i. scopul şi obiectivul proiectului pentru anul...

Raport ştiinţific pentru proiectul Tinere echipe de cercetare

PN-II-RU-TE-2014-4

Raport final 2015-2017

Cod proiect: PN-II-RU-TE-2014-4-0429

AGE-TECH. Relaţia dintre tehnologie şi vârstă: înţelegerea anxietăţii faţă de computer la

persoanele vârstnice

http://centrucomunicare.ro/agetech/home.html

În acest proiect investigăm, în cadrul mai larg al utilizării noilor tehnologii, rolul anxietăţii faţă

de computer (engl. computer anxiety) la persoanele vârstnice. Scopul acestui proiect constă în

înţelegerea particularităţilor utilizării noilor tehnologii de către vârstnici, prin analiza rolului

anxietăţii faţă de computer (CA).

I. Scopul şi obiectivul proiectului pentru anul 2015

Pentru anul I, 2015, proiectul şi-a propus: Construirea unor modele robuste pentru explicarea

CA la persoanele vârstnice, utilizând atât predictori individuali, cât şi sociali (Obiectivul 1 al

proiectului). Lunile octombrie, noiembrie şi decembrie din anul I (2015) au prilejuit derularea

activităţilor din pachetul de lucru PL 1 – pachet care finalizat în martie 2016. PL 1 a cuprins o

anchetă sociologică – aspect care a constituit punctul de legătură al proiectului cu modul în care

a fost abordat fenomenul Computer Anxiety (CA) în literatura de specialitate, în alte ţări.

Ancheta sociologică a constituit punctul de pornire pentru construirea unor modele

explicative robuste ale anxietăţii faţă de computer la vârstnici (obiectivul general al proiectului).

Specificul anchetei sociologice din proiectul AGE-TECH

Am pornit de la câteva limite ale cercetărilor de acest tip, identificate în literatura de specialitate,

în particular cele care s-au ocupat de problema vârstnicilor şi a noilor tehnologii: (1) abordarea

vârstnicilor mai degrabă ca un grup omogen – deşi există evidenţe empirice care surprind

eterogenitatea în cazul persoanelor 60+ în modul în care se raportează la noile tehnologii de

comunicare şi informare (ex. Loss, 2011); (2) studiul relaţiei dintre computer anxiety (CA) şi

performanţă în utilizarea noilor tehnologii ca o relaţie liniară, deşi există studii experimentale

care surprind faptul că, până la un anumit prag, axietatea faţă de computer poate fi mai degrabă

funcţională decât disfuncţională pentru motivaţia de a adopta noile tehnologii sau dorinţa de a

utiliza noi dispozitive/aplicaţii (ex. Beckers et al, 2006; Buche et al, 2007); (3) cercetarea relaţiei

dintre anxietate faţă de tehnologie şi performanţă centrată aproape în exclusivitate pe predictori

individuali, în timp ce predictorii sociali sunt mai degrabă ignoraţi de literatura de specialitate

(vezi şi Powell, 2013 pentru o meta-analiză a acestor studii). Din acest punct de vedere, ancheta

pe bază de chestionar din proiectul AGE TECH propune o abordarea integrativă:

1) studierea relaţiei dintre CA şi performanţă ca relaţie non-liniară, mediată de variabile

contextuale;

2) analiza datelor prin folosirea de modele explicative care să includă predictori sociali şi

individuali;

3) construirea unui cadru metodologic care poate fi utilizat în cercetări trans-culturale.

Metodologia cercetării

Metoda

Am realizat o anchetă sociologică pe bază de chestionar (vezi Anexa 1) în rândul persoanelor de

60 de ani şi peste din România. Chestionarul a fost aplicat atât în mediul online cât şi faţă-în faţă,

folosind ca operatori de teren studenţi ai Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, SNSPA,

care s-au înscris pentru a participa la un curs de Comunicare Interpersonală. Operatorii de teren

au fost selectaţi pe bază de voluntariat, după un training prealabil. Chestionarul aplicat în mediul

online a vizat în special persoanele din mediu urban, cu nivel ridicat de educaţie, cu probabilitate

mai mare de acces la internet la domiciliu şi cele aflate încă în activitate. În schimb, chestionarul

cu operatori de teren a vizat în special persoanele din mediul rural, retrase din activitate, cu

vârsta peste 65 de ani şi cu nivel mediu de educaţie.

Chestionarul (online și față în față) a cuprins întrebări referitoare la: tipul de tehnologii

de informare şi comunicare folosite, frecvenţa de utilizare a acestora, dacă indivizii au internet la

domiciliu, inclusiv internet mobil şi frecvenţa folosirii internetului, scopul principal al folosirii

internetului (activităţi legate de profesie versus activităţi legate de timp liber), frecvenţa

interacţiunilor cu ceilalţi (familie, prieteni, cunoscuţi) şi frecvenţa călătoriilor în afara localităţii

(inclusiv în afara ţării), situaţia de locuire a respondentului şi nivelul veniturilor acestuia,

elemente legate de statutul social economic şi alte variabile socio-demografice care pot fi

relevante pentru gruparea datelor (vârsta, sexul, mărimea localităţii, numărul de membri ai

familiei etc.). De asemenea, chestionarul a cuprins o scală de măsurare a anxietăţii faţă de

computer (MCAS, Wang, 2007) şi o scală care a măsurat nivelul de singurătate percepută a

respondentului (UCLA, Russell, 1996).

Durata medie de aplicare chestionarului autoadministrat, estimată pentru mediul online, a

fost de 10 minute. Durata medie a chestionarului, estimată pentru mediul offline, a fost de 15

minute.

Participanţii

Eşantionul a cuprins 320 de participanţi, iar criteriile de selecţie ale participanţilor au fost

următoarele:

1) Vârsta: 60-65 de ani (N = 160); 65+ (N= 160)

2) Sexul: femei (N =180), Bărbaţi (N= 140)

3) Nivelul de educaţie: Studii primare sau gimnaziale (N = 100); Studii liceale (N= 120);

Studii superioare (N=100)

4) Mediul de rezidenţă: Rural (N=120), Urban mic (sub 50.000 de locuitori; N =70) ; Urban

mare (peste 50.000 de locuitori) N =80, Bucureşti (N = 50)

Am procedat la o eşantionare pe cote folosind ca puncte de eşantionare: vârsta, sexul, nivelul de

educaţie şi mediul de rezidenţă al participanţilor, principalele elemente care diferenţiază în

general modul în care indivizii se raportează la noile tehnologii de comunicare. În stabilirea

valorii fiecărui strat, am luat în considerare volumul acestor straturi în populaţie, relativ la

populaţia de peste 60 de ani din România.

Eşantionul astfel format este un eşantion neprobabilistic, pe cote. Operatorii de teren au

fost instruiţi special să selecteze participanţii în acord cu cele patru criterii de eşantionare

descrise mai sus. De asemenea, emailuri personalizate au fost trimise către participanţii cu acces

la internet, cu rugămintea de a completa, individual, chestionarul.

Procedura

Chestionarul a fost pretestat pe un număr de 30 de persoane de peste 60 de ani, 15 rezidenți în

rural şi 15 rezidenți în urban, folosind tehnica administrării faţă în faţă. De asemenea, în selecţia

persoanelor care au participat la pretestare, am ţinut cont de criteriile de eşantionare prezentate

anterior. Fiecare membru al echipei de cercetare a participat la pretestarea chestionarului, notând

observaţiile participanţilor. Pretestarea a contribuit la elaborarea chestionarului în formă finală.

Pentru chestionarul autoadministrat online am urmat următoarea procedură de colectare a

datelor:

Folosind tehnica bulgărului de zăpadă, am selectat un număr de 200 de adrese de email

care corespund unor persoane de peste 60 de ani, cele mai multe rezidente în Bucureşti sau oraşe

mari, cu acces permanent la internet. Chestionarul a fost trimis pe adresa acestor persoane,

estimând o rata a răspunsurilor de 50%. Chestionarul era însoţit de un preambul detaliat în care

se cerea acordul participanţilor, se explica scopul cercetării şi erau oferite detalii privind echipa

de cercetare şi adresele de email la care pot trimite întrebări sau pot solicita informaţii

suplimentare. Respondenţii au fost rugaţi să răspundă chestionarului şi să returneze răspunsurile

în maxim 5 zile de la data primirii emailului. De asemenea, respondenţii au fost încurajaţi să

ofere feedback cu privire la tema cercetării şi chestionarul primit, eventuale elemente pe care le-

au înţeles mai puţin, sau la care a fost mai dificil să răspundă etc.

Pentru chestionarul administrat faţă în faţă am urmat următoarea procedură de colectare a

datelor:

Un număr de 50 de operatori de interviu au fost recrutaţi, pe bază de voluntariat, dintre

studenţii Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, anul III, care participau la un curs de

Comunicare Interpersonală. Aceştia au urmat un training în care li s-au explicat scopul cercetării

şi variabilele testate. În sesiunea de training a fost discutat instrumentul de cercetare. Studenţii

au putut formula întrebări şi au discutat pe marginea fiecărui item din chestionar, de asemenea

echipa de cercetare a lămurit aspectele importante ale instrumentului de cercetare şi rezultatele

pretestării chestionarului, inclusiv aspectele mai dificile pentru potenţialii respondenţi.

Menţionăm că toţi cei 50 de operatori de teren participaseră anterior în proiecte de cercetare

proprii sau ale facultăţii, în acţiuni similare de colectare a datelor. Anterior cercetării, voluntarii

au urmat un curs (în anul II) de Metodologia cercetării, cu alte cuvinte înţelegeau importanţa

colectării cu acuratețe a datelor şi rolul chestionarului ca instrument de cercetare. Fiecare

operator a fost rugat să aplice chestionarul unui număr de 5 persoane, conform cotelor discutate

anterior. Operatorii de teren aveau sarcina de a colecta datele timp de două săptămâni, folosind

tehnica intervievării, faţă în faţă, cu fiecare dintre persoanele intervievate. Operatorii explicau

mai întâi scopul cercetării, ofereau informații despre instituţia care derulează cercetarea şi

persoanele de contact şi cereau acordul participanţilor, informal, de a participa la acest studiu, De

asemenea, operatorii de teren indicau respondenţilor site-ul unde pot afla informaţii suplimentare

despre proiect, echipa de cercetare şi sursa de finanţare a acestui proiect, inclusiv responsabilul

de proiect. Folosind o fişă de observaţie, operatori de teren notau anumite comentarii ale

participanţilor, relativ la tema cercetării sau la instrumentul de cercetare şi predau această fişă

managerului de proiect împreună cu chestionarele tipărite, completate.

O bază de date a fost alcătuită după colectarea datelor pe bază de chestionar administrat

faţă în faţă, iar observaţiile înregistrate de operatorii de teren au fost arhivate separat, pentru a fi

ulterior analizate de echipa de cercetare. Am folosit programul SPSS12 pentru construirea bazei

de date şi membri ai echipei de cercetare au procedat la introducerea chestionarelor în baza de

date creată şi la curăţarea bazei de date.

Variabilele măsurate

Datele finale au fost analizate folosind modele path de analiză, folosind programului AMOS.

Analiza datelor vizează explicarea computer anxiety (CA variabilă dependentă) la vârstnici prin

includerea în modele a unei serii de predictori individuali și sociali şi surprinderea relaţiilor

dintre aceşti predictori. Detaliem în continuare variabilele măsurate ca predictori ai CA la

vârstnici, pentru eşantionul investigat (persoane de peste 60 de ani din România).

1. Vârsta (vârsta în ani împliniţi) şi categoria de vârstă: young elders (60-65) versus old elders

(65+). Am analizat separat pe grupul de participanţi peste 70 de ani, relativ la categoria de vârstă

sub 70 de ani, aceasta pentru că literatura de specialitate include puţine referiri la particularităţi

ale folosirii noilor tehnologii încazul fourth age, deși conceptul de fourth age este din ce în ce

mai folosit (Adams, 2013; Williamson & Asla, 2009).

2. Sexul – literatura de specialitate consemnează diferențe de gen în raportarea la noile

tehnologii, date fiind prescriptele tradiţional asociate rolurilor de gen care asociază tehnologia şi

obiectele de tehnologie cu masculinitatea, dominanța şi puterea în relaţiile interpersonale

(Stylianou et al., 2013; van Deursen, et al. 2015)

3. Nivelul capitalului relaţional – modelele teoretice specifice influenţei sociale în explicarea

rolului computer mediated communication arată faptul că indivizii tind să folosească aceleaşi

tehnologii de comunicare care se folosesc în reţelele de prieteni/cunoscuţi. În acest caz, alţii

semnificativi exercită o presiune implicită asupra indivizilor în adoptarea noilor tehnologii (vezi

Lewandowski et al., 2011, Walther, 2011).

4. Nivelul de activism social şi profesional al individului – Cercetările privind vârstnicii şi noile

tehnologii arată că un factor important în adoptarea noilor tehnologii la vârstnici este tendinţa

indivizilor de a menţine o viaţă activă social şi profesional (Friemel, 2014; Lancia & Prarolo,

2012). În acest sens, am investigat mai mulţi indicatori ai nivelului de activism individual:

frecvenţa relaţiilor cu prieteni/cunoscuţi, activităţi profesionale (inclusiv part-time) pentru

persoanele care s-au retras din activitate, implicarea în creşterea de copii, implicarea, ca membri,

în organizaţii sau asociaţii pe bază de voluntariat (inclusiv asociaţii de scara blocului) şi

frecvenţa cu care indivizii călătoresc în afara localităţii.

5. Nevoia de a comunica cu alţii semnificativi aflaţi la mari distanţe. Migraţia externă şi

fenomenele de migraţie globală pentru muncă au afectat în mod semnificativ viaţa celor în

vârstă, care au fost cel mai adesea „lăsaţi în urmă” (Lutz, 2012). Fenomenul migraţiei pentru

muncă a cunoscut dimensiuni remarcabile în România ultimilor ani, afectând vieţile nu doar a

copiilor rămaşi acasă, dar şi a vârstnicilor, care au trebuit să găsească mijloace de a menține

legătura cu cei plecaţi (Sandu, 2010). Adesea, cei mai afectaţi de acest fenomen au fost cei cu

mai puţine abilităţi de a folosi noile tehnologii, peste 70 de ani, din zone rurale sau cu nivele

scăzute de educaţie şi venit (Marchetti‐Mercer, 2012).

În prezenta cercetare investigăm prezenţa altora semnificativi (membri ai familiei, rude,

apropiaţi) ca factor care ar putea explica adoptarea noilor tehnologii la vârstnici. Este deja

recunoscut în câteva studii din literatura de specialitate că una dintre motivaţiile vârstnicilor de a

introduce noile tehnologii în viaţa de zi cu zi este nevoia de a menţine legătura cu copiii şi

nepoţii, atunci când aceştia sunt la distanţe considerabile (González et al., 2012; Randall, 2015).

Nevoia de a împărtăşi rutina zilnică celor plecaţi poate fi considerat un factor de tip push care

generează mai degrabă adoptarea unor tehnologii (ex. Skype, Facebook) decât a altora, cele care

permit un nivel superior de personalizare (vezi Warren et al., 2012).

6. SES – statutul social economic al individului este o variabilă care poate genera un interes

ridicat sau modest faţă de utilizarea noilor tehnologii, dar şi o probabilitate diferită de a fi expus

la noile tehnologii în sarcinile zilnice (la serviciu) sau prin interacţiunile cu ceilalţi (prieteni,

cunoscuţi). Peste tot în lume unde se studiază adoptarea noilor tehnologii de comunicare şi

informare, se discută problema accesului, rolul resurselor financiare şi educaţionale, problema

marginalizării unor grupuri sociale care nu au nici resursele necesare şi nici suportul social

pentru a utiliza noile tehnologii (Proenza & Girard, 2015).

7. Nivelul de religiozitate – exprimat aici prin frecvenţa mersului la biserică şi asumarea

apartenenţei la un cult religios (după declaraţiile respondenţilor) este insuficient studiat în

literatura de specialitate ca factor stimulativ sau inhibitor în ceea ce priveşte adoptarea noilor

tehnologii de comunicare. Pe de o parte, nivelul de religiozitate al indivizilor ar putea însemna

expunerea mai ridicată la surse de influenţă socială şi un nivel ridicat de activism social,

generând o probabilitatea mai ridicată de adoptare a noilor tehnologii de comunicare. Pe de altă

parte, nivelul ridicat de religiozitate al individului poate însemna respingerea noilor tehnologii de

comunicare, în contradicţie cu valorile tradiţionale împărtăşite de membrii comunităţii religioase

din care actorii sociali fac parte.

8. Frecvenţa călătoriilor în afara ţării. Această variabilă poate fi un factor mediator al relaţiei

dintre individ şi membri relevanţi din familie plecaţi în străinătate, dar şi un factor care descrie

mai bine nivelul de activism social al individului, dar și nevoia de noi experienţe.

9. Numărul de membri ai familiei care locuiesc în gospodărie şi numărul de membri ai familiei

sub 18 ani care locuiesc în gospodărie – sunt factori moderatori ai procesului de influenţă socială

în adoptarea noilor tehnologii. De asemenea, acest factor mediază prezenţa anumitor modalităţi

de comunicare (ex. internet) la domiciliu.

10. Singurătatea socială resimţită de participaţi. Am investigat nivelul de singurătate percepută,

declarat (folosind scala UCLA, Russell, 1996), dar şi dacă respondenţii locuiesc cu partenerul,

locuiesc cu alţi membri ai familiei şi frecvenţa contactelor sociale cu alţii relevanţi (prieteni,

familie). Noile tehnologii de comunicare pot fi considerate un substitut pentru nteracțiuniele

directe cu ceilalţi, mai ales când această nevoie nu este asigurată de structura relaţiilor sociale

reale, curente, din viaţa individului (Blažun et al, 2012; Shillair et al. 2015). Relaţia dintre

singurătatea socială reală, cea percepută şi respectiv folosirea noilor tehnologii la vârstnici sunt

insuficient explorate în literatura de specialitate (Cotton et al., 2012).

11. Mediul de rezidenţă. Numeroase studii conduse în ţări aflate în curs de dezvoltare prezintă

disparităţi ale folosirii noilor tehnologii la vârstnici între rural şi urban, între regiunile sărace şi

cele mai dezvoltate economic, între regiunile mai populate şi cele puternic depopulate sau

îmbătrânite (Mardikyan et al., 2015; Weber & Kauffman, 2011).

Adoptarea noilor tehnologii în România este de asemenea marcată de disparităţi regionale, rural-

urbane, iar segmentele marginalizate ale populaţie, din punct de vedere al accesului şi folosirii

noilor tehnologii nu se afla în atenţia celor mai mulţi dintre producătorii de pe piaţa liberă.

Accesul vârstnicilor la noile tehnologii, în special a celor din zonele defavorizate economic, este

de asemenea ignorat în politice publice care se adresează acestor zone.

Instrumente standardizate folosite

MCAS. Mobile Computer Anxiety Scale. Este o scală elaborată de Wang (2007) pe care am

selectat-o dintre alte instrumente care au fost folosite de-a lungul timpului pentru a măsura

computer anxiety. Criteriile pentru a se selecta acesta scală au fost: 1) noutatea scalei; 2)

folosirea ei în studii similare pe adulţi; 3) folosirea în studii recente din literatura de specialitate;

4) validarea scalei pe populaţii de adulţi, non-studenţi. Am preferat alegerea unei scale care

măsoară mobile computer anxiety şi pentru că, în condiţiile avansului noilor tehnologii, scalele

care măsoară conceputul de computer anxiety elaborate cu mai mult de 10 ani în urmă au o

fidelitate scăzută. Participanţii erau rugaţi să răspundă cât de tensionaţi se simt atunci când

urmează sau estimează că ar putea să fie antrenaţi în comportamente care vizează utilizarea

noilor tehnologii mobile de comunicare, pe o scală de răspunsuri de tip Likert, de 7 trepte, unde

“1” înseamnă „puţin tensionat”, iar ”7” înseamnă ”foarte tensionat”. MCAS este alcătuită din 38

de itemi şi cuprinde 7 subscale: (1) anxietate care priveşte activităţi de învăţare (ex. a urma un

curs despre folosirea computerelor) ; (2) anxietate privind utilizarea internetului (ex. a accesa

pagini de internet folosind mobile computers); (3) anxietate legată de limitele unor aplicaţii sau

dispozitive (ex. utilizarea unui computer mobil care are o memorie limitată); (4) anxietate legată

de folosirea calculatoarelor în activităţi de muncă/ profesionale (ex. munca indivizilor ar putea să

fie din ce în ce mai mult înlocuită de calculator); (5) anxietate legată de folosirea dispozitivelor

de tehnologie mobile (ex. a lucra propriu-zis cu acestea, folosind diferite aplicaţii);

(6) anxietate legată de configurarea dispozitivelor de tehnologie (ex. dezasamblarea diferitelor

părţi de tip hardware a acestor dispozitive); (7) anxietatea legată de stabilitatea- instabilitatea

conexiunii la internet (ex. a lucra pe un dispozitiv de tehnologie în condiţiile unei conexiuni

slabe la internet). Am tradus şi adaptat această scală (tehnica back-translation) pentru populaţia

adultă din România şi am obţinut o reliabilitate generală bună (Cronbach’s α = .97) şi o

reliabilitate bună pe cele 7 subscale (între Cronbach α = .81 şi Cronbach α = .96), cand am

pretestat această scală pe un eşantion de disponibilitate de persoane de 55 de ani şi peste. De

asemenea, analiza factorială de tip confirmatoriu (CPA) a arătat că putem vorbi de itemi care

încarcă diferit pe cele 7 subscale. Din CPA s-au desprins 7 factori (eigenvalue mai mare dacât 1),

care explică între 64% şi 84% din variaţia observată.

UCLA Loneliness Scale (Russell, 1996). Este un instrument de măsurare a singurătăţii

percepute, care a fost iniţiat de Russell şi colaboratorii (1978; 1980) şi rafinat ulterior – UCLA

Version 3 (Russell, 1996) – versiune pe care am folosit-o în această cercetare. Am ales UCLA

Versiunea 3 din următoarele considerente: (1) este o scală care a fost folosită internaţional pe

adulţi, non-studenţi; (2) are o validitate şi reliabilitate bună în studiile unde participanţii au fost

vârstnici; (3) există studii recente cu folosirea acestei scale pentru a măsura singurătate percepută

la persoane de 65 de ani şi peste. Este vorba de o scala unidimensională, cu 20 itemi, iar

participanţii sunt rugaţi să evalueze cât de des experimentează fiecare dintre situaţiile prezentate

(ex. îmi lipseşte prezenţa unui prieten) de a „1” – „nu simt asta niciodată”, la „5” – „simt asta

deseori”. În urma pretestării, au obţinut un Cronbach α de .84 şi de asemenea analiza factorială

confirmatorie a arătat gruparea itemilor în jurul unui singur factor care explică peste 80% din

variaţia variabilei observate. De asemenea, această scală a obţinut o bună validitate test-retest, în

studii anterioare şi o validitate convergentă ridicată cu alte instrumente standardizate de măsurare

a singurătăţii sociale (vezi Russell, 1996).

Resursele umane mobilizate în cadrul PL 1, anul 2015

În lunile octombrie - decembrie 2016 au lucrat pentru realizarea activităţilor proiectului următorii

membri ai echipei:

Loredana Ivan – director de proiect, coordonator al activităţilor derulate în acestă perioadă, cu rol

central în descrierea metodologiei de cercetare

Corina Buzoianu – cercetător postdoctoral, coordonator al activităţilor de pretestare a

chestionarului, asigurarea trainingului operatorilor de teren şi coordonarea colectării datelor pe

bază de chestionar

George Tudorie – cercetător postdoctoral, responsabil cu realizarea site-ul proiectului, updatarea

cu conţinut a site-ului şi construirea variantei online a chestionarului

Monica Bîra – cercetător postodoctoral, responsabil alcătuire bază de date, introducere a datelor

Rodica Săvulescu – cercetător postdoctoral, responsabil introducerea datelor, analiza şi curăţarea

bazei de date

Ioana Schiau – cercetător postoctoral, responsabil identificarea scalelor în literatura de

specialitate, literature review, traducere şi adaptare scale

Activităţi în cadrul proiectului, pentru lunile Octombrie – Decembrie 2015

1. Literature review, investigarea scalelor folosite în literatura de specialitate pentru măsurarea

computer anxiety. În această etapă am evaluat, împreună cu echipa de cercetare, variantele de

instrumente pentru măsurarea computer anxiety existente în literatura de specialitate şi am ales

MCAS, o scală care măsoară anxietatea faţă de mobile computers. Am selectat această scală

folosind criteriul actualităţii (este o scală mai nouă), criteriul relevanţei (cele mai multe dintre

noile ICT presupun mobile computers sau aplicaţii mobile) şi criteriul grupului pe care aceasta a

fost validată (a fost validată nu doar pe studenţi, ci şi pe persoane adulte, non-studenţi). De

remarcat faptul că majoritatea scalelor care măsoară computer anxiety au fost validate în special

în cercetări pe populaţii de studenţi şi se cunoaşte puţin despre validitatea acestora pe alte

grupuri sociale (non-studenţi)

2. Literature review - investigarea modalităţilor în care a fost investigată singurătatea socială

percepută a indivizilor şi decizia în funcţie de aceleaşi criterii menţionate mai sus, cu privire la

un tip de instrument standardizat care să fie adaptat populaţiei investigate în prezenta cercetare.

Am decis să alegem scala UCLA (Russell, 1996), Versiunea 3, adaptată pentru adulţi, care a fost

folosit anterior în studii cu participanţi de 60 de ani şi peste.

3. Construirea modelului teoretic explicativ al computer anxiety la vârstnici, cu includerea

variabilelor (predictorilor) menţionaţi mai sus. Alegerea predictorilor a fost discutată în cadrul

echipei de cercetare, după parcurgerea etapelor 1 şi 2 şi după analiza literaturii de specialitate.

4. Construirea instrumentului de cercetare – chestionarul (vezi Anexa 1) care cuprinde

variabilele discutate în etapele 1, 2 şi 3. Detalierea protocolului de cercetare, obţinerea acordului

din partea comisei de etică a universităţii privind derularea cercetării, definitivarea procedurii de

cercetare (detaliată mai sus).

5. Pretestarea chestionarului pe 30 de participanţi care reproduc structura eşantionului şi

discutarea rezultatelor cercetării în cadrul echipei. Brainstorming privind introducerea unor

modificări în chestionarul inițial care să răspundă elementelor identificate în procesul de

pretestare.

6. Definitivarea chestionarului final şi construirea bazei de date SPSS

7. Stabilirea criteriilor de eşantionare, culegerea datelor referitoare la populaţia de 60 de ani şi

peste din România şi distribuţia geografică a acestei în funcție de gen, nivel de educaţie şi mediu

de rezidenţă

8. Construirea eşantionului final, stabilirea detaliilor privind volumul fiecărui punct de

eşantionare

9. Construirea variantei online a chestionarului, redactarea preambulului detaliat pentru varianta

online a chestionarului

10. Construirea bazei de date cu emailuri, trimiterea chestionarului în formă online

11. Recrutarea şi selecţia operatorilor de interviu, pe baza voluntariatului. Trainingul operatorilor

de interviu

12. Discutarea chestionarului şi a procedurii de aplicare faţă în faţă a chestionarului

13. Colectarea datelor cu ajutorul chestionarului administrat cu ajutorul operatorilor de teren.

14. Colectarea datelor cu ajutorul chestionarului autoadministrat online

15. Analiza şi interpretarea datelor – rezultate parţiale

16. Testarea validităţii şi fidelităţii scalelor folosire pentru măsurarea computer anxiety şi

singurătate socială

Rezultate parţiale obţinute

1. Atât scala MCAS cât şi scala UCLA au o validitate şi fidelitate bună şi analiza factorială

confirmatorie arată că acestea pot fi folosite în versiunea tradusă şi adaptată pentru populaţia de

60+ la care ne referim în acest proiect.

2. Experienţa anterioară în utilizarea computerelor s-a dovedit un predictor cheie în explicarea

computer anxiety.

3. Vârsta constituie mai degrabă un factor mediator în explicarea computer anxiety, fiind o

variabilă care mediază relaţia dintre experienţa în utilizarea mobile computers şi anxietatea faţă

de acestea.

4. Există diferenţe de gen semnificative, cu femeile având o experienţă mai redusă în utilizarea

noilor tehnologii comparativ cu bărbaţii. Totuşi, când controlăm pentru nivelul experienţei în

utilizarea noilor tehnologii, variabila „gen” este un predictor nesemnificativ în explicarea

computer anxiety.

5. Mediul de rezidenţă al participanţilor s-a dovedit un predictor cheie, dar şi o variabilă

mediatoare, în explicarea computer anxiety. Pe de o parte nivelul computer anxiety este mai

ridicat pentru persoanele în vârstă provenind din mediul rural sau urban mic, indiferent de

experienţa anterioară a acestora în utilizarea noilor tehnologii; Pe de altă parte accesul şi

experienţa acestora cu utilizarea tehnologiilor mobile sunt mai reduse comparativ cu persoanele

vârstnice care locuiesc în oraşele mari.

6. Rolul capitalului social în reducerea computer anxiety este important şi din analiza datelor am

obţinut suport pentru teoria influenţei sociale care explică adoptarea noilor tehnologii sau

reticenţa la acestea.

II. Scopul şi obiectivul proiectului pentru anul 2016

Acest proiect tratează relaţia dintre tehnologie şi vârstă, prin abordarea problemei anxietăţii faţă

de computer (CA). Viziunea inovatoare a proiectului constă în ultilizarea unui mix metodologic

pentru înțelegerea fenomenului: anchetă sociologică pe bază de chestionar (cercetare derulată în

2015), interviuri semi-structurate, participatory action research (cercetări derulate în 2016) şi

netnografie (cercetare care a început în 2016 și s-a finalizat în 2017). Proiectul are o perspectivă

mai puţin normativă asupra anxietății față de calculator – centrată pe rolul suportului social şi pe

surprinderea practicilor cotidiene care pot influenţa nivelul de confort/anxietate în utilizarea

noilor tehnologii la vârstici.

Pentru anul II, 2016, proiectul şi-a propus:

1. Explicare rolului CA (computer anxiety) prin includerea rolului suportului social și al

semnificațiilor atribuite de indivizi noilor tehnologii (Obiectivul 2 al proiectului)

2. Un set de proiecte pilot care presupun implicarea comunității în derularea unor cercetări

de tip colaborativ (participatory action research) – Obiectivul 3 al proiectului. Am

planificat derularea acestor cerectări pilot în București, Brașov și Bacău.

În plus, pentru că în acest an (2016) am beneficiat de o suplimentare a finanțării (cu fonduri

prevăzute să fie alocate în 2017), am început derularea activităților specifice Obiectivului 4 al

proiectului – surprinderea modului în care vârstnicii vorbesc despre dificultăți în folosirea noilor

tehnologii, tipul de suport pe care îl caută și influențele care apar în acest proces. De asemenea,

la începutul anului 2016 (ianuarie-martie), am definitivat interpretarea datelor obținute pe baza

anchetei sociologice (derulate în primul an al proiectului, 2015) – activități specifice pachetului

de lucru PL1. Analiza și interpretarea datelor obținute pe baza anchetei sociologice (folosind

chestionarul autoadministrat) a stat la baza derulării cercetării complementare, calitative (pe

bază de interviu) (martie-august 2016)

În prioada martie 2016 – iulie 2016 am condus cercetarea pe bază de interviuri semi-

sructurate, conform Obiectivului 2 formulat în cadrul proiectului (PL2). De asemenea, în

perioada martie-iulie 2016 am realizat studiile pilot în București, Brașov și Bacău (participatory

action research), conform Obiectivului 3 formulat în cadrul proiectului (PL3). Pachetul de lucru

PL 3 a continuat în lunile august-noiembrie cu arhivarea, analiza și interpretarea datelor.

În plus, beneficiind de suplimentarea finanțării pe 2016 (cu fonduri alocate inițial pentru

2017), am derulat, în lunile iulie –decembrie 2017 etapele de colectarea datelor pentru

cercetarea prevăzută pentru 2017 (PL4), conform Obiectivului 4 formulat în cadrul proiectului.

În 2017 am analiza și interpretat aceste date și le-am valorificat în articole publicate în

lucrări/jurnale de specialitate.

În continuare, vom detalia metodologia și rezultatele obținute în pachetele de lucru PL2 și

PL3, respectiv cercetarea pe bază de interviuri semi-structurate și studiile pilot folosind PAR

(participatory action research). De asemenea, vom prezenta și etapele din PL4 realizate în 2016

(vezi Studiul 3 detaliat mai jos).

Cercetare pe bază de interviu condusă în rândul persoanelor de 60 de ani și peste, pentru a

surprinde semnificațiile atribuite noilor tehnologii

Această cercetare a cuprins trei etape, pornind de la două întrebări de cercetare:

1. Care este mecanismul prin care se activează CA în prezența altora semnificativi și în ce

măsură feomenul de stereotype threat poate fi o cauză a reticenței persoanelor în vârstă

de a adopta noi tehnologii de comunicare și informare?

2. Ce rol au membrii familiei, în special, copiii și nepoții, în adoptarea noilor tehnologii la

vârstnici? Ce se întâmplă atunci când unii dintre acești membri importanți ai familiei

locuiesc la distanțe considerabile? Constituie acest lucru o motivație suplimentară pentru

persoanele vârstnice în a adopta noile tehnologii de comunicare și informare? Ce rol au

site-urile sociale (spre exemplu Facebook) în menținerea contactului cu membrii

familiei?

Pentru a răspunde întrebărilor de cercetare fomulate mai sus, am derulat trei studii folosind ca

tehnică de cercetare interviul semi-structrat, participanții fiind recrutați din rândul persoanele

vârstnice (60 de ani și peste), folosind tehnica bulgărului de zăpadă și având drept criterii de

selecție: genul; categoria de vârstă (60-65 de ani) și respectiv 65 de ani și peste; respectiv nivelul

de educație. Criterii suplimentae de selecție s-au adăugat acestora generale, în fiecare dintre cele

trei studii conduse.

Studiul 1 (vezi Ivan și Schiau, 2016)

În studiul 1 am urmărit înțelegerea computer anxiety ca un proces care se declanșează în

interacțiunea cu ceilalți. Astfel, am adus în discuție un fenomen studiat de peste 20 de ani în

literatura psihosociologică: stereotype thereat (Steele, 1997; Spencer, Steele, & Quinn, 1999;

Appel & Kronberger, 2012). Amenințarea stereotipului apare ca o stare de discomfort resimțită

de indivizi atunci când aceștia sunt confruntați cu o situație de evaluare pe o anumită dimensiune

unde propriul grup este șinta unui stereotip negativ (Appel & Kronberger, 2012). Cele mai

comune exemple în acest sens sunt cele legate de performanțele mai slabe ale femeilor față de

bărbați la testele de matematică în situații în care stereotuipul negativ cu privire a propriul grup

(“femeile nu sunt atât de bune la matematică comparativ cu bărbații“) este activat direct ( ex.

explicit prin afirmații) sau indirect – prin elemente subtile de comportament (Huguet & Régner,

2007; Marx & Roman 2002); sau cele referitoare la performanțele superioare ale femeilor la

sarcini care reclamă abilități sociale (Koenig, & Eagly, 2005), în situații în care stereotipul

negativ cu privire la grupul bărbaților este activat direct sau indirect (“femeile au abilități sociale

superioare bărbaților“).

Existe referiri sporadice în literatura de specialitate (Maurer, 1994; Parayitam, 2010) la

faptul că emoțiile negative experimentate de indivizi în situații de evaluare din partea celorlalți

sau în situații de autoevaluare a performanțelor proprii în utilizarea noilor tehnologii, îi poate

determina, în special pe vârstnici (asupra acestui grup existând un stereotip negativ legat de

folosirea noilor tehnologii), să subperformeze și să devină mai reticenți în a folosi noi aplicații.

Autorii menționați se referă la computer anxiety ca o situație similară fenomenelor: text anxiety

sau math anxiety - fenomene analizate pe larg în literatura de specialitate (Fletcher & Deeds,

1994; Gibson et al., 2014). Totuși, studii sistematice care să explice legătura dintre stereotype

threat și computer anxiety nu există și relația dintre cele două fenomene este mai degrabă

sugerată prin analogie cu alte instanțe sociale în care a fost studiat anterior stereotype threat.

De aceea, în acest Studiu 1, ne-am oprit asupra identificării situațiilor din viața celor în

vârstă care ar putea genera computer anxiety, referindu-ne la situațiile de interacțiune cu ceilalți

care fac saliente stereotipuri negative legate de propriu grup de vârstă (în speță stereotipul larg

împărtășit conform căruia vârstnicii nu sunt atât de familiarizați cu noile tehnologii și nici atât de

abili în utilizarea acestora, comparativ cu tinerii). Astfel, am urmărit identificarea unor

mecanisme sociale care antrenează CA prin intermediul stereotype threat. Ipoteza cercetării

noastre este aceea că în situațiile sociale în care stereotipurile legate de propriul grup de vârstă

și utilizarea noilor tehnologii sunt saliente, indivizii vor tinde să experimenteze un nivel ridicat

de computer anxiety care poate genera o scăderea a performanțelor în utilizarea noilor tehnologii

și, de asemenea, reticență în adoptarea acestora. Deja în studiile conduse anterior în prezentul

proiect (PL1) am arătat că nivele moderate ale CA pot fi funcționale pentru indivizi, în timp ce

nivele ridicate ale CA sunt disfuncționale și generează reticență în utilizarea noilor tehnologii.

În acest studiu am analizat, din descrierile participanților, situațiile care indică

amenințarea stereotipului (saliența propriului grup de vârstă și a relației cu tehnologia, inclusiv

saliența stereotipurilor negative legate de vârstici și noile tehnologii) și modul în care astfel de

instanțe de interecțiune generează sentimente de discomfort și neajutorare, tipice pentru CA –

sentimente care pot determina performanțe mai scăzute în utilizarea noilor tehnologii și

reticență în adoptarea acestora.

Metoda

Am condus 22 interviuri în București și Brașov folosind tehnica interviului semi-structurat.

Interviurile au fost înregistrate și am procedat la transcrierea lor, pentru analiza datelor. După

derularea interviurilor, am colectat date despre statutul socio-economic al participanților, vârsta,

genul, numărul de obiecte de tehnologie folosite și tipul lor (ex: laptop, telefon mobil, tabletă

etc.) și respectiv experiența în ultilizarea acestor tehnologii. Pentru a răpunde întrebărilor de

cercetare formulate, am analizat din cadrul transcripturilor, în studiul 1, doar datele care se

refereau la utilizarea noilor tehnologii în viața de zi cu zi, în interacțiunea cu ceilalți de diferite

vârste și în diferite situații de interacțiune (reacții ale celorlalți sau autoevaluări) care ar fi putut

constitu indicatori ai stărilor de disconfort specifice computer anxiety (vezi Anexa 2 pentru

ghidul de interviu).

Participanții

Dintre cele 22 de interviuri conduse, am analizat datele a 12 interviuri, unde această

problematică a rolului stereotype threat în producerea anxietății față de tehnologie a apărut în

mod specific în descrierile participanților. Participanții proveneau din mediul urban: din Brașov

(6 interviuri) și București (6 interviuri). Selecția participanților s-a realizat în zone urbane, acolo

unde accesul la noile tehnologii este mai ridicat; numeroase statistici arătând disparități între

mediul rural și urban în accesul și folosirea noilor tehnologii în România. Aceste disparități sunt

mai accentuate la vârstnici (60+), unde accesul la internet variază între 5-6% în orașele mici și

mediul rural și 20-30% în orașele mari (conform ultimelor date produse de ITU, 2016). Am

condus câte două interviuri pentru fiecare dintre următoarele categorii (axe de selecție a

participanților): genul (femeie, bărbat); categorie de vârstă (60 – 65 și respectiv 66+) și nivel de

școlaritate (mediu - 8 clase și peste, respectiv educație superioară – absolvent de facultate/

colegiu).

Principalele rezultate obținute

Participanții au arătat un nivel ridicat de conștientizare a stereotipurilor legate de vârstă

și utilizarea ICT. În situații sociale în care sunt în preajma copiilor sau a tinerilor în

general, nivelul de conștientizare a acestor stereotipuri legate de vârstă și utilizare a

noilor tehnologii crește. De asemenea, când sunt în prezența altora semnificativi mai

tineri, vârstnicii conștientizează mai puternic nu doar apartenența la un anumit grup de

vârstă, prin comparație, ci și stereotipul negativ asociat acestui grup, relativ la utilizarea

noilor tehnologii de comunicare.

Respondenții descriu prin atribute similare conținutul stereotipului legat de vârstă și

utilizarea noilor tehnologii, ceea ce arată faptul că acesta este puternic interiorizat și

vorbim de o schemă mentală biene structurată și larg împărtășită: tinerii sunt, în

descrierea participanților noștri, cei care dețin cunoștințele necesare utilizării noilor

tehnologii și tot ei sunt percepuți ca având competențele de a disemina aceste

cunoștințe către cei în vârstă.

Respondenții au semnalat prezența stereotype threat când au fost rugați să descrie ce cred

“ceilalți, în general” despre grupul lor de vârstă și modul în care oamenii din acest grup

de vârstă utilizează noile tehnologii de comunicare.

Internalizarea stereotipurilor legate de vârstă și noile tehnologii nu se reflectă doar în

modul în care indivizii vorbesc despre ei înșiși și modul în care încorporează aceste

tehnologii în viața de zi cu zi, dar și în modul în care vorbesc despre tehnologie în

general, în relațiile sociale cu ceilalți, inclusiv cu cei din aceeași categorie de vârstă.

Chiar și respondenții care se declarau mulțumiți cu propriile competențe de a utiliza noile

tehnologii și declarau că au abilități ridicate de a utiliza diferite aplicații, au interiorizat

stereotipul negativ și descriu propriul grup de vârsta ca fiind destul de puțin capabil să

utilizeze noile tehnologii de comunicare.

De asemenea, cei intervievați au dus în discuție nu doar stereotipuri legate de vârstă și

utilizarea de noi tehnologii, ci și stereotipuri de gen. Aceste rezultate deschid o nouă linie

de cercetare, cea a intersecției dintre gen și vârstă, în activarea fenomeneului de

stereotype threat, când analizăm CA la vârstnici. Cercetare poate fi relevantă și pentru

contextul social românesc, unde caracteristicile rolurilo tradiționale de gen sunt

accentuate, mai ales dacă avem în vedere grupul pe care conducem cercetarea. În

concluzie, viitoare cercetări trebuie să analizeze rolul stereotipurilor de gen în adoptarea

noilor tehnologii.

Datele cercetării au arătat că participanții au raportat numeroase indicii specifice stării de

anxietate la utilizarea noilor tehnologii, mai ales în descrierea unor situații în care aceștia

se aflau în prezența altora. Aceste date sunt consonante cu ipoteza care a stat la baza

prezentei cercetări, potrivit căreia alții relevanți pot acționa ca factori inhibitori generând

reducerea performanțelor indivizilor în utilizarea noilor tehnologii și creșterea reticenței,

mai ales atunci când alții relevanți reiterează direct sau indirect (uneori prin simplă

prezență) stereotipurile negative asociate vârstnicilor sau fac apartenența la grupul

“vârstnicilor“ mai salientă.

Anxietatea față de tehnologie și indiciile prezenței acestei stări de disconfort sunt astfel

situaționale, dependente de contextul social și de alții relevanți cu care individul

interacționează. Prezența stereotipurilor legate de vârstă și utilizarea noilor tehnologii,

puternic interiorizate la nivel indivizilor, fac ca situațiile sociale în care sunt activate

aceste stereotipuri să fie destul de variate. În special situațiile în care indivizii nu pot

rezolva sarcini care presupun utilizarea noilor tehnologii și se află în prezența altora mai

tineri antrenează elemente specfice anxietății, neliniște, derăbdare și posibil abandon al

sarcinii.

Ceea ce participanții descriu ca urmare a apariției indicatorilor specifici anxietății sunt:

teama, reținerea de a utiliza o anumită tehnologie sau o anumită aplicație, respingerea

acesteia sau dimpotrivă complianța. Fiecare dintre aceste manifestări poate influența

negativ performanțele indivizilor în folosirea noilor tehnologii de comunicare și

informare.

Studiul 2

În studiul 2 (Ivan & Fernández-Ardèvol, 2017) am explorat modul în care comunicarea cu

nepoții și copiii aflați în straăinătate sau la distanțe considerabile de casă influențează modul în

care vârstnicii se raportează la noile tehnologii și sunt motivați să învețe noi aplicații. De

asemenea, în acest studiu am analizat motivația vârstnicilor de a abandona utilizarea unor

tehnologii, atunci când acestea încetează să mai ofere gratificații. Pentru analiza și interpretarea

datelor am folosit teoria “gratification niche of a medium” (Dimmick, Kline, & Stafford, 2000),

conform căreia, o nouă tehnologie este utilizată când aceasta oferă gratificații suplimentare față

de cele pe care individul le avea prin utilizarea altor tehnologii (anterior adoptate).

De asemenea, am pornit de la studile de specialitate care arată faptul că lipsa contactului

cu membrii familiei îi face pe bătrâni vulnerabili și are impact negativ asupra satisfacției cu viața

și bunăstării individule (Santanta et al., 2005). Am analizat studii care arată faptul că vârstnicii

valorizează activitățile care le permit să petreacă timp mai mult cu membrii familiilor lor și sunt

dornici să investească timp și resurse pentru astfel de activități. În acest sens, folosirea noilor

tehnologii se înscrie în tipul de activități care permit menținerea contactului cu membrii familiei

care locuiesc la distanțe considerabile față de cei rămași acasă (de obicei vârstnici). În prezenta

cercetare am urmărit modul în care participanții se raportau la noile tehnologii în acest cadru – ca

activități de menținere a relației cu membrii familiei și modul în care vârstnicii atribuie o valoare

utilitară suplimetară noilor tehnologii, față de mediile tradiționale de comunicare. De asememea,

ne-a interesat ce se întâmplă atunci când membrii familiei se întorc acasă (pe perioade lungi de

timp) sau definitiv și în ce măsură putem vorbi de abandorarea utilizării anumitor aplicații sau

tehnologii care intraseră în rutina zilnică, dacă valoarea funcțională a acestora scade (ex. nu se

mai constituie ca un liant important în păstrarea contactului cu membrii familiei).

În cadrul acestei cercetări am condus 20 de interviuri în România, cu persoane de 60 de

ani și peste care aveam membrii ai familiei plecați în străinătate. Consonant cu obiectivul anunțat

al proiectului, acela de extindere a metodologiei de cercetare în alte țări și conducerea de

cercetări comparative folosind aceeeași metodologie, am extins împreună cu Mireia Fernández-

Ardèvol cercetarea în Barcelona (Catalonia, Spain), Los Angeles (California, USA), Toronto

(Ontario, Canada) și respectiv în Montevideo (Uruguay) și Lima (Peru). Astfel am prezentat

datele într-un articol publicat într-un jurnal de specialitate (Ivan & Fernández-Ardèvol, 2017). În

total am analizat date din 163 de interviuri, deși, în țările menționate aici (exceptând România)

nu toți cei intervievați aveau copii sau nepoți în străinătate. Astfel, am selectat informațiile care

se refereau la comunicarea cu membrii relevanți ai familiei aflați la distanțe considerabile de

participanții la studiu (peste 500 Km).

Participanții

Un eșantion de 163 de persoane peste 60 de ani au fost intervievate (20 din România), în special

din regiuni urbane. În România, numărul interviurilor conduse din zonele urbane a fost egal cu

cel din regiunile rurale. Vârsta participanților a variat între 60 de ani și 98 de ani, iar în România

între 60 de ani și 78 de ani. În Lima, au fost intervievate predominant persoane din medii

defavorizare economic, pe când Los Angeles și Toronto, în special participanți cu venituri și stat

economic peste medie. În România statutu socio-economic al participanților a fost de nivel

mediu, iar nivelul acestora de școlaritate – cel puțin 8 clase terminate. Șapte persoane, dintre cele

intervievate în România (în mediul urban) aveau studii superioare.


Valoarea instrumentală asociată noilor tehnologii a fost identificată în toate țările unde

am condus interviuri cu vârstnici, inclusiv în România

Participanții s-au referit la folosirea noilor tehnologii având o abordare utilitatistă, oferind

suport pentru teoria gratificațiilor marginale (gratification niche of a medium theory).

Pentru a încorpora o nouă tehnologie sau aplicație în viața de zi cu zi, indivizii din

această categorie de vârstă trebuie să îi perceapă valoarea funcțională suplimentară.

Această viziune utilitaristă supra noilor tehnologii de comunicare și informare a indicat

un model dinamic al utilizarii noilor tehnologii la vârstnici: respingere-adoptare-

respingere–re-adoptare, în funcție de cerințele funcționale ale diferitelor situații sociale

și relațiile pe care vârstnicii lestabiliesc cu membrii importanți ai familiei. Astfel,

plecarea membrilor apropriați din familie constituie un factor motivator pentru vârstnicii

care respingeau anterior utilizarea anumitor tehnologii, să învețe să le utilizeze și să

folosească aspecte noi pe care respectiva aplicație le permite. Totuși, cele mai multe

studii pe vârstnici se opresc la acest model simplu, liniar în care respingerea initială este

urmată de adoptarea noilor tehnologii. Cercetările conduse de noi au indicat mai degrabă

un model circular, descris mai sus: revenirea unor membri ai familiei, fie și pentru o

perioadă scurtă de timp, în proximitatea celor vârsnici reduce motivația de a folosi o

anumită tehnologie (ex. Skype sau Viber) chiar dacă folosirea acestor aplicații intrase în

rutina zilnică. Odată gratificația pierdută, persoana se poate reîntroarce la situația de

respingere. În acest proces dinamic de respingere și adoptare a unor aplicații, distanța față

de membrii apropiați familiei și necesitatea de a menține legătura cu aceștia joacă un rol

important.

Similar altor studii din literatura de specialitate am identificat faptul că exercitarea rolului

de bunic/bunică constituie o motivație suplimentară pentru adoptarea noilor tehnologii,

în special în perioda copilăriei nepoților.

Datele obținute în acest studiu susțin rezultatele obținute în PL1 –cele obținute din

ancheta sociologică: experiența în utilizarea unei anumite tehnlogii sau a unui anumit

dispozitiv este un factor important în continuitatea utililizării acestei tehnologii și în

formarea atitudinii pozitive/negative față de utilizarea noilor tehnologii în general.

Datele din aceste studiu au arătat diferențe de gen interesante, care se cer mai mult

explorate. În comunicarea cu membrii familiei plecați îm străinătate femeile jocă un rol

mai important, cel puțin dacă ne referim la menținerea legăturilor cu cei plecați, relații de

tip suport emoțional și comunicarea experiențelor cotidiene. De aceea, o parte importantă

a respondenților de sex feminin s-au arătat mai motivați să învețe noi aplicații, în special

cele care să le permită împărtășirea cu cei dragi a detaliilor vieții cotidiene și au avut o

atitudine generală mai pozitivă față de noile tehnologii, au manifestat mai puțină reticență

și mai mult entuziasm față de posibilitatea de a învăța utilizarea anumitor aplicații.

Pornind de la aceste rezultate am condus Studiul 3, care este detaliat mai jos.

Studiul 3

În studiul 3 (vezi Ivan & Hebblethwaite, 2016 - secțiunea publicații), am pornit de la analiza

modului în care bunicii comunică folosind noile tehnologii cu ajutorul site-urilor sociale. Am

ales aplicația Facebook, fiind aplicația cea mai utilizată de vârstnicii din România. Pachetul de

lucru PL4, detaliat în proiect, presupune aplicarea metodei etnografice pe o comunitate online.

Am selectat un astfel de grup creat pe Facebook – Grupul Bunicilor -

https://www.facebook.com/groups/mioaica/ și am analizat, folosind specificul netnografiei (vezi

Kozinets, 2010), modul în care acest grup creat în mod natural, în spațiul virtual, poate fi tratat

ca o comunitate online și analizată prin tehnici specifice virtual ethnographic research

(netnography). Ulterior, am arhivat datele privind conținutul communicațional în această

comunitate, pe o perioadă de 6 luni și am analizat, folosind tehnici de analiză de conținut,

elementele principale ale profilurilor de Facebook pentru actorii cheie din cadrul comunității

(aspecte socio-demografice, numărul mediu de postări într-o săptămână, conținutul postărilor,

elemente din pagina de profil - ex. Interese, hobby-uri evenimente etc.) și nivelul de utilizare a

opțiunilor Facebook (ex. pasiv versus activ -creare de conținut).

De asemenea, am condus 5 interviuri în profunzime cu persoane cheie din cadrul

comunității online investigate. Datele obținute pe baza acestor 5 interviuri au fost comparate cu

cele obținute în Canada, regiunea Montreal în alte 5 interviuri, folosind un ghid de interviu

similar (intervievații erau bunici care aveau un cont de Facebook și comunicau cu membrii

familiei, prin intermediul Facebook). În Canada, nu am reușit identificarea unei comunități

online comparabile, deși sunt numeroase comunități online ale vârstnicilor. Totuși, cea

identificată de noi în România este o comunitate în care participanții se autodefinesc pe ei înșiși

ca “bunici” și nu am identificat o comunitate similară în Canada.

Datele astfel arhivate au fost interpretate ca parte din PL4 – anul 2017. Rezultate

preliminarii ale acestui studiu au fost prezentate în cadrul conferinței Internaționale International

Sociological Associatation, Viena, 2016 (vezi lista publicații).

Rezultatele Studiului 3

Datele colectate cu ajutorul interviurilor (cei 5 membri cheie ai comunității online din

România și cele 5 interviuri conduse pe bunicii din Canada) arată tendința indivizilor de

a schimba între diferite modalități tradiționale/mai noi de a comunica, chiar dacă noile

tehnologii încorporează aplicații care substituie tehnologiilor tradiționale. Spre exemplu,

mai mulți respondeți accesează conținuturile Facebook ale celor cu care comunică fără a

oferi un feedback direct în mediul virtual, ci oferă feedback în momentul care permite

comunicarea față-în față cu aceștia sau prin apel la tehnologii de comunicare tradiționale

(ex. la telefon).

Participanții intervievați de noi au manifestat interest ridicat față de folosirea Facebook,

dar sunt mai degrabă utilizatori pasivi. Când creează conținuturi, acestea iau forma

fotografiilor însoțite de scurte remarci sau a citatelor inspiraționale care trimit la emoții.

Cu membrii familiei, participanții preferă să vorbească la telefon sau pe Skype și mai

puțin să utilizeze social network websites (Facebook)

Respondeții sunt preocupați de norme legate de păstrarea vieții private (în Canada) și

respectiv păstrarea decenței (România), de aici derivând și principlele îngrijorări legate

de folosirea Facebook sau reticența în utilizarea acestor rețele sociale.

Participatory Action Research (PAR) -studii pilot realizate în București, Brașov și Bacău

folosind metodologii colaborative. Utilizarea PAR în studiul adptării noilor tehnologii la

vârstnici

Cele trei studii pilot s-au derulat în perioada martie-iulie 2016, iar în lunile august-noiembrie

am arhivat, analizat și interpretat datele (vezi Ivan, Dumitriu, & Săvulescu, 2016; Dumitriu,

Ivan, & Bîra, 2016 –lista publicații).

Premise

Când investigăm folosirea ICT la vârstnici, trebuie să ținem seama de fapul că nevoile

vârstnicilor legate de utilizarea noilor tehnologii ar putea fi diferite de cele ale altor grupuri de

vârstă. Viziunea utilitaristă în abordarea noilor tehnologii de către vârstnici a fost evidențiată

deja în studiile anterioare și este mai puțin regăsită la utilizatorii tineri – unde abordarea noilor

tehnologii are în principal o valoare hedonistă (o discuție pe această temă în Fernández-Ardèvol,

& Ivan, 2013). În consecință, folosirea participatory action research (PAR) este o opțiune

metodologic importantă când investigăm modul în care vârstnicii se raportează la noile

tehnologii, pentru că presupune colectarea de date pornind de la nevoile celor care utilizează

aceste tehnologii (Demiris et al., 2008). Training-ul participanților pentru a folosi diferite

aplicații, incluzând aplicații de tip social network sites, este benefic pentru obținerea de date

valide, care au semnificație în contexte sociale reale, autentice, pentru participanți și constribuie

la fenomenul de empowerment al vârstnicilor în relația cu noile tehnologii.

PAR este o aboradre metodologică utilă dacă avem în vedere următorele aspecte:

(1) familiarizarea participanților – experiența directă în utilizarea unei anumite

tehnologii/aplicații, în timp ce participanții au ocazia să reflecteze asupra acestei experiențe, să

surprindă semnificațiile și rolului respectivei tehnologii/aplicații în viața proprie, inclusiv

posibilele avantaje și dezavantaje;

(2) creșterea încrederii în propriile abilități de a utiliza anumite tehnologii/aplicații – construirea

unor semnificații pozitive pentru experiențele inițiale/succesive în utilizare a unei anumite

aplicații, aspect definitoriu în adoptarea noilor tehnologii și în continuarea utilizarii lor.

Design-ul cercetării

Am condus trei studii pilot folosind PAR, în Brașov, Bacău și București. În fiecare dintre aceste

studii participanții au fost inițiați în utilizarea Facebook pentru a comunica cu prieteni, membri,

ai familiei, cunoscuți. Fiecare studiu pilot s-a derulat sub forma unui training, de două zile, care

a cuprins mai multe etape de inițiare și de colectare a datelor.

Etapa 1. Evaluarea inițială. Participanții (12-15 în fiecare dintre cele trei studii pilot) au fost

recrutați dintre personele cu vârste de 60 de ani și peste, având studii medii sau superioare,

rezidenți în localitatea unde se desfășura studiul, cu nivel scăzut de utilizare a noilor tehnologii

(după declarațiile proprii). Participanții și-au dat acordul pentru a participa la un training privind

utilizarea Facebook pentru a comunica cu familia sau prietenii. Training-ul se derula pe parcursul

a două zile consecutive (aproximativ 8 ore în fiecare zi). Parteneriate cu instituții care să susțină

recrutarea participanților și derularea sesiunilor de training au fost inițiate în fiecare oraș (vezi

secțiunea Publicații 2016). De asemenea, participanții erau anunțati că vom suporta costurile

legate de masă și că vom avea un laborator cu calculatoare la dispoziție, în timp ce trainerii vor fi

tineri, studenți. În etapa de evaluare inițială, care preceda sesiunea de training, am condus, în

fiecare oraș, un focus grup cu participanții pentru a evalua competențele acestora în utilizarea

noilor tehnologii, ceea ce își doresc să învețe, motivația de a cunoaște mai multe despre diferite

aplicații, temerile legate cu utilizarea Facebook, așteptări cu privire structura celor două zile de

training și cu privire la trainerii implicați (studenți).

Etapa 2. Derularea sesiunii de training. Spre deosebire de studii similare în care antrenarea

vârstnicilor în a utiliza o anumită tehnologie era făcută în sesiuni de grup, am introdus o inovație

metodologică, preferând ca fiecare participant să aibă un trainer special asignat (un student) care

participa la sesiunea de evaluare inițială, își nota așteptările participantului cu care urma să

lucreze, nivelul lui de cunoștințe cu privire la noile tehnologii, motivații, temeri exprimate etc.

Am optat pentru un asemenea design pentru că nivelul de cunoștințe al participanților era destul

de divers, așteptările aveau un caracter particular și nevoia de a fi îndrumați, în mod individual

și nu în grup a fost exprimată în fiecare dintre focus grupurile conduse. Așadar, sesiunile de

training se derulau in grup, în aceeași sală, dar fiecare participant lucra practic cu trainerul său,

într-o relație în care relevanța sarcinilor era construită în mod particular, cu fiecare participant.

Fiecare trainer lucra diferit cu participantul asignat în funcție de nivelul anterior al acestuia de

cunoștințe în utilizarea noilor tehnogii, familiaritatea cu aplicațiile de tip social network sites și

motivația de a învăța anumite lucruri. În general, participanții erau asistați în construirea unor

profile de Facebook sau în personalizarea unor profile deja existente. De asemenea, construirea

de conținuri și interacțiunea dintre Facebook și alte aplicații (ex. Email, Skype, aplicații comune

din calculator) faceau parte din acest proces de training, în funcție de nevoile de comunicare ale

fiecărui participant. Fiecare trainer urmase un curs de Metode de Cercetare la SNSPA și era

special instruit să conducă discuții libere cu participantul pentru a identifica interesele în

utilizarea aplicațiilorde tip ICT, așteptările, nevoile zilnice de comunicare folosind noile

tehnologii, tipul de aplicații preferat, teme de discuție preferate pe internet, hobby-uri etc. De

asemenea, trainerul putea răspunde unor probleme legate de securitatea utilizării aplicației

respective, anonimatul, păstrarea vieții private etc., dacă acestea erau formulate de participanți în

timpul training-ului. Fiecare trainer nota elementele principale ale discuției cu participantul de-a

lungul celor 2 zile, folosind o fișă de note de observație. Notele de observație, dar și înregistrări

video din timpul sesiunilor de training au fost folosite ca material de analiză (date de cercetare)

pentru a fi interpretate ulterior. S-a cerut acordul participanților pentru a folosi aceste materiale,

în scop științific și pentru a publica anumite fotografii din timpul derulării sesiunilor de training

pe site-ul proiectului (http://centrucomunicare.ro/agetech/home.html).

Etapa 3. Evaluarea intermediară. În această etapă am condus discuții de grup cu participanții

(la începutul zilei 2 de training) pentru a surprinde semnificațiile conținuturilor create,

Participanții au abordat dificultățile întâmpinate, oportunitățile de comunicare identificate și

intenția de a utiliza elementele învățate, în continuare.

Etapa 4. Facebook Group co-creation. Participanții discută între ei și creează o comunitate

online – un grup de Facebook care să poată fi utilizat în continuare, după terminarea studiului

pilot. Structura cestui grup (public sau privat, cu drept de administrare din partea unei singure

persoane sau a mai multor persoane), layout, detalii de personalizare a grupului, inclusiv numele

grupului au fost alese de participanți, trainerii asumându-și mai degarbă un rol pasiv în acest

proces. În toate cele trei studii pilot trainerii au fost invitați să facă parte din grup și de asemenea

membrii echipei de cercetare au primit această invitație. De menționat că, în toate cele trei studii

pilot, s-a ales varianta unui grup public. Am folosit note de observație și înregistrări parțiale ale

acestei etape pentru a analiza procesul deliberativ de constituire a grupului online. Folosind

tehnica Photo Voice, adesea utilizată în cercetările de tip Participatory Action Research, fiecare

participant a fost rugat să posteze, pe grupul deja creat o fotografie care să reprezinte, în viziunea

sa, experiența trăită în aceste zile în cadrul sesiunii de training. Participanții au fost rugați să

reflecteze asupra alegerii făcute și ce semnificație are conținutul creat pentru ei (de ce au ales

această poză și cum reflectă ea modul în care au trait experiența în cadrul studiului pilot).

Etapa 5. Evaluarea finală. Fiecare participant a fost intervievat (folosind tehnica interviului

semi-structurat) despre experiența celor două zile. În cadrul interviului, am avut ca puncte de

discuție: (1) așteptările inițiale; (2) derularea sarcinilor în ziua 1; (3) derularea sarcinilor în ziua

2; (3) relația cu trainerul și importanța folosirii unui design unu la unu în procesul de inițiere;

(4) elemente mai dificile și ce anume a fost perceput ca fiind ușor de realizat; (5) intenția de a

utiliza cele învățate în viitor; (6) dificultăți percepute pentru a utiliza cele învățate în viitor; (6)

impresia de ansmblu asupra modului în care s-au derulat lucrurile pe parcursul întregii sesiuni –

loc, format, aspecte organizatorice, logistică, masă etc.; (7) elemente care pot fi îmbunătățite în

studii pilot viitoare. Această etapă permite discutarea critică a unui asemenea design de cercetare

și a limitelor pe care le implică cercetarea de tip colaborativ. De asemenea, acestă etapă a

presupus investigarea intenției participanților de utiliza aplicații similare în continuare, în

interacțiunile zilnice, nivelul de empowerment al individului în folosirea independentă a site-

urilor sociale și nivelul de implicare în adoptarea noilor tehnologii, în viitor. Faptul că avem

acces, ca membri ai echipei de cercecetare, la grupurile de Facebook create de participanți, ne

permite analiza postărilor ulterioare din cadrul grupului și modul în care participanții au folosit

aspectele învățate, în interacțiunile viitoare. Ne-am propus să analizăm conținuturile elaborate

sau împărtășite de participanți pe cele trei grupuri de Facebook pentru o perioadă de 3 luni, după

derularea studiului pilot.


Participanții au manifestat reticență în a se înscrie la sesiunile de training derulate de noi,

date fiind experiențele anterioare, mai puțin plăcute, cu astfel de training-uri.

Modalitatea clasică – un singur trainer și mai mulți participanți cu nivele de competență

diferite erau aspectele care au fost menționate ca inhibitorii. De asememea, ideea unui

curs în manieră tradițională nu li se părea utilă.

Atragerea participanților pentru asemenea tipuri de cercetări de tip colaborativ, în special

a participanților în vârstă, este în sine o provocare. Am derulat parteneriate cu instituții

care au putut susține demersul de cercetare (vezi lista de parteneriate prezentate la

secțiunea Publicații)

Considerăm că am identificat o modalitate de a facilita accesul participanților la

asemenea studii, care a fost testată cu succes în prezentul proiect, în studiul pilot derulat

la Brașov. În acest studiu pilot, pentru recrutatea participanților, am făcut apel la media

tradiționale – radio, iar participanții interesați de studiul nostru puteau suna la un număr

de telefon și puteau vorbi direct cu cineva din echipa de cercetare. În București, am

realizat un parteneriat cu o Organizație Non-guvernamentală, care derula programe cu

voluntari vârstnici, iar în Bacău am folosit pentru recrutarea participanților studenți (de

la Facultatea de Litere) care au recrutat dintre proprii bunici, rude etc. Putem

concluziona că modalitatea cea mai eficientă de a recruta participanți, dintre cele trei

menționate aici, acolo unde este posibil, este apelul la tehnologiile tradiționale de

comunicare. Pentru că problema recrutării participanților pentru studiile de tip

colaborariv există peste tot în lume, în urma derulării acestui studiu, directorul

proiectului a fost invitat să vorbească în Canada la Universitatea Concordia Montreal

despre experiența în acest proiect cu recrutarea participnților și despre rolul media

tradiționale în apelul la participanții vârstnici, în studiile care se referă la noile media de

comunicare.

Odată recrutați, participanții au manifestat un entuziasm ridicat față de programul

derulat, entuziasm care a fost resimțit imediat în interesul crescut față de sarcini,

colborarea excelentă cu trainerii, atenția la sarcini, plăcerea de fi parte din cercetare.

Aceste date, surprinse atât în interviuri cât și în materialele video, arată de fapt că,

dincolo de reticența inițială, interesul vârstnicilor (cel puțin al celor din România) pentru

sarcini care presupun inițierea și familiarizarea cu noile tehnologii de comunicare este

deosebit de ridicat. Am avut solicitări numeroase de continuare a studiilor pilot în alte

orașe sau pe alte grupuri de partcipanți. De asemenea, feedback-ul foarte pozitiv

privind derularea studiului nostru se poate pune pe seama a interesul ridicat al vârsnicilor

față de asemenea acțiuni care îi fac să treacă de reticența inițială în utilizarea anumitor

noilor tehnologii.

Entuziasmul vârstnicilor față de sarcinile prezentate, dar și rapiditatea cu care aceștia au

învățat anumite lucruri au redus prejudecățile inițial formulate de unii dintre traineri

(care aveau așteptări scăzute cu privire la competențele participanților). Deși principala

critică în a avea traineri studenți poate fi chiar activarea prejudecăților și a fenomenului

de stereotype threat (investigt de noi în sudiile pe bază de interviuri prezentate anterior),

totuși, un asemenea design de cercetare contribuie la reducerea prejudecăților inițiale,

mai ales dacă durată interacțiunii crește (cum este cazul prezentul studiul în care

trainerul și participantul asignat derulau împreună sarcini pe durata a două zile). De

altfel, ceea ce participanții au apreciat în mod deosebit a fost faptul că am organizat

sesiunile în așa fel încât fiecare să aibă un trainer asignat, care să se plieze pe nivelul și

așteptările fiecăuia. Mulți participanți au declarat că “nu au simțit trecerea timpului“ pe

percursul celor două zile și au apreciat faptul că am avut de făcut lucruri împreună, dar și

separat, fiecare cu trainerul asignat. De fapt, reticența unora în a se înscrie la cursuri care

presupun inițierea în anumite aplicații sau tehnologii (ex. aplicații pe calculator) vine

inclusiv dintr-o subestimare a proprilor competențe și din teama că “alții din grup“ îi vor

evalua negativ. Prin asignarea unui trainer care să lucreze pe sarcini specifice și adaptate

fiecărui participant, am redus semnificativ aceste temeri și am reușit să cream sarcini

care au relevanță reală pentru participanți.

Relația dintre traineri și participanți a fost una de încredere și susținere reciprocă. În

unele cazuri a continuat după terminarea studiului pentru următoarele luni. De fapt,

contextual inter-generațional este unul propice învățării atunci când ne referim al noile

tehnologii pentru că acesta presupune activarea stereotipurilor existentente de ambele

părți (ex: stereotipul potrivit căruia vârstnicii sunt mai reticenți la adoptarea noilor

tehnologii, sau cel care se referă la faptul că tinerii sunt foarte buni cunoscători ai

aplicațiilor care utilizează noile tehnologii de comunicare și informare) și eliminarea sau

diminuarea lor prin interacțiunea trainer-participant. Discuțiile purtate ulterior cu

trainerii au relevant diminuarea stereotipurilor negative inițiale și o percepție mai critică

privind propriile competențe în utilizarea noile tehnologii. Studiile pilot derulate de noi

pot fi privite și ca un exercițiu de succes în încercarea de a reduce prejudecățile care

genereză obstacole în comunicare dintre generații pe tema noilor tehnologii.

Consonant cu rezultatele obținute de noi în studiile anterioare, am identificat și în

prezentul studiu atracția vârstnicilor pentru conținuturile vizuale (tip fotografie, material

video etc.). O analiză a conținuturilor vizuale produse de partcipanați a fost prezentată la

o conferință de specialitate (Dumitriu, Ivan, & Bîra, 2016 –vezi secțiunea publicații).

Resursele umane mobilizate în anul 2016

În anul 2016 au fost mobilizată întreaga echipă, dată fiind diversitatea studiilor conduse,

prezentate anterior:

Loredana Ivan – director de proiect, coordonator al activităţilor derulate în această perioadă, cu

rol central în descrierea metodologiei de cercetare, coordonarea derulării studilor, analiza și

interpretarea datelor de cercetare;

Corina Buzoianu – cercetător postdoctoral, coordonator al studiului pilot derulat în Bacău,

responsabil cu trainingul studenților care au partcipat la studiile pilot, cu logistica de cercetare și

arhivarea datelor de cercetare;

George Tudorie – cercetător postdoctoral, responsabil cu realizarea site-ul proiectului, updatarea

cu conţinuturi a site-ului şi selectarea materialelor de promovare a proiectului pentru recrutarea

participanților. De asemenea, George Tudorie a răspuns de stabilirea parteneriatelor pentru

susținerea recrutării participanților;

Monica Bîra – cercetător postodoctoral cu rol în analiza și interpretarea datelor de cercetare

colectate în studiile pilot. De asemenea, Monica Bîră a avut contribuții în menținerea legăturii

cu participanții și prezentarea rezultatelor obținute în studiile pilot;

Rodica Săvulescu – cercetător postdoctoral, responsabil cu materialele video produse în cadrul

studiilor pilot. A condus interviuri de grup (în studiile pilot) și interviuri individuale în Studiul 1

și 2 descrise mai sus;

Diana Dumitriu – cercetător postdoctoral – conducearea și transcrierea interviurilor din studiul 2

și 3. A avut un rol important în analiza datelor vizuale produse în urma studiilor pilot;

Alina Duduciuc – cercetător postdoctoral – conducearea și transcrierea interviurilor în studiul 3;

Ioana Schiau – cercetător doctoral – conducerea interviurilor în studiul 1 și asigurarea

transcriptelor și rol de coordonare în studiul pilot condus la Brașov;

Alexandru Cârlan – cercetăor doctoral – activități de arhivare a datelor în pachetul de lucru

(PL4) - corespunzător cercetării netnografice.

Activităţi în cadrul proiectului, în anul 2016

1. Ianuarie – martie 2016 - finalizarea interpretării datelor obținute în PL1 (ancheta

sociologică). Analiza și interpretarea acestor date a constituit punctul de plecare pentru

celelalte pachete de lucru;

2. Martie – iulie 2016 – derularea celor 3 studii pilot (Participatory Action Research) în

București, Brașov și Bacău;

3. Martie – august 2016 – derularea studiilor folosind interviul semistructurat- pentru a

surprinde semnificațiile atribuite de indivizi folosirii noilor tehnologii în activitățile

cotidiene;

4. August-noiembrie – arhivarea și intrepretarea datelor din cele trei studii pilot

5. Iulie-decembrie 2016 – derularea primelor etape de cercetare prevăzute pentru 2017 –

cercetarea netnografică:

-identificarea comunității online

- diseminarea informațiilor de la training-ul cu privire la utilizarea unor softuri de analiza

calitativă a datelor (vezi secțiunea Training pentru membrii echipei)

-arhivarea datelor și selectare corpusului de analiză

- colectarea de date suplimentare prin interviuri față în față cu participanți cheie din

comunitatea online

-rezultate preliminarii

De asemenea, am actualizat site-ul proiectului, pe parcursul activităților derulate în 2015-2016.

III. Scopul şi obiectivul proiectului pentru anul 2017

Surprinderea modului în care vârstnicii vorbesc despre dificultăţi în folosirea noilor tehnologii,

tipul de suport social pe care îl caută şi influenţele sociale care apar în acest proces (PL4)- Anul

III (2017). Am avut în vedere Obiectivului 4 al proiectului.

În cadrul acestui pachet de lucru, am derulat un studiu netnografic (Kozinets, 2010).

Colectarea datelor s-a făcut în ce de a doua parte a anului II (2016), în perioada iulie-decembrie

2016. Detaliile privind colectarea datelor sunt prezentate în Studiul 3 descris mai sus. În 2017,

am valorificat datele de cercetare colectate în 2015-2016 în publicații și prezentări la

manifestările științifice de specialitate.

De asemenea, folosirea metodei netnografice a generat oportunități de a scrie despre

modul în care poate fi folosită această metodă în studiile care privesc relația dintre vârstnici și

noile tehnologii (vezi Ivan, 2018 – capitol în curs de publicare)


Există un număr relativ mic de studii care au abordat comunitățiile online de bătrâni

folosind metoda netnografică. Cum ne așteptam, cele mai mule astfel de studii sunt după

anul 2000; Publicarea lucrării lui Kozinets (2000) – Netnograpy este astfel un punct de

cotitură în apariția acestor studii

Un singur studiu a abordat netnografia în mod similar cu modalitatea în care am folosit

metoda în prezentul proiect și anume cu referire la ultima lucrare a lui Kozinets (2015) –

Netnography- redefined. Studiul respectiv (Berdychevsky & Nimrod, 2017) este

consacrat în literature de specialitate și descrie comunitățile online de vârstnici și

comportmentul online al vârsticilor în aceste comunități

Cele mai multe studii folosind metoda netnografică au urmat procedura inițială

menționată de Kozinets (2000) și nu elementele de rafinare a metodei pe care le-a detalit

mai târziu

Analiza literaturii de specialitate (vezi Ivan, 2018 – capitol în curs de publicare) a relevat

faptul că studiile care au analizat comunitățile online de bătrâni se regăsec în special în

domeniul leisure studies, marketing și turism. O explicație posibilă este aceea că

inițiatorul metodei a descris inițial această abordare ca o opțiune metodologică pentru

studiile din marketing. Totuși, ariile în care această metodă este folosită astăzi sunt

diverse de la antropologie la ștințele comportamentale, de la studiile de branding la

studiile și ona computer science. O altă explicație posibilă a studiilor despre comunitățile

online de bătrâni în domeniul marketing-ului și leisure studies este aceea că pentru

aceastp grup de vârstă, așa cum a reieșit și din cercetările conduse în prezentul proiect,

folosirea internetului este o modalitate de leisure. A petrece timpul în mod plăcut este

principalul motiv invocat de vârstnicii care sunt utilizatori constanți de internet, în specia

ân cazul celor care devin activi în comunitățile online.

Nu în ultimul rând metoda etnografică permite identificarea nevoilor de consum de timp

liber la o categorie de vârstă care are potențial de consuma pentru multe dintre serviciile

de turism și de tip leisure și așa se explică interesul acestor domenii pentru studiul

comunităților online de vârstnici.

Totuși metoda netnografică a fost utilizată și de către cei care studiază modul de adaptare

a vârstinicilor la noile ICT. În acest sens, studiile conduse de by Righi et al. (2013) au

inspirat prezentul proiect. În cadrul acestor studii s-a folosit blended netnography,

combinându-se abordarea netnographică cu tehnica interviului. Într-unul dintre studiile

cercetătorilor din Barcelona (Richi et al. 2012) s-a combinat metoda netnografiei cu

participatory action research, așa cum am procedat și în prezentul proiect de cercetare

În plus fașă de studiile menționate aici care au abordat adaptarea vârstnicilor la noile

tehnologii de comunicare și informare folosind abordarea netnografică, cercetarea noastră

a adus contribuții importante în rafinare metodei, în specificarea procedurii, în

combinarea tehnicilor aplicate pentru a asigura triangularea datelor.

Resursele umane mobilizate în anul 2017

În anul 2017 au fost implicați următori cercetători:

Loredana Ivan – director de proiect, coordonator al activităţilor derulate în această

perioadă, cu rol central în descrierea metodologiei de cercetare, coordonarea derulării

studilor, analiza și interpretarea datelor de cercetare;

Corina Buzoianu – cercetător postdoctoral, responsabil cu cu logistica de cercetare

George Tudorie – cercetător postdoctoral, responsabil cu realizarea site-ul proiectului,

updatarea cu conţinuturi a site-ului şi selectarea materialelor de promovare a proiectului

Monica Bîra – cercetător postodoctoral cu rol în analiza și interpretarea datelor de

cercetare

Ioana Schiau – cercetător doctoral cu rol în analiza și interpretarea datelor de cercetare

Alexandru Cârlan – cercetător doctoral – activități de arhivare a datelor în pachetul de

lucru (PL4) - corespunzător cercetării netnografice – activități realizate în 2016

Activităţi în cadrul proiectului, în anul 2017

Iulie-decembrie 2016 – derularea primelor etape prevăzute pentru 2017 – cercetarea

netnografică (etapă din PL4 care a fost derultă în avans în 2016)

Ianuarie- iunie 2017 – rafinarea datelor de cercetare și redactarea materialelor pentru

publicare în jurnale de specialitate

Mai-septembrie 2017 – diseminarea rezultatelor cercetării (prezentarea la manifestări

științifice)

August –Septembrie 2017 – redactarea raportului final de cercetare

De asemenea, am actualizat site-ul proiectului, pe parcursul activităților derulate în 2016-2017.

Concluziile proiectului

1. Experienţa anterioară în utilizarea computerelor s-a dovedit un predictor cheie în explicarea

computer anxiety.

3. Vârsta poate constitui mai degrabă un factor mediator în explicarea computer anxiety, fiind o

variabilă care mediază relaţia dintre experienţa în utilizarea mobile computers şi anxietatea faţă

de acestea.

4. Există diferenţe de gen semnificative, cu femeile având o experienţă mai redusă în utilizarea

noilor tehnologii comparativ cu bărbaţii. Totuşi, când controlăm pentru nivelul experienţei în

utilizarea noilor tehnologii, variabila „gen” este un predictor nesemnificativ în explicarea

computer anxiety.

5. Mediul de rezidenţă al participanţilor s-a dovedit un predictor cheie, dar şi o variabilă

mediatoare, în explicarea computer anxiety. Pe de o parte nivelul computer anxiety este mai

ridicat pentru persoanele în vârstă provenind din mediul rural sau urban mic, indiferent de

experienţa anterioară a acestora în utilizarea noilor tehnologii; Pe de altă parte accesul şi

experienţa acestora cu utilizarea tehnologiilor mobile este mai redus comparativ cu persoanele

vârstnice care locuiesc în oraşele mari.

6. Rolul capitalului social în reducerea computer anxiety este important şi din analiza datelor

anchetei sociologice am obţinut suport pentru teoria influenţei sociale care explică adoptarea

noilor tehnologii sau reticenţa la acestea.

7. În situațiile sociale în care vârstnicii sunt în preajma copiilor sau tinerilor în general, nivelul de

conștientizare a stereotipurilor legate de vârstă și utilizare a noilor tehnologii crește.

8. Vârstnicii au semnalat prezența stereotype threat când au fost rugați să descrie ce cred

“ceilalți, în general” despre grupul lor de vârstă și modul în care oamenii din acest grup de vârstă

utilizează noile tehnologii de comunicare.

9. Datele cercetării au arătat că participanții au raportat numeroase indicii specifice stării de

anxietate la utilizarea noilor tehnologii, mai ales în descrierea unor situații în care aceștia se aflau

în prezența altora. Aceste date sunt consonante cu ipoteza potrivit căreia alții relevanți pot

acționa ca factori inhibitori, generând reducerea performanțelor indivizilor în utilizarea noilor

tehnologii și creșterea reticenței acestora, mai ales atunci când alții relevanți reiterează direct sau

indirect (uneori prin simplă prezență) stereotipurile negative legate de vârstnici sau fac

apartenența la grupul “vârstnicilor“ mai salientă în contextul social dat.

10. Ceea ce participanții descriu ca urmare a apariției indicatorilor specifici anxietății sunt:

teama, reținerea de a utiliza o anumită tehnologie sau o anumită aplicație, respingerea acesteia

sau dimpotrivă complianța. Fiecare dintre aceste manifestări poate influența negativ

performanțele indivizilor în folosirea noilor tehnologii de comunicare și informare.

11. Similar altor studii din literatrura de specialitate, am identificat faptul că exercitarea rolului

de bunic/bunică constituie o motivație suplimentară pentru adoptarea noilor tehnologii, în special

în perioda copilăriei nepoților.

12. În comunicarea cu membrii familiei plecați îm străinătate femeile jocă un rol mai important,

cel puțin dacă ne referim la menținerea legăturilor cu cei plecați, relații de tip suport emoțional și

comunicarea experiențelor cotidiene. De aceea, o parte semnificativă dintre respondenții de sex

feminin s-au arătat mai motivați să învețe noi aplicații, în special cele care să le permită

împărtășirea cu cei dragi a detaliilor vieții cotidiene și au avut o atitudine generală mai pozitivă

față de noile tehnologii, au manifestat mai puțină reticență și mai mult entuziasm față de

posibilitatea de a învăța utilizarea anumitor aplicații.

13. Consonant cu rezultatele obținute de noi în studiile anterioare, am identificat și în prezentul

studiu atracția vârstnicilor pentru conținuturile vizuale (tip fotografie, material video etc.).

14. Există un număr relativ mic de studii care au abordat comunitățiile online de bătrâni folosind

metoda netnografică. Cele mai multe studii care au folosit metoda netnografică au urmat

procedura inițială menționată de Kozinets (2000) și nu elementele de rafinare a metodei pe care

le-a detalit mai târziu.

15. Meta analiza condusă în cadrul acestui proiect a arătat că metoda netnografică a fost utilizată

și de către cei care studiază modul de adaptare al vârstnicilor la noile ICT. În acest sens, studiile

conduse de by Righi et al. (2013) au inspirat prezentul proiect. În cadrul acestor studii s-a folosit

blended netnography, combinându-se abordarea netnographica cu tehnica interviului. Într-unul

dintre studiile cercetătorilor din Barcelona (Richi et al. 2012) s-a combinat metoda netnographiei

cu participatory action research, așa cum am procedat și în prezentul proiect de cercetare.

Bibliografie

Adams, J. (2013). Collaborations: The fourth age of research. Nature 497 (7451), 557-560.

Appel, M., & Kronberger, N. (2012). Stereotypes and the achievement gap: Stereotype threat

prior to test taking. Educational Psychology Review. 24(4), 609-635.

Berdychevsky, L., & Nimrod, G. (2017). Sex as leisure in later life: A netnographic

approach. Leisure Sciences, 39(3), 224-243.

Blažun, H., Saranto, K., & Rissanen, S. (2012). Impact of computer training courses on reduction

of loneliness of older people in Finland and Slovenia.Computers in Human Behavior, 28(4),

1202-1212.

Demiris, G., Oliver, D. P., Dickey, G., Skubic, M., & Rantz, M. (2008). Findings from a

participatory evaluation of a smart home application for older adults. Technology and Health

Care, 16(2), 111-118.

Dimmick, J., Chen, Y., & Li, Z. (2004). Competition between the Internet and traditional news

media: The gratification-opportunities niche dimension. The Journal of Media

Economics, 17(1), 19-33.

Cotten, S. R., Anderson, W., & McCullough, B. (2012). The impact of ICT use on loneliness and

contact with others among older adults. Gerontechnology,11(2), 161.

Fernández-Ardèvol, M., & Ivan, L. (2013). Older People and Mobile Communication in Two

European Contexts. Romanian Journal of Communication & Public Relations, 15(3), 83-98.

Fletcher, W. F., & Deeds, J. P. (1994). Computer anxiety and other factors preventing computer

use among United States Secondary Agricultural Educators. Journal of Agricultural

Education. 35(2), 16–21.

Friemel, T. N. (2014). The digital divide has grown old: Determinants of a digital divide among

seniors. new media & society, 1461444814538648.

González, V. M., Jomhari, N., & Kurniawan, S. H. (2012). Photo-based narratives as

communication mediators between grandparents and their children and grandchildren living

abroad. Universal Access in the Information Society, 11(1), 67-84.

Huguet, P. & Régner, I. (2007) Stereotype threat among schoolgirls in quasi-ordinary classroom

circumstances. Journal of Educational Psychology. 99, 545-560.

ITU (2016). ICT Facts and Figures 2016. http://www.itu.int/en/ITU-

D/Statistics/Documents/facts/ICTFactsFigures2016.pdf

Koenig, A. M., & Eagly, A. H. (2005). Stereotype threat in men on a test of social

sensitivity. Sex Roles. 52(7-8), 489-496.

Kozinets, R. V. (2015). Netnography Redefined. London: Sage.

Kozinets, R. V. (2010). Netnography: Doing ethnographic research online. Los Angeles, L.A.:

Sage Publications.

Ivan, L. (2018 – chapter accepted). Using netnography to research on older adults online

communities. In B. B: Neves & F. Vetere: Ageing and Digital Technologies: Designing

and Evaluating Emerging Technologies for Older Adults.Berlin: Springer.

Ivan, L., & Fernández-Ardèvol, M. (2017). Older people and the use of ICTs to communicate

with children and grandchildren. Transnational Social Review, 7(1), 41-55.

Lancia, F., & Prarolo, G. (2012). A politico-economic model of aging, technology adoption and

growth. Journal of Population Economics, 25(3), 989-1018.

Lewandowski, J., Rosenberg, B. D., Parks, M. J., & Siegel, J. T. (2011). The effect of informal

social support: Face-to-face versus computer-mediated communication. Computers in

Human Behavior, 27(5), 1806-1814.

Loos, E. (2011). Generational use of new media and the (ir)relevance of age. În F. Colombo & L.

Fortunati (eds.) Broadband Society and Generational Changes (pp.259-273). Berlin: Peter

Lang.

Lutz, H. (Ed.). (2012). Migration and domestic work: A European perspective on a global theme.

London: Ashgate Publishing, Ltd.

Mardikyan, S., Yıldız, E. A., Ordu, M. D., & Şimşek, B. (2015). Examining the Global Digital

Divide: A Cross-Country Analysis. Chicago: IBIMA Publishing

Marchetti‐Mercer, M. C. (2012). Those easily forgotten: the impact of emigration on those left

behind. Family process, 51(3), 376-390.

Beckers, J. J., Rikers, R. M., & Schmidt, H. G. (2006). The influence of computer anxiety on

experienced computer users while performing complex computer tasks. Computers in Human

Behavior, 22(3), 456-466.

Buche, M. W., Davis, L. R., & Vician, C. (2007). A longitudinal investigation of the effects of

computer anxiety on performance in a computing-intensive environment. Journal of

Information Systems Education, 18(4), 415–424.

Marx, D. M., & Roman, J. S. (2002). Female role models: Protecting women's math test

performance. Personality and Social Psychology Bulletin. 28, 1183-1193.

Maurer, M. M. (1994).Computer anxiety correlates and what they tell us: A literature

review. Computers in Human Behavior. 10(3), 369-376.

Parayitam, S., Desai, K. J., Desai, M. S., & Eason, M. K. (2010). Computer attitude as a

moderator in the relationship between computer anxiety, satisfaction, and stress. Computers

in Human Behavior. 26(3), 345-352.

Powell, A. L. (2013). Computer anxiety: Comparison of research from the 1990s and 2000s.

Computers in Human Behavior, 29(6), 2337–2381.

Proenza, F. J., & Girard, B. (2015). Public Access ICT across Cultures: Diversifying

Participation in the Network Society. MIT Press.

Sandu, D. (2010). Lumile sociale ale migraţiei româneşti în străinătate. Iaşi: Poliom.

Stylianou, A. C., Winter, S., Niu, Y., Giacalone, R. A., & Campbell, M. (2013). Understanding

the behavioral intention to report unethical information technology practices: The role of

Machiavellianism, gender, and computer expertise. Journal of business ethics, 117(2), 333-

343.

Randall, N. H., Pauley, S. C., & Culley, A. B. (2015). Family social networks, reciprocal

socialization and the adoption of social media by baby boomer and silent generation

women. Communication and Information Technologies Annual (Studies in Media and

Communications, Volume 9) Emerald Group Publishing Limited, 9, 135-160.

Russell, D. (1996). UCLA Loneliness Scale (Version 3): Reliability, validity, and factor

structure. Journal of Personality Assessment, 66, 20-40.

Righi, V., Rosales, A., Sayago, S., & Blat, J. (2013). Older people’s strategies for building trust

in online communities through an ethno-graphical lens. In T. Schulz (Ed). Proceedings

of the User-Centered TrustProceedings of the User-Centered Trust in Interactive

Systems: NordiCHI 2012, pp. 43-47.

Righi, V., Sayago S., & Blat, J. (2012). Older people’s use of Social Network Sites while

participating in local online communities from an ethnographical perspective. In

Proceedings of CIRN 2012 Community Informatics Conference: 'Ideals meet Reality',

Nov. 7-9, Prato, Italy.

Russell, D. , Peplau, L. A.. & Ferguson, M. L. (1978). Developing a measure of loneliness.

Journal of Personality Assessment, 42, 290-294

Russell, D, Peplau, L. A.., & Cutrona, C. E. (1980). The Revised UCLA Loneliness Scale:

Concurrent and discriminate validity evidence. Journal of Personality and Social

Psychology, 39, 472-480.

Santana, P. C., Rodríguez, M. D., González, V. M., Castro, L. A., Andrade, A. G., & Favela, J.

(2005). A Web-based system to facilitate

Shillair, R. J., Rikard, R. V., Cotten, S. R., & Tsai, H. Y. (2015). Not So Lonely Surfers:

Loneliness, Social Support, Internet Use and Life Satisfaction in Older Adults. iConference

2015 Proceedings.

Spencer, S. J., Steele, C. M., & Quinn, D. M. (1999). Stereotype threat and women's math

performance. Journal of experimental social psychology, 35(1), 4-28.

Steele, C.M. (1997). A threat in the air: how stereotypes shape intellectual identity and

performance. American psychologist, 52(6), 613-629.

van Deursen, A. J., Bolle, C. L., Hegner, S. M., & Kommers, P. A. (2015). Modeling habitual

and addictive smartphone behavior: The role of smartphone usage types, emotional

intelligence, social stress, self-regulation, age, and gender. Computers in human

behavior, 45, 411-420.

Walther, J. B. (2011). Theories of computer-mediated communication and interpersonal

relations. In M. L. Knapp & J. A. Daly (Eds.) The Handbook of Interpersonal

Communication (pp.443-479). Sage: Thousand Oaks, CA.

Wang, Y.-S.: Development and validation of a mobile computer anxiety scale. British Journal of

Educational Technology 38, 990–100. Warren, J., Stoerger, S., & Kelley, K. (2012).

Longitudinal gender and age bias in a prominent amateur new media community. New Media

& Society, 14(1), 7-27.

Weber, D. M., & Kauffman, R. J. (2011). What drives global ICT adoption? Analysis and

research directions. Electronic commerce research and applications, 10(6), 683-701.

Williamson, K., & Asla, T. (2009). Information behavior of people in the fourth age:

Implications for the conceptualization of information literacy. Library & information science

research, 31(2), 76-83.

Publicaţii şi participări la conferinţe – cu valorificarea datelor obţinute în 2015-2017

Publicații

Ivan, L., Buzoianu-Daba, C. & Duduciuc, A. (2015). Media coverage of mobile phone base

stations technology in Romania. Review of Interstud (Interdisciplinary Centre for Studies of

Contemporary Discursive Forms), 18, 167-180.

Ivan, Loredana (2015). O analiză psihosociologică a termenului de ageism [A social

psychological approach in analysing ageism]. Psihologie Socială. 35, 66-69 .

Fernández-Ardèvol, Mireia & Ivan, Loredana. (2015). Why age is not that important? An aging

perspective on computer anxiety. In Z. Zhou & G. Salvendy (Eds.), Human Aspects of IT for the

Aged Population. Design for Aging, First International Conference, ITAP 2015, Held as Part of

HCI International 2015, Los Angeles, CA, USA, August 2-7, 2015. Proceedings, Part I (pp. 189-

200). Berlin: Springer.

Ivan, Loredana (2016). Adoptarea noilor tehnologii la vârstnici. Factori explicativi. In Alina

Duduciuc, Loredana Ivan & Dan Stănescu (Eds.): Comunicare și percepție socială (pp. 9-27)

București: Editura Comunicare.ro. (ISBN 978-973-711-552-2).

Duduciuc, Alina (2016). Publicitatea adresată seniorilor: portretizarea femeilor și bărbaților

vârstnici în advertising. In Alina Duduciuc, Loredana Ivan & Dan Stănescu (Eds.): Comunicare

și percepție socială (pp. 27-47) București: Editura Comunicare.ro. (ISBN 978-973-711-552-2).

Ivan, Loredana, Dumitriu, Diana L. & Săvulescu, Rodica (2016). Older people in digital creation

contexts: building a participatory action research design. In Alexandra Zbuchea & Dimitrios

Nicolaidis (2016). Proceedings of the 9th International Conference for Entrepreneurship,

Innovation, and Regional Development. Responsible Entrepreneurship, Vision, Development and

Ethics (pp. 52-64). Bucharest: Comunicare.ro (ISBN 978-973-711-551-5)

Duduciuc, Alina (2016). Students' stereotypes on ageing and the use of elderly people in

advertising. Euromentor, 3, 59-71 (http://euromentor.ucdc.ro/numar-curent.html)

Ivan, L., Buzoianu-Daba, C. (2016). Ageing and body image: Relation between self-esteem and

body self-esteem at older adults. Review of Interstud (Interdisciplinary Centre for Studies of

Contemporary Discursive Forms), 19, 148-161.

Ivan, L., & Schiau, I. (2016, July). Experiencing Computer Anxiety Later in Life: The Role of

Stereotype Threat. In Human Aspects of IT for the Aged Population. Design for Aging (pp.

339-349). Springer http://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-39943-0_33

Ivan, L., & Fernández-Ardèvol, M. (2017). Older people and the use of ICTs to communicate

with children and grandchildren. Transnational Social Review, 7(1), 41-55.

http://dx.doi.org/10.1080/21931674.2016.1277861

Ivan, L., & Fernández-Ardèvol, M. (2017). Older People, Mobile Communication and

Risks. Societies, 7(2), 7. doi:10.3390/soc7020007. http://www.mdpi.com/2075-4698/7/2/7/htm

Ivan, L. (2017 – chapter accepted). Using netnography to research on older adults online

communities. In B. B: Neves & F. Vetere: Ageing and Digital Technologies: Designing and

Evaluating Emerging Technologies for Older Adults. Berlin: Springer. Data estimată a

publicării - 2018

Lucări prezentate la conferințe

Ivan, Loredana & Daba- Buzoianu, Corina (2015). “No market for old men”: Ageism discourse

and employment. The International Conference: Discourse Forms: New Perspectives:

Language, Literature and Communication, Bacau, 7-9 May, 2015.

Ivan, Loredana & Hebblethwaite, Shannon (2015). The use of social media in family

communication among grandmothers and grandchildren. Qualitative Research in

Communication International Conference, București, 23-25 Septembrie

http://centrucomunicare.ro/qrc_2015/qrc_2015.html

Bîră, Monica (2015). Passing on our heritage: intergenerational issues related to the project of

Museum of the Communism in Romania. Qualitative Research in Communication,

International Conference, , București, 23-25 Septembrie


Schiau, Ioana (2015). Humor as a communicational resource for the elderly. Qualitative

Research in Communication, International Conference, București, 23-25 Septembrie


Ivan, Loredana & Hebblethwaite, Shannon (2016). Older People's Use of Facebook: A

Netnographic Research of an Online Community. International Sociological Association

Conference (ISA), Vienna 10-14 July, 2016

Dumitriu, Diana, Ivan, Loredana & Bîra, Monica (2016). The Role of the Visual Content in

Older People’s Use of Social Media. Prezentată la Thomas C. Dowden International Conference

Media and the Public Sphere, Empowered Audiences in the Digital Age, University of Georgia,

Athens, USA, October 20 - 22, 2016.

Ivan, Loredana, Dumitriu, Diana L. & Săvulescu, Rodica (2016). Older people in digital creation

contexts: building a participatory action research design. The 9th International Conference for

Entrepreneurship, Innovation and Regional Development (ICERID International Conference) in

collaboration with the University of Sheffield. Bucharest, June, 23-24, 2016.

Ivan, Loredana & Schiau, Ioana (2016). Experiencing Computer Anxiety Later in Life: The Role

of Stereotype Threat. 2nd International Conference on Human Aspects of IT for the Aged

Population in the context (HCI), http://2016.hci.international, Toronto, Canada, 17-22 July,

2016.

Ivan Loredana & Daba-Buzoianu, Corina (2016). Body image and body self-esteem among

Romanian elders. evidence from quantitative research. Strategica International Academic

Conference organized by SNSPA in cooperation with National Bank of Romania, Bucharest,

Romania, Octombrie, 20-21.

Ivan, Loredana (2017). A Participatory Action Design to Reinforce Older People’s Meanings of

Computer Tasks in Digital Creation Contexts. Lucrare prezentată la European Association of

Ageing Studies (ENAS). University of Graz, Austria, 27-30 Aprilie.

Ivan, Loredana (2017). Older people ways to communicate in Facebook Communities: A

Netnographic Approach. Lucrare prezentată în cadrul Congresului Mondial al International

Association of Gerontology and Geriatrics (IAGG), 23-27 iulie, San Francisco, USA

Ivan, Loredana & Schiau, Ioana (2017). Fighting ageism: older people self deprecating humor in

everyday online conversations. Lucrare prezentată în cadrul Congresului Mondial al

International Association of Gerontology and Geriatrics (IAGG), 23-27 iulie, San Francisco,

USA.

Training-uri pentru membrii echipei:

Ivan, Loredana & Corina Daba-Buzoianu (2016). Training NVIVO – 15-16 March 2016,

Stockholm.

Training by qsrinternational.com. Set up a project in NVivo and work with your material;

Conduct in depth analysis, discover patterns, visualize your data and share your findings.

(Elaborarea unui proiect in NVIVO, conducerea de analize în profunzime, vizualizarea

datelor și distribuirea rezultatelor)

Dumitriu, Diana Luiza: - Seminar – University of Copenhagen: Ageing celebrities and

ageing fans in popular media culture (19-20 May, 2016). Paper presented: Celebrity

legitimation within the intergenerational sport star’s cycle (Ageing celebrities and

ageing fans in popular media culture )

Schiau, Ioana (September, 2017). Training School: Reducing Old Age Social Exclusion.

Camerino, Italy, 18-21 Septembrie.

Parteneriate din cadrul proiectului pentru recrutarea participanților (pentru studiile pilot)

Fundația Margareta a României-Centrul Generații (http://www.fpmr.ro/generatii-centrul-

comunitatii/)

Universitatea “Vasile Alexandri”, Bacău, Facultatea de Litere (http://www.ub.ro/litere/)

Camera de Comerț și Industire Brașov (http://www.ccibv.ro/)

Direcția de Servicii Sociale Brașov

http://www.brasovcity.ro/index.php?cop=136&par=100&ck=1

Anexa 1 - Chestionarul - Ancheta sociologică, 2015

Operator __________________ Data_____

În ce relaţie sunteţi cu respondentul?______________

Tech. Dvs. personal utilizaţi următoarele

obiecte de tehnologie? Am şi îl (o)

utilizez

Am, dar nu

îl (o)

utilizez

Nu am şi nici

nu utilizez

1. Telefon mobil 1 2 3

2. Smart phone (cu internet sau alte aplicaţii) 1 2 3

3. Tabletă 1 2 3

4. Laptop 1 2 3

5. Computer 1 2 3

6. Telefon fix 1 2 3

Pentru fiecare dintre obiectele de tehnologie pe care le utilizaţi răspundeţi întrebărilor de

mai jos. Dacă nu utilizaţi un obiect de tehnologie, înconjuraţi „Nu e cazul”

TechF. Dvs. personal,

săptămâna trecută, cât timp

aţi utilizat următoarele

următoarele

Nu am

utilizat

deloc

Mai

puţin de

1 oră

Între 1

şi 5 ore

Între 5

şi 10

ore

Mai

mult de

10 ore

Nu e

cazul

1. Telefon mobil 1 2 3 4 5 99

2. Smart phone 1 2 3 4 5 99

3. Tabletă 1 2 3 4 5 99

4. Laptop 1 2 3 4 5 99

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice realizează o cercetare despre modul în care folosim noile tehnologii de comunicare în viaţa de zi cu zi. Aţi fost ales în mod aleator să răspundeţi la acest chestionar, la care nu există răspunsuri corecte sau greşite. De sinceritatea răspunsurilor voastre depinde valabilitatea studiului nostru. Răspunsurile sunt confidenţiale şi anonime. Vă mulţumim!

5. Computer 1 2 3 4 5 99

6. Telefon fix 1 2 3 4 5 99

TechT. Dvs. personal

de cât timp utilizaţi

[…]

De mai

puţin de 6

luni

Între 6

luni şi 1

an

Între 1

an şi 3

ani

Între 3

şi 5 ani

De mai

mult de 5

ani

Nu e

cazul

1. Telefon mobil 1 2 3 4 5 99

2. Smart phone 1 2 3 4 5 99

3. Tabletă 1 2 3 4 5 99

4. Laptop 1 2 3 4 5 99

5. Computer 1 2 3 4 5 99

Int. Aveţi un abonament de internet la domiciliu?

1. Da 2. Nu

IntF. Dacă DA, cât de des utilizaţi internetul de la domiciliu pe computer/laptop?

6 Zilnic 5. De două-trei ori pe

săptămână

4. O dată pe

săptămână

3. O dată la

câteva

săptâmâni

2. Mai

rar de

atât

1.Nu

folosesc

IntF2. De cât timp aveţi un abonament de internet, la domiciliu?

1. De mai puţin de 6

luni

4. Între 6 luni şi

1 an

3. Între un an şi

3 ani

2. Între 3 şi 5

ani

1. De mai mult de

5 ani

INTC. Doar pentru cei care au un dispozitiv cu internet mobil şi îl folosesc (ex. smart

phone). Cât timp din zi aţi stat conectat(ă) la internet, săptămâna trecută?

5 Practic tot

timpul din zi

4. Mai mult de 8

ore pe zi

3. Între 4 şi 8

ore pe zi

2. Între 1 şi 4

ore pe zi

1. Mai puţin de o

oră pe zi

Ut. Dvs.

personal

utilizaţi

următoarele

Obs.

muncă, sau

activităţi

lucrative sau

serviciu, sau

treburi legate

de gospodărie

Doar

pentru

activităţi

legate

de

muncă

Mai mult pentru

activităţi legate

de muncă şi mai

puţin de timp

liber

În aceeaşi

măsură

pentru

activităţi

legate de

muncă şi

activităţi

de timp

liber

Mai mult

pentru

activităţi

legate de

timpul liber

şi mai puţin

cele legate

de muncă

Doar

pentru

activităţi

legate de

timp liber

Nu e

cazul

1. Telefon

mobil

1 2 3 4 5 99

2. Smart phone 1 2 3 4 5 99

3. Tabletă 1 2 3 4 5 99

4. Laptop 1 2 3 4 5 99

5. Computer 1 2 3 4 5 99

6. Telefon fix 1 2 3 4 5 99

CAL. Cât de des aţi mers, în ultimul an, în afara localităţii?

6. În fiecare

săptămână

5. De câteva

ori pe lună

4. O dată pe

lună

3. La

câteva luni

2.O dată

pe an

1. Mai rar de o dată pe

an

CALS. Dvs. aţi călătorit în afara ţării?

1. Da 2. Nu

IntF. Dacă DA, când a fost ultima dată când aţi călătorit în afara ţării

6. Înainte

de 1989

5. Cu mai

mult de 10 ani

în urmă

4. În urmă

cu 5-10

ani

3. Cu mai puţin

de 5 ani în

urmă

2. Anul

trecut

(2014)

1. Anul acesta

(2015)

RUDE. Aveţi rude/ persoane foarte apropiate

în afara ţării?

DA Ţara NU

1. Copii 1 2

2. Nepoţi 1 2

3. Soră/frate 1 2

4. Altcineva. Cine?___________________ 1 2

FAM. Cât de des vă întâlniţi direct (faţă în faţă), în general, cu membri ai familiei

dumneavoastră: copii, nepoţi, fraţi, surori?

6.

Zilnic

5. În fiecare

săptămână

4. La câteva

săptămâni

3. La

câteva

luni

2.O

dată pe

an

1. Mai rar

de o dată

pe an

Nu e

cazul

Copii 6 5 4 3 2 1 99

Nepoţi 6 5 4 3 2 1 99

Fraţi/surori 6 5 4 3 2 1 99

PRI. Cât de des vă întâlniţi direct (faţă în faţă), în general, cu prieteni/apropiaţi

de-ai dumneavoastră?

6.

Zilnic

5. În fiecare

săptămână

4. La câteva

săptămâni

3. La câteva

luni

2.O dată

pe an

1. Mai rar de o

dată pe an

MCAS. Situaţiile de mai jos se referă la aspecte care ar putea să ne facă să ne simţim

tensionaţi/inconfortabil. Pentru fiecare dintre aspectele descrise mai jos, înconjuraţi cât de

tensionat(ă) aţi fi dacă ele s-ar derula în următoarele zile. „1” reprezintă deloc tensionat”, iar

„7” – foarte tensionat”. Evaluaţi starea dvs., la momentul prezent, pe scala de 7 trepte.

1(Deloc

tensionat)

2 3 4 5 6 7 (Foarte

tensionat)

1. Să urmez un curs despre utilizarea

unui laptop/tabletă

1 2 3 4 5 6 7

2. Să învăţ cum să lucrez pe

laptop/tabletă

1 2 3 4 5 6 7

3. Să învăţ să utilizez toate aplicaţiile

care funcţionează pe laptop/tabletă

1 2 3 4 5 6 7

4. Să învăţ cum funcţionează un

laptop/ smartphone/o tabletă

1 2 3 4 5 6 7

5. Să învăţ să folosesc un calendar sau o

agendă pe laptop/tabletă

1 2 3 4 5 6 7

6. Să învăţ să utilizez, pe

laptop/tabletă/smartphone, aspecte

legate de filme, jocuri, materiale audio

1 2 3 4 5 6 7

7. Să fiu nevoit(ă) să fiu la curent cu

toate noutăţile în legătură cu

laptopuri/tablete etc

1 2 3 4 5 6 7

8. Să citesc un manual despre utilizarea

laptopurilor/ tabletelor/ smartphone

1 2 3 4 5 6 7

9. Să caut informaţii pe internet

utilizând un dispozitiv mobil (laptop,

1 2 3 4 5 6 7

tabletă etc.)

10. Să trimit şi să primesc emailuri

utilizând un dispozitiv mobil

1 2 3 4 5 6 7

11. Să fiu nevoit(ă) să utilizez internetul

pe un dispozitiv mobil (laptop, tabletă,

smartphone) ca o cerinţă de a face faţă

în societatea modernă

1 2 3 4 5 6 7

12. Să fiu nevoit să folosesc tot felul de

programe pe care să le

downloadez/descarc utilizând un

dispozitiv mobil

1 2 3 4 5 6 7

13. Să caut informaţii în locuri

diferite de pe internet, folosind un

dispozitiv mobil

1 2 3 4 5 6 7

14. Să postez elemente de pe diferite

site-uri de internet, utilizând un

dispozitiv mobil

1 2 3 4 5 6 7

15. Să trebuiască să-mi conectez

laptopul, tableta sau smartphone-ul la

internet

1 2 3 4 5 6 7

16. Să postez un articol, utilizând un

dispozitiv mobil (laptop, tabletă,

smartphone)

1 2 3 4 5 6 7

17. Să utilizez un laptop, tabletă etc.,

care nu salvează rapid ceea ce lucrez

1 2 3 4 5 6 7

18. Să utilizez un laptop, o tabletă sau

un smartphone care nu permite stocarea

unui număr mare de documente

1 2 3 4 5 6 7

19. Să utilizez un laptop, tabletă sau

smartphone care merge greu (are o

capacitate de procesare mai mică)

1 2 3 4 5 6 7


smartphone care are baterie mică

(trebuie reîncărcat destul de des)

1 2 3 4 5 6 7


smartphone care are un meniu mai

complicat

1 2 3 4 5 6 7

22. Să ştiu că munca cuiva va fi

înlocuită de un computer (de tipul

laptopului sau smartphone-ului)

1 2 3 4 5 6 7

23. Să fiu nevoit(ă) să lucrez la serviciu

pe laptop sau alt dispozitiv mobil

1 2 3 4 5 6 7

24. Să fiu nevoit(ă) să mă gândesc că

lucrul pe laptop sau alt dispozitive

mobile poate crea dependenţă sau mă

poate face să pierd ceva din capacităţile

mele de a gândi

1 2 3 4 5 6 7

25. Să mă gândesc la rolul din ce în ce

mai crescut al computerelor în societate

1 2 3 4 5 6 7

26. Să vorbesc cu prietenii mei despre

laptopuri, tablete etc.

1 2 3 4 5 6 7

27. Să mă gândesc că este din ce în ce

mai necesar să utilizez computerul

(laptop, smartphone) în ceea ce fac

1 2 3 4 5 6 7

28. Să fiu nevoit(ă) să interpretez ce

apare pe computer când fac o anumită

acţiune (lucrez la computer)

1 2 3 4 5 6 7

29. Să apară un mesaj de eroare când

fac ceva pe laptop/ tabletă etc.

1 2 3 4 5 6 7

30. Să pierzi sau să fie distruse mai

multe informaţii în timp ce lucrezi la

laptop sau la un alt dispozitiv mobil

1 2 3 4 5 6 7

31. Să utilizez un tip de laptop sau alt

dispozitiv mobil pe care nu l-am mai

utilizat până acum

1 2 3 4 5 6 7

32. Să dezasamblez eu anumite

componente ale computerului (cardul

de memorie, bateria etc.)

1 2 3 4 5 6 7

33. Să privesc cum anumite părţi ale

computerului (cardul de memorie,

bateria etc.) sunt dezasamblate

1 2 3 4 5 6 7

34. Să configurez eu laptopul pentru a

putea avea acces la internet

1 2 3 4 5 6 7

35. Să particip la configurarea, în

general, a unui dispozitiv mobil

(laptop, tabletă, smartphone)

1 2 3 4 5 6 7

36. Să utilizez un laptop/ tabletă/

smartphone, când conexiunea la internet

wireless este slabă

1 2 3 4 5 6 7



wireless nu este foarte stabilă (se pierde

conexiunea uneori)

1 2 3 4 5 6 7



prezintă un risc ridicat de transmitere a

viruşilor sau erorilor

1 2 3 4 5 6 7

UCLA. Cât de des vi se întâmplă să experimentaţi următoarele?(Unde “1” = “niciodată nu

simt asta”, iar ”5”= ”deseori simt asta”.

1(niciodată

nu simt

asta)

2 3 4 5

(deseori

simt

asta)

1. Mă nemulţumeşte că fac atâtea lucruri singur(ă) 1 2 3 4 5

2. Simt că nu am cu cine să vorbesc 1 2 3 4 5

3. Simt că nu mai pot să fiu atât de singur(ă) 1 2 3 4 5

4. Îmi lipseşte prezenţa unui prieten 1 2 3 4 5

5. Mi se pare că nimeni nu mă înţelege 1 2 3 4 5

6. Mi se întâmplă să aştept un telefon sau un mesaj 1 2 3 4 5

7. Simt că nu există nimeni la care să pot apela 1 2 3 4 5

8. Simt că nu mai sunt apropiat(ă) de nimeni 1 2 3 4 5

9. Simt că persoanele din jurul meu nu au aceleaşi idei şi

preocupări ca mine

1 2 3 4 5

10. Mă simt puţin uitat(ă) 1 2 3 4 5

11. Mă simt complet singur(ă) 1 2 3 4 5

12. Simt că nu pot să mă apropii şi să comunic cu cei din

jurul meu

1 2 3 4 5

13. Simt că relaţiile pe care le am cu ceilalţi nu sunt

profunde

1 2 3 4 5

14. Tânjesc după compania celorlalţi 1 2 3 4 5

15. Simt că nimeni nu mă cunoaşte foarte bine 1 2 3 4 5

16. Mă simt izolat(ă) 1 2 3 4 5

17. Mă nemulţumeşte că sunt aşa de retras(ă) 1 2 3 4 5

18. Îmi este greu să-mi fac prieteni 1 2 3 4 5

19. Mă simt dat la o parte, lăsat(ă) în urmă 1 2 3 4 5

20. Simt că există oameni în jurul meu, dar nu lângă mine 1 2 3 4 5

Sex: 1. Feminin 2. Masculin Vârsta dvs. (în ani împliniţi)_____________

MAR. În acest moment dvs. aveţi un partener(ă)?

1. DA 2. Nu Dacă DA,

MARL. Locuiţi împreună cu partenerul/partenera dvs.?

(Puteţi alege mai multe varinate, corespunzător situaţiei dvs.)

1. Da,

suntem

căsătoriţi

2. Da, dar

nu suntem

căsătoriţi

3. Da, dar

suntem

divorţaţi

4. Partenerul

/partenera

locuieşte la altă

adresă, din

aceeaşi

localitate

5. Partenerul

/partenera

locuieşte la altă

adresă din altă

localitate din

România

6. Partenerul

/partenera

locuieşte la altă

adresă din altă

localitate din

străinătate

MEM. Locuiţi cu un membru/membri al familiei dvs. (exceptând partenerul/partenera)?

1. DA 2. Nu Dacă DA,

MEMC. Este vorba de.... bifaţi toate variatele care corespund situaşţie dvs. de

locuire DA NU

1. Copii 1 2

2. Nepoţi 1 2

3. Soră/frate 1 2

4. Altcineva. Cine?___________________ 1 2

SCOALA. Care este ultima scoală absolvită de dvs.?

1. Şcoală primară terminată 2. Gimnaziu terminat

3. Liceu/scoală profesională 4. Facultate/masterat/doctorat

Ocup. Bifaţi fiecare categorie de mai jos, conform

statutului dvs. ocupaţional actual DA NU

1. Sunt pensionar(ă) 1 2

2. Lucrez cu normă întreagă (full time) 1 2

3. Lucrez cu jumătate de normă (part time) 1 2

4. Lucrez ocazional 1 2

5. Altă situaţie. Care?____________________ 1 2

Ven. Dintre afirmaţiile de mai jos care credeţi că se potrivesc mai bine situaţiei financiare a

familiei dumneavoastră?

1. Nu ne ajung banii nici pentru strictul necesar

2. Ne ajung banii numai pentru strictul necesar

3. Ne ajung banii pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe

4. Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

5. Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

VenL. Care a fost venitul GOSPODĂRIEI dvs. în luna precedentă?

1. Sub 700 lei 2. Între 701-1500 lei

3. Între 1501- 2500 le 4. Între 2501-3500 lei

5. Între 3500-4500 lei 6. Peste 4500 lei

COP. Dacă sunteţi implicat în îngrijirea unor copii de sub 14 ani (inclusiv nepoţi), spuneţi

cât timp petreceţi într-o săptămănă obişnuită cu aceştia?

1. Mai puţin

de 1 oră pe zi

2. Între 1 şi 4 ore

pe zi

3. Între 4

şi 8 ore pe

zi

4. Între 8 şi 10

ore pe zi

5. Mai mult

de 10 ore pe

zi

99. Nu e cazul

BIS. Dvs. mergeţi la biserică.... DA NU

1. La nunţi, botezuri, înmormântări etc. 1 2

2. La sărbătorile religioase importante 1 2

3. La slujbele religioase obişnuite 1 2

REL. Cât de des aţi mers la biserică în ultimele 6 luni?

5. Aproape în

fiecare săptămână

4. De câtva

ori pe lună

3. O dată

pe lună

2. O dată la

câteva luni

1. Nu am mers deloc la

biserică în ultimele 6

luni

99. Nu e

cazul

RELP. Religia dvs. este_______________________________

ASOC. Sunteţi membru /frecventaţi o organizaţie, asociaţie (inclusiv asociaţie la bloc), fundaţie

sau ceva similar

1. DA 2. Nu ASOCN. Dacă DA,

Ce asociaţie_____________________________

LOC. Locuiţi în ______________________________________ Judeţul________________

(Numele localităţii unde locuieşte propriu zis, indiferent de ce scrie în buletin)

LOCM. Locuiţi în mediul 1. Urban (oraş) 2. Rural (sat/comună)

Anexa 2. Ghid de interviu utilizat în Studiul 1, 2016 (de menționat că am utilizat variante

de ghid motificate pentru studiul 2 și studiul 3 -2016)

Ghid de interviu semi-structurat (40-60 minute).

Tipul de aplicare recomandat: față în față

Carcteristicile persoanelor intervievate: vârsta de 60 de ani și peste, cel puțin utilizatori ai

telefonului mobil

Scrieți aici după derularea interviului (date de completat de către cel care face interviul)

Numele celui care a realizat interviu_____________________

Vârsta participantului______

Sexul Participantului_________

Ultima școală absolvită de participant (școală generală, liceu, școală postliceală, facultate, studii

post-universitare)_________

Participantul locuiește (în urban sau în rural)______________

Participantul are rude apropiate (copii, nepoți) care locuiesc (pentru mai mult de 6 luni) în

străinătate? DA NU

Participatul are internet în locuință (gospodărie) DA NU

Respondentul utilizează următoarele obiecte de

tehnologie? Are şi îl (o)

utilizează

Are, dar nu

îl (o)

utilizează

Nu are şi nici

nu utilizează

1. Telefon mobil 1 2 3

2. Smart phone (cu internet sau alte aplicaţii) 1 2 3

3. Tabletă 1 2 3

4. Laptop 1 2 3

5. Computer 1 2 3

6. Telefon fix 1 2 3

Derularea Interviului - Ghid

1. Deschidere ( aproximativ 5 minute)

Conducem o serie de discuții cu persoane ca dvs. (ca tine) despre modul în care oamneii folosesc

noile tehnologii de comunicare (telefon mobil, calculator, tabletă etc.) și mai ales ce rol au aceste

tehnologii în viața oamenilor în general.

2. Introducere – informații generale despre tehnologiile folosite (aproximativ 20

minute)

Haideți să vorbim despre tehnologiile pe care le folosiți pentru a comunica/a transmite

informații celorlalți

Sondează:

telefonul mobil- de când are și în ce momente îl utilizează.

Telefin fix - de când are și în ce momente îl utilizează.

Computer(desktop)- de când are și în ce momente îl utilizează.

Laptop -de când are și în ce momente îl utilizează.

Tabletă-de când are și în ce momente o utilizează.

E-reader - de când are și în ce momente îl utilizează.

Vorbiți-mi puțin despre ce fel de aplicații folosiți pentru a comunica/interacționa cu ceilalți

Ce fel de jocuri joacă?cum a ajuns să joace aceste jocuri? Ce îi place ce nu îi place la

aceste jocuri? În ce momente joacă jocuri?

Dacă participantul nu joacă jocuri pe calculator/telefon/tabletă se cere totuși părerea despre

astfel de jocuri și se sondează dacă ar fi interesat să joace astfel de jocuri și ce anume îi (o)

reține în a juca astfel de jocuri

Dacă folosește Skype? Cum a ajuns să folosească? Ce avantaje sau dezavantaje percepe

la acest sistem? Cu cine vorebște pe Skype? Cu ce regularitate?

Dacă participantul nu are Skype se sondează dacă a auzit de această modalitate de a

comunica, dacă știe prieteni/cunoscuți care are Skye, dacă a dorit/dorește să își instaleze

aceste aplicații

Dacă folosește Whats up/ sau Viber? Cum a ajuns să folosească? Ce avantaje sau

dezavantaje percepe Whats up/ sau Viber? Cu cine comunică pe Whats up/ sau Viber?

Cu ce regularitate?

Dacă participantul nu are Whats up/ sau Viber se sondează dacă a auzit de aceste

modalități de a comunica, dacă știe prieteni/cunoscuți care au, dacă a dorit/dorește să își

instaleze aceste aplicații

Dacă folosește Facebook/Twitter/Instagram? Cum a ajuns să folosească? Ce avantaje sau

dezavantaje percepe în folosirea Facebook/Twitter/Instagram? Cu cine comunică pe

Facebook/Twitter/Instagram? Cu ce regularitate? Cum anume utilizează (postează

mesaje, uploadează fotogtrafii, da like, share etc.) Ce anume și-ar dori să știe să facă în

plus față de....(ceea ce știe să facă deja)

Dacă participantul nu are Facebook/Twitter/Instagram se sondează dacă a auzit de aceste

modalități de a comunica, dacă știe prieteni/cunoscuți care au, dacă a dorit/dorește să își

instaleze aceste aplicații

3. Avantaje/dezavantaje percepute – Riscuri (aproximativ 15 minute)- întrebări cheie

Haideți să discutăm puțin despre avantajele și dezavantajele pe care le vedeți în utilizarea

aplicațiilor pe care le-am menționat anterior

Sondează: ce s-a schimbat odată ce început să utilizeze aceste tehnologii/aplicații? Ce

este dificil? Ce este ușor?

Unii spun că dacă utilizăm prea multe anumite aplicații/tehnologii am putea să ne

expunem la numite riscuri. Dvs. ce credeți despre aceste lucruri?

Sondeaza: La ce riscuri percepe individul că se expune? La ce riscuri crede că se expun

alții? Dacă există anumite lucruri pe care le face pentru a reduce aceste riscuri (potențiale

riscuri ot fi legate de încălcarea vieții private, posibilitatea de a fi înșelat de alții, riscuri

legate de sănătate etc.)

Vorbiți-ne puțin despre situațiile în care nu știți să faceți ceva (pe telefonul mobil,

tabletă, computer etc.) Cum procedați?

Sondează: La cine cere ajutorul? Dacă încearcă singur (ă) să remedieze problema? La ce

fel de probleme solicită ajutorul și cât de des? Cum se simte în acste momente?

4. Utilizarea noilor tehnologii pentru a comunica cu nepoții și copiii – întrebări cheie

(10-15 minute)

La final să vorbim puțin despre ce fel de aplicații folosiți pentru a interacționa cu nepoții

/copiii dvs?

Sondează:

Dacă are copii sau nepoți care locuiesc la distanțe considerabile (sau în străinătate) cum face

față acstei distante? Dacă utilizează diferite aplicații pentru a face față acestei distanțe? Ce

este dificil în tot acest proces?

Presupun că în anumite momente copiii sau nepoții vin în vizită (ex. În vacanțe). (Dacă

locuiește cu aceștia---- se va refomula cu…petreceți timp împreună) Haideți să vorbim

despre ce anume observați la aceștia – legat de folosirea noilor tehnologii

Sondează: Ce anume observă în utilizarea noilor tehnologii la copii și nepoți când

interacționează direct cu aceștia? Este derajat de anumite lucruri? Ce strategii utilizează

pentru a interacționa cu copiii/nepoții când petrec timp împreună?

5. Auto-percepția și percepția altora (întrebări cheie) – 10-15 minute

Ce credeți că spun alții despre dvs. când se referă la modul în care folosiți (telefon mobil,

tablet, calculator etc)

Dar dvs., ce credeți despre modul în care folosiți telefon mobil, tablet, calculator etc)

Există lucruri pe care ați vrea să le puteți face și nu puteți în acest moment (referitor la utilizarea

noilor tehnologii de comunicare și informare/aplicații etc.)

Sondează: Care anume sunt barierele

6. Incheiere (aproximativ 5 minute)

Dacă ați avea puterea să schimbați ceva la noile tehnologii, cele pe care le utilizăm astăzi

(telefon, calculator, tablet etc.), dar și aplicații (Skype, Facebook etc), ce anume ați schimba?

(Gândiți-vă la ceva care le-ar putea face mai adaptate nevoilor oamenilor/nevoilor dvs.)