intre L997 ;i 201,4 au apirut urmitoarele volumedin Jurnalul politic al lui Ioan Hudil5:

Vol. I, 1 ianuarie-13 octombrie 1938, Bucuregti,Ed, Pro,2002Yol.ll,14 septembrie 1938-30 aprilie 1939, Bucuregti, Ed..Pro,2003Vol. III, 1 mai-31 decembrie 1939, Bucuregti,Ed. Pro,2004Vol. IV, 1 ianuarie-6 septembrie 1940, Iagi, Institutul European,\998Y ol. Y, 7 septembrie 1940-8 februarie \9 47, laEi, I nstitutul Europ e an, 20 0 0Vol. VI, 9 februarie-21 iunie 1941, lagi, Institutul European,2002Vol. VII, 22 iunie 1947-28 februarie 1942, Bucuregti,Ed' Lucman,2005Vol. VIII, ! martieTg 42-3 1 ianuarie 1943, Bucure g ti, Co munic are r o, 20 09Vol. IX, 1 februarie-3ldecembrie 1943, Bucuregti, Comunicare ro 20L0Vol, X, f. ianuarie-25 august 1944, Bucureqti, Roza Vdnturilor,1997Vol. XI, 25 august-3 noiembrie 1944, Bucuregtt Paralela 45, 2006

Vol. XII, 4 noiembrie-6 decembrie 1944, Bucuregti, Domino(r),2007Vol. XIII, 7 decembrie1944 - 6 martie 1945, Bucuregti, Domino(r),2008Vol, XW, 7 martie-2 august 1945, Bucuregti, Comunicare ro,20t1Vol. XV, 3 august-31 decembrie 1945, Bucuregti, Comunicare ro,201"2

Vol. XVI, 1 ianuarie-25 aprilie 1946, Bucuregti, Semne,2013Vol. XVII, 26 aprilie-30 august 1-946, TArgovi;te, Cetatea de Scaun,2074

Vol. XVIII, 1 septembrie-31 decembrie 7946,Tdrgovitte, Cetatea de Scaun,20L5Vol, XIX, 1 ianuarie-12 mai 1947, TArgovigte, Cetatea de Scaun,2074

IOAN HUDITA

JURNAT POrrTrC(13 mai - 18 august 1947)

-Vol.XX-

Studiu introductiv ;i notede acad. Dan BERINDEI

EDITURA

CETATTAnr SCAUN

Coperta: Dan Iulian MlrgiritTehnoredactare gi indici: Claudiu Florin StanRedactor: Teodora Zaharia

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiHUDITA, IOAN

Jurnal politic [TexttipSrit] / loan HuditS; studiu introd. gi note de acad. DanBerindei. - lagi : lnstitutul European pentru Cooperare Cultural-$tiinlificS,1998-. - vol. ; 24 cm

Vol.20, : 13 mai - 18 august 1947. -T6rgovi5te : Cetatea de Scaun,20L5. -Conli n e bib I iografie. - ISBN 978-606 -537 -328-0

l. Berindei, Dan (pref.)ll. Borleanu, Lucian (ed.)

821.135.1-94

94(498)(0:82-94)

Volum apdrut cu sprijinul Consiliului Judelean Doljgi Biblioteca Judeleani,,Alexandru gi Aristia Aman"

ISBN e78-606 -537 -328-0

@Editura Cetatea de Scaun, TArgovigte, 2015editura@cetateadescaun.ro, www.cetateadescaun.ro

INTRODUCERE

Ultimul volum din seria /urnalului politic al lui Ioan Hudil5 neduce in armosfera anului 1947. Ne glseam intr-un proces avansatde schimbare de care cei in cauze erau departe de a fi cu totulcon$tienli. Se lucra cu misura unui timp care in realitate eradepigit. incepeau sd se aplice alte reguli ale jocului, de care nu eraucon$tienfi pe deplin nici cei care trebuiau si le mAnuiascd. Aparent,lupta continua intre guvern gi opozifie, dar ea nu mai cuprindea inceea ce o privea pe cea de-a doua decAt un numer restrans demilitanfi, in provincie mai ales gi in primul rAnd in Moldova repre-siunea punAnd capit rezistenfelor. in capitalS aveau loc intAlnirirepetate ale fruntagilor partidelor istorice, intocmirea de memoriiadresate marilor puteri ori proteste inaintate guvernului, dar inafari de aceaste activitate alte acgiuni nu aveau loc. Hudili i9icontinua cursul gi seminarul la Universitate gi de asemenea meselela rude, prieteni sau cele cu caracter politic.

Atmosfera era tensionatd. Arestdrile militangilor PartiduluiNalional Jlrinesc aveau loc cu o frecvenld accentuatd. Agen;i aiSiguranfei au apirut ;i la cursul profesorului. De;i fusese alesdeputat, Hudi15, ca ;i ceilalfi deputafi firini;ti, n-a luat parte lalucrlrile Parlamentului, in schimb se dovedea foarte activ in pri-vinfa ziarului,,Dreptatea". El era totodatl om de legituri cu Palatulgi-l vizita pe Negel, maregalul siu. Prin Criciun $erbinescu, GigurtunemaiavAnd planuri de ascensiune, il intreabi daci mai exista ,,onidejde de sclpare"l Cheia se afla in pozilia anglo-americanilor,profesorul fiind iritat de Iipsa unei pozilii ofensive din partea lor,deoarece ,,vegnica problemi", care preocupa era existenla sau non-existenla sferelor de influen!5. Hudili continua intAlnirile cu Berry,reprezentantul Statelor Unite, care puteau dura gi ore intregi,diplomatul american aritAndu-se iritat de lipsa unei acliuni maiferme a guvernului siu. Informat, Maniu se aratd in faga lui Hudili,,un mare sceptic" in privinla unui ajutor efectiv. in schimb, infiecare sear5, profesorul asculti radio Londra,,pAinea noastrl cea

6 | Ioan HuditS. Jurnal politic [13 mai - 18 august L947]

de toate zilele". El urmirea scena mondiali, consemn3nd ovarietate de informafii. Critica insuficientul sprijin acordat luiChiang Kai-Shek.

Divergenlele diniuntrul partidului sunt ;i ele notate, inclusivtensiunile dintre ,,ardeleni" - pe care in general ii susfine - 9iMihalache, ca ;i acliunile represive din judegul siu Baia. il preocupiproiectul plecirii sale in Franla pentru care nu se gisesc fondurilenecesare. Conflictele de munci de la ,,Dreptatea" provocate deregim ii dau multl bltaie de cap.,,Zi de zi, incordarea dintre anglo-americani ;i Soviete cre$te", inseamnl el la 23 mai 1,947.intrevederile sale sunt variate. il viziteazA pe Dinu Britianu, ilintAlne;te pe Gheorghe Brdtianu ;i se menline constant pe pozifiaimprobabilitilii unui conflict major, primind ;i informalii inaceastA privingl de Ia evreii americani prin intermediul RozeiGiosanu. La 30 mai, a luat masa la prietenul siu Domocog cuNicolschi, pe care il calificd ca pe ,,un om inteligent, cult $i bineinformat", Dialogul care a avut loc a fost sincer gi categoric deambele pirgi, Nicolschi stXruind pentru colaborarea lui Hudil5 cunoul regim ;i cu Sovietele, iar acesta suslinAnd ci era partizanulingelegerii cu condigia respectlrii independenlei lirii sale. LasfArgit, Nicolschi l-a prevenit ,,zAmbind" c5 este un ,,idealistincorigibil", care ,,se va cii amar intr-o zi". 0 zi mai t|rziu, Hudi!5 igimanifesta convingerea ci dupi ratificarea tratatului de pace cumarile puteri avea sd fie format un guvern de ,,concentrarenalional5".

La 1 iunie, la o mas5, profesorul afli ci LGh.Maurer ar fimirturisit ci urmau si fie arestali conducitorii Partidului NalionalJdr5nesc. ,,incordarea dintre fogtii aliali este mereu in cre;tere",nota HudigS, adlugAnd cd sovieticii aveau sd intindi coarda maideparte in Europa centralS, fdrd teama unei riposte. intre timp, unnumlr de zile el avea sI le consacre acum examenelor, inclusiv celede licenfi. La gedinfa delegafiei permanente a partidului, NestorBadea, nepot al lui Mihalache, a vorbit de ,,intransigenfa prea mare"a lui Maniu fali de Uniunea Sovietici gi tot,,in sens defetist" au maivorbit Spineanu, Zane gi Ciorinescu. OpunAndu-li-se, Hudili a luatcuvAntul, fiind aplaudat de Maniu ;i Mihalache. A urmat - dupdtradilie - masa la ,,Continental", intrelinAndu-se iluzia unei

Ioan Hudile. Jurnal politic [13 mai - 18 august 7947)1 7

normalitSli care nu mai fiinfa! A doua zi, Mihalache l-a vizitat peHudill declarAndu-i ci-l susfinea la conducerea partidului, prilejoferit profesorului ca sd-i declare inci o datd fruntagului leranist ceel intenliona si facl o lungl deplasare in Franla.

La 8 iunie Hudili nota in Jurnal arestarea lui Petkov inBulgaria, ceea ce in fapt constituia un clar preaviz gi pentru PartidulNational lSr5nesc din RomAnia. A doua zi, el inregistra giristurnirile din Ungaria, care puteau fi ,,o prefa!5 pentru ceea ce vaurma gi la noi".

La 10 iunie, Hudife nota in Jurnalt,,Maniu are informalii ci indoui trei zile Siguranla Statului va proceda la arestiri in masd,poate chiar gi a unor fruntagi principali ai partidului". intre timp,continua operafia de restrAngere a numirului de lucritori de la,,Dreptatea", iar Ghilezan figiduia profesorului ci avea si-l ajutefinanciar in vederea plecirii sale peste hotare. La 14 iunie,Domoco; ii transmitea un nou mesaj indirect din partea luiNicolschi, care-l considera ,,incdp5lAnat 9i nerealist". intre timp,Hudife corecta lucrlrile studenlilor;i avea intrevederi cu colegi aisii din Universitate, care erau supugi presiunilor de a-;i daaderenla la noul regim instaurat, intre ei numirAndu-se gi HoriaHulubei. O receplie muzicali organizati de Costache Popa, frateleEmiliei Hudifi, inregistreazi gi prezenla profesorului gi a fiicei salemai mici, avAnd loc gi o disculie intre acesta ;i Valeria Sadoveanu.

La L7 iunie la Clubul partidului a avut loc o gedinli adeputalilor glrini;ti aflali in Capitald, prezidatd de Maniu, in carese menline pozilia de rezistenfi. Seara, Hudili caracterizeazlsituafia fArii: ,,in felul acesta situalia noastrd este cAt se poate declar5. RomAnia, dupd guvernul Groza, este o lari trecuti subautoritatea Moscovei din punct de vedere politic gi economic". inziua urmitoare, Maniu ii dd profesorului spre lecturi gi observaliivolumul Procesul Marii Trdddri Na,tionale pe care-l consideri ,,plinde minciuni gogonate". $i situalia economicd a lirii este constantprezenti in paginile Jurnalului, in care se inregistreazicumpiriturile ;i prefurile. ,,Leul nostru a ajuns o ru;ine - senoteazi la 20 iunie -. Se vorbe;te mereu de schimbarea leului.Jiranii care aduc zarzavat in pielele capitalei lin banii in saci ;i secrucesc;i ei de halul in care a ajuns moneda noastr5".

8 | Ioan Hudili. Jurnal politic (13 mai - 18 august 1947)

Ca ;i in volumul din Jurnal consacrat momentului 23 august,Hudi!5 afirmi din nou prezenfa lui Maniu ia Palat in acel moment.Alte izvoare n-o confirmi. Problema rimAne supusi unui maresemn de intrebare.

La 21 iunie, Hudild discuti din nou cu Maniu chestiuneapleclrii sale Ia Paris, de data aceasta vorbindu-se 9i de Mihalache.Profesorul spera si poati pleca in maximum o luni, dupibacalaureatul fiicei sale mai mici, de;i;i el;i Maniu erau con$tienlicI plecarea nu va putea fi ingiduitl de guvern, urmind sd se cearlsprijin in aceastd privinpi reprezentanlilor americani,

La 23 iunie a avut loc o noul intAlnire cu Nicolschi tot IaDomoco;, in care Hudifi noteazl. ci a fost,,mai brutal", declarAmdinterlocutorului s5u cI nu se agtepta la un rizboi intre americani 9iSoviete, dar cI el respingea ,,noua spirturi" a ,,puternicului" siupartid, nidijduind ci pAni la urmi,,Sovietele se vor convinge sd nelase in pace". Nicolschi simulase ,,atitudinea unui gentilom" ;i-ideclarase ci era totugi necesar sI se giseasci un moclus vivendi.indimineala urmltoare, o viziti a lui Domocog ii indica motivulinsistenlelor lui Nicolschi, ele datorAndu-se probabil faptului cIacesta aflase ipoteza preluirii conducerii Partidului NalionalJdrinesc de cdtre profesor.

La 25 iunie a avut loc o noui intrevedere a lui Hudifi cu Berry,la inifiativa acestuia din urm5. Trimisul american i-a comunicatnota de protest adresati guvernului Grozagi a avut loc oconversalie ,,foarte interesant5, dar 9i demoralizantl totodatS"'Hudi!5 i-a aritat diplomatului ci firi fermitate situalia nu se puteaameliora, Berry suslinAnd insl ci ,,Sovietele au absoluti nevoie deajutorul economic ;i financiar al Statelor Unite" ;i c5 nici nu va firespins planul Marshall, de;i acest lucru ,,avea si se producl chiarin acele zile"l ,,Ne-am desplrfit intr-o atmosferi destul de tristS,dupi aproape doul ore de disculie penibilS", insemna profesorul.El ii ceruse trimisului s5-i inlesneascd plecarea clandestinl cu unavion la Paris a sa ;i a soliei 9i fiicei mai mici, Berry spunAndu-i civa face ,,imposibilul" ca si-l ajute. Dupi aceasti intrevederedeprimanti, Hudile s-a dus la Maniu gi apoi impreunl cu acesta 9icu Leuculia la Dinu Brdtianu, Cu toate comentariile lor pesimiste

Ioan Hudigd. furnal politic (13 mai - 18 august 7947)19

s-au incurajat reciproc, ,,despirlindu-se intr-o atmosferi de multoptimism"!

in ziua urmitoare, pe seari, Hudi1e l-a vizitat pe generalulNegulescu, unde l-a intAlnit pe generalul Niculescu, care l-alnformat ci regele ;i cei din jurul siu erau ,,foarte alarmafi desitua!ie".Profesorul i-a transmis opinia ca monarhul sd efectueze o cdldtorieln Occident ;i chiar a sugerat ipoteza unui proiect matrimonial cu opringesd englezd.

Situapia se inf5giga incerti. Maniu i;i exprima opinia privindplanurile sovietice de inliturare a monarhiei in RomAnia. Hudila i;icontinua examenele gi era preocupat de bacalaureatul fiicei maimici, evident ;i cu gAndul plecdrii lor. La 28 iunie, vizitAndu-l peNegel, profesorul constata ci acesta era ,,ingrijorat ;i timorat", ceeace dezviluia neindoielnic atmosfera de la Palat. Hudile s-a striduitsl-l convingi cI misuri care ar fi adoptate de regim privindpartidul siu ar contribui la gubrezirea poziliei regelui, sugerAnd ;iipoteza clldtoriei in Occident, ca ;i primejdia transformirii ldrii in,,republici comunisti". intre timp, Maniu era preocupat dominantde deplasarea luptei partidului siu in afari, avAnd in vederecondiliile din lari, mai ales se strdduia sd determine plecarea luiMihalache. Ghilezan se arita gi el hotirAt sd plece, iar Hudi!5 igipunea ipoteza plecirii sale clandestine. Participant la un parastas IaCregulegti, de unde se aproviziona, in ziua urmdtoare, a dat cursunei invitalii la ruda sa Mihai Bicescu, dar a ;i depus la MinisterulAfacerilor Externe cererea de pa;aport, intr-o atmosferlneprielnici, cAnd in Conferinla de la Paris, Molotov ;i-a manfestatpozilia,,clari gi definitivS" impotriva planului Marshall.

Aparent activitatea partidului continua, de;i era vorba doar deo lupt5 de rezisten!5. La 2 iulie, grupul parlamentar l5rdnist a linuto gedingi, prezidati de Maniu, in care s-a decis ca deputalii,,colaboralioni;ti" cu regimul si-;i depuni mandatele. Din nou aurmat o masi la,,Continental", Ia care Maniu a fost aplaudat, HudiferemarcAnd ci ,,ar fi de ajuns un semn din partea lui Maniu ca toatinaliunea si se ridice in picioare", ceea ce ar fi riscat insi sIprovoace, remarca el, ,,o baie de sAnge" din partea trupelorocupante.

126 | loan Hudili. Jurnal politic (13 mai - 18 august 1947)

terorist regimul din Kremlin, are ;i el o limiti gi ci nu poate refuzapAni la urmi ajutorul american. ,,A;a ar fi logic sd procedeze, i-amspus eu lui Sinitescu, insd Kremlinul vede altfel lucrurile, in sensulci scopurile lui politice depigesc cu totul aspectul lor economic alproblemei". Ne-am despirlit pe la ora 4. Borcea, conducAndu-md Iau;a din antret in timp ce Sinitescu se lungea pe un divan ca sI seodihneascS, mi-a spus in ;oaptd: ,,Sinitescu este cam in nori gi nuvede realitatea". ,,Este un om foarte de treabi, i-am rdspuns eu totin ;oapti, dar n-are cap politic".

RdmAn restul zilei acas5. Agteptlm rezultatul la probele scrise,care se vor publica mAine dupi masi. Rica e furioasi ci va iegi cumedie micd Ia scris, ceea ce pe mine nu mi afecteazi deloc.

Citesc presa, Jurnal, seara Radio Londra gi Paris. Toatd presaoccidentald se ocupi de Conferinga tripartiti de la Paris gi despredezacordul total dintre americani ;i Soviete pe chestiunea planuluiMarshall. Acesta a rispuns declaraliilor lui Molotov pe un tondisprefuitor, scofAnd in evidenli absurditatea argumentelor sale ciamericanii ar urmiri, prin ajutorul financiar gi economic acordatEuropei, vreun amestec in treburile ei interne. ,,Noi nu spunem una

;i facem alta, aga cum procedeazd Uniunea Sovietici", a declaratMarshall. Conferinla se terminl astdzi printr-un egec total.Sovietele, a$a cum era de a;teptat, au rimas la punctul de vedereexprimat de Molotov ci ,,ajutorul american este incompatibil cuindependenla lirilor europene". Am tr5it sd vid gi aceastdneruginare din partea unei puteri care-;i bate joc in vlzul lumiiintregi de independenla atAtor liri cizute in robia ei, Nu mai incapedeci nicio indoiald cI planul Marshall, odati refuzat de Moscova, vafi refuzat inevitabil gi de cdtre satelilii ei din spatele Cortinei. Agvrea s5-l v5d acum pe Sinitescu;i pe tofi acei care-;i mai fac iluziiasupra politicii Moscovei. in timpul acesta, presa sovieticl pentrua-gi convinge mai ugor satelilii ei, prezinti situagia economici dinAnglia, Franfa, Germania apuseanS, Spania ;i Italia mai mult decAtdezastruoasS, greve, gomaj, mizerie, inflagie. Presa noastricomunisti gi fenedisti ridici in slavi Moscova pentru cele cAtevamii de vagoane de grAu ;i porumb care sosesc in lari ;i pe carenimeni de altfel nu le-a numirat si nici nu cunoa$te exact cu ce prefle plitim.

loan Huditi. Jurnal politic (13 mai - 18 august 1947)l tZ7

Vineri,4 iulie 7947

La ora opt dimineald la Maniu. Ca si putem vorbi linigtit ne-amcoborAt la Mdnuili, rimAnAnd ca Leuculia sI spuni prietenilor ciManiu este plecat in ora;. Dupi o jumdtate de ori a coborAt gi el,llsAnd pe Coposu160 si rispundd celor care vor si-l vad5. I-ampovestit disculia avutl ieri cu Sdnltescu. Maniu surAde. El e convinsci regele il poarti cu vorba atAt pe el cAt gi pe ceilalli ,,carevAneazlpostul de pregedinte de Consiliu, Negel, general Niculescu, Gigurtuetc. Maniu are informalii din contra cI regele gi mama Iui Elena'161,,sunt foarte timorali de notele anglo-americane" gi se agteapti lamari presiuni din partea Moscovei. in curajul regelui Mihai noi to!i,care-l cunoa$tem, n-avem mare incredere, el fiind un om firl pireripersonale gi foarte influenlabil la tot ce i se toptegte de anturajulsiu. indeosebi cedeazi ugor mamei sale, o femeie Iacomi de bani gicam lipsiti de scrupule.

Din tot ce se intAmplS azi pe plan extern, o singuri problemd ilpreocupi pe Maniu, Conferinla tripartitd de la Paris, pe care el oApreciazd drept semnificativi pentru raporturile noastre cu rugii.,,Obriznicia lui Molotov gi rispunsul lui Marshall sunt o indicaliepentru mine, continui Maniu, cI Sovietele rimAn stipAne in toate

din spatele Cortinei ;i ci anglo-americanii nu sunt incipregitifi ca si le infrunte. De azi inainte este cAt se poate de clar cinoi rimAnem pentru un timp oarecare sub dominafia Moscovei.

stAnd lucrurile, noui nu ne mai rimAne decAt si continuimcum vom putea rezistenla pe plan intern gi sI organizim pe planextern un comitet nalional din cei mai de seaml fruntagi politici,care si continue opera de lSmurire a Occidentului in privingalntereselor !5rii". Maniu mi roagi sI fac imposibilul gi sd plec cAtmai repede posibil, la nevoie ;i flri familie, rimAnAnd ca ea sd

mai tArziu. in acela;i timp el e hotirAt si facd toate presiunileupra lui Mihalache ca si-l determine si plece, intrucAt prezenla

lui la Paris el o consideri indispensabild in privinfa organizdrii unuibloc al lirinimii in toate ldrile clzute sub dominagia Moscovei. inCe prive$te plecarea mea, Maniu mi-a promis si vorbeasci gi el cuSchuyler ;i cu Berry. Sper sI pot pleca cu sofia gi cu Rica de indatice aceasta igi va trece bacalaureatul, chestiune de cAteva zile.

128 | Ioan Hudild. Iurnal politic [13 mai - 18 august 1947)

Maniu mi inviti gi pe mine la Dinu Britianu azi la ora 11, inslnu m5 pot duce, a$teptand rezultatul probelor scrise ale Ricugii.

De la Maniu am trecut pe la Liceul ,,lulia Hasdeu". Comisia insin-a terminat de citit toate tezele, aga cd rezultatul nu se va cunoa;tedecAt pe la 7 dupd masd. Mi reintorc acasi ;i fac cu Ricula cAtevachestiuni de istorie 9i literaturi romAni care i s-ar putea pune Iaexamenul oral.

La opt seara aflu rezultatul: 7 la romAni, 5 la francezd ;i 6lalatin5, media 6 deci. Dupd cAt este de pregititi mi agteptam la notemai bune, dar a;a se intAmpls uneori la examene unde conteazifoarte mult gi norocul candidafilor. La oral n-am nicio grij5, datifiind pregltirea ei temeinicl.

Seara, presi,Jurnal, Londra;i Parisul. Cercetirile de la Parisreferitoare la faimosul complot au dovedit amestecul unor frunta;igaulli;ti, ceea ce creeazi o situafie destul de delicatl lui de Gaulle.Toatd presa occidentali ataci pe Soviete $i scoate in evidengiplanurile lor de dominalie asupra Europei centrale ;i balcanice, caun prim pas in extinderea bol;evismului ;i asupra EuropeiOccidentale. Molotov a pirisit deja Parisul, unde Bevin 9i Marshallau mai rdmas pentru a pune Ia punct cu Bidault aplicarea planuluiMarshall. Toat5 presa occidentali nu se mai indoie;te ci gi lirile desub dominagia Moscovei vor respinge ajutorul american. EuroparimAne deci impirgiti in doui blocuri. Daci acest lucru l-au voitanglo-americanii, atunci ei au reugit din plin, cu marea lorpricepere politic5. Gregelile le vor pl5ti insi intr-o zi cu vArf;iindesat.

Sdmbdtd, S iulie 7947

Toati ziua stau acasi gi agtept rezultatul examenului Riculii,care-l trece dupl masd in condilii excelente, numai cu 9 ;i 10, ceeace-i face media peste opt. Ea a venit acasi incAntati in special depregedintele Dima, la care ea a rispuns foarte bine. in fine aterminat. Ne mai rimAne acum si plecim. Deja de cAteva zile ampus in siguranfi pe la prieteni de nidejde diferite acte maiimportante ;i memoriile mele, lisAnd in birou doar actele mai pulinimportante privitoare la secretariatul partidului ;i Ia activitateamea ca ministru. Va trebui si fac o triere importante gi in aceste

Ioan Hudili. Jurnal politic (13 mai - 18 august 1947)1 129

acte, dar aceasta mAine gi poimAine. Si vid cAnd imi va spune Berryci pot pleca, singur sau cu familia. De teama indiscreliilor, nu ;tienimeni decAt Milica, Rica, Ioana gi Maniu. Rica e foarte obositi ;i deaceea ar prefera si se odihneasci cAteva zile Ia Costinegti, la sora ei.Totul depinde de ziua pleclrii, fixatd de Berry. MAine dimineali iivoi telefona din nou, de la un telefon public.

Seara, presi, Jurnal, Radio Londra.Un nou act de slugirnicie fagi de ru;i din partea regimului

fenedist: conferinfa pe lari a Arlus-ului. Societatea pretinde ci areaproape trei sute de mii de membri, cAnd in realitate numirul lorse reduce la mai pulin de o mie, membri comunigti gi fenedigti dindiferitele centre mai importante ale firii. Opinia publiclromAneasci are o oroare fafi de rugi, ata cI o astfel de cifri estemai mult decAt inventati, insi ea frizeazd ridicolul. Desigur, r6iicunosc foarte bine realitatea, insi pentru nevoile lor de

pagandi fa15 de anglo-americani ei inchid ochii gi se complac intfel de minciuni pentru a-i face sI creadd ci romAnii se pripidescdragul Moscovei. Tot regimul sovietic este bazat pe doi pilonicipali: minciuna grosolani gi teroarea crudd. Regimul nostru

azi absolut la fel. Conducitorii Arlus-ului, in frunte cun, Sadoveanu, Constantinescu-lagi, Iordan etc., trimit in

mele Arlus-ului telegrame omagiale lui Stalin, Molotov, Viginski,ftaraze gi tuturor gefilor din Misiunea militari sovietici din

Ania. Nu se mai jeneazi deloc ;i nici nu le mai pasl de anglo-cani. Acum ori niciodatil Congresul Arlus-ului a fost fixat in

pi pentru a coincide cu refuzul Sovietelor de a accepta planulall, el reprezentAnd prefaga la decizia guvernului care vadesigur, peste cAteva zile. Tot acest teatru este aranjat mai de

It, ca gi cele cAteva mii de vagoane de cereale, praf in ochiiIgimii. Ziarul nostru ,,Dreptatea" este atacat cu furie de toati

fenedistd pentru motivul cd a redus la proporliile lui realeacord economic plitit cu bani grei in timp ce lara noastrd este

ati sdlbatic de bunul nostru aliat moscovit. ,,Bagatelizareartantului ajutor frilesc al Sovietelor, scrie ,,ScAnteia", a umplut

indignare sufletele patriolilor romAni fa15 de ce scrieptatea". Scribii de la ,,ScAnteia" cred ci rdd gi ei pe infundate de

minciuni gogonate.

130 | Ioan Hudild. f urnal politic (13 mai - 18 august 1947)

Pe plan extern, aceea$i situafie. incordarea dintre anglo-americani gi Soviete mereu in cre;tere.

Duminicd,6 iulie 7947

Rica e frAnti de oboseali. Sti in casi toati ziua ;i se odihnegte.Eu lucrez la Jurnal, citesc presa, iar seara ne ducem cu tofii la masila Petrici Mihiilescul6z, care di o masd ca na;i ai nepotului lorMigulicl Marinescu, fiul colonelului Marinescu, fratele soliei luiPetrici, Nenorocitul de MigulicS, degi este rahitic ;i cu capulstrAmb, a gisit totugi o bucovineanci necljiti care si se uite la el.Mi intreb pentru ce se mai cisitoresc astfel de oameni. ColonelulMarinescu, tatil lui, se afl5 sub o anchetl grea pentru unele fraudecare le-a ficut in administrarea Fondului ,,Mihail" de la Craiova. Eui-am atras atenlia pe timpul cAnd eram ministru si fie foarte atentin conducerea acestei mari averi, insi el nu m-a ascultat. MaginS,aventuri, metrese, viagi pe picior mare, vil5 la Eforie, toate acesteanu se pot avea dintr-un simplu salar. Acum suferi gi probabil va ficondamnat greu. Petricd Mihiilescu ;i-a flcut datoria de cumnatcununAndu-;i nepotul, dar gi el i;i condamni cumnatul pentru vialadezordonatd care o duce. Marinescu a preferat sd nu participe lamasi ca si nu dea ochii cu mine de ru;ine. A fost prezenti numaisolia lui, o martird, care l-a scuzat ci nu se simte bine. in realitatci-a fost fricd sd nu afle Siguranla ci s-a intAlnit cu mine tocmaiacum, cAnd se afl5 sub anchetd. Ne-am intors acasi pe la 12noaptea, prea obosit ca si mai ascult Londra.

Luni,7 iulie 7947

Rica iese in orag ca sI se intAlneasci cu prietenele ei care attterminat gi ele bacalaureatul. Rica e foarte iubitd de colege gi chiaradmiratl pentru caracterul ei blAnd gi pentru curifenia eisufleteasci cu totul excepfional5. in deosebire de prietenele ei dcliceu, ea n-are niciun flirt gi nici nu participi la vreun ceai. Din acestpunct de vedere, ca tatd, incepe si mi ingrijoreze conceplia ei dcvia!5. Si sper ci vArsta ei de 19 ani gi Parisul vor schimba-o gi voraduce-o pe pimAnt. Pentru un moment, cititul gi pianul suntsingurele ei preocupiri.

Ioan Hudili. furnal politic (13 mai - 18 L94 131

Trec la 1030 pe la Maniu, reintors de ieri seari de Ia Mihalache,care a fost de sambete cu Leucutia. E foarte bucuros ci in finealache, dupi atAtea ezitlri, a acceptat si plece firi sofie la

ris. RimAne acum si vedem cum va putea pleca el gi alli fruntaginogtri. Maniu nu prea are incredere in capacitatea lui Penescu

a organiza aceasti plecare, degi el s-a insircinat singur cu ea dedoui luni de zile. Maniu agteaptd intoarcerea de mAine a

Berry in capitali pentru a vedea de ce posibilitSli dispune acestaleglturi cu plecarea noastri. Leuculia spune ci Mihalache s-at greu convins gi ci i-a spus lui Maniu cd el se supune pireriilui, dar cd el personal nu este convins cI face bine. ,,CAnd va

la Paris, zice Maniu, de-abia atunci isi va da si el seama ci at bine, cici rar am vizut om mai lipsit de intuifie ca el". L-am

la dejun pe el;i pe Leucufia mAine, marli la oraL2, pentrutorirea Ricufii. Au acceptat cu plScere, Maniu linAnd foarte

ult la ea.DupI masi am plecat cu Ricula cu o magind de la Domocog la

ti. Din cauza lipsei de alimente nu pot invita la dejunul demai mulli prieteni. Am luat de la d-na Bogasieru, mama lui, doui perechi de pui, brAnzI proaspiti de vaci 9i puginini, ulei, fiini de porumb, iar de la familia Focsa163 din

unde ne-am oprit la intoarcere, ulei, doul kilogramede vilel ;i 5 kg de fiini de grAu, toate acestea pentru suma de

000 lei.Seara, presi, Jurnal, Londra. Presa noastri fenedisti e plind deri in legituri cu Arlusul, reproducAnd in extenso discursurile

acestei asociafii, in care toli proslivesc binefacerile prie-cu Sovietele. Neru;inarea acestor oameni n-are margini.

ra respinge cu indignare teza ruseasci, expusi de ziarul" de ieri, asupra rispunderii franco-engleze referitor la

Conferinlei tripartite de la Paris. Presa englezi gi cea fran-condamni unanim politica de sabotaj a Moscovei in privinlaui Marshall gi-i face rispunzdtori pe rugi de dezastruliei din Europa Occidentali. Din nenorocire astfel deniri n-au nicio importan!5 pentru Soviete daci ele nu suntde argumente contondente. Presa rusi continui campania

ln contra lumii capitaliste, ,,in plin haos gi gata de pribugire". Ea