i l u s t r a t a

Petrache Lupu omul care a vorbit cu Dumnezeu, un c io ­ban simplu şi curat la suflet, a atras la M ag lav it o mulţi­me dornică să se mântuie de păcate, spre îndreptarea a cestei lumi.

Pag. 2

O noua bibliotecaM iercuri 31 Iu lie a avut joc la Academ ia C om er­cia lă d in Bucureşti, solem nitatea punerii p ie tre i fun ­dam entale a unei noui b ib lio te c i. Au p a rtic ip a t !a această solem nitate dom nii Dr. C. Angelescu, m i­nistru Ins truc ţiun ii ; I . Răducanu, fost m inistru, d i­recto ru l A cadem ie i C om ercia le \ p ro f. V. Slăvescu ; p ro t. G r. T rancu -la ţi şi numeroşi profesori, inspec­to r i şi lic e n ţia ţi ai A cadem ie i C om ercia le, Fo tografia noastră arată m omentul în care d. dr. AnoKelescu pune p ia tra fundam enta lă a c lă d ir ii care va adăposti noua b ib lio te că .

Elevii bursieri la şcoala „Bata“ au plecat Joi, 1 August, la Zlin

Delo stânga la d re ap ta : Soare I. Va- leriu, Poenaru Ion, Atanasescu Ion şi Gaiesfan M jrcea . cari reuşind la con­cursul institu it de revista noastră au pleca t Joi din Bucureşti la Zlin, la şcoala „B ata" , unde vor răm ânea ca elevi bursieri tim p de t re i ani.

No. 446

C A S T E L U L R E G A L D IN B A N LO C (B A N A T ;

Ex-Regina Elisafce- ta a G re c ie i ţ i -a s ta b il it re şed in ţa la Banloc, in B an at, În fo s tu l c a s te l al con­te lu i C a ra e s o n v pe ca re l-a cumpărat nu de m ult. S ă p tă ­m âna tre c u tă s'a o f ic ia t in c a s te l un

p a ra s ta s pen tru R egele Ferd inand I. F o to g ra fiile noas­tre în fă ţiş e a z ă cas­te lu l şi pe ex -re g i- na E lis a b e ta în tr'u n g rup de o f iţe r i şi de n o ta b ili în fa ţo m onum entului e r o i­lo r, unde, cu p r ile jul s o le m n ită ţii p a ­ras tasu lu i, d, gen. O prescu, ţin e o cu­v â n ta re .

lată cum se înfăţişează■ ■

f e m e i l e - soldaţi din H a v a n a

C inc i m ii de fem ei t i n e r e din Cuba s’au În ro la t în ar­mată. U n ifo r­ma lor este a- semenea ace­leia pe care o poartă în fo ­tog ra fia noas­tră , d-ra M illy d in divizia m i­lita ră fem enină * C ube i.

■-V

O mătase fină să fie oare aşa de pu­

ţin ?

Păstraţi lingeriei Dv. de mătase aspectul lucrului nou spălând-o numai cu

fulgi de săpun LUX.

Jamboresa dela Spala

Din prima tinereţe...Ralph Barr, un elev de şcoală, în vârstă de 15 ani din Glaskow este cel mai bun ţin taş . El a câş­tig a t qumeroase prem ii în Bisley şi a p a rtic ip a t la în trecerea pen­tru premiul aco rd at de regele Angliei. In tr'un v iito r râzboiu, Ralph Barr nu va risipi în zadar muniţia s tatu lu i I

La Spala, în Polonia se ţine ¡ambo- reea cercetăşească din anul acesta. Marea ca lita te a acestor în trun iri de cercetaşi stă în aceea că se leagă prie ten ii în tre cop iii d ife r ite lo r naţiuni. In fo to g ra fia alăturată, un grup de p rie ten i cercetaşi, unguri, englezi şi polonezi. Dedesubt, co rtu rile indiene ale tin e rilo r cercetaşi polonezi.

1, Greu sâ aduni lumea. — 2. Darul de sus. — 3. Mârgâritarul în palma prostului. 4. Puterea care doarme. — 5. Âdevâratele adunâri ale poporului. — 6. Deştepţii

orbi. — 7. La alţii. — 8. Prilejuri perdute.

Peste 60.000 de oameni au venit ia M ag la v it să-l vo- e om ul care a vo rb it cu Dumnezeu.

aduci la cunoştinţa tu tu ror, vrei să urneşti lumea la cutare treabă sau ispravă : Luna Bucureştiului, a Brăilei, a G alaţu lu i, a laşului, şi până la urmă a fli că doar orăşenii dacă ştiu de el I Oam enii de departe habar n'au de ce mişcă la G a la ţi, la Brăila, de chemările care li se fac.Ceeace a ltfe l se dobândeşte cu atâtea osteneli, la M ag lav it s'a dobând it cât ai bate din palrne. Lumea îndată a fos t acolo în păr.

2. O ! apoi acesta e un dar negândit. Te găseşti deodată în fa ţa unei v ii sim ţiri a m ulţim ii, pe care o po ţi folosi în chipul cel mai rodnic. C e nu po ţi întemeia pe ea ! Spre câte p o ţi s o h o tă ră ş ti! M arile sim ţiri ale norodului sunt arme care po t f i fo losite ca nici unele altele, fie spre bîne, fie spre rău. Un cuvânt, şi ea este în s ta rea face cele mai negândite je rtfe . Tot un cuvânt, şi po ţi dezlănţui din sânul ei cele mai blăstă- mate pa tim i.

\ J*>*' 1 M \ Este mare lucru să se găsească omul meşter care să-şi deaI \ m m B K % S V seam* de clipa ,e r ic itâ »' *« *® apuce a o în trebu in ta cu pri-

No 446 _ m *â cepere. In adevăr, clipa vine, dar trece . Ea ajunge o treap t?

1,m i^ m 1— 1™ ^ tmmmmmam

SUS : Pelerin ii au adus ia locul sfânt lum ânări şi s ti­cle de ulei în c a n tită ţ i m ari.

STÂ N G A ; Ciobanul Petrache Lupu vorbind poporului, a spus în graiul lui simplu, a dat sfaturi în ţe lep te .

CÂT de anevoios este sa aduni lumea la un p ri­lej unde ai nevoie de ea ! Ce s im ţiri scutură- toa re trebu ie să stârneşti în adâncul ei, pentru

ca să vezi pâlcurile de oameni răspunzând năvalnic la che­marea ta !De câte ori este nevoie de mulţime, oamenii se silesc s o ademenească cu băutură, cu gologani, cu făgăduinţe. Acestea le ştiu prea bine ceice se zbat să aducă pe cât mai mulţi la adunările po litice . Pe eî în treabă-î ce-i costa şi câte năduşeli îi trec, pentruca să strângă „p o ­poru l" şi să se laude apoi că au avut 10-20-30.000 de oameni la cutare adunare, dacă în adevăr vor f i avut g loate a tâ t de um flate !lată însă că la M ag lav it lumea a venit de pretutindenea, fără nicio chemare. Abea s'a zvonit că o minune s'a în­tâm pla t în tr'o depărtare a Doljului, şî mii de suflete au zvâcnit în toată ţara. Parcă ar f i fost chemate de un glas ta in ic, valuri de oameni s'au răpezit să vadă pe omul şi locul minunîi.Acesta fără îndoială este un însemnat fenomen al v ie ţii obşteşti, de care se cuvine a sta de vorbă pe larg. Este toa tă pricina a ne întreba ; C ărui fa p t ta in ic se datoreşte că atâ ta mulţime se mişcă nechemată de nimenea ? Cum se face că atâtea lucruri se trâm biţează, vrei să le

(Foto-Ot+o Bonig— C a la fa t)

(Foto-Berm ann-Realitatea)

A fost de ajuns ca un condei de ziarist să înceapă a te rfe li cele date ca petrecute la M ag lav it, pentruca unii să stea la gânduri, pentruca a lţii să ceară ameste­cul m edicilor.Lasă că ce a scris ziaristul C iocârd ia este un zero, ca putere de înţe legere a fap tu lu i, a lt zero, apoi, ca pricepere de a descoase fap te le ; dar aici e nodul în treg ii în trebări ?C el mai însemnat lucru aci nu este fa p tu l ob iectiv , adică dacă Dumnezeu vorb it-a sau ba, arătatu-s'a ori nu ciobanului dela M ag lav it ; ci fap tu l obştesc este

culminantă. Dacă găseşte pedeci, daca nu întâlneşte îm pre jurări care s’o salte, ea se întoarce iar în adan- cul sufletesc din care a porn it şî aşteaptă alte îm ­prejurări prie ln ice.Noi am fost dă ru ifi acum cu m ărgăritaru l dela M a­g lav it. In adevăr, nu e o greşală a priv i un astfel de fa p t ca o mană din cer, ca un noroc din cele mai uim itoare.

La locul unde s’a a ră ta t Dumnezeu lui Petraehe Lupu, vin oameni din to a te p ă rţile de se'nchină. M ul­ţim ea nu vine numai din satele din jur, ci şi de dep arte , cale de mai multe zile.

V

Lupu, omul Dumnezeu.

ciobanul Petraehe care a v o r b i t cu

Auzi dumneata ! în m ijlocul v ie ţii am orţite pe care o tră im noi, în m ijlocul tică loşiilo r care ne bântuie, care năvălesc dela oraş la sat, în m ijlocul păcătoşim to t mai ,im fite şi mai dureroase a satelor, — iată-ne, din curat senin, cu o fo ire de lume, cu o aprindere de su fle te ,, pe care noi, prin pu terile cele obişnuite, n'o puteam stârni. Trebuia să f i muncit ani şi ani, pentruca să ţ i se adune d in tr'oda tă , fără surle şî vestire, fără stă­ruinţă pentru ie ften irea că lă torie i pe drumul de fer, zeci de m ii de oameni tUnde sunteţi vlădici, p reo ţi şi că lugăn, ca să p rinde ţi în vasele voastre această ploaie b inefăcătoare ? ca să semănaţi peste acest ogor de aprinsă sim ţire, arat, aşa, d in tr'oda tă şi pus la îndemâna voastră^ ?Mai staţi la gânduri ? Nu vede ţi că toa tă mulţimea este la p ic ioare le voastre ? Nu vede ţi că ea e gata să vă asculte, când a tâ t de nepăsătoare este la graiu- rile voastre în a lte îm pre jurări ?Iute la treabă, că îm pre jurările acestea nu vin când vrei I Ne-a venit ia vremea Rusaliilor, care este vremea suflării Duhului şî a în tă ririi sufletelor.Nu întârziaţi, fiindcă toa tă această mulţime, precum ne-a venit, aşa se duce, dacă nu găseşte cine să g ri- jească de ea, dacă nu se găseşte omul care sa în- drumeze sufletul ei.Dar ce vedem ? Suntem în prim e jd ia de a perde p ri­lejul. Deşi îndată s'au găsit p reo ţi în ţe legă to ri ai c lipe i de fa ţă , care şi-au d a t seamă ce înseamnă darul acesta, venit cu to tu l pe neaşteptate, to tuşi s'au găsit a lţii, care s'au lăsat mânaţi de m inţile fără în ţe legere despre chipul lucrării lui Dumnezeu.

( F o to -B e r m a n n -R e a l i ta te a )

Nu este decât o mică mănăs­tire Hodoş-Bodrogul din e- parhia A radulu i. Totuşi şi acolo este mare năvală de închinători în preajma zilei de15 August. C e le mai mişcă­toa re fa p te de p ie ta te se savarşesc atunci de creştini. Ei îşi cercetează cugetul s se supun la cele mai grele fa p te de pocăinţă.Sunt de nebagat-în-seamă acestea ? Dar ele sunt o te­melie pe care se po t zidi cele mai sfinte hotărâri. Mari înd rep tă ri sufleteşti, mari po­to lir i casnice şi obşteşti se p o t dobândi pe calea aceasta. A i în mână sufletul neamului. El ţ i se destăinuieşte, aşa cum era pe vremea lui Vasile Lupu şi Constantin Brânco- veanu. Sufletele care, obişnuit sunt căzute şi scăzute, păcă­toase şi nărăvaşe, simt însă scăpărări prin care p o ţi să­vârşi, în adâncul lor, ce le mai curate înd rep tă ri şi înoiri. Nu se po t săvârşi pe altă cale. In tr ’un chip şi mai măreţ, fiindcă e mai neobişnuit, se p o t dobândi acestea prin cele petrecute la M aglav it. Avem înaintea noastră o clipă de sim ţire şi de trezire .Sufletul neamului ni s'a des­tă inu it cu zăcămintele lui. E o clipă aleasă, pe care nu­mai orbul n’ are s’o vadă şi

ca „s'au c lă tit m u lţim ile ", h h h Imi vine mulţimea mânată de un sim ţ religios, şi eu să trec peste aceasta şi fMtfr să chem m edicii ?Da ce treabă au ei ? Dumnealor au strica t zvâc­nirea dela Zmeenî, pe care noi, p reo ţii, am fost nişte slăbănogi că n'am apărat-o.C e s'a făcu t acolo a fost o mişelie. Au b iru it din p ri­cina noastră.A fos t un prile j scăpat.Acum to t noi să facem la fe l cu prile ju l mai măreţ dela M ag lav it ?3. Asta ar însemna să pui m ărgăritaru l în palma prostului. Iţ i vine pe dea- gata darul n e b ă n u it; îţ i vîne un câştig, fa ţă de care cele dela lo tă rie sunt un fleac ; î ţ i vine în palmă sufletul unui popor, să-l în to rc i ca un aluat, să-l îm boldeşti spre cele mai vrednice hotărâri, — iar tu să-i dai cu p ic ioru l ? să

spui să se rostească m edicii ? M ed ic ii asupra fap tu lu i reiigios I I !Da unde vă găsiţi, oameni buni ? alungaţi norocul dela voi ?Deci nici m edicii, nici d. C iocârd ia nu sunt de ascultat în asemenea împrejurare, ci sufletul norodului. El s'a mişcat şi cere învăţătură şi cârmuire.Domnul Hristos a spus să nu dai peatră celui ce -ţi cere pâne. C e cere mulţimea zecilor de mii ven ite la M ag lav it ? Nu pâne ?A tunci de ce ne dăm la o parte şi-i dăm peatră ? De ce lăsăm sa aibă cuvânt la o asemenea noutate, pe un d. C iocârd ia , care nu e în stare s'o tâlcuiască ?4. URIAŞUL CARE DOARM E. — Ehei I ce mare dovadă sunt cele pe trecu te la M ag lav it despre ce doarme in sufletul neam ulu i! Peste toa tă po jgh iţa de am orţire religioasă, peste toa tă abaterea din căile lui Dumnezeu, peste toată înstrăinarea dela credinţă, în care tră im , u ite că odată a ieşit la lumină simţirea religioasă, care zace tăcută în sufletul neamului, li trebu ia numai scânteia care s'o aprirtdă. Acum s a aprins. Aşa a fost şi la Zmeeni. N oi am lăsat stăpână flecăreala celor cari nu ştiu să zidească, dar ştiu să strice to t ce nu intră în scurta lor înţelegere, şi aşa clipa aceea s a perdut. C e în făp tu iri mari se puteau îm plini de atunci I Sufletul poporului to tdeauna este aşa. N oi nu trebu ie să-l lăsăm pe seama celor ce au slăbit cred in ţa în Ţara Românească şi socotesc că to t dumnealor trebu ie să mai aibă cuvânt şi acum.Nu, dom nilor ! Sufletul neamului nu se înţe lege cucu sporovăielile din c luburi. El dă dovada că se mişcă la cu to tu l a lte şoapte decât prin ce soco tiţi a-i îm părtăşi voi. Deci să-i vorbească ceice ştiu a-i grăi din cămara acelor şoapte.

5. Până în ziua de azi, poporul nu se mişcă decât to t la marile p rile ju ri ale cre­d in ţe i. Când este hramul S fin te i Paraschiva la laşi, mulţimea vine cu miile, din mari depărtă ri, să se închine la moaştele S fin te i. Veneau şi sub Ruşi, din Basarabia, şi sub N em ţi, din Bucovina. Pentru cred in ţa lui, nu au fost graniţe.Aşa vine la hramul înă lţă rii dela Mănăstirea Neamţului, din cele mai depărta te sate ale jude ţe lo r d im prejur. Aşa vine la prăznuirea Sfântului loan cel Nou dela Suceava, la 24 Iunie. In vrem urile mai bune, veneau zeci de m ii. Eu am fost anul trecu t acolo, anume ca să-mi dau seama de ce este. Deşi sărăcia a mai îm puţinat numărul închinătorilor, to tuşi erau mii de oameni ven iţi. Unii erau dela Peatra- Neam ţului, adică dela o mare depărta re până la Suceava, unde se găsesc moaştele Sfântului.

In p ag in a a c e a s ta sunt c â te v a aspecte d e 'a a- du n area din S â m b ă ta t r e ­cu tă d e la M a g l a v i t . G ru p u ri, g ru p u ri, pe m alul D un ării au sosit oam eni in M a g la v it , unele c o rte g ii cu p re o fi în fru n te , să va d ă pe omul c a re a v o rb it cu Dumnezeu.

numai nătângul n 'are s'o folosească. Preotul cu suflet de pastor nu poate trece peste ea.tu sunt profesor de Pastorală la o facu lta te de teo log ie . Tre­buie să vorbesc pentru a arăta ce înseamnă asemenea fap te . Nu se poate să las în p ic ioa re numai tâ lcu iri ca ale d-lui Ciocârdia.6. O C H II AU Şl NU VĂD. — Eu înţe leg ca, în asemenea materii, to t omul să-mi spuie ce vede. S'a înhâmplat ¡a M ag lavit asa şi aşa. Poate spune fiecare .Dar a veni apoi să-mi tâ lcu ieşti cele văzute sau a. late, aceasta e altceva. A ic i trebu ie altă p regă tire pentru înţe legerea feno­menelor sufleteşti. Şi mai cu seamă, dacă-m i vorbeşti pe temei religios, apoi să po ţi să te descurci fa ţă de atâtea a lte fap te , arătate ca vo rb iri ale lui Dumnezeu către om.

Dar orăşanul nostru de azi, îm bâcsit de ide ile obişnuite despre religiune în deobşte, este unealta cea mai neînstarc de a înţe lege şi a tâ lcui fenomenul relig ios. El va spune că nu se poate, fiindcă „m inuni în vremea noastră nu cred a se mai fa ce ".Cu o asemenea armătură, ce vrei să în ţe leg i şi să alegi din faptele dela M ag lav it ? Vei începe a bate darabana închipuirii, amăgirii, întunecării m in ţilo r nepregă tite , fiind numai tu mintea aleasă, şi apoi fac i harcea-pârcea din toa tă mişcarea.Mai târziu ai să te lauzi că ai „d istrus iluziunea popu lară", că „ai salvat-o din mrejele unei vră ji în care închipuirea m ulţim ii rade uşor".

(F o to -O H o Bönig— C a la fa t)

La M a g l a v i t , de bună seamă s'a petrecu t o mi­nune, căci ce -ar fi înde­mnat a ltm in teri pe t o ţ i acei mii de oameni cari au fost Sâm băta trec u tă în pelerina j — să nu cruţe nici oboseala ţ i nici chel­tu ia la şi să vie dela de­p ă r tă r i m ari să-l vadă pe Petrache Lupu, ciobanul care a v o rb it cu Dumne­zeu ?La Lourdes, în F ranţa pe la mijlocul veacului trecu t, s'a în tâm p la t o minune mai îndoelnicâ şi cu to a te acestea Lourdes-ul a de­venit un loc de pelerina j, unde mii de oam enii, în fiece an se reculeg şi-şi în d reap tă cugetul c ă tre Dumnezeu. Pentru ce să nu devină M ag la v itu l un Lourdes al României ? F o to g ra fia din stânga a- ra tă chipul lui Petrache Lupu; cea din d re ^ p i^ fem ei închinându-se la t ro ­iţa r id ic a tă pe locul unde Petrache Lupu a vorb it cu Dumnezeu.

şi totul în casă. Apărafi-vă curăfenia inte­

riorului Dvs. distrugând muştele cu FLY-TOX!

Aşa s'au sculat şi se laudă acum unii cu desfiin ţarea „scorn i­tu r ii" dela Zmeeni. N 'au înţeles-o nici pe aceia, cum n o înţelegnici pe cea de azi. wla c iteşte însă, în ţe leptu le , „Experienţa re lig ioasă" a ti.oso.ului- medic W illiam James, carte vestită, şi vei vedea că a ltfe l se vorbeşte în asemenea m aterii decât te crezi înarm at a vorb i tu. Sunt încred in ţări sufleteşti ale omului, pe care nu orice orb le poate cuprinde şi în ţe lege.In îm prejurarea de fa ţă , s'au apucat o rb ii să scrie despre ce nu se pricep. La o parte I nu e de nasul vostru !7. Lourdes-ul din Francia n'a fost a ltceva decât to t un M ag lav it. Ce potriveală negândită I Cea care a spus că a văzut pe Maica Domnului era to t o păstoriţă : Bernadette Soubirous. De atunci, Lourdes-ul a to t sporit. Azi e o înviere a ţinutului, o naştere a unei v ie ţi din nimicul ce era până la 1858. Lourdes-ul e azi un aşezământ al Franciei. In fiecare an, sufletele se umplu acolo de fream ătu l c red in ţe i şi nenumăraţi be teg i se vindecă.Anul acesta, acum 2 luni, au fos t acolo mari serbări, fiin d de faţă C ardinalu l Pacelli, trim isul Papii. O rganele o fic ia le ale Republicii au a ră ta t cea mai mare îm brăţişare că tre toa tă desfăşurarea pioasă de acolo.Ce era Lourdes-ul şi ce e acum IDacă te-a i f i luat după ceice o iau deandoaselea,... că de ce să ne luăm după o păstoriţă m ărgin ită ?Azi însăşi Republica fine seamă de ce s'a făcu t pe urma mărturisirii unei păstoriţe . Trage însă şi ea folos din acestea, după cum şi neamul românesc va trage , dacă va şti ce să facă şi dacă va reteza lim bile de şarpe ale celor ce vin să ne umple cu înţelepciunea lor.8. Francia n'a pe rdu t fe r ic itu l p rile j care i-a ven it în palmă atunci. Să-l perdem noi pe al nostru ? El poate rod i la fe l.Incă de când aveam Zmeenii, ziarul ca to lic unit Unirea dela Blaj se întreba cu oarecare rău ta te : Va fi oare vorba de un Lourdes românesc ? Voiau ca numai ei să-l aibă pe al lor.Noi am lăsat lim bile de şerpi de atunci să îm proaşte veninu lor în voie şi am pe rdu t p rile ju l.Mare păcat şi mai mare pagubă I S'au perdut câţiva ani în care se puteau face minuni.Să nu scăpăm prile ju l de acum I______ Arhim . SCRIBAN

STR. C A R O L 7 6 - 7 8 - 8 0 - 8 2

DAR TAINA UNEI M IR E S M E ,

farmecul unei arome de pri­măvară care învălue şi subjugă, o are numai Apa de Colo­nia „Diavolo".Pentru ciasurile sufleteşti ale unei femei, fachirismul tulbu­rător al parfumului „Diavolo".

Tahar ă cercetă şească ia Bocşa

MontanăA p a d e c o l o n i a

In lo c a lita te a Bocşa* Izvor, cercetaşi! bă­năţeni şi-au in s ta la t o ta b ă ră de vară , sub conducerea d-lui r ro f . M ioc,

Fo tografiile noastre în făţişează grupul de cercetaşi care se g ă ­sesc în ta b ă ră ; baia şi p la ja dela Bocşa- Izvor şi c o r t u r i l e cercetaş ilor bănă­ţeni. In aceste focuri minunate, ei duc o v ia ţă sănătoasă.{Foto I. Dreher, Bocşa-Mon- fa rtă ).

M em brii Ligii m aritim e poloneze, „M orska" au făcu t o excursie cu bărcile pe Prut până la M area N eagră, in ziua de 19 iulie ei au făcut un popas la Ripiceni în ¡ud. Botoşani. Excursio­niştii au fost în număr de 160, p rin tre cari 50

doamne $i ofiţeri. Ei

in 62 de bărci. F o t o g r a ­f i i l e n o a ­s t r e a u to rită ­ţ ile rom âneşti care au în tâm ­p inat pe excursi­onişti, având în mijlocul lor pe d. col. de ulani M a c h a l s k i , c o n d u c ă t o r u l excursioniştilor, (în costum de vâslaş) şi oas­peţii la masâ Iu fa b ric a de zahăr din R i p i c e n i . ( F o t o - „ L u x “ Ştefăneşti - Bo­to şan i).

IA VULTURUL UE MARE CU PEITELE IN EHIAfiE

5T O .B A Z .A C A 1 ST0, HALE 1 0 5 .2 î

r ARA cu p o rţ ie ferecate, ţara apărată îm potriva navalei streinilor, cu mal multă dârzenie decât minele de aur odinioară tara unde calatorul întâmpină cele mal numeroase şi neînchipuite g reu tă fi, ca sa pătrundă,

nu se află nici in m iilocul desertului Saharei, nici pe în tinderile de gheafa ale unuia din polii pamantulu, Ţara aceasta, ea însăşi un far scânteetor in m,|locul c iv ilizaţie i moderne, este Statele U nite ale Am ericel de Nord.Toată truda ce si-a dat-o Colum b ca să descopere noul continent, pare nimic, fată de p ied ic ile si amărăciunile rid ica te ca nişte bariere de granit, m calea acelora cari împins, de nevoi, caută să păşească pe te r ito riu l Statelor _ Umte , căci dacă n ar fi aceste nevoi absolute, sau m otive tem ein ice cari sa-i împingă

SIşueratul ¡a nic el unui vapor de

+ fără a se tine seamă de vreo rafiune po litică sau morală.

De" u n dT rezu ltă că fara socotită cea mai liberă d i i iem îîon"de ararea e cea mai haină: pe te r ito riu l ei mişuna cel pufin ' „ t r ă i tu ls tre in i in tra ti în mod fraudulos, car, pot să f i e d e p o r t a f , dm tr un moment in tr a ltu l.

*

p»“ "“>ri* • abi-* v i ^acel moment. Colosul p lu tito r s a oprit, ca sa se îm barce p ilotul, venit în tr'o barcă mica, murdara şi gâfâind, parcă în fu ria t sau p lic tis it ca s a deşteptat din somn prea de tim puriu .Apo i, vaporul, dupa ce-a lăsat în urma A m b ro s e liqhtship , care-i o corabie -fa r, ancorata in larg, şerpueşte încet de-alungul canalului Nerrow s, pe o apă uleioasă şi verzuie.Nu mai e A tlan ticu l, c i îmbucătura fluviului Hudson.Domol, massa uriaşă alunecă pe lângă Coney Island lăsând în dreapta coasta insulei Long Island. iar în stânga pe aceea a lui Staten island.A ci, e un nou popas şi apare deodata scenariu, im p res ionan t al sgârie-norîlor din M an ha ttan , pe care că lă torii si-l arată unii a ltora plini de curiozitate. In stâuga e Bedloe Island. cu statuia g igantica a L ib e rtă ţii. N oaptea insulua e un fa r imens, scalda a

Vasu l „ M a n h a t t a n ce l m a i m o re v a p o r e o n s t r u i t i n A m e - r i c o , t r e c e p r in f a f t i o ra s u lu i M a n h a t t a n d in N e w -Y o r k .

O v e d e re i n t e r e ­sa n tă de ia rn ă , a p o r t u l u i N e w -Y o rk ,

acolo, nici n'am înţe lege dorin fa multor inşi de-a se expatria în această tară care daca vreme de două sau trei veacuri a fost adevăratul ,,pământ al fă g ă d u ­in ţe i", astăzi se sbate in cele mal cum plite d ific u l­tăţi economice şi p o lit ice ; douăzeci si tre i milioane de indivizi trăesc acolo, diri tezaurul guvernului, iar de câţiva ani, tre i milioane de tineri aşteaptă în zadar să li se dea o înde le tn ic ire oarecare,..Cu toa te acestea, atunci când cineva, de exemplu, ar dori să se ducă la New York. are la îndemână două singure m ijloace: sau în cota, adică spre a se statornici d e fin itiv acolo, sau ca turist, cu un permis de liberă petrecere, e libera t numai pe termen de şase luni, permis care la anumite cazuri poate să fie prelungit.De asemenea, sunt şi permise speciale pentru co- mercianfi, turnee artistice, studii, dar in fiecare din aceste cazuri guvernul poate sa retragă oricând permisul de şedere, obligându-l pe musafir să pără­sească tara. iar ace, venifi in cotă, dacă ajung o sarcină pentru carita tea publică, sau se îmbolnăvesc,

m a i E „PĂMÂNTULf ă g ă d u i n ţ e i -

NU

în tr 'o lumină verde, asemenea unui mon­stru grotesc. Numai decât se urcă pe bord m edicii serviciului sanitar, inspec­to r ii serviciului im igrării, vameşii, ziariştii şi pu ţin ii p riv ileg ia ţi, cărora li se ingădue să vie în întâmpinarea rudelor şi a p rie ­ten ilo r sosiţi.De jur-îm prejurul vaporului poposesc alte vaporaşe, mari şi mici, fe rryb o ats , bărci, poduri de vase şi deodată cenuşiul de până atunci dispare, desvăluind aspectul m ultico lor al New-Yorkului. impresionant şi fantastic, insuşi mirosul straniu al ora­şului e s im ţit de acei cari sosesc, după ce vreme de o săptămână am respirat aerul mereu proaspăt al A tlan ticu lu i...

** *Intre tim p, pe bord a început inchiziţia.Pasagerii, în special acei de ciââo Hl-a, sunt examinaţi cu mîgăleală şi cel mai mic cusur fiz ic, bănuiala vreunei boale m olipsitoare sau înfecţioase, înseamnă sau refuzul absolut de-a păşi în lumea nouă, sau tr im ite rea lâ carantină în Ellis

• Island, insula neliniştei şî a durerii, insă vizita medicală nu e to tu l. Vine apoi examinarea paşapoartelor, in te roga to riu l minuţios şi enervant asupra tu tu ror fa p ­te lo r dv. cele mai intim e, asupra m ijloa­celor de tra i, asupra m otive lor adevărate, cari v'au îndem nat să veniţi acolo, asupra garanţiilo r economice pe cari le pu te ţi da şi cari să fie o chezăşie că nu veti trece a doua zi să îngroşaţi gloata cer­şe torilo r. Şi mai e încă ceva; înainte de orice, vi se cere să face ţi o declaraţie în scris, în care a firm aţi pe conştiinţă şi ohoare că nu sunteţi anarhist, nici co­munist, că nu vă trece prin gând să practica ţi bigamia, că nu in ten ţionaţi să răsturnaţi cu fo rţa guvernul american şi nici să-l asasinaţi pe Preşedintele Sta­te lo r U nite. Pe urmă, ve ţi răspunde şiverbal acestor în trebări, iar în unele cazuri— ;ă nu vă m ire !__vi se vor lua şi amprentele d ig ita le . Inchizitor j | vorbeşte puţin, îşi cunoaşte bine meseria şi nu se înşeală iesne.Apoi, dacă există cumva îndoeli, dacă garanţia în numerar sau în scris depusă de o persoană cunoscută, nu pare sufici­entă atunci ve ţi f i condus la Ellis Island.N ici c au to rita te în lume n'o poate întrece pe aceea a Departam entului Muncii din W ashington şi a Com isariatului Emigrării : Ellis Island poate să fie locuinţa dv. pentru o noapte, ca şi pentru şase luni, sau mai mult şi, aflându-vă odată acolo, nu ve ţi şti dacă vă aşteaptă un vapor, care să vă aducă înapoi îu Europa, sau un remorcher care să vă de­

barce la New-York, admis în mod le­gal pe te r ito riu l S tatelor Unite.De obiceiu, numai o tre im e din călă­to r ii trim işi la Ellis Island e respinsă, deoarece Consulii americani ris ip iţi prin lumea întreagă sunt foa rte severi, când dau paşapoartele şi, dintr'un punct de vedere fac o operă profund morală, căci îm piedică cheltueli za­darnice, iluzii nebuneşti şi remuşcării târzii....in vreme ce vaporul aluneca pe iângă p ier, cheiul de peatră unde va f i tras pentru debarcarea încărcăturii ome­neşti, în inima New-Yorkului, vreme neîntreruptă de un ceas, ziariştii, fo to ­g ra fii şi repo rte rii c inem atogra fic i se iau la întrecere, ca să intervieweze, să fo tog ra fieze şi să tr im ită prin radio mesagiile şi im presiile persoanelor mai cunoscute, cari se află pe bord : oameni po litic i, financiari, lite ra ţi, a r­tiş ti, stele de cinema, modiste celebre, sau mari com ercianţi. Au lista în toc­m ită d inainte şi nimeni nu scapă asal­tu lu i lor ; nu există uşă de cabină, sau adăpost care să f ie sacru, sau cu neputinţă de călcat.C e l ma! faimos d in tre to ţ i e un por­tughez, Antonio Quintero, totdeauna înarm at cu aparatul fo to g ra fic şi... o ţiga re . li cunoaşte pe to ţ i, i-a in- te rv iew a t pe to ţi, i-a fo to g ra fia t pe to ţ i. C o lecţia albumelor lui cuprinde *.oate fem eile frumoase din Îume, sosite pe calea apei la New-York, iar au togra fe le adunate de el sunt un tezaur. M ai e apoi un baron bătrân, de orig ină germană sau engleză, pe care-l vezi la sosirea tu tu ro r vapoa­re lor : nu cunoaşte pe nimeni, nu aş­teap tă pe nimeni şi cu toa te acestea, de două ori pe zi, cu punctualita tea

SUS : N e w -Y o rk -u l v ă ­zut din av ion .

M IJ L O C : Cum se tre c e de la chei pe va p o r, în p o rtu r ile bine am en a­ja te .

D R E A P T A : In tr 'o n o ap te de ia rn ă in N ew -Y o rk . M iile de lu> mini sc ân teeazâ . In d re a p ta se vede S tr. 42 la s tân g a Tim e S quare şi în ex tre m a stâng ă B ro ad w ay .

JO S : C ă lă to r i ex cu r­sion işti, îm barcându -se p en tru o p lim b a re de Du v in fcâ.

unui personaj o fic ia l, se înfiinţează la debarcader, de unde nu se îndură să se deslipească decât după ce-a coborît

'"ultimul pasager. A u to rită ţile din po rt spun . că bătrânul face acest serviciu, zi la zi, de vreo cinsprezece ani !... Când vaporul s'a o p rit şi peste cheiu s‘a aruncat puntea, începe fuga. Pasa­ge rii trebue să treacă la revizia va­mală, lungă obositoare, migăloasă, apoi să schimbe prim ele saluturi, p ri­mele jmpresii ale revederii. Şi când ies la soare, ¡dacă e !) liberi de-a se duce acasă sau la hotel, iată că a şi apărut ziarul, cu portre tu l, b iogra fia lor şi toa tă cronica că lă torie i.V iaţa vijelioasă a New-York-ului le dă, prin ziarul acela, primul semn de viaţă nouă, primul salut : acum au in tra t în vâltoare şi nu vor mai putea să scape din ea, decât în ziua când un alt vapor, îî va aduce înapoi în ţara depărta tă de unde au ven it şi pe care, în multe cazuri, ar f i fost mai cuminte să n'o părăsească...

Bătrânul Mormon

No 446

%

Ţ i aflăm, în tim pul de fa ţă , în zodia „G e m e n ilo r", perioada cea ma./ V norocoasă pentru cop iii cari vin pe lume în perechi, ori in şir de ca e

* patru sau cinci, cum a fost cazul de pomină al unei fem ei canadeze, o oarecare d-nâ Dionne, cu cele cinci fe te ale sale dela naşterea carora se împlineşte luna aceasta un an. Faimoasele surori gemene, din chiar ziua cand au văzut lumina zilei, au dobând it avufie şi ce leb rita te , iar Regele Anglie , botezându-le, au mai căpăta t şi tit lu l de „ f in e " ale M . Sale Britanice. M ed.cul lor, a tre b u it să-si părăsească toa tă clientela, pentru a se ocupa exclusiv şi in tihnă de „ f iic e le na ţiun ii". Singura nemulţum ită de aceasta g lo rie universala este mama lor, care-ar dori ca cele cinci creaturi scumpe sa fie numai ale ei. Profităm de această ocazie ca să trecem în revista ursita stranie a catorva gemeni cari, pe lângă ziua lor de naştere, mai îm part în tre e, şi aceeaş, soarta. Savantul vienez Bauer, afirm ă că există o strânsa legătură in evolufia a doua fiin ţe născute în acelaşi minut de aceeaşi mama. Şi citeaza cateva exemp e. Doi' gemeni, le iţ i la înfăţişare, ajunseseră să trăiască pâna la varsta de 60 am, fără ca vreodată să se f i iv it vreo tu rburare mai pronunţata in sanatatea lor. Starea socială a fiecăru ia din ei era cu to tu l deosebită : unul era becher şi se ocupa cu afaceri în stil mare, iar ce lla lt se retrăsese la ţara, unde-şi vedea cu hărnicie de p ro p rie tă ţile lui, înconjurat de-o fam ilie numeroasa. A proape in aceeaşi clipă amândoi au fos t lov iţi de acelaşi beteşug : paralizia p ic ioare lo r şi

D E S T I N U Lm s f i i i o i t

vecinătatea drumului de fer, care duce dela Q uîm per la C ha* f ^ n' unf * strau în asociaţie o în treprindere modesta. François locuia la Quîm per, iar trate . [ui la Lore tte , ceea ce înseamnă că în tre ei exista o depărtare de numa, tre , kilom etri. In ziua de 15 Ianuarie 1898 amândorura li s'a fu ra t toa te «conomule în sumă to ta lă de vreo tre isute de franci. Peste o saptamana, m noaptea de 23 spre 24, pe la ceasurile 3, amândoi avură acelaşi v.s : credeau ca au pus mana pe hot Săriră din pat, în prada unei nelinişti mari, fiecare chemandu-ş, fra te le ş, răscolind ca nişte sm intit! prin odăi, înebunifi de durerea ca nu puteau pnnde hoţul In d im ineaţa următoare, aveau nişte dureri de cap cum plite şi numa, cu mare g reu ta te au isbutit rudele să-i stăpânească. M artin încerca sa se arunce ,n apa râului dar fu îm p ied ica t la tim p de fiu l lui ş, m ţernat grabnic m tr o casa de sănătate. La rându-i, François, aproape la aceeaş. ora cauta sa se îndrepte spre malul apei, când fu deasemenea o p rit şi închis in acelaşr ospiciu. _A lt caz doi gemeni din Germ ania, iden tic i ca fiz ic şi moral, dovediseră mea de cop ii aceleaşi înclinări şi urmaseră aceleaşi studii. Numa, rasboiul n desparti şi fură trim iş i pe fron tu ri d ife rite . Intr'una din ziie părin ţi, primeau o scrisoare dela unul i r prin tre altele, spunea că se simte peste masura de ,ngn |o ra t ş, abatut. Auzia voci stranii, soptindu-i neîncetat în urechi ş, se credea bolnav iara leac. La câteva zile după aceea, le scrise şi al doilea c o p , I _ gemen va,tandu-se de aceeaşi in firm ita te . Când se întoarseră acasa, amanao, cazura victim e ale ace e,aş,

W r 'o l u Î l r e vestită în cercurile ş tiin ţifice , „C rim a ca destin " profesorul Lange studiază cazul gem enilor crim inali şi găseşte 13 perechi cari, rain a is an

m t t o a r e unul de altul săvârşiseră crime absolut identice m toa te amănuntele. Găseşte însă că ered ita tea în crimă e mai rară la gemen, decât la cop,,, ob.şnu.f In adevăr, la 17 perechi de gemeni, tof> fü de crim inali, s au în tâ ln it foa rte înclinări spre crimă si acestea numai la câte unul singur din doi gemen,. & Z J Z c H L i i n t e r . , , » * ; g e m e n i i s p a n io l i G . l i l l . o , i F . r n . n d o M . , e m e -

a tâ t de b ine ' încât lumea îi confunda mereu unul cu altul mea de penauerau cop ii.

G E M E N I. G E M E N I. G E M E N I... !

Am ad u n at in ac eas tă p a g in e o serie de fo to g ra f ii în fă ţiş â n d perechi de

gemeni. . u „ r rv F ifie ld din Putnam , în s ta tu lSUS : T a tà l a cinci perechi de gemeni H a r ry n n e ia am r u m •C on nec ticu t. U ltim ii doi co p ii, născut, de curând, sunt m ea ,n ea<3a n . M IJLO C : In acelaş i dispensar din Roma. două fem e, ca re se a f la u cu p a tu - rile a lă tu r i au adus pe lum e. f ie c a re , c â te t r e i co p il d e o d a ta JOS F o to g ra fia ca n ad ian e i Erneste D ionne. a n u m ita m am a a ce lo r cm c, copii gem eni, din C o rb o il (S ta tu l O n ta r io ) . F o to g r a fa e fa c u ta

trecu t. ■

0 supra-excîtarô psihică neobişnuită. Pe de-asupra, în scurtă vreme dela această întâm plare nenorocita, la fiecare din ei se iv i o fum oare la ochiul d rep t şi crize vio lente de d iabe t. A m b ii au m urit în cursulaceleiaşi săptamah,. .Profesorul berlinez Loschke, citează cazul a do, ge­meni cărora presiunea arteria lă li s'a urcat in acelaş, timp aproape îndo it decât cea normala^ Unul din ei muri în urma unui atac, iar ce lla lt rămase para­litic. De asemenea, savantul Sidel ne spune întâm pla- rea a ltor doi inşi, gemeni, cari au fost răpuşi in aceeaşi zi de crize astm atice. JPsihiatrul francez Bail, enumara câteva cazuri de boli m intale, desvolta te concom itent la câteva perechi de gemeni, la tă un exemplu straniu de „vis id e n tic '1:Doi fra fi gemeni, M artin şi François X... tră iau în

In anul 1916, se aflau la o distantă de 100 km. ş, trebu.ra_ sa f,e opera ţi de apendicită cronică aproape în acelaş, tim p deşi pana atunc, nici unul din ei nu avusese simptomeie aceste, b o a e^ Amando, p a ra s - seră casa părintească, dornici sa cutreere lumea Intaia [ap ta rea au săvârsit-o în acelaşi tim p. cu to a te ca se aflau la 200 km departe unul de altul, iar de lic te le fuseseră independente ş, d ,fen te . In aceeaş, zi isi atraseră dela două tribunale diverse, câte un an de închisoare pentru „d e lic t contra p ro p r ie tă ţii” . In tim p ce-şi ispas,au osanda amando, au ară ta t o căinţă sinceră pentru rătăcirea lor ş. au fost da fi ca exemp

Ş* ca să6 î nchee m, Ebert şi Volfgang L... do i gemeni din G er mama, au constitu it o faimoasă pereche de escroci excep ţiona l pen ru genta lor si un dar i n v e n t i v fără pereche. Reuşiseră sa stoarca ban ,

cu o iscusinţă rară, la câteva sute de inşi vest,t , pentru sgarcenia, lor. In cursul procesului şi după, apărară cu ,ndar|,re caracterul de adevar al inven tiun ii" si perfec ta lor bună c re d ita . D,n meh,soare, trim iteau a u to r ită tilo r p e tit i i şi descrierea fap te lo r în care se gaseau nascoc,,i d e n t i c e D e pe urma escrocheriilor, In 1916, Ebert a,unsese sa ducao v ia t? p e p ic io r mare şi-şi cumpărase un palat princiar, iar Volfgang locuia în tr ’o vilă rom antică, înconjurat de secretari, funct-onan, serv,-to r i în livre le si fem ei elegante... - -Acestea sunt ' câteva cazuri studiate de ştimfa. Bine nfeles insa, cazuri n e g a tve I peste măsură de rare, în trucât se poate ved, lesne c , multe alte perechi de gemeni s'au bucurat de o urs,ta norocoasa. In orice caz, e interesant de notat, asa cum af.rma Bauer ca foa rte adesea — în tr'o soartă bună ca şi într'una rea --g e m e n ,, dau impresia că ar fi aproape două p ă r* ale aceluiaşi corp, a ta t de mult se aseamanu

actele şi destinul lor... a d a.

/

S C YLLA Şl C A R Y 8 0 A IN MAREA G A LB ENA

S ‘a d e s c o p e rit în M a re a G a lb en ă din C hin a, o a lc ă tu ire cu rio asă de stânci, o c ă ro r în fă ţiş a re a m in te ţte in mod u im ito r două babe c a re se c e a rtă .

A cest câine ca re *e repede e o răd ăcină de yifo

găsită In via domnului N. M ihâetcu.N igrim . 9 *

La fe rm o din Breaza o fa c a rto fu l a c es ta , care amili

UN C A P R IC IU AL NATUI

In m unţii H c n din Germanii g o v â rfu l A hterm ann, se goseil pin care uim eşte pe toti ci» care o c ă p ă ta t numele de N m ilă. din cauza formei sole, i cocaait.

c.-sre traxnetu! fi vrcmva i-os "iifiozaiţr. El * e q ă s e ţte l in g ă

V » . " t • ' '• *

Un c a r to f pe ca re N a tu ra l-o c reeo f aşa în c â t sâ tn fătişexe un cofeluş

în prdcul peşterii unde se adăpostea cea de a doua, C arybda care era fiica lui Posseydon, zeul mărilor, şi a S e e ii (Pământul), fiindcă a luat câţiva din boii pe care Hercule ii luase dela Geryon, şi-a atras asupră-şl mânia acestuia, a fost lovită de trăznetul lui Zeus şi prefăcută în tr'o prăpastie marina.La noi, pe lângă Turda, in munţii Arieşului, o vaie întreagă este acoperită de p ie tre mici, rotunde, care seamănă în bătaia razelor de soare, cu nişte monede de aur. O curmătură adâncă desparte valea aceasta de restul lanţului. Un voevod creştin fug ind d inaintea păgânilor, şi-a luat averile cu sine. El ere urm ărit de aproape de duşmani, şi nu lipsea mult să cadă în mâna lor. Lipsindu-se de toa te , el şi-a luat soţia şi fiica a iă tu ri pe cal şi gonia cât putea. Deabia a făcu t însă câ ţiva paşi şi s'a deschis în urma lui prăpastia care i-a îm p ied ica t pe păgâni să-i mai urmeze, iar bogă ţiile sale, aurul şi nestimatele, s'au pre făcut în peatră, ca sa nu le poată lua urm ărito rii.Sunt nenumărate aceste legende şi toa te îşi au o b â r­şia în creaţiun ile curioase ale naturii, care din piatră, din co p a c i, din rădăcini, şi uneori c iila r din modeştii c a rto fi face monştri, fia re , şi chipuri omeneşti.

Dar poate toa te acestea nu sunt. decât in im aginaţia noastră. Natura îmbracă form e variate, iar noi suntem p o rn iţi să le dăm o in te rp re ta re şi un nume,

n. c.BONETA F R IG IA N Ă

In Y e llo w sto n e Pork din S ta te le U n ite , o stâncă a re a c e a s tă fo rm o de bo ne tă f r iq ia n f l-

Nu e un m onstru m ic, c a re im ită pe cel din Loch Ness, ci este un c a r to f a lc ă tu it ib acest te l spăi- m o n tâ to r.

O F IG U R Ă M IT O L O G IC Ă D IN PEATRĂ

Pe fă rm u l s ta tu lu i W ash ing ton se p o a te vedea oceostă c re a ţ ie cu rio asă a n a tu r ii, fo cu to în p e a tră . C ând b ă rc ile vin de d e p o rte oam enii văd stânca o c e a ito ca un e le fo n t de aeeeo a şi fo s t b o te io tă S tâ n c ile E le fa n ţilo r . Locul e fo a r te pericu lo s.

bulucii, s 'a g ă s i t Mişt de c â r p ă .

[picături de ploaie, topeşte calcarul, găureşte munţii, sapă bo lţi de care atârna I stalactite în ciucure, duce picătura grea de var in nemărginirea oceanelor şi c preface în scoică sidefoasă, alcătueşte puhoaie şi cu a jutorul lor rostogoleşte

I stâncile din munţi, până le preface în pulbere fină, adună apele în mări şi ie | preface apoi din nou în aburi subtili, şi de fiece dată, după e fo rtu ri de mii şi

ied de mii de ani, în tr ’o clipă răstoarnă şi d istruge to t ce-a făcu t.Dar uneori, ca şî când ar voi să facă o glumă — natura im ită, caricaturîzân-

| du-le, propriile ei opere : ea făureşte atunci din stânca de peatră, capete de oameni sau de animale, din lemnul copacilor monştri apocalip tic i, din rădăcini ¡1 fructe, fiinţe, membre şl mişcări. Im aginaţia populară a creeat totdeauna în

jurui acestor figuri caricatura le ale naturii, to t fe lu l de legende. Şi aceasta nu Ne-acum, cl din vrem urile antice. Oam enii au fost dela început im presionaţi de [aceste creaţiunl ale naturii. Cele două stânci celebre, Scylla şi C arybda, ce cu t greu puteau fi ev ita te de corăb ierii cari treceau prin stâm toarea Messinei f sunt arătate în „Odlsseea "lui Homer, cea d in tâ i ca un monstru marin cu zece

capete şl douăsprezece p icioare, fiica Iul Phorcys, care a fost svârlită in mare I in fata Carybdel. Ea a ră p it şase din tovarăşii lui Ulysse, pe cara i-a înghiţit

- "V .

Un cop de v iţe i ca re n'o fo s t s c u lp ta t din m âna om ului, ci fă c u t de n a tu ră , d in tr un c a rto f.

Zi de tâ rg în M exic .

C U 2 0 0 0 L E I P E L U N AM petrecu t de curând 6 iun! în Mexic. Şase luni m inunate. Poate că-mi veţi spune că asta n are nimic deosebit de interesant. Sunt de acord. Dar dacă aş adăuga că toa tă şederea mea in cap ita la M exicului n'a cos­

ta t pe lună, cu to tu l şt cu to tu l decât 2.000 lei, sunt încred in ţa t că vă veţi schimba părerea.De cum mi-am schimbat cei 2.000 lei, cu 70 de pesos in arg int, la una din nenu­m ăratele „ C assas de Cham bio", am fost asaltată în fa ţa uşii de o femee tâ ­nără, fo a rte frumoasă, cu p ic ioare le goale şi care-şi ducea copilaşul. înfăşat, în spinare. Loteria ! Loteria ! mi-a s triga t ea întinzându-mi un b ile t şi n'am scăpat până nu l-am cumpărat. M 'a costat 25 de centavos, ceeace vine cam 1,50 lei, şi to t cu preţul ăsta, un taxî m'a p lim ba t vreme de un sfe rt de oră până la colonia „R om a".

RAIUL PE P AM AN T

M i s'a spus mai d ina in te că voi găsi în acest ca rtie r pensiunea de fam ilie cea mai pitorească — şi to toda tă cea mai e ftină — pe care mi-a fest da t s'o cunosc.

P a ie tu l p reş ed in te lu i înMexic,

in M exic nu se cunoaşte n o u ta te a m o d e i . Som­b re ro — p ă lă r ii le şi to t­o d a tă u m brele le clasice a!e M e x ic a n ilo r — sunt din to td e a u n a moderne.

O daia care mi-a fost dată era mare, înaltă, aşa că te sim ţiai pe rfec t in lărgimea ei. Fereastra mare dădea spre privad a , curtea interioară, despărţită de sgomotul străzii p rin tr'un co ridor răcoros. Iar p ro p r ie ta r ii casei, cultivatori vechi şi bogaţi din Guanajuato, expropria ţi în virtutea re form ei agrare, tratează pe oaspeţii lor ca nişte cas­te lani.G ând iţi-vă : odaie, mesele, spălatul, repa ra ţiile rufăriei, serviciu şi alte mici avantagii care-m i ies din m inte, costă 50 pesos de arg in t pe lună, ceva mai puţin de 1500 lei, repet, pe lună IDimineaţa, ori la ce ore te-a i scula, micul dejun, admira­bil prin exotismul lui, te aşteaptă ; a lcă tu it din : o por­tocală cum n'am mai văzut, o cană mare cu lapte fie rb in te , cafea la discreţie, un ou f ie r t şî mai multe pâ in iţe spaniole delicioase.Acest mic dejun îl iau în camera mea, aşezată la apus, prin urmare în tr'o răcoare plăcută care domneşte toată dim ineaţa ; apoi către amiază, soarele începe să-şi tri* miată razele. închid obloanele, ceeace mărturisesc că nu e bine spus, căci obloanele aicî sunt un fe l de jaluzela

tWMwtftaiia m %

pundă pe rfec t do rin ţe lo r gastronom ice form ulate in inconştient, pe drumul spre casă : roşii, salată, portocale, un „bobillo" uriaş, crăpat şi umplut in felul sandwich-elor noastre, cu fr ip tu ră de căprioară, garnisit cu pere „a llig a to r" , cu smân­tână, cu fasole toca te şi cu nu mai ştiu încă ce, (vă jur că e un fe l d e lic io s !) ; însfârşit cu 2 pesos, supliment, pe lună, vi se dă la cină un ,,tam alIIsau dacă d o r iţi un pui mic, mai fraged decât cel maî fraged d in tre porum beii noştri. Deci, scăzând cei 52 de pesos p lă tiţ i pentru pensiune, mi-au rămas încă 18, pentru ceeace se cheamă in mod vulgar „p laceres".Prima nebunie a mea în această rubrică a fost să-mi cumpăr o sticlă de manzanilla, un fe l de liqueur chery sec, care se aduce d irec t depe coasta Spaniei, şi nu costă decât 3 pesos, („V a l- despino" cel mai bun din aceste vinuri, costă 4 pesos I) Nu e nevoie să vă spun că un păhărel din această băutură, de o aromă minunată, im ed ia t după masă, are un e fe c t din cele mai bune asu­pra funcţiunilor in te lectua le şi oricum înveseleşte bietul nostru tra i, cu o plăcere pe cât de reală, pe atât de nevinovată.

C UM SĂ-ŢI CHELTUEŞTI BAN II.

Au rămas 15 pesos. 6 i-am fo los it pentru „sp o rtu ri" . Vreau să spun prin aceasta că am făcu t băi de aburi, într'un „hamman 1 bun din îm prejurim i, unde aveţi to t rafinam entul therm elor luxoase din Roma antică ; masseuza din această institu ţie era o aztecă uriaşe care cunoştea muşchii mai bine decât cel mai d ip lom at masseur din Londra.

Pag. 15

No. 446

O piscină, un „te p id a r iu m " — adică o sală de gimnastică — com pletau pferfect acest specimen din mijlocul A rnerice i, dar de modă veche, orienta lă...Patru sau cincî pesos pe lună mî-au fos t mai mult decât destul pentru deplasările m e le : am făcu t drum urile cu ajutoru l uriaşelor „cam iones", autocare cu un număr de locuri ce pare ne lim ita t. Vă conduc p re tu tinden i (şi spunând p re tu tinden i nu mă folosesc de nici un a rtific iu de s t i l ) : la şcoala de agricultură din Chapingo unde Dîego Rivera, cel mai mare „fre sc is t" al epocei noastre a p ic ta t nişte grupuri adm irabile ; la Xochimilco cu grăd in ile mişcătoare din Montezuma (acest nume nu vă evocă nu ştiu ce am intire „p re ­e x is te n tă ? "); la p iram ide le din Teotihuacan, d in tre care cea în aur bate cu mult to t ceeace Egiptul poate o fe ri tu riş tilo r ce lor mai b la z a ţi; la C uernavaca, aşezată de cealaltă p a ite a muntelui, în tr'o vale trop ica lă şi rod itoa re (această excursie mi-a lăsat am intirea cea mai încântă­toare) ; la Am ecam eca, orăşelul mic dela poalele lui Ix tacihuatl, înconjurat de câm pii cu m ă rg ă rite i; la Tolupa, sat caracteris tic al m untenilor mexi­cani ; însfârşit, la Taxeo „repub lica a rtiş tilo r", unde se găsesc cei mai buni ţesă tori şi gravori din ţară la lucrul lo r migălos şi de răbdare.In partea cea mai veche a Mexicului, există un restaurant mic, numit „Las Cazuelas" (cuptoa­rele). In tri în el prin bucătărie, unde se fr ig domol, pe cărbuni aprinşi, curci, pui, şî alte păsări p lăcute M exicanilor. E unul din localurile rare unde po ţi găsi „pulque" proaspăt, care aproape nu se găseşte în altă parte . Şi se

mănâncă ,,+ortas" şi fr ip tu r i cu „m o lie " roşie sau verde, în sunetele ch ita re lo r şi câ n te ce lo r; fără să mai pomenim de dansurile indigene ale „m ariach i-lo r" , executate cu toată ardoarea şi vo luptatea p rim itiv ilo r autentic i...

UN ORAŞ PITORESC.M exico, vechiul oraş colonial spaniol, r id ica t pe dărâm ăturile fum egânde ale m inunatei cap ita le aztece a lui Montezuma, a deven it un oraş mondial decând au sosit aci Francezii. N e fe ri­citu l îm părat, Maxim ilian, şi-a făcu t in trarea în Paseo în tr ’o trăsură aurită, fab rica tă pentru dânsul la M ilano, şi începând din ziua aceea, toa te corăb iile care veniau din Extremul O rien t şi to a te vapoarele p lecate depe coastele noastre occidenta le aruncau ancora la Acapulco, aducând în pântecele lor încăr­cături preţioase, destinate „nevo ilo r de prisos" ale bogătaşilor din Mexic.Porfirio Diaz, dicta to ru l, im ita Parisul şi Londra în to a te cele (în afară de po litică , bineînţeles). Castele după moda fra n ţu ­zească, au în locuit multe căsuţe maure, cu „patios" răcoroase ; iar cismarii englezi au urm at de aproape pe concesionarii de pe tro l şi căi fe ra te . Băncile din C ity şi-au s tab ilit sucursalele în oraş, şi pre tu tinden i, în societatea aleasă, se maimuţăreau modele, moravurile şî p lăcerile bulevardelor pariziene. C â t de minunate erau to a te sub Diaz — suspină şî astăzi unii bătrâni, cari au păstrat nostalgia acelor zile de lux frene tic .Dar astăzi, după vreo duzină de revo lu ţii făcu te cu scopul de a sfârşi cu revo lu ţiile , M exico vrea să fie „a ! M exican ilo r". S'a te rm ina t moda din secolul trecu t cu „sânge pur spaniol" ; d im potrivă , conducătorii ţă r ii proclamă astăzi cu mândrie moştenirea indiană pe care o datorează străbunicelor indigene care s'au m ărita t cu înv ingă to rii. Uu Spaniol pur în 1935 nu maî este decât un b ie t em igrat din Andaluzia, de curând ven it în Mexic, spre a scăpa de m izeriiie ţă r ii de obârşie, şi s tab ilit a ici în vreo stradă „negustorească", fie ca văcsuitor de ghete, f ie ca vânzător de chilis...

UNDE SE LĂMUREŞTE TOTUL Veţi în treba cum se poate tră i a tâ t de e ftin în tro 'ţa ră a tâ t de bogată în desfătări ? Răspunsul nu e greu de găsit. II ve ţi în ţe lege când ve ţi afla că în M exic po ţi găsi un bucătar d in tre cei mai buni cu 15 pesos (450 lei) pe lună ; că o curcă grasă costă 6 0 — 70 le i; şi că Senora din pensiunea mea de fam ilie , şofeurul autobuzului, azteca uriaşe, care m'a masat în „ham an", e tc. etc. primesc pentru munca lor salarii carî aci sunt ob ic i­nuite dar care în oricare altă ţară occidentală, ar f i socotite ca neomenoase.Aceasta din pricina că în M exic to tu l se găseşte la acea etapă unde viaţa agricolă e în fruntea tu tu ro r ocupaţîunilor, unde roadele pământului sunt lucruri care se po t încă ris ip i ; unde ţăranul se mulţumeşte să vândă pe nim ic o căruţă de fân şi să transporte marfa, kilom etri în treg i, ca să se înapoieze seara în tr'o colibă murdară, petrecându-şi o bună parte din noapte ca să cânte din chitară...N 'am însemnat în această scurtă povestire „b u g e ta ră ", nici magazinele de lux depe C aile de M adera , nici pulpele de broască dela Prendes, nici cocktail-urile dela Mae's, nici vân­zările la lic ita ţie , unde nobilii ru inaţi oferă b iju te riile lor, spre a-şi prelungi cu câteva luni încă un tra i de trândavi ra fina ţi. N 'am Spus nici un cuvânt, nici despre vânătorile din Acapulco, unde sunt doborîte pisici uriaşe, nici despre p lim bările cu avionul până la peninsula Yucatan, unde po ţi găsi an tich ită ţi indiene. Voi vo rb i despre acestea cu a lt prile j, când mă voi duce în M exic cu punga mai doldora. Deocamdată, cred c'am doved it că a tră i în M exic cu 2.000 lei pe lună, nu este nici o umi.inţă, ci o plăcere... L.

şi numaidecât după masă, îmi fac siesta reglem entară. Dar era cât p 'aci să u it să vă descriu această a doua masă ; o supă mexicană (adică p regă tită cu zeamă de carne şi având o aromă necunoscută în ţă rile unde supele sunt extrase din legume anemice) ; două mâncăruri de carne garnisite, d in tre care una întotdeauna din curcan fraged , preparat cu „m olie", roşie ca sângele. Mărturisesc că pentru gustul meu sosurile indigene erau un p ic prea p i­perate, dar e o chestie de obic inu in ţă , aşa încâ t chiar dintr'a doua săptămână mă dădeam în vânt după amin­tita „m olie" cât şi după „rellenos" care mai târziu a devenit fe lu l meu favo rit,

PLACEREA TRÂNDĂVIEI

In tim pul siestei, ca de a ltm in teri toată ziua, stă la dis­poziţia mea la Senora, care este corespunzătoare chelne­rilor noştri, dar cu mult mai serviabilă. O ricare din dorin ­ţele mele transmise acestei Senora, este im ed ia t satis­făcută de către stolul de „c riad as" — mărunte servi­toare, la to a te — care în această ţară nu lipsesc nici din casele cele mai umile.Seara, după alergătura prin oraş, după vizite, excursii, etc. te înapoiezi obosit şi flămând, „cena", cina uşoară, care se serveşte în tre 8 şi 12 noaptea, pare să cores-

S e a ra , când se în to a rc e la c o lib ă , — o r ic â t de g re a a r fi fo s t munca de peste zi — M exican u l îşi ia c h ita ra şi-şi c â n tă seren ad a .

RHPag 16

O femei? esch im os, c o r e a î i i v ă f a t d e la eu ro p e n e t o a t e p a c a te îe ş i î n g r i j i r e a f r u m u s e ţ i i !

5 E credea ca cei mai inactivi locu itori ai pământului ar f i aceia din ţinu tu rile binecuvântate cu un clim at trop ica l şi o abundenţă de hrană, ce n'aşteaptă

decât să fie culeasă. Dar după căpitanul Peter Freuchen, exploratorul danez, rasa cu cea mai redusă energie şi am biţie , este aceea care trăeşte într'un c lim at de veci- nice gheţuri. Aceştia sunt Eschimoşii, cari dacă nu muncesc, suferă de foam e şi cari to tuşi adesea nu se gândesc să-şi facă provizii, ajungând chiar să moară din cauza lipsei de alimente.Freuchen este un îndrăzneţ explorator, întors de curând din regiunile arctice, iar conferin ţe le pe care le-a ţinu t, recent la M ontreal, fac să pălească în bună parte aureola de g lorie pe care o dă­deau până acum presupusele prim ejd ii, acestor în treprinderi. La începutul uneia din aceste conferinţe, exploratorul a p ro iecta t pe un ecran imaginea uneia d in tre acele aventuri arctice, ce pasionează publicul, Se vedea acolo o sanie arctică, în tr'o situaţie precară, pe marginea unei prăpăstii de gheaţă. Lângă ea sta căp i­tanul Freuchen, după toa te aparenţele, la un m ilim etru de moarte, deasupra abisului, ce i se căsca sub p icioare. Insă conferenţiaru l s’a g ră b it să spună :„A ceasta este una d in tre im aginile tip ice pe care vi le servesc exp loratorii. Suntem o b lig a ţi să aducem astfel de scene, pentru a da tu tu ­ror ce lorla lţi un sentiment de mulţumire că sunt acasă. Dar după ce-am pozat pentru lua­rea acestui clişeu, am tras săniuţa înapoi, pentruca ceva mai departe să găsesc sloiul în treg şi să-l străbat cu cea mai mare uşu­rinţă. Cu aceasta nu vreau să spun chiar că riscul şi aventura nu mai există, în această parte a lumii, dar în zilele acestea când aero­planele şi progresele ştiin ţe i sunt puse la dispoziţia exploratorilor, exped iţiile nu mai în­tâm pină d ificu ltă ţi, chiar a tâ t de mari, cum se crede în deobşte".P e t e r F r e u c h e n a avut însă adevărate aventuri. Nu e mult de când a explorat îm­preună cu K n u d R a s m u s s e n o mare parte din regiunea golfu lui Hudson. In 1928, el s a dus în Rusia A rc tică , fiin d apoi angajat în *•*expediţia întreprinsă pentru căutarea lui Amund- sen, care se pierduse în încercările sale, de-a veni în ajutorul exploratorului ita lian Nobile.Şi recent a făcu t mai multe că lă torii în S roen- landa şi Alaska. in cercurile exp loratorilo r

O fo tă d u c e sp ate : ceiul la

tâ n ă ră îşi su rio ara în aşa-i obi- Eschim oşi.

unde, recunoaşte şi el că recentele denunţări făcu te asupra acestei profesiuni, ar putea fi p riv ite cu neplăcere, trece totuşi d rep t un orfi care cunoaşte, mai bine decât oricine, viaţa Eschimoşilor. „Eschimosul este cea mai leneşă creeatură de pe suprafaţa Pămân­tu lu i". acestea au fost prim ele cuvinte ale căpitanului Freuchen, atunci când a fost rugat să vorbească despre oamenii nordului. Şi

pentru a ilustra aceasta a început a povesti că a văzut odată un grup de Eschimoşi apropiindu-se cu bucurie de cadavrul unei balene, aruncată de valuri pe ţărm, lângă colibele lor. Mărimea animalului îi aproviziona cu hrană pentru întreaga iarnă şi aceâsta e doar problema esenţială a v ie ţii lor. Se aştepta să-i -vadă tă iând în bucăţi această uriaşă comoară şi punând-o la păstrat. Dar spre marea-i mirare, Eschimoşii, după ce tăiară o mare halcă de carne, se lăsară jos şi începură să mănânce, mestecând repede şi îngh iţind cu grabă. A po i se întinseră şi se odihniră puţin, iar după digestie, in trară în co­libe le lor.C ăpitanu l Freuchen îi întrebă atunci, pentruce nu luau o parte din carne cu ei dar i se răspunse că erau prea obosiţi şi că aveau de gând să vie în ziua urm ătoare pentru aceasta. A doua zi însă, ba­lena fusese luată iar de valuri şi tâ rîtă în larg. A ltă d a tă , exploratorul, spune c 'ar f i fost vreme în­delungată oaspetele unui pântecos şi vesel Eschi­mos. Iarna se apropia, dar prie tenul său nu părea să aibe vreun gând de aprovizionare. Freuchen ¡1 mustră, spunându-i că trebu ia să pornească numai­decât la vânătoare, dacă voia să aibe tra iu l asigu- ra t pe iarnă, dar Eschimosul îi răspunse că din mo­ment ce aveau un oaspe, se găsea da to r să stea şi să-i ţie de urât. Trei luni mai târziu, când explc ra toru l se întoarse pentru a-şi vedea prietenul, nu-l mai recunoscu se micşorase şi se uscase într a tâ t încât părea un schelet ambulant.Semnui esenţial al frum useţii, la Eschimoşii, spune Freuchen, este un nas mic. Fata cu cel mai mic nas este frumoasa satului şi are cel mai mare număr de pre tendenţi. Intr'un sat eschimos, explora­to ru l a găsit o fa tă al cărei ta tă fusese probabil un alb, căci pentru rasa sa, avea un nas neobici­nuit de mare şi fap tu l o mâhnea grozav. Sosirea lui Freuchen în sat fu întâm pinată cu mare bucurie din partea acestei fe te şi a mamei sale, dintr'un m otiv pe care în curând avea să-l descopere Apropiindu-se de el, mama îi spuse că se bucur* mult de sosirea lui, deoarece se afia acum in sa> cineva şi mai urât decât fiica sa.

O altă caracteristica a Eschimoşilor, după trândăvie, este osp ita lita tea. Şi in uneia din ob ice iurile lor se asea* mănă cu Chinezii.Ca şi am fitrionul ch inei, Eschimosul îşi întâmpină oaspele văitându-se. că are o casă săracă, că e un vânător nedibaci şi că nu-i poate o fe ri decât o masă extrem de modestă. Şi după ce l-a asigurat că mâncarea nu e de mâncat, dă ordin să se servească masa. Soţia lui face o fic iu l de chelner. Vărîndu-şi mâinile în tr'un vas, scoate bucăţi de carne, de pe care linge zeama.„Hrana ¡or — spune Freuchen — nu e rea, dar apa de băut e o rib ilă . Constă în zăpadă, to p ită într'un vas de gătit, care nu se spală mai des de o dată pe an, aşa că apa ara culoarea unei cafele slabe şi gustul unei otrăvi grozave".„A sta la un ospăţ eschimos până ia sfârşit, este pentru orice explorator un act de adevărată v ite jie — spune Freuchen. El n'a putu t-o face până acum şi totuşi, a te opri din mâncat , înaintea ce lo rla lţi ar însemna o nepoli- teţe, fa ţă de am fitrion. Deaceea ex­ploratorul, dacă intrând în tr 'o colibă, găseşte oamenii la masă, se în tinde imediat pe jos şi „adoarm e". Eschi­mosul nu te trezeşte n iciodată din somn deoarece e convins că atunci când omul doarme sufletul i-a părăsit temporar trupul şi o rechemare bruscă ar putea f i fa ta lă .Copiii Eschimoşilor sunt botezaţi după rudele moarte, deoarece ei cred că în noul născut s'a incarnat sufletul

celui m ort. La naşterea unui cop ii, Eschimoşii strigă unul după a ltu l nu­mele părin ţilo r şi strămoşilor lor. Dacă copilul plânge, numele este abando­nat, dar dacă se opreşte din plâns, înseamnă că numele care a fost s tri­ga t în acel moment este cel ce î se cuvine. Numele dem aterializat care, după cred in ţa lor, se învârtea afară pe lângă uşe, împreună cu a ite nume stinghere, aşteptând să fie chemate, părăseşte grupul şi se repede în „¡g loo*' {colibă), luându-şi în stăpâ­nire copilul, care devine ind iv idu l al cărui nume îl poartă.Vorb ind despre această tra d iţ ie , C ăp i­tanul Freuchen a povestit cazul unei fem ei eschimose, care-şî mâncase soţul împreună cu cei patru cop ii, în cursul unei ierni când hrana fusese neîn­destulătoare. Faptul acesta n'a a fec­ta t-o însă prea mult, pentruca şî-a luat apoi un a lt bărbat, cu care a avut a lţi patru copii, botezaţi după mult iu b iţ ii săi d ispăruţi.Dar Eschimoşii procedează astfe l până şi cu animalele. C ăpitanu l Freuchen a vru t să cumpere odată un câine dela unul din ei, care i-a răspuns că nu-l poate vinde, deoarece este „bun icu l lu i" .

O ric e v iz ită în ţa r a lo r, bu cu ră pe eschim oşi, c ă c i ei ştiu că c iv il iz a ţ ia le tr im ite de f ie c a re d a tă c â te ce va nou.In fo to g ra f ia n o as tră , es­chim oşii se bu cu ră c'au p r im it o lam pă de b ic i­c le tă .

O fem ee eschimos pu r­tâ n d c o a fu ra , aşa cum nu m ai este m o d e r n nici p r in tre c o o n a ţio n a lii ei.

Eschimoşii se a p ro p ia rá veseli de ba len ă , tă ia r ă o b u c a tă m are , pe ca re o m ancará pe loc, d a r lă s a ră s trâ n g e re a de p ro ­v iz ii pen tru ziua u rm ă­to a re , p e n tru c ă se s im ţiau ob osiţi. A doua zi însă, ba len a fusese tâ r â t ă ia ­ră ş i în la rg .

Vreţi sa vă FERIŢI RUFELE de stricăciuni ?S p ă la tu l rufelor în apă leşioasă, vă scuteşte de a !e freca prea mult şi ştifi doar că frecatul exagerat al rufelor le distruge. Dar pentru spălatul rufelor ap3 obişnuită esfe prea aspră. Cum să-i înlăture asprimea făcând-o leşioasă ? Există un sin^ir mijloc: .S O D IL *. U n produs românesc nou, introdus de curând, care a fost supus tuturor încercărilor şi a dat

rezultate minunate.

£ .S O D IL" face apa leşioasă, sporeşte clăbucul, economi­seşte munca şi totuşi rufele sunt de o albeajă sclipitoare.

| ) « S O D IL ” nu taie rufele I

Î N T R E B U I N Ţ A Ţ I

D O A M N E L O R !Vopsitu l pâru lu i, în cele mai fru. moaşe culori naturale precum şi o i - duJafiuni perm anente, execută ire­proşabil C o a fo ru l François, Strada

Edgard Quinet, 7. Telefon 3-01-23

Institut medical cosmetic

Str. li-reEoiantf 3, Bucureşti III Telefon 4.59-22. C onsult l l - l , 5-S sub con du ceres uiHii m edic d er­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de că ­tre specialişti în toate tărimu- rile cosm eticei.în lăturarea radicală a periloi de prisos, prin diaterm ie, în­grijirea frum useţei şi a trupu­lui, etc.

CE ESTE LA LOURDES ?

Minunea dela M ag lav it a făcu t să se pomeneaşcă prin ziare şi des* pre Lourdes. C e-i acolo ? E interesant să dăm câteva amănunte pen tru c it ito r ii, cari nu cunosc chestiunea.Lourdes este un orăşel vechi francez, situat în Pirinei, lanţul de munţi de la g ran iţa franco-spaniolă.M ai e şi un castel vechi acolo, un fe l de ce ta te , rid ica tă prin evul mediu, pe z idurile în tă rir ilo r bătrâne romane.Din tim pu ri străvechi se aflau, în apropiere, şi nişte peşteri c iudate, d in tre cari una menită să o b ţie o faimă mondială : G rota Massa- b ie lle .Până la 1858, loca lita tea Lourdes era obscură; nu se vorb ia nimic despre dânsa. Dar în ziua de 11 Februarie, a acelui an, s'a svonit

No. 446

B ire ric a r i d i ­c a t ă la Lour­des, lân g ă peş­te ra u n d e a a p ă ru t S fân ta F e c io a ră .

— Pag. 18

SFINŢI $ 1 LOCURI SFINTEca o ţărăncuţă — desculţă, murdară şi aproape desbrăcată, în e ta te de vre-o doisprezece ani — ar f i văzut, în deschiderea luminoasă a uneia din peş­te rile bătrâne, pe Sfânta fecioară, în persoană I Copila, o oareşicare Bernadetta Soubirous, căuta prin pădure, vreascuri, pen tru fam ilia ei, tră ind în mizerie.întovărăşită de a lte două copile, aceste nu zăriseră minunea. Bernardeta susţinea însă că o văzuse pe M aica Domnului, înconjurată de o aureolă luminoasă; — la spatele unui tra n d a fir sălbatec, îm brăcată în alb, purtând o cingătoare albastră, de care atârnau tranda firi. M a i avea flo ri şi la p icioare.Timp de cinsprezece zile, în şir, Sfânta arătare ar f i apărut ţărăncuţe i, în aceeaşi peşteră. Lumea din orăşel, începuse acum să o întovărăşească, dar nu vedea niciodată nim ic. Totuşi credincioşii erau to t­deauna foa rte mişcaţi...In cele din urmă, preotul parohiei propuse o probă : dacă în tim pu l minunii, care se repeta mereu, va în flo ri creanga desfrunzită de tra n d a fir i, de la in ­trarea în peşteră, atunci o va crede şi el pe Berna­de tta .Dar tranda firu l sălbatec fu neînduplecat I O re în treg i, a aşteptat, în zadar, mulţimea, care sosise din vale, la vestea că la peştere se va pe­trece o minune. Trandafirul a rămas cu crăcile negre. Totuşi svonul apa riţie i sfin te i, în loc să se potolească, s'a lă ţit şi mai m u lt.In s c u rt; peştera dela Lourdes a deven it cu tim pul locul de pelerinagiu al lumei credincioase nu numai din Franţa, ci din întreaga lume. S'a c lăd it acolo, pe stânci, o catredală, care — înainte de răsboi — costase două m ilioane de franci, adunaţi, ban cu

F R A N Ţ A , R U SIN ACEST ARTICOL SE DAU AMĂNUNTE DESPRE CELE-BRA LOCALITATE LOURDES,DIN FRANŢA.

S tâ n g a : P e le r in a j la' L o u rd es ; D re a p ta : P e le r in a j la M aglavit. In m ijlo c : D oi inşi care au fo s t la M aglavit ş i cari bolnavi f i in d s ’au tăm ăduit.

ţ 7 REMURILE gre le prin care trecem , ră tăcirea morală, nesiguranţa zilei de mâine, grava criză economică din în treaga lume şi penib ila

încordare, în care ne m enţine perspectiva unui nou răsboiu mondial, a de term inat un desechilibru sufletesc, ce a pus stăpânire aproape pe to ţ i locu ito rii p lanete i.A m putea zpune că e un fe l de psichoză contagioasă.In nesiguranţa pentru ziua de mâine, ne agăţăm de un pai.Biata om enire caută scăpare oriunde. A s tfe se explică năvala de gh ic ito ri, vraci, sp iritiş ti, ilum inaţi, re form a­to r i şi inovatori re lig ioşi... M isticismul găseşte, în ase­menea îm pre jurări, poarta larg deschisă în sufletele oamenilor.Un mare învă ţa t a spus că ştiin ţa e anticamera na­tu rii, Numai când se întredeschide puţin uşa. zărim, în fugă, câteceva. M intea omenească ghiceşte unele lucruri, dar nu pricepe to tu l şi nici odată nu va putea pătrunde ta ine le grandioase ale f ir i i.Din această pricină, d ibu irile unei noi ş tiin ţe dau to tdeaune prile j şarlatanilor să-şi facă şi ei mendrele, după cum misticismul relig ios e princios speculanţilor cu cele sfinte.

M orefe Voeved MIHcsî a! României a v iz ita t expoziţia din Bruxelles

— Pag. 19

Richard Tauber şi logodnica sa la

PistyanC â n tă re ţu l R ich ard T a u ­b e r şi lo g o d n ica sa en­g lezo a ică , a r t i s t a de cinem a D ian a N e p ie r, au fo s t la P istyan . D eo d a tă , pe n e a ş te p ta te , a a p ă ru t cc i so ţia lui T au b er, d -na C h a r lo t ta V ankonti - T a u ­ber, cu c a re a r t is tu l e în d iv o r ţ. Se p a re insă că R ich ard T a u b e r re g re tă pe fo s ta lui soţie pe ca re o mai iu beşte încă, d e ­o a re c e o r i de c â te o ri o în tâ ln e ş te e p ro fun d a- fe c ta t , ia r gândul îi este to td e a u n a la ea.

ban, dela credincioşi. La început, a u to rită ţile din Lourdes au vo it să o izoleze pe mica Bernadetta, pe care o considerau ca având ha luc inaţii. Era chiar vorba să se zidească intrarea grotei, dar m ulţim ea fe rve n ţilo r s'a a g ita t cu a tâ ta energie. în cât au to rită ţile au tre b u it să renunţe la in ten ţia lor.

ISVORUL SFANŢ

întâmplarea a făcu t ca în aprop iere să se găsească şi un ¡svor, care a fos t decla ra t fă că to r de minuni.In curând, m ii şi m ii de pa ra litic i şi a lţi bolnavi începură să se reverse în loca lita tea făcă toare de minuni. Toţi plecau cu câte o sticluţă de apă sfântă.Faima loca lită ţii Lourdes creştea din zi în zi. M işcarea luând proporţii neobişnuite, marele rom ancier al secolului trecu t, Emil Zola, se sim ţi şi el o b liga t să consacre un volum lo ca lită ţii unde se născuse Bernardetta.Orăşelul din Pirinei este socotit, în zilele noastre, ca un loc de pelerinagiu, d in tre cele mai vestite , din întreaga lume. A trebuit să se construiască acolo, cu tim pul, şi o cale fe ra tă specială, deşi imense procesiuni re lig ioase continuă să se facă şi azi to t pe ¡os, lumea venind din mari depărtă ri. In unele zile orăşejul are aspectul unei ce tă ţi sfinte, ca Roma sau Ierusalimul.

O VERSIUNE C IU D A TĂ

lată o versiune ciudată care circulă în Franţa, încă din enul 1858, cu priv ire la explicarea m inunii.O elegantă şi graţioasă doamnă, din Lourdes, al cărei nume era spus la ureche, îşi dăduse o în tâ ln ire discretă, cu un o fiţe r de cavalerie, în una din peşterile de la marginea oraşului, când de-odată văzu sosind pe Bernardeta.Având o insp ira ţie subită, e leganta doamnă eşi din g ro tă , cu intenţia de a o îm pied ica pe fe t iţă să in tre înăuntru. Bernardetei i se păru însă, că vede o arătare sfântă... A facerea complicându-se cu oareşicare fenomene de autosu­gestie, şi de com plic ita tea comercială a unor persoane interesate în cauză, s'a născut fa im a Lourdes-ului — spun unii bătrâni de prin partea locului, contim porani cu Bernardeta.

APA DELA LOURDES SE C O M E R C IA L IZE A Z Ă Şl IN R O M A N IA

Gion ne povesteşte, în „Is to ria Bucureştilor", cum pe vremuri călugării greci, ş ire ţi „aduceau apă s fin ţită " tocm ai de la Ierusalim ISosia „h a g iu l" cu câ te doi, tre i măgăruşi, purtând ploşti cu „apă s fin ţită ", care apă se -d is tribu ia credincioşilor, în fr'un fe l de opa iţe mîcî de păm ânt ars, în preajma mănăstirii Sărindar, pe locui unde, e acum palatul Cerculu i M ilita r.Dar „apa s fân tă" se îsprăvia repede, căci credincioşii erau mulţi, ia r p loştile erau puţin încăpătoare, l-ar f i tre b u it grecului o caravană întreagă de cămile, nu de măgăruşi, spre a satisface pe toa tă lumea.Noroc că Dâm boviţa, necanalizată pe atunci, curgea prin apropiere — observă G ion — astfel că p loştile go lite se puteau umplea repede la loc.Se pare că azi a d ispărut în România com erţu l de apă sfântă „adusă de la Ierusalim ".In schimb, credincioşii cumpără apă de la Lourdes, care se vinde la C ernăuţi pentru Am atorii din Bucureşti, şi la Bucureşti, pentru cei din C ernăuţi. Schimbul se face prin poştă, în stic luţe pecetluite şi e tiche ta te cu tâ lc, aşa ca să facă o cât mai mare impresie, asupra naivilor, cari îşi închipue că plătesc cheltuelile de că lă torie şi sacrific iile personale ale pretinsului pelerin, care-ar f i adus miraculoasa apă, bună de leac, sau pentru alte minuni, tocm ai din m unţii râpoşi de la graniţa Spaniei.Banii româneşti nu se maî duc azi la muntele A tos, ci în Pirinei...

PELERINAGII NESFÂRŞITE

Ziarele povestesc că în Duminica trecu tă au fost şaizeci de m ii de oameni la M ag lav it.Nişte re fug ia ţi ruşi, cari trăesc la Bucureşti, ne istorisesc că au asistat, în Rusia, la o procesiune asemănătoare, to t la un sfânt, dar la care au luat pa rte peste două sute de mii de oameni, conduşi de mii de p reo ţi, în cap cu m itro p o liţ ii şi chiar nenorocitul Ţar Nîculae al ll-lea.In numărul v iito r vom descrie această procesiune, la care a participat, cu mare fast, în treaga fam ilie im peria lă rusă.

ALEX. F. M IHAIL

No. 446

Stimată Doamnă!

M uiDvikisbiă !

Un ten frum os şi fraged

— şi o p ie le rezistentă

ve fi avea în treb unjând

regu la t

T u b u ri Lei 3 0 — şi 4 5 '—

C u tii Le i 1 6 '— 7 2 —

Concursul pentru alegerea unor elemente de teatru va avea loc la 18 August

Unde fi-a î p ro cu ­ra t această maşină de g ă tit cu petro l ? C um , a rde cu f la ­cără a lbastră fă ră p r e s i u n e şi fă ră m i r o s ? — D a...

M 'am convins că g ă te ş te m inunat, repede , c u ra t şi p rez in tă o e c o n o m i e pen tru o r ic e g o sp o d ă rie !Prospecte şi demonstrafiuni gratuite cu toate noile modele

DEMONijjrezen ta n fa G en era lă p e n tru R om â n ia /Maddin.

S .A .R . B u cu reş ti S tra d a R e g a lă N o. I I b is

DEPOZITARI : T im iş o a ra , S tra d a I. C . B ră t ia n u N o . 33 # C ern ă u ţi, S tra d a Kegxna M n r ia N o. 29 # C lu j, S tra d a M e m o ra n d u lu i N o 13 # C fiiş inău , S tra d a A le x a n d ru ce l B u n N o . 73 # B ră ila , P a la tu l G en era la .

' f / J

BOLNAVI de PLÂMÂNI!MII D E B O L N A V I V IN D E C A Ţ I

Cereţi imediat cartea asupra

METODEI NOI de NUTRIŢIE,care a salvat pe mulţi- Această metodă poate fi adaptată oricărui regim şi ajută a învinge repede boala. Sudoarea noaptea şi tuşea dispar, greutatea corpului se urcă, şi o calcificare treptată opreşte

suferinţele.

OAMENI SERIOŞIai ştiinţei medicale confirmă eficacitatea metodei mele, şi sunt de acord cu întrebuinţarea ei. Cu cât mai repede se începe cura cu atât mai bine.

G R A T I S Ş l FRANCOprimiţi cartea mea din care veţi afla multe demne de ştiut.

Deoarece editorul meu trimite în total numai1 0 .00 0 bucăţi gratis

scrieţi imediat, pentru ca şi Dv. să fiţi printre primitorii fericiţi. Este suficient o carte poştală la adresa de mai jos:

Ernst Pasternack, B erlin SO, M ichaelkirchplatz 13, Abt.Z.596

P Â N Ă în ziua de 8 August se p o t înscrie candidaţi, ¡a concursul in s titu it de noi, spre a alege câteva elemente de teatru ,

care să f ie angajate la A lham bra.

Concursul va avea loc in ziua de 18 August. El a stârnit mult Interes şi fără îndoială că va con­stitu i un adevărat eveniment tea tra l. Dovadă sunt Sutele de înscrieri şi nenumăratele în trebări care ne-au parvenit. Bineînţeles că nu lipsesc — antic i­pat to t fe lu l de in te rvenţii şi scrisorile. Avem la redacţie unele adresate „personal" s im patic ilo r d irecto ri aî tea tru lu i A lhambra, d-nîi Vlădoianu şi Constantinescu. Cu riscul de a decepţiona anumite speranţe, facem cunoscut tu tu ro r candi­da ţilo r că juriul va f i surd, la orice fe l de in te r­venţie şi nu va avea urechi şi ochi decât pentru o dreaptă apreciere, a celor cari se prezintă. Revista noastră, care are o experienţă veche în organizarea de concursuri, va organiza şi pe acesta, în aşa fel, încât nici un argum ent să nu tragă in cumpăna în care se vor cântări ca lită ţile con­curenţilor.

D irectorii tea tru lu i A lham bra, cunoscuţii humoriştî N. Vlădoianu şi N. Constantinescu in iţia to rii şi cei d in tâ i in teresaţi în concursul pe carel-l o r­ganizăm — se află actualmente la Braşov, unde-si term ină piesele ce vor form a reperto riu l de toamnă. O lună au stat la M angalia, de s'au p ră jit la soare şi în trecere prin Bucureşti ne-au făcu t o vizită la redacţie . Cu acest p rile j am precizat câteva amănunte ale concursului.

V O IM VEDETE N O U I

„Teatru l zilei — la noi ca peste to t, în revistă „ca şi în comedie sau dramă •— cere mereu „a lte vedete. Publicul exigent vrea să vadă „ch ipu ri noui, ta len te noui, tem peram ente noui — ne spune d. Vlădoianu . — Teatrul de re- „v istă , care la noi are o stră lucire ce poate „r iva liza cu occidentul, nu e lip s it de mari „ta le n te actoriceşti. Ansamblul nostru dela „A lham bra face dovadă deplină, a acestei a fir- „m a ţii. Ne trebue însă în acest ansamblu şi „e lem entul de „n o u ta te ". Ţin să subliniez că „nu dorim pur şi simplu chipuri decorative „noui, ci elemente de prim rol. Acesta e în­ţe le s u l concursului pe care îl organizăm, îm- „preună du d-voastră. Tânăra pe care o vom „a lege ca , Miss A lham bra", un june prim „şi a lţi patru tine ri şi tinere , vor obţine „dela noi angajam ente anuale şi salarii, „ce se pot rid ica până la 30.000 lei lunar. „Bineînţeles, ce beneficiara unei asemenea „angajam ent nu poate f i o simplă figurantă, „c i trebue să fie o vedetă reală. Să nu se „creadă că vedete nu pot fî decât acele „t in e re care au făcu t un stagiu de teatru ,

Cei doi directori ai teatrului Alhambra, Nic. Constantinescu si N. V l ă d o i a n u .

„Jou jou Pavelescu, Yvone Demetriade, Mya „S teriade, O lga Solomoneanu, ca să nu citez „d e câ t din tea tru de revistă, au debu ta t dela „începu t ca elem ente prime, cu contracte im- „p o rta n te şi laolaltă cu cele la lte vede te ".

SINGURELE C O N D IŢ i'JN I : F R U M U S E Ţ E , T I N E R E Ţ E Şl APTITUDINI ; DE REST NE

ÎN G R IJ IM N O I.

C e la la lt d ire c to r autor al A lham brei, d. N. C o n s t a n t i n e s c u , care e şi d irectoru l de scenă şi regisorul spectacolelor de reviste şi comedie muzicală dela Alham bra, adaugă, la cele spuse de d. Vlădoianu :

„C e rem cand ida ţilo r şi candidate lor tre i ca lită ţi: „frum useţe, tine re ţe şi ap titud in i. Nu e nevoie „d e o p regă tire specială. Scena e adevăratul „conservator, adevăratul laborator în care se „învaţă arta actorului. In special revista e un „gen care însumează pe toa te ce le la lte genuri, „de la lirică la coreografie şi la dramă. O bună „vede tă de revistă ar putea juca cu succes „în orice gen de teatru , iar fără experienţa „d e scenă, nici un artis t de orice gen, nu are „m ai multe şanse decât un simplu debutant „în revistă.„Vreau să precizez că dela toamnă, Alhambra „se va consacra exclusiv revistei de stil, în „care jocul de scenă, muzica, decoraţiunea, „co reog ra fia vor f i chemate la o conclurare „arm onică pentru realizarea unui spectacol „ in e d it publicului nostru. Vom inaugura revista „cu suită, în care o parte anecdotică va forma „f iru l conducător al acţiun ii, dealungul celor „20 30 de tab louri. O tânără pereche, pe „ca re o aşteptăm în concursul „R e a lită ţii Ilus­t r a t e " , vor f i e ro ii acelei vesele şi surprin­z ă to a re acţiuni din revista noastră".

Concursul pentru a leg erea clem entelor de te a tru va avea loc Duminică 18 August, in grădina A r p a (fo s t Colos) din Calea Victorie i.Juriul, prezidat de d. Eugen Titeanu, subsecretar de Stat la m inisterul de interne va f i alcătuit din d-nii :Tony Bulandra, d irectoru l Teatrului Regina Maria ; Scarlat Froda, d irectoru l ziarului „R am pa" ; Va- sile Timuş, cronicar te a t ra l; Ion Nona Otescu, d irectoru l Academ iei regale de muzică şi artă dram atică ; Soare Z. Soare, d irec to r de scenă la Teatrul N a ţio n a l; com pozitorul Ion Vasilescu; A . Mânzatu ; Costică Toneanu ; p ic to ri! Ion Anestin şi A iexandrescu-Caramanlău ; Ionel Ţăranu ; Sică Alexandrescu, d irectoru l Teatrului Vesel ; Nic. Constantin, d irectoru l revistei „R ea lita tea Ilus­tra tă " ; N. Vlădoianu şi N. C or stantinescu, directorii Teatrului Alhambra.

ÎNTREBUINŢAT! r m,ADMIRABILELE _ D L t I / PRODUSE

d e

Parîs APÂ DE COLONIE.PUDRĂ. FA R .D .ROUGE INALTERABIL ____REPR. G-/Â : N. H. BALTHAZAR, BUCUREŞTI, ŞELARI 7

r

CARANTINĂ PENTRU OBIECTE DE MUZEUMuzeele se în g rijesc de p ă s tra re a în bună s ta re , de „ s ă n ă ta te a " c o m o rilo r lo r. T o t ase­menea cum se fa c e c a ra n tin ă p en tru oam en ii c a r i vin din co n tin en te b â n tu ite de m oiim e, ♦of aşa o rice o p eră de a r tă ca re soseşte în muzeu, venind din A m e ric a , A fr ic a , A u s tra lia ţi Asia, treb u e să stea un tim p în lăzi e rm e tic inchise, unde ae ru l se în locu eşte cu gaze ♦oxice, care să d is tru g ă o rice b o a lă a o b iec tu lu i : m olii, c a r ii, b a c ili de b o a la somnului şi microbi de a le b o a le to r p ro p rii.In fo to g ra fiile n o astre se ob servă cum o b ie c te le de a r tă sunt t r a t a t e de oam eni ca re poartă m ăşti de a p ă ra re , a t â t c o n tra gazu lu i to x ic , c â t şi îm p o tr iv a unei e v e n tu a le bo a le tropicale.

ARTIŞTI DE CINEMA ÎMBRĂCAŢI IN PIELE DE PEŞTE

unei calităţi indiscutabil superioară ţi a unei metode de fabricaţie, care a atins perfecţiunea în această specialitate. O fem eie care ştie să se îmbrace, nu va con­funda ciorapul „ A D Y 7 5 “ un produs minu­nat, cu produse similare de calitate uşoara.

S U P L UE L E G A N TD U R A B I L

Pestele a fos t in trodus in industria film u lu i, Pielea de peşte se poate vopsi foa rte bine şi s a înce rca t şi mai de m u lt să se întrebu in ţeze pen­tru machiaj. S’a reuşit numai acum, în trucâ t se îm bracă toa tă fa ţa ar­tistului în pie le de peşte. E adevăra t că a tre b u it învinsă o oarecare repulsie a a c to rilo r, cărora le e greu să joace ro lu l cu o mască de piele de peşte pe fa ţă . In schimb însă, pie lea de peşte prezintă avan­tajul că redă în mod u im ito r de real masca d o rită .In fo to g ra fiile noastre, sus : m achiorul, care p regăteşte d in tr 'o beşică de peşte, masca necesară pentru ac to r ; jos cu a ju to ru l unei măşti d in pie le de peşte se face ac to ru lu i o mască de om bătrân, uzat.

JOCNOR.OC...c /a h x ¿ c v r ta p u t

ADY 75 "

ortuldincoSo de hotare

P ENTRU cronicarul spor­tiv , zilnic si săptămânal zbătu t în tre te le fonul

care întârzie şi team a unei prea subiective aprecieri, în tre clasa­mentul care se m odifică pentru .o fracţiune de goal-average şi greşeala de tip a r ce fa lsifică un cuvânt, o frază, un artico l pentru cronicarul sportiv, repetăm , Du­minica aceasta din urmă, prima Duminică de vacanţă, a fost o zi binecuvântată,Scăpat din cleştele fie rb in te al ac tua lită ţii, p riv irea lui se de­părtează, se rid ică, scapă de îngrădirea moartă a hotare lor şi de aceea vie a evenim entelor. Şi se întreabă acest cronicar, prie ten nou al acestor vechi

pagini, de ce oara afceste 15 zile pe care o fic ia lita tea spor­tului românesc le-a decre ta t d rep t in tang ib ilă „vacanţa spor­t iv ă " , sunt considerate ca atare. In tr'adevăr, iată o Duminică — sunt două în to t a n u l!— în care ac tiv ita tea sportivă a înce ta t. Inutili în arenele a căror veci­nătate o fac d ific ilă c ircu la ţie i în zilele de spectacol sportiv, specta torii, marele public a in­vadat ştrandurile, terenurile de tenis, şoseaua, ia r cei mai fe r ic iţ i munţii şi marea, ce se rid ică şi se în tinde la tre i ore abia de pârjo lită de soare a noastră C ap ita lă . D eparte de noi gân­dul de-a ne angaja în de licata discuţie, a fap tu lu i dacă cel care

campioana Ungariei, Ferenzvaros, avea un greu handicap de două puncte, din matchul anterior. H andicap pe care nu l-a putui rem onta şi — deşi învingătoare cu 3 — 2 — representanta Aus­tr ie i a părăsit com petiţia în care păşise favorifa .Aşadar, Ferencvaros şi Sparta sunt fina liş ti. U ltim ul match ne va furniza, oare, o nouă surpriză!

** *

De o amploare m ult mai mari şi nu mai puţin bogată în în văţăm inte este şi faimoasa com­p e tiţie in ternaţională de tenis pe care cupa donată, prin preaj­ma anului 1900, de generalul american Davis a universalizat-o „m ai mult decât in visul lui" cum spune poetu l.Anul acesta, însă, desfăşurarea i-a fost mai puţin furtunoasă, Deţinută de doui ani de Marea Britanie, păzită de un campion mondial — Fred Perry — şi de un demn asistent — Bunny Austin — cupa nu arăta nici o ve le ita te de-a părăsi gazonul m agnific, al W im bledon-ului, sta­dionul cu cel maî sportiv public din lume.

Englezii Hughes ţ i Tuckey ( Ic s tâ n g a ) fe lic itân d u -s e rec ip ro c p e n tru c â invingându-şi a d v e rs a r ii a m e ric a n i, au p ă s tra t pentru A n g lia cupa D avis .

(F o to-A lex . Freund— Tim işoara)

E ch ip e F e re n c v a ro s pe s ta d io n

S in d e la r, cel m ai ren u m it ju c ă to r a u s tr ia c

E c h ip a F e re n c v a ro s în a in te a m a tc h -u 'u i

— instalat în tr'o tribună, sau schim­bând ritm ic de p ic io r în încă­pătoare peluze, şi asistând la un match ind ife ren t de nuanţă — face sau nu sport. Ne amintim, cu team ă, o recentă convorbire cu o duduie pe care cea mai radiogenică voce a Ţării Ro­mâneşti nu izbutea s'o convingă de drep ta tea cauzei sportului. Ne am intim de argum entele cari au zdruncinat — poate prea li­beral p rim ite — princ ip ii pe cari le socoteam a tâ t de adânc în­rădăcinate şi ne gândim că prestig iu l specta torilo r ar avea multe şanse să iasă cam şifonat din discuţie! Deaceea, să trecem . Şi să ne mulţum im că aceşti specta tori — sportiv i pasivi, în sezon — devin pa rtic ipan ţi ac­t iv i tocm ai în tim pu l „vacan ţe i spo rtive ". -Aşa-i că noţiunea din urmă îşi m odifică s im ţito r con­ţinutu l?Vă lăsăm libe rta tea şi la titud inea deplină de-a trage concluziile...

** *

Spunem ca o Duminica de răgaz in tern ne va perm ite să arun­căm o p riv ire şi pe a lte melea­guri.De piidă, asupra Franţei, crunt ag ita te , de o lună'ncoace. de aventurile minunate ale unui şi mai minunat „ tu r c ic lis t al Fran­ţe i" . O probă de o amploare şi o popu la rita te pe care noi, excentrici europeni, străin de fa r­mecul misterios al „m icei re ­gine" cum a fost numită jucăria care fuge pe două roa te um­plute cu aer şi azur, nu le vom înţe lege n iciodată. O da tă pe an, tim p de o lună, întreaga Franţă devine o lume de cop ii, un po-

ţo s ir e a în v in g ă to ru lu i, Rom oin M aes (B e lg ia ) In compe To ur de F ran ce (141 o re , 32 m inute ţ i 39 secun dei.

po* ae oameni care a u ita t de «alte g riji, de necazuri şi de su­părări, pentru a urmări, cu ochi p lin i de speranţă şi întrebare, caravana care face ocolul ţă rii, întovărăşită de cel mai bogat alai permanent, pe care îl cu­noaşte secolul nostru, secolul modernului, technicului, secolul lipsei de avânt sufletesc şi de entuziasm.Este singura lec ţie pe care o putem prim i dela ultimul tu r al Franţei, căci desfăşurarea lui sportivă o cronologică a fost prea marcata de incidente, prea rflşg păta tă de abandonuri, fra c ­tu r i şi pa tu ri de spital, prea im p ie ta te de proteste, calomnii şi învînuiri, pentru a ne p reo­cupa prea mult v ic to ria finală a măruntului belgian Romain Măes şi a echipei ţă r ii sale.

Şi nici n'a făcut-o, efectiv, Ajunşi în finală, după eliminarea Austrie i, jucă torii americani au tre b u it să depuie armele în faţa apără torilo r g l o r i e i imperiale. A rgonau ţii m ingilor a lbe vor tre­bui să purceadă, la anul, tot către ţă rm urile verzi ale Albio- nului...

** *

** *

In Europa C entra lă , sp irite le au fost a g ita te de sem ifinalele cupei Europei C entra le , ambele dispu­ta te Duminica trecu tă şi te rm i­nate cu rezultate pline de con­secinţe.Dacă înfrângerea Juventusului de că tre Sparta, cu un ca tegoric 5 — I a surprins chiar pe cei mai în foca ţi partizani ai cehilor, nu e mai puţin adevărat că matchul z ile i s'a d isputat la Viena, unde Austria , înfruntând

Şi câte n 'ar mai f i de spus Dar, vedeţi, g rija măruntă a tin g ir ilo r ne cheamă îndărăt. Nu putem priv i decât cu în­do ia lă la turneul echipei naţio­nale de foo tba ll, turneu defi­n itiv p e rfec ta t şi care o va pune, la 25 August, la Erfurt, în faţa German ei şi la I Sep­tem brie în fa ţa Suediei, la Stocii- holm I O că lă torie frumoasă, ne­greşit. Seducătoare şi plină de farm ecul va ria ţie i. Din cadrul de technică modernă al Europei Cen­tra le în acela de senin friguros, de ceaţă luminoasă al coastelor îngheţa te şi fio rdu rilo r crenelate ale peninsulei scandinavice.Da, o că lă torie frumoasă. Şi t nu putem dori — cu toată sin-: cerita tea — decât ca echipa naţională, pe lângă înmulţirea cunoştinţelor geografice, să şi le mai înmulţească puţintel, si pe cele foo tba llis tice ...

G H . TARI

i

jfev / IZVOARELE /■/ STATULUI F R A N C E Z

S f | / v I c H Y- AIJ ff/ C E L E S T I N S /K y RINICHI-BAŞICA- # I

/ G U TA -D IA BET- ^ L / A R T R I T I S M M /3 .,

V I c H Y GRANDE-SR1LLE M ^

BOLILE FICATULUI B L —Şl ALE APARATULUI V A

VICHY-HOPITALA F E C Ţ I U N I L E ,

S T O M A C U L U I A ALE INTESTINULUI Æ

A S P I R Ï N

117. f Traian, îm păra tu l roman la Saliunt în C ilic ia .1792. Revoluţia d in P a ris : p o ­porul năvăleşte la Tuileries : Ludovic al XVI-lea e de trona t. 1875. Regele C a ro l I pune pea- tra fundam enta lă a caste lu lu i Peleş.1914. Franţa decla ră r ă z b o i A ustro -U nga rie i.1925. f sc riito ru l loan Slavici ( * 1848) (a lă tu ra t ch ip u l) .

843. T ra ta tu l dela Verdun care împart« im periu l lu i C aro l cel Mare în tre i.1494. f p ic to ru l O la n d e i Hans Memling în Briigge ( * 1433) 1675. S'a fo n d a t observatorul din G reenw ich prin care trece primul m erid ian pământesc. 1919. f Industriaşul am erican Andrew C arnegie în S tockbridge (* 1835). (a lă tu ra t ch ip u l). 1933. f profesorul f i filo lo g u l A l. P h ilip ide ( * 1 8 5 9 ) .

1508. } pa tria rh u l N ifon ia m ă­năstirea A thos. M oaştele lu i le-a adus Neagoe Basarab în fă ră . 1645. * m oralistu l francez Jean de La Bruyère ( ţ 1646).1817. * marele om de sta t şi scriitor român l o a n G l i i c a ( t 1897). .1848. f inven ta to ru l locom otive i cu aburi şi în tem eetoru l că ilo r ferate G eorge Stephenson în Taptonhouse ( * 1897) (a lă tu ra t chipul).

1595. M iha i Viteazul în frânge oştirile lu i Sinan Paşa la Călu- găreni.1802. * poetu l germ an Nikolaus Lenau ( N iembsch . von Strehle- nau) la C s a t a d (U ng a ria ) (t 1850) (a lă tu ra t c h ip u l).1860. f asasinat p rin ţu l Daniel al M untenegrului.1872. C him istu l german Richard Willstătten.1917. C ontra ofensiva rom â­nească la O ituz.

c e c e s u i o s

C A LE N D A Ps

CIMEXm\\ 6AZIPICAKE

IŢ E L E ţ i O U Ă L E L O Rîntrebuinţat in deparazitări şi desin- fectări de M inisterul S ă n ă t ă ţ i i f i

Serviciul S anitar al Capitalei

DEPARAZITĂRIEXECUTAMDe vânzare la farmacii $1 drogherii

Repr. Generală SANITAS Moşilor 53, Bucureşti, Tel. 4.26.28

PRIMUL INSTITUT CGSMETIC MEDICALBULEVARDUL CAROL. 3» TELEFON 3.52-73

D-NA Dr. M . RABI N O V IC I dermatolog specializată la Paris f i Viena, tra te « « 1: negi, pistrui, coţuri, e tc. îngrijirea fe fe i cu hormoni şi masage pneumatice. D istrugerea de fin itivă ţ i fă ră c ic a tr ic e a părului de prisos. S lăb irea lo ca lă a corpului prin m asaje e lectrice , c u r s d e g i m n a s t i c ă .

Consult. 10— 12 f i 3— 7 p. m. Consult, g ra tu ite M iercuri I I — 12 a. m.

MÂINI CE NU SE PUTEAU MIŞCA

In v a lid ă din ca u z a re u m a tism u lu i

Acum fiice tot ce vrea

Un alt caz de reumatism cro- nlic oare a cedat la ceaice « t e recunoscut in lumea înreagă drept singiurul remediu cu adevărat şlOinţific. Ia tă ce ne scrie această doamnă : __

„După ce am suferit iftnp de 18 ani de reumatism la braţe, măinj şH pknoaire, m’am hotărît acum două lumi să fac o încer­care cu Sels Kruschen. Sunt fe­ricită de a putea spune că aceasta m i-a a ju tat mult. Am urmat un tratament ou electri.cjita.te la spi­tal ţ® am încercat tot felul de aşa ü'se remedifi, toate fără ijdciun folos. M ătase mri-au fost de multe ari atât die înţepenate încât îmi era cu neputinţă să apuc ceva cu ele. De când iau Seis Kruschen fac tot ce vreau cu mâinile miele. Voiu recomanda tuturora acest re­mediu“. (D-na L. V.).

Când rinichii — fíltrele maşiinii omeneştii — nu funcţionează btirui, anumite toxine, in loc să fie eli­minate, se adună sp j îşi fac drum în circulaţia sângelui, producând sTimptome îngrijorătoare : reuma­tism şi oboseajă extremă.

Sels Kruschen este un diuretic tldeal’, este un stimulent puternic al rinich.'lor care prin acţiunea sa directă asupra celulelor ronale activează funcţfjimife rinichilor conltmibuiiind astfel la o curăţire radicală, la o eliminare rapidă şi abundentă a tuturor toxinelor acu­mulate.

Sels Kruschen se vând în mai mult d i 120 ţări şi se pot obţine acum ii în România la toate far­maciile şl drogheriile cu preţul de 95 led flaconul. * -.

C itifi :

„ M A G A Z I N U L ”revista publicului select

1758. S carla t G hica , f iin d mu­ta t în M unten ia , tronu l M o ldove ' este ocupa t de loan C alim achi* 1821. Turcii ucid pe Bimbaşa Sava, tră d ă to ru l lu i V ladim irescu. 1848. ) chim istu l J. I. von Ber­zelius la Stokcholm (*177 9 ), (a lă tu ra t ch ip u l) .1914. C ăderea c e tă ţii Liege.

1858. Se proclam ă ap lica rea C onvenţie i dela Paris, p rin care M unten ia şi M o ldova iau t i t lu l de p rin c ipa te un ite.1917. O fensiva germană e o- p rită la Mărăşeşti de div iz ia a 9-a română.1919. j na tura lis tu l Ernst Haelcel în Jena ( * 1834) (a lă tu ra t chi- p u l) .1932. f pro fesoru l f i ju ris tu l Constantin G . Disescu (*1 8 5 4 ),

EXCELENTĂ! E EA DINŢILOR

N ic i o d a tă nu e , su fic ien t, să ş t if i că a - ţ i în tre b u in ţa t o pa s tă de d in ţi, şi eu a c e a s ta v ’a ţ i fă c u t d a to r ia fa ţă de d in fii d -v o a s tră — p a s ta de d in ţi treb u e să în tru n ească an um ite c a lită ţ i !P asta de d in ţi ,.L E W E" fa b r ic a tă din m a te r ia le engleze de prim ran g , e a n tis e p tic ă , spum oasă şi a ro m a tă .în tre b u in ţâ n d p a s ta de d in ţi „L E W E" v e ţi da d in ţilo r s ă n ă ta te ţ i a lb e a ţă s tră lu c ito a re .

Plecând la băi sau

tîn excursii şu ui­taţi flaconul cu

A l c o o l d e M e n t l i e de R i c q l i s

I V i fereşte de in­digestii, crampe de stomac, grea­ţă, ameţeli, răul de mare.Alcool de Menthe

de Rlcqtos s i nu lipsească dm trusa

dv. de voiaj.

1601. M iha i Viteazul ba te pe Sigismund Bathori la Gorăslău (a lă tu ra t ch ip u l) .1854. * ju ris tu l şi pro fesoru l Constantin G . Disescu ( f i 932). 1908. W ilb u r W rig h t execută prim ul sbor in aeroplan.

S C H E R K

Creme cari nutresc :j g îngrijit, acestea suntepiderma, întăresc : P cremele Scherk. •tesutul şi dau tenului gŞ fe :K ~ :S BBp? Cold Cream pentruun aspect delicat şi noajîte, din cearăfină şi uleiuri alese, regenerează pielea, fortificândo. • Crema Trisena, de zi, uscată, acţionează în mod uniform făcând tenul mat. Este’ totodată şi cea mai bună bază pentru pudră. • Cremele Scherk se vând în borcane ă Lei 93 şi Lei 123 precum şi în tuburi â Lei 47 şi Lei 67. • Cereţi mostră de Cold Cream con­tra Lei 12 mărci poştale: „P a rfe x " Calea Moşilor 78, Bucureşti I.

Î Ş I No- 446 -

illSJI - P*9- 23

*

t

CU TOATE A C ESTEAPAZELE SOLARE POT FI

PIELEIFrumuseţea fizică este da to rită in bună parte unui orga­nism sănătos, viguros. Razele solare sunt o binefacere, a tâ t pentru organism cat şi pentru frumuseţe. Totuşi, mii de femei se feresc de razele solare.

Dece ?Fiindcă ele ştiu că soarele şi vântul usucă epiderma. Pielea se compune din două s tra tu r i: unul vizibil, epiderma, şi altul invizibil, derma. Pentru a-şi menţine ferm itatea, derma are nevoie de substanţe grase, acestea sunt secretate de glandele p ie lii. Totuşi, sub acţiunea razelor solare, grăsimea se usucă, devine insuficientă, şi atunci epiderma se o fi­leşte, se sbarceşte.

Rolul ştiinţific al cremei EukutolEukutol este un preparat ş tiin ţific , o cremă ale cărei in­grediente de natură organică o fac perfect asimilabilă. Pătrunzând adânc în porii p ie lii, ea procură derm ii sub­stanţele necesare, îi dă ferm ita te , apărându-vă astfel contra sbârciturilor.

INTREBUINTATI CREMA DE PIELE

Sub in f lu e n ţa ra z e lo r so la re , orice epi­derm ă dev ine aspră, uscată. Priviţi f e ţ e le ţăran ilor cari lucrează la munca câm pului ş i v eţi avea do\ada cea mai bună.A p l ic a ţ i c re m a E uku to l ş i veţi avea cel mai bun apărător al tenului Dv. Vă veţi putea bucura de b in e fa c er ile razelor solare, dătătoare de sănătate şi energie fă ră a vă m ai tem e că vă strica ti tenul.

tu k u io iCEL MAI BUN TONIC AL EPIDERMII