C A T E D R A I G I E N A G E N E R A L Ă

C O N F . U N I V E R . E L E N A C I O B A N U

IGIENA MUNCII MEDICILOR DE DIFERITE SPECIALITĂȚI ÎN

INSTITUȚIILE MEDICO-SANITARE

Morbiditatea medicilor

Cel mai frecvent se îmbolnăvesc medicii în primii cinciani de activitate profesională, și anume predomină maladiile:

- cronice ale aparatului respirator (până la 92%);

- tractului gastro-intestinal;

- pielii;

- aparatului urogenital.

Aceste maladii sunt provocate de microflora agresivăcondiționat-patogenă din mediul spitalicesc.

Cel mai înalt nivel de morbiditate se atestă la medicii dinsecțiile de combustii, chirurgia purulentă, chirurgia generală,reanimare și terapie intensivă.

3

Morbiditatea profesională:

- tuberculoza,

- hepatita,

- astmul bronșic,

- alergiile;

- dermatitele.

Cauzele principale care duc la invaliditatea medicilor sunt:

- tumorile maligne,

- bolile aparatului cardio-vascular,

- bolile psihice.4

Cauzele principale care duc la apariția maladiilorprofesionale:

- nerespectarea tehnicii securității,

- amenajarea incorectă a locului de muncă,

- iluminatul necorespunzător,

- ventilarea și încălzirea nesatisfăcătoare,

- nerespectarea regimului de muncă (suprasolicitarea),

- lipsa mijloacelor de protecție individuală (măști, mănușietc.),

- imperfecțiunea tehnologiei.

5

Noxele profesionale prezente în instituțiile medico-sanitare de diferit profil și acțiunea acestora asupra stării de sănătate a

medicilorFactorii procesului de muncă

poziția forțată a corpului în timpul intervențiilor chirurgicale, manipulărilor

încordarea anumitor organe și sisteme de organe

încordarea statică a musculaturii scheletice („poziția chirurgului”)

suprasolicitarea sistemului nervos

6

Factorii fizici

radiația- ionizantă (medicii din cabinetele roentgen, spitalele oncologice); - cu ultrasunet (diagnostica cu ultrasunete);- ultravioletă, electromagnetică (secția de fizioterapie, în cazurile utilizării laserului în calitate de bisturiu, în cercetări microscopice).

vibrația

câmpul magnetic

electricitatea statică

curenți de frecvență înaltă

presiunea înaltă

zgomot de intensitate mare (de la aparatele și agregatele din secția de distribuire a oxigenului, compresoare) 7

Factorii fizici

microclimatul de producere:-temperatura și umiditatea înaltă – cauzează suprasolicitareaprocesului de termoreglare, ceea ce duce la scăderea imunității,răceli frecvente (în timpul lucrului în camerele de dezinfecție,efectuarea dezinfecției termice a instrumentelor medicale, înlaboratoarele bacteriologice, în secțiile balneologice etc.);-temperatura înaltă, iar viteza de mișcare a aerului redusă (întimpul intervențiilor chirurgicale);-temperatura joasă (camerele frigorifice a secțiilormorfopatologice).

8

Factorii chimici

preparatele medicamentoase

preparatele narcotice

substanțele dezinfectante, antisepticele

vitaminele, vaporii și aerosolii antibioticelor, hormonilor, anestezicilor și analgezicilor

10

Factorii biologici

virusurile (gripa, HIV, hepatita infecțioasă etc.)

bacteriile (holera etc.)

antibioticele

vaccinurile

serurile

alergenii

preparatele vitamino-proteice

preparatele imunologice etc.

11

Factorii psihogeni

discuția cu pacientul – încordareneuro-emoțională, simțulresponsabilității pentru viațapacientului, pentru diagnosticulcorect stabilit și prescriereatratamentului adecvat

starea de pregătire permanentăpentru luarea deciziilor importantepentru pacient în situații extremale(în timpul resuscitării, nașterii etc.)

regimul de muncă neorganizat –prezența gărzilor de noapte șizilnice, intervențiilor chirurgicale întimpul nopții, ceea ce duce laperturbarea bioritmului

nerespectarea regimului alimentar

volumul mare de muncă

12

Particularitățile igienei muncii medicilor de diferite specialități

Procesul de muncă al

medicului de profil chirurgicalprevede efectuareaintervenţiilor chirurgicale,manipulărilor în scopdiagnostic și tratament, iarasupra organismului medicilorinfluenţează factorii nefavorabiliai mediului extern (chimici –anestezicele, aerosolii etc., fizici– temperatura înaltă, câmpulelectromagnetic, radiaţiaionizantă).

Din cauza suprasolicitărilor fiziceși neuro-emoționale, la chirurgiadesea se instalează stresul.

14

Masca

маскаÎnclinarea corpului și a capului

Zona de lucru

сдавлению органов брюшной полости

изменения в конфигурацию позвоночного столба

Compresia organelor din cavitatea abdominală și deformarea coloanei vertebrale

Suprasolicitarea analizatorului vizual

15

În timpul intervenției chirurgicale, în zona deactivitate a chirurgului, se înregistrează condițiimicroclimatice nefavorabile, care nu asigură unschimb de căldură adecvat al organismului cumediul înconjurător și un confort termic. Are locpierderea apei din organism, pe contultranspirației, cca 700 g și mai mult în timpul uneioperații. Creșterea temperaturii aerului în sălilede operație duce la suprasolicitarea sistemului determoreglare, în rezultat are loc creștereatemperaturii tegumentelor, în mediu cu 0,6°С.

16

� Temperatura aerului în sălile de operație poate atinge 27-28°С (norma 22°С).

� Umiditatea - 80% (norma 40-60%).

� Viteza curenților de aer poate atinge 0,07 m/s (norma 0,15 m/s).

În sălile de operație lămpile chirurgicale scialiticefavorizează creșterea temperaturii cu 1,5-2°C, de asemeneacrește conținutul bioxidului de carbon, numărul ionilor grei,microorganismelor în aerul zonei de lucru.

17

Acțiunea combinată a microclimatului nefavorabil șisuprasolicitarea psiho-emoțională sunt însoțite de transpirațieabundentă în timpul intervenției chirurgicale.

La dereglarea termoreglării organismului și cumulareapermanentă a căldurii în organism contribuie și intervențiilechirurgicale îndelungate.

18

Gradul de permeabilitate pentruaer și higroscopicitatea țesăturii,din care este confecționat costumulchirurgical, scade din cauzacurățirii și dezinfectării lorfrecvente. Înlocuirea îmbrăcăminteiobișnuite cu una fabricată dințesături permeabile pentru aer,îmbunătățesc confortul termic alorganismului, reduc transpirațiaorganismului.

19

În aerul sălilor de operație se conțin vapori ai alcoolului etilic,iod, anestezice care pot depăși nivelul admisibil de câteva ori. Înrezultat se mărește oxidabilitatea aerului și poate atinge valori depână la 40 mg/m3 și mai mult (norma oxidabilității aerului în sala deoperație 2-3 mg/m3). Concentrația anestezicului în aer depinde detipul anesteziei. De exemplu, concentrația preparatuluiftorotan/galotan (anestezie inhalatorie) la locul de lucru al chirurguluivariază în limitele 14-340 mg/m3 (CMA 20 mg/m3).

20

Activitatea profesională a anestezistului necesităspirit de observare, vigilență și evaluarea rapidă ainformației. În zona de respirație a anestezistuluise creează o situație microclimatică nefavorabilă.În timpul anesteziei inhalatorii o parte dinanestezicul introdus în organismul bolnavului esteexpirat de acesta în aerul din sala de operație. Înrezultat, concentrația anestezicului la locul delucru depășește CMA de 5 și mai mult.

Printre multiplele specialităţi medicale munca anestezistului ocupă un loc special.

21

În încăperile insuficient ventilate concentrațiaanestezicului în sângele anestezistului variază înlimitele de la 3,5 până la 8,5 mg/m3, ce este de 1,5 orimai mică decât în sângele bolnavului. Drept urmare,medicii acuză cefalee, grețuri, uscăciune în gură,tahicardie, vertij, dereglarea somnului, oboseală etc.

Frecvența contracțiilor cardiace la anestezistcrește cu 12 bătăi/min la începutul intervențieichirurgicale, iar în timpul anesteziei cu 36 bătăi/min.

22

Activitatea profesională a anestezistului poate ficauză a dezvoltării maladiilor, precum: conjunctivita,anghina, infecții respiratorii acute.

Indicii biochimici ai sângelui demonstreazădereglări ale metabolismului pigmenților biliari,fenomene difuze ale țesutului hepatic.

23

Preparatele anestezice posedă acțiune gonadotropă, embriotoxică, sensibilizantă și teratogenă.

Acest fapt vizează femeilemedici – chirurgi și anesteziști,deoarece poate fi dereglatăgraviditatea, deseori suntînregistrate avorturi spontane,toxicoze tardive și complicații lanaștere.

Femeile în perioadagravidității și alăptării trebuie săfie înlăturate de la lucrul din sălilede operații.

24

Condiții particulare de muncă sunt specifice și pentrumedicul ginecolog-obstetrician. Activitatea profesională aacestuia necesită multă vigilență, o coordonare exactă și fină afuncțiilor senzoriale și motorii. Deosebit de suprasolicitat esteanalizatorul tactil.

Medicul ginecolog-obstetrician este supussuprasolicitărilor neuro-emoționale, încordării staticeîndelungate, acțiunii vaporilor de substanțe narcotice și agazelor în zona de respirație. Acești medici acuză surmenaj,dureri în regiunea inimii, excitabilitate, cefalee.

25

� radiația ionizantă – medicul poate fi supus acțiunii radiațieiionizante în timpul investigațiilor rentghenologice de diagnosticși tratament. În acest moment medicul poate fi supus acțiuniidifuze a radiației ionizante sau să fie prezent în zona de acțiunedirectă a radiației. În cabinetele rentghenologice la radiațiaionizantă se mai asociază și prezența ozonului și a oxizilor deazot. Una din măsurile de protecție a personalului medical față deradiația ionizantă este utilizarea utilajului cu dirijare la distanță,ceea ce ar permite excluderea medicilor din zona de risc.

26

Noxele profesionale

Întrebuințarea utilajului cu laser duce la dereglărifuncționale ale sistemului nervos și cardiovascular.Din partea organului vizual se observă opacifiereacristalinului, distrofia retinei, destrucția corpuluivitros. La arderea cu laser a tumorii în aer pătrundproduse de ardere – aerosoli, substanțe chimicenocive – fosgen.

�la utilizarea bisturiului cu laser (radiație

neionizantă) – medicii (cel mai frecventchirurgii) pot fi supuși acțiunii nefavorabile alaserului reflectat de pe suprafețele țesutuluibiologic și instrumentelor medicale. Nu esteexclusă acțiunea accidentală a laserului asupramâinile medicilor.

27

� aparatajul medical cu ultrasunete

(diagnostic, fizioterapie, chirurgicală) –ultrasunetul cu transmiterea prin contact(cel mai nociv); ultrasunetul, care setransmite pe calea aerului; contaminareamâinilor cu gel de contact (careamplifică efectul acustic cu sursaultrasunetului); încordarea statică șidinamică a mușchilor mâinii și umărului(în cazul efectuării lucrului monoton).

În cazul unei ventilații insuficiente șilipsei dereticării umede, în cabinetelede fizioterapie, brusc se măreșteconcentrația aeroionilor pozitivi, careîngreunează respirația și duc laîmbătrânirea precoce a organismului.

28

Lucrul în barocamere estecaracterizat de acțiuneafactorilor nocivi. Înbarocamere se efectueazăoxigenarea hiperbară, careeste necesară pentruintervențiile chirurgicale pevase, cord, în cazulgangrenei, în cazulintoxicațiilor cu monoxid decarbon etc. Această terapie are menirea de a

compensa insuficiența de oxigen aorganismului pe contul efectuăriicompresiei cu oxigen, însoțită de unregim curativ special.

29

Părțile componente al regimului curativ:

1 – valoarea presiunii parțiale (cea mai înaltă presiune a O2

este la limitele admise de 3-4 kg p/cm2); 2 – timpul de expoziție trebuie să fie optimal, atât în funcție de bolnav, cât și de maladie (până la 0,5 – 1 ore se utilizează în cardiochirurgie, oncologie, pentru tratarea infecțiilor anaerobe și formelor severe a hipoxiei hemice acute).

30kg p - kilogram putere

Medicii activează la o presiune de 2-3 atm. La o presiune de 3-4atm. sunt posibile dereglări din partea sistemului nervos central,euforie, ceea ce poate duce la un comportament neadecvat dinpartea medicului. În cazul aflării în barocamere poate survenidisbaria – dureri în urechi, sinusuri. În acest caz medicul vareveni la normal treptat (decompresie).

31

Măsurile de profilaxie și optimizare a

condițiilor de muncă a medicilor

� Supravegherea sanitară preventivă

� Supravegherea sanitară curentă

� Optimizarea condițiilor de muncă și odihnă

� Introducerea diverselor mijloace și complexe de exerciții fizice în regimul de muncă și odihnă

� Controlul medical preventiv

� Controlul medical periodic

32