ILumineazä^te şi теі fil — ¥oeşte şi vei puteai O .A . В о в е « і

E M 1 I¥ B S C *f Vor mai veni mulţi cântăreţi ai P іоеиеі, şi vor trece anii, şi na

tiu dacă se va ivi noul să se ri-? iice la înălţimea geniului lui Emi-a l«8cu. Asemenea gândire supra-1 Mienească nu răsare ori ai când, 1 ti veacurile o adnc câte odată şi 3 *tunci rămâne eternă. Izvorul in-

»piratiei nemuritorului cugetător, M porneşte dm imitaţinni supra-jNse după alţi meşteri ai ideilor Dlosofice, căci, atunci într'o zi ar " eăcat pentru generaţiile ce se №indează ; dimpotrivă simţirea Ini *віпе8си, gândirea, se cristalizau, ••pătau o formă perfectă, căci le »ecea prin sufletul Ini încărcat •* comorile artistice ale naţinnei ^ care el se născuse.

Copilul genial delà Ipoteşti, şi »wă noroc mai târziu, Îs casa Wrinteaseă dintr'un sat, la anii ^ftd viaţa nu-ţi dă decât farmé­u l şi nevinovăţia ei, cn mintea , a i genială, cu ochii Ini pătrnn-*4tori de taine, înţălese adânc şi ^ j a codrului şi poezia focurilor "Prinse pe dealuri în nopţile de v ? r ă şi truda mucenică pe ogoare J' Cântecul din flner, — ca mai l*r*iu să citească în stele.

Simţirea din poeziile Ini Emi-eesctt nu este singuratică, a unui (Ф, de oarece na ar avea puterea jovârşitoare să înfrunte nemuri­

re»» ea se îmbină mai întâi cu puterea creatoare a comorilor jdâuei ce sunt ascunse în însuşi­re nesecate ale neamului româ-gesc, ca apoi să se desăvârşească 10 domeaiul universal.

In aceasta eonstă valoarea ope-r e j uriaşă şi trainică de-apururi , lai Eminescu.

Opera lui va lamina veacurile 11 va fi mai mult înţeleasă ou cât Jivilizati» v a progresa.

frecând delà produsul artistic il lui, produs care Га aşezat în rândurile porţilor nemuritori ai lumei şi, coborîndu-ne la om ne va gişca mereu: cum a trăit neferi­cit, — <* viaţă plină de suferinţi. Omni genial nu a putut fi ferit de către societate de sărăcia care I contribuit prea mult la moartea ]oj timpurie. Firul vieţii lui Emi-•escu s'a rupt din însăşi vinovăţia tiei societăţi, nepăsătoare şi asupra ei va apăsa mereu acest păcat.

Coboiîiea în mormânt, însă, i-a adus: nemurirea. Genialitatea lui a dat într'o parte norii încărcaţi

cu stihuri plini de ceaţă până îa el. Răsărise nn soare nou al poe­ziei şi razele se coborau în multe minţi trudite ale scriiturilor, luminândn-le calea. Ëminescu a fost nn regeneiator în literatura românească. Delà el încep dru­muri noul şi în vestmintele vorbirii şi în concepţia de artă.

Unui asemenea gigant, societate* românească trebuia s ă i rămână recunoscătoare şi să şţ-o arate în acelaş timp prin fapte. Dar au trecut atâţia ani delà moarte şi acnma suntem în al 75-iea delà naşterea lui Eminescu şi nu s'au învrednicit, nu ţara, dar deţinătorii culturii şi ai conducerii poporului, să inmortalizeze în marmoră chi­pul cel mai genial al neamului ro­manesc

Nenoroc şi după moarte. Aceiaş nepăsare a unei anumite clase de oameni ca şi atunci când a trăit. Pieţele noastre publice, încrucişările de străzi din multe oraşe sunt în­zestrate cu chipuri turnate în bronz, ale cineştie cărni „mititel" cu me­rite politice. Şi marmoră şi bronz şi bani se găsesc din prisos pentru cutare primar cu fruntea îngustă san reprezentant al naţiunii, ce n'a ştiut să închege niciodată o frază în Parlament.

Popoarele nu trăesc decât prin artiştii nemuritori ce i-au avut.

Icoana lui Eminescu va fi vie în sufletele şi gândirea tuturor românilor cât va fi lumea.

Şi se cuvine prin armare, e o datorie pioasă şi uu cult faţă de Eminescu, să aibă în această Ro mânie întregită, o statue demnă de cinstea ce o revarsă geniul lui asupra neamului latin din răsărit.

Şi dacă nu s'au găsit cei che­maţi şi în putinţă să ridice până astăzi acest monument ca o cheză şie de respect în faţa tuturora, fapta lor se caracterizează s>ngură.

Suntem fericiţi, că măcar acum, grupul de scriitori aleşi delà re vista „Gândirea", va înlătura o nedreptate ce s'a făcut faţă de memoria lui Eminescu.

Şi obolul cetăţenilor înţelegători va veni desigur. Vor fi picăturile de recunoştinţă închegate în mar­mora care va înfăţişa pe acel care a scris :

Vremea trece, vremea vine, Toate-s vechi şi nouă toate.

CONST. CEHAN-BACOVIŢĂ.

Spicuiri din Istoria Bisericii-române Mitropoiiţli Moldovei

Teotixt I s'a u r c a t p e scau­nul mi t ropo l i t an î n a n u l 1451-2, p ă s t o r i n d 25 de ani , a-dieă p â n ă la 1477 Noemvr i e 18, când înce tează d in v ia ţă .

A fost u n ie ra rh , care s ' a b u -•curat de m a r e t recere faţă de domnitorul Ştefan cel Mare , fiind în f run tea s fa tu lu i boie­rilor şi f ăcând p a r t e d in n u ­meroasele delegaţ i i şi t r a t a t e ce-au a v u t ioc î n t i m p u l glo­rioasei domni i a m a r e l u i Voe­vod moldovean . Teotixt s'a r i ­dicat d in t re că lugăr i i m ă n ă s ­tirii Neamţu , acă re i a e g u m e n

?a fost p â n ă la d a t a alegeri i ca 'mitropolit . A fost u n p re l a t puternic şi r e spec ta t a şa fel încât în a n u l 1462, c â n d cle­ricii si boierii mo ldoven i fură îndemnaţ i să j u r e că vor pă­stra c redin ţă Polonie i ca şi Domnul carinl l u a u în cheză­şie, Teotixt dă s ingu r ac tu l în numele t u t u r o r fără ca să a-minteasică de ceilalţ i boieri , clerici şi obş teni . Pe l ângă in­fluenţa pol i t ică a a v u t şi o in­fluenţă cu l tu ra lă , ca re s'a manifestat p r i n diferite lu ­

crări scrise în s l avoneş te .dato­rite că lugăr i lor din m ă n ă s t i ­rile Neamţu ş i . P u t n a . E l fu înmormânta t î n m ă n ă s t i r e a Putna, fapt ce ne a r a t ă că se trăgea d in n e a m domnesc , de­oarece fusese î n g r o p a t în t r 'o ctitorie domnească .

Gheorghie, este u r m a ş u l în scaun al lui Teotixt (1477— 1510-1) că ru ia i s'a zis „Nem-ţeanul" fiind d a t din m ă n ă s t i ­rea Neamţu . A păs to r i t 34 de ani,, con t r ibu ind la m i ş c a r e a cul turală începu tă de p rede ­cesorul său . A juca t şi oa r e -c&ri ro lu r i poli t ice în t r a t a t e l e de a l ian ţă încheia te d e Ştefan 'Cel mare , în care este p o m e n i t Şi el. lnfV.fiţa;'rj, EjjiscojV-ei R ^ m i l a i .

In o raşu l Roman , î n t eme ia t de domni to ru l cu acelaş n u -a e între ani i 1393—94, este zidită b iser ica Cuvioasa Pa -raschiva de d o a m n a Anas t a -s i a *). In j u r u l aces te i biserici , Ş a creiat episcopia „Ţăr i i de jos 1 - î n v r e m e a lui A l e x a n d r u •cel Bun, fiind s u b o r d o n a t ă Mitropoliei Sucevei . P r i m u l e-Piscop este a m i n t i t în docu­mente e Calist (1445). P â n ă la W trebuie să fi exis ta t alţ i i , ^я-г din l ipsă de i svoare s igu­re nu- i p u t e m prec iza cari a-m^Daej5ă fi fost. D u p ă el este

*) Mama Domnitorului Alexandru cel Bun. 1

p u s Visa r ion cunoscu t î n co-r e s p o n d e ţ a care a exis ta t în­t r e Ştefan cel m a r e şi a rh ie ­p i scopu l Dorotei a l Ohridei .

Ta r asie (1460—72) u r m e a z ă lu i Visar ion a că ru i m o a r t e n 'o p u t e m prec iza când s 'a în­t â m p l a t . Aces ta i a p a r t e la s f in ţ i rea m â n ă s t i r e a P u t n a î m p r e u n ă cu ceilalţ i i e r a r h i ai Ţăr i i . Suib p ă s t o r i a sa, episco­p i a „Ţări i de jos" dobândeş te m u l t e d a n i i d in p a r t e a lui Ştefan cel m a r e . Es te u r m a t î n s c a u n de : Vasi l ie (1488— 1499) n u ş t im d a t a exac tă .

Episcopia p r i m e ş t e dan i i cu ob l iga ţ i* de a se face slujbe l i tu rg ice : Vine rea p e n t r u să­nă t a t e , i a r S â m b ă t a p e n t r u p o m e n i r e a familiei d o m n i t o ­r u l u i Ştefan cel m a r e d u p ă t r ece rea din v ia ţă .

I n 1502, g ă s i m a l t episcop în p e r s o a n a lu i Teotixt , care, d u p ă aceas ta , a junse mi t ro ­poli t la, Suceava , c u m a m vă­zut l a cap i to lu l respec t iv . înfiinţarea Episcopiei Rădăuţilor.

Biser ica cea m a i veche d in ţ a r a Moldovei, cea în t eme ia t ă de deseă le toru l ei — Bogdane V-v., a j uca t u n rol , p â n ă în sec. XV de quasi-episcopie . Supe r io ru l acelei c t i tor i i dom­neş t i avea a t r i b u ţ i u n i episco-peişti, c a r i se r ă s f r â n g e a u asu­p r a credncioşi lor şi clericilor d in j u r u l T â r g u l u i R ă d ă u ţ i . Da ta c â n d a a v u t loc înfi inţa­r e a acestei episcopii este a n u l 1472 — d u p ă d-l N. Iorga. Du­p ă alţ i i s tor ic i a r fi cu m u l t m a i veche şi s 'ar î n t i nde pâ ­n ă la A l e x a n d r u cel Bun , du­p ă o t r ad i ţ i e a m i n t i t ă de cro­n i c a r u l Ureche . Se poate ad­mi te şi l u c r u l acesta , a v â n d î n vedere sp i r i tu l ide organiza­r e şi consol idare de care era p ă t r u n s A l e x a n d r u cel Bun . Totuş i , d u p ă d o c u m e n t e p r i ­m u l episcop a l R ă d ă u ţ i l o r e-ste a m i n t i t :

Ioanichie (1472), care a m u ­r i t în' 1503 şi a fost î n m o r m â n ­t a t în b ise i rca m ă n ă s t i r i i Ră­dăuţ i , g r o p n i ţ a p r imi lo r dom­ni tor i moldoveni , a căror p ie­t re de m o r m â n t a u fost p u s e d e Ştefan cel m a r e .

Tot acest d o m n i t o r înze­s t rează aceas tă episcopie cu m u l t e dani i , a ş a c u m se obiş­n u i a în acel t imp , spre a fi a-s igu ra t ă , pe deopar te , exis ten­ţ a ei, iar, pe de al ta , să fie pomen i ţ i în v i a ţ ă câ t şi d u p ă moar t e î n t r e a g a famil ie a do­n a t o r u l u i .

Preot Coraelin tirumăxescu.

d e l à I f l o s c o f a Motto : Gândeşte-te

înainte de a face.

F ă r ă a se d i scu ta mul t , fă­ră nici o cons ide ra ţ i e decla­r ă m l ă m u r i t şi hotăr î t , că pe ba rba r i i de là Moscova, pe ca­re noi n ' a v e m decâ t să-i com­p a r ă m cu Huni i , îi i g n o r ă m ca pe niş te neexis ten ţ i . In ză­d a r ba t în p iuă cu Republ ica Moldovenească, că acolo e ra i .

B a s a r a b e a n u l , fratele no­s t ru ştie ce se ^oa te a ş t ep t a delà acei car i a u înroş i t Ni­s t r u l şi B u g u l cu sânge nevi­nova t . Noi n u v o m admi te nici u n plebisci t a s u p r a Mol­dovei de pes te P r u t care e t r u p d in t r u p u l n o s t r u şi sân­ge d in sâne-ele nos t ru .

Se vorbeşte că boleşvieii ne vor d a fără plebisci t Cahulu l , I smai l , Belgrad , i a r de r e s t vor î n t r eba pe cine? P e fraţi i no­ştr i c a r i ne -au î m b r ă ţ i ş a t şi ne^au c h e m a t să-i a p ă r ă m de ei — de H u n i i de là Moscova? Nu v o m a d m i t e nici u n fel de t ra ta t ive , nici u n fel de in­tervenţ ie s t r ă i nă .

E t i m p c a n i m e n i să n u m a i ş t i rbească m e n i r e a n o a s t r ă i-stor ică. Dacă n u se vor a s t â m ­p ă r a , vom face toa te sfor ţăr i ­le n e n t r u a sparge acest bul­gă re î n t ă r i t cu cr ime şi jafuri , care cau tă a se a r u n c a asu­p r a noas t r ă .

D r u m u l cre iază s ta tu l . Căi­le aduc p rospe r i t a t ea u n u i stat .

Aceşti oameni , cari şi-au ereia t a c t u a l u l s t a t p r i n sân­ge nev inova t p r i n omoru r i , ne p u t e m lesne înch ipu i care e şi p ro spe r i t a t ea aces tui s ta t care înd răzneş te să înşele bu­n a c r e d i n ţ ă a a l ia ţ i lor noş t r i . Decaden ţa aces tu i s ta t se aş­teap tă în fiece m o m e n t . U n reg im at i l ic , nefast , u n d e toţi o a m e n i i s u n t cer ta ţ i cu drep­tul e lementa r , n u poate s ă m a i du reze m u l t .

i n zada r bolşevicii c a u t ă să dovedească d rep tu r i l e lor a-s u p r a Moldovei de peste P r u t , a r ii m a i bine să vază de po-poa ră l e a sup r i t e d in Caucaz, Geongiea, car i s ' au r ă s c u l a t d i n cauza foamei, şi car i a-ş t eap tă d in zi în zi t recerea teroare i bolşevice.

In z a d a r vor să ne i n t i m i ­deze. Noi ş t im l a câţi soldaţ i şi l a ce ofensivă ne p u t e m a-ş tep ta din p a r t e a u n o r oa­meni neidisciplinaţi, goi şi f lămânzi . De m u l t l up tam, cu Ruşii de er i ceva ma i civili­zaţi decât cei de azi, p e n t r u Moldova de peste P r u t şi pen­t ru a s t ă p â n i gur i le Dunăr i i , şi p e n t r u a-d; î n d e p ă r t a şi de a scăpa de ames tecu l lor în nav iga ţ i a d u n ă r e a n ă . Şi azi când acest ţ i n u t c u r a t r o m â ­nesc nici n u v r e a s 'auză de zbirii cei de dincolo, ei v in să ne provoace .

O popu la ţ i e cu sânge r o m â ­nesc, fapte româneş t i , gând r o m â n e s c , n u poa te s ă a u d ă de niş te o a m e n i a s e m ă n ă t o r i cu band i ţ i i codrului;, car i do­resc să-i s t ăpânească .

D u m n e z e u care ne ocrote­şte de toa te relele şi nenoroci ­rile, n e va ocroti de aceşt i duş ­m a n i d in afară. Vul tu r i i delà Mărăşeş t i de eri s u n t păzi to­r i i de azi ai Nis t ru lu i .

iluldiu'is profesor, Bucureşti.

l i S S f c M S A k i l e m i l e

Cele 7 minuni ale lumii an­tice. Mausoleu l d in Hel icar-nasse .

P i r a m i d a lui Keops, con­s t ru i t ă în sec. 26 in. Chr .

S i n g u r a care n u a d i spă ru t . F a r u l d in Alexandr i a . Colossul d i n Rhodes (s ta tu ia lui Appolon) .

Grădin i le s u s p e n d a t e ale Semi ramide i , în Babylonia . S t a tu i a lu i Jup i t e r Olympia-nul , în Ol impia .

t e m p l u l Diane i din Ephes . In afară de cele 7 m i n u n i a-

le lumi i ant ice , avem alte 7 m i n u n i a le evu lu i mediu , car i s u n t :

Coliseul d in Roma. Ca tacombei» din Alexandr ia .

Marele zid chinezesc. Moseheia Sf. Sofia d in Con­

s t an t inopo l . T e m p l u l d ru id ic din Stone-

henge (Anglia). T u r n u l î nc l ina t din P i sa .

T u r n u l de p o r ţ e l a n d in N a n k i n (China).

Să ma i a d ă o g ă m şi pe cele ale lumi i m o d e r n e ?

Adâncimea medie a Oceane­lor. Es t e :

Oceanul Pacific — 4282 m t r . Oceanul I n d i a n — 3963 m t r . Oceanul At lan t i c — 3926 şi Oceanul î n g h e ţ a t d e Nord

— 1170 m t r . Import-Exportul în 1923. In

1923, expor tu l (24 juni . mi l i a r ­de) a î n t r ecu t i m p o r t u l din a-celaş an cu 4 j u m . mi i . lei. Semne b u n e ! N.

R O I T U L l \ I P E N T R U R E V E N I R E A L i Ufï T R A I N O R M A L

VEDERHA IAŞILOR PELA Í800.

S C R I S O R I I > I r ¥ PAU* S S

MANIFESTĂRI ROMÂNEŞTI IN FRANŢA — JOelu redactorul nostru.

FESTIVALURI DE MUZICA ROMÂNEASCA. — CONFERINŢELE DLUÍ IORGA. — VIITOAREA EXPOZiŢiF. DE ARTA ROMÂNEASCA.

Cu toate g reu tă ţ i l e î n t â m ­p ina te , m a i ales d in cauza l ip­sei de bani , mani fes tă r i le de p r o p a g a n d ă r o m â n e a s c ă în i' r an ţa se succed d i n b u n ă v o ­i n ţ ă pa r t i cu l a r ă , d int r 'o îna l ­tă înţe legere franceză, şa î n u l t imul r â n d d i n t r ' u n — tot­d e a u n a — în tâ rz i a t obol a l s t a tu lu i r o m â n . Aşa de exem­p l u în u l t i m u l t imp d-l S t a n Golestan, cunoscu tu l compo­zitor şi cri t ic muzica l , a orga­niza t cu concursu l Direcţ iei Generale a p ropagande i d in Minis teru l francez de Arte , un festival de muz ică r o m â ­nească la Bordeaux, al că ru i suces a fost m a i m u l t decât desăvârş i t . Pes t e câ teva zile un al t festival de felul aces ta se va rJa la Dijon şi cu t i m p u l în toate oraşele m a r i -din F r a n ­ţa. Aceste man i f e s t a ţ i un i s u n t d a t e sub auspici i le F u n d a ţ i e i Pr inc ipe le Carol şi a Asocia-ţ iune i franceze de expans iu ­ne a ar te lor . La P a r i s , d in a-ceiaşi in i ţ i a t ivă , s 'au o rgan i ­za t şi se vor m a i organ ica în­că man i fes t ă r i r o m â n e ş t i de felul acesta, car i n u fac de­cât sa r id ice pres t ig iu l Ro­

m â n i e i . U n cât de m i c fond — spe­

cial — a n u a l , dacă s 'ar p u n e la dispozi ţ ia F u n d a ţ i e i P r i n ­cipele Carol, exclusiv p e n t r u p r o p a g a n d a în F r a n ţ a , s 'ar p u t e a face l uc ru r i m i n u n a t e , m a i i m p o r t a n t e c h i a r decâ t un comunica t Oificial-diplo-ma t i c de înf ierare a u n o r ca ­lomnii , s au de a f i rmare a u-nor succese ex t r ao rd ina re . Poiiticianiii. F r a n ţ e i ne cunosc perfect, e vorba însă să ne cu­noască p o p o r u l cel m u l t , m a s ­sa m a r e de francezi de ca r e vo im şi t r ebue să n e aprop i ­em mereu .

D o m n u l N. Iorga con t inuă pre leger i l e sa le la Sorbona . Mareie n o s t r u î n v ă ţ a t se bu­cu ră de o i m e n s ă cons idera ţ ie în r â n d u r i l e s avan t e france­ze. Conferinţele d-sale, p r e ­z in tă u n interes, covârş i tor , d e specia l i ta te , cu toa te ace­s tea săli le de cu r s s u n t p l ine de roiuàni, s tudenţi ' în toa te branşeie s au pasager i , toţi cu­r ioşi să v a d ă p e s a v a n t u l lor c o m p a t r i o t prelegâAd de p e •catedra celei m a i îna l te şcoli d i n l u m e , şi des igur că fala lor e o p r i m ă cauză a îna l t e ­lor conferinţe, pe car i un i i le în ţe leg şi cei m a i m u l ţ i le a s -c ui tă .

Cu toate că aceste p re leger i aie d-iui Iorga n u se pot cu­p r inde în p r o g r a m u l de p ro ­p a g a n d ă r o m â n e a s c ă în F r a n ­ţa, d-l Iorga fiind m e m b r u a-g rea t l a bo rbona şi deci cu d r e p t u l său, că ob l iga ţ iunea d e a ţ ine aceste c u r s u r i ce t r a t ează chestiuni- d e is tor ie în genera l , cu tote aces tea — i a r ă a d i s c u t a rezul ta te le — e măgu l i t o r ca Ţ a r a Româ­nească să iie r e p r e z e n t a t ă în r â n d u l pu ţ in i lo r profesor i s t r ă i n i ag rea ţ i de ce lebra U-nivers i t a te d in P a r i s , şi acea­s t ă m ă g u l i r e n u o d a t o r ă m decâ t pe r soane i savante a d-iui N. Iorga .

D u p ă câte ş t iu de acum, în l u n a Apri l ie şi in cele ce o vor u r m a , R o m â n i a v a orga­n iza o man i f e s t a r e a r t i s t i că la P a r i s , care cu toate că va c o r e s p u n d e ca epocă Expozi­ţiei I n t e rna ţ i ona l e de A r t ă decora t ivă , n u se v a confun­d a cu aceas t a d in mot ive di­feri te şi m a i ales d in c a u z a impos ib i l i t a t e ! a rmon iză r e i a-ces tor mot ive . E u cred, însă , că a d e v ă r a t u l mot iv e î n t â r ­z ierea în ho t ă r î r ea de a p a r t i ­c ipa şi m a i ales în aceia de a chel tu i câ teva mi l ioane . P ă ­c a t u l e m a r e , că a l ă t u i i de pa ­vi l ionul Indo-Chinei , a l Polo­niei , al Greciei, a l German ie i

şi poa te chiar al Hotentoţ ie i , nu există şi pav i l ionul Româ­niei . Să admi tem, însă , o d a t ă cu Amer ican i i că n u m a i ei şi noi nu avem Ar tă decora t ivă m o d e r n ă , şi, m o t i v â n d astfel o negl i jenţă , ma i m u l t u n t embe l i sm carac ter i s t ic ba l ­canici lor , (cu toate aces tea Grecia şi Iugos l av ia au pav i ­l ioanele aproape gata) să ve­dem c u m se v a p u t e a o rgan i ­za expoziţ ia de care a m vor­bit ma i sus .

F u n d a ţ i a P r inc ipe le Carol — d i n nou — c ă p ă t â n d delà Min i s te ru l r o m â n de a r te ceva, şi, în v i r t u t e a p rogra ­m u l u i ei de p r o p a g a n d ă ro ­m â n e a s c ă în s t r ă i n ă t a t e , în u r m a u n o r cereri şi oferte s a u a u n o r oferte şi acceptăr i , a r euş i t să h o t ă r a s c ă — p â n ă a c u m în p r inc ip iu — organ i ­za rea une i expozi ţ iuni gene­r a l e de a r t ă r o m â n e a s c ă in­t r ' u n pav i l ion m a r e , s i t ua t ad­mirab i l , §i m a i a les oferit în m o d g ra ţ ios şi g r a t u i t de că­t r e d-l Bennedi t t , d i r ec to ru l Muzeulu i L u x e m b u r g . E desi­g u r o afacere aceas ta , şi spe r că expoziţ ia v a fi cel p u ţ i n la î n ă l ţ i m e a valoare i e i . Aceas tă expoziţie ce va fi de sch i să pu­bl icu lu i i n t e r n a ţ i o n a l veni t l a P a r i s cu ocazia Mare i Expo­zi ţ iuni de A r t ă decora t ivă , va conţ ine a r t ă decorat ivă , pic­tu ră , s c u l p t u r ă , artă, popu la ­r ă , ş. a. pe scur t , mons t r e d i n t o t ce s 'a crea t în Româ­n i a p â n ă a c u m în m a t e r i e de a r t ă , şi toate aces tea vor fi de­s igur a r a n j a t e în o r d i n e a apa­r i ţ ie i lor p e n t r u a se p u t e a o-feri astfel v iz i ta tor i lor î n m o d sas temat ic , î n t r e a g a evoluţ ie a ar te i r o m â n e ş t i î n toa te do­meni i le ei. E des igu r in te re ­san t , şi ocazia e foar te r a r ă ca s ă n u prof i t ăm ser ios . F u n ­da ţ i a P r inc ipe le Carol, d u p ă câ te ş t iu , l uc rează a c u m l a cu­legerea obiectelor. Un comite t d i n care fac p a r t e pe l ângă al­ţii şi d-nii Ştefan Popeseu şi Dr. Cantacuz ino , şi-a l u a t în­s ă r c i n a r e a de a selecţ iona, i a r compe t in ţ a d-ior, - n u inpi ică nici o îndoia lă .

Expozi ţ ia r o m â n ă d in P a ­r i s va fi o rgan i za t a deci d e F u n d a ţ i a P r inc ipe le Carol şi p u s ă sub auspiciiiie n i in i s t e ru -iu f rancez de Arte , care p r i n Di rec toru l Genera l al P r o p a ­gande i , a-i Brüsse l , u n exce­lent şi p re ţ ios amic al ţă r i i noas t r e , face p e n t r u R o m â n i a ce n i c ioda tă noi n u v o m fi în s t a r e să facem în acest dome­n i u p e n t r u F r a n ţ a . Comisar C e n e r a i al Expozi ţ ie i v a fi d. Fos i l lon , u n m a r e crit ic de a r t ă a l F r a n ţ e i , şi alături , de el îşi vor oferi des igur obolul lo r de înţe legere şi competin­ţ a lor, d-l S t a n Golestan, pic­t o ru l S toenescu şi pu ţ in i i ro ­m â n i d in P,aris în ţe legă tor i ai ac ţ iun i lo r f rumoase . Noul m i ­n i s t r u D iamandy , care a u m ­p l u t cu m u l t ă au to r i t a t e go­lu l nep roduc t iv ce de a t â ţ i a an i se s imţea în pos tu l d e t r i ­m i s e x t r a o r d i n a r a l R o m â n i ­ei î n F r a n ţ a , va da to t concur­s u l ce p e r s o a n a sa oficială îi v a pe rmi t e . P r i m u l contac t în­t re aceste toa te pe r sona l i t ă ţ i n u m i t e , a a v u t loc s ă p t ă m â n a t r e c u ă cu ocazia veni re i l a P a ­r i s a A. S. R. P r inc ipe lu i Ca­ro l şi a Di rec toru lu i Genera l a l F u n d a ţ i e i Sale . Şanse le s u n t m a r i . Ches t iunea in p r in ­cipiu e a r a n j a t ă de o m a n i e r ă m a i m u l t decât sa t is făcătoa­r e . Des igur că succesul expo­ziţiei n u v a desmin ţ i n imic d i n toa te acestea.

VALEKIU GH. MUGUR.

<5?»ч

După tcate neajunsurile aceste cuvinte flutură pe buzele tutu­rora şi să fiu sincer, ele cuprind un adevăr de netăgăduit. Cum s'ar putea îndrepta o stare u m i ­litoare, prin ce mijloace s ' ar putea stârpi un rău mai uşor utcát prmtr 'un front unic. Ex ­perienţa ne învaţă, eă o lucrare întreprinsă c u forţe răsleţe n u poate avea succes, decât atunci, când forţele adunate într 'un sin­gur mănunchiu şi dirijate u n i ­form pot da lucrării u n caracter mai însemnat, iar reuşlta-i este asigurată de numărul persoane­lor cari o sprijinesc. Avem des­tule exemple î n sprijinul acestei afirmaţiuni ş i cred d e prisos să m ă opresc m a i mult asupra ei.

Neajunsurile zilei ş i preten­ţiile noastre mai mult sau mai puţin îndreptăţite a u dat loc î n anii din urmă şi mai cu Gamă î n acei de după război la dife­rite comentarii. In mod cu totul firesc războiul a provocat u n deeeehilibra economic şi moral ; şi nu-i mai puţin adevărat că aprecierile ce s'au făcnt asupra acestui deseehilibru au fost a-proape totdeauna exagerate, ia? de raulteori au avut ia bază dorinţa de mistificare a adevă­rului şi pi in folosirea acestui mijloc s'a căutat ajungerea uoor ţinta cari nu aveau nici o legă­tură cu bunăstarea ţării sau în­dreptarea unor lipsuri. Astfel ne-a fost dat să vedem comer-eianţi cu întruniri şi memorii adresate ministerelor, prin cari cereay suprimarea unor măsuri pe e-.ri le numeau drept distru­gătoare a meseriei lor şi, în ace­laş timp, să se dovedească cu prisosinţa că toate protestele le făceau în dorinţa de a obţinea libertate în stonrcerea poporului de avutul său. Un exemplu de dată rosi nouă, na-au servit măcelarii din Cluj, cari ţineau întruniri peste întruniri c u tot atâtea metnorii şi proteste î n contra preţurilor stabilite de primărie, pentrucă îu acelaş timp ua măcelar — care se mulţumea cu un profit mai cinstit — să desfacă produsele măcelăriei pe preţuri sub ееів stabilite de au­torităţi.

Dorul de îmbogăţire imediată a cuprins pe mulţi dintre supra-veţuitorii zilelor de azi şi mij­loacele ce se întrebuinţează în aöí>:-:t scop sunt urîte. Vedem zilnic că suni unii cari pentru a se îmbogăţi nu se dau îndărăt delà nici o nelegiuire, ba din contra ni-a fost dat' să vedem eă s'a mcsroat a trece nelegiui­rile ea ceva stării on totul fireşti şi acest atentat foarte îndrăzneţ a prins rădădni. Dovadă avem că, abuzurile ce le săvârşesc unii comercianţi în profesarea meserii lor, nu mai impresio­nează decât, pe aceia pentru cari sosirea iernii eu o zi mai înainte decât data calendaristică fixată este nn motiv de întristare.

S'a mai insistat în ultimii a n i asupra valului de anarhie, oare ar fi inundat în rândurile socie­tăţii şi In special Ia acel al sluj­başilor publici. N'aş putea spune că moralul societăţii n 'a fost fundamental transformat de eve­nimentele provocate de războiul mondial, însă, a afirma că există val de anarhie şi a precia că el este înstărit în rândul sluj­başilor publici e cel puţin prea mult ea să nu zic- altfel.

Şi nici ţăranul n 'a fost cruţat de asemenea învinuiri. S'a arun­cat în sarcina lui vina de a fi provocatorul ecumpetei şi s'a mai adăugat că fiiad pus în po­sesiunea pământului prin legea agrară, în loc să-1 muncească s'-ă mulţumit a cultiva atâta cât produsul să-i satisfacă necesită­ţile trebuitoare şi nici decum nu şi-a dat silinţa a pane în valoare întreaga posesiune. Lăsând la o parte aceste Hcuzaţiuni lipsita de temei, constatăm că nemul­ţumirea tuturora este provocată de o cauză care încă nu este bine definită.

Vertem zilnic că traiul a de­venit eu desăvârşire de greu, nu numai pentru acei cu pungi sen-zibiie (íar chiar şi pentru aceia cari dispun cu izvoare de câştig mai bogate ; iar de altă parte constatăm că preţul muncii nu este în raport c u necesităţile, pareeă îatre aceste două n'ar fi nici o legătură deşi în mod fi resc ar trebui să fie.

Pe măsură c e înaintăm în analizarea situaţiei, vedem că lip­surile sporesc şi cauzele provo­catoare sunt multe.

In faţa unei asemenea situaţii cred că e locul să reacţionăm şi e de datoria fiecăruia s ă con­tribue după putinţă c u muncă şi sacrificiu. Căci dscă n u recu­noaştem pe ţăran c a provocator al soumpetei nu putem spune că ea mi există; scumpetea există şi e a câştigă, teren pe măsură ce timpul treoe ş i reve­

nirea Ь un traiu normal este ţioaibil numai dupăce vom înlă­tura cauzele provocatoare.

Oricum ar sta cazul, fiecă comercianţii sunt fără scrupule eâud e vorba de câştig; fiecă există vai de anarhie pe care eu îl neg sau fieeă ţăranul ar fi provocatorul senmpetei, un lucru e evident: scumpete?, există şi ea ne apasă pe toţi deopotrivă, cu*toţi-i simţim greutăţile şi cu toţii am dori eşirea din această situaţia îngrijorătoare.

Şi fiindcă ca toţii suntem de­opotrivă interesaţi, se cere şi e logic de altfel ea în unire să combatem relele cari au provo­cat desschilibrul vieţii normale. Adică trebuie ca publicul con­sumator să încurajeze comer­cianţii cinstiţi; marea massă a funcţionarilor publici trebuie să arate pe aceia cari prin proee-dearile lor le subminează auto­ritatea morală şi з& lupte pentru eliminarea din eorpul slujbaşilor statului ; ізг sătenii cari au par­tea leului din toate greutăţile isvorâte din ssumpirea traiului trebuie să-şi muncească în mod demn proprietăţile, fiind singurii în măsură — prin mărirea pro­ducţiilor —. a eftinî traiul.

In sprijinul argumentului ul­tim voi aminti că îa Fcanţa anul trecut — după statistici oficiale demne de toată încrederea — s'a însemînţat eu un milion de hectare mai -puţin decât atunci, când provinciile Alsacia şi Lo-rena încă nu erau realipite la pátria-mama. Judecând fugitiv, fiecare îaelină a crede că popo­rul francez nu mai munceşte ; în realitate si munceşte poate cu н ш multă râvnă, însă, nu În3cminţi-;î4ză aşa mult şi acest unic fapt poate provoca scum­pirea traiului. Azi bunăoară în Franţa lipsa grâului este adânc simţită ; r/âinea are un preţ mult mai mare faţă oa acel delà noi; acolo rechiziţionarea grâului da­tează de mult şi speranţe că sceasîii măsură va înceta nu se ivesc. Acelaş lucru se întâmplă şi la noi. Nu avem la îadămână date oficiale din care să putem stabili eu cât se înseminţează mai puţio decât înainte de apli­carea reformei agrare; deducem însă, că mergem aproape para­lel cu Franţa. La noi până mai eri foarte multă lame n'a avut pământ şi n id vite pe lângă casă.

Pământurile erau ale magna­ţilor şi boerilor cari îl însemin-ţau cu ajutorul maşmelor ; &zi pământul mulţumită spiritului de dreptate al M. S. Regelui, a trecut în posesiunea acelora cari 1 muncesc; natural cu in locul maşinelor k lucrul câm­pul ci sa întrebuinţează vite pen­tru hrana cărora o bună pavte din acesta trebuie rezervată ca islaz şi fanat, şi în felul acesta o mare parte din pămâr.t nu mai poate fi înseminţat. Marilor proprietari din trecut îe da mâna să muncească pământul în mod raţional, culegând maxi­mul de roade ; n 'aş putea spune că acest lucru se poate face şi azi, cum tot astfel n 'aş putea afirma că nu so munceşte.

Ţăraanl român e un harnic muncitor, calitate care i-a fost recunoscută de către toate po­poarele emlizate, însă, mulţi cari până azi n'a avat nSmânt nu ştiu bine cum trebuie să-1 lucreze; astfel sunt unii, cari o parte-1 înseminţează lăsând pe cealaltă pentru fânaţ. Ori cel mai "cuminte lucru e ca tot ce se poate ara să se înseminţeze cu seminţe alese de cereale şi iarbă, pentru islaz, lăsând locurile mai slabe. Sunt ierburi cari dau can­tităţi de nutreţ chiar şi de trei ori atât cât fân şi ele cresc pe locuri dintre cele mai sărăcăcioa­se. E spre binele fiecăruia daoă-şi msreşte producţia, în acel timp e spre folosul întregii ţări. Atunci când vom avea supraproducţie de cereale şi vite frumos îngri­jite, traiul chiar аяеа nu se va eftmi, pentru pătura muncitoare de pământ, va fi în tot cazul mai uşor de suportat.

Se apropie primăvara; înae-minţerile de toamnă nu sperăm să rodească cu un mare belşug; în ţară nu avem depozite mari de cereale ; e cuminte să se în­seminţeze cât mai mult şi să uu se uite că preţul pâinei nici odată nu scade, pentrucă dacă la noi va fi belşug, nu în toate părţile lumii va fi la fel şi iarăşi niciodată prea mult în hambar nu strică.

Acesta ar fi frontul unio; co­mercianţilor cinstiţi să li-se de-a posibilitate să-şi continue mese­ria ; funcţionarii publici să caute a pune eapăt pretinsului val de anarhie morală, iar ţăranii să caute a scoate maximul de pro­ducţie, în felul acesta s'ar pune capăt deseohilibrului economic şi moral. Al Motogaa.

Pagina Я CULTURA POPORULUI Numărul 10t

Sfântul Jflartir Teodor Tiron Sâmbăta 1 a sfântului Poet.

I n cea d in tâ i S â m b ă t ă a s f ân tu lu i pos t facem pome­n i r e a une i m i n u n i , ca re s'a făcut pe v r e m e a î m p ă r a t u l u i I u l i an a p o s t a t u l în o r a ş u l Cons tan t inopol . Acest împă ­r a t a d o m n i t î n t r e a n i i 361 şi 363 d u p ă Hr is tos . E l s 'a l ăpă-d a t d e legea creş t inească , cer­când în to t ch ipu l să n imi ­cească aceas tă lege în tot cu­p r i n s u l î m p ă r ă ţ i e i sa le . A dat şi el po runc i , ca ş i î m p ă ­ra ţ i i cei p ă g â n i , ca toţi cre­ş t in i i să s e înch ine idol i lor şi s ă le a d u c ă jertfe.

î nce rcă r i l e lui au fost î n să zadarn ice . Creşt in i i n ' a u v r u t să p ă r ă s e a s c ă legea cea ade­vă ra t ă , sufer ind mai b u c u ­ros ch ia r şi cele ma i grozave ch inur i , d e c â t s ă se iapede

d e Hr is tos . De-aceea, în S â m b ă t a oea

d i n t â i a s f â n t u l u i pos t ş)i>-a pus în g â n d să-şi b a t ă joc de creş t in i , s p u r c â n d u - l e pos tu l , î n d e m n a t de aces t g â n d p ă ­cătos a d a t pe a s c u n s p o r u n ­că să se s t ropească toa te m â n ­căr i le ce se v i n d e a u în p i a ţ a o r a ş u l u i cu s â n g e l u a t de là an ima le le jertf i te idoli lor .

I n n o a p t e a d e Viner i spre S â m b ă t ă , însă, p a t r i a r h u l d in Cons tan t inopo l a a v u t u n vis, în care i-s 'a a r ă t a t Sfântu l Teodor Tiron. Acest s fân t a t ră i t în v r e m e a î m p ă r a t u l u i Diveleţ ian, în veacu l a l t re i ­lea. El a p ă t i m i t mu l t e , sufe­r ind m o a r t e a p e n t r u legea c reş t inească .

I n vis, s f ân tu l a s p u s pa ­t r i a rhu lu i , că ne leg iu i tu l îm­p ă r a t v rea să spurce poetul creşt ini lor .

Treizinidu-se d i n somn, cu­cernicul p a t r i a r h a t r imi s ve­s t i tor i pe la toţi c reş t in i i , în-demnânidurii să n u c u m p e r e m â n c ă r i d in p ia ţă , ci să m ă ­n ânce în acea S â m b ă t ă n u ­m a i g r â u fiert. Creş t in i i s ' au s u p u s acestei po runc i şi ast­fel, a u scăpa t de ba t jocura ne leg iu i tu lu i î m p ă r a t .

I n t r e p o m e n i r e a acestei m i ­n u n a t e î n t â m p l ă r i , creş t in i i şi în zilele n o a s t r e d u c la bi­ser ică g r â u fiert în S â m b ă t a cea d in tâ i a s fân tu lu i post .

Şi r u g ă m pe b u n u l D u m n e ­zeu să apere pe creş t in i de r e ­le şi să-i î n t ă r ea scă în d r eap ­ta c r ed in ţ ă , i a r celor r ă p o s a ţ i să le ier te păca te le şi să le d ă r u i a s c ă veeinică od ihnă .

Ucenicii I) o m n u i û i JDumineva 1 a sfântul>ti post

Incepându-ş i I i sus p red i -earea , încă în zilele cele d in­tâ i , şi-a ales câ ţ iva ucenic i , ca r i aveau să-1 u rmeze în toa­te oraşele şi sa te le Iudei i şi Galileai, i a r ma i t â rz iu să r ă s ­p â n d e a s c ă în toa tă l u m e a dumneze ieş t i l e î n v ă ţ ă t u r i a le adevă ru lu i . In t r e aceş t ia a fost şi Fi l ip d i n Vitrai da, care u r m â n d pe I isus a fost a les în t r e cei doisprezece apostol i . Despre acest Fi l ip ş t im, că

d u p ă î n ă l ţ a r e a lui I i sus l a cer a vest i t c u v â n t u l lui Dum­nezeu în Sci t ia şi Fr igia , în ­t o r c â n d pe mu l ţ i p ă g â n i la d r e a p t a c red in ţă . A sufer i t m o a r t e p e n t r u Hr i s tos în o ra ­ş u l Hieropol is , fi ind b ă t u t c u pietre , iar la u r m ă r ă s t ign i t pe cruce.

F i l ip a c u n o s c u t î ncu rând , că I i sus Hr i s tos este M â n t u i ­to ru l a ş t ep t a t de toate nea­mur i l e . De-aceea, î n t â ln ind pe p r i e t e n u l său Na tana i l , i-a vorbi t d e s p r e d u m n e z e i e s c u l dască l , ziicândiu-i:

— P e acela, de sp re care a u scr is Moisi şi profeţii , l - am a-flat! Es te I i sus , fiul lu i Iosif d i n Naza re t !

In vreimile acelea Gali lea e-r a socot i tă ca o ţ a r ă de-a d o u a m â n ă , fiind-că e r a lo­c u i t ă de mu l ţ i păgân i , ame­stecaţ i cu evreii . Gal i leani i e-r a u bat jocur i ţi, i a r Naza re tu l e ra socotit ca u n o r a ş neîn­s emna t . R ă s p u n z â n d , Na ta ­na i l a zis lu i F i l ip :

— Din Nazare t poa te să vi­n ă v re -un b ine?

— Vino şi vezi, — a r ă s p u n s Fi l ip şi au p leca t î m p r e u n ă , ca să î n t â lnească pe I i sus .

î n c ă de d e p a r t e văzându-1 , I i sus a zis către N a t a n a i l :

— Iată , I z rae l i t eanu l în ca­re nici u n vic leşug nu este!

I i sus cunoş tea ch ia r şi cele d i n l ă u n t r u ale in imi lo r ome­neşt i . A foist de s tu l să v a d ă pe N a t a n a i l de depar te , ca să-i cunoască sufletul . N a t a n a i l s 'a m i r a t auz ind aces te cu­vinte .

— De u n d e m ă cunoş t i? — •a zis lui I i sus .

I i sus i-a r ă s p u n s : — Mai îna in te de-a te fi

c h e m a t pe t ine Fi l ip , te-am văzut , când şedeai sub smo­chin !

A fost des tu l acest r ă s p u n s , ca N a t a n a i l să pr iceapă , că a-cela cu care vorbeşte este F iu

al lu i Dumnezeu . N u m a i cu pu te re dumneze i a scă a r p u ­tea să v a d ă c ineva luc rur i l e a scunse şi î ndepă r t a t e . F iu l al lu i Dumnezeu fiind, I i sus vede, a u d e şi ştie toiate.

— Invă ţă to ru le , — a zis el acum, — tu eşti F iu l lui D u m ­nezeu, t u eşti î m p ă r a t u l lu i Izra i l !

I i sus i-a r ă s p u n s : P e n t r u c ă ţ i -am spus , că

m 'a i v ă z u t s u b smochin , crez i? Mai m a r i decât aces tea vei vedea.

Apoi î n d r e p t â n d u - s e că t re a m â n d o i :

— Adevăr zic vouă, de-a-c u m veţi vedea cerul de schi-zându-se şi pe îngeri i lu i Dumnezeu su indu-se şi eobo-r â n d u - s e spre F iu l omulu i .

Cuvinte le lud I isus s 'au îm­pl in i t . Vreme de m a i bine de trei ani, apostol i i u r m â n d pe I isus au a v u t pri lej să v a d ă m i n u n a t e l e lui fapte şi să se încredinţeze , că, ei u r m e a z ă î n t r ' a d e v ă r pe cel t r i m i s d in cer. î n v ă ţ ă t u r a lui este cu­v â n t u l adevă ru lu i , c a r e duce pe om la m â n t u i r e .

I isus Hris tos , p ropovădu­ind adevăru l , a poftit, ca toţi oamen i i să c readă î n t r ' â n s u l . Cred in ţa în cuvinte le lui I i­sus ne va face şi pe noi uce­nici ai Domnu lu i . Aceas tă c red in ţă t rebue să o p ă s t r ă m însă în t reagă , aşa c u m ne-a lăsat-o F iu l lui Dumnezeu .

î ncă în cele d i n t â i veacur i ale c reş t ină tă ţ i i s 'au găs i t oa­meni , car i a u s ch imba t ade­v ă r a t a î n v ă ţ ă t u r ă a lui I i sus Hris tos . Din aceas tă p r i v i n ţ ă au fost ch iar şi neînţe leger i şi certe în t r e creşt ini . Biser ica lui Hr is tos în să a b i ru i t în tot­d e a u n a a s u p r a acelora, car i r ă s p â n d i a u î n v ă ţ ă t u r i g reş i ­te, cum a m a r ă t a t şd cu a l te p r i l e ju r i . Episcopii creş t in i din toată l u m e a a d u n â n d u -se în s inoade ecumenice a u m ă r t u r i s i t c red in ţa cea ade­văra tă , l u m i n a ţ i p r i n d a r u l s f ân tu lu i Duh .

0 m a r e neînţe legere s'a ivit în t re creşt ini şi la a n u l 726 d u p ă Hris tos . I n acest an, îm­p ă r a t u l Leon I s a u r u l d in Con­s tan t inopo l a d a t p o r u n c ă să se îndepăr teze din biserici le creş t ineş t i sfintele icoane , sub cuvânt , că aces tea ar fi î nch inăc iun i idoleşt i . N e a m u l creşt inesc s'a î m p ă r ţ i t a tunc i în două pa r t ide , dându-se p r i ­lej chiar u n o r lupte sângei oa­se în tot cup r in su l î m p ă r ă ­ţiei.

Aceste lupte au t u r b u r a t pacea creş t in i lor v reme de 60 ani , p â n ă când la a n u l 787 îm­p ă r ă t e a s a I r i n a a c h e m a t p e episcopii creş t in i d in toa t ă l u m e a la s inod ecumenic în Nicea.

S inodul s 'a deschis în Du­mineca cea d in t â i a s f ân tu lu i post . Episcopii a d u n a ţ i l a si­nod au cerce ta t că r ţ i l e sfintei s c r i p t u r i şi c r e d i n ţ a vechi lor creşt ini p â n ă în v r e m e a sfin­ţ i lor apostoli . După m u l t e cer­ce tă r i a u aflat, că c inst ind creşt ini i sfintele icoane, n u •cinstesc l emnu l , sau h â r t i a pe care s u n t zugrăvi te , nici zu­grăvea la , ci pe acela, care es­te zugrăv i t pe dânse l e . Dacă noi c ins t im chipur i le î m p ă r a ­ţi lor şi regilor, cu a t â t m a i vâr tos t rebue să c ins t im chi­pur i l e lui I isus Hr is tos şi ale sfinţilor.

E adevăra t , că Moisi în Le­gea cea veche a opr i t î nch ina ­r e a la ch ipur i ciopli te. Dar a l ­ta este î n c h i n a r e a şi a l t a cin­s t i r ea . Păgân i i , cari se închi ­n a u ch ipur i lo r cioplite a v e a u credinţa , că acele ch ipu r i s u n t Dumneze i şi că a ju tă oame­ni lor p r i n p u t e r e a lor. Creşt i ­ni i ş t iu însă, că icoanele n u au pu te re d u m n e z e i a s c ă şi p r in u r m a r e nu-ş i p u n năde j ­dea în t r ' ânse le .

Cu toate acestea * icoanele s u n t de m a r e folos. E le ne a-d u c amin te de Dumnezeu şi. de sfinţii lui . Icoanele sun t ca şi niş te cărţ i , din car i c i t im binefacer i le lui Dumnezeu .

Episcopi i a d u n a ţ i l a Nicea •cercetând toate aces tea a u r â n d u i t , ca sfintele icoane să se aşeze d in nou în biserici . Creşt ini i p r i m i n d cu bucur ie aceas tă ho tă r î r e , au a juns d in nou la u n i r e a în c red in ţa cea adevă ra t ă .

D u m i n e c a cea d in tâ i a sfân­tu lu i post este a ş a d a r u n n o u pr i le j , ca să r u g ă m p e Dum­nezeu s ă în t ă r ească c red in ţa n o a s t r ă cea a d e v ă r a t ă . Cunos­când şi noi, ca şi Na tana i l , că I isus Hr is tos este F iu l Iuti Dumnezeu celui viu, să-1 ur­m ă m ca şi acesta , ^i să ne ferim de nrofetii minc inoş i , cari r ă s p â n d e s c î n v ă ţ ă t u r i greşi te, po t r ivn ice legii lui Hris tos , p ă s t r â n d cu sfinţe­nie învă ţă tu r i l e moş ten i t e de­là pă r in ţ i . Septimiu Popa.

R A T A S E D E L A N A T Din Jupalnic (jud. Caraş-Severin)

Despărţământul „Astrei", al că­rui preşedinte este harnicul părinte Pavel Magdescu, a ţinut a doua şezătoare culturală în 8 Februarie.

Simpaticul -şi iubitul profesor Traian V. Ţăranu din Orşova, a ţinut o conferinţă cu subiectul „Idealul nostru de astăzi, trebue să fie unitatea noastră sufletească".

D-şoara Victoria Ghimboaşa a recitat poezia „La oglindă" de G. Coşbuc, iar d-1 I. Şufan „Moartea lui Fulger" de G Coşbuc D-nii Iancu Sârăcovan, Ionel Damşescu şi Gheorghe Iliescu au spus mo-noloage hazlii cu învăţăminte mo­rale.

După şezătoare a urmat danţ. Succesul moral e îmbucurător,

iar cel material e foarte slab căci de abia a rămas 40 de lei câştig, din cauza că taxa de intrare a fost mică, pentrucă să poată intra orice doritor de cultură.

— Casinul român şi-a ţinut prima Adunare generală în 2 Feb­ruarie, sub conducerea d-iui preşe­dinte N. Moescu.

Din dările de seamă asupra ac­tivităţii întâiului an, se poate vedea un progres frumos. Casinul a dat mai multe serbări culturale şi a înfiinţat o bibliotecă. In fiecare zi sosesc mai multe ziare şi gazete cari sunt citite.

Adunarea a votat bugetul de 2800 de lei pentru anul 1925 şi a hotărît ca în fiecare lună să se cumpere cărţi noui in vaioare de 200 de lei.

La sfârşit Adunarea a mulţumit d-lui Ilie Vulpeş, care a pus la In-dămână două odăi pentru localul Casinului, în schimbul unei surr« neînsemnate şi plăteşte jumătate din preţul ziarelor.

Nu ne îndoim de faptul că acest Casinou va aduce un mare servi­ciu populaţiei din comuna noastră şi totodată ne arătăm dorinţa că n'ar fi rău să se oprească jocurile de cărţi In localul lui, deoarece ştim câ acele jocuri sunt surorile băuturei şi împreună aduc omului sărăcia. NELARJA. Din Isvorul-Bârzei (jud. Mehedinţi).

La o depărtare de vre-o 7 klm. de oraşul T.-Severin, se află situate comuna Isvorul Bârzei. Locuitorii acestei comune, n'au prea ştiut ce însemnează o serbare teatrală, ne-fiind nici o persoană care să se ocupe şi cu lucruri de acestea. In vacanţa Crăciunului, Insă, au avut prilejul să participe la întâia ser­bare dată de elevul Ioan I. Peto-lescu, înscris la şcoala civilă din Orşova, unde a învăţat multe luc­ruri frumoase şi folositoare pe care a început să le împărtăşească celor cari n'au avut cunoştinţe despre ele.

Delà serbare a rezultat venitul de 600 de lei, care sumă a fost depusă la bancă, până se vor da alte serbări, iar când suma strânsă va fi mai mare numitul elev are de gând să înfiinţeze o bibliotecă.

A. B. Din Ursoaia (jud. Olt)

— Cursurile de adulţi, care au început cu băeţii încă de prin luna Ncemvrie 1924, au luat un puternic avânt. D 1 învăţător suplinitor, Marin Ciucescu, in-strueşte băeţii, iar d-şoara învă­ţătoare suplinitoare, Lucreţia Ca-raveţeanu, instrueşte fetele.

Dintre băeţi prea puţini erau analfabeţi, dar aoum au învăţat să cetească destul de mulţumitor. In schimb, dintre 60 şi mai bine de fete, abia două învăţa­seră 2—3 clase primare. Restul toate analfabete, multe fete mari, abia se deprind cu cunoaşterea literilor şi silabisarea celor delà început leeţiuni ale Abecedaru­lui. Desigur, cu toate cele 12 ore pe săptămână şi cu toată silinţa ce depune, mult va avea de lu­cru d-şoara învăţătoare, până să-şi înveţe elevele carte.

Fetele mai învaţă şi lucru de mână, ca: cusături, împletituri de ciorapi, ş. a., ceva de-ale gos­podăriei şi altele D şoara se poartă cu atâta dragoste liţă de ele, că le-a câştigat cu totul inima şi nu mai stau acasă în zilele de cursuri, măcar de le-ai ţine şi în lanţuri.

— In zilele de 11, 12 şi 13 Februarie, doi ingineri, împreună cu agronomul şi alţii, venind în comună, au făcut ultima împăr­ţire я pământului împroprietărit, pe pran, pe hartă, însă, rămâ­nând ca altădată să se facă pe te:en. N'a avut loc nici o ne­mulţumire din partea sătenilor, cei doi ingineri, fiind ardeleni, drepţi şi cinstiţi, au respectat legea şi i-au împăcat pe toţi.

Sim. Din Buiţa (jud. Bihor)

Vânătorii din Băiţa şi împreju­rimi au format o societate de vâ­nătoare cu numele de „Prinţul Carol", având următorul comitet de conducere: preşedinte Carol Regge; vice-preşedinţi Alexandru Nica şi Nicolae Békefy; prim-maestru de vânătoare Aurel H. Toader; maestru de vânătoare Ioan Popa, Romul B. Baicu şi Nicolae Pele; secretarul societăţii Gheorghe Toader şi casier Onica Dale.

Scopul societăţii este In special protecţia vânatului, stârpirea bra­conajului, şi exercitarea sportului de vânătoare.

Vânatul aflător în aceste regiuni este: mistreţi, lupi, vulpi, jderi, pisici sălbatice, căprioare, iepuri uneori şi urşi. H. T. B.

Din Ghe'megioaia (jud. Mehedinţi) Duminecă, 15 Februarie, a. o.

cercul învSţătoresc „Zegaia", a ţinut iarăşi o conferinţă la şcoala Valea Odăilor. Fericiţi am fost când ne-am văzut însoţiţi şi de d-nii revizori C. C. Pârvulescu şi Gh Topală.

In şedinţa intimă d-1 D. Cer-bulescu înv., din comuna Peri, a predat copiilor din clasa IV a ca aplicare o problema de arit­metică, în care erau toate opera­ţiile. D-1 St. Brebenaru, un neo­bosit în ale cântului, a sădit şi aici ca şi la alte scoale, un cân­tec în inimile copiilor, cari în scurt timp s'au deprins a-1 in­tona singuri.

La confarinţa populară a luat parte lume multă. Copiii deia şcoslă au intonat multe cântece si au spus multe poezii frumoase. Tot ei au jucat cu succes o piesa, în care se arăta răul obicei de a crede în farmece, dându-şi că­maşa de pe el ca să-i descânte baba cutare ca să-i dea vaca lapte, po când biata vită n'a pupat grăunţe şi.n'a simţit ţăsala po corpul ei.

D-1 revizor şcolar C. C. Pâr-vulesca a rostit, atât învăţători­lor cât şi celor de faţă, despre şcoală, arătând şi d-sa câte vir­tuţi are omul delà sate. D-sa a mulţumit celor de faţă, că n'au ocolit şcoala.

D-1 preşedinte al cercului a închis conferinţa,

I. N. Domitrescu-Bistriţa

Din Lipniţa (jud. Constanţa). In ziua de 24 Ianuarie, cu pri­

lejul serbării ce a avut loc la şcoala primară, d 1 învăţător diriginte, a propus locutorilor a se înfiinţa şi îu satul nostru un cămin cultural D-1 propunător a arătat în cuvinte frumoase pe înţelesul tuturor, fo­loasele unui Cămin Cultural.

Seri ie de iarnă nu ne vor mai părea lungi şi plictisitoare, ci adu­naţi la un loc ne vom spune unui aituia câte o noutate folositoare, vom citi cărţi din cari să tragem câştig minţii şi traiului nostru şi vom putea mai bine să întreprin dem o lucrare în binele satului nostru. Toţi locuitorii au răspuns la acest apel. Au început să se convingă că „ai carte, ai parte" şi numai citind şi învăţând vom putea să ducem o viaţă deosebita de ce­lelalte vieţuitoare lăsate de Domnul pe pământ. Urăm succes şi spor pentru ajungerea la un bun sfâr­şit a acestei fapte destul de fru­moase şi lăudabile pentru d-1 învăţă­tor-diriginte, care se gândeşte atât de mult pentru ridicarea culturală a noastră.

Se cuvin merite şi d-lui Pădu­rar, d-lui şef de post, preotului satului şi celorlalţi funcţionari.

— Un elev din cl. 6-a delà şcoala normală din Călăraşi, din satul nostru, publică într'un ziar din Dobrogea fel de fel de min­ciuni. II sfătuim a-şi da bine seama ce face dacă vrea să nu-1 dăm de ruşine. O să vedem. — Prin părţile noastre semănăturile de toamnă sunt bune. Un fătean

Din Dracsâni (jud. Botoşani) Duminecă, 15 Februarie, a avut

loc a doua şedinţă a cercului cul­tural „Dracsâni", în localul şeoalei din acest sat.

Atât învăţătorii cât şi copiii au luat parte ia serviciul divin, ală­turi de toţi sătenii şi sătencele din sat şi cătunele învecinate. La sfâr­şitul slujbei d-1 învăţător Mina V. Russu a ţinut o predică despre: „Fiul risipitor".

Apoi a avut Ioc şedinţa intimă la care au luat parte următorii în­văţători: Pr. V. Soescu, Constan­tin Teodorescu, Iulia Teodorescu, d-na A. Todiresei, d-na şi d-1 Calis-tru, Mina V. Russu, d-şoara Ie-vronia Russu, M. Lăpuşneanu, Gh. Romanescu, d na Romanescu, G. Hasnaş, Dânila şi d-şoara Nethi-for, d-1 Const. Teodorescu direc­torul şeoalei Dracsâni, a ţinut cu elevii clasei 4-a o lecţie practică cu subiectul: „Analisa logică şi etimologică a frazei". La sfârşitul lecţiunei practice, d-1 Const, Teo­dorescu dupăce a susţinut in faţa colegilor partea teoretică a grama­ticei, a fost felicitat atât pentru frumoasa reuşită a lecţiunii cât şi pentru minunata pregătire a elevi­lor ce s'a constatat cu ocazia lec­tici practice. A urmat o masă co­mună pregătită de d-1 Teodorescu directorul şeoalei, la care afară de învăţătorii cercului, au luat parte câţiva oaspeţi veniţi din Botoşani. Şedinţa publică s'a deschis după amiază în faţa unui public nume­ros. Sf. Sa preotul Soescu a ţinut o conferinţă despre : „Supunerea la legi şi autorităţi".

D-l M. Lăpuşneanu a vorbit câte-ceva despre foloasele învăţăturii, îndemnând pe săteni să ajute la construcţia unor noi săli de clasă de cari se simte nevoie. S'au des făşurat recitări, coruri, piese de teatru, minunat reuşite.

Sârguinţa d-lui şi d nei Teodo­rescu, cari au pregătit-o atât de reuşită serbarea, merită toată lauda. De dorit este ca toţi colegii învă­ţători să urmeze pilda dată de aceşti doi dascăli, cari n'au cruţat nimic pentru a ne înălţa sufleteşte.

La sfârşit învăţătorii în grup au cântat pe voci „Imnul Regal", iar Sf. Sa V. Soescu a mulţămit tu-

' turor pentru concursul dat. M. Gb. Bălan-Bnzeni.

Din Ursoaia (jud. Olt) Vremea, aşa de frumoasă, pre-

găteşta o primăvară timpurie. Au îuflorit"; ghioceii, gingaşe fiori, la vederea cărora orice fiinţă tresaltă d8 bucurie, reîn­viind către o viaţă nouă.

— Doi călugări, eu pantahuză, colindă judeţul, strângând bu­cate, ca ofrandă pentru mănăs­tire. Săptămâna trecută au fost şi pe aici.

Bine ar fi fost. să fi venit cu tolba plină cu cărţi b' n? şi folo­sitoare, pe care să le fi împărţit sătenilor, pe preţ mic. Ar fi fost aşa de nimerit modul acesta de răspândire, Tul sfinţilor monahi, cari umblă din casă în casă.

— Beţia, aceasta boală a tim­pului, şi-a ajuns limita. Multe femei şi au lăsat bărbaţii beţivi, nemaipuiâud vieţui împreună, se întâmplă mereu bătăi şi crime, lumea pare sălbăteoită

Mai zilele trecute, un bărbat însurat, de familie cumsecade, membru în comitetul şcolar şi cântăreţ la biserică, împins de furiile alcoolului, a intrat noaptea peste nişte bieţi orfani, şi a necinstit o nenorocită fetiţă de 13—14 ani.

Acum sunt pe drumul jude­catei.

Şi câţi nu cad victime acestei patimi oarbei Au încercat, bietele femei, ba su doctorii, ba cu des­cântece, să lecuiască pe beţivani! Dar par'că e un tăcut: beau şi mai rău!

Măsuri grabinice împotriva băţiei, ar trebui ва sa eie de către guvern. SIM.

Din Mănăstireni (jud. Vâlcea) In ziua de 18 Ianuarie, în co­

muna noastră, la şcoala din satul Coşani, s'au întrunit învăţătorii din Genunu, Frânoeşti, Băbeni, Bistriţa şi Mareea, unde au avut conferinţa şi timpul fiind foarte frumos, venise lume foarte multă, încât amândouă odăi delà şcoală şi sală numai aveau loc.

După amiază s'a deschis con­ferinţa de către d 1 Nieulescu, dirigintele şeoalei, cu diferite cântece şcolare şi patriotice cân­tate de elevi.

D-1 Florescu, învăţător din Băbsni, prin nişte cuvinte bine simţitoare a arătat sătenilor pri­vitor la gospodăria şi răul obi­ceiuri cu procesele pela diferite instanţe judecătoreşti, cari nu sunt folositoare şi păgubitoare pentru săteni.

D-1 Georgescu învăţător din Bàbeni, au vorbit despre schim­barea calendarului.

D-1 Al. Măcineeanu, prima­rul comunei şi preşedinte ai comitetului şcolar din comuna noastră, a mulţumit d-lor învă­ţători de învăţaturile date la săteni, precum şi gospodarilor că au venit în aşa număr de mare ca să" audă sfaturile folo­sitoare, d-за roagă pe săteni a da tot concursul pentru termi­narea noului local de şcoala, ce sc constmeşte în mijlocul co­munei.

Apoi a adus laude d-lui colo­nel Tănăsescu delà institutul ge­ografi» al. Armatei Bucureşti, pentru bunăvoinţa ce a avut şi are pentru aceasta comună, în­zestrând toate şcoalele cu harta României, lucrată da d-sa, de asemenea toate biser-icele, şcoa­lele, primăria şi Banca populară „Albma". le-a împodobit cu ta­blouri ale eroilor morţi în război din aceasta comună.

D-1 colonel V. Tănăsescu, fiind din această comună şi găsindu-se de faţă a mulţămit d lui primar Măciueeaau, de modul cura ştie să conducă gospodăria comunii, de asemenea a îndemnat pe să­teni să dea ţoală ascultarea pentru a se putea termina noul local de şcoală.

Cu acest prilej d-1 colonel Tănăsescu a dăruit la toţi d-nii învăţători, harta cea nouă a Ro­mâniei întregite. Asamenea fapte lăudabile aduce mare cinste d lui colonel Tănăsescu, urându-i mulţi ani să străeseă.

€ihăneecu

Din Tufări (jud. Caraş-Severin) Cohorta „Tierna", a cercetaşilor

şcoalelor secundare din Orşova, a dat în 15 Februarie o frumoasă şezătoare. D-1 profesor Traian V. Ţăranu a vorbit despre „Farmecul trecutului nostru". Au urmat pro­ducţii teatrale, declamaţii, mono-loage şi exerciţii de gimnastică.

Şezătoarea a fost pusă la cale în mare parte de *elevul-cercetaş I. Petolescu, care îşi înţelege da­toria către neamul nostru şi pro­mite să ajungă un luminator al poporului.

— In seara zilei de 31 Ianuarie, d. inspector E. Themak, şeful sec­ţiei de întreţinere din Orşova, că­lătorind acasă cu trenul accelerat In timpul mersului a simţit o sgu-duitură puternică, nu departe de comuna noastră. Ajuns în gara Orşova, imediat a loat măsuri ne­cesare şi cu ajutorul d-lui impiegat de serviciu Cohut, a făcut consta­tarea că o şină s'a frânt In patru bucăţi. Şina a fost înlocuită şi ast­fel a fost înlăturată o nenorocire de tren care ar fi avut urmări triste, din cauza că tocmai In lo­cul acela calea ferată e pe malul râului Cerna la o Inăiţime de 7 metri. N. A.

Din Hărău (jud. Hunedoara) In seara zilei de 8 Februarie,

a avut loc o producţie culturală dată de cohorta „Decebal" din Deva.

Serbarea s'a început cu Imnul Naţional cântat de orhestra cer­cetaşilor.

Elevul Grozuţa Alexandru, din cl. 7-a reală, a declamat un frag­ment din „Dan Căpitan de plai".

A urmat piesa : „Cercetaşui unde poate ajută", jucată de elevii: Mitru Grozuţa. N Sporea Fraţa Ion, Handoran, Carabaşiu, Popa şi C. Sporea.

Elevul Grozuţa Alexandru a cântat bine „Orfanul delà Mă-răşeşti", înduioşind pe cei de faţă.

S'au recitat câteva poezii de elevii A. Rosogfi şi N. Sporea. Orhestra cohortei a cântat câteva arii naţionale.

A urmat apoi dialogul eomio „Ţiganul la târg de vite", spus de harnicii elevi I. Olariu şi A. Podoleanu.

Elevul Grozuţa A. a distrat cu monologul „Birbul Lăutarul",iar elevul N. Sporea a declamat poe­zia „Casa noastră", de O. Goga.

S'a jucat apoi frumoasa piesă într 'un act „Arvinte şi Pepelea" de către elevii I. Banu, T. Molin şi V. Boteanu.

S'au distins elevii Grozuţa şi Molin, cari au stârnit admiraţia publicului p r n modul cum au fost în rolurile jucate.

Au urmat danturi naţionale, jucate de cercetsşii cohortei.

Cuvâutul de închidere 1-a ţinut d-1 profesor Dragomir, coman­dantul cohortei „Decebal". D-sa a mulţumit ascultătorilor pentru concursul dat — ha-nicilor cer­cetaşi — sdăugând că cercetâş'a este adevărata şcoală a acestei vieţi.

In continuare d-sa a spus că cercetăşia are menirea să crească oameni adevăraţi, cu sufletul şi mintea în stare să înlăture multe din neajunsurile ce se întâlnesc astözi la fiece pas. Serbarea a avut un frumos succes moral şi material Emil I. C-oroianu

Din Făleşti (jud. Bălţi) Zilele acestea, datorită harni­

cului subprefect Budace, a fost priosă banda de tâlhari, cari au jefuit gara Riiuţel. Acest func­ţionar destoinic, de când se gă­seşte în fruntea plăşii noastre a adus bună orânduială. Pe lângă gospodăria administrativă a de­pus o muncă rodnică si pe tere­nul cultural. A înfiinţat o casă de cetire sub numele de „Mihai Viteazul" înzestrată cu o locuinţă. Nu trece o iarnă în care datorită lui şi soţiei precum şi gospoda­rilor din plasă, oa să nu îmbrace 60—70 copii. E un părinte al sătenilor care 1 iubesc şi-l sti­mează. Dacă Moldova de peste Prut ar avea mulţi funcţionari ca subprefectul Budaco, admini­straţia n'ar suferi deloc De notat că e apreciat de centru. Oridecâte-ori directorul prefecturei e în concediu, subprefectul Budace girează directoratul. Dumnezeu să-i dee sănătate. Cât priveşte pe funcţionarii subprefecturii îşi îndeplinesc datoria în mod demn.

I. Holde Din Drag (Ardeal)

In z iua de 8 Februa r i e , „Cer­c u l c u l t u r a l al învă ţă to r i lo r d in p l a s a Hilda" şi-a ţ i n u t al 3-lea ciclu de conferinţe î n co­m u n a noas t r ă .

Dnl Vasile Nossa p reşed in­tele cercu lu i , a .a ră ta t deosebi­t a m u l ţ u m i r e c ă în faţa u n u i publ ic a t â t idje n u m e r o s îşi

poa te des t ă inu i s e n t i m e n t u l î nă l ţ ă to r , de care este p ă t r u n s în aceas tă î n t r ep r inde re cul­t u r a l ă .

D-1 Vasale Pop , î n v ă ţ ă t o r u l şeoale i p r i m a r e d i n Fizeş a vorb i t : „Despre procese" . Cu exemple .din v ia ţa de toa t e

zilele a a r ă t a t c u m r o m â n i i s u n t î n s ta re să se p i z m u i a s -că p e n t r u toate f leacuri le . Când este vorba de in t e re su l şeoalei, r o m â n u l c a m g r e u v rea s ă în ţe leagă ro s tu l sa ­crif iciului ce t r ebue a d u s nea­p ă r a t şeoalei , d a r ă în sch imb n u se î n c u m e t ă deloc să-şi p i a r d ă ch ia r t oa t ă a v e r e a p e n t r u amb i ţ i a sa dâ r ză pe l a avocaţ i .

D-1 Ioan Io rdache în confe­r i n ţ a s a „Dator ia r o m â n i l o r fa ţă d e ţ a ră" , a spus î n t r e al­te le : d a c ă s u n t e m as tăz i î n fer ici ta s i tua ţ i e , să ne vedem î n t r e ho ta re le Românie i în t r e ­gi te , n u î n s e a m n ă ca să s t ă m cu mâin i l e în sân şi s ă aş tep­t ă m de-a gata , c u m se zice: p o r u m b e l u l fript să ne zboare î n gu ră , s a u s ă : „pice p a r ă m ă l ă i a t ă în g u r a lu i nă tăf lea-ţă" . Trebue să m u n c i m cins­t i t în toa te d i rec t ivele .

D-1 A u g u s t i n Dordai , învă­ţ ă t o r u l şeoalei p r i m a r e din

c o m u n a n o a s t r ă p r i n t e m a sa „Despre c u t r e m u r e d e pă ­m â n t " , a combătu t c red in ţe le deşer te că p ă m â n t u l ar fi a-şezat pe p a t r u peşt i u r i a ş i şi c â n d u n u l se învâr te , p ă m â n ­t u l se zguduie . Ia r d u p ă o al­t ă c red in ţă p ă m â n t u l a r fi a-şeza t pe cocoaşele a p a t r u că­mi le u r i a şe şi când u n a d i n ­t re aceste cămile m o a r e pă­m â n t u l se p r ăbuşeş t e pe lo­c u l cămilei m o a r t e .

D-1 Aure l Mitrea, dirigint şeoalei p r i m a r e d in Fizeş-sf p e t r u şi s ec re t a ru l cercu s u s n u m i t , a vorbi t despre } g ă t u r ă î n t r e famil ie şi ş(J lă".

D u p ă fiecare conferinţă u r m a t câte-o d e c l a m a ţ i e v triită de câ te-un elev s a u « vă şi a c â n t a t corul elevii ca r i cu r e u ş i t a lor n u m a i f ste pot face conducătorului h a r n i c u l u i î nvă ţ ă to r Aug t i n Dordai ' d in aceas t ă col nă . ien De)ae<*

Delà Câmpani (jud. Bihor In ziu de 8 Februarie, cei

cultural No. 9, a ţinut o adui In comuna noastră cu un frut şi bogat program.

Corpul didactic a luat parte sf. liturghie, unde a servit Sf.'' părintele Aureiiu Baicu.

La şcoală s'au ţinut trei leffl practice cu copiii ; se cuvine lat d-nei înv. văduva Popovici, pet sârguinţa ce a depus.

După lecţiunile practice au uf4 conferinţele pentru popor. S I adunaţi în număr mare, au ' dovadă despre interesul ce-1 po? faţă de şcoală.

D-1 preşedinte al cercului, ц ranul înv. Vasilei Sala, printr'o1

flăcărată vorbire de deschideri arătat marea însemnătate a şcoJ Au vorbit apoi d-1 Gavril Coi înv. în comuna Hei, despre şcof atingând chiar chestiunile tefii cari erau actuale în această сош unde In prezent se lucrează clădirea marelui local de sc« şi a mai vorbit d-1 înv. dm согщ Lunca, Mihail Ciura (secretj cercului cultural), despre Iste neamului românesc, subiect, cai înlănţuit sufletele celor de faţă.

D-1 preşedinte V. Sala, în щ unei vorbiri, a ridicat şedinţa à primit mulţumiri din partea сощ^

păiintele paroc

cn.

m ase

prin Sf. Sa reliu Baicu.

A fost de faţă şi d-1 notar cual Carol Rogge, d-sa arată щ dragoste faţa de şcoală.

La urmat a urmat o masă corn dată de d na înv. văd. Popovici preună cu Sf. Sa părintele A. B

H. T

Din Secu-Buhahiita (jud. Nearţ Duminică, 15 Februarie, a

loc, Ia şcoala din satul nostru, dinţa cercului cultura! învăţători

Dimineaţa, toţi d-nii învăţaţi au fost la biserică şi-au ascul Sf. Liturghie, care a fost săvâri de părintele paroh, S. Ungureai

După slujbă s'a ţinut —- [ şcoală — de către d l Vasile H. tor, Invăţatorm satului, o leţ. de gramatică, „Fraza". A i mat apoi masa comună. Di| amează s'a început serbarea şcoli? Serbarea s'a deschis cu „Trăias Regele" cântat de elevii şeoalei de adulţi. Apoi Sf. Sa părinţi Borş preşedintele cercului, declarat şedinţa publică deschi dând cuvântul d-lui C. Baltă, a vorbit sătenilor, într'o limbă dovenească, curat româneasi despre „Foioasele învăţăturii"

A arătat, pe înţelesul tut ror, foloasele mari ce se tt de pe urma ştiinţii spunând: Ni destul ca o ţară să aibă arme răsboiu (puşti, tunuri, ş. a.), mai trebue şi ştiinţa de carte.

După cuvântare au urmat pti ducţiile şcolare, care au fost bi pregătite de către d-na şi d Didina Nistor.

Au luat parte foarte mulţi săta încât nici nu mai încăpeau sală ; unii stăteau şi în ograi ascultând pe ferestre.

La ora 4 şedinţa se ridică. Sf. Preotul Borş, a mulţămit oamei lor, că au luat parte în număr mai cât şi d-lui V. Nistor, care îşi tot interesul pentru şcoală.

învăţătorii prezenţi au fost: Borş, C. Baltă, Gh. Cădere, Trifan, V. Nistor, Victor Lan lescu, Virgii Ungureanuşi V. Negi

— In ziua de 15 Februarie, avut loc cumunia religioasă a d-N. Nistor fratele învăţătorului,! d-şoara Florentin;-. Ţibrea din B caz-Ciuc

Numii au fost d-na şi d-1 Han ianibie Nistor învăţător. Cunui s'a oficiat in biserica din Bicaz,

Urăm viaţă lungă şi trai fi cit tinerilor căsătoriţi. VEST.

Rubrica tineretului şei

CODRUL. E noaptea clară . . . ceruî de az» Doar apele mai şopoiesc alene, j Şi'n codrul cu isvoare de cleştij

Cutreer iar năluci . . . cutreer iele..

In jurul meu tăcere de altar, . . . Un basm străbun îmi tremi

[prin mii Un făt frumos, o dalbă cosinziai Crăiasa unor vremi de mai 'naintei

De s u s . . . din vatra boiţ'i înstelai Zâmbaşte luna rece . . . visâtoafj Şi varsă, aur sfânt pe 'ntinsut № Pe lutul greu . . . al dalbelor ogoar*

E un mister.. . un ocean de vi» E sărbătoarea veşnicei naturi, Dar fulgerele străpung prin noaptf Şi piere viaţa magicei păduri-

Dispari iluzii... basme. . . cosinzetf Aud durer i . . . şi viete şi chinif . . . Şi-un uriaş se scaldă 'nlac í

[sânge.' B. G0NIA,j

cl. 6 licue Ai»1

ABONAMENTUL : Pe un an 250 lei. Pentru sătenif învăţători, profesori, preoţi, studenţi, func­ţionari, meseriaşi şi muncitori 200 lei pe un an. Abonamentul se plăteşte înainte; se fac abo­namente şi pe jumătate an. Poporului

ф ABONAMENTUL pentru institu-• ţii financiare, biblioteci, cluburi

şi localuri publice 400 lei. Pen­tru sprijinitorii foaei minimum 500 lei. In America 3 dolari. In Jugoslavia 120 dinari pe an. In străinătate Ш0 lei pe an.

m m S A T U L M E U Domnului Ministru al cultelor şi Domnului Ministru al şcoalehr, Onor. casei şcoalehr, casei biseri-celor, Fundaţiei culturale „Prin-cipele Carol", societăţii culturale „Astra" Sibiu şi tuturor institu­ţiilor şi particularilor doritori a ajuta la ridicarea popor

Pe şoseaua judeţeană, ce leagă Huşul de Iaşi, c'am la mij­locul acestei căi do comunicaţie, se găseşte aruncat într'o vale satul Cozia, răsărit acum vre-o 250 de ani in mijlocul pădurii prin sosirea în partea locului a câtorva rotari veniţi de departe după lemn bun de lucru. Graiul satului mai păstrează încă amintirea acestor descălicători ai vetrei lui şi dacă întrebi vreun bătrân, el pomeneşte cu evlavie numele lui Ion Suoiu, Costaehe Ciubuc, Ion Arotăriţei, Lupaşcu, ş. a. cari ar fi venit tocmai de la Probota, din Suceava.

Nici un document oficial nu întăreşte ecoul acestor vremuri, totuşi noi cari am văzut întâi soarele răsărind de după dealul Morii, (numit astfel după morile de vâut ce a ţinut în spinare-i multă vreme), noi cari ne-am desfătat ркѵшіе din culmea асзіш deal, pe întreaga vale a Jijiei şi Prutului, care 88 văd şerpuind până departe printre sate şi crânguri de sălcii, noi cari am văzut soarele la apusul lui îngropându-şi razele în tufele de vie nelngropate ani de-arândul, dar de o dărnicie mare, altădată când oamenii erau şi ei mai buni; totuşi noi aceşti iubitori ai leagănului copilăriei nu putem crede decât aşa cum ne spun bătrânii noştri şi ne mândrim câ aceşti bătrâni ne-au păstrat o poveste despre trecutul satului, fie ea numai o poveste, numai produs ai imaginaţiei

lor pentru curiozitatea urmaşilor. Ne mândrim, zic, şi vom urmări povestea mai departe, dar numai din punctul de vedere al dra­gostei de lumină ce au manifestat locaitorii satului pentru a putea aprecia apoi dreptul ce 1 au la această lumină, la propăşire şi trai mai bun prin credinţa şi învăţătură.

Bătrânii noştri spun, că dornici de a-şi vedea locaşul lor de în­chinare lui Dumnezeu, au pus mână de mâaâ şi cu ajutorul şi al boerului Lasoar Roseti, având de meşter unul de-al lor numit Ion Stoleru, au construit bisericuţa din lemn, ce se află şi astăzi pe vârful dealului ce domină satul.

Şi acolo popa Ion a dat primele slove din carte copiilor din sat, şi cine urca dealul ia bisericuţă, fie tânăr, fie bătrân, simţea la greul urcuşului şi apăsarea păcatelor sale şi acolo sus, când dangătul de clopot îi suna în ureche ca o chamare de departe şi glasul preotului ca o chezăşie a viitorului, faptele fiecăruia treceau pe dinainte ca în judecata din urmă... şi eşind din biserică cobora valea mai vesel, mai împăcat, ca şi cum se renăsouse pentru noi fapte, pentru o nouă conduită în viaţă. Dar amvonul bisericuţei devenise prea nelnoăpător pentru cei doritori de carte şi popa ion mută învăţăturile sale în casa unui locuitor numit Savin. Aci au învăţat copiii carte, după popa Ion» cu Ion Dracon, dascăl la bi­serică, apoi ou dascălul Costaohe, care fusese tocmit chiar de preot şi în timpul căruia şcoala aşa cum se făcea atunci lusese mutată în casa altui locuitor numit Şubă.

După dascălul Costache, vin dascălul Ion Acibăniţei, apoi Ion Tenea.

Toţi aceşti dascăli erau plătiţi de sat, din care fapt se poate aprecia câtă dragoste de carte au avut cozienii. Cu organizarea Învăţământului primar, pe vremea lui Vodă-Cuza, copiii delà Cozia au fost trimişi sâ înveţe carte la şcoala din Covasna, unde se gă­sea un dascăl plătit de stat.

Le era greu copiilor să meargă la Covasna, din care cauză numărul şcolarilor nu era aşa mare. La 1896, însă, ie vine în sat ca învăţător Mihail Saudovici, absolvent de şcoală nouă şi cu dragoste de menirea sa, care începe însă şcoala în condiţiuni foarte gcele. Totuşi în curând sala de^ clasă a devenit neîncăpă-toare şi şcoala s'a mutat mereu din casă în casă pânăcând prin mari stăruinţe ale acestui învăţător s'a dat şsoalei clădirea ce se făcuse de stat pentru primărie. A mai înfiinţat pe lângă şcoală o bibliotecă, care în 1916 avea 650 volume, din care în timpul răz­boiului, învăţătorul fiind plecat la datorie pe câmpul de onoare, au fost mare parte predute de ceice l-au suplinit.

Prin munca şi priceperea acestui învăţător satul a înflorit mult, astfel că astăzi are mulţi gospodari buni şi cu pricepere în mersul trebilor ţării. A contribuit ia acest fapt şi Banca de ajutor înfiin­ţată tot de acel învăţător, pentru a scăpa pe săteni de camătă evreească de care nu se puteau plăti uneori mai multe generaţii la rând.

Astăzi prin stăruinţele neobositului lor preot Parascan şi a d-lui Bărbulesou şi alţi câţiva fruntaşi din sat, se strâng fonduri pentru clădirea unei biserici mai mari, mai frumoase. Pe do altă parte, învăţătorul satului, D. Apetroasel, tînăr şi doritor de muncă, voeşte a reface biblioteca şcoalei şi ajutat de neobositul comitet şcolar să dea fiinţă unei case de cetire pentru săteni, care să poarte numele celui care a jer fit întreaga sa viaţă pentru lumina­rea şi ridicarea satului „învăţătorul Mihail Sandovivi".

Dar faţă de nevoile mari ale satului şi faţă de mijloacele sale reduse, apoi faţă de faptul că statul nu a ajutat decât puţin la ridicarea acestui sat, deşi organizarea noastră ca stat modern are oarecare vechime şi deşi faţă de alte sate s'a arătat mai dar-nio, apelăm călduros la toate autorităţile competinte, la toate in­stituţiile de cultură şi la toţi oamenii de bine a ajuta ridicarea bisericei în satul Cozia, jud. Fălciu, prindonaţiuni băneşti; a ajuta înfiinţarea casei de cetire prin cărţi folositoare pentru săteni. Do-naţiunile pentru casa de cetire se primesc la şcoală, pentru bise­rică la banca „ D r e p t e t e a ş i noi, ceice ne-am bucurat de frumu­seţile naturei şi ale vieţei pe plaiurile satului Cozia, noi ceice trăim încă şi ne hrănim din produsul câmpului, noi ceice am văzut în cursul vremii atâta aur stors de unii proprietari şi arendaşi ai moşiei Cozia, una dintre cele mai întinse moşii din judeţ, aur strâns cu durerea braţelor noastre, din care nu ne-a fost dat să vedem cât de puţin rămas în sat la noi pentru binele obştesc, zio noi aceşti sărmani muritori, cari cu slabele noastre puteri voim să aducem bine satului şi patriei noastre, noi ceice am jertfit pe al­tarul patriei 3 feciori în războiul din 1877 şi 33 de ostaşi în frunte cu Învăţătorul satului, in războiul oel mare, sperăm şi rugăm ca şi cei ale căror puteri sunt mai mari să ne ajute să împlinim aceste dorinţi şi noi ne vom bucura de propăşirea satului, iar nu­mele lor 11 vom preamări şi lăuda din generaţie în generaţie ca şi acelor de demult despre сагэ graiul satului vorbeşte şi acum cu atâta evlavie. Const. Delacozia

l£xpeziţia de pletora F . €« Ior­gulescu-Yor diu Bucureşti

Un tînăr, care a studiat la Pa­ris vre-o câţiva ani de zile, s'a reîntors în ţară şi expune acum, In una din sălile Ateneului, o serie de lucrări, în stilul primitivi^tilor.

Flori, naturi-moarte, capete şi peisaje (vederi de ţară), ca şi ve­deri de oraş, iată domeniul In care se plimbă d-1 Iorgulescu în car­toanele expuse.

Nu putem spune, că arta nouă este lipsită dá interes pentru ceice

nu sunt aşa de tradiţionişti, dar, cu o singură condiţiune: să fie sinceră şi cinstită. Şi, ne face im-presiunea, că d-1 Iorgulescu este şi sincer şi cinstit în arta sa. Să bage de seamă numai, să nu treacă graniţa, să nu ajungă la ororile, la cari au ajuns mulţi nechemaţi.

D-1 Iorgulescu are chemare pen­tru artă ; însă, trebue să muncească mereu, să stărue tot mai mult, ca să fie un ales.

EXPOZIŢIA PEJIN A face o critică de artă — se­

rioasă şi competentă — na este lucru uşor. A înşira bucăţi nume­rotate şi a arăta cutare număr şi cutare alt număr, care pare că este bun şi are calităţi picturale, nu este a face o adevărată critică de artă. Mijlocul acesta esta uşor şi la îndămâna orişicui. A prinde, însă, în conture largi, dar precise, nu estompate ; a cu­prinde Iu sinîeză caracteristică pe artist, în arta lui, este cu mult mai greu şi mai defini­tiv. Nu a ne arăta care bucată poate fi pe placul unui „critic de artă", şi care ar avea calităţi — după acest critic— este menirea, scopul şi folosul adevăratei critici de artă. Aceasta ar uebui, ar fi timpul, să se înţeleagă şi la noi odată pentru tot­deauna. Cinen'are priceperea cerută şi chemarea ade­vărată, s'ar putea, fără nici o paguba să se lase de acea­stă nefolositoare şi obositoare în­deletnicire.

Ca să trecem la expoziţia d-lui P.jin, a trebuit să fie din capul locului, această mică explicare. Am crezut-o utilă, chiar necesară.

Expozantul nostru are peste 100 de bucăţi. Nu s'ar putea vorbi cu pricepere şi conştiincios, decât aşg, cum am spus mai sus, să-1 cu­prindem ca într'un corset sintetic, arătându-i calităţile şi lipsurile evi-

alături de ceie mai bune bucăţi, cari s'au produs până acum Ia pictura noastră, ar putea să piardă alături, în tovărăşia celor cari nu s int la acelaş nivel.

Din duiosul Ardeal, din „ţara Maţilor", de pe unde călătorind d-sa, a luat diferite motive de inspiraţie cu adevărat românească, de pe malurile Mirii Negre şi de

P U T E R E A C U V Â N T U L U I

toate marinele, opere cari stau

PICTURĂ [CAP DE EXPRESIE] de P.

denţiind caracteristica artei lui tra­tamentul, maniera. , Bineînţeles, câ nu era în paguba

artistului nostru, dacă din 100 de bucăţi, expunea numai pe sfert. Nu câ nu sunt aproape toate bune, dar cele cari sunt foarte bune şi cari pot sta cu fală şi cu mândrie

PICTURA (FLORI) de P. C. Iorgulescu-Yor.

pretutindeni, d l Pejin ne aduce lucrări de multă valoare picturală. Mici lipsuri, omisiuni de perspective, nu întunecă prea mult opera în sine.

Iernele acestui muncitor şi îndră­gostit art'st de arta lui, sunt lucrări de o valoare necontestată chiar de ochiul cel mai exigent. Aproape

de asemeni sunt fără sâ se teamă de nimic, căci stau pe temelii sănă­toase.

Unele îndrăs-neli de manieră ale d-lui Pejin, sunt salvate minunat, neaşieptat.

Frumoasele, mi­sticele troiţe, sunt de asemeni, mici g!uvaeruri de artă.

Multe chiar din peisaje, dm vederi de ţară, sunt re­date cu abilităţile neîntrecute — de foarte multeori.

In definitiv: arta d lui Pejin este plină de nădejdile cele mai făgădui-toare, cele mai frumos fagădui-toare.

In viitor, selecţionând, triând lu­crările, va urma să aibă o serie de opere cari să-1 aşeze definitiv In cadru potrivit talentului său lumi­nos, ajutat fericit de o voinţă mare şi de o dorinţă tot atât de mare de 9 lucra, ostenindu-se tot mai cu folos. Cridim

C. Iorgulescu-Yor.

Ziua reînvierii moastre a sosit Această o confirmă Sanctitatea

Sa Patriarhul Miron al României, In cuvântarea solemnă ce a ţinut-o, când a fost proclamat în şedinţa sfântului S nod de la 5 Febr. 1925.

Intre altele Sanctitatea Sa a zis: „Pe lângă Patriarhia românească,

să se înfiinţeze o mare academie de muzică bisericeiscă orientală, In care să se poată studia şi cultiva acest gen de muzică, noi cântăreţii bisericeşti interesaţi ca fiecare pentru a lui rost pe lume, luăm act cu bucurie de dorinţa solemnă a Păs­torului nostru suprem, dorinţă care e şi a noastră din toată inima după

cum am arătat In dezideratele tu­turor congreselor Asociaţiei noastre.

Ne bucurăm nu numai pentruca In biserică vom auzi cântându-se psaltihia aşa cum are ea adevăra­tul farmec de religiositate, dar şi pentruca un absolvent al academiei de muzică bisericească v'a putea fi o candelă mai mult, a credinţei noastre creştina ortodocsă, care va fi în stare să lumineze pe cei mulţi — poporul — în mijlocul că­rora el trăeşte împreună.

Vasile Ţirica cântăreţ bisoricesc

Bârlad.

In s fânta şi m a r e a Dumi ­n ică a Paş t i lor , d a l i t u r g h i e , g ă s i m ideea geneză a Cuvân­tu lu i , — în s fân ta Evanghe l i e delà l o a n : — „La începu t era •cuvântul «i c u v â n t u l e r a ia D u m n e z e u şi Dumnezeu era cuvân tu l . " „Toate p r i n t r ' â s u l s 'au făcut ; şi fără d â n s u l ni­m i c n u s'a făcut. I n t r u d â n ­s u l v ia ţa e ra şi v i a ţ a e r a lu­m i n a oameni lo r . Fos t -a t r i m i s delà D u m n e z e u n u m e l e lui loan. Nu era ace la luminai, ci, ca să m ă r t u r i s e a s c ă .de l u m i n ă . "

Ne opr im în s fân ta scr ip tu­ră , ca la s u p r e m a n o a s t r ă con­d u c e r e . „La începu t e ra cu­v â n t u l " . No ţ iunea pe care o terfelesc în noro iu l tu tu ro r , pa t imi lo r , oamen i i mici l a su­flet.

C u v â n t u l era, p e n t r u m a r i i luiminăitori ai conşt i in ţe lor , p e n t r u însuş i Sfân tu l E v a n ­ghel is t l o a n : Dumnezeu în­suşi . El spune , cum a m văzut , că: la D u m n e z e u e r a c u v â n t u l şi cuvân tu l e r a Dumnezeu . P o g o r â n d D u m n e z e u Sfântul cuvân t în t re oameni , e l s'a î n t r u p a t în mii le de veacur i ale u m a n i t ă ţ i i î n t r ' u n simp-ur t r u p omenesc al celui fără de p r i h a n ă , ca re a m e r i t a t să a-dăpos tească în sine pe D u m ­nezeu Cuvân tu l .

Ia tă ce î n s e a m n ă în cuge­t u l şi pe buzele Uuiminatilor apos to l i şi evangihelişti; cu­vân tu l , cu care noi as tăz i ne jucăm, c u care v indem, cu ca­r e c u m p ă r ă m , cu care bârf im, cu care b les temăm, cu e a r e m i n ţ i m , cu care uc idem.

Despre acest cuvân t , care s imbol izează adevăru l , rea l i ­t a t e a cea vecinică, d e s ă v â r ş i ­rea , u n s i n g u r o m a fost che­m a t să m ă r t u r i s e a s c ă : Sfân­tu l l oan Boteză toru l .

C u v â n t u l e r a adevăru l , i a r A d e v ă r u l : Viaţa , şi Via ţa era l u m i n a oamen i lo r !

Vedeţi cum în mintiile ace ­l e a Dumnezeeş t i , C u v â n t u l se con topea cu to tu l ; el e r a ex­p r e s i a Dumneze i re i şi a veci-nia ie i ; a b ine lu i s u p r e m ome­nesc . Acest c u v â n t mi racu los , nescr i s la o r ig inea Sfintei în ­vă ţ ă tu r i , a fost a t â t de t a re , a t â t de b i ru i to r , încât , svâr l i t d i n p i ep tu r i l e u n o r o a m e n i , u-nor s impl i pescar i , a p u t u t dă-r î m a temple le păgâneş t i ; a bic iui t m â n d r i a Cezari lor şi a p re făcu t în pu lbere l a n ţ u l de mul teor i secular al sc lavie i .

Verif icarea tăr iei C u v â n t u ­lui nu se poa te face m a i r igu ­ros decât In ceeace a p u t u t să­vâ r ş i el î n l u m e a e reş t in i t ă ţ e i . Î n c ă r c a t cu pu te r i l e Iui de via ţă şi cucer i re , el s i n g u r s'a r i s ip i t pe în t r egu l p ă m â n t , şi-a r id ica t în n u m e l e lui , mi ­l ioane de t envoie, în care cele m a i s cumpe c â n t ă r i îl p r e a ­m ă r e s c .

Astăzi insă cuvân tu l , n u maii este c u v â n t u l a d e v ă r a t . Odin ioară în l u m e a n e m u r i ­toare a mar i l o r c reş t in i , toa te faptele şi toate ' -ândur i le e-r a u m ă s u r a t e şi p regă t i t e , ca să t indă , spre eu.

In l u m e a noas t r ă , însă, toc­m a i pe el Г а і т ales să-1 sch im­b ă m , să-1 micşorăm, să-1 p r e ­facem, c a să p o a t ă acoper i m a i bine t icăloşia în care n e aba tem. C u v â n t u l n o s t r u n u m a i este cuvân t , p e n t r u c a el n u m a i este a d e v ă r u l ! In fie­care gând i r e a n o a s t r ă îl uci ­dem şii î n fiecare m i ş c a r e a buzelor îl p â n g ă r i m .

Totu l p r i n t r ' â n s u l s 'a făcut şi fără d â n s u l n imic n u s 'a făcut . Aşa vorbeşte s fân tu l l oan . Cât es te de a d e v ă r a t ă a-ceas t ă slovă e uşo r p e n t r u noi , să ne d ă m seama, î n t r ' a d e v ă r în l u m e a şt i inţei , în oare fap­tele se pot uşor con t ro la şi, în genere în l u m e a î n t r e p r i n d e ­r i lo r omeneş t i : poa te c ineva să af i rme că, p â n ă c e adevă ­r a t u l cuvân t n u s 'a ros t i t , s'a făcut u n p a s îna in t e? Au fost în toa te domeni i le specu la ­ţ i lor omeneşt i , feil de fel de di­bu i r i şi de rezu l t a t e înşe lă toa ­re , adeseor i l u m e a s'a b u c u r a t pe n e d r e p t m u l t ă v r e m e de a p a r e n ţ a lor, d a r toa te aceste

COR M I X T C I & E T R E C E P ' A N O J L K O I

(Cântec v e c h i р о р п і я г d i n B a n a t , c n l e s de ДГ. F I R I I ) A r m o n i z a t de L A U R I Alf NICORE«CIT

1) Cine trece p'ângă noi Bade dragă

Neicuţa cu patru boi Bade dragă !

Păduricea-i verde Mândra 'n poartă şade Badea pe drum trece Cu ochii-1 petrece. / á á u

ш v 2

2) Ş'a pus clopote pe boi Bade dragă

Să-1 aud delà război Bade dragă !

3) Că eu ţes la brăciri noi Bade dragă

Pentru noi pentru-amândoi Bade dragă!

4) Merge badea meu cu plugul Bade dragă

Tot alăturea cu drumul Bade dragă !

5) Tot arând şi sămănând Bade dragă

Şi din gură cuvântând Bade dragă!

6) Creşte mândru grâuleţ Bade dragă

La pai gros, la spic măreţ Bade dragă !

7) Să stai 'nalt la secerat Bade dragă

Ca mândra la sărutat Bade dragă !

greşeli , toate aceste r ă t ăc i r i au căzut l a p ă m â n t , când u n s ingur in i ţ i a t a p u t u t gră i , cât de încet a d e v ă r a t u l c u v â n t !

L u p t â n d cu o puzder ie de înşelăc iuni , c u r â n d s a u maJi târz iu , c u v â n t u l adevă ru lu i , în ac ep ţi u n e a lu i evanghe l ică , este m e n i t sa înv ingă tot şi să iasă l a supra fa ţă .

Dându-şii s e a m a de ceeace ar p u t e a î n s e m n a acest cu-

PAVEL A. MACEDONSKl Preşedintele societăţi culturale „Zorile"

din Bucureşti.

vânt , în is toria omeni re i , oa­meni i au 'dus c râncene lupte , au vărsa t va lu r i de sânge , ce­r â n d l iber ta tea ros t i re ! lui. Indlividul sclav, sau, ind iv i ­dul — om de ş t i in ţă — când n ' au m a i p u t u t r ă b d a t i r a n i a unov deapoţi , car i îl o p r i m a u în nume le u n u i a d e v ă r minc i ­nos, au mur i t , sel i ingui ţ i şi afurisi ţ i p e n t r u ,a-l rost i . Pen­

tru el, p e n t r u c u v â n t u l adevă­r u l u i a p ă t i m i t cel m a i m a r e erou al u m a n i t ă ţ i i . P e n t r u el s'a făcut tot ceeace a m câşt i ­g a t în fericirea şi d e m n i t a t e a noas t r ă .

C u v â n t u l este cea ma i ma­re pu t e r e a omulu i . Cu ajuto­r u l lu i m a r e l e p red i ca to r Flo­r e n t i n Savona ro l a ţ inea o m u l ţ i m e .imensă în s p a s m u r i ­le groazei de pedeapsa lu i D u m n e z e u . In l u m e a an t ich i ­t a t e ! greceşti , în care o m u l ce n u şt ia să vorbească, nu era om, şi în aceea a antichitatea 1

r o m a n e , în care cuvân tu l e ra cul t ivat cu idola t r ie , în lumi ­le aces tea păgâne , ros tu l cu­v â n t u l u i şi pu te r i l e lui e rau de a juns înţelese.

In ziiilele noas t re , ţ ineţ i cu toţi min te , ce viu, ce covârşi­tor au r ă s u n a t de pes te ocean, mar i l e vorbe spuse u m a n i t ă ­ţii de că t re exponen tu l adevă­r u l u i neper i tor al istoriei , p re ­şedintele Wi lson .

Cuvânitul, care la Bossuet era u n f reamăt , care la Savo-'îiarola e ra u n bici, ca re la Wilson, a fost u n tune t , Cu­v â n t u l dezgropăre i adevă ru ­lui, şi al rescuimpărăre i dreptă ţ i i . C u v â n t u l a toate cu­pr inză tor , c u v â n t u l făcător de m i n u n i , c u v â n t u l care ne dă totul , n u cere deja no i decât o s i ngu ră sfor ţare spre a'l în­făptu i si aceas tă sfor ţare pe care t rebue s'o facem, daca vrem, fără ruşjine, să ne n u ­m i m oameni , este ca, îna in te de-al grăi , să-1 cuge tăm, şi n u ­m a i când îl vom. crede adevă­rat , n u m a i a tunc i să-1 s p u ­nem fără şovăire .

ravel A- Macedonski.

€ В О Ж І € А ВІІСІ7ВЕфТЯ2АЖА Cea de a treia şezătoare a avut

loc Sâmbătă, 7 Februarie, când d-nii Em. Pasculescu şi V. Mă-gureanu au vorbit despre înfiin­ţarea unei b'blioteci şi propaganda în Ardeal, Inainte de unire.

A urmat apoi o bogată parte artistică, la care d nit Obreja, Me-roanu, Cristescu. Soare, Cochet, Em. Pasculescu şi V. Măgureanu au recitat versuri, d-nii Reit, Dra-gomirescu, Soriu şi Petrescu au executat câteva quartete şi triluri.

D-nii Ilie Ionescu şi Simonescu au cântat mai multe irii naţionale, iar d-1 I. Boeru a cântat la vioară.

Şezătoarea a fost încheiată printr'o însufleţită cuvântare ţinută de d-1 Em. Pasculescu.

Dacă toţi directorii de şcoli pri­mare ar lucra pe tărâmul cultural, nfiinţând la şcolile lor „Atenee po­pulare" sau „Cămine culturale", care să ţină Dumineca d. a. şeză­tori culturale, s'ar simţi o mare schimbare In bine, In stare cultu-turală a populaţiei mărginaşe a Capitalei şi multe cârciume s'ar goli de consumatori.

De aceia merită laude d-1 Ion Begu, directorul şcoalei primare de băeţi No. 25 „I. C. Brătianu", din Str. Măgurele, care a înfiinţat un „Cămin cultural" ţinându se în fie­care Dnminecă, la ora 3 d. a. şe­zători culturale, cu conferinţe po­pulare, muzică corală şi instru­mentală, recitări, lecturi, ş. a.

La şezătoarea delà 1 Februarie, şi-a dat binevoitorul concurs şi cercul studenţesc Fulcean, In frunte cu d nii Cornăţeanu şi Călinescu, cum şi d-1 1. Vasilescu, student la teologie şi conservator şi d-na Ma­ria Gheorghiu, învăţătoare la acea şcoală.

Ne bucură că tinerimea univer­sitară îşi înţelege nobilai menire şi munceşte cu multă râvna pen­tru propăşirea culturală a popula­ţiei mărginaşe a Capitalei.

O nouă societate culturală „Vir­tutea Tinerimei" şi-a început munca, pe ogorul cultural al Capitalei, ţinând Duminecă, 1 Februarie, în­tâia sa şezătoare artistică-culturală, in localul şcoalei primare „Collst."

La început, d-1 V. Nalboc, a ţinut o interesantă conferinţă ară­tând rolul însemnat pe care insti-tuţiunile culturale II au în consoli­darea României, atât din punct de vedere cultural, cât şi moral.

A urmat un bogat program ar­tistic, la care au recitat d rele P. Alexandrescu şi A. Vasilescu, cum şi d-nii Simionescu, F. Georgescu şi Marinescu.

Orhestra şi corul societăţii au cântat mai multe bucăţi.

A fost In general o şezătoare isbutită şi nădăjduim că tinerii membri ai societăţii vor stărui In rodnica lor activitate culturală.

In seara de Joi, 5 Februarie, două societăţi culturale au ţinut şezătorile lor, ca în totdeauna, bine vizitate de tinerimea dornică de cultură.

Astfel, societatea culturală „Ti­nereţea", cu un trecut cultural de­stul de frumos, deşi e înfiinţată numai de doi ani, a ţ>nut, la orele 9 seara, în sala de gimnastică a liceului „Gh. Lazar" obişnuita sa şezătoare culturală, Ia care d 1 N. Batzaria, preşedintele societăţii, a vorbit despre „Albania şl albanezi."

La partea artistică şi-a dat con­cursul orhestra liceului Lszăr.

De asemenea, In localul său din Str. Sălciilor 17, „Asociaţia creştină a tinerilor" (I. M. C. A.), şi-a ţi­nut şezătoarea sa pentru tinerime.

D-1 Dr. Lascar, delà institutul naţional de educaţie f zică, a vor­bit despre jocurile olimpice din Paris, arătând Impresiile sale.

A urmat muzică şi cinematograf.

Asociaţia culturală „Tinerimea" (cercul Ovidiu), îşi continuă lăuda­bila activitate culturală, ţinând şeză­tori In localul şcolii primare Poe-nărescu (Autem).

Conferinţele organizate de liceul „Mihai Viteazul" a servit ca o fru­moasă pildă şi celorlalte licee bu-cureştene.

Vechiul liceu „Matei Basarab" îl urmează, organizând deaseme-nea un ciclu de conferinţe.

Prima conferinţă a fost ţinută Duminică, 8 Februarie, dimineaţa, de d 1 prof. Al. Мчгси, desvol-tându-şi conferinţa sa despre „Roma."

D-sa a arătat marea însemnă* täte ce a avut-o"Ronu pentru nea­mul românesc, arătând că din punct de vedere artistic Roma e prea puţin cunoscută la noi.

Apoi, proectând diferitele monu­mente ale Romei, le analizează arătând stilul lor, — isbutind ast­fel, In interesanta-i conferinţă, să instruiască şi să educeze.

Reuniunea „Cele trei CrişurP, a ţinut Joi, 12 Februarie, seara In sala Mozart, cea de a treia şeză­toare culturală a sa, din ciclul or­ganizat prin stăruinţa d-lui colo­nel George Bacaloglu.

D1 gen. Burileanu a vorbit despre „Muzica românească şi efectele ei."

D-sa a arătat că muzica noastră naţională e muz!ca populară, crea­ţie a Sufletului ţăranului, însufleţii de durere, veselie sau dragostea de natură.

Ceeace caracterizează această muzică e melancolia, dorul şi ja­lea, un caracter specific românesc.

Un mare muzicant al nostru va fi acela care In lucrările sale va şti să prindă acest caracter al mu-zlcei noastre.

Au executat apoi b'jcăţi muzi­cale: d rele Tremlova şi Lucreţia Enescu şi d-nii gen. Burileanu, Metzner, Tomescu şi Ciolacu.

Societatea culturală „Tinereţea", urmându-şi lăudabila, activitate cul­turală, a ţinut Joi, 19 Februarie, seara, în sala de gimnastică a li­ceului „Lasar", cea da a 12-a şezătoare culturală a sa.

DT doctorand Virgiüu Leonte a ţinut o interesantă conferinţă despre „Omul primitiv", arătând cum şi când a apărut omul pe pământ. Conferinţa a fost însoţită de inte­resante proecţiuni.

După conferinţă a urmat un bo­gat program artistic, executat de către membri acestei societăţi, care deşi nu numără decât doi ani de viaţă, cu toate acesta şi-a dobân­dit un merit foarte mare în mişca­rea culturală de după războiu a Capitalei. Traian 6. Stoen«s«a

Pagina 4 CULTÜBA POPOBÜZÜÍ Numărul 100

S Ă R A C A T A R A ! Mai înainte vreme, în Franţa,

urmând pilda Iui Diderot şi d-1 Aiembert Petru Larousse (1817-1875) îacepu să redacteze „Ma­rele dijţlonar universal al sec. 19-lea", o mare operă, continu­ată apoi (delà 1897) de Ci. Auge ajutat ds alţii).

O vastă enciclopedie (despre toate cunoştinţele), în care sunt trecute toate numele mari, ră­mase (sau de rămas) urmaşilor.

Nu vei spune despre această carte, decât câteva lucruri, cari ne privesc pe noi, românii, (iu-eruri afiate răsfoind ediţia 1920).

Sunt scrise îatrânsa toate so­iurile de ocupaţii ale purtătorilor acestor num», printre cari şi: oameni de stat, filozofi, scriitori, sr!iş !i, pictori, medici, militari, preoţi, filantropi, arhitecţi, dar şi bucătari, dansatori, atleţi, hoţi, scamatori, valeţi, ele.

Cât despre românii noştri, iată ca nume am găsit:

Bibescu, Brătiaou, Cantacu-zino, Cantemi r, Carmen Sylva, C;*rol I., Cuza, Ferdinand I. şi Ghica.

O.icât ai răsfoi cartea, nu mai dai de alţii.

Cât despre oraşele noastre, numele lor sunt aşa de sîâlcite, ră аЬіл le înţelegi:

Giurgevo (Giurgiu); Berlat (Bârlad); Kronstadt (Braşov); Carlsburg (Alba-Iulia); Gross-wardein (Oradea-Mare); Her-matmstadt (Sibiu); Klaueenburg (Cluj) ; Székesfejérvár (Sighi­şoara) ete.

Dar alte curiozităţi, ne fac să ne îndoim de bună credinţa re­dactorilor.

Istă câteva din ele: Ia harta ţărilor balcanice, Ro­

mânia e pusă în graniţele din 1916, iar în harta Austriei, Ara­dul şi Sătmarul sunt aşezate în Ungaria. Aradul, O.-adea-Maro şi Turda, sunt „oraşe ungureşti". Bender şi Chilia sunt „oraşe ruseşti". Bánatul este „partea de Sud a Ungariei". Bucovina este „regiune a Austriei". Cât despre Basarabia, ea este o „provincie a părţii de Sud a marei câmpii a Eüiopei de răsărit, între Nistru şi Prut" (uu-i nici românească, nici rusească, ci o provincie a Europei), Moldova esto „vechi principat dunărean, care formea­ză în prezent eu Valach'a, re­gatul României" (invers, în ceeace priveşte „Valachia".)

Ca notă veselă a acestor curi­ozităţi, afilăm că Villehurdouin (1164 1212), cronicar francez, dupăce ia parte şi termină cru­ciada a 4 a , „rămâne în Oient cu titlul de mare mareşal al României".

Şi încheind aceste spicuiri (cu toate cele privitoare la ţara noa­stră) cari n'au avut darul decât să mai descreţească frunţile lec­torilor, recunoaştem că la urmă ne simţim mâhniţi.

Săracă ţarăl Ţară cu atâtea oraşe ungu­

reşti şi ruseşti, ţ*ră cu Banatul uuguresc, cu Bucovina austriacă, eu doar „Valachia", Moldova şi

cu Dobrogea nimănui, ţară cu mari mareşali, crudă soartă 1

Aşa suntem cunoscuţi peste hotaro.

Aşa ne arată străinilor acea­stă carte „universală".

Au, vlăstare româneşti, nu aveau loc, oare, în cartea în care şi bucătarii, hoţii şi scama­torii, îşi au locurile lor?

Nu înşiruim nume cari au fă eut (şi fac) fală neamului nostru, pentru a nu influenţa.

Dar găsim de condamnat pe cei oari sunt puşi ÎD slujba (şi în pâinea) unei propagande peste hotare, şi nu au făcut-o.

Dece? Dece ungurii şi-au scris în

aceeaşi carte (în afară de alţii) pe Andrássy, Apponyi, Arany, Bethlen, Deák, Horváth, Jókai, Kosuth, Muncaczy, Tekeli, ş. a.

Dece italienii şi-au scris acolo pe: d'Annunzio, Sarah Bernardt, Carducci, Fogazzaro, Matilda Serao, Novelli, ş. a.?

Au nimeni (în afară de cei amintiţi) dintr'ai noştri, dintre vlăstarele neamului nostru, delà începuturi până azi, nu poate sta alături de aceşti unguri şi italieni?

Săracă ţară! Istovim milioane pentru aşa

zisa „operă de propagandă," pentruca acum, acum să îi cule­gem fructul.

Apoi ştim că nu din fotelari se face propaganda asia sc-impă neamului nostru.

Ci trebui sa umbli, să alergi, să to zbaţi, să spui sus şi tare ceeace trebui să spui şi să eerci, să lupţi să se facă.

Nu vorbe, nu articole de ga­zetă, ci fapte, fapt9 mari, fapte trebuitoare,

Trebue a se face să fim cu­noscuţi, să avem şi noi oamenii noştri mari, sä nu ni-se schi­monosească numirile româneşti, să nu fim batjocoriţi cu Bana­tul unguresc şi cu Bucovina austriacă.

Să fim cunoscuţi aşa cum suntem!

Şi un gând mare îmi chinu-este obositul créer.

O enciclopedie românească, o carte mare a românilor, o carte minunată cu nume şi chipuri de-ale noastre, cu gânduri şi fapte româneşti.

Nevolnic gând, sărmanei Au cine finanţa-va cândva o

aşa muncă fără de preget, o aşa românească faptă?

S'ar lega numele lui de isto­rie, ar rămânea de pomenire ur­maşilor de totdeauna, ar face o faptă românească.

Dar unde se află astăzi acel Mecena, astăzi când irigările materialismului cuprinsu-i-au pe toţi?

O, de s'ar găs i ! . . . Fi-voi volnic să-i gângăvesc,

tulburat, numele, pe buze? I-aş spuno păsul m e u . . . Dar dintre cine să se scoale

oare, când aţâţi întâi sculaţi au lăsat abia început „Mignum etimologioum"? NICOL

ORAŞE DIN AMERICA

Propaganda culturala în Moldova de peste Prut Programul de acţiune stabilit de

Fundaţia Culturală, „Principele Carol", cu privire la propaganda culturală din Moldova de peste Prut, pre.ede înfiinţarea de oficii ale Fundaţiei, In fiecare capitală de judeţ basarabian.

Aceste oficii, având în frunte reprezentanţi al Fundaţiei se vor ocupa de întemeere de căminuri culturale, în judeţele respective, având concursul tuturor organelor administrative.

înainte ca aceste oficii să ia fiinţă, au început a se întemeia căminuri culturale pela sate.

Duminecă, 8 Februarie, s'a inau­gurat ln satul Soloneţ, din ţinutul Soroca, în prezenţa unui mare număr de săteni şi a numeroşi în­văţători reuniţi în cerc cultural, Căminul „Preot Matheevici", ini­ţiativa aparţine d-lui student basa­rabian Longhinescu.

Au luat parte d-nii Ifrim N. C. delegatul Fundaţiei şi d l inspector şcolar Popovici Podaşcă; d sa a îndemnat învăţătorii şi intelectualii satelor să se pue în serviciul aces­tor idei mântuitoare.

Din partea Ateneului Popular Soroca a vorbit harnicul consilier agricol d-1 I. Candiani, preşedin­tele Ateneului.

A urmat o frumoasă producţie artistică cu elevii şcoalei din sat, şl cu corul Şcoalei Normale din Soroca. S'au produs artistic mem­brii Ateneului Tataraşi, d-1 Horea Kogâlniceanu (flaut şi recitări) şi Dimitrie Stancov (voce).

Luni, 9 Februarie, a avut loc în localul prefecturei Soroca, reunirea unui mare număr de conducători de instituţii şi intelectuali locali, cărora d-1 C. N. Ifrim le-a expus scopul şi mijioacele de a activa propaganda culturală în Moldova de pesîe Prut, solicitând sprijinul tuturor, pentru acest s:op, în nu­mele Fundaţiei.

Marţi, 11 Februarie, dimineaţa s'a întemeiat în frumoasa comună Bodiceni, din judeţul Soroca, că­minul cultural „General StanPoe-taş". Au vorbit marei mulţimi de săteni d-nii C. N. Ifrim, inspector şcolar Popovici Podaşcă şi Dor-nescu, directorul prefecturei So­roca.

In după amiaza aceleiaşi zile,, a avut loc o mare adunare ţărănea­scă, cu sătenii adunaţi din patru comune, în comuna Năduşită. Au luat parte peste 60 intelectuali: preoţi, învăţători, magistraţi, ş. a. S'a decis ca societatea culturală „N. lorga", care există din 1919 în acea comună, datorită inimosu­lui magistrat Paraschivescu, să fie afiliată la Fundaţia „Principele Ca­rol".

Această societate posedă o bi­bliotecă de aproape 3000 de volu­me. S'a mai decis ca această societate să ia iniţiativa organizărei unei excursii la Iaşi, de 500, per­soane, cu săteni din toate comu­nele. Această excursie va avea loc în zilele de 22, 23, 24 Mai a. c. Ateneul Tataraşi îşi ia asupra sa, organizarea sărbărilor ce se vor da cu această ocaz'une.

S'a mai decis întemeerea unui cămin cultural în însemnatul târ-guşor Fioreşti, unde deja se află construit un frumos local, ce apar­ţine societăţei culturale „Principesa Elisabeta".

Mercuri, 11 Februarie, a avut loc, în localul prefecturei Bălţi, reunirea reprezentanţilor adminis­trativi şi ai instituţiilor culturale, sub preşedinţia d lui prefect Ca-telli, când d-1 Ifrim a expus pla­nul de acţiune al Fundaţiei şi cu care prilej s'au fixat comunele din judeţul Bălţi, unde se vor întemeia cele dintâi 15 cămine.

Tot cu acest prilej s'a fixat ca In ziua de 8 Martie să aibă loc o şezătoare culturală, organizată în oraşul Bâlţi, de către Ateneul Po­pular Tataraşi.

— Intorcându-se din Moldova de peste Prut d-1 C. N. Ifrim, a fost chemat la Bucureşti, de unde trecând prin Iaşi s'a înapoiat în Basarabia, îndreptându se spre judeţul Orhei, pentru îndeplinirea aceluiaşi scop.

După judeţul Orhei, neobositul misionar, se va îndrepta spre ţinu­tul Hotinului şi astfel întreaga parte de Nord a Moldovei de peste Prut unde este cea mai mare ne-voe, de propagandă culturală şi Înfrăţire sufletească, va avea cu adevărat o primă verigă, a lanţu­lui ce trebue să unească toate sufletele neamului nostru. N. Q.

O S T R A D A D I N O R A Ş U L S A N F R A N C ' S C O .

S I T U A Ţ I A P O L I T I C A P a r l a m e n t u l

Adunarea deputaţilor. In z iua de 18 F e b r u a r i e depu ta ­t u l Th. Iacobeseu a a r ă t a t n ă ­cazuri le profesori lor şi învă­ţă to r i lo r d in î n t r e a g a ţa ră , c e r â n d în t re altele ca d-1 mi­n i s t r u să deschidă o casă de s ă n ă t a t e p e n t r u profesori i şi învă ţă to r i i bolnavi . R ă s p u n ­zând , d-1 m i n i s t r u Angheles-c u a declara t , că a şi c u m p ă ­r a t o casă p e n t r u acest scop.

S'a vota t apoi legea împre -viisiunii, î n în ţe lesu l căre ia

se va porn i ce rce ta re împo­t r i v a celor îmbogăţ i ţ i în r ă s -boiu. Apoi a d u n a r e a deputa ­ţ i lor a începu t a-se s tăfui a-s u p r a legii şcoalelor secun­d a r e .

In 19 F e b r u a r i e d e p u t a t u l Ioan i ţescu a ceru t g u v e r n u ­lu i l ă m u r i r i cu pr iv i re la îm­p r o p r i e t ă r i r e a s lu jbaş i lo r s t a t u l u i , i a r d e p u t a t u l Iaco­bescu cu pr iv i re la împro ­pr ie t ă r i r i l e d in j u d e ţ u l Ilfov. D e o u t a t u l P o r a a î n a i n t a t o lege p i r n care se cere, ca în­vă ţă to r i i a rde leni să fie plă­t i ţ i la fel cu cei aduş i în Ar­dea l d in vechiu l rega t .

In 21 Februa r i e a l ua t cu­v â n t u l d-1 m i n i s t r u al şcoa­lelor C. Anghelescu, vorb ind d capre baca l au rea t , ad ică d e s p r e e x a m e n u l ce t rebue să-1 facă toţi aceia, car i au i sp răv i t l iceul sau alte scoa­le secundare . N u m a i cu acest examen vor p u t e a s ă t reacă aceş t ia la un ive r s i t a t e . Le­gea b a c a l a u r e a t u l u i nu e în­d r e p t a t ă î m p o t r i v a celor de

a l t n e a m . E x a m e n u l se va face, b ine în ţe les , — şi în lim­b a românească , d a r a c e a s t a v a îi sure binele şcolar i lor de n e a m s t ră in , cari t r ebue să cunoască l imba ţă r i i .

Au ma i vorbit depu ta ţ i i P . GârboviC|eanu, H a n s Otto Roth şi Şandor Joz-sei, după cariieigea a fost primtiiă.

Sena tu l . In z iua de 19 Fe­b r u a r i e a lua t cuvân tu l sena­

to ru l A l e a x n d r u Aciu, vor­b ind despre a rendă r i l e pă­m â n t u r i l o r c u m p ă r a t e în Ar­d e a l delà 1919 încoace şi a ră­t â n d une le n e d r e p t ă ţ i săvâr ­ş i te în j u d e ţ u l Să la j .

D-l m i n i s t r u Cons tan t ines ­cu r ă s p u n z â n d a dec lara t , că va porn i cerce tare . A îna in­t a t apoi s ena tu lu i legea sfa­tu r i lo r negus toreş t i . După a-cestea sena tu l a vo ta t legea p e n r a împied ica rea î n s t r ă i ­

n ă r i i p ă m â n t u r i l o r expropr i ­ate şi legea despre da tor i i l e Român ie i în Anglia .

?4a ţară Siatwî Miniş t r i lor . Săp tă ­

m â n a t r ecu t ă a avu t loc u n sfat al min i ş t r i lo r la Bucu­reş t i . La acest sfat s ' au a d u s ho t ă r î r i cu pr ivi re la expozi­ţ ia lucră tor i lo r de p ă m â n t , ce se va organiza în p r i m ă v a ­r a aces tui an în Basa rab ia . Apoi ho tă r î t să se aducă o le­ge p e n t r u î n c u r a j a r e a mese ­ri i lor , în în ţe lesul căreia, toţ i

aceia, ca r i a u î n v ă ţ a t l a vre-o ţ coa lă de meser i i să facă ser­viciul mi l i t a r n u m a i u n an .

S'au m a i s fă tu i t m in i ş t r i i şi a s u p r a grevei s t uden ţ i l o r şi s 'au l u a t m ă s u r i l e cuven i ­te p e n t r u î n l ă t u r a r e a noui lor t u lbu ră r i . Ce pr iveş te legea p e n t r u uni f icarea biser icei o r todoxe- române , sfatul mi ­niş t r i lor a a d u s ho tă r î rea , ca aceas tă lege să fie î n a i n t a t ă p a r l a m e n t u l u i n u m a i d u p ă în toa rce rea î n ţ a r ă a Mitropo­l i tu lui Niculae Bă lan , care după c u m se şt ie e d u s la Vie-na în c ă u t a r e a s ă n ă t ă ţ i i .

1>іи ttiraiuutate äühimbare de guvern in

P r u s i a . In z iua de 21 F e b r u a ­rie p a r l a m e n t u l p r u s i a c a vo­tat î m p o t r i v a une i legi a gu­ve rnu lu i . P e u r m a aces tu i vot g u v e r n u l lu i Marx şi-a î n a i n t a t demis ia . Cu toa te a-cestea se crede, că Marx va fi d i n nou a les , fi ind spr i j in i t ide p a r t i d u l cen t ru lu i catol ic şi de cel democra t .

Femeile în parlamentul Angiiéi. Mai m u l ţ i depu ta ţ i d i n p a r l a m e n t u l Angliei a u ceru t , ca în vii tor să poa tă fi alese ca d e p u t a ţ i şi femei în v â r s t ă de 21 de ani . Cererea ior n u s'a împl in i t . Guve rnu l a ce ru t , ca a s u p r a unei astfel de legi p a r l a m e n t u l să se sfă­tu iască n u m a i îna in te în ani i u rmător i , ca n u c u m v a vo-tându-se legea, s ă fie s i l i t a face alegeri nou l îna in te de vreme .

Recunoaşterea itusiei. Câţi­va depu ta ţ i d in p a r l a m e n t u l belgian au cerut , ca Belgia să r e c u n o a s c ă n o u a s t ăpân i ­re ru sea scă . P a r l a m e n t u l bel­g ian n ' a p r i m i t aceas tă cere­re, d e c l a r â n d că în t re Belgia şi Rus ia de-ocamidată n u poa­te să fie nici-o l egă tu ră .

Meoranâueî i le d in Bulga­r ia . O ceată de răsv ră t i ţ i , ve­n ind d inspre Jugos lav ia au a t aca t s a t u l b u l g a r Bar lon i -ţa, l a depă r t a re d e 15 k i lome­tri de g ran i ţ ă . După o cioc­nire cu pol i ţ ia b u l g a r ă r ă s -vră t i ţ i i au fost a lunga ţ i . Că­pe ten ia lor şi al ţ i vre-o do i au fost făcuţ i pr izonier i . Du­pă ştir i le sosite d i n Sofia a-ceşti r ă sv ră t i ţ i s u n t bulgar i , cari încă în t impu l g u v e r n u ­lui t r ecu t au fugit în Jugo­slavia.

De câtva t imp a tacur i l e lor sun t tot m a i dese şi tot ma i îndâr j i te . Ei s u n t în l egău ră şi cu bolşevicii din Rusia .

Guve rnu l bu lga r a l u a t îm­po t r iva lor toate măsu r i l e şi a c e r u t şi g u v e r n u l u i d in Ju-gloslavia să-i a lunge d in pă ­m â n t u l ţă r i i sale..

Avia ţ ia engleză. Gazetele din P a r i s aduc şt irea, că An­glia şi-a î n m u l ţ i t ba loanele şi aeroplane le de răsboiu . A-ceste aeroplane vor fi folosi­te a t â t p e n t r u a p ă r a r e a ţăr i i , cât ş i ma i ales p e n t r u a p ă r a ­rea s t ăpân i r i i engleze în In-

1 dia, Mesopotamia şi Arabia .

DESEMNURI BUNE

D E S E N U L A C E S T A E S T E L U C R A T D E . E L E V A J E N I C A P O P O V I C I -IOJNESCU, D I N C L A S A 4 - A P R I M A R A CL.UJ. I A T A O C O P I L A C U

Î N C L I N A R E C Ă T R E A R T A .

De ce-i mai scurtă luna Februarie? Legenda macede-română.

E r a în p r ime le zile ale l u n e i Mart ie . Soare le t rezise d in s o m n în t r eaga n a t u r ă , ador­m i t ă sub m a n t i a a lbă şi rece a iernei , care amor ţ i s e cu as ­p r i m e a ei t oa t ă p o d o a b a zile­lor că lduroase . Z ă p a d a înce­pus e să se topiască şi pe ici pe colo mi jea d in p ă m â n t u l u -med colţii verzi şi p l ăpânz i ai ierbei, care începuse să ţe­se coroane, d in zi în zi m a i m a r i . Ici şi colo câte u n ghio­cel scotea capu l de sub ză­padă şi ves tea ven i r ea p r i m ă -verei .

Păsă re l e , de c u r â n d sosite, î ncepură să se răsfe ţe pe c â m p şi p r i n crângi le dea-

bea trezi te d in s o m n u l l u n g al iernei . R â n d u n i c a , în sbo-ru l ei iu te , se scă lda în razele calde ale soarelui . Berzele se iveau ici şi colo pe câmp, p i ţ i -goiul s ă r e a d in c reangă în creangă, pe când m i e r l a îşi în­g â n a f luerul ei a l ă t u r i de cân­tecul ciocârliei .

Totu l e ra înviora t şi r â d e a razelor calde de soare . P ă r e a că n'o să se ma i în toa rcă nici oda tă fr igul iernei , a lun­ga t de soarele lune i Mar t ie . O babă s ă r m a n ă , care deabia a-ş tep ta p r i m ă v a r a , c u m văzu soarele cald şi b l ând îşi l u ă cei câ ţ iva iezi, ce şi-i adăpo­stise cu m u l t ă g r e u t a t e de fri­gul iernei , şi po rn i spre m u n ­tele din ap rop ie rea s a tu lu i ei, Ia păscu t . Bia ta femee nu m a i avea ce d a s ă r m a n i l o r iezi şi de n ' a r fi veni t p r i m ă v a r a , m u r e a u cu toţii de foame.

înve l i tă în cojocul ei mi ţos , care o a p ă r a de v â n t u l ce m a i b ă t e a şi p i ş că încă, îşi m â n a încet m i c a ei t u r m ă , z icând: „Haideţ i , pu i i m a m e i , că a m scăpa t de u r î t u l zilelor frigu­roase şi vom găsi sus la m u n ­te iaribă des tu lă . Mart ie n u m a i are pu te re să a d u c ă zăpa­d ă şi fu r tună ! "

Când auzi Mart ie spusele balbei, se m â n i e grozav şi se gândi să-işi r ă s b u n e . Nu şt ia însă cum p e n t r u c ă t recuse opt nouă zile din Mart ie şi soa­rele cald făcuse să se în t indă covorul verde a l ierbei . îş i a-duse î n d a t ă amin t e de fratele lui ma i m a r e Feb rua r i e , care şt ia că îl va a ju ta . Merse la ei şi, cu lacr imi în ochi îl r u g ă d u p ă ce-i spuse î n t â m p l a r e a cu baba : „Fii bun , frate d ragă , şi dă-mi două zile delà t ine , ca să d a u o z ă p a d ă m a r e să acopăr, acolo în m u n t e , pe ba­ba cu iezi cu tot ! Vreau să-mi r ă z b u n !

L a început F e b r u a r i e nici n u vrea să auză de ce re rea fratelui lui . Ca să d e a două zile ar fi î n s e m n a t ea să ă-m â e p e n t r u t o t d e a u n a fără e-le. Dar, în u r m a s t ă ru in ţ e lo r lui Mart ie , oare ce rea aceste două zile ca să-şi spele ruş i ­nea în care căzuse, F e b r u a r i e se învoi, c a m cu pă re r e de rău , şi-i dădu .

Mart ie nu m a i p u t e a a c u m de bucur ie . Dădu o r d i n v â n t u ­lui s ă ba t ă şi nor i lor să cear­nă zăpadă . N u m a i în t r 'o sin­g u r ă sea ră z ă p a d a crescu cât casa, de acoperi pe babă şi iezi.

Azi se văd, pe u n m u n t e d in sudu l Albaniei , s tânci le car i ne a r a t ă pe b a b ă şi iezii împe-tri ţ i . ;

De a tunc i a r ă m a s l u n a Fe­b rua r i e c u două zile ma i pu ­ţin, iar p r imele n o u ă zile d in Mart ie se n u m e s c zilele babei . Martie şi a c u m îşi m a i v a r s ă m â n i a şi dă z ă p a d ă şi frig în zilele babei . tostm itâiuurea.

Sămânţa de lucerna C u m p ă r a ţ i d in v reme să ­

m â n ţ a de lucerna , c a să át­veti v reme s'o încerca ţ i . P u ­neţ i 100 boabe n u m ă r a t e în­tre două pet ice de postav, în­tr'o farfurie s a u s t r a c h i n ă şi udaţi- le în fiecare zi. Când a a juns colţul cât u n g h i a nu ­m ă r a ţ i câte a u r ă să r i t . Daică au r ă s ă r i t 90—95%, s e m ă n a ţ i 12 k i log rame l a pogon. Dacă a r ă s ă r i t 80%, s e m ă n a ţ i 13 ki ­lograme . Cu 70% s e m ă n a ţ i 14—15 k i lograme . Dacă r ă s a ­re 60%, daţ i s ă m â n ţ a înapoi . Negus to ru l este obl ica t s'o p r imească . Aşa scrie la lege, da r n u m a i p e n t r u l u c e r n a şi trifoiu.

Când o c u m p ă r a ţ i cereţ i negus to ru lu i cert i f icatul delà S t a ţ i u n e a Agronomică d in Bucureş t i , dovedi tor că n u a-re în ea cuscu tă (torţei). Dacă negus to ru l n u are cer t i f icat — cu n u m ă r u l de ord ine a l sacu lu i — să n u c u m p ă r a ţ i .

Când vă în tovărăş i ţ i m a i mul ţ i d in sat , ca s'o cumpă­ra ţ i rnai ieftină, sau o coman­daţii p r i n coopera t iva agr icolă clin comună , a t u n c i t r imi te ţ i u n k i l og ram la S t a ţ i u n e a A-gronomică d in Bucureş t i , şo­seaua Kiseleff, sau S t a ţ i u n e a p e n t r u e x a m i n a r e a semin ţe ­lor, Cluj, Cal. Moţilor, ca re o cercetează d a c ă are cuscută şi d a c ă este n o u ă (cât r ă s a r e la su tă) .

La s t a ţ i une nu t rebue pe­tiţie, n u m a i scr isoare . Acolo n u p lă tesc decât negus tor i i . Dacă s ă m â n ţ a a re cuscută , sau este p r e a veche şi n u ră ­sare , n e g u s t o r u l este obligat s'o p r i m e a s c ă înapoi , să vă dea alta bună, sau banii înapoi.

L U P T A ANTIALCOOLICA A N C H E T E L E ] „ C U L T U R E I P O P O R U L U I " .

II, Oameni i pr ivesc a lcoolul şi

în genera l toate bău tu r i l e sp i r tuoase , hă răz i t e cu p u t e r e de a d ă r u i p lăcer i . Dar vai , plăcerMe aces tea cât de per i ­culoase, cât d e să lba t ice şi

g roso lane s u n t ! Nu-i botez, nu- i n u n t ă , nu- i

îngropăc iune , nu- i h r a m , nu- i se rbare na ţ iona lă , nu - i să rbă ­toa r e biser icească, nu- i în t ru ­n i r e poli t ică, nu- i alegere, nu- i r e c r u t a r e , nu- i afacere comer­cială, u n d e zeul bău tu r i lo r , Bacchus , să nu-ş i vâ re n a s u l şi să n u o t răvească suf le tul şji m i n t e a r o m â n u l u i .

O t r is tă observaţ ie a-ţi fă­cut-o c u toţii .

Toţi munc i to r i i , şi cei cari l uc rează cu creeru i şi cei cari luc rează cu bra ţe le , şi cei din fabrici , a te l iere , m ine , car iere şi aşa m a i depar te , se p l â n g că n u pot m u n c i p â n ă nu beau . Ce pe r i cu loasă şi c r imina lă c r e d i n ţ ă !

S'a dovedi t şi de med ic i şi d e chimiş t i î n d e a j u n s de ta re , că alcoolul nu- i decât Ь o t ra­vă. Ţ inu tu - s ' a s e a m a de acest l u c r u v re -oda tă?

Nu! Alcoolul îngreue buge tu l fa­

mil ie i şi nu a r a r eo r i au venlit la consu l ta ţ i i , neveste să roa­ge în g e n u n c h i p e doctor să le dea o doctorie con t ra beţiei p e n t r u bă rba ţ i i lor .cari le-au a d u s şi pe ele şi pe copii în mizer ie .

Cât a d e v ă r în p l â n s e t u i lor sfâşjiie tor!

Câtă d i spe ra re ! Ce nenoro­c u l !

E drept , p e n t r u Sta t alcoo­l u l pa re a li u n profi t m a t e ­r i a l î n s e m n a t şi u n sédatif social ; l uc ru l aces ta se poa te observa or idecâ teor i se r id i ­că în P a r l a m e n t ches t iunea lup te i con t r a a lcool i smulu i : m i n i s t e r u l de f inanţe devine nervos . Nu n u m a i la noi, azi în toate ţăr i le .

Modul cum se duce l u p t a azi con t ra a lcool ismului , ne înd rep t ă ţ e ş t e să c redem că a-ceas tă concepţ ie a d m i n i s t r a t i ­vă va d i s p e r a în c u r â n d . Gu­ve rnan ţ i i ţă r i lor se conv ing de cele spuse de med ic i :

Alcoolul face să scadă nu­m ă r u l naş te r i lor , face s ă cre­ască n u m ă r u l morţ i lor , p re ­gă teş te p a t u l ofticei, face să c rească n u m ă r u l des f râna ţ i ­lor, sifiliticilor, u m p l e spi ta le­le,- ospiciile şi puşcăr i i l e .

Care-s deci foloasele m a t e ­r ia le la carii se gândesc Mini­s terele de f inanţe ale ţă r i lor p r e t i n se civilizate !

L u p t a cont ra a lcool ismului t rebue să facă pa r t e i n t eg ran ­t ă din educaţlia genera lă na­ţ ională .

Dupăce a m făcut aceas tă ©curta in t roduce re permi te -ţ i-mi a ana l i za ac u m a m ă n u n ­ţi t anche te le „Cul tu r i i Poţporu lui" , ale noas t re pe r sona le şi ale C o m a n d a m e n t u l u i de Jan­d a r m i în t r ep r inse îndeosebi în u r m a î n d e m n u l u i d i r ec to ru ­lui foii noas t re , al d lu i gene ra l N. Pe ta la , cunoscă to r a d â n c al r ă n i l o r so'diiale şi t o t d e a u n a ho tă r î t a lua m ă s u r i la t i m p şi po t r iv i te s i tua ţ ie i .

Ana l iza obiectivă a anche te ­l o r î n t r ep r in se de Br igada 4 j a n d a r m i în 1924. P r o p u n e ­r i le ' e vom cent ra l i za la sfâr­ş i tu l a r t i co lu lu i nos t ru . Compania de Jandarmi Hune­

doara. a) A avu t de l u p t a t cu anu­

mi te concepţi i greşi te a anu­m i t o r persoane , car i e rau che­m a t e a fi î n d r u m ă t o r i ai po­poru lu i .

b) Cu fap tu l că ma jo r i t a t ea comune lo r d in ace l j ude ţ au livezi de p r u n e şi mer i .

C o m a n d a n t u l j anda rmi lo r , c ă p i t a n u l Bădescu, a j u t a t de suibaiternlii săi, n u s 'au da t bă­tuţ i , şi aci e m e r i t u l lor.

Au lua t în ţe lgere cu d-1 p re ­

fect al j u d e ţ u l u i şi au s tab i l i t u r m ă t o a r e a m ă s u r ă s a l u t a r ă :

Includere crâşmelor toată ziua, sărbătorile.

Comunele v iza te a u fost ce­le ca r i au case de cet i re : Si-rneria, Criiştior, Zanc , Tei, Ghelari , Beriu , A l m a ş u l m a r e , Rişcul i ţa şi H â r ă u .

î n c e p u t u l pa re greu, p l a n u l d e l u p t ă în tocmi t însă de sus -n u m i t u l căp i tan , de pro topop, subprefect şi revizor şcolar , foarte bun, î n c u r â n d v a d a roade . Compan ia Jandarmi Făgăraş.

A reuş i t a s t r â n g e lao la l tă pe toţi in te lec tua l i i şi condu­că tor i i admin i s t r a t iv i d i n cer­cul s ă u de act iv i ta te . E u n început f rumos. E greu uneo r i să-i ai pe toţi la u n loc.

A p u s bazele u n o r „Tovără ­şii de c u m p ă t a r e " . űompania Jandarmi O dor hei.

A î n d e m n a t în satele Bezid, P o r u m b e n i i ma r i , Dâr j , Oc-land, Corond şi Ze'tea pe p re ­oţi, î nvă ţă to r i , p r imar i , no ta r i ,

să le vorbească oamen i lo r l a cârc iumi , î n biserică, p r e tu ­t indeni şi cât m a i des despre per icolul a lcool i smulu i .

Beţiile a d scăzut , l u m e a pa - . re m a i m u l ţ u m i t ă , tovăr iş i i le de c u m p ă t a r e aduc roade .

L u p t ă a c u m ca p re fec tu ra j ude ţu lu i sa revoace m ă s u r a d ă u n ă t o a r e ca D u m i n e c a şi să rbă to r i l e delà orele 3—7 du­pă amiiazi, câ rc iumele s ă s tea dese iü tc . Nu ne îndo im că v a reuş i ! üompania Jandarmi Braşov.

Are m u l t de luc ru . Nu-i n i ­mic! Nu t rebue să-ş i p i a r d ă r ă b d a r e a !

ь ' а î n t â m p l a t ca tocmai cei că ro ra se cerea să se adreseze , să llie pr ie ten i cu zeul Bac­c h u s .

Măsur i le p e n t r u r e s p e c t a r e a r e p a u s u l u i d u m i n i c a l to tuş i au da t oarecar i r ezu l t a t e .

Оошрапіа de Jandarmi Trei Scaune.

A fost n ia i norocoasă . 1-a da t c o n c u r s b u n toa te au to ­r i tă ţ i l e , d e l à n o t a r p â n ă l a p r e fect. Se vede că acolo o a m e n i i chema ţ i a fi ce t r ebue şă fie s ' au convins de relele o t răv i ­rii d in st icle .

Compania Jandarmi Signet C o m a n d a n t u l e abso lven t a l

i ac u i ta ţ i i de med ic ină d in Iaşi .

Jhlianul său de ac t iv i ta te bi­ne cihibzdit s'a des făşura t a s t ­fel:

A înf i in ţa t 6 societăţ i de c u m p ă t a r e in comunele m a i î n s e m n a t e u n d e e r e ş e d i n ţ a de pos t de J a n d a r m i .

A cerut concursu l prefectu­rei, revizoratululii şcolar şi preoţ i lor .

î nvă ţ ă to r i i şi preoţ i i , p r e ­cum şi c o m a n d a n t u l Compa­niei de j a n d a r m i a u ţ i n u t con­ferinţe să teni lor p r e t u t i n d e n i la c â r c i u m i , biser ic i şi şcoli.

Procese le de con t raven ţ i e ia o rd ine le prefec ture i a u a-v u t ca efect r e s p e c t a r e a l e ­gilor, î m p u ţ i n a r e a cazur i lo r de beţie, dep r inde rea cârc iu-n ia r i io r cu respec tu l o r d i n e ­lor, u n p rogres r e m a r c a b i l î n d e s f ă ş u r a r e a ac t iv i tă ţ i i locui­tor i lor . Compania Jandarmi Târnava

Mică. C o m a n d a n t u l se p lânge că

de p a t i m a beţiei suferă şi cei de c a r i ar avea nevoie în des ­f ă ş u r a r e a lupte i con t ra a lcoo­l i smulu i , d a r energic a l u a t isiingur m ă s u r i şi încă adimi-raibile, ca l a S p a r t a n i , şi oa în p rav i le le noas t re .

Le-^a a g ă ţ a t beţ ivi lor câte o p l acă de gâ t c u i n s c r i p ţ i a BEŢIV şi i-a p l i m b a t p r i n s a t .

M ă s u r ă bună , s imp lă d a r cu r ezu l t a t e admirab i l e , căci d u p ă aceas ta r a r p r i n d e a vrei -un beţiv p e s t r a d ă s a u cârc iumi . Dr. 0. APOSTOL,

Ш п n ^ 4 . &%wi4 *ъ f P â n ă p o r o c i i l c ş i v i t e l e , i ^ U « f t ^ l ; t 3 | J l / « & • c o r n u t e j s e І тЪоІпатеяс .

Poţi asigura vitele con­tra bolilor fi poţi ajuta îngrâşarea lor prin fo­

losirea puternicului.

D E S I N F E C T O R al primmedicului veterinar David Elemér protejat cu marcă legală. K V I M A I M U L T ! Boală de porci, călbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Acest medica­ment hrănitor îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mat multe comune, jandarmarie, preoţi, învăţători şi dnii proprietarii care se ocupă cu valorificarea acestui folositor medicament. V* kg. îa cutie 20 de lei cu instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei daca se plăteşte înainte, sau

320 de lei, daeä so trimite cu ramburs.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÂNIA:

S OOS & COMP, TÂRG U-3IÜRÄS, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2

I.a comande rugam adresa exacta, judeţul şl pogta nltimft.

Numărul 100 CULTÜBA POPORULUI Pagina ő

D E T O R B A €11 S Ă T E N I I D E S P R E N i . V Í T A T U

V'am. făgădui t , i ub i ţ i săl-teni, că vă vo iu s p u n e câ te -eva din cele ce ş t iu s a u a m luzit şi eu, şi i a t ă c ă m ă tin de cuvânt . Vom vorbi des­pre sănă ta te , căci ea e cea mai m a r e bogăţ ie a o m u l u i , &a, sănă ta tea , p u t e r e a d ă t ă ­toare de via ţă , ave re m a i p r e ­ţioasă ca toate comori le p ă ­mântului .

Ea, s ănă ta t ea , este aoeea p e care o cerem adesea de là Dumnezeu, în rugăc iun i l e noastre; s ă n ă t a t e d o r i m se­menilor noş t r i şi nouă , l a p e ­treceri şi la î n t â l n i r e ; s ă n ă t a ­tea dă pu t e r e şi f r u m u s e ţ e l u p u l u i , b u n ă t a t e şi l in iş te sufletului.

Numai cine n ' a căzu t î n Binarele nemi loase i boale, n u -^ a i cine n ' a fost doborî t şi 1 1 a suferi t dure r i l e grozave produse de omiicare fel de boa-

de . n u m a i cine n ' a s i m ţ i t c â t f grea şi de a m a r ă e v ia ţa ,

ÇAND eşti BOLNAV, n u m a i ACE­la uu-şi ,dă s e a m a câ t este de ^ c umpä s ăn ă t a t ea , aces t na-Pr^ţuiit dar , l ă s a t de D u m n e -a e 4 nouă.

SI oare, când ea, s ă n ă t a t e a , n e este a ş a de s c u m p ă , n e e-* e aşa de t rebuinc ioasă , p e n -

іИ"Ч Ca Să fnil 't .pm t r ă i m a , ; î i .onr Şi

c a s a putem, t ră i m a i uşo r noai m u l ţ u m i ţ i , c ă u t ă m să ne-o p ă s t r ă m , să ne-o boi

P^răm cu tă r ie , de n e n u m ă a t i d u ş m a n i car i roesc î m

*j r , (Murul nos t ru , a ş t e p t â n d r[0

t%r m o m e n t u l p r ie ln ic s ă pe-o r ăpească? Ne a p ă r ă m noi c U toate a rme le de a p ă r a r e , ce ţ e avem as tăz i l a î n d e m â n ă , c a să n e p ă z i m aceas tă co-pjoară, m a i sicumpă ch ia r „Ca i u m i n a o ci l i lor"?

j lo tăr î t că n u , s a u p r e a (puţin.

pr ivi ţ i m j u r u l vos t ru , abca, la ţ^ră ' u n ^ e e a e r u l a şa de curat i î m b ă l s ă m a t , u n d e ju-ană e d in destul , l in iş te d e ­săvârş i tă ŞI o n a t u r ă care a r învia şi mor ţ i i d in m o r m i n t e ! Ver ŢI vedea tilneri s lăb i ţ i ŞI neputincioşi, f lăcăi gârbovi ţ i «i î ngândura ţ i î n a i n t e de v re -jBie, fete pa l ide ŞI ofilite, l ip-tóite de via ţă , b ă r b a ţ i ofticoşi, reumatici , femei scrofuloase, slabe şi p r ă p ă d i t e , a lbi te d e t impuriu , b ă t r â n i car i ab ia a-itdng v â r s t a de 70—80 de a n i .

Ce s'a făcut f loarea t inere ­tului? U n d e s u n t b ra ţe le v â n -joase şi fetele îmbu jo ra t e de odinioară?

Oameni bun i , boalele n u vin delà Dumnezeu , ci v in ,iin neîngriijirea ŞI n e ş t i i n ţ a noastră. Cupr inş i d e p a t i ­ma luxului , n u ne î m b r ă c ă m potrivit c u t i m p u l ; leneşi din fire Şi supuş i ob i şnu in ţe i , nu ne p r e p a r ă m m â n c ă r i hrăni toare- î n v ă ţ a ţ i a n u a s ­culta de poveţele igienice, trăim în locuinţe n e s ă n ă t o a ­

se , umede ŞI Lipsite de l u m i n a şi că ldu ra a t â t de b inefăcătoa­re a soarelui . ŞI d acă r ă c i m atât de des , de s u n t e m nevoi ţ i

?să zăcem în pa t , p â n ă „ni-se duc ochii în fundu l capu lu i " , tuşind ŞI c ă p ă t â n d boale m a i grave; şi dacă n e ofilim, n 'a -vem pu te re şi a j u n g e m n u m a i pielea şli oasele, de p e u r m a puţinei şi re le i m â n c ă r i ; ŞA dacă c ă p ă t ă m a t â t e a d u r e r i reumatice, a t â t e a boli de pie­le, dlin cauza locuin ţe i n e a e ­risite, u m e d e , n e c u r ă ţ i t e şi

unţesată de gunoiu.. . , p e l â n ­gă că, î n sch imb, m u n c i m peste pu te r i le n o a s t r e . Cine este de v i n ă ?

Care este aces t r ă u ŞI ne ­milos d u ş m a n , care n u n e la­să să t r ă i m în pace?

„Aşa a fost r â n d u i t " , „n ' a mai avu t zile", s a u „a şa a v r u t Dumnezeu", — zice l u m e a ,

!— când vre-um nenoroc i t a trecut, î n sfârşi t , d in v i a ţ a a-eeasta, cline şt ie d u p ă câte .chi­nuri şi su fe r in ţe .

Iubiţi creşt ini , „ r â n d u i a -la" e c u m ţi-o faci, zilele o-ntuluii s u n t m u l t e , dacă ş t ie j să şi-le păs t r eze , i a r D u m ­nezeu n u t r imi te boa la pes te °m, a ş a t a m - n e s a m , „El n u vrea m o a r t e a p ă c ă t o s u l u i " !

Vina e n u m a i a noas t r ă , duşmanul care n u n e lasă să trăim l inişt i ţ i , s u n t e m n o i în­şine.

Când n e îmbo lnăv im, fie e a boală câ t de g ravă , noi d ă m fuga la baba S tanca , ca să ne descânte şi să n e verse cosi­ta r u l> şi în loc c a să n e fa­t ă sănătoşi , n e îmbolnăveş te Şii mai r ă u .

D-yoastră v ă e t e a m ă de doctor şi nici n u p r e a v ă în-credeţi î n el. Dar , o a m e n i buni, o m u l aces ta , care a iacu,t douăzeci de an i p r i n Şcoli, î n v ă ţ â n d p â n ă i-se „du­cea ochii p e ca r t e " , oa re , e l> doctorul , s ă n u ştie m a i

••Qiuilte decât d e s c â n t ă t o a r e l e satului ?...

Oare, credeţ i d-voast ră , că uacá se îngri jea, îneumoştiin-ţand doctorul , ŞI s ac r i f i când câţiva bani , s ' a r fi p r ă p ă -Oit t â n ă r u l de a n u l t recut , d i n «auza une i î n ţ e p ă t u r i î n ta l -Pa pic iorului , care , • l ă s a t ă la V i>ia întâmplărili ', i-a congne-n a t . ş i o t r ăv i t to t corpul? . . .

Nu s 'ar fi p u t u t lecui r ă n i l e eurnatice, care a u canon i t a-

Proape u n an, pe b ă r b a t u l ce m a i zilele t r ecu t e l-aţ i pe t re ­cut la casa de v e c i ? ! Şi a-

cest „ r o m â n c â t p lopul" , de odin ioară , pe c a r e zilnic îl auzi ţ i tuş ind , îl vedeţ i gal­b e n şi a b ă t u t , fără p u t e r e şi fără s p e r a n ţ ă , ce se apropie de g roapă „văzând cu ochii" , d a c ă se cău ta , n u şi-ar fi î n sănă toş i t el i a r p l ă m â n i i şi a r fi s c ă p a t de flagelul nemi ­loasei oft ice?!

Dragi oameni , d e ce ne l ă s ă m noi în voia soiartei, as tăz i , când orice boală, o r i câ t de r ea a r fi, poa te fi l ecu i tă?

De ce să n u t r a g e m foloase şi noi de descoperir i le , de po­veţele, de l eacur i l e şi b u n u ­r i le ce ne s u n t l ă sa te de a t â ­ţ ia oameni învă ţa ţ i , de a t â ţ i a m a r t i r i şi sfinţi, ca r i s 'au sa­crif icat p e n t r u no i?

Oameni bun i , eu n u vă sfătuiesc să v ă faceţi doctori, ca s ă şt i ţ i v indeca boale le! Al tu l e g â n d u l meu , a l tu l , pe care îl pu t e ţ i î ndep l in i cu toţii , sac r i f i când p u ţ i n t imp şi pen­t r u aceas ta .

Mulţ i d in t r e domnia voa­s t r ă ş t iu car te . Se găsesc o m u l ţ i m e de căr t ice le cu învă­ţ ă tu r i igienice popu la r e , c u m e d i c i n ă p o p u l a r ă , î n care se a r a t ă cum să te aper i împo­t r iva boale lor şi c u m să te vindeci ide ele, de te-ai îmbol­năv i t . Cereţi-le, s au l a învă ţă ­t o ru l şi p r e o t u l s a tu lu i , s au l a v re -un c ă r t u r a r ce le are, s a u la pu t e ţ i c u m p ă r a d-voa­s t r ă de là o ra ş , şi citiţ i-le cu lua r e a m i n t e . Ve-ţi vedea cu ce (uşurinţă po ţ i p reven i cele m a i g r a v e boale , cu p u ţ i n ă cu­n o ş t i n ţ ă şi a v â n d la î ndemâ­n ă cele t e rbu ine ioase . Ve-ţi

găsi , î n une le căr ţu l i i , a r ă t a ­te t oa t e „P lan te le med ic ina ­le" , toa te bu ruen i l e , florile şi r ă d ă c i n i l e b u n e de leac, pe care le-aţi p u t e a uşor a d u n a v a r a de p r i n livezi, în loc de a le m a i c u m p ă r a şi pe ace­s tea . P e l â n g ă căr ţu l i i , ma i s u n t şi une le revis te de s ă n ă ­ta te , u n fel de j u r n a l e în care se vorbeşte a s e m e n e a despre boale şi leacur i le lor, despre priiimejdiile aces tor boale .

Iar de v 'aţ i îmbolnăv i t , m a i ales de boale grele, n u m a i a ş t ep t a ţ i ! Duceţ i -vă la doctor, faceţ i cel ce v ă î nva ţ ă dânsu l , şi veţi vedea c u m vă faceţi i a r sănă toş i . Astăzi , ş t i in ţa a r e mij loace s igure de v inde­care, şi a r fi u n m a r e p ă c a t s ă ne l ă s ă m p r a d ă boalei ca­r e n u i a r t ă , decât , cu vo in ţă pu t e rn i că , să l u p t ă m p e n t r u a ne v indeca .

Gândiţ i -vă, d rag i să ten i , că s ă n ă t a t e a e cea m a i m a r e bo­găţ ie a noas t r ă , că fără e a noi n ' a m p u t e a fi n i c ioda tă feri­ciţi, şi nici aceste clipe sfnte, noi n ' a m p u t e a s t a de vorbă, d a c ă a m fi ch inu i ţ i de c r u d a boa lă .

A ş a d a r , r ă m â n e ţ i sănă toş i , şi să dea b u n u l D u m n e z e u a p u t e a vorbi şi a scu l t a i a r al­t ăda t ă , — fie ch i a r ş i p r i n g l a su l celor scrise în cunos ­c u t a n o a s t r ă „Cu l tu r a Popo­r u l u i " . M. OiTişeanu.

CÂNTECE POPULARE Foaie verde foi de nrire, Hai, mândruţă, la pădure, Să culegem ghiocei, Să. ŢI-I pun, mândră, cercei; Să culegem viorele, Sä-ţi iac cunuuă cu ele!

Şi iar verde de cicoare, Hai, mândruţă, pe răzoare, Să culegem tămâioare! Tu să te-apleci după floare, Eu să-ŢI fur o sărutare; < Până să faci bucheţelul, Eu să-ŢI cuprind mijlocelul!...

Foaie verde ŞI-o sipică, Cine mi-are ibovnică, I-se pare noaptea mică ŞI plapuma uşurică! Cine ibovnică n'are, I-se pare noaptea mare ŞI plapuma drob de sa re ! . . . ŞI mi-e somn şi iar mi-e somn, ŞI n'am braţe să-mi adorm! Dac'aş avea brăţişoare, M'aş culca sara cu soare, M'AŞ scula la prânzu' ăl mare!

Foaie verde foi ca foaia, Din Lineşti până 'n Ursoaiea, Mă bate vântul şi ploaieal Lasă vântul să mă bată, Şi soarele să mă arză, Numai mândra să mă vază!

Foaie verde de trei flori, Doamne, să nu mă omori Cam iubit două surori: Una 'n grădina cu flori Şi-alta pe drum călător!

Foaie verde mărăcine, Tinerel sunt, vai de mine, Frică mi-e c'ol muri mâine, — Rămân mândrele de mine! Şi n'am, puică, mai puţine; — Am o sută şaisprezece, O olteancă delà Olt Şi-o fată de potropop!. . .

Culese din Com. Ursoaiea-Olt de

OPRiŞANU

S C R I S O R I P E L A O R A Ş E

DIN CLUJ

Corul episcopiei ortodoxe ro­mâno din acest oraş, şi-a ţinut adunarea generală Duminecă, 15 Februarie, dimineaţa, în reşe­dinţa consistorială, sub prezi­denţia părintelui Dr. Sebastian Stanca asesor consistorial, în prezenţa a 50 membri activi ai Rsuniunei.

După frumoasa vorbire a pre­şedintelui, care arată menirea acestei societăţi, care este de a ridica frumuseţea sluj bel or biseri­ceşti prin cântări, s'a citit rapor­tul secretarului I. Todea student în drept, în care se dă o icoană a activităţii corului în anul tre­cut. Sunt mai însemnate concer­tele date In Ludoşul-de-Mureş, Uioara, Ibăneşti şi cel din Cluj dat la 18 Decemvrie 1924. Co­rul a luat parte la serbările centenarului lui Avram Tancu, cântând în Câmpeni, Vidra şi Muntele Găina. A luat parte la diferite şezători culturule date de „Astra" în satele din jurul Clujului. Raportul casierului este de asemenea îmbucurător, ară­tând o avere de 25 mii de lei.

La averea corului se adaugă donaţia de 2000 de lei, făcută de doamna Popescu-Voiteşti, fosta prezidentă a societăţii co­rale „Bunavestire", eare s'a des­făcut, lasându-şi toate fondările corului episcopiei.

Se primesc următoarele pro­puneri: corul în anul acesta va da o serie de concerte poporale la sate. Va da tot concursul societăţii culturale »Astra" în propaganda ei culturală ia sate. Comandamentul militar va fi rugat ca în acest scop să pună la dispoziţie un camion, eare să transpoarte pe corişti la sate.

In noul comitet se aleg: d-nii păr. Dr. Sebastian Stanca asesor consistorial, preşedinte; Benja­min Ardeleanu funcţionar de bancă, vice-preşedinte; secretar I. Todea student în drept; con­trolori Petre Bura revizor şcolar şi Coriolan Lazăr şeful circum­scripţiei II. Cluj; bibliotecar T. Ciuruş student în teologie; mem­bri în comitet Patriciu Curea profesor, Tiberiu Seviciu, Ioan Muţiu şi Inorenţiu Gh. Suciu stuchmţi în drept.

Conducătorul corului Dr. Va­sile Petraşcu, fiind prea ocupat ca profesor la teologie, roagă sR fie socotit ca retras din această funcţie. Adunarea, având în ve­dere mctivele serioase aduse de d-1 Petraşcu, cu părere de rău primeşte această retragere, cu nădejdea că d-sa va reveni. Cei ce se interesează de această societate, ştiu că întemeierea ei este strâns legată de persoana d-lui Petraşcu. Ca prim prese dinte şi conducător al corului a lâcut totul ce a fost cu putinţă ca să ridice nivelul acestei socie­tăţi.

Noul conducător este d-1 Sava Golumba, profesor de muzică Ia liceul Gh. Bariţiu. D- sa primeşte un cor bine organizat şi discipli­nat. A. I.

DIN M E R C U R E A CIUC

La 7 Februarie, Crucea Roşie din oraşul nostru, a dat o pe­trecere cu producţiuni, care a reuşit bine, din toate punctele de vedere. Un numeros public a luat parte la serată, urmărind cu cel mai viu interes progra­mul, foarte bine alcătuit. După producţiune aurmatdanţul care a durat până în zori de zi.

S'au încasat în total 53,610 de lei din cari 25,500 lei din ora­şul Gheorghem,Cheltuielile ating ciira de 20,066 de Iei, filiala realizează totuş un venit de 33,544 de lei. C. Ghiaţă

DIN O D O R H E I (ARDEAL)

Odorheiul e unul dintre puţinele oraşe ale Ardealului în care ma­rele public minoritar nu se plicti­seşte. E ceva aproape necesar pentru secuii — cari formează ma­joritatea — de a face artă, fie ea câteodată cât de slabă. Care să fie oare cauza? Să fie ea ceva spontan sau ceva care porneşte într'o simplă tendinţă personala?

Trebue numai o privire fugitivă spre a putea înţelege scopul urmă­rit. Care să fie oare? E acel al speranţei In ziua de mâine şi al neîncrederii In ziua de azi —> e neasimilarea actualităţii. Şi oare unde şi prin ce se pot arăta mai bine anumite tendinţe sociale decât prin teatru? El poate fi aducătorul cel mai prompt al culturii dar In acelaşi timp el poate fi o spadă cu două tăişuii. Şi numai de teatru nu duc lipsă. Reprezentaţiile se ţin lanţ: două, trei pe săptămână, fără a vedea, decât foarte rar, vreun afiş românesc, care să arate că vieţuim şi noi. Trebuie oare urâţi : — nu; invidiaţi: — da, căci fiind b'ne organizaţi îşi permit totul faţă de puţinii români cari, poate, deşi îşi dau mai mult sau mai puţm seama de răul ce poate reeşi din cauza pasivităţii lor, nu înce­arcă nimic In favoarea culturel naţionale.

Este necesar deci a ne gândi serios la această problemă: cultură naţională In Odorheiu şi de a face apel, In speranţa că va avea ră­sunet. Cine va ii Insă acela care se va dovedi In stare, să ridice steagul? Noi II vom primi cu bra­ţele deschise! Să păşească dar curajos In mijlocul nostru, — îl aşteptăm! Cornelia Crâng

DIN G A L A Ţ I

In ziua de 13 Februarie, a avut loc la „Căminul preoţesc", obişnuita şedinţa publică săptămânală a „Sa-marineanului milostiv". Şedinţa s'a început cu cuvântarea Sf. S. preo­tului P. Chiricuţa, care a vorbit despre „Mângăerea din Scripturi".

Cei de faţa au ascultat cu pioasă luare aminte această conferinţă.

A urmat apoi contribuţia artistică a d-şoarelor Ştefan (voce), Cori stantinide (piano) şi d-1 Lct. aviator Georgescu (vioară), cari au vrăjit sufletele cu frumoase imnuri reli­gioase la canto şi vioară.

— Iu ziua de 15 Februarie, a avut loc a 14 a şezătoare cultu­rală şi artistică organizată de Liga Culturală secţia Galaţi. Şezătoarea s'a început prin conferinţa d-nei Calipso Botez, preşedinta Societăţii Naţionale a femeilor române, care a vorbit despre „Rolul social al fe-meei".

Conferenţiara a fost viu aplau­dată de către acei de faţă şl i-s'au dăruit buchete cu flori din partea fostelor d-sale concetăţene şi eleve de şcoală. După conferinţă a urmat un frumos concert dat de elevii din liceu, M. Gherasim (vioară) şi G. Pûpescu (piano), cari au cân­tat câteva bucăţi frumoase ce au plăcut mult publicului din sala.

— Tot în această zi dimineaţa, a avut loc In sala cinema „Fran­cez" a 24-a conferinţă, organizată de societatea culturală „V. A. Urechia" la care a vorbit cunoscu­tul preot şi scriitor Gala Galaction, despre „Reducerea noastră naţio­nală".

— In ziua de 15 Februarie, după amiază, a avut loc la „Asociaţia Femenistâ" conferinţa d-nd Marcela Nicolau, care a vorbit despre „Cre­dinţa In desvoltarea sufletului ome­nesc".

La această conferinţă a luat parte şi d-na Calipso Botez, pre-şidinda Soc. Naţionale a femeilor române. D sa a felicitat pe confe­renţiară pentru subiectul ales, pre­cum şi modul de expunere al con­ferinţei.

După conferinţă, corul şcoalei secundare de fete, a cântat câteva imnuri religioase.

— In sala de conferinţe a bise-ricei Sf. împăraţi, a avut loc obiş­nuita şezătoare culturală săptămâ­nală, la care a ţinut conferinţă d-1 Mugur, directorul fondaţiei cultu­rale „Prinţul Carol", d-sa a vor­bit despre „Ce a puiuţ vedea un român In Ceho-Slovacia". Confe­renţiarul, cu mult talent a arătat starea de ordine şi civilizaţie ce domneşte în acea ţară, scoţând In lumină diferite lucruri ce cu destul regret trebue să o spunem că lipseşte la noi. După conferinţă a urmat o frumoasă producţie muzi­cală organizată de Şcoala Nor­mală de fete din Galaţi.

I. Dimitria

DIN C Ă L Ă R A Ş I (JUD. I A L O M I Ţ A )

Unul din cele mai reuşite fe­stivaluri ce s'au dat anul acesta în oraşul nostru, a fost fără în­doială, festivalul urmat de bal, dat de clubul sportiv „Venus" Călăraşi, campionul vegiunei Ialo­miţa în ziua de 8 Februarie.

Festivalul a avut loc în sala parcului comunal, cu concursul multor intelectuali ai oraşului, cari au răspuns cu drag la ape­lul clubului.

Nu e mai puţin adevărat că şi clubul are elemente de toată lauda.

Primul număr din partea I-a a programului a fost marşul clu­bului cu defilarea echipei, eare a stârnit admiraţie. Cuvântul d-lui institutor N. Ţopessu a fost o adevărată conferinţă, tratând despre însemnătatea educaţiei fizice, dând frumoase exemple de ceiace se face în alte ţări şi ce ar trebui să facem şi noi, sfârşind prin a face un apel căl­duros orăşenilor de a încuraja sportul, O r e formează oamenii României de mâine.

Societatea corală „Freamătul" de sub conducerea d lui profe­sor Popărăseu, a dat concursul cu câteva bucăţi muzicale.

Exerciţiile la paralele şi inele au fost interesante.

Recitările d-lui Teolopviu din clasa Vll-a au fost nimerite pen­tru acest festival.

Muzica instrumentală, a fost formată din d-na Dadău, soţia direc. Şcoalei de meserii, de d-1 Căpitan Marinescu din infanterie şi da d-1 V. F . Georgescu.

Solurile cântate de d-1 Ştefan Soare acompaniat la pian de d-na Dudău, au fost cât se poate de bine.

In partea III a programului s'a jucat frumoasa comedie într'un act a d-lui Gh Ranetti: „Romeo şi Julieta la Mizil."

Au jucat destul de bine, dile­tanţii: d-şoara Roza Frânghia, d-nii Teo Copoiu, T. Bobârniche, T. Drăgoi, N. Comănescu, I. Stă-nesau, Th. Gheorghiu, M. Teo-dorescu şi N. Teodorescu.

Apoi a urmat bal. Printre cei de faţă au fost: d-1 prefect al ju­deţului, d-1 primar, d-1 şi d-na profesor Pau'.y, d-1 Dudău dir. Şcoalei de meserii, d-1 profesor Georgescu, avocaţii Ranetescu, Teodorescu, I. Nicolescu şi alţii.

P, Dimitria.

DIN T R G . LESPEZI (JUD. F Ă L T I C E N I )

In afară de şezătorile cultu­rale din fiecare Duminecă, că­minul cultural „Cultul Eroilor" din localitate, a dat cu ajutorul şcoalei şi entuziasmaţilor tineri din împrejurimi, în ziua de 24 Ianuarie, o serbare urmată de bal, pentru sporirea fondului trebuitor clădirei unui cămin cultural. Acest cămin mai are până în prezent un teren pentru clădire şi suma de 100 mii de lei, strânsă din serbări şi do­naţii. Rezultatul serbărei a fost mai mult decât aşteptat, atât din punct de vedere moral, cât şi material.

Serbarea a luat început prin conferinţa d-lui Niculescu învă­ţător, tratând despre însemnăta­tea zilei de 24 ianuarie. S'a re­prezentat „Arvinte şi Pepelea", dându-i se adevărata interpretare firească de învăţătorii Holban, Sachelarie, Stoica din Dolhosca.

învăţătorul Arşenel a recitat cu multă măestrie „Fragment" (din Făt-Frumos) de Horia Fur­tună şi „Doina" de Gh. Coşbuc.

Elevele şcoalei primare din acest târg, sub conducerea dom­nişoarei învăţătoare Ana Catri-nici, au cântat cântece şi jucat danturi naţionale.

După serbare a urmat balul, ce-a ţinut până la ziuă, petre-cându-se într'o atmosferă mult prietenească.

Beneficiul a fost de 8.500 de lei.

Ţin să mulţumesc din inimă comitetului căminului, cât şi va­loroşilor gospodari ce-au dat un nepreţuit concurs Neculae Alexa şi Florea lonăşeuţ**, precum şi tuturor ce-au contribuit cu micul obol, pentru sporirea şi ridicarea culturei şi luminei neamului ro­mânesc. Al. E. Bratu

Meiul şi sorgul Două p lan te , car i la noi,

ma i ales în Ardea l , n u se p rea cul t ivă. Meiul se în t r ebu in ţ ea ­ză m a i m u l t p e n t r u n u t r i r e a an imale lor , m a i p u ţ i n p e n t r u semin ţe le lui, cari se în t rebu­in ţează p e n t r u h r a n a păsă r i ­lor. Ii pr ieş te c l ima t empera t ă , c u m este cea din Moldova, Ar­deal . Rezistă la că ldu ră şi se­cetă m a i înde lunga tă , m a i a-les c â n d a p r in s pu te re d in p r i m ă v a r ă . Creşte şi se coace în 3—5 luni de zile.

La noi se cul t ivă m a i m u l t m e i u l comun, dar creşte foar­te b ine şi meiu l d in I tal ia , German ia , J a p o n i a ş. a. Ii p lac p ă m â n t u r i l e n i s ipoase şi ca lcaroase (văroase) . In pă­m â n t u r i l e aghiagose nu-i p rea place. P ă m â n t u l t rebue să fie bine luc ra t . Se r e c o m a n d ă să-i d ă m două a r ă t u r i .

Meiul se s e a m ă n ă pe t imp ploios şi pe v r e m e a când să -m ă n ă m cucuruzu l . Se seamă­n ă în r â n d u r i s au p r i n îm-prăş t i e re . La hec t a r s ă m ă n ă m 15—25 kigr. D u p ă s ă m ă n a t lo­c u l trelbue g r ă p a t şi t ăvă luga t . Ca să-1 ferim de t ăc iune ţi­n e m s ă m â n ţ a în lap te de var . (1 kgr . v a r la 100 l i tre de apă) . Dacă l -am s ă m ă n a t des îl pu­t e m folosi p e n t r u nu t r e ţ , şi-1 cos im când i-a da t spicul , i a r când s'a cul t iva t p e n t r u să­m â n ţ ă se recol tează d u p ă c e s'a copt, p r i n Iul ie s au Au­gust . Se recol tează ca grâu l , oo3indu-l cu coasa împiedeca­t ă sau cu secera.

După aceea se lucreaiză ca s amin tele celorlal te cereale.

Meiul p roduce la h e c t a r în­t r e 15—30 b l . u n h l . a v â n d 64—70 kigr.

Mai de m u l t , î na in t ea in t ro ­duce r i i cucu ruzu lu i la noi, ţă­r a n i i se n u t r e a u c u m ă m ă l i g ă de meiu . Ba se ma i face si azi m ă m ă l i g ă d in el şi se s p u n e , că a tunc i când este ca ldă este gus toasă , deşi este p u ţ i n cam acr i şoară . Bulgar i i fac d i n boabele me iu lu i u n fel de beu-t u r ă n u m i t ă b raga . Pa ie le me­iu lu i se dă vi telor ca nu t r e ţ .

Sorgul este o p l a n t ă origi­n a r ă d in Ind ia . Se cul t ivă ma i m u l t ca nu t r e ţ . Ici-colea ma i vede omul pe m a r g i n e a po-rumbiş t i l o r câ teva fire de sorg, cari apoi vor servi s t ăpâ ­nei casei de m ă t u r ă . Sorgul c reş te bine în aceleaşi p ă m â n ­tu r i î n cari creşte me iu l . Are acelaş mod de cu l tu ră . Se sea­m ă n ă ma i m u l t în cu ibu r i , p u n â n d u - s e în fiecare cuib câte 3—4 s ă m i n ţ e . D e p ă r t a r e a în t re r â n d u r i t rebuesc să fie de 30—40 cm.

Când v r e m să-1 în t rebu in ­ţ ă m ca n u t r e ţ îl cosim când e verde , d u p ă c e i-a da t spicul , i a r când se cul t ivă p e n t r u să ­m â n ţ ă se recol tează p r i n l una Septemvr ie . Sorgul de obiceiu dă m a i m u l t e boabe decât me­iul , a v â n d 40—50 hl. la hec ta r . Boabele m ă c i n a t e ne d a u o făină albă, d in care se face pâ ine gus toasă şi h r ă n i t o a r e . Dar se ma i poate î n t r e b u i n ţ a şi p e n t r u h r ă n i r e a pasă r i lo r în c u r t e .

Din vârfur i le sorgulu i , s a u d i n î n t r eaga p l a n t ă coaptă se leagă m ă t u r i foarte bune .

T. F.

Ş t i r i l e S ă p t ă m â n i i Iubite cititor, unde ai un prietin sau cunos­cut, îndeamnă-l să primească foaea „Cultura toporului". E vremea să avem o puternică presa romanească in care să se oglindească spiritul nostru religios şi cultura proprie. T A I APRILIE cr., foaea „Cultura ^ Poporului" păşeşte în ait an de viaţă. Cu acest prilej va apare un număr de sărbătoare. Rugăm pe colaboratorii noştri, să ne tri-meată cât mai în grabă articole scurte, iar d-nii reporteri culturali, cari n'ar avea un subiect serios de scris, să ne înainteze, de prefe­rinţă, corespondenţă cu activitatea culturală delà sate.

Atât colaboratorii cât şi d-nil reporteri culturali, cari nu au tri­mise la redacţia noastră fotogra­fiile personale, sunt rugaţi să le înmâneze nouă până la 18 Martie.

H S. REG NA MARIA, zilele a-cestea va părăsi tara spre a

se duce la Belgrad, unde va ră­mânea mai mult timp pe lângă fiica sa, M. S. Regina Mărioara a Iugoslaviei. АД S. REGELE a numit pe d-1

Const. Hiotu, ministru al Ca­sei Regale pe ziua de 1 Martie. ÎNALT P. S. Sa Mitropolitul Nico-• lae Bălan, al Ardealului, fiind su­ferind a fost supus, Ia Viena, unei operaţii care a reuşit foarte bine. In curând I. P. S. Sa va părăsi sanatoriul pentru a se întoarce la reşedmţa sa din Sibiu. D I SERIC A Sf. Voivozi din comuna " Braiila jud. Bacău, a fost mis­tuită de fiacări.

Făcându-se cercetări reese că focul a luat naştere din nebăgarea de seamă a cântăreţului acestei bi­serici, anume Nistor Cernea zis Frăţilâ, care a uitat o lumânare aprinsă în biserică.

Pagubele se ridică la peste 500 mii de lei şi biserica era asigurată pentru 80 mii lei. П ] AL LAPEDATU, ministrul

artelor, In urma recomandă-rei „Societăţei compozitorilor ro­mâni", a acordat premiul de com­poziţie al ministerului artelor In valoare de iei 25.000, bătrânului maestru G. Dumitrescu. MINISTERUL şcoalelor a numit *** 62 şefi de ateliere şi maiştri la posturile libere ale şcoalelor de meserii din ţară.

IN ŢARĂ la noi se scoate pe lună peste 160,000.000 chilograme

de petrol. Putem spune că am ajuns să scoatem tot atâta petrol cât am scos înainte de războiu. MARELE stat majorai armatei a

trimis o circulară tuturor au­torităţilor cât şi instituţiilor parti­culare şi industriilor, prin care le pune in vedere a nu angaja nici un funcţionar sau meseriaş până ce acesta nu îşi va arăta situaţia sa militară. ["VI TRAIAN FLORIAN profesor,

face cunoscut d-lor învăţători că a pus sub tipar şi In curând va apare a doua broşură din lucra­rea d-sale: „Lucru, Manual". Do­ritorii de a o avea această carte se pot adresa de pe acuma casei editoare: Librăria şi Papetăria „Banca învăţătorilor" Cluj.

IN ALEGERILE cari au avut loc * în Jugoslavia, unde avem peste 400 mii de români, nu s'a ales nici un deputat români D-1 Dr. Jianu, fost deputat, a căzut şi d-sa. DIRECŢIUNEA generală a vâ-*-* nătoarei a hotărlt ca timp de doi ani, cu începere delà I Ia­nuarie, să nu mai permită vâ­natul iepurilor decât In intervalul delà 1 Octombrie şi până la 1 Ianuarie al fiecărui an. IARNA aceasta a căzut zăpadă * mare In America, fiind un ger cumplit cum nu s'a mai pomenit pe acolo de mulţi ani. In oraşul New-York 16 mii de oameni au fost întrebuinţaţi pentru curăţitul zăpezii. Cheltuelile de curăţire se ridică la suma de 10 milioane do­lari, ceea ce face In banii noştri aproape două miliarde lei. [N COMUNA Comana din judeţul • Vlaşca, a murit femeea Ioana Gh. Neagu Bădâlău, In vârstă de 110 ani. Vârsta este certificata de primăria comunei respective. 7ILELE trecute, controlorul cfr. — d 1 Constantinescu, In trenul Constanţa-Bucureşti, a fost atacat de trei bandţi cari după ce l'au jefuit de 12 mii de lei, l'au în junghiat. Criminalii, fiind noapte, n'au putut fi prinşi iar victima, a fost dusă la spital. AU FOST aduse din Elveţia

patru vaci şi un taur din rassa sură „Schwitz", pentru îmbunătă­ţirea rasselor de vite din ţara noastră.

Animalele au fost repartizate la ferma Gheorghiţa (jud. Prahova).

Vitele aduse au costat 425.430 de lei. D E CÂND flăcăul N. Roşianu de * 16 ani, din corn. Costuleni, jud. Iaşi, umbla într'o seară în tinda casei părinţilor săi, cu un revolver, la un moment dat, din greşală a apăsat pe tragaciu. Glontele a lovit pe o soră a lui Aglaia, în coaste Fata în etate de 14 ani, a fost dusă la spital. j j l DR.DRAGOMIRDemetrescu,

profesor la facultatea de teo­logie din Bucureşti, a dăruit mi­nisterului cultelor, S'ima de 15 mii de Iei, ca din venitul ei să se pre­mieze cele mai bune predici şi con­ferinţe ţinute de studenţii teologi. Fapta frumoasă vorbeşte delà sine.

pOMITETUL societăţii „Arcaşul" V* din Vatra-Dornii, Bucovina, mulţumeşte d-lui Virgil Ionescu pen­tru darul ce l'a făcut corpului ar­caşilor de la noi, plătind d-sa abo­namentul pe un an la foaea „Cul­tura Poporului". | N NOAPTEA de 12 Februarie, * focul a aprins şura locuitorului Flore Alb din comuna Brusturi, jud. Bihor. Fiind după miezul nopţii ai casei nu s'au putut trezi până ce focul nu cuprinsese toată şura. Au ars cinci vite dintre care două vaci a făta.

Bietul gospodar! CLÄCÄUL M. Gh. Chirica Ion, • în etate de 15 ani, din corn. Grăneşti, jud. Dorohoi, s'a dus Ia 0 carieră de piatră din marginea satului, ca să scoală piatră. Deodată malul s'a surpat, Ingropându-I de viu pe flăcău. Oamenii cari erau In apropiere au sărit în ajutor dar n'au putut face altă ceva de cât să-i scoată trupul strivit de sub mormanul de dărâmături. IN GARA Lunca-de-Mijloc de pe 1 linia Madefalău-Cormăneşti (Ar­deal) s'a Întâmplat o groaznică ne­norocire. Pe când întră în staţie trenul de marfă, deodată de după magazia gării au apărat In faţa locomotivei, pe linie, d-na Ghizela Galamb diriginta oficiului poştal şi practicanta Roza Clein.

Trenul nu a putut fi oprit, d-sa iar victimile apucate de roţile ma-şinei, d-na Galamb a murit pe loc iar Roza Clein, cu piciorul stâng rupt şi alte răni, In stare muribundă, a fost dusă la spital. ACCELERATUL Bucureşti-Cer-

* » năuţi, a fost atacat cu pietre In apropierea gărei Adâncată, multe geamuri au fost sparte la vagoane, mai cu samă la acela de dormit. Din fericire nu a fost nici un ră­nit. Autorităţile cercetează.

SĂPTĂMÂNA trecută la o sina­gogă din Crasna, jud. Sălaj,

s'a produs o puternică explozie din cauza instalaţiei gazului aerian, care era stricată. Multe persoane au fost grav rănite iar 12 mai uşor. Д RTICOLELE, care le primim * * le publicăm pe rând de acaia rugăm persoanele cari ni-le trimit să aibă răbdare până ce le văd lat ipar. P \ 1 N oauză că serviciul poştal L^ lasă mult de dorit şi se pierd ziare, rugăm pe abonaţii noştri, atunci când li-se rătăcesc nu-merile trimise, să înştiinţeze ad­ministraţia foaei, ca să li-se tri­mită din nou.

AU SOSIT în ţară 57 vagoane noui de marfă din Austria. Ace­

ste vagoane sunt trimise în contul despăgubirilor de război cuvenite României din partea Austriei. I A CERNĂUŢI s'a ţinut congre-

sul medicilor primari de judeţe şi de oraşe din regiunea 8-a sani­tară, sub preşedenţia d-lui Dr. N. Pascal. S'a discutat asupra pro­porţiei ce iau boalele cu caracter social — sifilis, tuberculoza şi al­coolismul — şi mijoacele de com­batere. TDRIiVlĂRIA oraşului Tecuci, a * dăruit ministerului şcoalei, două terenuri: unul în suprafaţă de 22,078 m. p. pentru construirea internatu­lui liceului „D. A. Stürza", iar al doilea In suprafaţă de 1073 m. p. pentru construirea internatului li­ceului de fete „Tache şi Elena Anastasiu".

SĂPTĂMÂNA trecută au ars pă­durile In întindere de 40 jugă-

re din comunele Nadălineşti şi Su-raniî din jud. Arad. Focul s'a în­tins şi In judeţul Bihor. A ars şi pădurea Sălăgeni. Să crede că fo­cul a fost pus. IN anul trecut maiorul aviator St. ' Sănătescu, a fost trimis In An­glia, ca să eie parte şt să vadă dacă avioanele cumpărate de ţara noastră, delà o fabrică de acolo, sunt bune. Acest ofiţer făcea mân­dria aviaţiei noastre. Zilele trecute, însă, suindu-se într'un aeroplan, delà o înălţime de 1000 de metri a căzut şi şi-a găsit moartea. Acea­stă nenorocire a înduioşat pe toată lumea românească.

IN oraşul Braşov, a luat fiinţă • „Liga bunătăţii", care are de scop formarea caracterelor la copiii de şcoală.

O VACĂ a locuitorului N. Frunză din comuna Criviţa, jud. Bârlad,

a dat naştere la 3 viţele sănătoase.

După munca obosi­toare de peste zi I

numai cu veritabilul \

S P I R T D I A N A te poţi recrea, făcăn-1 duţi fricţiuni,după cari | te vei renaşte din nou.

Fiţi atenţi la inscripţia I

D I A N Á I Se gftseşte pretutindeni.

CULTURA POPOHULUI Numărul 10ц

Cooperativa „înfrăţirea" din Văşcăuţi pe Cer Vara trecută s'a înfiinţat l a

Văşcăuţi pe Ceremuş (Bucovi­na), în urma iniţ iativei d-lui prefect Simion Hîj, o coopera­tivă cu scopul de a pune sta­vilă speculaţiei neruşinoase a unor oameni fără scrupule.

Joi, la 5 Februarie, s'a ţinut adunarea generală a acestei cooperative prin care am pu­tut afla cu satisfacţie că acest prim institut de felul acesta în jud. Văişcăuţi, şi-a împli­nit î n modul cel mai frumos datoria. Cu toate împrejură­rile grele prin care a trebuit cooperativa să treacă în cele dintâi săptămâni ale existen­ţei sale, ea a dovedit graţie energiei şi munciid depuse de consiliul de administraţie, n u numai că a progresat, dar că şi-a asigurat şi cel mai fru­mos viitor. D-1 prefect Hîj, a adus, ca preşedinte al acestei cooperative, cele mai vii mul ­ţumiri directorului şi mai cu seamă d-lui vicepreşed., pă­rintelui consil ier consistorial Marcel Zawadowski şi d-iui învăţător Perei, care au lu­crat zilnic desinteresaţi şi ne­plătiţi pentru binele coopera­tivei. Deasemenea a mul ţămit şi directorului vânzător d. An­drei Hofmann, care şi-a dat cea mai mare stăruinţă, ca in ­stitutul „înfrăţirea" să pro­greseze punând la dispoziţia cooperativei şi u n frumos ca­pital, cu ajxitoruil căruia s'a putut începe acest lucru folo­sitor.

D-l Perci a făcut u n istoric al cooperativei d in Văşcăuţi, insistând asupra greutăţilor mari ce a avut s ă întâmpine înfiinţarea ei. Până acuma se lua numai iniţ iativa de a se înfiinţa astfel de institute economice fără însă ca să se realizeze ideia.

Această tristă stare în pri­vinţa economică a dăinuit na ­nă la venirea d-lui vreiect Hîj, a acelui bărbat, care reprezin­tă energia personificată necu-noscând piedici în realizarea de idei mari.

D-l Perci a spus , că chest iu­nea aceasta, care n'a putut fi adusă la u n rezultat bun, în­cepând în mâini le actualului preşedinte nu numai că a fost definitiv rezolvată dar ea e pusă pe temelie trainică şi de tot solidă.

Asupra gestiunii cooperati-

cei, pă r in t e l e consi l ier Zawa­dowski , a d a t u n r a p o r t a m ă ­n u n ţ i t care dovedeşte în a juns b u n u l m e r s al ei. Es te poa te u -n u l din cele m a i f rumoase bi­l a n ţ u r i d in Bucov ina . Cu toa te că s'a înves t i t o m u l ţ i m e de b a n i în r e p a r a t u r i şi a d a p t a ­r e a localului , cu toa te aces tea coopera t iva şi-a dub la t în n u ­m a i cinci lun i cap i t a lu l ei i-n i ţ i a l .

Membri i cooperat ivei p r i ­mesc a fa ră de 20% div idente şi beneficii de 10% d e l à s u m a pe care au învest i t -o la c u m ­p ă r a r e a mărfur i lor , v a să zică o r educe re care ba te or i şi ce c o n c u r e n ţ ă . I a r fondu l de re ­zervă se r id ică la o s u m a de tot î n s e m n a t ă .

I n u r m a aces tu i f rumos bi­l a n ţ se dă consiliuluá! de ad­m i n i s t r a ţ i e descă rca rea m u l -ţ u m i n d u - s e p e n t r u m u n c a depusă . Şcoala n o r m a l ă d i n Văşcău ţ i a p r i m i t c a p r e m i u 1000 de le i în măr fu r i .

La alegeri le c o m p l i m e n t a r e a u fost aleşi î n consi l iul de admin i s t r a ţ i e d-nii Bogdan Wiezansk i , A l e x a n d r u Pere i , Visar ion Sarc insch i şi Ioan Marcu , i a r oa cenzori d-nii Dr. Ovid Ţopa, p ă r . Const . Miehi-tovici, d. Vlad imi r K i rkon din Carapc iu pe Ceremuş , Dr. 0 -ber lender , Dr. S teuer şi Horo-d in sk i .

A m desvol ta t m a i pe l a rg ac t iv i t a tea cooperat ivei d in Văşcăuţ i , nu s p r e a l ă u d a pe in imoşi i Văşcăuţeni , ci ca să se rvească aceas tă f rumoasă ac t iv i ta te a in te lec tua l i lo r d in aces t orăşe l c a p i ldă celorlal­te c e n t r e d in ţ a r ă .

O cooperat ivă are nevoie de u n consi l iu de admin i s t r a ţ i e a lcătui t , n u n u m a i d in o a m e n i cinsti ţ i , d a r ş i p r i cepu ţ i ş i a-poi ma i ales de u n i r e a cea mai' perfectă a in te lec tua l i lor . Mo­men te de n a t u r ă pol i t ică sau ches t iun i na ţ iona le n ' a u ce c ă u t a în astfel de în t r ep r in ­deri'. Energia , p r i cepe rea şi a-d e v ă r a t a înfră ţ i re a t u t u r o r e-lemente lor fă ră deosebire de n a ţ i u n e şi confesiune, i a t ă ce a cont r ibu i t la m i n u n a t u l suc­ces al cooperat ivei „ înf ră ţ i ­r e a " d in Văşcăuţ i .

Oraşele d in s u d u l Bucovi­nei n ' a u decât să înve ţe delà m i c u l orăşe l d e g r a n i ţ ă ce s u n t Văşcăuţ i i , Ceremuşian.

mrnwmmmrmmmÊmmMmÊam

Obiceiurile noastre Frumoasele obiceiuri vechi din

satele noastre româneşti, pe zi ce trece par a se uita.

Era destul să zici că deseară e clacă de desfăcut popuşoi şi aceasta In mai puţin de a oră se răspândea în tot satul, ca o veste aducătoare de cele mal bune bucurii.

Gazda care făcea claca, vorbea cu lăutarii din sat, să pice în curte când o fi soarele pe muchia dealului.

Până a se Insera de-abinele, lăutarii îşi făceau loc sus pe gră­mada cu popuşoi şi îşi mai încercau coardele, iar gazda le aducea o ploscă cu vin şi-i îndemna să bea ca să zică mai cu şic.

Curtea era luminată de un feli­nar, iar lăutarii spărgeau întunere-cul şi liniştea serii cu sunete de vioară şi hangul din cobză.

Cârduri, cârduri de fete, flăcăi şi femei tinere porneau la clacă, iar In urma lor veneau mamele şi băr­baţii, vorbind, mai de una maidealta.

Se aduna multă lume: fete şi flăcăi, femei tinere şi moşnegi, babe şi copii, cu toţii cu bucuria pe faţă.

Rând pe rând îşi găsea fiecare câte un loc la poala grămezii.

Flăcăii unul câte unul se furişau de bătrâni şi treceau pe lângă fete, cu care erau înţeleşi de cu ziuă.

Munca era In toi, din toate părţile sărîau popuşoii desfăcuţi făcând o altă grămadă de aur; gazda îi mai da târcoale din când In când privind cu mulţumire sufle­tească la grămada care creşte vă­zând cu ochii.

Ploşcile cu vin şl rachiu treceau din mână In mână şi fiecare în­china In sănătatea tuturora.

Lăutarii trăgeau de dor din vioare, când pe coarda subţire când pe coarda groasă şi cântau din gură.

Chiuituri şi cântece pline de vi­aţă tlnără şi veselă Insoţiau pe lăutari.

Fetele şi femeile tinere pâlcuite în mai multe părţi cântau.

Luceafărul de seară, cloşca cu pui după ce eşise şi ea, toegile erau sus de tot, cocoşii cântau odată şi popuşoii erau gata desfăcuţi.

Cu toţii apoi se adunau la masă, în care timp erau numai râsete, delà o vreme fetele şi flăcăii şi femeile tinere se sculau, iar bătrânii mai rămâneau îndemnându-se me­reu cu plosca, tineretul încingea o bătută de se cutremura pământul şi apoi altă şi aşa se încingea şirul horelor, chindia, sârba, boiere­asca, alunelul şi multe altele; jucau flăcăii cu fetele, femeile tinere cu bărbaţii, iar lăutarii Ii ziceau de mama focului.

Iar câte un flăcău zicea din când In când câte o strigătură:

Cine hora n'o juca Să-i moara ibovnica Să vină să-i dau pe-a mea, ihi, ihi.

Iar altul răspundea: Că ѳ înaltă şi subţire Şi la trup făcută bine, ihi, ihi. Mândro de dragostea noastră A înflorit un pom în coastă A înflorit şi n'a legat Dragi am fost şi ne-am lăsat.

Şi aşa urmau chiuiturile, strigă­turile şi horele pânăcerăsărea lucea­fărul de ziua, se juca hora doi cu doi un flăcău şi o fată şi apoi se isprăvia, plecând In cârduri, câr­duri spre casele lor.

Frumoasele obiceiuri strămoşeşti nu trebuesc uitate, ci păstrate cu sfinţenie ca pe o comoară scumpă ce de veacuri purcede. 0. Ghiaţă

înlocuirea laptelui de scroafă pentru purcei

Lapte le de scroafă a r e o compoziţ ie deosebi tă de lap­tele celorlal te an ima le . Se fa­ce o m a r e g reşa lă la ţ a r ă , c â n d gospodaru l , v ă z â n d că scroafa a mur i t , s a u n u are l ap te des tu l , le dă purce i lo r •lapte de vacă, fără să-şi dea s e a m a că priin aceas t a le face r ă u . Es t e a d e v ă r a t că un i i s c a p ă d e m o a r t e , d a r cea m a i m a r e p a r t e m o r de d ia r i e , m a i cu s e a m ă c â n d li-se dă d e o d a t ă o can t i t a t e m a r e . A-c e a s t a se da toreş te fap tu lu i , că lapele de vacă conţ ine u n procen t de z a h ă r re la t iv ma­re, şi c e n u ş ă m a i p u ţ i n ă c a cel de scroafă, ponducând ast­fel t u r b u r ă r i î n s t omac .

Ca să avem u n l ap te a p r o ­p i a t de cel de scroafă şi s ă n ă ­tos p e n t r u purce i , v o m în t re ­b u i n ţ a u r m ă t o r u l p r e p a r a t :

L a j u m ă t a t e l i t ru lapte de vacă, a d ă o g ă m j u m ă t a t e de l i t ru apă f iar tă , 50 gr . fă ină de ovăs , 3 'a lbuşur i de ou, 2 lin­gu r i ţ e sa re de K a l i u m (Gl K) şi u n a l i ngu r i ţ ă sare de b u c ă ­tă r i e (CI. Na), se ames tecă bi­n e n a n ă face p u ţ i n ă s p u m ă , s e încă lzeş te foar te p u ţ i n pâ­n ă la t e m p e r a t u r a ob i şnu i t ă a Laptelui, d u p ă care se noa te d a purce i lor .

Aceas t a soluţ ie s e r ecoman­d ă a se d a şi în cazur i n o r m a ­le, căci se ştie că purce i lo r , o r i câ t a r fi m a m a b u n ă de lapte, î n c e p â n d delà două săp­t ă m â n i , n u le m a i a i u n g e l ap ­tele şi ca să avem o creştere şi desvol ta re pu te rn ică , le v o m da u n astfel de lapte ar­tificial şi ne vom înc red in ţ a că vom fi r ă sp l ă t i ţ i cu pr i so­s in ţă . Th. Jiieov

consilier agricol.

ISln t r e c u t u l s a t e l o r

Dl Ş l Cu mila lui Dumnezeu E Ü

Radu Voevod şi domn a toată ţara româneasca, nepotul prea bunului, bătrânului răposatul Io Basarab Voevod, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele, acsstor oameni, anume Nistor-i Mihailă-i Negoi şi cu fiusău Radu şi feciorul lui Dcbrot«: Stan şi nepoţii lui Nig-tor anume :Mihailă şi Stoiea, ca să fie lor moşie în Amărăşti şi în Nemoi, paries Barbulr.i ş: partea lui Voicilă şi partea Tîixa-bei şi partea Bobsi şi partes Neagäi şi partea Soroăi, toata câtă vezi să va alege şi din sat şi din Căpări şi di a pădure şi din spă şi din ussat şi de pre-stetot hotarul, pentrucă acea­stă mai sus z!sß moşie şi de moştenire, iar după acea Boba şi Sorea şi Neaga o au vândut de a sa bună voie, iar Nistor şi Mihăilă şi Neaga şi cu fiusău Radu şi ou feoioru lui Dobrotă: Nistor şi Stan şi nepoţii Iui Nis­tor: Michail şi Stoica ei o au cumpărat delà Taxába şi delà Voicilă şi delà Barbul şi deia Sorea şi delà ВоЬл şi delà Ne­aga, drept 149 de asprii gat», însă, să se ştie: feciorii lui Nis­tor şi fecioru lui Mihăil să fie pe o funie, bir Cărstea si Stan să fis pe altă funie, iar feeiorii lui Neaga anume: Tudor şi Căr­stea să fie pe o parte, iar Radu feciorul Neagului să ţie singur o parte, iar feciorul lui Nistor şi feciorii lui Michail si nepoţii săi anume: Michail şi Stoic;* să fie pe altă funie, iar după acea Neaga şi cu fiusău Răăa şi Stan şi Michail, ei au cumpărat deîa Nistor 7 fă loi de ioc, drept 40 de asprii de argint şi încă t u mai cumpărat această moşie ce s'au zis mai sus mai dimdnto vreme din zilele lui Alexandru Voivod, şi iar au cumpărat Mi-hăilă şi Stan fii Neaga moş:e fu Nimoi 26 de fald, în hotarul гіэ jos delà Drâgnea din Amărăşti drept 180 de asprii şi delà Manga 2 falei drept 90 da asprii şi delà tata Stanei 5 fălci, drept 181 de asprii şi delà fratssäu Dragomir 4 falci drept 90 de asprii, însă în hotarul de jos delà Amărăşti a cumpărat Mihăilă şi Stan şi Neaga dealul Nâvrăpiţii, însă în hotarul de sus 94 de fălci drept 1300 de asprii şi delà Radoşi 1 falce drept 8 de asprii şi delà Cârstsa o falce drept 8 de asprii şi delà Drăgoi ur.a drept 8 de asprii, iar au mai cumpărat Radu moşie în Nemoi delà nepoata Calinei jumătate şi cu vie drept 100 de asprii, şi din partea Ioa­nei jumătate drept 10 de asprii gata. Şi iar au mai cumpărat Radu partea Staneiului Amă­răşti; partea lui toată drept 106 de asprii şi delà Cârstea din

l e m o i n Vâlcea Nemoi o falce do loc drept 8 de asprii şi delà Manea şi delà Op rea din Amărăşti 2 fălci drept opt de asprii şi an cmn-pă-at Lazăr partea Manei din Neraoi însă jumătate drept 70 de aaprii şi au cumpărat Radu moşie îu Amărăşti parte» Vlă-dftei toată, drept doi boi şi 108 de asprii çi mv m cumpărat Stan 2 falei în Amaraşi! delà Dote drept 8 d? asprii, ?а? au cumpărat Sten şi Neaga şi Mi­hail delà Stoica 12 fălci drept 88 de asprii şi delà Mangu 2 falei drept 9 de asprii, şi d*Ja Dragoi şi delà toţi fraţii lui 4 fălci drept o sută doi (102) de asprii şi delà Bălo şi delà feci­orii lui 4 fale- drept 102 de asprii.

Mari.°a 2 fălci şi jumătate drept 95 de asprii şi deia Mihail 2 Шоі d.ept 10 de asprii şi deia Manea feciorul Stănese: 2 fălci drept 8 de asprii şi iar eu cum-parat Popri Drsgomir şi Radu şi Neagoi şi Pavdu şi Dütes şi cu toţi fraţii lor moşie în Nemoi partea Mâncăi toată şi preetre iot hotarul 90 ie asprii, şi iar au cumpărat Sten din partea Ioa­nei, însă din moştenite jumă­tate, iar viile toate do posta tot hotarul 108 de asprii. Insă într'a cest ehriaov câ?ă moşie a fost de Amărăşti şi de Nemoi sau pus pe Rumânie, iar câtă moşie este Măciucă şi de Zădoieni au rămas îa Hrisov pe Sâvbie r>e tălmăcită, şi s'au pus boierii martori pentru încredinţarea Hiisosvelor.

Drt'pt acea, am dat. Domnia Mea ac?stor oameni, totuice s'au sis mai eue, ea *а îe fte moşie moştenitotre şi ohftbnieă, feciorilor, napoţitor si sírauepo-ţiloc şi de nime»s m fie centin tiţi presto zisa Do.aniei Mele, eu ista si martori am puc» Dom­nia Mea dregătorii: Jupan Oer-nica marele Vornic, Jupan Lu­pul mţj-еіѳ Logofăt. Japan Nisa marei a Vistîernw şi Ju âa H r z s » marele spătar, Jiipâa Bárom marele Stolnic, Oostea marc-le Comis, Siauciul mare'a portra*, Jupan Lecfi marele p o s t t l m ş i ispisam.

ss. Rad* Voevod şi domn » toată ţara Romanească.

ss. Jopâu Lupul m îi re le Lo­gofăt

Şi am siîris eu L&pàdatu, în scaunul cetăţii Târgovişti.

Luna Aoriliö 20 Vcleat 7118 (-1600) .

Aßest hrisov, l-am tălmăcit cu Popa Stan Ot. Livezi.

Documentul acesta este <Iat la 1610, când în Muntenia dom­nea Radu Şerban Basarsb, sare a luat domnia imediat după moartea lui Mihai Viteazul.

At. îi Stănciulescu-fllăvile

Învăţătura prin tablouri Români ! împodobiţi-vă casele

ou tablouri morale şi patriotice, consolidând prin aceasta ideea naţională, ce trebue propovăduită azi mai mult ca oricând. Călău­zit de acest măreţ scop, trimit românilor din toată lumea, pen­tru mica sumă de lei 20, urmă­toarele tablouri, lucrate în culori, cu multă înţelepciune şi maeştri»' : „Cei trei stâlpi ai unirii româ­nilor": Mihai-Viteazu, Ferdinand I., Cuza-Vodă; „învierea Dom­nului nostru Iisus Hristos"; „Mo vila lui Burcel"; „Puii mamei" şi „Străin am fost"; pilde din Evanghelie; „Soafandriernl cer­cetând fundul mării"; „Sfântul apostol şi evanghelist Luoa"; „Horia şi Cloşca", eroi naţionali; „O lecţie de calcul mintal" ta­blou dedicat luminătorilor deia sate şi oraşe ; „Spirtul e moartea în sticle";compoziţie antialcoolică de Dr. Odisen Apostol şi cel mai sugestiv tablou antialcoolic apă­rut până azi, „Grozăveniile beţiei" având tipărit pe faţă urmările acestui amarnic păcat, iar pe des două poza arătând cum trăeşta ţăranul român şi genran .

In total 10 tablouri, lucrate de pictori însemnaţi, demne să împodobească casele bunilor ro­mâni şi localurile autorităţilor publiée. Toate aceste tablouri au pe dos lămuriri scrise pe în­ţelesul tuturor.

îndemnăm, sincer ІосгЛигіІз de cultură: scoale, biserici, огзе parohiale, biblioteci populare, asociaţii culturale şi sportive; aşezăminte săteşti : bănci popu­

lare, cooperative, fabrici şi aia-Ііегѳ industriale; autorităţi admi­nistrative : judecătorii, primării, cazărmi, posturi de jaadarrni, pretorate şi mai alea staţiunile de cais ferată, ratr'un cuvânt conducătorii de localuri urs do se adună lume multă, eu cred că eâroîumarii să comande aceste instructive tablouri cari instrueşte pe privitor.

Românii de pe'îte hotare, aşe-zându-le în casă Ja locul de cin­ste, vor arăta st"âini.'o.r ce in vor privi, oame-oi şi momente din istoria, nesmulvă nostru. Si acum gândiţi-vă, toate acestea pentru 20 de lei, sumă de râs, cu сагз abia poţi cumpăra un litra de ţuică care-ţi omoară tru­pul şi-ţi slăbeşte mintea. Ţinând seamă că această sumă abia acoperă costul şi. recomandarea, doritorii să grăbească comanda, stocul fiind redus. Cu ramburs nu trimitem. înlăturaţi cores­pondenţa zisdarnicä. Oosiui se trimite cu mandat sau în mSrci poştele prin scrisoare recoman­dată lui

Daniel St. Constantinescu Invalid de război, Tutungerie,

Piaţa de Flori, Bucureşti

D U G Ă M pe toţi prietinii noştri * pno ţ i şl învăţători., că de

eâteori au conferinţe ale cercu­rilor culturalo, adunări, et-o., să r e iară cunoscut din vreme pen­tru a la trimite y umere din „Cultura Poporului" pentru a fi împărţite gratuit, ca propagandă.

De prima calitate plăcută şi răcoritoare este

Fabrica :

Turda, Telefon 5. Depozit principal :

CLUJ, telefon 394,

O reclama folositoare se face 1 care se tipăreşte In

<2it

P A B T A M E I T U L ;|;

ţ AL R E U N I U N E I A G R I C O L E S Ă S E Ş T I A R D E L E N E J

m» mp щ» щ& •«;.> щ>»

•elfr

eis 3 >

Centrala: SIBIU, Strada Sărei JSo. 22. %% Sucursala: MEDIAŞ, TG.-MUh'ÂŞ, SIGHIŞOARA %

are Ira depozitele sale esi preţuri ef tine:

>t*:s>

p » 4

B a t o & e de t r e e r a t

*-S4> «I»

Pluguri de oţel schimbătoare şi pe o brazdă

Pluguri eu grindeiu de lemn schimbătoare şi pe o brazdă

Trupiţe pentru pluguri schimbătoare şi pe o brazdă

Fiere de plug pentru orice sistem de plug

Grape de fer eftine Teascuri de vin Zdrobitoare de struguri Zdrobitoare de poame Alambicepentruplert rachiu

1 2 6 - 4 - 4

Pompe pentru vin Triori pentru cereale Triori pentru linte Tocătoare de nutreţ Tăiătoare de napi Alaşini pentru despicat stru-

jetii de porumb asini de sămănat

Vânturătoare Maşini de sfărâmat porumb

de mână şi pentru transmisiune Maşini pentru scos cartofi Separatori de lapte Pietre de moară

<*!»

«'S

«I*

Ж a -g^ C A I P U T E R E 4 »

'Hann şi Comp S. A. Cluj, Str. Begina Maria 11 Deposîtul s t r o b i t o a r e l o r orig. C h a ^ d o l r , sistem Vermorei.

ILeî ШШ franca t- şi la ori şi cară staţiune

poştele.

Pu depline ga ra fe ca înainte de răzbniu o e l e mai b u n e

de «raătnarelţi saeoiaitiat" : Curele ds piele pentru dinamuri, Ccm-oresoa<R şi Ы felul de uieli pentru întrebuinţare tethnicä liferează

Щ Р Е І Т І І В Ё М Ш В

SOCIETATE ANONIMĂ C I i «J ,ï.

Regisíre! щ tipărite pentru pa- K Ш rohii (biserici), cari | 1 au nevoe de restau- I

Щ rări sau clădiri din ш ^ non, se găsesc de І Щ vânzare la institu- S jjj tul „Minerva" Cluj Ş Щ Str. Kegina Maria I Щ No. 1. — Preţul unui I 3 registru J.ÍSO lei, ten I

Mai bine ca

ori şi unde m-serveşte la

Baia JEli sabeta Băi de abur,

de cad d, duş, etc.

CLUJ, !it/r. Călugăriţelor (pe Someş)

La expoziţia zoologică din ţară nută în ( hîj în luna Septemvrie c 1924 am fost decoraţi cu піесіаііш aur. Cu preţul «nui jumătate de lănă sau unui kgr. de bră

Vă puteţi mâni oile de pr ăpădir<

D l S T O l se mampiilează simvlu şi vhvîsfA j siguranţă. Să v'-mle în Drnpm

8u-.ee,-orii Ыі . j |

Francise GergeÈ Cluj, .Piaţa U-iiiHi No. *j Drogueria Gea-Kraynr 8. A. 7»4g

şoara. Jg Drogueria Kraft şi Berberi. Braf~ Farmacia Dácid János, Тд.ШЯг Drogueria „Apollo", Ştefan Fartfc

Oradea-Mare.. Sirocco No.

HIRSCH &CZODţ MAGAZIN DE PÏELERÎE

C L U J Strada St. Iosip (Szép-utca) No.

l i

I

f Depozit permanent de ріеіщ

streine şi indigene.

P R E Ţ U R I F O A R T E S O L I D I

Traian Q. StoenescuE a v o c a t ii

Şerban Vodă 42 BUCUREŞTI i

Soe. Anoi S I » I

Produce şi vinde: P l n g n r l schimbătoare sistem

Rieger P l a n a r i schimbătoare sistem n P l u g u r i pe o brazdă SPlMffuri schimbătoare din oţelU. I f a ç i n i d e să mâna? porumb P l u g u r i de săpat Ora p e pentru livezi S f a r â m ă t o a r e de porumb M a ş i n i de tăiat nutreţ S l a ş i n i de tăiat sfecle m a ş i n i â e t r e e r a t cu motor, ф

mână şi ѵаг-tej V â r t e j e pentru cai V â n i n r ă t o a r e T r i o a r e e r e h l e d e î â n 'I e a s c n r l d e v i n T e a s c u r i d e u l e i M a ş i n i d e « с й г г п а н з і l â n a t

K>arace şi l . u p u r i s c ä r m ä n f t o a r e

58 a s i n i d e tors P o m p e p e n t r u a p ă L P o m p e p . z ă m u r i d e gnnolf T e v l d i n f o n t ă

1

et,

Oferte şi caialoag\ la cerere!

Specialităţile jfabricei de bere CZELL din Cluj

CULE b e r e i i s í t r i í eaye , s p e c i a l i t a t e a . \ ' E l G R Á «lin wi&îţ dssWts

R S U S Ь e r e A li \ , m D 1 t a p r e c i a t ă

j din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca % mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni.

„CULTURA FOPORU nil de exemplare