficientă, transparentă, gândită pentru a răspunde nevoilor reale, cerinţelor şi aşteptărilor cetăţeanului-contribuabil. România are nevoie de un guvern capabil care doreşte şi poate să-şi asume acest obiectiv. Un viitor guvern al Partidului Naţional Liberal va duce la îndeplinire acest deziderat!

Deputat Vasile Gudu

***

‘’Strategia’’ Guvernului Ponta 3 în domeniul învăţământului Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a anunţat prin publicarea pe site-ul ministerului că organizează, în perioada 11-20 martie 2015, concursul pentru ocuparea celor 42 de funcţii de inspector şcolar general. Conform ministerului de resort, concursul se desfăşoară în baza metodologiei de organizare şi desfăşurare a acestui tip de concurs, aprobată prin OMECTS nr. 5557/7 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul nr. 5557/2011, a fost ‘’completat’’ puţin în anul 2015, în sensul oferirii posibilităţii ca persoane aflate în prag de pensionare să ocupe aceste posturi, ordinul nefiind pus în aplicare vreodată până acum. Acelaşi minister, a trimis în teritoriu adresele de înştiinţare pentru participarea la concursul de inspector general şi Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului. În acest sens, de frica pierderii guvernării, PSD a început operaţiunea de aranjare pe posturi călduţe a clientelei de partid. Tot acest demers sfidător pentru cerinţele de calitate şi competenţă este lipsit de profesionalism, deoarece conform metodologiei fiecare candidat va trebui să depună un certificat medical, conform art. 234, alin (1) din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Până în acest moment, formularul specific trebuia să fie elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice împreună cu Ministerul Sănătăţii ceea ce nu s-a întâmplat. Metodologia de organizare a concursurilor nu a fost în dezbatere publică, aşa cum prevede legea. Ministrul Cîmpeanu a apelat la tertipuri publicând numai câteva modificări aduse metodologiei. Metodologia privind organizarea concursului de ocupare a funcţiilor de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ nu este aprobată prin ordin de ministru deşi Legea Educaţiei Naţionale prevede la art. 361 alin. 6 obligaţia ministerului de a elabora în termen de 8 luni metodologiile şi regulamentele specifice. Dacă ar fi fost de bună credinţă, ar fi trebuit ca ministerul să fi publicat un calendar al acestor concursuri, aprobat prin Ordin al Ministrului, până la începutul anului şcolar 2014/2015, ceea ce ar fi asigurat condiţii optime pentru pregătirea şi desfăşurarea concursurilor. De asemenea, ministerul ar fi trebuit deja să publice calendarul organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori pentru că riscăm politizarea excesivă a învăţământului. În consecinţă, concursurile pentru aceste posturi nu vor fi organizate nici măcar transparent. Dacă pentru examenul de titularizare există camere video în sala de examinare, pentru inspectori nu există o astfel de măsură. În schimbul respectului faţă de lege, Guvernul Ponta ridică la rang de lege politizarea la vârf a şcolii româneşti, adoptă ordonanţe de urgenţe fără dezbatere publică, răsplăteşte clientelă politică cu posturi în învăţământ. În plus, bibliografia pentru acest concurs menţionează Programul de guvernare 2009 – 2012, ceea ce reprezintă nu doar o aberaţie, dar demonstrează faptul că hotărârea a fost luată subit, fără prea multă gândire. Datorită faptului că bibliografia indicată nu menţionează Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiilor de învăţământ



63

preuniversitar, actualizat în 2015, un candidat nu are cum să întocmească un plan de management educaţional şi administrativ bazat pe o strategie generală de dezvoltare a învăţământului şi corelat la situaţia actuală. De asemenea, candidaţilor din afara instituţiei, le este îngrădit accesul la informaţii prin faptul că pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene, nu se găsesc informaţii despre strategiile locale şi regionale în domeniul educaţiei. Partidul National Liberal contestă graba cu care se organizează concursul, metodologia de concurs, precum şi lipsa de transparenţă în organizarea acestuia. Organizarea în mare pripă a concursului reprezintă de fapt dorinţa PSD-ului de a acapara aceste posturi pentru mulţi ani de acum încolo, nicidecum pentru a asigura un climat de normalitate si transparenţă în învăţământ. Guvernul Ponta nu are nicio strategie în domeniul învăţământului, în afară de politizarea învăţământului, dovada clară a lipsei de profesionalism şi seriozitate a guvernării Ponta. Asistăm la încălcarea flagrantă a legii de către cei care trebuie să respecte legea: Ministrul Cîmpeanu şi premierul Victor Ponta. Partidul Naţional Liberal consideră ilegală politizarea învăţământului şi trage un semnal de alarmă prin care solicită premierului Ponta şi ministrului Sorin Cîmpeanu stoparea imediată a organizării pe genunchi a concursurilor de inspectori generali, organizarea acestora în condiţii de legalitate, de transparenţă decizională şi organizatorică. Partidul Naţional Liberal se pronunţă pentru transparentizarea deciziilor la vârful educaţiei şi susţine principiul conform căruia numirile inspectorilor să fie făcute pe criterii clare de competenţă profesională, de integritate morală şi recunoaştere socială, şi nu pe criterii de clientelism politic.

Deputat Vasile Gudu

***

Un nou început

Stimate Domnule Preşedinte, Stimaţi Colegi,

Alegerile din 16 noiembrie 2014 au marcat un nou început pentru România, pentru destinul românilor în Europa şi în lume, dar şi pentru întreaga clasă politică românească. Acest nou început se vede cel mai bine chiar la nivelul activităţii parlamentare, astăzi mult mai asiduă, mai branşată, parcă, la problematica cetăţenilor, la realitatea românească.

Consider că am înţeles cu toţii că este momentul unei reaşezări a lucrurilor în România, a unei reveniri, încetul cu încetul, către normalitate.

Nu doar o dată, în ultima perioadă, mi-am exprimat dorinţa de a reveni la o Românie normală. Şi, de aici, din Parlamentul României, trebuie să dăm semnalul că avem oamenii care pot arăta că România este o ţară demnă prin ceea ce se întâmplă în spaţiul ei. Dar acest început are nevoie de o doză de reactivitate a parlamentarului mult mai consistentă decât până acum, de o implicare pe care să o măsurăm în alţi parametri.

După ce am vorbit despre nevoia unei drepte puternice în România ca urmare a existenţei unei stângi care acaparase tot, bazele discuţiei, astăzi, în Parlamentul României sunt cu totul altele: avem un mare partid de dreapta, hotărât să preia guvernarea strâmbă şi să câştige alegerile din 2016.

Prin urmare, Stimaţi Colegi, trăim un nou început din punct de vedere politic şi trebuie să ne comportăm cu maximă responsabilitate în această perioadă delicată, care atinge orgolii, care apasă pe puncte nevralgice. Mergem înainte, într-o nouă etapă, protejând democraţia şi de aici, din Parlamentul României, cu orice preţ, şi canalizându-ne energiile către un nou proiect de ţară.

Îmi doresc să facem împreună un efort pentru români, de aceea fac un apel către toţi colegii parlamentari să ne armonizăm dialogul, proiectele legislative, să nu ne blocam unii pe alţii doar pentru că aşa se făcea politică odată.

Lansez acest apel în contextul în care se vorbeşte tot mai mult de schimbarea majorităţii în Parlamentul României. E important să vorbim mai mult despre proiectele noastre legislative şi despre cum pot ele să fie finalizate, în noua situţie politică.

Vreau sa transmit românilor un lucru foarte clar: sper să ieşim, pas cu pas, din etapa ocultă a diletantismului politic şi să facem loc profesionalizării clasei politice româneşti.



64

Stimaţi Colegi, fac un apel către Dumneavoastră de a găsi voinţa politică pentru a construi o nouă bază în vederea alegerilor din 2016, una mai credibilă, mai transparentă care să redea românilor încrederea în clasa politică. De aceea avem nevoie de o dezbatere a noului pachet de legi electorale, începând cu finanţarea partidelor şi votul prin corespondenţă, neignorând totodată legiferarea activităţii de lobby.

Deputat

Sanda Maria Ardeleanu

*** Învăţământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învăţământ

Stimate Domnule Preşedinte, Stimaţi Colegi, O analiză sociologică dată publicităţii recent face o radiografie a învăţământului românesc, atrăgând atenţia

asupra unor fenomene periculoase care cer o dezbatere aprofundată, inclusiv aici, în Parlamentul României. Sociologii ne pun la dispoziţie cifre şi stă în voinţa noastră să luăm măsuri legislative care să corecteze

evoluţia unor aspecte din sistemul de educaţie şi să aşeze pe o traiectorie corectă acest sistem permanent blocat chiar din interiorul lui.

Ne este adus la cunoştinţă, negru pe alb, prin cifre, faptul că numărul studenţilor din România s-a redus la jumătate, iar tendinţa va continua. Astfel că, în anul universitar 2012-2013, erau înscrişi 465.000 de studenţi faţă de 891.000 înregistraţi în anul universitar 2008-2009. Consecinţele acestei scăderi dramatice ar fi:

după Revoluţia din 1989, natalitatea a scăzut la jumătate, anul şcolar 2008-2009 fiind ultimul care a prins generaţiile născute înainte de 1989;

migraţia familiilor în afara ţării care a determinat ca zeci de mii de posibili absolvenţi care ar fi urmat o facultate să iasă din sistem;

promovabilitatea scăzută la Bacalaureat. Statisticile ne spun că doar 21% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani au absolvit o formă de

învăţământ superior, media europeană fiind de 35,8 %. Prin urmare, trebuie să ne canalizăm expertiza şi întreaga noastră energie pentru îndeplinirea targetului impus de Comisia Europeană ţării noastre, adică 26% în următorii ani, participând totodată la îndeplinirea obiectivulu la nivel de Uniune Europeană – 40%.

Stimaţi Colegi, trebuie să privim cu maximă seriozitate acest fenomen, având în vedere că principala problemă a societăţii noastre este lipsa locurilor de muncă. Trebuie să fim conştienţi că o politică coerentă a statului român, un cadru legislativ modern şi puternic ancorat în realitate vor ridica nivelul educaţional şi, implicit, vor sprijini tinerii care, urmând o formă de învăţământ superior, vor găsi mai uşor un loc de muncă, iar rata şomajului va scădea.

Un alt aspect important care trebuie avut în vedere este adaptarea ofertei educaţionale a universităţilor la nevoile pieţei muncii prin creearea de noi programe de studii şi atragerea de studenţi străini. Sunt universităţi în ţară, aş vrea aici să enumăr Universitatea din Suceava unde îmi desfăşor activitatea didactică şi de cercetare, în care s-au creat parteneriate cu agenţi economici pentru stagii de practică şi pentru o bună cunoaştere a pieţei muncii, astfel încât absolvenţii să nu devină „şomeri cu acte”.

Sper să fiţi de acord cu mine, Stimaţi Colegi, că nu se mai poate ca universităţile să trăiască într-un turn de fildeş. Strategia acestora trebuie să fie de deschidere către spaţiul public şi către nevoile oamenilor, ale regiunii, ale ţării. Un rol extrem de important îl au aici şi administraţiile locale care nu trebuie să ignore că există nişte instituţii care pregătesc forţă de muncă: universităţile, şcolile post-liceale şi liceele. Semnalul trebuie să îl dăm din Parlamentul României prin oferirea cadrului legislativ necesar instituţiilor locale în vederea instituirii unor parteneriate prin care absolvenţii să cupleze la piaţa muncii.

Nu trebuie să ignorăm rolul şcolilor post-liceale şi profesionale care, conform statisticilor, devin atractive, înregistrându-se, în ultimii patru ani, o dublare a numărului de elevi înscrişi în acest parcurs educaţional. Parteneriatul cu angajatorii a funcţionat mai bine, iar absolvenţii par a-şi fi găsit mai uşor un loc pe piaţa muncii. Învăţământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învăţământ.

Deputat Sanda Maria Ardeleanu

***



65

Muzeul „Ion Irimescu” nu poate rămâne o instituţie de interes local

Stimate Domnule Preşedinte, Stimaţi Colegi, Doresc să vă aduc la cunoştinţă situaţia celui mai mare muzeu de autor din România, Muzeul „Ion

Irimescu” din municipiul Fălticeni, judeţul Suceava. Acesta găzduieşte peste 300 de sculpturi şi lucrări de artă , 5500 volume de artă şi alte obiecte deosebit de valoroase, donate de maestrul Ion Irimescu, în baza Contractului nr. 2713/1998 Muzeului ce îi poartă numele.

Stimaţi Colegi, Muzeul funcţionează într-o clădire recent renovată din fonduri europene şi găzduieşte numeroase şi importante manifestări culturale de tradiţie pentru această zonă.

Din păcate, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, cu toate că deţine un patrimoniu de valoare artistică inestimabilă, nu poate fi înscris în Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi nici în Reţeaua Internaţională ICOM din motive de subfinanţare.

Având în vedere o serie de neajunsuri grave semnalate de către legatării testamentări ai maestrului Ion Irimescu (Muzeul nu are asigurată o pază permanentă, sculpturile expuse nu sunt protejate în cazul unui seism, clădirea corp B este într-o stare avansată de degradare, cu instalaţii electrice şi termice depăşite, Muzeul nu are posibilitatea financiară de a avea un abonament anual la Revista Muzeelor, publicaţie de specialitate) devine imperios necesară reluarea unui demers mai vechi privind soarta acestei instituţii, şi anume: transformarea Muzeului în Centrul de Studii şi Creaţie Artistică „Ion Irimescu”.

Acest nou statut al instituţiei culturale de prestigiu ar însemna şansa continuării activităţilor culturale de mare anvergură ce se desfăşoară în incinta actualului Muzeu, în vederea cunoaşterii şi promovării potenţialului cultural şi turistic al judeţului Suceava, a artei româneşti la nivel european şi mondial.

Deputat Sanda Maria Ardeleanu

***

Avalanşa consumului de etnobotanice distruge societatea

Domnule Preşedinte. Stimaţi colegi. Revin asupra unei probleme mai vechi legate de creşterea numărului consumatorilor de etnobotanice şi,

totodată, fac apel către colegii parlamentarii, mai ales către cei aflaţi la putere, în vederea constituirii unui grup de lucru care să elaboreze într-un timp cât mai scurt un pachet viabil de măsuri cu rol preventiv şi de control asupra modului de comercializare a produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop.

Pe fondul lipsei unei legislaţii solide în materie, consumul de etnobotanice printre tineri a explodat şi s-a acutizat sută la sută din vina autorităţilor. Din pricina pasivităţii sau chiar a complicităţii autorităţilor, în mai puţin de şapte ani, România a ajuns dintr-o ţară care nu avea niciun fel de problemă legată de consumul de etnobotanice, să fie candidată la primul loc din Europa din acest punct de vedere.

Observ că, în pofida tuturor demersurilor întreprinse până în acest moment, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, nimeni nu a înţeles că este nevoie de o muncă susţinută şi de seriozitate maximă pentru a izbândi în lupta cu un flagel care pune viaţa copiilor şi tinerilor noştri în pericol. Vorbe multe, angajamente declarative fără număr, atitudine superficială, interese ascunse, măsuri fără fond şi niciun rezultat concret. Avalanşa consumului de etnobotanice distruge cea mai importantă parte a societăţii, pe adolescenţi şi tinerii absolvenţi de şcoală.

Măsurile împotriva consumului acestor substanţe implică fără doar şi poate o legislaţie clară, care să nu comporte nici un fel de concesii. Nu putem să abordăm la infinit această atitudine de falsă grijă, în timp ce tolerăm deprinderea unor practici de comerţ şi consum a acestor adevărate "bombe". Sunt convins că simţim cu toţii nevoia unui demers închegat şi coordonat în ceea ce priveşte această problematică, dar nu putem doar să stăm şi să privim cum acest fenemen a atins cote alarmante la nivel naţional.



66

Consider că fără un sprijin din partea autorităţilor, eradicarea acestui flagel este doar o lozincă. Aici nu e loc de interese sau orgolii politice, fiindcă suntem, sau vom deveni, părinţi ori bunici aflaţi în situaţia de a asista la un dezastru produs de noi înşine.

Vă invit să ne punem mintea la contribuţie şi să profităm de orice suport necesar de specialitate pentru a stopa din faşă comercializarea şi consumul produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop.

Deputat Cezar Florin Preda

***

Ziua protecţiei civile

Stimaţi colegi, În fiecare an pe data de 28 februarie se sărbătoreşte Ziua Protecţiei Civile din România, dată la care regele Carol al II-lea semna Înaltul Decret Regal din 28 februarie 1930, publicat la 23 martie 1933 în Monitorul Oficial al României ca « Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene ». La înfiinţare structura a fost în subordinea Ministerului de Interne, apoi pe timpul celui de-al II-lea război mondial aceasta a funcţionat în Comandamentul Apărării Pasive din Ministerul Aerului şi Marinei, iar în perioada postbelică a fost transferată la Ministerul Forţelor Armate. În 1952 se înfiinţa Apărarea Locală Antiaeriană şi Comandamentul Apărării Locale Antiaeriene, cu primele state-majore regionale şi servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice. Protecţia civilă face parte din sistemul securităţii naţionale şi are ca scop prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei precum şi organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă. Cu ocazia acestei zile se organizează diferite activităţi şi evenimente de conştientizare a populaţiei cu privire la riscurile ce se pot produce, reducerea acestora şi modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă. Această zi este un bun prilej pentru a recunoaşte efortul pe care il depun cei de la Protecţia Civilă pentru a apăra viaţa oamenior şi a bunurilor. Cu această ocazie ţin să le urez acestora multa sănătate şi putere de muncă.

Deputat George Ionescu

***

Interpelări

Adresată : domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii De către: deputat Octavian Marius Popa Obiectul interpelării : Situaţia salarială a angajaţilor Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea

Stimate domnule ministru, Problema salarizării personalului din Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea este una nerezolvată de şase ani,

respectiv din anul 2009, când prima de stabilitate, echivalentă a două salarii, aferentă anului 2008, nu s-a acordat în totalitate. De atunci salariul de bază de la care se calculează venitul net al angajaţilor porneşte de la 600 de lei, salariile din această unitate spitalicească fiind cu mult mai mici decât în alte unităţi spitaliceşti similare.



67

Prin răspunsurile primite până acum de către conducerea spitalului din partea Ministerului pe care îl conduceţi, referitor la reîncadrarea salarială efectuată la data de 01.10.2010, se arată că în cazul în care s-a acordat o singură primă de stabilitate, valoarea acesteia ar fi trebuit împărţită la 6 şi rezultatul să se introducă în baza salarială, iar dacă s-au acordat două prime de stabilitate în anul 2009 (deşi acest lucru era interzis chiar de către Ministerul Sănătăţii), suma celor două prime să fie împărţită la 12.

Domnule Ministru, vă informez că această situaţie nu a fost rezolvată nici până în prezent, acesta fiind unul dintre motivele care au condus la protestul spontan al angajaţilor spitalului în data de 13.01.2015.

Având în vedere cele mai sus menţionate, vă întreb, domnule ministru, când şi cum veţi soluţiona această problemă a salariaţilor din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Tulcea.

Solicit răspuns scris.

*** Adresată : domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii De către: deputat Grigore Crăciunescu Obiectul interpelării: Cuantumul indemnizaţiei pentru hrana bolnavilor din spital nemodificate din 2008

Stimate Domnule Ministru, Ministerul Sănătăţii nu a mai actualizat HG 429/2008 prin care se stabilea cuatumul de hrană alocată bolnavilor

din spitale din 2008 aşa cum prevede Legea nr. 247/ 2002 care legifereză OG 80/2001 . Acest fapt are repercusiuni foarte mari asupra stării de sănătate a bolnavilor din spitale ştiut fiind ca o

alimentaţie corspunzătoare boli de care suferă bolnavul, are efecte benefice într-un procent mare asupra evoluţiei boli şi a perioadei de vindecare. Succesul tratamentului aşadar este dat şi de o alimentaţie corespunzătoare.

Analizând evoluţia preţurilor în perioada 2008 – 2012, pe o perioadă de 7ani constatăm ca la acestă dată nu reprezintă mare lucru.

Rata inflaţiei din acestă perioadă adunat reprezintă 33,7% la care trebuie să adunăm creşterea TVA de la 19% la 24% , rezultă că preţurilr au crescut cu aprope 50%. Aceşti factori au influienţat preţurile de achiziţie a materiillor prime şi a produselor alimentare necesare producerii hranei bolnavului.

Considerăm o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii, reaşezarea valorii indemnizaţiei de hară a bolnavilor din spital în concordanţă cu evoluţia preţutior, ca o expresie a grijii faţă de omul aflat la un moment dat în postura de bolnav internat într-o unitate spitalicească.

Vă rog să precizaţi o dată cînd se va actualiza cuantumul indemnizaţiei pentru hrana bolnavilor din spital. Solicit răspuns oral şi in scris.

***

Adresată: domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene De către: deputat Anton Doboş Obiectul interpelării: Clarificări privind situaţia proiectelor europene în Municipiul Iaşi

Stimate domnule Ministru, Tot mai mulţi cetăţeni din Municipiul Iaşi îmi atrag atenţia cu îngrijorare că multe proiecte cu finanţare

europeană ale oraşului nu sunt realizate deşi termenele de execuţie sunt depăşite. Doresc să îmi prezentaţi lista proiectelor cu finanţare europeană în care Primăria Municipiului Iaşi este

beneficiar si au termen de finalizare anii 2014, 2015, precum şi stadiul de implementare în care se află aceste proiecte.

Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

***



68

Adresată: domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii De către: deputat Anton Doboş Obiectul interpelării: Măsuri privind controlul virusului H1N1

Stimate domnule Ministru, În Republica Moldova autorităţile raportează în ultima perioadă câteva zeci de cazuri de gripă A/H1N1, din

care 5 decese. În perioada 2009-2010 în România s-au înregistrat peste 6000 de cazuri de gripă porcină, din care 82 de persoane şi-au pierdut viaţa.

Vă rog să îmi comunicaţi dacă există riscul ca epidemia din ţara vecină să se extindă pe teritoriul României şi care sunt măsurile de prevenţie pe care Ministerul Sănătăţii le are în vedere.


Adresată: domnului Victor Viorel Ponta, Prim-ministrul României De către: deputat Eugen Nicolăescu Obiectul interpelării: Strategia în domeniul Turismului

Stimate domnule prim-ministru, În Strategia Guvernului în domeniul Turismului se vorbeşte despre un efort de reconstrucţie, promovare şi

creştere a numărului de turişti prin realizarea unei strategii turistice naţionale prin îmbunătăţiri aduse în plan legislativ, facilităţi fiscale şi printr-o serie de soluţii sectoriale în domeniul turistic.

În acest context, cooperarea instituţională în sprijinul promovării turistice presupune, printre altele, aşezarea unor noi relaţii între Ministerul Turismului şi Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele şcolare şi studenţeşti organizate în extrasezon.

De aceea, vă rog să îmi comunicaţi, domnule prim-ministru, ce programe au fost iniţiate de ministerele menţionate în acest domeniu.


***

Adresată: domnului Ioan Rus, ministrul Transporturilor De către: deputat deputat Iulian Vladu Obiectul interpelării:Situaţia DN 71 Bâldana - Sinaia

Domnule Ministru, Situaţia infrastructurii rutiere din judeţul Dâmboviţa este una precară, având în vedere interesul scăzut al Guvernului Ponta de a investi în reabilitarea drumurilor naţionale. Dacă în anul 2012, atunci când guvernarea a fost preluată de PSD, exista finanţarea necesară pentru reabilitarea DN 71 Bâldana – Sinaia, acum constatăm că respectiva rută nu figurează nici măcar în Master Planul General de Transporturi. Fac menţiunea că DN 71 reprezintă o alternativă la DN 1 Bucureşti – Braşov şi că, de ani de zile, nu au fost executate nici măcar lucrări de reparaţii asupra acestuia. Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi răspundeţi – în scris şi oral – la următoarele întrebări: 1. Care este motivul pentru care DN 71 Bâldana – Sinaia nu este cuprins în Master Planul General de Transport, pentru modernizare în prima etapă ? 2. Care sunt sursele de finanţare pentru acest drum şi când va intra în reabilitare?

***



69

Adresată: domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice De către: deputat Iulian Vladu Obiectul interpelării:Şcoala Mătăsaru (judeţul Dâmboviţa) nu este dată în folosinţă, deşi este inaugurată

Domnule Ministru, Vă aduc în atenţie situaţia dificilă cu care se confruntă elevii şi cadrele didactice ale Şcolii Generale Mătăsaru, nevoiţi să înveţe în condiţii inadmisibile în anul de graţie 2015. În data de 14 noiembrie 2014, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, inaugura noua clădire a Şcolii Mătăsaru, dar se pare ca a fost inugurată doar din raţiuni de imagine atâta vreme cât şi la această oră copiii învată în vechea cladire, cu toalete insalubre şi noroi. Să înteleg că anul acesta în septembrie aceasta scoală va fi inugurată din nou de către actualul ministru? Având în vedere cele expuse, vă rog să-mi răspundeţi – în scris şi oral – la următoarea întrebare: 1. Când preconizaţi că elevii şi cadrele didactice de la Mătăsaru (judeţul Dâmboviţa) vor învăţa în noua clădire?

Intrebări

Adresată domnului Liviu Nicolae Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Turismul cultural în judeţul Dolj

Stimate domnule ministru, Proiectul „Dezvoltarea de modele eficiente pentru “Turismul cultural” în Regiunile Montana, Vidin si Dolj”

(dezvoltat împreună cu Agenţia de Dezvoltare Regională şi Centrul de Afaceri 2000 Montana, în calitate de Partener Lider şi cu Agenţia de Dezvoltare Regională şi Centrul de Afaceri Vidin, ambele din Bulgaria) îşi propunea să contribuie la consolidarea dezvoltării economice a ramurii turismului în regiunea transfrontalieră Montana, Vidin şi Dolj.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, care au fost rezultatele implementării acestui proiect, desfăşurat în perioada 2013-2014, în judeţul Dolj?

Vă mulţumesc. Solicit răspuns scris.

Deputat Daniel Iane

*** Adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

Strategia în domeniul Educaţiei

Stimate domnule ministru, Unul dintre obiectivele strategiei de guvernare în Educaţie este creşterea performanţei sistemului românesc

de învăţământ. Prin investiţia în resursele umane se doreşte profesionalizarea carierei didactice în România şi reconsiderarea

sistemului de grade didactice din această perspectivă. În acest context, vă întreb, domnule ministru, ce acţiuni sau ce programe a iniţiat Ministerul Educaţiei şi

Cercetării Ştiinţifice pentru îndeplinirea acestui obiectiv? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc.

Deputat Eugen Nicolăescu

***



70

Adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

Soluţii pentru problema unui petiţionar din judeţul Suceava şi pentru alţi elevi aflaţi într-o situaţie similară

Stimate domnule Ministru, În urma petiţiilor adresate de Domnul Sandu Mihai Dumitru către: Prefectul de Suceava, Preşedintele Consiliului

Judeţean, senatorul Ovidiu Donţu şi către mine, problema dumnealui nu a putut fi soluţionată in vreun fel. În fapt, este vorba de pierderea ajutorului financiar pe care îl primea fiul dumnealui pentru ca nu s-a mai încadrat in venitul brut lunar pe membru de familie de 150 de lei prin mărirea salariului minim brut potrivit HG nr. 1091/2014. Adică, pentru o mărire a salariului în cuantum de numai 50 de lei, elevul respectiv nu a mai beneficiat de ajutorul financiar, care i se cuvenea, în sumă de 180 de lei.

Această anomalie, care conduce spre o evidentă nedreptate, trebuie într-un fel corectată. În consecinţă întrebarea pe care v-o adresăm este următoarea: - Cum intenţionaţi să soluţionaţi problema elevilor care se află în imposibilitatea de a mai primi ajutorul

financiar din cadrul Programului National de Protecţie Socială ,,Bani de liceu’’, potrivit H.G. nr. 1488/2004 şi a Ordinului M.E.C.I. nr. 41824/2009, doar pentru ca părinţii lor au beneficiat de o creştere salarială de câteva zeci de lei?

Prezenta întrebare este însoţită de documente justificative. Mulţumesc pentru solicitudine. Solicit răspuns scris.

Deputat

Ştefan-Alexandru Băişanu

*** Adresată domnului Andrei Dominic Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

Situaţia proiectului de construire a reţelei de distribuţie cu gaze naturale în oraşul Ştei

Stimate domnule ministru, La nivelul oraşului Ştei din judeţul Bihor se află în derulare un amplu proiect de modernizare a

infrastructurii. Acest proiect cuprinde lucrări aproape finalizate ce vizează reţele de apă, canalizare menajeră şi pluvială, racorduri la reţele electrice, urmând ca în primăvara acestui an să înceapă şi lucrările de asfaltare.

În acest context, administraţia publică locală a iniţiat începând din anul 2013 o serie de demersuri prin care solicita Ministerului Economiei urgentarea procedurilor pentru a fi prinsă în acest proiect şi construirea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în oraşul Ştei.

Deşi acest lucru s-a solicitat de către administraţia locală prin intermediul a 4 adrese, cea mai recentă fiind transmisă ministerului în data de 06.01.2015, în vederea demarării procedurilor pentru atribuirea concesiunii reţelei de gaz şi a înştiinţării firmei MELFI-SRL Sucursala Bucureşti să realizeze lucrările pe strada M. Pompiliu din localitate, Ministerul nu a întreprins nicio acţiune concretă în acest sens.

Menţionez că este extrem de important ca acest proiect să fie demarat urgent deoarece, odată începute lucrările de asfaltare în zonă, există riscul, aşa cum de altfel a avertizat şi CNADNR-ul, să nu mai fie avizate interventii ulterioare asupra infrastructurii drumului.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog, domnule ministru, să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul proiectului de construire a reţelei de distribuţie a gazelor naturale în oraşul Ştei?



71

2. Ce măsuri veţi lua pentru urgentarea procedurii de atribuire a concesiunii proiectului menţionat, ţinând cont de restricţiile impuse de CNADNR şi de pericolul ca ulterior demarării lucrărilor la infrastructură rutieră, introducerea reţelei de gaze să fie amânată şi compromisă definitiv?

Vă mulţumesc. Menţionez că solicit răspunsul în scris. Cu deosebită consideraţie.

Deputat

Costin Gheorghe

*** Adresată doamnei Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Stadiul finanţării şi implementării proiectului -Amenajare parc oraş Ştei

Stimată doamnă ministru, La nivelul oraşului Ştei se află în derulare din anul 2011 un contract cu finanţare nerambursabilă pentru amenajarea unui parc în localitate. În proiectul iniţial, finanţat prin Agenţia Fondului pentru Mediu, au fost prevăzute lucrări pentru amenajarea unui parc cu fântână arteziană, amenajarea unui loc de joacă pentru copii, amenajarea aleilor de promenadă şi configurarea lor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi a confortului locuitorilor din oraşul Ştei. O parte din aceste lucrări au fost executate, şi anume amenajarea parcului şi a locului de joacă pentru copii. În urma unor solicitări adresate autorităţii locale din Ştei s-a realizat o reconfigurare a proiectului iniţial care a fost transmisă ministerului şi care nici până la această dată nu a primit un răspuns, nefiind aprobată de către Comitetul Director al Agenţiei Fondului pentru Mediu.

Deşi documentaţia solicitată de către instituţie a fost transmisă încă de anul trecut din luna octombrie, iar ulterior s-a revenit în luna noiembrie cu o nouă adresă către AFM, nu s-a luat nicio decizie în vederea aprobării de către Comitetul Director a modificărilor propuse de autoritatea locală la proiectul iniţial.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog doamnă ministru, să precizaţi care sunt motivele pentru care se amână aprobarea în cadrul Comitetului Director a modificărilor la proiectul - Amenajare parc oraş Ştei, cu toate că documentaţia solicitată de către AFM a fost transmisă de autoritatea locală? Menţionez că această redistribuire a lucrărilor propusă prin documentaţie nu necesită fonduri suplimentare pentru realizarea acestora, încadrându-se în bugetul iniţial.

Totodată, vă rog, să-mi explicaţi care sunt cauzele pentru care nu s-a achitat integral tranşa a treia din finanţarea acestui proiect, deşi în data de 21.05.2013 prin Nota de control nr. 1524, comisarii AFM au verificat şi aprobat integral această tragere? Ce măsuri veţi lua, doamnă ministru, pentru ca această situaţie să fie remediată?

Vă mulţumesc. Menţionez că solicit răspunsul în scris. Cu deosebită consideraţie

Deputat

Costin Gheorghe

***



72

Adresată domnului Daniel Constantin , ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Măsurile luate de Ministerul Agriculturii pentru susţinerea crescătorilor de porci în contextul embargoului impus de Rusia

Domnule Viceprim-Ministru, Piaţa europeană a cărnii de porc a fost puternic afectată de impunerea embargoului de către Rusia, începând

din ianuarie 2014. În acest condiţii, preţul cărnii de porc s-a prăbuşit, iar producătorii din spaţiul comunitar au căutat alte pieţe unde să-şi plaseze marfa. Producătorii interni de carne de porc se plâng că, pe lângă evaziunea fiscală foarte mare ce se manifestă pe piaţa de profil, au fost afectaţi şi de importurile mari la preţuri extrem de mici din ţările care nu au mai putut exporta în Rusia.

Pe de altă parte, Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură, a anunţat măsuri pentru susţine preţurile la carnea de porc, prin constituirea de stocuri. În acest fel se scot de pe piaţă cantităţi de carne de porc, scăzând, în acest fel, presiunea pe preţul cărnii de porc.

În aceste condiţii, vă rog să-mi comunicaţi măsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale le-a luat pentru susţinerea producătorilor de carne, de porc şi de pasăre, pentru că şi aceştia din urmă au anunţat creşteri semnificative ale importurilor.

Vă rog să-mi furnizaţi informaţii cu privire la evoluţia importurilor şi exporturilor de carne de porc şi de pasăre în anii 2013 şi 2014, în măsura datelor de care dispuneţi.

În plus, aş dori să cunosc şi demersurile pe care Ministerul Agriculturii le-a făcut pe lângă Comisia Europeană pentru ca producătorii români de carne să beneficieze de compensaţii pentru pierderile suferite, indirect, în urma embargoului impus de Rusia.

Menţionez că doresc răspuns în scris. Cu deosebită consideraţie

Deputat

Costel Şoptică

*** Adresată domnului Nicolae Bănicoiu, ministrul Sănătăţii

Soluţii pentru asigurarea accesului pacienţilor la noile medicamente incluse în lista de compensate

Domnule Ministru, Birocraţia de care ne lovim la tot pasul pune în pericol viaţa pacienţilor, mai ales a celor cu afecţiuni cronice. Deşi au trecut aproape 3 luni de la momentul aprobării actualizării şi suplimentării listei de medicamente compensate cu medicamente noi, de ultimă generaţie, bolnavii nu pot beneficia încă de acestea. După cum bine cunoaşteţi, problema se află la Comisiile de specialitate de la Ministerul Sănătaţii, deoarece medicii care trebuiau să stabilească care sunt protocoalele terapeutice în cazul acestor medicamente noi, nu mai au numărul corespunzător de membri. Astfel, chiar dacă au trecut 6 ani de la ultima modificarea a listei medicamentelor compensate, acum când această modificare a avut loc, medicii nu pot să le prescrie, iar pacienţii nu le pot primi. Domnule ministru. Vă rog să aveţi amabilitatea să-mi spuneţi care sunt soluţiile pentru rezolvarea urgentă a asigurării accesului pacienţilor la cele 23 de medicamente noi incluse în lista de compensare. Menţionez că solicit răspuns în scris.

Deputat Iliuţă Vasile

***



73

Adresată domnului Liviu Nicolae Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi a României

Domnule Ministru, În urmă cu numai câteva zile, Curtea de Conturi a României a făcut public raportul său de activitate pentru

anul 2013, raport care conţine informaţii extrem de importante despre legalitatea şi eficienţa utilizării banilor publici de către ordonatorii de credite bugetare. La nivel naţional concluziile sunt extrem de îngrijorătoare, înregistrându-se o creştere cu peste 30% a sumelor utilizate ilegal sau necorespunzător. Dacă ne limităm la cazul particular al judeţului Suceava constatările Curţii de Conturi la un număr de aproximativ 50 de entităţi verificate, printre care Consiliul Judeţean Suceava, Muncipiul Suceava, Muncipiul Vatra Dornei, 6 oraşe şi 38 de comune, precum şi unele societăţi comerciale, s-au materializat în înregistrarea unor abateri financiare de aproximativ 159 milioane lei. Aceste nereguli au produs un prejudiciu cumulat la bugetele respective de peste 16,3 milioane lei. Faţă de această situaţie, vă rog, domnule Ministru, să aduceţi următoarele precizări:

‐ ce măsuri veţi propune şi ce acţiuni veţi întreprinde pe cale administrativă pentru ca la bugetele locale să fie recuperate prejudiciile constate de Curtea de Conturi, adică acele sume utilizate ilegal sau necorespunzător?

‐ având în vedere faptul că, nu doar la nivelul judeţului Suceava, ci la nivel naţional utilizarea fondurilor publice se face în mod deficitar, vă rog să precizaţi ce măsuri de prevenţie, de transfer de know how, de asistenţă tehnică intenţionaţi să implementaţi pentru a se evita pe viitor o utilizare necorespunzătoare a banilor publici?

Deputat Ioan Balan

***

Adresată domnului Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor Publice

Scăderea veniturilor la buget prin noul Cod Fiscal

Domnule Ministru, Având în vedere că măsurile de relaxare fiscală propuse de către Guvern prin intermediul noului Cod Fiscal,

precum ar fi reducerea TVA, reducerea accizelor, desfiinţarea taxei pe construcţiile speciale, eliminarea impozitului pe dividende etc., ar urma să genereze în 2016 un „gol bugetar” de aproape 16 miliarde de lei, vă adresez următoarea întrebare:

Cum estimaţi că vor putea fi acoperite aceste scăderi de venituri la bugetul de stat, prin acţiuni concrete, astfel încât să ne încadrăm în limita de deficit bugetar în anul 2016?

Solicit răspuns în scris.


***

Adresată domnului Ioan Rus, ministrul Transporturilor

Lipsa unei infrastructuri feroviare optime

Domnule Ministru, Supun atenţiei dumneavoastră problema trenurilor de tip Intercity. Conform directivei europene privind crearea unei reţele unice feroviare, un tren trebuie să aibă o viteză medie

de minimum 60 km/oră, pentru a fi clasat la rangul de Intercity.



74

În prezent, trenurile de călători circulă în România cu o viteză medie de 43 km/h, din lipsa unei infrastructuri adecvate. Cu toate acestea, începând cu data de 14 decembrie 2014, aproximativ 200 de trenuri de tip Intercity au fost scoase din circulaţie.

Prin urmare, călătorii sunt nevoiţi să petreacă mai multe ore în plus pe acelaşi traseu. Astfel, de la Bucureşti la Arad, de exemplu, drumul durează 13 ore în loc de 8, cât ar fi trebuit să parcurgă un tren Intercity, în mod normal.

Ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rog să îmi comunicaţi: Ce soluţie propuneţi şi care este termenul pentru rezolvarea situaţiei prezentate? Aştept răspunsul dumneavoastră în scris pentru problemele ridicate.

Deputat

Andreea Maria Paul

*** Adresată domnului Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne domnului George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor

Plata despăgubirilor aferente unui imobil preluat în mod abuziv

Domnule Ministru, Domnule Preşedinte,

Supun atenţei dumneavoastră problema doamnei Irinica Dragoş, ce mi-a fost adusă la cunoştinţă la cabinetul

parlamentar din Negreşti - Oaş. Conform deciziei nr. 3583/10.11.2008, trimisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, Dragoş

Irinica, domiciliată în strada Pădurii, nr. 8, oraş Negreşti-Oaş, trebuia să primească despăgubiri în valoare de 40.509,32 RON pentru imobilul preluat în mod abuziv de către stat în anul 1975.

Cu toate acestea, până în prezent, doamna Dragoş a primit doar o parte din sumă, conform documentelor anexate, deşi a trecut termenul potrivit procedurii de stabilire a despăgubirilor, instituită de Legea 247/2005.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă adresez următoarea întrebare: Ce măsuri veţi dispune pentru a soluţiona problema semnalată? Vă rog ne comunicaţi răspunsul dumneavoastră în scris, inclusiv petentei.

Deputat

Andreea Maria Paul

*** Adresată domnului Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

Stabilirea eronată de către ANAF a obligaţiilor de plată ale contribuabililor

Domnule Preşedinte, Instanţele de judecată au hotărât, în 2014, în 483 de cazuri de contestaţii, că Agenţia Naţională de

Administrare Fiscală (ANAF) a stabilit eronat obligaţiile de plată ale respectivilor contribuabili, conform datelor făcute publice chiar de ANAF

Suma totală stabilită incorect în sarcina contribuabilor în aceste cazuri a depăşit 110 milioane de lei. Cele 483 de cazuri soluţionate în favoarea contribuabililor reprezintă un procent de peste 38% din totalul

cauzelor judecate având ca obiect contestaţii împotriva deciziilor ANAF. Având în vedere situaţia descrisă, vă adresez următoarea întrebare:Ce măsuri aveţi în vedere pentru a corecta

erorile din activitatea inspectorilor ANAF?



75

Solicit răspuns în scris.


***

Adresată domnului Ministru Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene

Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene de către antreprenorii români

Domnule Ministru, Supun atenţiei dumneavoastră problema contractării dificile a finanţării europene de către antreprenori ca

urmare a birocraţiei ridicate. Simplificarea şi reducerea timpului de ananaliză şi aprobare a fondurilor nerambursabile contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului, şi implicit a competitivităţii mediului privat în România. Oamenii de afaceri români consideră că existenţa unei singure autorităţi cu filiale în marile oraşe, responsabilă în coordonarea acestor fonduri ar duce la simplifcarea accesării de fonduri europene. De asemenea,mediul de afaceri consideră necesar faptul ca fondurile rambursabile, sau nerambursabile să fie administrate de către funcţionari cu pregătire în domeniu, profesionişti şi cu o mentalitate care să stimuleze, nu să înfrâneze iniţiativa privată.

Având în vedere situzaţia mai sus prezentată, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi care sunt măsurile pe care le dispuneti pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene, reducerea timpului de analiză şi aprobare a acestora, în vederea stimulării mediului de afaceri din România.

Solicit răspuns scris pentru problemele prezentate.

Deputat Cornel Mircea Sămărtinean

***

Adresată domnului Andrei Dominic Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri Stadiul implementării ”Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către

întreprinzătorii tineri”

Domnule Ministru, În anul 2011 a fost iniţiat şi implementat un program în vederea sprijinirii tinerilor antreprenori în scopul

materializării proiectelor acestora, şi anume Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Deşi criticat de cei aflaţi în opoziţie la momentul respectiv, programul a fost continuat şi de către actuala coaliţie de guvernare. Cu privire la Programul mai sus menţionat, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Câte nou firme create au fost înfiinţate şi câte firme au beneficiat de finanţare prin acest Program în fiecare an de începând cu anul 2011?

2. Câte noi locuri de muncă au fost create prin acest Program pe fiecare an din 2011? Solicit răspuns scris.

Deputat Cornel Mircea Sămărtinean

***



76

Adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Salarizare personal din asistenţă socială

Stimată doamnă Ministru, Un asistent social câştigă în medie 900 de lei/lună. Absolvenţii de asistenţă socială nu sunt deloc interesaţi să

se angajeze în instituţii publice de specialitate. S-a ajuns la situaţii absurde, chiar şi în judeţele unde sunt facultăţi de asistenţă socială, ca la Direcţiile de

asistenţă socială şi protecţia copilului să lucreze, în unele cazuri, 3-4 asistenţi sociali. Mulţi asistenţi sociali părăsesc sistemul angajându-se în străinătate sau optând pentru variante care nu au legatură cu profesia lor de baza. De regulă cei care părăsesc sistemul sunt oameni cu experienţă de 3-5 ani şi care sunt dezamăgiţi de lipsa de perspectivă profesională.

Având în vedere această problemă în sistemul de asistenţă social vă rog să-mi comunicaţi dacă aveţi în vedere modificarea legislaţiei pentru încadrarea acestora într-o grilă de salarizare decentă şi modul în care vedeţi stimularea tinerilor de a se angaja în acest domeniu (dacă aveţi în vedere vreo campanie/ strategie naţională sau vreun program de accesare a fondurilor europene pentru formarea tinerilor în domeniul asistenţei sociale; dacă aveţi în vedere alocarea mai multor posturi în acest domeniu, ş.a) ?



***


Sume reţinute abuziv de la militarii pensionari

Stimată doamnă Ministru, Acum militarilor le sunt aplicabie 3(trei legi) ale pensiilor şi anume: 1.Legea 164 din 2001 prin indexarea soldei de grad şi funcţie a militarilor activi celor cu hotărâri definitive

câştigate în instanţă. 2.Legea 241 din 2013 celor care au procesele pe fond sau aşteaptă termene, o lege ,,şchioapă, care nu a

returnat banii luaţi abuziv din pensii şi care a îngheţat pensiile pentru 8 -12 ani, conform analizelor SMCD. 3.Legea 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Militarii vor urgent achitarea sumelor reţinute abuziv din pensii şi abrogarea de urgenţă a art 1 alin 4 Legea

241. Dânşii susţin că Legea 241 din 2013 a fost „o lege şchioapă, care doar a acoperit parţial unele răni şi nu a făcut dreptate, care nu a prevăzut restituirea sumelor reţinute ilegal şi a îngheţat pensiile pe 8-12 ani conform analizelor SMCD, iar militarii din categoriile de apărare şi ordine publică au fost nevoiţi să deschidă noi acţiuni în instanţă”

Faţă de aceste cazuri şi situaţii vă rog să-mi specificaţi modul în care Ministerul Muncii, prin Casa Naţională de Pensii şi Casele sectoriale, va rezolva şi cazurile acestor persoane?



***


Locuri de muncă pentru anul 2015

Stimată doamnă Ministru,



77

În emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi 24 aţi afirmat că “Relaxarea pieţei muncii este un obiectiv asumat prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale. Sunt convinsă că va avea un impact pozitiv. Aşteptările sunt să se nască cel puţin 70.000 de locuri de muncă într-un an de zile. Pe prognoza făcută, luând în ansambu toate măsurile pentru 2016, se previzionează un număr de 325.000 de noi locuri de muncă înfiinţate. Aceasta este analiza specialiştilor, o analiză detaliată pe aplicarea măsurilor în zona pieţei muncii”.

Având în vedere că aceasta este numai o viziune începând cu anul 2016, căci un nou Cod Fiscal ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2016 (aşa fiind propunerea care actualmente este pusă în dezbatere publică), vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri sunt luate pentru anul în curs pentru creşterea locurilor de muncă, nu numai cu caracter sezonier?



***

Adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice domnului Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale

Necesitatea elaborării unei noi legi a pensiilor militare de stat

Stimată doamnă Ministru, La cabinetul parlamentar, un reprezentant al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate mi-a sesizat

necesitatea elaborării unei noi legi a pensiilor pentru militari. Dânşii mi-au comunicat ca argumente pentru această modificare legislativă următoarele:

- respectarea prevederilor directivelor UE prin care se recunoaşte statutul special al militarilor şi politiştilor în plan socio-profesional (dreptul european prevalează asupra dreptului intern);

- realinierea României la sistemul pensiilor militare de stat caracteristic statelor membre NATO (o excepţie: Germania - unde militarii au totuşi un capitol special în legea comună);

- militarii activi din România au un regim profesional special (munca nenormată cu solda fixă, disponibilitate 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, munca în orice fel de condiţii, limitarea drastică prin legea statutului profesional a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, de care se bucură ceilalţi cetăţeni, imposibilitatea realizării unor venituri suplimentare etc. ) regim plin de restricţii şi sacrificii pentru ei şi familiile lor, dar care nu prevede măsuri compensatorii pe măsura activităţii militarilor şi politiştilor. Pensia militară ar putea fi una dintre ele;

-titularii de pensii de urmaş în baza dispoziţiilor art. 23 şi art. 77 alin (3) din Legea nr. 80/1995, privind statutul cadrelor militare, sunt în prezent excluşi de la noile reglementari, pensiile lor fiind “înghetate” la nivelul anilor în care au fost stabilite. În acea perioadă, înainte de 2011, logica reglementării era bazată pe conexiunea dintre solda militarilor activi şi pensia rezerviştilor. Această conexiune trebuie restabilită, având în vedere mai multe argumente, logice şi legale:

• Militarii în rezervă sunt în continuare în evidenţa de mobilizare a ţării, ei putând fi oricând chemaţi în activitate până la împlinirea vârstei de 63 ani, în situaţii de mobilizare sau război

• Gradul militar are expresie financiară în solda de grad conform prevederilor art. 7 din Anexa VII a Legii nr. 284/2010, legea cadru privind salarizarea personalului bugetar: (1) “Pentru gradul militar pe care îl deţine, ca drept al titularului şi recunoaştere în plan social, personalul militar, respectiv poliţistul şi funcţionarul public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deţinut.” Legea nu distinge intre militarii activi si militarii in rezerva, iar un principiu de drept statueaza ca acolo unde legea nu distinge, nimeni nu poate face acest lucru.



78

În calitate de minister ce coordonează reglementările privind acordarea pensiilor vă rog să-mi specificaţi dacă se are în vedere aducerea de modificări legislaţiei actuale cu privire la cele sesizate de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate?



***

Adresată domnului Ioan Vulpescu, ministrul Culturii

Transformarea Muzeului de Artă „Ion Irimescu” în Centrul de Studii şi Creaţie Artistică „Ion Irimescu”

Stimate Domnule Ministru, Supun atenţiei Dumneavoastră situaţia Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din municipiul Fălticeni, judeţul

Suceava, cel mai mare muzeu de autor din România. Din păcate, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, cu toate că deţine un patrimoniu de valoare artistică inestimabilă

(peste 300 de sculpturi şi lucrări de artă , 5500 volume de artă şi alte obiecte deosebit de valoroase, donate de maestrul Ion Irimescu), nu poate fi înscris în Reţeaua Naţională a Muzeelor din România şi nici în Reţeaua Internaţională ICOM din motive de subfinanţare.

În acest context, devine imperios necesară reluarea unui demers mai vechi privind soarta acestei instituţii, şi anume: transformarea Muzeului în Centrul de Studii şi Creaţie Artistică „Ion Irimescu”. Acest nou statut al instituţiei culturale de prestigiu ar însemna şansa continuării activităţilor culturale de mare anvergură ce se desfăşoară în incinta actualului Muzeu, în vederea cunoaşterii şi promovării potenţialului cultural şi turistic al judeţului Suceava, a artei româneşti la nivel european şi mondial.

Prin urmare, Vă întreb, Stimate Domnule Ministru, dacă demersul iniţiat în 2003 pentru transformarea Muzeului în Centrul de Studii şi Creaţie Artistică „Ion Irimescu” poate fi finalizat şi în ce condiţii.

Rog primirea unui răspuns în scris şi oral.

Deputat Sanda-Maria Ardeleanu

***

Adresată domnului Victor -Viorel Ponta, Prim – ministrul României

Măsuri fezabile pentru gestionarea crizei francului elveţian

Stimate domnule Prim-ministru, Criza francului elveţian a început pe data de 15 ianuarie. În prima reacţie publică din partea dumneavoastră

aţi vorbit despre necesitatea discuţiilor cu specialişti şi ne-aţi anunţat că nu vă asumaţi vânzarea de iluzii. În acelaşi timp, aţi comunicat opiniei publice că soluţiile se pot legifera în măsura în care acestea sunt fezabile şi că nu este o chestiune care ţine de Guvern. Au urmat întâlnirea cu Preşedintele României pe această temă şi discuţiile purtate cu ambasadorii UE despre implicaţiile crizei francului elveţian.

Totodată, aţi subliniat că Parlamentul este cel care trebuie să ia decizii privind criza persoanelor fizice care au credite în franci elveţieni. În acest context, readuc în atenţia dumneavoastră faptul că opoziţia parlamentară consideră necesară adoptarea în regim de urgenţă a insolvenţei persoanei fizice şi a analizat soluţia conversiei creditelor.



79

A trecut mai mult de o lună şi concluzia este una singură: criza nu a luat sfârşit, oamenii plătesc deja a doua rată lunară în aceste condiţii şi nu aţi identificat nicio soluţie pentru gestionarea crizei şi în vederea evitării pentru viitor a unor situaţii similare.

Consider că trebuie să vă asumaţi, în calitate de premier, emiterea unui act normativ care să vină în întâmpinarea celor care sunt în imposibilitatea de a-şi plăti ratele.

Pentru că aţi parcurs deja etapele de care aţi făcut vorbire în spaţiul public, vă întreb, domnule prim-ministru: - Ce soluţii aţi identificat pentru gestionarea crizei francului elveţian? - Când veţi proceda la transpunerea acestora într-un act normativ? - Ce măsuri imediate aveţi în vedere pentru prevenirea unor situaţii similare? - În calitate de lider al majorităţii, ce soluţii concrete propuneţi pentru rezolvarea echilibrată a

situaţiei? Solicit răspuns scris.

Deputat

Cezar-Florin Preda

*** Adresată domnului Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Stadiul absorbţiei fondurile europene, în cadrul programelor derulate de instituţia AFIR (respectiv APDRP),

detaliat pentru anii 2011, 2012, 2013, 2014

Stimate Domnule Ministru, Conform art. 2, aln. 3 al OUG 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru

Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, „Noua agenţie preia atribuţiile ce decurg din funcţiile de raportare, recuperare debite şi monitorizare ex-post ale Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru Programul SAPARD, precum şi atribuţiile de implementare tehnică, plată şi monitorizare pentru Programul naţional de dezvoltare rurală 2007–2013 şi asigură respectarea criteriilor de acreditare pe toată perioada pentru care i-a fost conferit managementul asistenţei prin deciziile Comisiei Europene”. Demersul reorganizării era motivat, la acea vreme, pe principiul specializării personalului pe tipuri de investiţii, în vederea creşterii eficienţei şi a reducerii ratei de eroare şi a timpului de procesare a documentaţiei specifice.

Având în vedere că absorbţia fondurile europene reprezintă o provocare importantă pentru Guvern, vă rog să-mi răspundeţi, care este stadiul absorbţiei acestora, în cadrul programelor derulate de instituţia AFIR (respectiv APDRP), detaliat pentru anii 2011, 2012, 2013, 2014, pentru judeţele Sibiu şi Cluj.

Solicit răspuns scris. Cu stimă

Deputat

Adrian Oros

*** Adresată domnului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Obiective de investiţii derulate prin PNDL în judeţul Argeş

Stimate domnule ministru,

Programul Naţional de Dezvoltare Locală, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 şi derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, are în vedere realizarea de obiective de investiţii pe plan local, fiind cel mai important program de dezvoltare a comunităţilor locale.



80

În acest context, vă rog respectuos să precizaţi care sunt investiţiile realizate prin PNDL în judeţul Argeş în anul 2014, care au fost criteriile pentru finanţarea lor, precum şi obiectivele de investiţii din cele 3 subprograme ale PNDL care sunt prevăzute a fi finanţate în 2015 în acest judeţ.

Solicit răspunsul în scris. Vă mulţumesc.

Deputat Theodor Nicolescu

***

Adresat domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Ştiinţifice

Situaţia manualelor şcolare pentru clasa I şi clasa a II-a

Stimate domnule ministru, Într-o declaraţie susţinută în luna septembrie 2014 de la tribuna Parlamentului cu prilejul deschiderii noului an şcolar, am adus în atenţia opiniei publice o serie de probleme cu care se confruntă învăţământul românesc. Elocventă a fost la acel moment lipsa manualelor şcolare de clasa I şi clasa a II–a în urma unor licitaţii organizate defectuos, fapt grav şi fără precedent având în vedere tradiţia ca abecedarul să nu lipsească în prima zi de şcoală de pe băncile celor mici. De atunci s-au scurs 6 luni de zile şi, cu toate garanţiile oferite de reprezentanţii Ministerului Educaţiei, din relatările mass-media aflăm că situaţia nu s-a rezolvat, elevii din clasele mici învăţând din manuale vechi care nu corespund actualei curricule şcolare. În acest context, vă rog respectuos să precizaţi care sunt demersurile întreprinse de instituţia pe care o conduceţi pentru rezolvarea situaţiei manualelor de clasa I şi clasa a II–a în acest an şcolar, care este stadiul proiectului privind manualele digitale, precum şi măsurile pe care le aveţi în vedere astfel încât problemele semnalate să nu se repete în toamnă, la deschiderea noului an. Doresc răspunsul în scris.

Cu mulţumiri

Deputat Erland Cocei

***



81

Grupul parlamentar al Partidului Conservator


Specificitatea conservatorismului este aceea de a se adapta mereu la schimbare prin valorizarea prezentului

din perspectiva trecutului, iar acest lucru va face ca accentele hibride doctrinare ale sale să fie nu numai reale, dar mai ales necesare. Dată fiind realitatea României de astăzi, noi credem că se impune cu necesitate un neo-conservatorism autohton.

Aşadar, cele 12 priorităţi ale guvernării prezentate de premierul Victor Ponta în Parlament vor fi sprijinite în perioada 2015-2016 şi de Partidul Conservator. Nu cu mult timp în urmă, premierul a prezentat în faţa Camerelor reunite un set foarte clar de priorităţi. Sunt propuneri care vor avea efecte pozitive pentru ţară şi de aceea este nevoie de dialog din partea opoziţiei pe aceste teme.

1. DOMENIUL ECONOMIC SI FISCAL. Noul proiect al Codului Fiscal şi al Codului de Procedură Fiscală – obiectivul este o legislaţie mult mai clară şi predictibilă într-un domeniu fundamental: fiscalitatea. Vrem combaterea evaziunii fiscale, reducerea birocraţiei şi crearea condiţiilor pentru ca de la 1 ianuarie 2016 sa putem reduce TVA la un nivel care sa se apropie de momentul 2010.

2. MASURI SOCIALE: Indexarea pensiilor anuala, dublarea alocatiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea, pentru prima data dupa 2008, a indemnizatiilor pentru persoanele cu dizabilitati�—�acestea sunt masuri pe care trebuie sa le aplicam si in 2015, si in 2016 si in 2017.

3. MASURI DE CRESTERE A OCUPARII IN RANDUL TINERILOR: implementam masuri de crestere a ocuparii in randul tinerilor, pentru persoanele care ies din zona asistentiala, implementarea venitului minim de insertie.

4. SANATATE: cardul de sanatate, proiecte importante - cum sunt cele trei spitale regionale: Iasi, Cluj si Craiova – care sa poata fi derulate inca din acest an in baza alocarilor pe care Romania le are din fondurile structurale.

5. EDUCATIE: este deja pe rolul Parlamentului actul normativ care, printre altele, se refera la invatamantul profesional. Camera Deputatilor si Senatul vor avea din partea Ministerului Educatiei tot sprijinul necesar pentru a incerca sa imbunatateasca legislatia privind invatamantul superior.

6. FONDURI EUROPENE: anul 2015 este un an special, ultimul an din exercitiul 2007–2013 si primul din noul cadru financiar. Guvernul va oferi Parlamentului toate actele normative necesare pentru ca finalizarea cadrului anterior si pentru a intra in noul cadru financiar mult mai bine pregatiti.

7. ANTICORUPTIE. Achizitii publice si combaterea conflictului de interese. Un loc special il va avea pachetul referitor la achizitiile publice. De asemenea, va fi propusa o noua legislatie privind conflictele de interese, in asa fel incat sa avem un cadru foarte clar si eficient de combatere a acestora.

8. MASTERPLANUL DE TRANSPORT: Ministrul Transporturilor va prezenta comisiilor reunite si plenului noul Masterplan de Transport. Pentru prima data, Romania are un masterplan intocmit in baza criteriilor de finantare, acceptate de Comisia Europeana. Autostrada Iasi - Targu Mures este prevazuta in masterplan. Centura Timisoarei este prevazuta in masterplan, la fel ca si autostrada Sibiu-Pitesti.

9. LEGEA REDEVENTELOR: taxarea resurselor naturale, legea redeventelor. Romania are nevoie de o legislatie predictibila si inteligenta, in acelasi timp, care sa aiba ca prim scop incurajarea investitiilor in domeniul resurselor naturale si, evident, obtinerea a cat mai multor resurse la bugetul de stat, dar si a independentei energetice a Romaniei.

10. LEGEA MINELOR: Guvernul va transmite catre Parlament legea minelor, un proiect mult asteptat si mult intarziat, din motive de dezbatere politica. Trebuie sa asiguram un cadru foarte clar, transparent si predictibil



82

pentru un domeniu care asigura inca foarte multe locuri de munca. Parlamentul Romaniei va avea aceasta ocazie de a decide cu privire la viitorul mineritului in Romania.

11. DEZVOLTARE REGIONALA. In ceea ce priveste politica regionala, Guvernul va transmite catre Parlament informari, dar si proiecte legislative referitoare la participarea Romaniei in ceea ce inseamna dezvoltarea pe plan european. 12. AGRICULTURA: principiile noii politici agricole comune si implementarea programului national de dezvoltare rurala 2014–2020, continuarea proiectelor de crestere a subventiilor, de dezvoltare a irigatiilor si de sprijinire a sectoarelor speciale precum agricultura bio si celelalte domenii in care Romania poate performa.

Deputat

Ioan Moldovan

***

Agricultura rămâne unul dintre motoarele de creştere economică a României În acest an, ca şi anul trecut, agricultura rămâne unul dintre motoarele de creştere economică pentru

România. Anul trecut, valoarea producţiei agricole în România a totalizat 15,48 miliarde de euro, reprezentând 3,95%

din valoarea producţiei totale din Uniunea Europeană, de 392,3 miliarde de euro. Pe această cale vreau să-i urez felicitări ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, pentru asigurarea unei agriculturi competitive şi performante de când a preluat acest portofoliu.

Un lucru important de ştiut este acela că România se situează pe primul loc în UE după contribuţia culturilor de câmp la totalul producţiei agricole, urmată de Grecia (69%), Bulgaria (65%) şi Croaţia (62%), în timp ce creşterea animalelor este activitatea agricolă predominantă în Irlanda (70% din valoarea producţiei totale), Danemarca (63%) şi Finlanda (60%). De altfel, creşterea animalelor a contribuit cu 26% la valoarea producţiei agricole din România, în timp ce serviciile şi activităţile anexe cu 1%.

Astfel, potrivit datelor Eurostat, în România, 73% din valoarea totală a producţiei agricole a fost generată de producţia vegetală, dintre care culturile de cereale au reprezentat 25%, iar culturile de legume, fructe şi plante horticole 29%. Clasamentul ţărilor, potrivit Eurostat, a căror producţie agricolă depăşeşte 10 miliarde de euro este completat de Olanda, cu o producţie agricolă în valoare de 26,75 miliarde de euro (6,8% din total), Polonia (22,56 miliarde sau 5,75% din total), România şi Danemarca (10,46 miliarde sau 2,66% din total).

În încheiere, stimaţi colegi, vreau să subliniez atât importanţa pe care o reprezinta agricultura, ca sector de primă importanţă în România, cât şi contribuţia pe care o are în economia naţională.

Vă mulţumesc!

Deputat Ioan Moldovan

***

Trebuie să modernizăm sistemul electoral!

Doamnelor şi domnilor deputaţi, Modificarea legilor electorale privind alegerile locale şi parlamentare din 2016, este pentru toată clasa

politică, societatea civilă şi pentru consolidarea democraţiei o prioritate de netăgăduit! Avem diferite puncte de vedere privind modalitatea de alegere a primarilor, a preşedinţilor de de consilii judeţene sau a parlamentarilor al cărui număr se doreşte a fi redus. Sunt voci care fac referire şi la sistemul bicameral dar cred că opinia publică şi clasa politică s-au lămurit de necesitatea menţinerii sistemului bicameral al parlamentarismului românesc.



83

În acest sens, s-a înfiinţat şi Comisia de Cod Electoral la nivelul Parlamentului şi s-au stabilit termene de depunere ale eventualelor amendamente foarte strânse, motiv pentru care, modificările legilor electorale nu vor avea ca efect modernizarea sistemului electoral şi impunerea criteriului de reprezentativitate a aleşilor locali, adică a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene. Am ferma convingere că primarul unei localităţi sau preşedintele de consiliu judeţean trebuie să îndeplinească criteriul de reprezentativitate în comunităţile locale, motiv pentru care ar trebui aleşi în două tururi de scrutin! Este adevărat că, costurile organizării alegerilor este mai ridicat, dar nu putem accepta situaţia în care, de exemplu, pentru candidatura la funcţia de primar s-ar înscrie 15-20 candidaţi, iar câştigătorul în actualul sistem electoral să fie declarat primar cu un procent de 5-7% din electorat! Această şituaţie poate să apară şi în alegerea de preşedinte al consiliilor judeţene.

Dacă majoritatea din Comisia de Cod Electoral a Parlamentului României, adică majoritatea PSD, îşi menţine propunerea organizării unui singur tur de scrutin în alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, atunci cred că trebuie adoptată o măsură compensatorie, de echilibru, în consolidarea criteriului de reprezentativitate la nivelul conducerii unei Unităţi Administrativ Teritoriale! Şi singura modalitate ar fi declararea candidatului clasat al doilea, în funcţia de viceprimar. Şi dacă modelul actual se păstrează şi la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene, atunci, candidaţii clasaţi pe locurile 2 şi 3 în ordinea numărului de voturi, ar trebui declaraţi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene. Evident, în această situaţie ar trebui rediscutată problema incompatibilităţii între calitatea de consilier local sau judeţean şi cea de viceprimar sau vicepreşedinte.

Acest mod de alegere ai viceprimarilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene ar conduce, în opinia mea, la întărirea administraţiilor locale, dar şi la consolidarea sistemului politic pluripartit în România, precum şi la diminuarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale.

Dacă acest model compensatoriu şi de echilibru nu va fi acceptat, atunci singura modalitate de alegere a primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene, rămâne aceea legată de organizarea a două tururi de scrutin.

Să sperăm că dezbaterile din Comisia de Cod Electoral să fie constructive, ancorate în realităţile electorale generate de actualul sistem al scrutinului într-un singur tur, tocmai pentru a evita actualele disfuncţionalităţi şi menţinerea unor majorităţi firave, conduse de aşa zişi “baroni”, la nivelul administraţiilor locale.

Ar fi în opinia mea, un mare pas înainte privind stabilitatea în funcţie a viceprimarilor sau a vicepreşedinţilor de consilii judeţene, a administraţiilor locale în principal, motive pentru care am să propun aceste amendamente, înaintea dezbaterilor în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Cred că şi impunerea studiilor medii obligatorii pentru candidaţii de primar ar completa benefic acest set de amendamente, de înnoire şi modernizare a administraţiilor locale.

Opinia publică se arată tot mai interesată de modernizarea administraţiilor locale şi cred că este momentul ca legiuitorul să răspundă acestei aşteptări!

Deputat Constantin Avram

***

Situaţia moţilor

Situaţia din Apuseni este diferită faţă de cea din alte regiuni împădurite, pentru că, din cauza altitudinilor

mari, oamenii de aici trăiesc aproape exclusiv de pe urma prelucrării lemnului. Există şi o lege, 33/1996, mai cunoscută drept legea moţilor, care dă localnicilor dreptul să cumpere anual, din pădurile statului, între 10 şi 15 metri cubi de lemn de familie. Moţii transformă trunchiurile fie în scândura bună de construit, fie în obiecte artizanale, pe care le vând în târgurile din ţară.

Astăzi, spun moţii, nimeni aproape nu-şi mai aduce aminte de acea lege. E drept, sunt 19 ani, dar oare dacă mineritul aproape a dispărut, investitorilor străini care vor să revigoreze mineritul li se bagă beţe în roate, spunându-li-se că moţii pot trăi şi din confecţionarea unor obiecte de artizanat, coşuri de nuiele etc., (unii zic că ar fi o alternativă) de ce o lege odată votată este dată uitării?

Stimaţi colegi,



84

Mă aflu permanent în contact cu locuitorii comunelor şi satelor din zona de munte. În felul acesta, îmi sunt cunoscute toate nevoile şi neajunsurile lor. Am constatat personal starea jalnică a drumurilor, dar şi faptul că în perioada de toamnă-iarnă multe aşezări moţeşti rămân izolate în voia sorţii.

Este necesar ca problema moţilor şi respectarea Legii nr. 33/1996 să reprezinte o prioritate în programul actual de guvernare.

Este nevoie de soluţii viabile, trebuie să continuăm şi să intensificăm eforturile pentru a contribui la ameliorarea traiului moţilor, pentru a readuce la viaţă această zonă importantă a ţării.

Vă mulţumesc, Deputat

Mircea-Vicentiu Irimie

***

Problemele asistenţilor maternali

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O.U.G nr. 65/2014, a mărit alocaţia de plasament pentru hrană şi haine la 600 de lei/lună, un lucru foarte bun şi unanim apreciat.

Până acum, banii se primeau de la direcţia de asistenţă socială şi protecţia copilului, iar acum la direcţia muncii şi prestări sociale. Asistenţii maternali sunt angajaţii direcţiei sociale, dar sunt plătiţi de direcţia muncii.

Banii vin cu foarte mare întârziere, de peste jumătate de an, iar o parte din asistenţii maternali renunţă, predând copiii, din motivul întârzierii alocării banilor şi a circuitului birocratic şi anevoios.

În această situaţie, copiii sunt mutaţi de la un asistent social la altul, iar direcţia muncii nu primeşte dosarul noului asistent decât cu hotărâri definitive date de instanţe.

Asistenţii maternali neprimind banii decât cu întârzieri de câteva luni, până ajunge hotărârea instanţei, până se stă la rând, până se depune dosarul, asistentul, în loc să se ocupe de îngrijirea copilului, se ocupă cu demersuri birocratice anevoioase.

Probabil ar fi de bun augur revenirea la procedura iniţială, când asistenţii maternali erau angajaşi şi plătiţi de direcţia socială sau găsirea unei soluţii optime.

Folosesc acest prilej şi pentru a atrage atenţia asupra faptului că asitenţii maternali sunt plătiţi pentru 8 ore/zi, dar ei muncesc de fapt, 24 de ore din 24 şi consider că ar fi benefică soluţia introducerii unor sporuri pentru aceştia.

Deputat

Mircea-Vicentiu Irimie

***

Britanici, nu-i mai denigraţi gratuit pe români!

Stimaţi colegi, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atât în nume personal, ca demnitar şi român, cât şi în numele Partidului Conservator, îmi exprim nemulţumirea şi consternarea cu privire la seria de reportaje prezentate în ultimele zile de către postul britanic de televiziune Channel 4. Potrivit televiziunii londoneze, românii stabiliţi în Marea Britanie sunt prezentaţi la modul general ca fiind ţigani, cerşetori, oameni care au venit în Anglia doar pentru a beneficia de ajutoare sociale şi alte avantaje oferite de statul britanic. Documentarul de televiziune, denumit „Sosesc românii”, a fost deja difuzat în Anglia şi prezintă doar cazuri izolate ale unor cetăţeni români, poveşti care înfăţişează oameni care trăiesc la limita sărăciei, fără un loc de muncă stabil şi fără a se integra în societate.

Această acţiune cu vădite accente anti-româneşti este condamnabilă, incorectă şi profund discriminatorie. După cum am mai subliniat şi în alte rânduri, există foarte mulţi români în Regatul Unit al Marii Britanii care s-au integrat exemplar în societate, cu afaceri de succes sau locuri de muncă de top, tineri merituoşi care studiază şi chiar au fost rugaţi să rămână acolo după terminarea facultăţilor. Într-o majoritate covârşitoare, cetăţenii români sunt foarte



85

bine integraţi în societatea britanică, fiind remarcaţi la locurile lor de muncă prin profesionalism şi

determinare, realităţi apreciate de către angajatori şi colegi. Mai mult decât atât, am reiterat că reprezentanţii clasei politice şi civice britanice care ne-au criticat pentru că

s-au aşteptat la apariţia unui val consistent de emigranţi români ce trebuia să ajungă în Regatul Unit după 1 ianuarie 2014, ar fi trebuit să îşi ceară scuze publice, deoarece prognosticurile lor nu s-au îndeplinit. Din informaţiile oficiale a rezultat faptul că de la începutul anului trecut nu s-a înregistrat un aflux de imigranţi români în Anglia, ridicarea definitivă a restricţiilor asupra accesului pe piaţa forţei de muncă din UE nefiind în măsură să sporească semnificativ numărul românilor plecaţi în ţările occidentale.

Reafirm cu acest prilej că astfel de defăimări concertate la adresa românilor, cu referire la implicarea lor în acţiuni de crimă organizată, prostituţie, trafic de persoane şi minori, cerşetorie şi alte delicate, sunt îngrijorătoare pentru armonizarea unor relaţii fireşti între două state ale Uniunii Europene. Aceste articole de presă, care se repetă periodic, cu atacuri nejustificate şi generalizări negative împotriva românilor, aduc grave prejudicii românilor de bună credinţă din Diaspora, dar şi turiştilor autohtoni şi corecţi care vizitează oraşele europene, ei fiind afectaţi în mod nefiresc de aceste denigrări impardonabile.

Este evident că documentarul televiziunii Channel 4 nu exprimă imaginea corectă a comunităţii de români din Marea Britanie. De altfel, protestul de duminică al românilor din Londra a relevat că avem nevoie de acţiuni de stopare a acestor prezentări distorsionate a adevărului, în care românii, în ansamblul lor, sunt răi şi au tendinţe infracţionale.

Orice ţară şi orice comunitate din lume are exponenţi care fac excepţie de la regulile de bună conduită morală, socială şi comportamentală, însă a generaliza permanent acest aspect doar împotriva românilor este subiectiv, incorect şi chiar jignitor. Nu în ultimul rând, cred că avem nevoie de o acţiune concertată a autorităţilor române, începând chiar cu preşedintele ţării, pentru a opri astfel de mesaje negative la adresa compatrioţilor noştri din ţările europene, nu doar din Marea Britanie.

Deputat Ion Diniţă

***

Intrebări

Adresată domnului Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Agricultura ecologică

Stimate doamnule ministru, Sunt de părere că România are potentialul de a deveni un nume pe piaţa produselor bio din Europa şi chiar

din lume. În momentul de faţă, produsele ecologice din România sunt cultivate pe o suprafaţă ce se întinde pe un milion de hectare şi vă felicit pentru asta, domnule ministru. Un lucru important de ştiut este acela că în câţiva ani, numărul operatorilor din acest sector a ajuns la 15.000.

Vă întreb cu respect: În ceea ce priveşte agricultura ecologică pentru perioada 2015-2020 la cât ajung fondurile alocate? Solicit răspuns scris.

Deputat

Ioan Moldovan

***



86


Fondurile alocate Mechel Câmpia Turzii

Stimată domnă ministru, Nu cu mult timp în urmă a avut loc o întâlnirea de lucru cu privire la înfiinţarea intreprinderii sociale din

cadrul proiectului „Combinatul Social Câmpia Turzii, proiect finanţat de către Comisia Europeană şi Guvernul României prin Fondul European de ajustare la globalizare şi destinat reîncadrării pe piaţa muncii a lucrătorilor disponibilizaţi de la S.C.MECHEL CÂMPIA TURZII S.A..

De asemenea, trebuie ştiut că DG Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse, Comisia Europeană şi beneficiarul proiectului Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj, a organizat acest eveniment.

Vă întreb cu respect: Începând cu ce dată vor intra banii destinaţi reconversiei profesionale a disponibilizaţilor de la Mechel?


Deputat Ioan Moldovan

***

Adresată domnului Narcis Ştefan Neaga, director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

Starea infrastructurii de drumuri şi autostrăzi

Stimate domnule Director General,

An de an, în cadrul unor programe internaţionale susţinute de Comunitatea Europeană, Consiliul Europei şi alte instituţii europene, Europa este traversată de mai multe caravane ale diversităţii, care îi încurajează pe oameni să renunţe la discriminarea semenilor, indiferent de criteriu: rasă, sex, apartenenţă politică sau orientare sexuală. Din păcate însă, aceste caravane simbolice şi tradiţionale ocolesc sistematic România, pe motiv că infrastructura existentă la noi nu permite unui TIR de 30 de tone, plin cu logistica necesară organizării, să circule pe şoselele din ţara noastră. Consider că nu este normal să asistăm la ocolirea României în aceste acţiuni europene importante din cauza unor probleme de infrastructură, deoarece acest aspect ne plasează în coada Europei. În aceste condiţii, doresc să aflu care este strategia CNADR în domeniul modernizării infrastructurii de drumuri şi autostrăzi a României, precum şi investiţiile care se prefigurează în următorii ani.



***

Adresată doamnei Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Situaţia moţilor

Stimată doamnă ministru,

Situaţia din Apuseni este diferită faţă de cea din alte regiuni împădurite, pentru că, din cauza altitudinilor mari, oamenii de aici trăiesc aproape exclusiv de pe urma prelucrării lemnului. Există și o lege, 33/1996, mai



87

cunoscută drept legea moţilor, care dă localnicilor dreptul să cumpere anual, din pădurile statului, între zece şi 15 metri cubi de lemn de familie. Moţii transformă trunchiurile fie în scândura bună de construit, fie în obiecte artizanale, pe care le vând în târgurile din ţară. Astăzi, spun moţii, nimeni aproape nu-şi mai aduce aminte de acea lege. E drept, sunt 19 ani, dar oare dacă mineritul aproape a dispărut, investitorilor străini care vor să revigoreze mineritul li se bagă beţe în roate, spunându-li-se că moţii pot trăi şi din confecţionarea unor obiecte de artizanat, coşuri de nuiele etc., (unii zic că ar fi o alternativă) de ce o lege odată votată este dată uitării? Vă întreb cu respect:

În ce măsură că problema moţilor şi respectarea Legii nr. 33/1996 reprezintă o prioritate în programul dumneavoastră de guvernare şi ce intenţionaţi să faceţi pentru a o rezolva?


Deputat Vicenţiu-Mircea Irimie

***

Adresată domnului Darius-Bogdan Vâlcov, ministrul Finanţelor Publice

Cuantumul chiriilor aferente imobilelor retrocedate care au aparţinut cultelor religioase

Stimate domnule Ministru,

Vă supun atenţiei neconcordanţa flagrantă între două Hotărâri ale Guvernului României, referitoare la stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate care au aparţinut cultelor religioase din România. Astfel, potrivit Hotărârii nr. 244/2004 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, chiria lunară pentru unităţi şi instituţii de învăţământ de stat (grădiniţe, şcoli, licee, şcoli profesionale, instituţii de învăţământ superior) a fost stabilită la 1.000 lei vechi/mp de suprafaţă a terenului aferent, inclusiv terenul de sub construcţie. Potrivit HG nr. 1886/2006, chiria lunară a imobilelor ocupate de unităţi şi instituţii de învăţământ din sistemul de stat a fost stabilită la 2 RON, respectiv 20.000 lei vechi, ceea ce reprezintă o majorare cu 20 la sută faţă de chiria stabilită anterior.

Noul cuantum al chiriilor lunare pentru imobilele retrocedate provoacă un deranj financiar major Primăriilor care au în subordine instituţii publice aflate în astfel de situaţii. Spre exemplu, mai multe primării din judeţul Braşov trebuie să achite anual sute de miliarde lei vechi pentru chiriile clădirilor, sume ce reprezintă în unele cazuri jumătate din bugetul anual al localităţilor. În aceste condiţii, localităţile se află în situaţia de a nu mai putea supravieţui din punct de vedere financiar din cauza chiriilor excesive pe care mai multe instituţii publice aflate în situaţia de restituire trebuie să le achite proprietarilor. După cum foarte bine cunoaşteţi, majoritatea autorităţilor administraţiei publice locale se confruntă cu mari greutăţi financiare, fondurile existente din taxele şi impozitele locale fiind utilizate pentru finanţarea activităţilor de strictă necesitate. În condiţiile în care nu au bani pentru investiţii şi alocă jumătate din buget pentru chiriile imobilelor retrocedate, oraşele mici sunt condamnate la faliment, resursele de revigorare financiară fiind inexistente.

Având în vedere aspectele expuse, vă întreb domnule ministru dacă Ministerul Finanţelor este preocupat de rezolvarea acestor situaţii intolerabile şi ce măsuri veţi adopta în scopul de a evita consecinţele dramatice ale plăţii chiriilor respective pentru Primării?





88

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale Declaraţii politice

Marşul Demnităţii


Duminică a avut loc la Kiev Marşul Demnităţii, manifestare care a adus în stradă zeci de mii de ucraineni, alături de importanţi lideri europeni, pentru a marca un an de la încheierea violenţelor din Piaţa Independenţei, soldate, din păcate, cu numeroşi morţi şi răniţi. Acum un an, Maidanul adăuga o nouă simbolistică aspiraţiilor poporului ucrainean şi-i oferea determinarea necesară pentru a alege un drum care s-a dovedit a nu fi deloc uşor, iar dorinţa de libertate a fost liantul celor care au înfruntat gerul şi autorităţile de atunci pentru a face posibilă schimbarea. Comemorarea victimelor Revoluţiei Demnităţii a arătat că "Ucraina este Europa" şi că pentru a face faţă provocărilor, în acest context regional deosebit de complex, întreaga Europă trebuie să rămână unită. Solidaritatea nu devine un principiu golit de conţinut pentru că acţiunile principalilor oficiali europeni demonstrează susţinere pentru un stat ucrainean democratic, suveran şi independent, în graniţele sale recunoscute. O Ucraină puternică şi stabilă reprezintă o garanţie pentru consolidarea securităţii în această parte a Europei. De aceea, trebuie să acţionăm împreună pentru a nu mai permite încălcări ale dreptului internaţional şi pentru a lăsa popoarele să-şi decidă singure viitorul. În primul rând al marşului, Preşedintele Petro Poroşenko şi Prim-ministrul Arseniy Iatsenyuk i-au avut alături pe Preşedinţii Lituaniei, Dalia Grybauskaite, Poloniei, Bronislaw Komorowski, Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Georgiei, Giorgi Margvelashvili, Slovaciei, Andrej Kiska, precum şi pe cel al Consiliului European, Donald Tusk. Acestora li s-au alăturat numeroşi alţi oficiali europeni, dar şi zeci de mii de simpli cetăţeni ucraineni pentru care pacea, libertatea şi demnitate au greutatea realităţii pe care o trăiesc zi de zi. Imensul steag ucrainean purtat la acest marş, rugăciunea pentru pace, momentul de reculegere păstrat şi lumânările aprinse în memoria victimelor de la începutul anului trecut au completat manifestările organizate la Kiev. În acelaşi timp, în estul ţării, la Harkov, în timpul marşului pentru pace la care participau sute de persoane, un atentat cu bombă avea să facă noi victime.... Înţelegând mai mult ca oricând nevoia de pace din Ucraina şi dimensiunea umanitară a conflictului, condamn, în numele comunităţii de ucraineni din România, continuarea violenţelor din ultimele zile, inclusiv după negocierile de la Minsk, şi îmi exprim speranţa că se va ajunge, cât mai curând posibil, la încetarea focului în zonele estice.

Vă mulţumesc,

Deputat Ion Marocico

***



89

Stimate domnule Preşedinte,

Distinși colegi și distinse colege,

La începutul lunii februarie a.c., Uniunea Polonezilor din România împreună cu Ambasada Republicii Polone la Bucureşti au organizat comemorarea a 100 de ani de la luptele legiunilor poloneze de la Cârlibaba.

În timpul primului război mondial, în zona Cârlibaba au avut loc lupte grele între trupele Brigăzii a II-a a Legiunilor Poloneze şi armata rusă. Victoria legioniştilor polonezi a avut o uriaşă însemnătate pentru evoluţia frontului austro-rus în Carpaţii Orientali. În timpul luptelor de la Cârlibaba au murit 12 legionişti polonezi.

La 17 ani de la bătălie, pe mormântul legioniştilor căzuţi în timpul luptelor, aflat în apropierea bisericii Sf. Ludovic din localitate, pe locul unei cruci de lemn a fost ridicat un monument din beton în formă de cruce. În 2007 la iniţiativa Societăţii Carpatice, monumentul a fost renovat şi a fost pusă o tăbliţă cu text bilingv (în limbile română şi polonă).

Festivităţile au început cu o slujbă religioasă dedicată soldaţilor polonezi căzuţi în 1915, celebrată de părintele Stanislav Cucharec împreună cu preoţii decanatului de Bucovina precum şi cu părintele Alois Işvanca, parohul bisericii Sfântul Ludovic din Cârlibaba.

În predica sa, părintele a vorbit despre valorile după care ar trebui să se conducă toţi oamenii: Dumnezeu, onoare şi patrie, precum şi importanţa omagierii strămoşilor, mai ales a celor care au luptat pentru libertatea noastră. După liturghie, liceenii Colegiului Alexandru cel Bun din Gura Humorului, secţia de limbă polonă au prezentat un material care ne-a ajutat să trăim evenimentele petrecute acum 100 de ani.

În acelaşi timp, în curtea bisercii, cele trei plutoane din Batalionul 81 Mecanizată Bistriţa erau deja aliniate aşteptând următorul moment al ceremoniei.

Ajunşi în faţa monumentului, sentimentul de patriotism a fost accentuat încă o dată de fanfara care a intonat imnul Poloniei şi imnul României. Depunerea de coroane de flori din partea instituţiilor a fost urmată de defilarea Gărzii de Onoare iar orchestra a interpretat şi Marşul Brigadei I.

La ceremonial au participat Excelenţa Sa domnul Marek Szczygieł, ambasadorul Republicii Polonia la Bucureşti, colonelul Tomasz Domański –ataşatul militar la Bucureşti, Adam Szczypek – reprezentantul Biroului pentru problemele combatanţilor şi ale persoanelor represionate din Varşovia, preşedintele Uniunii Polonezilor din România, deputat Ghervazen Longher, colonel Mugurel Anton – comandantul Centrului Militar Judeţean Suceava, generalul Ovidiu-Liviu Uifăleanu – comandantul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, primarul comunei Cârlibaba – Gabriel Danciu, reprezentanţii comunităţilor poloneze din România şi locuitorii comunei Cârlibaba.

Manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România împreună cu Ambasada Republicii Polone la Bucureşti au avut ca scop rememorarea evenimentelor desfăşurate în urmă cu 100 de ani pe aceste meleaguri, dar şi evenimente ce evocă luptele legioniştilor polonezi căzuţi departe de patrie. Vă mulţumesc!

Deputat Ghervazen Longher

i. sinteza legislativĂ · 2015. 2. 27. · camera deputaŢilor direcŢia comunicare Şi relaŢii...

Documents