'~

,:~

~i.'r,,~

~

o

C).4t

rvv~

172

BISER/CA

ORTODOXA

ROi'IANA

dineoaee haznelele ee line ea 1n ni$Ie vislierii 1n loeurile apei Argl1enlii (poate ii Arge:;ului) ; iaru de la Traianu s-au supusu Dael1ii, plcJlindu ci supu$i. Intru aeiasta supunere ramiedajde la Ramleni; 'iata biruitorii nescii s-au obliiduitu panala Radu Voda Negrulu, /to 1080, sau dupa alii istoriei'1313. De atunce Banului-Craiovei supuindu-se lui' Radu V oda $i unu trupu fdc1ndu-sa, tolu printipatulu Tarii Rumanqlisa oblc1duia eu forma de autonomie de despolimosuu $i de alegere In diiadohie a Domniei 1ntre Iiii $i'lude/e Domnu/ui, selU dupre intamplare intre Boiari cu sfatu $i priimin/a de ob$te a Clirosului $i a BoiariloJU. Aciaslc'i forma s-au urmalu pana la Laiotu Basaraba Domnului It. 1'154. La oceasta s-au supusu Tara slrulucitoarei $i pre pl/lernicii Por/i plalindu dajde .~i obladuindu-se cu priveleghiurile sale. Care obladuire la multe Domnii s-au pazitu $i Tara s-au mul/amitu. lard de la 0 vreme in multe re/ormi s-au schimbalu, $i de la Constandinu Voda Basaraba Brancovenultz cu tOlllh~ s-au pre/cJculu, precumll iaste de to/i $liutu. Aeumu iara.~i 0 suf/are de vanlu cu lini,~le, 0 pre/aeere a drcplei eell/i Pre1nnaItu, au adusil curgere obladuiriiTarai la motca sa, au opritu vanlurilc, au potolilu valurile, care slrambCz carma, obladuirii, $i nclasindil eorabiia sa ajungd la Ii manu 1n multe randuri, 0 culunda $i 0 sparge, debiia scapiindil eu Irupulu ciirmuiloriulu. Tam Rumanesca s-au asernanalu Clcumu eu pasdrc ee sa nume~le Finixu (Phoenix), carelc eu ale sale aripi aprinzindii. focit, sd oprinde $i ClJde pre sine-$i, $i fdeandu-se cu lolulu eenu,~a, iard$i dinu pulbere ee1nscJ$i 1ntre dansa $i de al/ii ClJzandu-sa, s-au adusu maririle sale in nu,~cJisa 1n plllbere. $i A~a ia cu luerurilc cenu$a $i na.~le ,~i cre:;te. prinu :;i1ncenu~ala stare razboiului, .~i de singura \ ei tragandu oehiuJu mi loslivirii alu pre puternicii noaslrc impara/ii, n doao oard s-au ndsculu $i s-au 1ntocmitu in forma oblc'iduirii, eu care sa ocroliia intiiu. Au e6.~ligatu bogate/e mili ale inparo/iei, daruindu-sd eu privileghiurile sale. Clirosulu Biserieesci1 s-au radieatu in cinste, a,~dzindu-sc scaunulil /V1itropo/iei Jp .~adere seaunului Chesariei Cappadocl1ici 17. Boerime'sa dupa euvinlulU Inal/a dupa liniia iamiliei. Pam1ntenii sa prolimiseseii Pravilii eei poliliee$1i ; sleinii sa milueascil dupre datoriia firii ,~ia ere,~lincJlatii ; negu/c'itoriia sa spore,~/e av6ndil curgere sa slobodd ; dajnicii sa adaoaA nebcJnuniduu-sa de adaogiri de ddjdi. Tali petrecu 1n mul/mire. rugandu-se ca sa caute dinu ceriu. Domnulil asupra Idrai ace,~liia, ce iasle CCla vie sddi/a de mana sa ce Dumnezeiasca, lueratd ''ii ploalc'i dinu darurile sale ce/e cere,~Ii, ea sa o fersca de grindini ce slrica rodurile uneori $i ClsuprCl coptull/i, Fie Doamne, fie mila 10 spre noi, precumu amu nadajduilu spre line. 'A/~ luturoJU fierbinle ruge'1loriu caire Dumnezeu, Chesarie, Episcopul R1mnicului lB.

rf;

O\)C'Uh\~~~T7\R

ROLUL

ELEMENTULUI

ROMANESC UNOURILORPro Prof. loan

iN CRE~TINAREA

RM\UREANU

.

'\:-t.Ttj;\~,>",,::;;j

i!'l!~4r.tr:)~

.':~~~~!~f~!% ):it~~~JltUngurii, papor fino-ugriun, c Magyar zo1nlion" XIV (1~491' I. p, 17~-:-2.04; Bit!illl j-Ioman ..cs. Gyul~, SzekJfii, Magyar T6rt{~,ncj~X~iMt;r;;t~~~~: (- Islotlil milglu'ilru), T. I.: !3alllll Homan, Os/orlcnc/-Torzsszervczcl, kcreszteny it:'\k:1i1.~i ' .... , .ki"ilysuy (/Ilcepu/uri/e. Organiwliu (/c lrih, rCr/a/itatcu maghiard), Budapest, 1941/:;:~~!;~~i'! (/cs 11I1WlTiscll~n Millelallers .. 1. ':011 ~Icn. iillcs/cn . ~ei bis zUl\1:\:}'i .. i;;'!iL J.~lel11,Gcsef,icll(e Endc (/CS Xli . .1ullrlllJ/1r1er/s, !1erlln, 1940; II. GrcHone, L lwb,tal pflmlLJI ,dcs Magyars;,_,.j't!i;~~:+. ct Ics };,8ap'o,~a"aAo', in ,,!3yziJn.(ion, XI![ (1938), 1, p. 267-278; Gy. Ncmeth, A;:i.t:FO!'1!.,:

~:j~li~'" r",} . ~~t ~ ~ _f~ i~~'f(f. Jh,:.rt;

;i~Z~t_~tJ-~~~;~~7~;~;m}}:~--~m

---.------.------------

174

IHSUilC,\

OI{{ODO,\;\

1/(),'I:\NtI

DOCU J\ILiV

r,\ iii;

175

':~Qco: '-'"'

f'iine! alilC'illi inuccdslii reuillnc de pccenegi, POpUlil\ic de oriuinc ,urelllenli, 0 purlc din ungllri S-dU inlors in regi'llnile lor slrilmo~c~li elin Asia, iar alla inainlii spre vl'sl ~i S-ilU slabilil pcnlru seurl lilllP, pc ]loravc~ik.

13yznll/ille Cflri~lirll1ily

ami Iflc MfI'lyar8

ill

/lic

P("riod

?I their

(diir ungurii (numili in lcxlu-] ~jI"cc lul'ci) nu inc('lau sa fac~ nilvaliri in impilrii\i-il romeiIor (bizilnlinilor), pradinclu-o, plna cind 1311/osudes (BooAoaou6'~' ), prineipC'ic lor, holiirinclu-sc sa imbri'ili~ezccrcclin(a cre~lina, iJ venil Iii Consl'lnlinopol. $i, bol(~'l.inclu-sc, -a iIvul Cil na~ pc impafdlul Constanlin (VII Porfiroqenelul). lilr dUpd cc a fOSil einslil cu delnniIdle,l de "piJlriciu "Pillrikios ~i i S-iJU dill :;;i multi bilni, s-a inlors apoi Ii! oj iJCitsii.rOo ....

II

n:; i~r,,'\ ' ;1,

y. .- t -n Slndi B)"I,lI!lllhI" . Review Budapeslllll, ('1946) 1%7, N (,u'fJIadi -ilceli1!;ii Jueru ~i impol'riva lrallcilor ~i d allora, i1 [os

I lras

'i!!

~ii\1. !

in iZI'oareil' oi lilNa111ra islorici 111i1~lhiarc),1, [1Ud"pcsl, 1051; G. I. Briltianu, BywlIC!' c/ III /lonUlie. 1\ pIOpO.' dll rcrent fII/iclc, de M. fir. Dollqer, in "Rcv'lIc histor; ~,,('rlil SlIrI-"" ["[Opi'CIl>:,d, Alb. Pc. GI1I111>os, p, eil., I. JII, p. 2,124; cd. 51. Lad. o Endlicher, in Rerum lIullr/flTie(/(III11 Monu/Tlenl(( Arp(/(/iww, Silngolleni, 1840, p, 21.5; Pc. Prof. loan Riimllreilllll, url. eil., .p. 3R,

t';

184

IUSE/IIC,I

OllfODO.\I\

1I0/\liINA

[)OCU ,\I/:N,( ,I

III,ceel more c1junsescri\ in

185i :;i singur, ci ierarl1ia :;i trebuia autoritatco I~' 1 Piltriurhiil.de ConstantinopoJ, cenlrul ecumenic ill Ortodoxiei, eru atunci Protoslnghc! MINA DOI3I.EU ; i:" aceea care conlerea autori tatea episcopald ~i mitropolitanil, de care ! i . aveau nevoie ungurii care imbrii(i~aseril cre~tinismulortodox. Pc de iJ La biscricc' Sfin\ii Apostoli Pclru ~i PaveJ din HU5i, fosth Catedroald' alla parle, trebuie sa \inem seilmaca romilnii, aflindu"se 1a incepulurilc cpiscopaJa, clitoric voievodala. se pastreazil pat.i'u pomeJnice cuprinzind orgilnizarii lor politice, nu aveilU in secolele X-XII 0 I3isericil organizala pe clitorii ~i bincfaciltorii Sfintului liica$, Incepind cu primul ctitor, masub conducerea unci aulorita\i spirituale superiOiHe, cilreia sCi se fi pulut" rele voievod $lefan eel MMe, pina la cpiscopnl Melchisedcc al Roma-. adresa ungurii pen tru organizurea Bisericii lor ortodoxe. nului (1' 18D2). ':~:i1 .. Trdincl in vecinalatea romanilor, iar intre secolelc XI-XIII cucerind In mod prilctic Ja aceasti'i ctitorie voievodala S-il intocmit JI1 pomel~ Transilvaniil, fie prin lratative cu conducdtorii politici romilni. fie prin nic ctiloricesc de ciltrc slnjitorii biserice~ti Cil 0 inclatorire sacra cle 'a lupte ~i incursiuni, ungurii au pulut cunoa$te direct credin(a orlodoxa inill\a runi'iciuni pcntru silniltatea $i ajuloruJ ctitorului domni:or, al Ina romflllilor, cum ne confirma documentele istorice, marturiile filologice tregii sale filmilii ~i pomcnirea Illo~ilor, striimo$ilor 5i pilrin\ilo - raposa\i. ~i uncle servicii cre~line ille 13isericii Orlodoxe, acceplale ~i practicilte de POlllelnicuJ cslc JIn imporl"nl document istorie. Tn iJcesla dpur clomprimii cre~tini unguri. Triline! ca vecini ,la holiJrul de apns al R. S. Ro- \ episcopi ~i binecreclincio$i cre$lini de tocte categomania, ei sint cei mili in masuril ~i azi sa aprecieze valourea, pulerea ~i /' nitorii Moldovci. riile sociale, care soan Ic~Jat de acest a~ezi'imint biscricesc prin ctitd-' lttria credin\ei ortodoxe imbra\i~atil de geto-daco-romani, 5triil11o~ii roriile, daniile sau prin Jucri'irilc pe care ]C-ilU si'ivir5il Ja acest laca~. manilor, in veacurile I-IV ~i piistrutil ~i practic