Originea Liturghiei Daruri-lor mai înainte sfinţite, afirmăPr. prof. dr. Ene Branişte, în lu-crarea sa „Liturgica”, trebuie cău-tată în sec. al IV-lea, cu toate căreglementarea, întrebuinţarea şigeneralizarea ei au fost con-sfinţite abia în sec. al VII-lea,prin canonul 52 al SinoduluiTrulan din anul 692.LiturghiaDarurilor mai înainte sfinţite, nespune părintele Ene Branişte, sepoate oficia în toate zilele derând din Postul Mare (de lunipână vineri, inclusiv), în afarăde luni şi marţi din prima săp-tămână a Postului, de Vinerea

Mare (din Săptămâna Patimilor)şi de praznicul Bunei Vestiri. Lafel procedăm şi noi la Catedralaortodoxă „Adormirea MaiciiDomnului” din municipiul SatuMare.

În trecut, această Liturghiese săvârşea numai la vremea Ve-cerniei, adică spre seară, cândcredincioşii puteau întrerupeajunarea spre a se împărtăşi şi amânca. Mesajul acestei Liturghiieste un îndemn la pocăinţă, lareflecţie, la meditaţie asupra stă-rii în care ne găsim, privită ca otrambulină spre viaţa veşnică.

“Don Pasquale” a readus pe deplin opera pe oscen[ s[tm[rean[

„National Geographic” pu-blic[ o „mea culpa” plin[ de spe-ranţ[ ;i recunoa;te rasismul ;ilipsa de diversitate din multe nu-mere ale acestei publicaţii. „Timpde decenii, rapoartele noastre aufost rasiste. Pentru a sc[pa deaceast[ vin[, trebuie s[ o recu-noa;tem”, spune revista „Natio-nal Geographic” `n cea mai re-cent[ ediţie special[ dedicat[conceptului de „rase”. Articoluleste scris de Susan Goldberg, re-dactor-;ef.

Un profesor de la Universi-tatea din Virginia specializat `nistoria fotografiei a analizat de-cenii de reportaje pentru a ajungela mai multe constat[ri. John Ed-win Mason a descoperit c[ pân[`n anii ’70 oamenii de culoare ca-re tr[iau `n Statele Unite nu erauabsolut deloc reprezentaţi `n pa-ginile revistei „National Geo-graphic”. ~n rarele cazuri `n careau ap[rut persoane de culoare ̀ npaginile revistei a fost vorba des-pre muncitori sau servitori.

National Geographic `;i recunoa;te reportajele rasiste

Potrivit rapoartelor dinGermania, un fost ofi\er SS,denumit „contabilul de la Aus-chwitz”, a `ncetat din via\[, lavârsta de 96 de ani.

Peste un milion de evreieuropeni au murit `ntre 1940-1945 `n lag[rul de la Aus-chwitz, eliberat ulterior defor\ele sovietice ale lui Stalin.Rolul lui Groening era de acontoriza obiectele de valoareluate de la evrei, pe m[sur[ ceace;tia ajungeau `n lag[r.

Groening nu ;i-a negat ni-ciodat[ faptele ;i a recunoscutc[ se afla `ntr-un lag[r unde

prizonierii aveau o „speran\[de via\[ foarte sc[zut[”.

~n decembrie 2017, un tri-bunal german a stabilit c[ fos-tul gardian SS (Schutzstaffel)Oskar Groening, supranumit„contabilul de la Auschwitz”,`n vârst[ de 96 de ani, trebuias[ isp[;easc[ patru ani de`nchisoare.

Din cauza vârstei, punerea`n aplicare a pedepsei `n cazullui Groening a fost amânat[,dar rolul s[u `n uciderea a300.000 de evrei `ntr-un lag[rde concentrare din Polonia nua putut fi ignorat.

Oskar Groening, supranumit “contabilul de la Auschwitz”, a `ncetat din via\[

S`n`tate Frumuse]e&Dieta mediteranean[ ne\ine greutatea sub control

Siropul de C[tin[ alb[< vitaminizant,mineralizant, antioxidant

PAGINA 8PAGINA 5

Tendin\ele în manichiur[pentru aceast[ prim[var[

PAGINA 7

Liturghia Darurilor mai înainte sfin\ite sau Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul

PAGINA 9

PAGINA 4

Placa memorial[ dr. Czira Arpad a disp[rut de pe casa din BulevardulVasile Lucaciu nr. 11, municipiul Satu Mare

Avram Iancu, sufletul Revoluției din Ardeal de la 1848

Dr. Czira Arpad, un viceprimar de Satu Mare uitat de autorit[\i

PAGINA 3

În aprilie 1848, \[ranii români,maghiari ;i ;vabi s-au r[zvr[titîmpotriva mo;ierilor s[tm[reni

PAGINA 2

~n timpul Primului R[zboi Mondial ajunge pri-zonier pe frontul din Rusia ;i face ocolul lumii

IAnul XVI Nr. 776 Duminic[ 18 martie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

2 Informa\ia de Duminic[/18 martie 2018

Acum aproape 120 de ani senăștea la Szentgál, nu departe deorașul Veszprém, dr. Árpád Czira.Avea s[ devin[ celebru prin aven-tura sa ̀ n jurul lumii dup[ evada-rea din prizonierat ;i prin faptulc[ a fost printre pu\inii notabilimaghiari care au f[cut politic[`ntr-un partid rom]nesc, tocmaicel al lui Nicolae Iorga.

Avocat, fost viceprimar al S[tma-rului `n anii 1930, ;i-a a;ternut peh]rtie amintirile pe c]nd avea 70 deani. Cartea “C[l[torie `n jurul lumii -1914-1916”, `ngrijit[ ;i comentat[ dedr. Viorel Ciubot[, tradus[ din limbamaghiar[ de Turucko Sandor, a ap[rut`n limba rom]n[ `n 2007 la EdituraMuzeului S[tm[rean. Spicuim c]tevadate din Cuv]ntul ~nainte semnat demuzeograful ;i istoricul s[tm[rean.

Anii de formare ;i r[zboiul

“Murindu-i ambii părinți, destul dedevreme, Árpád a urmat cursurile maimultor gimnazii cu ajutorul financiaral fratelui mai mare sau cu burse acor-date de stat. Astfel clasa I-a a urmat-ola gimnaziul din Orăștie (unde probabila înv[\at române;te de la românii aflațiîn număr mare la această școală), cla-sele II ;i III la Liceul regal de stat dinCegléd, clasele IV și V la Gimnaziulreformat din Karcag, clasa a VII-a și aVIII-a la Liceul reformat din Debrecende unde și primește diplomă de absol-vire cu data de 26 iunie 1909.

Înc[ în acel an a intrat la Academiade drept din Debrecen, dar nu r[mâneaici mult timp, ̀ nscriindu-se în 12 sep-tembrie 1910 la Universitatea din Cluj,urmând cursurile de drept și științe po-litice.

Primul război mondial a însemnatși pentru el, ca de altfel pentru milioanede tineri din imperiul dualist, mobili-zarea în cadrul Regimentului 61 Infan-terie din Timișoara, iar după câtevaluni de instrucție plecarea pe frontulrusesc unde, în luna octombrie 1914,cade prizonier. Impresiile din prizo-nierat precum și evadarea dinîndep[rtata Siberie și apoi plecarea sprecasă, trecând prin China, Japonia,S.U.A, Anglia, Norvegia, Suedia, Da-nemarca, Germania, Austria, Ungaria,constituie subiectul cărțîi.

Ajuns din nou la Timișoara în lunaiulie 1916 primește între timp numirea(brevetul 36371 din 4 septembrie 1916)ca locotenent în rezervă precum și odecorație. Faptele lui au intrat în atențiapresei locale din Timișoara, dar și a ce-lei din Viena sau Budapesta.

Reușește în luna septembrie 1916să-și susțină restanțele la Universitateadin Budapesta care, în 10 octombrie1916, îi recunoaște încheierea studiiloruniversitare. Este apoi trimis din noupe front, de această dată în Italia, undea servit ca ofițer de observații pe unavion, pân[ la sfâr;itul războiului.

Avocat ;i politician

După război obține titlul de doctorîn drept (doctorem iuris universi) laUniversitatea ,,Regele Ferdinand” dinCluj. A funcționat o vreme ca judecătorla Șomcuta Mare, iar în anul 1926, la22 august, în localitatea Berchez, unde

st[pânea o destul de însemnat[ moșie,se căsătorește cu Stima Erzsébet, dinNyiregyháza (Ungaria), care urma cur-surile Școlii de pictură din Baia Mare.De remarcat că aceasta era după tatăcu origini grecești, iar după mam[ cuorigini românesti (Terezia Costea).Nași la nuntă i-au fos Augustin Tibil,cunoscut lider PNL din județul SatuMare, și Andrei Faragó, preotul refor-mat din Berchez.

După căsătorie se mută la Satu Ma-re unde intră în avocatură, dar și în po-litică, activând în rândul Partidului Na-țional condus de Nicolae Iorga, fiindsecretarul general al filialei s[tm[rene,ajungând în anul 1932 și viceprimar alorașului Satu Mare, fiind decorat înaceastă perioad[ cu “Coroana Româ-niei” în grad de cavaler. Remarcăm deasemenea că în alegerile din anul 1932candidează pentru Parlamentul Româ-niei.

Destinul tragic al României dinanul 1940 a constituit și pentru avoca-tul Czira Árpád o nouă încercare într-o viață presărată cu nenumărate obsta-cole. După Dictatul de la Viena auto-ritățile maghiare îl pedepsesc pentruatitudinea și spiritul s[u de toleranță șicolaborare, suspendându-l din avoca-tură (1940-1941) și chemându-l dinnou sub arme. Sfâr;itul războiului îlgăsește în Carei, unde era comandantulmilitar al gării, datorită cunoașterii im-pecabile a limbii germane, zona fiindîn\esat[ de trupe germane.

În vara anului 1944 eroul povestiriinoastre d[ iarăși o prob[ a spirituluis[u liber, dezertând pur și simplu dinarmata maghiară, intrată sub influențaregimului fascist Szállasi, și refugiin-du-se în Chioar, unde era acasă, în lo-

calitatea Curtuiu;, stând ascuns cu toa-tă familia pân[ la sosirea trupelor so-vietice și române;ti. (Sovieticii erau c]tpe-aci s[-l execute din gre;eal[ - n.red.)

Cartea de amintiri

“C[lătorie în jurul lumii” dateazădin 1959-1960 când autorul avea 70ani și ieșise la pensie din avocatură.~nc[ în anul 1916 redactase un memo-riu adresat conducerii regimentului cuprivire la prizonieratul și evadarea sa,cuprinzând 38 de pagini în limba ger-mană și care a constituit structura debaz[ pentru cartea pe care a scris-o. Înal doilea rând el a avut la dispozițiecartea colegului s[u de suferință, dr.Ervin Bokor, care, în anul 1919, publicăla Budapesta un volum de 518 paginicuprinzând aventurile lui din timpulprizonieratului și evadării, `n care po-vestește întâlnirea lui cu Árpád Czirala misiunea austro-ungară de la Beijing.De la această pagină cele două nara-țiuni nu diferă decât foarte puțin în re-latarea faptelor.

“Călătorie în jurul lumii” are nu-meroase pagini care descriu pe locui-torii ținuturilor prin care autorul a tre-cut. Aceste pagini ne demonstrează pede o parte puterea de observație atân[rului Czira, iar pe de altă parte elereprezintă adevărate surse de informa-re asupra țărilor și localităților prin careautorul a trecut. Astfel de pagini me-morabile sunt cele despre China și des-pre capitala Beijing, Hawaii, New Yorketc. (Capitolele evoc[ toate locurile.)

Cu o mare putere de pătrundere șipreviziune, Czira a remarcat înc[ depe atunci că, luând calea reformelor,China va putea concura cu orice țară

din lume. Iat[ pasajul relevant< “Chi-nezul este un om sârguincios, harnic;i cu o putere de munc[ care îl faceconcurent fa\[ de oricare na\iune. Pa-triotismul lor este de-a dreptul unic înforma sa ;i merit[ toat[ lauda. Faptulc[, devotat religiei sale ;i datinilor sale,nu accept[ cu u;urin\[ nout[\ile nu ise poate repro;a ca fiind un lucru r[u.Eu cred c[ prin r[bdare ;i bun[voin\[pot fi convin;i c[ schimb[rile culturalesunt necesare (...) Chiar aceast[bun[voin\[ ;i r[bdare lipse;te ;i în pre-zent din oameni care au în vedere nu-mai câ;tigul financiar, rezultatul co-mercial, ;i uit[ de semenii lor.” Un citatfoarte actual `n vremea noastr[ globa-lizatoare.

Árpád Czira a fost un adevărat pa-triot maghiar, dovadă în acest sens fiindnostalgia și iubirea de patrie care răzbatdin multe pagini ale cărții. Pentru elpatriotismul avea o semnificație apartecare nu excludea pe ceilalți< “În minenu există spiritul de aventură, ci măatrăgea iubirea de țară, de locul natal,unde este un câmp înflorit, o casă cuflori în geam, pădure cu mii de păsăricântatoare, mii de fluturi colorați. Credcă acesta este patriotismul”.

Pentru spiritul lui european, des-chis la culturile tuturor neamurilor, nestă mărturie și faptul că vorbea la per-fecție, în afară de limba maternă, lim-bile germană, engleză, rusă și român[.”

* * *

Arpad Czira a avut o plac[ memo-rial[ pe casa din Bulevardul Vasile Lu-caciu, nr. 11. Aceasta a fost dat[ jos f[r[a mai fi repus[. Cartea se poate g[si pesite-ul Muzeului Jude\ean Satu Mare.

Marcus Aurelius, decedat la 17martie 180, probabil la Vindobona, aziViena, a fost împărat roman între anii161 și 180 d.Hr. și filosof stoic.

Preia conducerea imperiului ro-man în vremuri dificile, trebuind să fa-că față unor amenințări din diferitepărți. După ce reușește să înăbușe înzona apuseană revoltele unor triburigermanice și britanice, este confruntatîn anul 165 cu invazia parților. Legiu-nile romane aduc cu ele din orient oteribilă epidemie de ciumă, cu graveconsecințe sociale și economice.

Încurajat de un zvon fals, privindpretinsa moarte a lui Marc Aureliu, ge-neralul Avidius Cassius, guvernator alprovinciilor din zona Siriei, se procla-mă în 175 împărat. Marc Aureliu sepregătește să pornească împotriva ge-neralului rebel, dar Cassius este omorâtși liniștea este restabilită datorită fide-lității guvernatorului Cappadociei,Martius Verus. Marc Aureliu încheiepace cu Sarmații și se îndreaptă totușispre provinciile orientale, vizitează Ci-licia, Siria și Egiptul, apoi se întoarceprin Smirna și Atena, unde se inițiază- împreună cu fiul său Commodus - înmisterele din Eleusis. ~n 177 îl asociazăpe Commodus la conducerea imperiu-lui. În același an trebuie să plece dinnou în provinciile dunărene, pentru areprima noi revolte ale triburilor ger-manice. În anul 180, moare în urmaunei boli infecțioase.

A condus afacerile imperiului înstrânsă colaborare cu Senatul și a inițiato serie de reforme în problemele ad-ministrative și de drept, a construitșcoli, spitale și orfelinate. Domnia luia fost marcată de aspre persecuții alecreștinilor, cum a fost cea din 177 laLugdunum (azi Lyon).

Formația sa filosofică a fost marcatăde doctrina stoică, reprezentată deEpictet, Apollonius din Calcedonia șiSextus din Cheroneia. Singura sa lu-crare a fost redactată în limba greacă,Ta eis heauton ("Către mine însumi"),tradusă mai târziu în limba latină cutitlul Meditationes ("Meditații"), în 12cărți. Conținutul lor are în special uncaracter moral, o filosofie practică pen-tru viața de fiecare zi. Ele exprimă con-vingerea autorului, după care numai oviață morală după legile naturii poaterealiza liniștea interioară, mărinimiași perfecțiunea. Omul trebuie să tindăcătre ceea ce este util și pe măsura co-munității. Important este prezentul,nici viitorul, nici trecutul care ne îm-povărează. Moartea face parte din Na-tură, pentru că totul este în continuătransformare, conform eternității încare totul se produce, se reproduce șise transformă la infinit.

~mp[ratul filosofMarcus Aurelius a

murit la 17 martie 180

EVENIMENTDupă căsătorie se mută la Satu Mare unde intră în avocatură, dar și în politică, activând în

rândul Partidului Național condus de Nicolae Iorga, fiind secretarul general al filialei s[tm[rene,ajungând în anul 1932 și viceprimar al orașului Satu Mare, fiind decorat în această perioad[ cu“Coroana României” în grad de cavaler.

Dr. Czira Arpad a `nconjurat lumea;i a activat `n partidul lui Iorga

Placa sa memorial[ a disp[rut de pe casa din Bulevardul Vasile Lucaciu nr. 11

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Czira Arpad la începutul războiului, în 1914 Czira (dreapta) alături de un alt evadat, în Hawaii (1916)

18 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn anul 1848 oraşul Satu Mare a devenit centrul răscoalei ungureşti din aceste locuri. Din

Sătmar au plecat şase companii, unele ajungând să lupte la Arad împotriva sârbilor. Puterea ma-ghiarilor a fost paralizată de mişcarea românilor din împrejurimile Sătmarului, care încă de la is-carea evenimentelor în primăvara lui 1848, îşi exprimaseră nemulţumirile.

La sfâr;itul anului trecut a fostlansat volumul “Mădăras - con-tribuție monografică” al istorici-lor dr. Viorel Câmpean, dr. ViorelCiubotă și prof. Mihaela Sălcea-nu. Lucrarea cuprinde date cro-nologice despre localitate, datedespre biserici, preoți slujitori,școală, învățători, personalitățidar ;i câteva cronici parohiale șiprocese verbale.

În numărul de azi al “Informației deDuminică” redăm câteva repere istoricedin perioada 1783 - 1848, din lucrareaamintită mai sus. O bună parte din ma-terialul pe care îl prezentăm are legăturăcu Revoluția de la 1848 ;i tulburările dinpartea Sătmarului. Acum 170 de ani, înTransilvania mișcarea românească a avutun caracter preponderent național. Oparte din români au aderat la revoluțiaburgheză maghiară. Dieta de la Cluj aavut în componența ei și câțiva români,iar apoi cea de la Debrețin ceva maimulți. Burghezia maghiară revoluționa-ră, care a pus pe picioare o armată bineorganizată, a căutat să-și impună con-trolul asupra întregului Ardeal. În acestcontext au fost reprimate toate mișcărilede împotrivire ale românilor, sașilor șiungurilor rămași fideli Casei de Hab-sburg.

Mla;tină ;i multă pădure în jurul Sătmarului

Acum 250 de ani cine voia să ajungăla Satu Mare, pe drumul care venea dins-pre Oradea, trecea în mod obligatoriuprin Petrești, Carei, Moftinu Mare (cuocolirea mlaștinii Ecedului care se întin-dea până aproape de Carei), Ghilvaci,Terebești, Sătmărel. Acesta era drumulregelui sau al țării care trecea pe teritoriulcomitatului Satu Mare peste trei ape<Crasna, Homorod și Someș, dar și printr-o pădure întinsă care se întindea întreTerebești și Sătmărel, pădure situată șiîn hotarele Mădărasului, Dobei, Șandreiși Răteștiului.

Din anul 1783 se păstrează o hartă azonei întocmită de austrieci pentru ne-cesități militare. Se observă pe hartă opădure extrem de mare care atinge ho-tarele Sătmărelului, Dobei, Terebeștiului.La fel există pădure și între Mădăras șiArdud. În partea dinspre Terebești se aflao mlaștină mare care apare într-o hartădin anul 1796 sub denumirea MlaștinaMădărasului. În partea Ardudului se aflao mlaștină lângă pădure, care „numai învremuri secetoase se poate circula, altfelse poate circula numai peste poduri”. Pedrumul țării dintre Ardud și Satu Marese găsea pământ negru și existau multelocuri pe unde se putea circula, doar pes-te câteva poduri rele (rosz hid).

Biserica se afla pe locul unde se gă-sește și astăzi. Localitatea se găsea la ooră de Ardud, 2 ore de Terebești, drumultrecând prin pădure, 3 ore până la SatuMare și un sfert de oră până la un han si-tuat pe drumul spre Satu Mare.

Tot din acești ani se păstrează maimulte documente despre populația lo-calității. Astfel, în conscripția efectuatăîn anul 1784 în Mădăras sunt notate ur-mătoarele date< există 113 case în carelocuiau 146 de familii cu un număr de647 de suflete. Din aceștia 204 erau că-sătoriți și 315 necăsătoriți. Existau 204perechi, femei și fete erau în număr de474 de persoane, deci predominau netîn cadrul comunității.

Din 1784 datează primul sigiliu alcomunei Mădăras. Era rotund, avea di-

mensiunea de 24 de mm și era imprimatîn fum. Avem și descrierea lui< „Un brăz-dar cu vârful în sus, deasupra o coroanădeschisă cu trei fleuroane. De sub coroa-nă pornesc lambrechini pe ambele părțiale compoziției”.

Pe o hartă din anul 1796 care înfățișahotarul dintre orașul Satu Mare și loca-litatea Mădăras apar următoarele topo-nime< Gödör ut (Drumul spre groapă),Kossár (Coșarul), Kerekes to (Balta ro-tundă), Harisnjas rét, Kömözö patak (în-spre Terebești), Madaraszi lap (MlaștinaMădărasului).

Mădărasul apare pomenit și în Geo-grafia Ungariei a lui Vályi Andras carenotează că localitatea aparține conteluiKárolyi, locuitorii sunt de religie veche(o hitüek). Hotarul este în trei câmpuri,slab, teren argilos. Se cultivă grâu și po-rumb. Nu au păduri și vii. În câteva sutede ani locuitorii reușiseră să defrișezecea mai mare parte a pădurilor secularedin jur în foametea lor pentru extindereaterenurilor cultivate.

Este de menționat că, după câtevatentative eșuate de colonizare de șvabi înMădăras desfășurate pe la mijlocul vea-cului al XVIII-lea, în anii 1801-1803 suntaduse în Mădăras 63 de familii de șvabiprovenind din următoarele localități săt-mărene< 25 din Ardud, 15 din Moftin, 1din Homorodu de Jos, 4 din Carei, 2 dinVállaj-Ungaria, 2 din Ghilvaci, 1 din Te-rebești, 2 din Beltiug, 2 din Foieni, 1 dinPetrești și 1 dintr-o localitate necunos-cută. Deja în primul șematism al episco-piei romano-catolice de Satu Mare înprotopopiatul Ardud apar ca filii ale pa-rohiei Ardud Mădărasul, Ghirișa și Me-dișa cu un total de 176 suflete catolicecare este sigur că mare parte erau șvabidin Mădăras. Deja în anul 1813 Mădă-rasul apărea în șematism ca filie a paro-hiei Ardud având biserică și 204 suflete

romano-catolice.În anul 1806, într-o conscripție efec-

tuată de episcopia de Mukacevo apar laMădăras notați 1098 de locuitori din care187 erau iobagi, 78 erau jeleri (25 eraucu casă și 53 erau fără casă). Se consem-nează că în localitate trăiesc și catolici.În anul anterior au fost doar două căsă-torii, născându-se 47 copii, dar murind65 de persoane. Deci o rată a natalitățiinegativă, datorată mai ales războiului dusîmpotriva lui Napoleon!

La 1810 Szirmai Antal descria Mă-dărasul care dacă demult era împrăștiat(széjjel szórva) astăzi cele 200 de gospo-dării erau aliniate de-a lungul a trei străzidrepte. Românii aveau biserică și preot.Șvabii merg la biserică în Ardud. Hotaruleste slab, terenul este mlăștinos cu tufi-șuri care acum încep să fie curățate. Prinlocalitate curge un pârâu care își are iz-vorul în hotarul Ardudului și se varsă înPârâul Homorod.

Nobili numero;i la Mădăras

În localitate existau un număr extremde important de mici nobili români cudiplome de înnobilare obținute în lupteleîmpotriva turcilor. Se păstrează o statis-tică a nobililor români din Mădăras, da-tând din anul 1811 și efectuată cu prilejulinsurecției nobiliare, când nobilii au fostchemați să lupte împotriva lui Napoleon<Nistor Toma de 21 de ani, necăsătorit,pedestraș, Nistor Gheorghe de 33 de ani,căsătorit cu 3 copii, călăreț, Basil Vasilede 20 de ani, pedestraș, Banc Ioan, de 20de ani, pedestraș, căsătorit> Pintea Fran-cisc de 20 de ani, căsătorit, era notarullocalității, călăreț> Pop Ioan de 28 ani,pedestraș, Pop Ioan de 20 de ani, pedes-traș, care îl înlocuia pe Ursu Vasile (ÖrseLászló) care era plecat la școală, BalintPintea de 22 ani, pedestraș, Vida Gheor-

ghe de 24 de ani văduv cu o fată de 3 ani,pedestraș.

Din alte documente păstrate la Ar-hiva din Satu Mare aflăm numele altornobili din Mădăras< Ioan Gorzo, de 38de ani, greco-catolic, Daraban Chirilă,de 38 de ani, amândoi apărând în docu-mentele din anul 1792 iar în anul 1812apare numele hotnogului nobiliar dinMădăras, Banc Ioan (nemesek hadna-gya).

În aceste interogări de martori făcutecu ocazia stabilirii hotarelor orașului SatuMare și ale localității Mădăras apar pen-tru prima dată și primele numiri de lo-curi (toponime) din hotarul satului. Nu-mirile sunt atât în limba maghiară, darapar și denumiri românești ceea ce de-monstrează că există o toponimie oficialăfolosită de stăpânitori, dar și una româ-nească pe care o foloseau oamenii în viațade zi cu zi< Homorod, Câmpu Popii (Papmezeje), Kutos halom, Barazda (Brazda),Gyogya sau pârâul Tökes, Valea (Vallya),Răchitiș (Csaszari erdö most Rekettyésolah nyelven), Trestioara (Triestyioara)sau Nadas to, Holmu de Ketargyi sauBorz holom, Poiana, Berencze (loc desemănat pepeni și cânepă), Kunykoba(loc unde locuitorii își construiesc acumcase), Medve domb (Dâmbul Ursului)înspre Terebești.

În 1816 și la Mădăras a fost un anfoarte sărac. În acest an au decedat 71 decredincioși. Și mai greu avea să fie anul1817, când numărul morților ajunge la175; cauza deceselor< naturală, hecticădar mai ales „fome” (foame). Spre com-parație, să notăm că în 1818 au decedat39 de greco-catolici din Mădăras.

Parohul Ștefan Szabo a consemnatîntr-un registru teribila foamete, intitu-lându-și textul, scris în limba latină și re-produs în „Cronica parohială” scrisă depărintele Romul Buzilă, anexată și lucră-rii noastre, Eveniment demn de reţinutpentru viitor. Reproducem acest text, întraducere în limba română< „În anul 1816o lipsă extraordinară și nemaiauzită întimp a început şi s-a prelungit până lamijlocul anului 1817 sau la începutul lu-nii august. S-au permis să se vândă cu-bulii de grâu cu 100 de florini, porumbulcu şaizeci, ovăzul cu treizeci. Celor maisăraci le lipseau ierburile şi coaja arbo-rilor şi viaţa o sprijineau greu a provocato boală contagioasă cu febră fierbinte ca-re a luat spre eternitate un [număr] ne-limitat de oameni de condiţie inferioa-ră”.

Urmărind registrele parohiale dinanii 1817-1820 ne-au surprins numeroa-sele căsătorii între văduvi. Pe de altă parteexplicația este foarte simplă, numeroaseledecese din acești ani silindu-i pe foartemulți localnici să încheie căsătoriile, pen-tru a-și putea crește copiii rămași orfani.

Satu Mare, centrul răscoaleiungure;ti de la 1848

În anul izbucnirii revoluției, la 1848primar în Mădăras era Nicolae Balika.Era căsătorit cu Ileana Dobran și, în 23august 1848 se năștea la Mădăras fiicaMaria.

În anul 1848 oraşul Satu Mare a de-venit centrul răscoalei ungureşti dinaceste locuri. Din Sătmar au plecat şasecompanii, unele ajungând să lupte laArad împotriva sârbilor. Puterea maghia-rilor a fost paralizată de mişcarea româ-nilor din împrejurimile Sătmarului, careîncă de la iscarea evenimentelor în pri-măvara lui 1848, îşi exprimaseră ne-mulţumirile. Mișcări de protest s-au în-registrat în localități aflate în apropiereaMădărasului, cum ar fi Sătmărelul deexemplu. Ungurii au susţinut că doi

spioni veniţi în Ardeal de la Viena, submasca de astronomi, fuseseră cei care-iîndemnaseră pe români la răscoală.

Neîndoios însă, situația socială numai era suportabilă, căci nemulţumiri s-au manifestat atât în localităţi pur româ-neşti (Sătmărel, Racova, Homorodu deMijloc, Cig, etc.), mixte (Sanislău, Ciu-meşti, Craidorolţ) dar şi în localităţi cupopulaţie preponderent maghiară (Ho-dod, Bogdand).

Tradiţia orală a unor localităţi amin-teşte că unii săteni au fost duşi cu forţaşi înrolaţi în gărzile civile-cetăţeneşti un-gureşti, pentru paza şi liniştirea locuito-rilor şi localităţilor. Amintim spre exem-plu Sânmiclăuşul unde sătenii TeodorNeagu, Mihai Erdei şi Grigore Neagu aufost înrolaţi cu forţa.

În 5 aprilie 1848 vicecomitele raportaComitetului Provizoriu Ministerial că laMoftinu Mic şi Sătmărel ţărănimea ne-mulţumită intenţiona ocuparea pămân-turilor care i s-au luat cu ocazia separăriipământurilor domneşti de cele urbariale.Pentru a preîntâmpina mişcările, la Careise formase o gardă civilă ce număra laacea dată 775 de oameni. Tulburările în-cep și la Păuleşti şi Oar, localități aflateîn apropiere de Mădăras. De notat ar fiși faptul că șvabii de pe domeniile con-telui Károlyi refuză robotele.

În 11 aprilie apare pentru prima datăconsemnarea unor „aţâţători, răzvrătitorişi agitatori” care au acţionat în Sătmărella 9 aprilie când populaţia s-a răzvrătit şii-a atacat pe moşieri. Avocatul Buday Ig-nác (proprietar de moşie acolo) şi admi-nistratorul moşiei episcopale GüntherJános, cer disperaţi vicecomitelui, supri-marea răzvrătirii de către forţele comi-tatului într-o scrisoare expediată din SatuMare. O zi mai târziu, vicecomitele Ga-bányi raportează guvernului Ungarieidespre cercetările întreprinse în legăturăcu acţiunile ţăranilor din Sătmărel şiMoftinu Mic. Locuitorii din Sătmărel aumanifestat o atitudine antinobiliarăfăţişă. Apare în aceeaşi postură şi locali-tatea Resighea. În aceste două localităţis-a manifestat deschis împotriva dom-nilor de pământ. De aceea, „a găsit ne-cesar să trimită unităţi militare pentruapărarea celor atacaţi”. Afirmă că jeleriivorbesc despre acapararea morilor şi amicilor drepturi regaliene precum şi des-pre comunism. Acuzându-i de „comu-nism” pe români, li se imputa acestoradorinţa de a împărţi intre ei averile no-bilimii maghiare. Mai spune că dacă şti-rile auzite se vor adeveri, nu poate ga-ranta menţinerea ordinii cu mijloacelede care dispunea, cerând cât mai urgentmărirea efectivului armatei. Concluzio-nează afirmând că „La sate numai cu ar-mata se mai poate menţine ordinea”.

Toată vara şi toamna mişcările con-tinuă. Istoriografia maghiară consideracă ţărănimea nu era pregătită pentru le-gile aduse, nevoind să vadă însă, că aceas-ta s-a ridicat tocmai împotriva limitelorlegilor şi a aplicării strâmbe a acestora.

Torentul revoluţionar din epocă i-acuprins și pe românii din Transilvaniadar și pe cei din părțile ungurene. Aceastătendinţă ca şi lupta comună cu ţăraniimaghiari şi şvabi împotriva feudalilorproprii, înscrie organic mişcările revo-luţionare din Satu Mare în cadrul unitaral revoluţiei din1848-1849 de pe întregcuprinsul Transilvaniei.

De notat că exact în ziua când la Șiriase consemna sfârșitul revoluției, în Mă-dăras holera începea să facă ravagii< între13 august și 18 septembrie molima a fă-cut 78 de victime, fiind zile în care se în-registrau chiar și 10 morți.Text selectat din volumul “Mădăras -

contribuție monografică”

În 1783, biserica din Mădăras se afla pe locul unde se găsește și astăzi

În aprilie 1848, \[ranii români, maghiari ;i ;vabi s-au r[zvr[tit împotriva mo;ierilor În 11 aprilie apare pentru prima dată consemnarea unor „aţâţători, răzvrătitori şi agitatori” care au acţionat în Sătmărel

4 Informa\ia de Duminic[/18 martie 2018

RELIGIE

O întrebare ce ne frământă totmai des pe noi creștinii< Dacă într-adevăr Biserica a uitat de tineri?

Răspunsul ar fi unul foarte sim-plu< NU!

În ajutorul acestui răspuns avem maimulte argumente. Este bine de știut că înperioada aceasta la nivel național se de-rulează Concursul Cultural- Artistic„Unirea< libertate și unitate”. Acesta esteorganizat cu binecuvântarea Preaferici-tului Părinte Patriarh Daniel și cu apro-barea Sfântului Sinod al Bisericii Orto-doxe Române dar și în parteneriat cuMinisterul Educației Naționale.

Prezentul concurs are ca scop prin-cipal unirea simbolică a miilor de tineridin întreg ținutul românesc, prin parti-ciparea la acest concurs, aflându-ne înAnul omagial al unității de credință șide neam dar și Anul comemorativ al fău-ritorilor Marii Uniri. Un alt scop al aces-tuia este cultivarea dragostei față de țarăși de Biserică și de educarea copiilor însensul respectării valorilor tradiționaleși a afirmării propriei identități religioase,culturale si naționale.

Concursul se desfășoară din noiem-brie 2017 până în mai 2018, când se vaîncheia cu o înălțătoare Liturghie la Pa-triarhia Română, de praznicul „ SfințilorÎmpărați Constantin și mama sa Elena”.

Liturghia va fi încununată pe lângă unsobor minunat de arhierei ;i preoți, și dezecile de tineri în straie populare, mar-când astfel continuitatea unității de cre-dință și de neam, înfăptuită acum 100 deani, dar începută cu mult mai multe se-

cole în urmă, din dorința unor vrednicidomni creștini ortodoc;i. Concursulse adresează copiilor, preoților, profeso-rilor de religie și nu numai, implicați înProgramul Național Catehetic „ Hristosîmpărtășit copiilor”. Grupul de cateheză

parohială va realiza un proiect cu un ca-racter cultural-artistic, care poate cu-prinde creații literare, artistice sau mul-timedia. Acest portofoliu va fi înaintatla nivel de Protopopiat, urmând ca pri-mele trei poziți să ajungă în etapa pe

Episcopie, ca cel mai bun să reprezinteEpiscopia la nivel național.

Și la noi, în Episcopia Ortodoxă aMaramureșului și Sătmarului, concursulse desfășoar[ sub atenta și părinteascapurtare de grijă a Preasfinției Sale Părin-tele Episcop Justin. Despre acesta, noisătmărenii știm, și putem afirma că esteun „Apostol al tinerilor”, datorită atențieidar și iubirii lui față de întreg tineretulortodox din aceste ținuturi nord transil-vănene. La nivel de Protopopiat tineriise află sub supravegherea Preacurcerni-cului Părinte Socolan Ioan, Protopop deSatu Mare, a Preacucernicului PărintePalfi Călin, responsabil cu catehizareatinerilor din Protopopiat, dar și a preo-ților parohi precum și a profesorilor co-ordonatori.

Rezultatele așteptate de către noi, înafara premiilor și a diplomelor la nivelde Episcopie și Patriarhie, vor fi în primulrând bucuria de a transmite o mărturiedespre tradițiile noastre populare și des-pre credința strămoșească pe care o îm-părtășim. Totodată caracterul public alevenimentului va impulsiona comunita-tea prin participarea credincioșilor, apreoților și a autorităților în susținereaactivă a altor inițiative cu caracter cultu-ral-național și religios.

Ghicean Richard Adrian

Pe lângă Liturghia SfântuluiIoan Gură de Aur şi Liturghia Sfân-tului Vasile cel Mare, în Biserică semai săvârşeşte o a treia Liturghie,cu o rânduială deosebită, numităLiturghia Darurilor mai înaintesfinţite, care se oficiază doar în pe-rioada Postului Mare.

Originea Liturghiei Darurilor maiînainte sfinţite, afirmă Pr. prof. dr. EneBranişte, în lucrarea sa „Liturgica”, tre-buie căutată în sec. al IV-lea, cu toate căreglementarea, întrebuinţarea şi genera-lizarea ei au fost consfinţite abia în sec.al VII-lea, prin canonul 52 al SinoduluiTrulan din anul 692. În ceea ce priveştePostul Mare (Postul Paştilor), trebuie sămenţionăm faptul că în primele cinci du-minici se săvârşeşte Liturghia Sf. Vasilecel Mare (precum şi în Joia Mare şi înSâmbăta Mare), iar sâmbăta (exceptândSâmbăta Mare) şi în duminica Floriilorse săvârşeşte Liturghia Sf. Ioan Gură deAur.

În sec. al IV-lea, Biserica a hotărât caLiturghiile Sf. Ioan Gură de Aur şi Sf. Va-sile cel Mare (considerate a fi slujbe debucurie duhovnicească) să nu se mai să-vârşească în toate zilele Postului Mare,care sunt zile de întristare, post şi po-căinţă, ci doar sâmbăta şi duminica (înrestul zilelor săvârşindu-se diferite slujbebisericeşti). Însă, credincioşii care ajunauşi posteau, doreau să se mărturisească şisă se împărtăşească şi miercurea sau vi-nerea, nu doar sâmbăta şi duminica. Deaceea, s-a obişnuit să se păstreze în bise-rică o parte din Darurile sfinţite la Li-turghia de duminică (Trupul şi SângeleDomnului Iisus Hristos), în vederea îm-părtăşirii cu acestea a credincioşilor înzilele în care nu se putea oficia Liturghia.Întrucât ajunau, credincioşii se împăr-tăşeau seara, după slujba Vecerniei,

printr-un ritual simplu, la început. Astfel,s-a născut ceea ce noi numim astăzi Li-turghia Darurilor mai înainte sfinţite, pecare tradiţia a pus-o pe seama Sf. Grigoriecel Mare sau Dialogul, episcopul Romei(+ 604), deşi alcătuirea rânduielii ei con-stituie o operă colectivă a întregii Biserici.Rânduiala ei e deosebită de cea a celor-lalte două Liturghii prin faptul că e lipsităde Rugăciunea Sfintei Jertfe (Darurile fi-ind sfinţite mai înainte) şi prin faptul căe combinată cu slujba Vecerniei, careconstituie prima ei parte.

Se poate oficia aproape în fiecare zi de rând din Postul Mare

La Liturghia de duminică, preotul va

avea grijă să scoată şi să pregătească Sfân-tul Agneţ (unul sau mai multe) pentruLiturghia Darurilor mai înainte sfinţitece urmează să se săvârşească în cursulsăptămânii care începe. Agneţul este obucată din prescură, în formă pătrată, pecare se află înscrise iniţialele IS, HS, NI,KA, însemnând „Iisus Hristos biruieşte”.Preotul scoate agneţul înainte de SfântaLiturghie, la Proscomidie, devenind, prinsfinţire, Trupul lui Hristos, din care sevor împărtăşi preoţii şi credincioşii latimpul potrivit şi în cadrul LiturghieiDarurilor. Agneţul Îl reprezintă pe Dom-nul Iisus Hristos.

Liturghia Darurilor mai înaintesfinţite, ne spune părintele Ene Branişte,se poate oficia în toate zilele de rând dinPostul Mare (de luni până vineri, inclu-siv), în afară de luni şi marţi din prima

săptămână a Postului, de Vinerea Mare(din Săptămâna Patimilor) şi de prazni-cul Bunei Vestiri. La fel procedăm şi noila Catedrala ortodoxă „Adormirea MaiciiDomnului” din municipiul Satu Mare.

În trecut, această Liturghie se să-vârşea numai la vremea Vecerniei, adicăspre seară, când credincioşii puteau în-trerupe ajunarea spre a se împărtăşi şi amânca. Săvârşită în continuarea Vecer-niei, Liturghia Darurilor era una vespe-rală (de seară), după cum arată până as-tăzi unele din rugăciunile ei< „Să se în-drepteze rugăciunea mea ca tămâia în-aintea Ta> ridicarea mâinilor mele, jertfăde seară” sau< „Să plinim rugăciuneanoastră cea de seară Domnului”. Astăzi,în bisericile parohiale, Liturghia Daru-rilor mai înainte sfinţite se săvârşeşte atâtdimineaţa, la vremea reglementată pen-

tru Liturghia propriu-zisă, cât şi seara,însă nu de două orice în aceeaşi zi, ci saudimineaţa, sau seara.

Număr mare de credincioși la aceste slujbe

Mesajul Liturghiei Darurilor mai în-ainte sfinţite este un îndemn la pocăinţă,la reflecţie, la meditaţie asupra stării încare ne găsim, privită ca o trambulinăspre viaţa veşnică. Prin urmare, credin-cioşii se îndreaptă spre biserică, avândinimile smerite, fiind dornici de a-şi măr-turisi păcatele şi de a se împărtăşi cu Tru-pul şi Sângele Domnului Iisus Hristos,ca hrană, ca merinde pentru veşnicie,după exprimarea Sf. Vasile cel Mare.

Liturghia Darurilor constituie o sluj-bă specială în cadrul cultului divin publical Bisericii, iar credincioşii o apreciazăla adevărata ei valoare, dovadă fiind pre-zenţa lor numeroasă la biserică. În cadrulacestei Liturghii se folosesc mult lumâ-nările, pe care preoţii le poartă în mâini.De altfel, lumina lumânării reprezintălumina lui Hristos. Domnul Hristos este„Lumina lumii” (Ioan VIII> 12). El esteLumina adevărată spre care tindem înveşnicie şi, totodată, este Cel Care ne că-lăuzeşte spre această Lumină, ferindu-ne de rătăcire. Lumina lumânării con-stituie şi un semn al poziţiei verticale acreştinului în raport cu Dumnezeu şi cusemenii> oricum am ţine lumânarea, fla-căra tinde mereu în sus. Postul Mare esteo perioadă în care ne pregătim trupeşteşi sufleteşte pentru praznicul praznicelor,adică pentru Învierea Domnului. Dacăla Liturghia Darurilor privim lumânareaarzând, la Înviere vom vedea însăşi Lu-mina lumii, pe Hristos înviat din morţi,răspândind lumină pretutindeni şi dândviaţă tuturor.

Preot dr. Cristian Boloş

Concursul Cultural - Artistic „Unirea< libertate ;i unitate ”

Slujbă oficiată de preotul dr. Cristian Boloș la Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Satu Mare

~n Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, concursul se desfășoar[ sub atenta și părinteasca purtare de grijăa Preasfinției Sale Părintele Episcop Iustin

Originea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite, afirmă Pr. prof. dr. Ene Branişte, în lucrareasa „Liturgica”, trebuie căutată în sec. al IV-lea, cu toate că reglementarea, întrebuinţarea şigeneralizarea ei au fost consfinţite abia în sec. al VII-lea, prin canonul 52 al Sinodului Trulandin anul 692.

Liturghia Darurilor mai înainte sfin\itesau Liturghia Sfântului Grigorie Dialogul

18 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESiropul de Cătină-albă ajută la întărirea imunității naturale a organismului întrucât

fructele acestei specii sunt un adevărat complex de vitamine și minerale naturale.Acestea vin în ajutorul organismului în procesele de distrugere a agenților patogeni șiîn cele de stimulare a formării de anticorpi.

Plantele medicinale și fructele depădure folosite ca materie primăpentru siropurile Hypericum suntrecoltate din zone nepoluate, ecolo-gic curate, astfel încât putem garantaeficiența maximă și puritatea pro-dusului, prin lipsa de contaminanțitoxici carcinogeni, erbicide, insecti-cide și îngrășăminte chimice.

Cătina-albă (Hippophae rhamnoides)este o specie de arbuști originară din re-giunile reci și temperate ale Asiei și Euro-pei. Aceasta este dioică ceea ce înseamnăcă unii arbuști au doar flori de sex masculinîn timp ce alții doar de sex feminin. Deaceea, pentru obținerea fructelor, este ne-cesară plantarea celor două tipuri de ar-buști una în apropierea celeilalte. Deosebitde îndrăgită și de valoroasă, Cătina-albăare o gamă largă de întrebuințări, de la ali-mentație, până la industria cosmeticelor,medicină tradițională, furajare și chiar șiîn fixarea și restaurarea solurilor degradate.În prezent, cel mai mare cultivator de Că-tină-albă este China, care folosește aceastăspecie atât în scopuri economice, cât șiecologice, de remediere a terenurilor de-zafectate.

Siropul de Cătină-albă ajută la întărireaimunității naturale a organismului întrucâtfructele acestei specii sunt un adevăratcomplex de vitamine și minerale naturale.Acestea vin în ajutorul organismului înprocesele de distrugere a agenților pato-geni și în cele de stimulare a formării deanticorpi. De asemenea, compușii cu pro-prietăți antioxidante din aceste fructe ajutăla combaterea formării radicalilor liberi,cauza stresului oxidativ. Astfel, fructele deCătină-albă conțin în mod natural< fibre,uleiuri volatile, bioflavonoide, betacaroten,

zeaxantină, licopen, taraxantină, polife-noli, fitosteroli, aminoacizi, acizi grași po-linesaturați, taninuri, fructoză, glucoză, vi-tamine (A, C, D, complexul B, E, P, K),minerale și oligoelemente (K, Mn, Cu, P,Ca, Mg, Fe, Na). De exemplu, acestea suntmai bogate în vitamina C decât portocalelesau lămâile, având circa 700 mg la 100 g.De asemenea, Cătina-albă este și o sursăfoarte bună de vitamina B12, având con-centrații mai mari decât multe alte fructe.

În vederea sporirii acțiunii sale, pro-dusul de față a fost

fortifiat cu un plus de vitamine hidroso-lubile din grupa B, vitamina C, dar și vi-taminele liposolubile D3 și E. De remarcatconținutul în vitamina B12 cu activitatebiologică extrem de ridicată. De asemenea,s-au adăugat lecitină și minerale și oligoe-lemente precum calciu, magneziu, crom,zinc și seleniu. Siropul de față are o activi-tate antioxidantă naturală ridicată datorităacțiunii sinergice a vitaminelor C și E, amicroelementelor seleniu și zinc, a polife-nolilor și a pigmenților naturali zeaxantinăși taraxantină. Această activitate îl reco-mandă în combaterea efectelor negativeale stresului oxidativ la nivelul celular, stresce este asociat maladiilor grave cardiovas-culare, neurodegenerative, inflamatorii,cancerelor și îmbătrânirii precoce.

Observăm, astfel, că produsul conținenumeroase micro- și macroelemente ne-cesare organismului. Rolul macroelemen-telor în nutriția umană este binecunoscut,iar microelementele acționează cataliticsau sunt componente ale sistemelor bio-catalitice din celulele corpului uman. Ca-rențele acestora determină stări patologicecu manifestări ușoare sau grave. Spreexemplu, zincul și seleniul sunt esențialeîn funcționarea normală a prostatei și înprotejarea împotriva diferitelor ei afecțiuni(e.g. adenom, cancer de prostată).

Produsul este un bun adjuvant în eli-minarea substanțelor toxice din organism,contribuind la protejarea rinichilor și aprostatei. Acesta este eficient și în norma-lizarea colesterolului sanguin și a triglice-ridelor serice, datorită conținutului în fi-tosteroli, reglând tensiunea arterială șiameliorând circulația sângelui. Astfel, da-torită compușilor biologic-activi precumlicopenul, acizii grași polinesaturați și fi-tosterolii, produsul de față are o acțiunecardioprotectoare.

Prin creșterea magneziului plasmaticși prin aportul de vitamine din complexulB, siropul contribuie la tonifierea sistemuluinervos și la stimularea activității intelec-tuale, participând și la procesele de reglareale sistemului endocrin.

Nu în ultimul rând, extractul de Căti-nă-albă este și un excelent protector gas-tro-intestinal și hepatic, favorizând procesulnatural de regenerare a celulelor hepatice.Toate aceste proprietăți se explică prin con-ținutul mare în vitamine, minerale și a ce-lorlalți compuși bioactivi ce se păstreazănealterați, cu o biodisponibilitate sporită,datorită procesării minimale a ingredien-telor, fără tratamente termice (i.e. fructelefiind presate la rece).

Vitaminele și mineralele ce se regăsescîn Siropul de cătină albă de la Hypericumcontribuie la funcționarea normală a siste-mului imunitar (Vit. C, Vit. D3, Vit. B6,Vit. B9, Vit. B12, Se, Zn), a sistemului ner-vos (Vit. B1, Biotina, Niacina, Vit. B2, Vit.B6, Vit. B12, Vit. C, Mg), muscular (Vit.D3, Ca, Mg), osos (Vit. D3, Ca, Mg, Zn), ainimii (Vit. B1), a glandei tiroide (Se), laprotejarea celulelor împotriva stresului oxi-dativ (Vit. B2, Vit. C, Vit. E, Se, Zn), la men-ținerea sănătății psihice (Vit. B1, Biotina,Niacina, Vit. B6, Vit. B9, Vit. C, Mg), lafuncția cognitivă normală (Zn), la perfor-manța mentală normală (Vit. B5) și la oneurotransmisie normală (Ca). Ajută lamenținerea vederii normale (Vit. B2, Zn),a sănătății dinților (Vit. D3, Ca, Mg), pielii

(Biotina, Niacina, Vit. B2, Zn), unghiilor(Se, Zn), la formarea normală a colagenuluipentru funcționarea normală a sistemuluiosos, ligamentelor, vaselor de sânge, pielii,dinților și gingiilor (Vit. C). Contribuie lamenținerea sănătății membranelor mucoa-se (Biotina, Niacina, Vit. B2), la reducereaoboselii și a extenuării (Niacina, Vit. B2,Vit. B5, Vit. B6, Vit. B9, Vit. B12, Vit. C,Mg), la metabolismul energetic normal(Vit. B1, Biotina, Niacina, Vit. B2, Vit. B5,Vit. B6, Vit. B12, Vit. C, Ca, Mg), la func-ționarea normală a enzimelor digestive(Ca), la spermatogeneza normală (Se), lamenținerea fertilității și reproducerii nor-male (Zn), la echilibrul electrolitic (Mg), lamenținerea concentrațiilor normale ale glu-cozei din sânge (Cr), la regenerarea formeireduse a vitaminei E (Vit. C), laabsorbția/utilizarea normală a calciului șifosforului (Vit. D3) și la menținerea con-centrațiilor normale de calciu în sânge (Vit.D3).

Crește absorbția fierului (Vit. C), aduceun aport la metabolismul acido-bazic nor-mal (Zn), al fierului (Vit. B2), la formareanormală a globulelor roșii și a hemoglobinei(Vit. B6, Vit. B9, Vit. B12), la menținereaglobulelor roșii normale (Vit. B2), la pro-cesul de diviziune celulară (Vit. B9, Vit.B12, Vit. D3, Ca, Mg, Zn), la creșterea țe-sutului matern în timpul sarcinii (Vit. B9),la sinteza normală de ADN (Zn), a ami-noacizilor (Vit. B9), a proteinelor (Mg, Zn),precum și la sinteza normală și la metabo-

lizarea hormonilor steroizi, a vitaminei Dși a unor neurotransmițători (Vit. B5).

Aduce o contribție importantă la re-glarea activității hormonale (Vit. B6), lamenținerea concentrațiilor normale de tes-tosteron din sânge (Zn), la metabolismulnormal al vitaminei A (Zn) și la sintezanormală a cisteinei (Vit. B6).

Contribuie la metabolismul normal alhomocisteinei (Vit. B6, Vit. B9, Vit. B12),al proteinelor și al glicogenilor (Vit. B6), alcarbohidraților (Zn), al acizilor grași (Zn),precum și al macronutrienților (Biotina,Cr, Zn). Produsul se agită bine înainte deutilizare. Acesta este o sursă de vitamine șiminerale, care nu conține arome, conser-vanți sau alți aditivi.

Infecţiile cu virusul herpes simplex(HSV) sunt foarte frecvente în întreaga lu-me, manifestându-se sub formă de leziuniherpetice și vezicule la nivelul gurii și bu-zelor. Acestea se transmit prin sărut sauutilizarea acelorași obiecte pentru băut șimâncat. Adesea, manifestările sunt de-clanșate de expunerea la soare, febră, stresemoţional, menstruaţie, sistem imunitarslăbit sau diverse afectiuni. Nu există untratament anume pentru herpes, iar ma-nifestările acestuia pot să apară și să dispară.Între perioadele de erupţie, virusul se aflăîn stare latentă, în celulele nervoase. Ex-punerea la herpes simplex este destul decomună și nu există nici un stigmat în aavea vezicule herpetice. Deși majoritateainfecţiilor cu herpes nu cauzează compli-caţii grave, infecţiile la sugari, la persoanelecu sistemul imunitar slăbit și infecţiile her-petice care afectează ochii, pot pune în pe-ricol viaţa unei persoane.

Herpesul poate fi transmis dintr-o zonăîn alta în cazul aceleiași persoane, fenomennumit autoinoculare. De exemplu, atinge-rea unui herpes de la nivelul gurii poatecauza apariţia de leziuni herpetice la niveluldegetului. Autoinocularea apare cel maifrecvent în momentul infecţiei primare,atunci când încărcătura virală este ridicată.

O complicaţie gravă este herpesul ocu-lar care se caracterizează prin leziuni și du-reri severe care apar în zona ochiului. Her-pesul ocular este cauzat mai ales de autoi-noculare și dacă nu este tratat, pot să aparăleziuni grave și chiar orbire.

Rareori, herpes simplex poate infectachiar și creierul, cauzând encefalită. Aceastăinfecţie necesită spitalizare și tratament cumedicamente antivirale administrate pecale intravenoasă. La persoanele cu imuni-tate scăzută, cum ar fi cele care fac radio-terapie, pot să apară focare severe de herpes.Tratamentul antiviral este utilizat pentru apreveni și a reduce astfel de atacuri.

Herpesul poate puneîn pericol via\a unei

persoane

Ciroza hepatic[ reprezintă oafecţiune cronică a ficatului caracteri-zată prin fibroză extensivă şi prin mo-dificarea severă a arhitecturii hepatice,precum şi prin formarea nodulilor deregenerare. Termenul de ciroză se re-feră la culoarea maro-roşcat a ficatuluiafectat pe secţiune. Principalii factorietiologici sunt alcoolul şi virusurile he-patitice B ;i C, aceştia acţionând siner-gic, atunci când sunt întâlniţi la acelaşipacient.

Atunci când nu se elucideaz[ etio-logia după investigaţii specifice, cirozaeste denumită “criptogenetică”, fiinddeterminată probabil de virusuri he-patitice încă neidentificate, de hepatiteautoimune silenţioase sau de diversesubstanţe toxice.

Ciroza nu are, de obicei, simptome,până când boala nu este avansată. Cândapar simptomele, ele pot include< obo-seală, sângerări, vânătăi, mâncărimi depiele, îngălbenirea pielii, pierderea ape-titului, umflarea picioarelor, pierdereîn greutate, confuzie, somnolență,greață, înroșirea palmelor, atrofie tes-ticulară la bărbați sau mărirea sânilorla femei.

Pentru susţinerea diagnosticului deciroză este nevoie de criterii atât bio-chimice, cât şi ecografice şi endosco-pice. Medicul generalist, internistul saugastroenterologul vor recomanda o he-moleucogramă completă, probefuncţionale hepatice, precum trans-aminaze sau teste de colestază, şi testede insuficienţă hepatică.

Tratamentul privind ciroza trebuiesă vizeze atât stilul de viaţă, precumalimentaţia unde trebuie să se acordeo atenţie aportului de sare şi de protei-ne, aportului lichidian dar şi consu-mului de băuturi alcoolice, care trebuieoprit. Trebuie evitate orice fel de supli-mente nutritive, automedicaţie sauchiar antiinflamatoarele nesteroidieneluate fără avizul medicului curant, darşi sedativele de orice fel, care pot pre-cipita encefalopatia hepatică.

Contribuie la tonifierea sistemului nervos ;i la stimularea activit[\ii intelectuale

Plantă cu multiple calităţi terapeutice,aloe vera este un aliat în tratamentul a peste100 de afecţiuni. Astmul, alergia, artroza,alcoolismul, bronşita, diabetul zaharat,herpesul, pancreatita şi ulcerul sunt câtevadintre bolile în care aloe vera poate oferialinare. Aloe vera conţine 20 dintre cei 22de aminoacizi existenţi în structura cor-pului uman, inclusiv şapte din cei opt ami-noacizi esenţiali, care nu pot fi sintetizaţide organism.

De asemenea, planta mai conţine< vi-tamina A (carotenul), cu efecte beneficeasupra vederii, şi vitamine din complexulB, indispensabile în buna funcţionare a ce-lulelor nervoase. De altfel, aloe vera estesingura plantă care conţine vitamina B12.De asemenea, conţine vitamina C care pro-tejează organismul împotriva infecţiilor şia efectelor stresului şi vitamina E care pre-vine instalarea aterosclerozei şi are un rolbenefic în prevenirea bolilor cardiovascu-lare. Aloe vera conţine peste 20 de mine-rale, dintre care amintim calciul, potasiul,fosforul, fierul, sodiul, magneziul, zincul,toate implicate în buna funcţionare a sis-temului muscular şi a celui nervos.Aloe vera este o plantă antistres şi regene-ratoare a sistemului nervos. Stimulează di-gestia şi îmbunătăţeşte funcţia ficatului şiactivitatea rinichilor. Aloe vera distrugeanumite bacterii, ciuperci şi virusuri şi esteindicată în activarea circulaţiei sanguine.

Această plantă are puterea să dilate va-sele capilare, mărind cantitatea de sângeîn zona cu probleme. Aplicată local, subformă de compresă cu suc, are efect anti-inflamator, reduce umflăturile pielii şi alemuşchilor şi grăbeşte procesul de vinde-care şi de formare a celulelor.

Aloe vera este eficient[ `n peste100 de afec\iuni

Infarctul miocardic, numit frecventşi atac de cord, este întreruperea fluxuluisangvin la nivelul unei porţiuni a cordu-lui, ce determină moartea celulelor mio-cardice. Cel mai frecvent se produce prinobstrucţia unei artere coronare în urmarupturii unei plăci de aterom, care esteun depozit de lipide şi celule albe, în spe-cial macrofage, la nivelul peretelui arte-rial. Ischemia sau reducerea fluxului san-gvin şi hipoxia rezultată, netratate în timputil, duc la moartea muşchiului inimii,adică a miocardului.

Cea mai comun[ manifestare a in-farctului miocardic este durerea severăsurvenită brusc în piept, durere ce poateradia în maxilar, în umărul şi apoi înbraţul stâng sau în ambele braţe. De ase-menea, pacientul poate manifesta trans-piraţii excesive, stări de fatigabilitate, di-ficultăţi în respiraţie. Durerea resimţităeste similară cu angina pectorală, însăeste mult mai intensă şi durează maimult.

Sunt cazuri în care pacienţii nu pre-zintă niciun simptom, iar infarctul totuşise produce. Pacienţi care resimt în pieptdoar un disconfort moderat confundatcu indigestie şi pacienţi care se prăbuşescbrusc şi îşi pierd viaţa având o stenozălargă.

Infarctul miocardic acut este asociatcu o rată de mortalitate de 30%, de aceeaeste important ca pacienţii să înţeleagănecesitatea consultaţiei cardiologice cametodă de prevenţie a apariţiei bolii denatură cardiacă.

Infarctul miocardicnu este depistabil

mereu

Siropul de C[tin[ alb[ de laHypericum< vitaminizant, mineralizant, antioxidant

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Ma-ramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privire laprodusele noastre ;i pentru oferte, v[ rug[ms[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Simptomele cirozei

6 Informa\ia de Duminic[/18 martie 2018

RE}ETE

Vin de mere

Toc[ni\[ de ciuperci cu orez alb

Mod de preparare<

Merele se spală bine și se îndepăr-tează eventualele părți stricate, apoi serăzuiesc, se toacă, sau eventual se taiecubulețe mărunțele. Se așează într-unborcan mare (de 8-10 litri) sau un altrecipient din sticlă, zahărul se dizolvăîn apă și se toarnă peste mere. Se păs-trează acoperit cu un tifon sau un pro-sop de bucătărie curat, la temperaturacamerei, timp de 10 zile, până când fer-

mentația se domolește. Se strecoarăprintr-o strecurătoare deasă, sau un ti-fon curat așezat într-o strecurătoare.Partea solidă se aruncă, sticla se spală,iar lichidul rezultat se pune înapoi învas. Vinul poate continua să fermen-teze așa cum este, sau se poate condi-menta cu unul sau mai multe dintrecondimentele recomandate, după gust,mai puțin cu miere, aceasta adăugân-du-se doar la servire. Dacă vinul are oculoare prea apoasă, se poate colora cupuțin sirop de zahăr ars, sau cu o can-titate mică de sirop de alte fructe, deculoare mai puternică. Când fermen-tația încetează, vinul se separă de par-tea mai tulbure, se toarnă în sticle și seînchide ermetic. Se păstrează într-unloc răcoros.

Ingrediente<

Un kg de mere de toamnă saude iarnă (cu cât mai delicioase suntmerele, cu atât mai gustos va fi vi-nul), 1 kg de zahăr, dacă se poatecu cristale mari, 5 litri de apă. Por-ția se poate dubla, tripla, etc. Sepoate condimenta cu scorțișoară,cuișoare, coajă de lămâie, ghimbir,coajă de portocale, anason stelat,

vanilie, sau miere.

Mod de preparare<

Ceapa tăiată mărunt se călește înulei, la fel și ardeiul și roșia, apoi seadaugă ciupercile curățate, spălate șifeliate și se călesc și acestea. Se condi-mentează după gust, se adaugă făina,

se amestecă bine, apoi se stinge cu pu-țină apă. Se amestecă până la omoge-nizare, iarăși se mai adaugă un pic deapă, până când se obține consistențadorită. Bulionul se amestecă, treptat,cu câteva linguri din zeama tocăniței,apoi se toarnă în oală și se mai fierbepuțin, amestecând. Între timp se fierbeși orezul în apă ușor sărată, se strecoară,dar nu se spală și se servește caldă, or-nată cu frunze de pătrunjel, ceapă cer-de, sau eventual smântână, dar nu înmod obligatoriu.

Chec cu morcovi - variant[ de post

Mod de preparare

Morcovii și mărul se curăță, se spa-lă și se dau pe razătoarea măruntă.Zah[rul se mixează bine cu apa mine-rală, până când zahărul se topește detot, devine omogenă și parcă începe săse facă spumă, apoi se adaugă uleiul șifaina amestecată cu praful de copt. Se

amestecă bine și se încorporează apoimorcovii și mărul, adăugând la aluatinclusiv zeama pe care acestea le-au lă-sat la răzuire. Se toarnă compoziția întavă de chec unsă în prealabil ci un picde ulei, sau margarină și tapetată cufaină. Se dă la cuptorul preîncălzit șise coace aproximativ 30 de minute. Du-pă ce se răcește se poate orna cu zahărpudră, fulgi colorate de cocos, toppingde fructe, sirop de casă, sau cu alte gla-zuri.

Ingrediente

2 morcovi de soi dulce, de mărimepotrivită, un măr, 100 ml de sifon sauapă minerală carbogazoasă, două cănide făină albă, 1 pliculeț de praf decopt, o jumătate de cană de ulei defloarea soarelui, o cană de zahăr, scor-țișoară pudră și ghimbir praf după

gust.

Sup[ de prune uscate cu vi;ine

Mod de preparare<

Prunele bine spălate se taie în bu-căți, se lasă vreo oră să se înmoaie, sepun la fiert cu 1,5 litri de apă și foartepuțină sare. Se adaugă batoanele descorțișoare, precum și cuișoarele așe-zate într-un ou pentru ceai, când com-poziția începe să fiarbă se adaugă trep-

tat vinul, cu grijă să nu se oprească de-loc din clocot. Când prunele suntaproape fierte se adaugă și vișinele, carevor oferi supei o culoare plăcută. Ami-donul sau budinca se amestecă cu za-hărul, cu zahărul vanilat și treptat cufrișca, astfel încât să formeze o com-poziție omogenă. La acest amestec seadaugă câteva linguri de supă fierbinte,se toarnă în oală, se amestecă bine șise mai fierbe încă 5-7 minute, ameste-când. Se servește presărat cu nuci pră-jite, alune, sau migdale prăjite.

Ingrediente<

250 g de prune uscate fără sâm-buri, 2-3 linguri de vișine fără sâm-buri (sau compot de vișine), 4-5 bu-căți de cuișoare, 2-3 batonașe descorțișoare, 100 ml vin roșu, 2 lin-guri de amidon alimentar sau debudincă de frișcă (dacă nu vreți săfaceți de post), 150 ml de frișcă pen-tru gătit, în post frișcă vegetală, 50-60 g de zahăr, 2 pliculețe de zahărvanilat, un vârf de cuțit de sare,

nuci, migdale sau alune prăjite.

Chimenul este cunoscut în majori-tatea bucătăriilor drept un condiment, învreme ce seminţele consumate sub diver-se forme, sau/și în amestecuri, au și calităţiși efecte terapeutice. Este vorba despreun condiment indian pe bază de plante,iar efectele sunt incredibile.

Câteva maladii în care serecomandă chimenul

Așa cum menţionam, chimenul senumără printre plantele cu un spectrularg de acţiune. În cele ce urmeazămenţionăm câteva< aciditate, diabet, de-toxifierea ficatului> constipaţie> tuse șirăceală> dureri ale stomacului și ale cor-pului> indigestie> diaree> vomă> insomnie>viermi intestinali ș.a. Chimenul estemiraculos de eficient în procesul deslăbire. Seminţele întregi, pisate sau în di-verse amestecuri sunt consumate zilnicîn India și reprezintă un ingredient decare bucătăria lor nu duce lipsă.

Chimenul este una dintre cele maibogate surse de fier. De aceea, consumullui regulat previne anemia și rezolvă prob-lemele provocate de deficienţa de fier. Artrebui să fie nelipsit în dieta gravidelor,deoarece poate furniza cantitatea de fierîn sânge și corp necesară în perioadasarcinii.

Dacă ai nevoie să scapi de aciditateaaproape instant, ia un vârf de cuţit de chi-men crud și tine-l în gură pentru o pe-rioadă scurta de timp, apoi, înghite-l.

Chimenul este extrem de benefic încazul diabetului. Tot ce trebuie să faceţieste să adăugaţi chimen măcinat într-unpahar cu apă și să consumaţi băutura dedouă ori pe zi. Dacă o să consumi regulatchimen, o să îţi detoxifici ficatul și organ-ismul în întregime. Chimenul te ajută săscapi și de constipaţie și ajută intestinelesă se miște.

Prepară pudra următoare< amestecăchimen, piper negru, ghimbir uscat și pu-dră de curry în cantităţi egale. Apoi,amestecaţi această pudra cu unt și sare șiconsumă-l ca un supliment pentru orez.Acest condiment puternic conţine com-ponenţi antiseptici. Prin urmare,eliberează flegma din piept și regiuneatoracică, elimina tusea și previne răceala.pentru a obţine un fecte precum celmenţionat mai sus este recomandat săfierbeţi câteva seminţe de chimen într-un vas cu apă. Lichidul obţinut se strecoar,se mestecă și cu puţină apă, după care sebea.

Pentru a ameliorar sau chiar înlătu-rarea dureri ale stomacului și ale corpului,amestecaţi 3 grame de pudră fină de chi-men într-un pahar cu apă călduţă și con-sum-o de două ori pe zi.

Chimenul tratează cu succes indiges-tia. În acest scop ar trebui amestecat cusare, piper negru, ghimbir uscat și piperîn catităţi egale și pisaţi amestecul pânăobţineţi o pudră fină. Adăugaţi o lingurădin această pudră într-un pahar cu apăproaspătă și o consumaţi după ce aţi servitmasa. Acest remediu vă ajută să scăpaţide problemele legate de dispepsie.

În caz de diaree, înt-un pahar cu iaurt,adaugă 5 grame de chimen prăjit și pisat.Amestecă-l bine și consumă-l pentru ascăpa de acest neajuns deranjat și dăună-tor sănătăţii.Pentru a trata voma cronică,este suficient să luaţi după fiecare masă,câte o lingură de pudră fină de chimenamestecat cu miere. Chimenul vindecăproblemele cu somnul. În fiecare zi, dupăcină, ar trebui să consumi următorulamestec< combină jumătate de linguriţăde pudră de chimen prăjit cu piure de ba-nane.

Pentru a scăpa de viermii intestinali,trebuie să în fiecare seară și în fiecaredimineaţă bei 20-40 ml din următoareabăutură - adaugă 15 grame de chimen în400 ml de apă și fierbeţi amestecul pânărămâne doar 100 ml de amestec.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Chimenul este unuldintre cele mai

benefice condimentedin lume

Chimenul este extrem de benefic în cazul diabetului. Tot ce trebuie să faceţi este să adăugaţichimen măcinat într-un pahar cu apă și să consumaţi băutura de două ori pe zi. Dacă o să consumiregulat chimen, o să îţi detoxifici ficatul și organismul în întregime.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Ingrediente<

500 g de ciuperci, o ceapă, unardei gras, o roșie, 4-5 linguride ulei, 2 linguri de făină, 200g de bulion, sare, piper, boia deardei, bază pentru mâncăruri,200 g de orez, eventual câtevalinguri de smântână pentru or-nat (pentru post se folosește

smântână vegetală).

18 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Culori strălucitoare, abstrac-tizare imprevizibilă, logomanie,ultra-lungime. Acestea și alte teh-nici devin principalele tendințeîn materie de manichiură la modăîn sezonul primăvară-var[ 2018.Din nou, stăpânii industriei un-ghiilor dovedesc că manichiuraeste o parte esențială a imaginiinoastre.

În ceea ce privește lungimea și for-ma unghiilor, accentul principal se pu-ne încă pe naturalețe la modă sunt un-ghiile scurte și mijlocii, rotunjite și înformă de migdal[. De asemenea, înmodă revin unghiile ascuțite ultra-lungi.

Manichiură nude

Vom începe, probabil, cu mani-chiura nudă, care a fost de câțiva aniîn topul tendințelor pentru orice ano-timp. Deși este atât de simplă, aceastaarată incredibil de atractivă și elegantă.Este potrivită pentru orice vârstă și secombină armonios cu diferite stiluride îmbrăcăminte.Însă, în sezonul pri-măvară-vara din 2018, și această ma-nichiură a suferit unele modificări<acum nuanțele nude sunt completatecu un desen elegant și un mic decor.

Aceasta poate fi o bandă subțire,imprimeul milflerului în nuanțe blân-de sau orice alt desen discret și doarpe un deget.Este de dorit ca culoareaprincipala a ojei să fie cât mai aproapede nuanța pielii mâinilor. Cu toate aces-tea, nimeni nu va interzice să alegețiorice altă nuanță din gama nude – roz-pudrat, pudra, caramel, vanilie, spumăcappuccino sau milkshake. Textura ojeipoate fi lucioasă sau mat[. Lungimeaunghiilor poate fi scurtă sau medie.Forma poate fi pătrată sau naturală.Manichiura nude se potrivește perfectcu machiajul nude.

Abstracția

Abstracția este o tendinț[ trendy asezonului primăvară-vara 2018. Liniidin diferite direcții, puncte de diferitedimensiuni, picături colorate vor fi pre-zente pe unghii cel puțin în următorulsezon. Ele pot fi aranjate fie haotic, fieîn ordine geometrică. Desenele pot firepetate pe unghii sau pot fi completversatile. Actual va fi un desen în stilulebru – petele colorate pe unghii sea-mănă cu acest tip de artămodernă.Nuanțe pentru experimentede culoare sunt cele mai diverse. Dardacă doriți să fiți în tendințe, asigu-rați-v[ că includeți cel puțin 4 nuanțeîn desenul abstract. Adăugați doar unpic de roz sau lime și veți obține o ma-nichiură de vara la modă, interesantăși revigorantă.

Manichiură cu logo-uri

Dacă aveți un brand de modă pre-ferat, acum v[ puteți exprima afecțiu-nea cu ajutorul unei manichiuri. Maimult decât atât, o manichiură cu logo-ul brandurilor celebre este numită ceamai relevanță în sezonul primăvară-vara 2018. Așezați numele sub formăunei benzi verticale sau aplicați separatpentru fiecare unghie. Puteți utiliza nunumai numele de brand, ci și logo-urile

acestora, precum și culorile compa-niei.De exemplu, logo-ul Versace v[ajută la realizarea unei manichiurispectaculoase în stil grecesc. Faniibrandului Lacoste pot repeta imagineacelebrului crocodil pe una din unghii,iar pe celelalte le pot decora cu litereledin numele brandului. Imprimeul ne-gative space și nuanțele nude sunt celemai bune tehnici pentru implementa-rea unor astfel de experimente.

Nuanțe de roșu

Ojă în nuanță clasică de roșu esteo tendinț[ care cedează în timp, dartendințele proaspete își fac propriileajustări. În sezonul primăvară-vara

2018, la modă va fi manichiura roșieîn diverse nuanțe. Pentru lungimilescurte sau medii ale unghiilor se folo-sesc nuanțe aprinse de roșu, cu un sub-ton de coral sau stacojiu. Pentru un-ghiile lungi, alegeți nuanțe mai pro-funde de roșu, maro carmin estompatsau bordo.Forma este, de asemenea,importantă. Unghiile scurte trebuie săaibă forma unui pătrat perfect sau ușorrotunjite la margini, iar unghiilor lungi,dați-le o formă ovală. Tendința rămânea fi în „stilul american” în manichiură– atunci când culoarea roșie a laculuide unghii coincide complet cu nuanțărujului. Lipsa rujului pe buze în com-binație cu o ojă stridentă va ar[ta, deasemenea, elegant și inocent.

Manichiură înrămată

Rama trebuie să fie prezența de-alungul întregului perimetru al unghiei.Culoarea să poate fi diferită< atât con-trastantă, cât și abia vizibilă. Însă cu-loarea principala a ojei trebuie să fieaprinsă și suculentă. Deosebit de inte-resant arată manichiură atunci cândnuanță principal[ a acoperirii repetăculorile machiajului și îmbracamin-tei.De asemenea, la modă este combi-narea mai multor tehnici de executarea manichiurii. De exemplu, manichiu-ra înrămată arată bine cu designul „sti-clă spartă” sau abstractizarea. Pare in-teresant și ultra-modern. Manichiuraînrămată este realizată pe unghii scurte

sau alungite cu formă migdal[.

Unghii cu desene

Manichiura la modă din sezonulprimăvară-vara este greu de imaginatfără o imagine. În acest an, sunt bine-venite diverse imagini pe unghii< de lamotive florale obișnuite, la modele înstil safari. Nu mai puțin populare vorfi imaginile cu efectul de piele de rep-tilă. Această manichiură poate fi idealcombinată cu îmbrăcăminte și acceso-rii ce conțin acest imprimeuminunat.În același timp, floricelele mă-runte, frunzulițe de dimensiuni nuprea mari și alte elemente vegetale vorcrea o stare de spirit văratică și vor fiîntr-o armonie perfectă cu manichiuranude.

Efect metalic

Manichiura cu efect metalic nu-șiva pierde relevanța. În acest sezon, destrălucirea metalului nu sunt răspun-zătoare doar aurul și argintul. La modăsunt acoperirile metalice, oglindă, stră-lucirea holografică, precum și pulve-rizarea irizanta cu efect ombre.Unghii-le pot fi acoperite complet cu folie me-talică sau utilizată `n calitate de decorpentru manichiura negative space,french, semiluna sau nude.

French reînnoit

Manichiura franceză este un clasiccare nu va ieși din modă. Însă noiletendințe și-au făcut corecțiile în acesttip de manichiură. În sezonul primă-vară-vara din 2018, la modă este ma-nichiură French millenium, în care„zâmbetul” din glitter a fost înlocuitcu fâșii din folie de aluminiu.Chiar șimanichiura rebelă fun french a suferitunele modificări. „Zâmbetul” în nuan-țe delicate de albastru deschis nu maitrece strict în forma părții albe a un-ghiei ci merge mult mai departe demarginea unghiei, devenind neobiș-nuit de lată. Formă french-ului este câtmai aproape de contururile naturaleale unghiei. Lungimea variază – de lafoarte scurtă la alungită.

Unghii false

Maeștrii din industria unghiilor audecis să revigoreze stiletto-urile la mo-dă și unghiile false ultra-lungi ale anilor’90. Principalul accent nu este pe lun-gimea unghiilor, ci pe decor și culo-roare. În tendinț[ sunt unghiile lungiascuțite în nuanțe strălucitoare de au-riu, pietre masive, pene, flori volumi-noase și alte decoruri stridente.Marcaamericană CND, liderul în domeniulunghiilor, împreună cu designerul Joh-nson Hartig, a prezentat manichiuriextravagante timp de mai multe sezoa-ne în show-ul Libertine. O „arhitectu-ră” complexă cu elemente ale culturiipunk depășește cu mult manichiuraclasică.La modă sunt unghiile falsetransparente și unghiile pătrate și as-cuțite și neapărat foarte lungi. Ele potfi decorate cu cadru, flori volumetricesau abstractizare.

În ceea ce privește lungimea și forma unghiilor, accentul principal se pune încă pe naturalețe lamodă sunt unghiile scurte și mijlocii, rotunjite și în formă de migdal[. De asemenea, în modă revinunghiile ascuțite ultra-lungi.

Tendin\ele în manichiur[pentru aceast[ prim[var[

8 Informa\ia de Duminic[/18 martie 2018

DIET~

Dieta mediteraneană te va du-ce într-o vacanță permanentă înGrecia, Spania sau Italia, cu pre-parate ușoare, bazate în specialpe fructe și legume. Dacă ai vizitatuna dintre aceste țări probabil aiobservat că localnicii preferă pre-paratele rapide, proaspete și plinede vitamine, în defavoarea cărniigrele, sosurilor complicate și pră-jelilor. Mai multe salate și mai pu-ține kilograme, fără să îți fie foa-me.

Iar ca să te încurajăm și mai multcă această dietă este exact ce îți trebuie,îți spunem că studiile au demonstratcă pe termen lung, o astfel de alimen-tație scade riscul de boli cardiovascu-lare, riscul de cancer, de Parkinson șiAlzheimer. În plus, cei care sufereaude depresie au constatat îmbunătățiriale stării lor psihice după doar o lună.

În ce constă dieta mediteraneană

Prima regulă< fructe, legume, ce-reale, semințe, ierburi și ulei de măslinela fiecare masă. Toate mesele tale prin-cipale se vor compune din aceste in-grediente, în orice combinație preferitu. Un aport crescut de fructe și legumeîți asigură o cantitate mai mare de an-tioxidanți, vitamine și minerale. Se-mințele, nucile și uleiul de măsline îțivor asigura grăsimile sănătoase, iar ca-bohidrații și proteinele din cereale șilegume te vor ajuta să funcționezi lacapacitate maximă pe tot parcursul zi-lei. Ai voie să mănânci și cartofi, darniciodată în combinație cu carne.Atenție însă la cereale, care trebuie săfie integrale. Poți consuma paste și orezîn combinație cu legume sau tărâțe deovăz cu fructe sau semințe.

A doua regulă< pește și fructe demare, de cel puțin două ori pe săptă-mână. Știm deja că peștele este extremde sănătos, iar dieta mediteraneană neîncurajează să îl consumăm de 2-3 oripe săptămână. Include-l în meniul tăude prânz de 3 ori pe săptămână, în oriceformă îți dorești< la cuptor, la grătar,

gătit la abur. Evită peștele pane sau pră-jit în ulei. Cât despre tipul de pește, so-monul, tonul, păstrăvul, macroul și he-ringul sunt alegerile perfecte.

A treia regulă< carne de pasăre, ouăși lactate, de doar câteva ori pe săptă-mână. În fiecare zi poți adăuga și cevadin această categorie, însă trebuie să aigrijă ca atunci când le aduni, fiecaredintre ele să nu depășească 2-3 porțiipe săptămână. Astăzi poți mânca unou fiert, mâine puțin pui la cuptor șipoimâine un iaurt. În această categoriesunt incluse carnea de pui, de curcan,de prepeliță și de rață, ouăle, laptele,untul, brânza de vaci, brânza telemeași specialitățile din brânză, iaurtul șismântâna.

A patra regulă< carne roșie și deporc, dulciuri și alcool, o dată pe săp-tămână sau mai rar. Ultima categorieeste considerată cea mai dăunătoareatât pentru siluetă cât și pentru sănă-tate. Dieta mediteraneană nu ne inter-zice să consumăm aceste alimente, însăne recomandă să ne limităm la 3-4 oripe lună. Carnea de vită, de porc sau demiel este permisă doar gătită la cuptorsau la grătar și consumată alături desalate ușoare din legume proaspete.Dulciurile trebuie să fie făcute în casă,cu fructe proaspete, lactate slabe îngrăsimi și cât mai puțini în-dulcitori. Cât despre alcool,dieta mediteraneană ne permitesă bem un pahar de vin decalitate, de 3-4 ori pe lu-nă.

Idei pentru mesele principale

Dacă privim o săp-tămână în ansamblu, iatăcâteva idei pentru meseletale principale<

Micul-dejun< osalată de fructeproaspete cu migdaleși caju, sau două feliide pâine integrală cubrânză de vaci și mărar,sau un iaurt grecesc cutărâțe de ovăz și căpșuni.

Prânz< 80 de grame desomon cu piure de linte și sa-

lată verde, sau paste integrale cu sosde roșii și busuioc, sau 60 de grame decurcan cu salată de morcov, țelină șimăr.

Cină< orez integral cu dovlecei șivinete, sau păstrăv la grătar cu broccoli,sau salată cu rucola, struguri, brânzăsărată și suc de lămâie.

Alte reguli ale dietei

Bea cel puțin 2 litri de apă pe zi.Cofeina nu este încurajată excesiv,

dar poți să bei o cafea mică sau un ceaiverde zilnic.

Evită pe cât posibil sarea și foloseșteierburi naturale pentru condimentareapreparatelor.

Pe lângă cele 3 mese principale, pecare trebuie să le iei mereu la aceeașioră, poți lua mici gustări din fructe, le-gume sau semințe.

Nu ai voie să consumi alt alcool înafară de vin, iar zahărul trebuie să pro-vină doar din fructe și din deserturilepe care le mănânci rar.

Nefiind o dietă foarte strictă, poatefi urmată ;i pe perioade îndelungate.Vei slăbi treptat, în funcție de ritmulorganismului tău, iar sportul are un rolesențial din acest punct de vedere.

Ca să te asiguri de rezultate cât maibune, îți recomandăm să consulți unspecialist în nutriție. Pe lângă mai mul-

te sfaturi, cere și o evaluarea sănătății tale.

Dieta mediteranean[ ne\ine greutatea sub controlPentru rezultate cât mai bune este indicat[ consultarea unui specialist în nutriție

Studiile au demonstrat că pe termen lung, o astfel de alimentație scade riscul de bolicardiovasculare, riscul de cancer, de Parkinson și Alzheimer. În plus, cei care sufereaude depresie au constatat îmbunătățirii ale stării lor psihice după doar o lună.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

18 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Exact acum o lun[ scriam `naceast[ pagin[ c[ muzica de oper[ar putea avea un viitor frumos `nSatu Mare, at]t din punct de ve-dere al vocilor formate aici, c]t ;ica atrac\ie pentru publicul spec-tator. N-a trecut mult timp ;i in-tui\ia noastr[ ̀ ncepe s[ se confir-me.

~n aceast[ s[pt[m]n[ am avut oca-zia s[ vedem `n sala teatruluis[tm[rean spectacolul realizat de Ope-ra Maghiar[ de Stat din Budapesta culucrarea “Don Pasquale” de GaetanoDonizetti, o oper[ comic[ `n cel maipur stil italian, dar de data asta c]ntat[`n limba maghiar[ (;i supratitrat[ `nlimba rom]n[). Pentru prima oar[ `nmai bine de trei decenii s[tm[renii in-teresa\i au avut ocazia s[ vad[ o oper[pus[ `n scen[ ca la carte, cu decor, re-gie, costume, orchestr[, dirijor, tot cetrebuie. Opere `n variant[ de concertau mai fost pe scena Filarmonicii (neamintim de “Traviata” cu Nicoleta ;iIoan Ardelean), recitaluri de canto sefac destul de des, mai ales de c]nd clasaprofesoarei Lavinia Chereche; ne vi-ziteaz[ cel pu\in de dou[ ori pe an, daropera este un gen care trebuie gustat`n forma sa deplin[, iar prezen\a arti;ti-lor maghiari la Satu Mare nu poatedec]t s[ ne bucure. Mai ales c[ echipa

Operei din Budapesta a avut genero-zitatea s[ ofere fiec[rui spectator unpachet promo\ional cu dou[ discuri ;idou[ reviste, fapt care credem c[ e unsemnal c[ vizita lor va fi repetat[ `nstagiuni viitoare.

~n acest an s-au ̀ mplinit 175 de anide la premiera lui “Don Pasquale” laTeatrul Italienilor din Paris. Premieraspectacolului de la Budapesta a avut

loc `n 2016. Subiectul operei este unuldestul de conven\ional, respect]nd ti-purile de personaje din commediadell’arte (Don Pasquale, amorezul ra-molit, ar fi Pantalone, Ernesto, tinere-lul, ar fi Arlecchino, senzuala Norinae cu siguran\[ Colombina, iar machia-velicul doctor Malatesta nu e altcevadec]t Dottore). Donizetti scria repede;i nu se jena s[-;i recicleze subiectele,

sub presiunea cererilor venite de la tea-tre. Dar opera aceasta e agreabil[, co-mic[ f[r[ exagerat[ vulgaritate ;i plin[de melodia at]t de tipic[ epocii bel-canto c[reia `i apar\ine.

Cel mai bun din distribu\ie ni s-ap[rut Andras Kaldi Kiss, baritonul cea c]ntat rolul Malatesta, elegant ̀ n voce;i prezen\[, artist cu roluri importantela activ. Dup[ ce s-a ̀ nc[lzit ̀ n primele

minute ale primei arii, soprana RitaSzemere a oferit o sear[ delicioas[, at]tvocal c]t ;i ca prezen\[ scenic[, voceaei fiind plin[ ;i asertiv[, de;i uneoripasajele de coloratur[ au sc]r\]it. Maipu\in conving[tor a fost tenorul JanosSzerekovan, cu o voce mic[, parc[ ne-lucrat[ cum ar trebui> de altfel, el nu aprea primit p]n[ acum roluri princi-pale. Totu;i, aria sa din actul 2 a avutsensibilitatea cerut[ de partitur[. Ru-tinatul bas Laszlo Szvetek ;i-a lucratfoarte profesionist rolul titular ;i a ac-centuat, ca actor, latura comic[, iar vo-cal nu avem nimic a-i repro;a, proiec\iaimpecabil[ risc]nd uneori s[-l acoperepe bietul tenor. Rolul notarului, jucatde Laszlo Beothy Kiss, e prea mic cas[-l analiz[m. Orchestra dirijat[ de Ge-za Koteles s-a acomodat bini;or cu fosaceva mai mic[ a teatrului ;i a oferit unacompaniament plin de spirit comic.

Un cuv]nt bun pentru decorulamenajat de Eva Szendrenyi, surs[ su-plimentar[ de comedie, ;i pentru multaplaudatul moment al corului servito-rilor. Dincolo de toate, seara de oper[a dovedit c[ Satu Mare poate g[zduicu succes asemenea spectacole, iar dis-ciplina publicului a fost impecabil[.

Peste `nc[ o lun[, la Casa de Cul-tur[ a Sindicatelor, s[tm[renii se vorputea re`nt]lni cu teatrul liric `n “Na-bucco” de Verdi, spectacol realizat deAsocia\ia Opera Vox.

Fizicianul Stephen Hawking,care a murit miercuri dimineaţă,la vârsta de 76 de ani, a fost celmai celebru om de ştiinţă al vre-murilor actuale, un geniu care şi-a dedicat viaţa descoperirii secre-telor Universului.

Familia a lăudat "curajul şi dârze-nia" fizicianului, adăugând că "inteli-genţa şi umorul" acestuia au inspiratoameni din întreaga lume.

S-a n[scut la trei secoledup[ Galileo

Născut pe 8 ianuarie 1942 - la 300de ani de la moartea părintelui ştiinţeimoderne Galileo Galilei - StephenHawking a fost ferm convins că acestdomeniu este destinul său. Suferind descleroză laterală amiotrofică (denumităşi boala Lou Gehrig), o maladie para-lizantă cu care a fost diagnosticat pecând avea 21 de ani, Stephen Hawkinga fost, timp de peste 50 de ani, imobi-lizat într-un scaun cu rotile şi comu-nica prin intermediul unui computerşi al unui sintetizator vocal.

Pacienţii diagnosticaţi cu boala decare suferea Stephen Hawking trăiesc,în medie, trei ani, numai 10% dintreaceştia reuşind să supravieţuiască maimult de 10 ani. Cu toate acestea, cele-brul fizician a reuşit să depăşească cumult speranţele medicilor. Profesoruli-a îndemnat pe toţi oamenii cu diza-bilităţi fizice să se concentreze asupralucrurilor pe care le pot face şi să nuregrete lucrurile pe care nu pot să le

facă.

Fascinat de Univers

"Scopul meu este simplu", a scrisacesta. "Este înţelegerea completă aUniversului, de ce este aşa cum este şide ce există", a explicat fizicianul. Mareparte din munca sa ştiinţifică a avut încentru o unificare a teoriei relativităţii- natura spaţiului şi timpului - şi a celeicuantice - modul în care se comportăcele mai mici particule din Univers -

pentru a explica crearea Universului şiprincipiile care îl guvernează.

În 1974, Stephen Hawking a deve-nit, la vârsta de 32 de ani, cel mai tânărmembru al celei mai prestigioase aso-ciaţii ştiinţifice din Marea Britanie, TheRoyal Society.

Hawking a testat teoriile gravitaţio-nale ale lui Newton în 2007, când, lavârsta de 65 de ani, a participat la ocursă cu avionul în condiţii de impon-derabilitate, în SUA, parte a pregătirilorsale pentru o dorită călătorie suborbi-tală. La acel moment, fizicianul a spus

că a vrut să demonstreze că handicapulfizic nu este un impediment pentru arealiza lucruri şi să încurajeze interesulpentru spaţiu, despre care credea căeste destinul umanităţii.

"Cred că rasa umană nu are niciunviitor, dacă nu ajunge în spaţiu", spuneaacesta. "Cred că viaţa pe Pământ esteîntr-un risc în creştere de a fi distrusăde un dezastru precum încălzirea glo-bală, un război nuclear, un virus mo-dificat genetic ;.a.”

Mai recent, Hawking a declarat căinteligenţa artificială ar putea contribui

la eradicarea bolilor şi sărăciei, însă aavertizat asupra potenţialelor pericole.

O celebritate mondial[

Geniul lui Hawking i-a adus cele-britatea mondială, fiind cunoscut caun comunicator strălucitor, dedicat po-pularizării ştiinţei. Volumul "Scurtă is-torie a timpului", una dintre cele maide succes cărţi din literatura ştiinţifică,lansat în 1988, a încercat să explice po-pulaţiei largi teoriile fundamentale aleUniversului. A fost urmat, în 2001, decartea "Universul într-o coajă de nucă/The Universe in a Nutshell".

Cartea sa intitulată "The GrandDesign", lansată în 2010, a provocat unscandal uriaş în rândul liderilor reli-gioşi, deoarece Hawking susţinea înacest volum că nu este nevoie de o forţădivină pentru a explica apariţia Uni-versului. Hawking a intrat şi în culturapopulară, cu apariţii speciale în pro-ducţii precum "Star Trek< The Next Ge-neration", "The Simpsons", iar voceasa a fost inclusă şi în piese ale formaţieiPink Floyd.

Hawking s-a căsătorit cu Jane Wil-de în 1965, cuplul având trei copii. Ceidoi s-au despărţit după 25 de ani, iarHawking s-a căsătorit cu fosta sa asis-tentă medicală, Elaine Mason, însă ma-riajul s-a destrămat pe fundalul unoracuzaţii de abuz, negate de fizician.

Povestea de dragoste dintre Haw-king şi Wilde a fost transpusă în filmullansat în 2014 "The Theory of Everyt-hing", care i-a adus actorului britanicEddie Redmayne premiul Oscar pen-tru interpretarea fizicianului.

Vasile A.

“Don Pasquale” a readus pe deplin opera pe o scen[ s[tm[rean[

Stephen Hawking a fost, timp de peste 50 de ani, imobilizat într-un scaun cu rotile

Cei cinci soli;ti ai spectacolului Operei de Stat din Budapesta, `n decorul primei p[r\i a operei lui Donizetti

Stephen Hawking a fost cel maiinfluent om de ;tiin\[ al noului veac

CULTUR~"Cred că rasa umană nu are niciun viitor, dacă nu ajunge în spaţiu", spunea acesta. "Cred că

viaţa pe Pământ este într-un risc în creştere de a fi distrusă de un dezastru precum încălzireaglobală, un război nuclear, un virus modificat genetic ;.a.”

10 Informa\ia de Duminic[/18 martie 2018

EDUCA}IE

Liviu Pop, fost ministru alEducației, a publicat pagina 23din manualul de Limba și litera-tura română de clasa a IX-a. Aco-lo este o poezie pe care Liviu Popo consideră nepotrivită pentruun manual de liceu, declarând căîl lasă “fără cuvinte”.

Este vorba despre mai multe su-biecte legate de "Cântecul monstruluidin Loch Ness", de Edwin Morgan.Cerințele apar într-un manual alter-nativ care este pe băncile elevilor dinclasa a IX-a încă din 2004< "Limba şiliteratura română", al cărui autori suntAlexandru Crişan, Liviu Papadima,Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihă-ian și Rodica Zafiu. A apărut la EdituraHumanitas Educational.

Liviu Pop consideră poezia nepo-trivită pentru un manual de liceu, de-clarând că îl lasă "fără cuvinte".

Iată poezia<

“Cântecul monstrului din Loch Ness”, de Edwin Morgan

"Sssnnnwhuffffll?Hnwhuffl hhnnwfl hnfl hfl?Gdroblboblhobngbl gbl gl g g g g glbgl.Drublhaflablhaflubhafgabhaflhafl fl fl-gm grawwwww gef geawf awfgm grawgm.Hoooplodok - doplodook - plovodo-kot - doplodokosh?Splgrgw fok fok splgrafhatchgabrlgabrlfok splfok!Zora kra gka fok!Grof grawff gahf?Gombl-mbl bl -

blm plm,blm plm,blm plm,blp".

Cerințele din manual au fost pu-blicate de Liviu Pop care a scris, îndreptul subiectelor< "Fără cuvinte". 1.Considerați că acest "joc fonetic" con-stituie o poezie? 2. Încercați să citițicu voce tare poezia. Ce vă sugereazășirul de onomatopee, asociat cu titlultextului? Trasați cu un creion conturul

creat de așezarea rândurilor în pagină.Ce ar putea reprezenta desenul obți-nut? Părerile sunt împărțite vizavi deacest subiect. Unii consideră că o astfelde operă nu ar trebui să fie într-unmanual de clasa a IX-a, iar alții credcă stimulează creativitatea elevilor.

“Cântecul de noapte al peștelui”, de ChristianMorgenstern

Pe aceea;i pagin[ din manual apare;i poezia "C]ntecul de noapte al pe;te-lui" (1905) de Christian Morgenstern,reuniune de linii drepte ;i curbe (des-enul alăturat).

Cerințe< 1. Poate fi compoziția luiChristian Morgenstern considerată opoezie?

Argumentați. 2. De ce credeți căaceasta se intitulează Cântecul denoapte al peștelui?

A consemnat V. Nechita

O propunere legislativă prevede cagrupa mare să fie obligatorie din 2020,iar cea mijlocie, din 2023. Concret, con-form proiectului aflat în dezbatere la Ca-mera Deputaţilor, din anul 2023, un copilva trebui să facă obligatoriu 2 ani degr[diniţă – grupa mijlocie şi mare -, apoiclasa pregătitoare, 4 clase primare, 4 clasela gimnaziu şi 4 clase la liceu. Iniţiatoriispun că proiectul merge pe liniile euro-pene urmate în domeniul educaţiei. Eimotivează obligativitatea a doi ani degrădiniţă prin faptul că perioada preşco-lară reprezintă „fundaţia întregii vieţi demai târziu”, dar procentul copiilor careajung la grădiniţe este din ce în ce maimic.

Unul dintre iniţiatorii modificăriiLegii Educaţiei naţionale nr.1/2011, de-putatul UDMR Szabó Ödön spune că le-gea i-a fost inspirată de cele transmisede psihologi şi pedagogi care lucreazăcu copii cu vârste între 5 şi 10 ani. „Aceştispecialişti mi-au transmis că mult maiuşor se dezvoltă un copil care a frecventatgrădiniţa. Există diferenţe foarte mariîntre cei care participă la educaţiapreşcolară din punct de vedere al me-diilor de rezidenţă în defavoarea mediu-lui rural. Apar inegalităţi la gradul depregătire pentru şcoală, şi implicit, risculşcolar la debutul în clasa 0 în cazul co-piilor fără pregătire preşcolară”, spunedeputatul UDMR. Szabó Ödön a preci-zat că, iniţial, în proiectul de modificarelegislativă, grupa mare şi cea mijlocieerau obligatorii din 2020, dar termeneles-au modificat. Psihologul Keren Rosnercrede că proiectul prevede măsuri bene-fice pentru copii. „Am observat că existădiferenţe mari din punct de vedere alputerii de concentrare între copii careau fost la grădiniţă şi cei care merg directla şcoală. Ajunşi la şcoală, cei care nu aufrecventat învătământul preşcolar nu potţine ritmul cu ceilalţi chiar dacă au unpotenţial asemănător“, menţionează spe-cialistul. Keren Rosner spune că frec-ventarea grădiniţei are ca efect discipli-narea, dezvoltarea de abilităţi necesaremai târziu în şcoală şi obişnuinţa de a seintegra în comunitate. „Există riscul caîn momentul în care este dus la şcoalăun copil care nu a fost la grădiniţă sădezvolte chiar şi o fobie pentru şcoalăfiind copleşit de ce i se întâmplă”, a pre-cizat Keren Rosner.

Gr[dini\a va deveni obligatorie

Sâmbătă 10.03.2018 a avut loc etapajudeţeană a Concursului Naţional deMatematică Aplicată „Adolf Haimo-vici”. De la Colegiul Tehnic” IuliuMa-niu” Carei au participat urnătorii elevi<Găman Andreea, Morar Mihaela,BoroşNatalia, Pop Codruţa, Stelli Annabel-la,Pocşa Sebastian, Abriham Cătălina,Mateş Andrada, Mihuţ Denisa, StanIoana, Ostatea Paula, Secan Laura, RakRichard coordonaţi de profesorii Far-kas Ileana Elisabeta şi Pap-Czier IosifLevente.

În urma evaluării lucrărilor 3 dintreaceşti elevi s-au calificat la faza naţio-nală şi anume< Ostatea Paula cls.a-XIIa C,coordonator prof. Farkas IleanaElisabeta> Secan Laura cls.a XII a C,co-ordonator prof.Farkas Ileana Elisabeta>Rak Richard cls.a X a A, coordonatorprof. Pap-Czier Iosif Levente.

Informațiile ne-au fost comunicatede directorul Micovschi Adrian.

A consemnat V.N. Deleanu

Elevi califica\i la Concursul

de Matematic[ Aplicat[

„Adolf Haimovici”

După cum ne comunică Inspecto-ratul :colar Județean Satu Mare, olim-piadele școlare se desfășoară în confor-mitate cu  Metodologia-cadru de orga-nizare și desfășurare a competițiilor șco-lare. Documentele se găsesc postate pepagina web a Ministerului Educației Na-ționale www.edu.ro la secțiunea Învă-țământ preuniversitar / Olimpiade șiconcursuri.

Etapa județeană a Olimpiadei deMatematică s-a desfășurat în data de 10martie 2018, iar etapa națională este pro-gramată după cum urmează<

- clasele V-VI / 3-7 aprilie 2018 /Negrești Oaș>

- clasele VII-XII / 3-7 aprilie 2018 /Satu Mare

Etapa județeană a Olimpiadei deLimba și literatura română se va desfă-șura în data de 17 martie 2018, iar etapanațională este programată după cum ur-mează< clasele V-VIII / 3-6 aprilie 2018/ Baia Mare> clasele IX-XII / 2-6 aprilie2018 / București> pentru școli/secții cupredare în limbile minorităților și pentruromânii din diaspora, clasele V-VIII /4-7 aprilie 2018 / Covasna.

Inspectoratul Școlar Județean SatuMare organizează etapele județene și na-ționale ale olimpiadelor școlare conformreglementărilor aprobate de MinisterulEducației Naționale.

Stelian Crainic

Edwin Morgan, autorul poeziei cu onomatopee

Cerin\[ pentru elevii de clasa a IX-a< Încercați să citiți cu voce tare poezia. Ce vă sugerează șirulde onomatopee, asociat cu titlul textului? Trasați cu un creion conturul creat de așezarea rândurilorîn pagină. Ce ar putea reprezenta desenul obținut?

După cum am menţionat în-tr-un articol anterior din Infor-ma\ia Zilei, marţi 13 martie, înSala Festivă a Colegiului Naţional„Mihai Eminescu” a avut loc con-ferinţa finală din cadrul proiec-tului „Opreşte intimidarea! Dele-te bullying!”

În cadrul conferinţei s-a realizat unbilanţ al activităţilor. De asemenea, înconferință au fost evidenţiaţi cei careşi-au adus contribuţia prin oferirea unordiplome.

Astfel, elevii au fost premiaţi pentruşase categorii de activităţi şi anume<„Afişe în format electronic”, „Grafică şidesene”, „Discursuri publice”, „Atelierulde teatru”, „Marketing, pagina web aproiectului” şi „Afişul spectacolului şial consursului de discursuri”.

Pentru „Afişe în format electronic”au fost răsplătiţi următorii elevi< LauraSărbu (clasa a VI-a), Vanessa Tar (a VI-a), Ioana Dobran (a VI-a), Andrei Ar-delean (a X-a B), Oana Micle (a X-a B),Ioana Roman (a X-a B).

La categoria „Grafică şi desene” Co-legiul „Mihai Emineascu” are următorii

premianţi< Lorena Neagu (a V-a), LuanaArnăuţ (a V-a), Laura Sârbu (a VI-a),Karina Szauftman (a IX-a A), MariaBan (a IX-a C), şi Călina Oprea (a IX-a A). „Discursurile publice” cele maibune au aparţinut elevilor< Ana MariaPop (a IX-a E), Mara Săvinescu (a IX-a A), Sânziana Satmari (a IX-a F), Şte-fania Marciuc (a X-a B), Iulia Radu (aX-a B) şi Miruna Roca (aX-a A). Cate-goria „Atelierul de teatru” are următoriipremianţi< Gavrilă Andreea (a IX-a A),Casian Gavriş (a IX-a A), Mara Lăpuşte(a IX-a D), Alexandru Opriş (a X-a A),Zsolt Pater (a IX-a F), Alexandru In-dricuţ (a X-a A), Codruţa Cadar (a X-a E), Darius Vîlcu (a X-a E), VanessaMoiş (a XII-a F) şi Narcis Blideran (aXII-a E). La a cincea categorie, „Mar-keting, pagina web a proiectului” au fostpremiaţi doi elevi şi anume Diana Lung(a XII-a B) şi Teodora Moldovan (a XI-a A).

Pentru ultima categorie premiată„Afişul spectacolului şi al consursuluide discursuri” au primit diplome elevii<Daciana Roman (a IX-a F), Daria Pi-saltu (a X-a C) şi Tudor Verzeş (a IX-aB-).

Pe lângă aceste premii a fost acordat

şi un premiu special lui Bogdan Ceteraşpentru activitatea lui ca trainer în cadrulAtelierului de teatru.

Pe lângă elevii premiaţi, au primitdiplome de participare toţi cei care aufost angrenaţi în activităţile la care s-aparticipat. De asemenea, au fost acor-date diplome profesorilor direct impli-caţi, profesorilor diriginţi de la claseleimplicate, şi colaboratorilor din proiectcare au sprijinit desfăşurarea activi-tăţilor. Premiile au constat în voucherevalorice pentru librărie, seturi de pic-tură, memory stick-uri sau cărţi.

Cauzele bullying-ului

Expunerea la violență a unei per-soane poate duce mai departe la alte fe-nomene de bullying, atât din parteaagresorului, cât și din partea celui agre-sat. De multe ori, agresorul adoptă vio-lența ca ultimă posibilitate de defulareși exprimare, fiind la rândul său abuzatori neglijat. Cauzele pot fi lipsa de em-patie, egocentrismul, orgoliul, superfi-cialitatea relațiilor umane, și, mai ales,expunerea și preluarea unor modele decomportament similare.

Vera Pop

Diplome acordate la proiectul „Opre;te intimidarea! Delete bullying!”

Poezia “Cântecul de noapte al peștelui”

Olimpiade ;colare

Poezii tr[znite ;i desenate, publicate`n manualul de limba român[ din liceu“Cântecul monstrului din Loch Ness” ;i “Cântecul de noapte al peștelui”

18 martie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Cercetătorii doresc să arunce o pri-vire în interiorul ghiulelelor cu ajutorulrazelor X în încercarea de a găsi o me-todă de conservare a artefactelor vechide cinci secole care se găsesc în prezentîntr-o continuă degradare.

Dacă acestea sunt expuse, vor fi su-puse proceselor corozive la contactulcu aerul. Nava principală a lui Henryal VIII-lea are 1.200 de astfel de pro-iectile, care în prezent sunt depozitateîn containere speciale cu umiditate scă-zută, departe de ochiul publicului,scrie BBC. Scopul, conform lui EleanorSchofield cercetătoarea care conducestudiul, este de a le păstra pentru gene-raţiile viitoare. Mary Rose s-a scufundatîn 1545, în Canalul Mânecii, și a fostscoasă din mare în 1982. Proiectilelesferifce de la bord sunt greu de conser-vat din cauza clorului care a ajuns pânăîn miezul acestora, ceea ce înseamnăcă vor începe să corodeze dacă sunt ex-puse la aer.

Echipa lui Schofield a încercat săînlăture clorul, dar substanţa nu a dis-părut complet, descoperind că atuncicând erau expuse începeau să se dezin-tegreze. De aceea, savanţii au hotărâtsă analizeze în profunzime aceste arte-facte, folosind instrumentele din labo-ratorul Diamond Light Source in Did-cot din Oxfordshire. Se dorește să seafle cât fier mai este în interiorul ghiu-lelelor, cât clor mai există și unde acţio-nează acesta.

Pentru a realiza aceste lucruri, cer-cetătorii au fost nevoiţi să sacrifice câ-teva artefacte prin secţionarea acestora.Astfel, au folosit șase piese pentru ascoate la iveală detaliile interne ale aces-tora. Detalii care sunt semnificative, în-trucât instrumentul cu  raze X poatearăta structura la nivel molecular.

Astfel, noul studiu reprezintă pri-mul pas către elaborarea unor tehnicide protecţie mai eficiente.

Pagin[ realizat[ de Mirela Filimon

În satul preistoric de la Măgu-ra Gorgana situat pe un deal dinapropierea Dunării, din localita-tea Pietrele (jud. Giurgiu), arheo-logii români și germani au făcuto descoperire extraordinară înanul 2014.

Este vorba de o statuetă făcut[ dinlut,  măsurând mai puțin de 10 centi-metri, ce înfățișează o femeie așezată pescaun într-o postur[ meditativă. Statue-ta are aproximativ 6.500 de ani vechimeși aduce cu faimosul „Gânditor de la Ha-mangia” și a sa pereche (putem mențio-na aici și valorosul „Vas cu îndrăgostiți”din Cultura Gumelnița – 6.500 de ani),sau cu „Gânditorul”  cucutenian de laTârpești, de aceea fiind numită și „Gân-ditoarea de la Pietrele”. În afară de „pos-tura meditativă” a personajului feminin,putem semnala și existența scaunului, aacestei piese de mobilier creat de omacum peste 7000 de ani spre a-i ușuraexistența.

Figurină din cultura Gumelni-ța, perioada eneolitică

Descoperirea a fost făcută în zonasatului Pietrele din județul Giurgiu, încursul săpăturilor efectuate de o echipămixtă româno-germană de arheologi peun deal aflat la câțiva kilometri de Du-năre.

Cercetările au fost realizate de spe-cialiștii Institutului de Arheologie „Va-sile Pârvan” din București și cei de la„Deutsches Archäologisches Institut”din Germania.

Potrivit arheologilor, mica figurinăar data din mileniul al V-lea î.Hr. și araparține culturii Gumelnița din perioa-da eneolitică – adică perioada de trecerede la Epoca Pietrei la cea în care oameniiau învățat să folosească metalele. Pe te-ritoriul țării noastre, cultura Gumelnițase întindea din Dobrogea până în vestulMunteniei, dar depășea granițele Ro-mâniei, descoperiri similare fiind făcuteîn Bulgaria și Grecia.

Statueta găsită în județul Giurgiu afost reconstituită de arheologi, dat fiindcă unele părți lipseau – lucru normaldupă 7.000 de ani. Însă, cu toată trecerea

timpului, forma ei este extrem de mo-dernă. Specialista în restaurare CristinaGeorgescu de la Institutul de Arheolo-gie „Vasile Pârvan” din București, cares-a ocupat de restaurarea statuetei, spu-ne că „…atât din punct de vedere stilis-tic, cât și tehnic, statueta este o capsulăa timpului inedită, bogată în informațiiși deschisă interpretărilor celor mai in-teresante”.

O echipă de aproximativ 30 de spe-cialişti din diverse domenii, din Româ-nia, Germania, Olanda, SUA, Bulgariaşi Republica Moldova, studiază de pesteşase ani satul preistoric de la MăguraGorgana, din localitatea Pietrele, judeţulGiurgiu, pentru a reconstitui lumea cul-turii neolitice Gumelniţa, una dintrecele mai strălucite civilizaţii din ultimajumătate a mileniului al V-lea î.Hr.

Satul preistoric studiat la Pietrele es-te o aşezare de tip tell, cu case despărţitede uliţe înguste, de până la un metru şijumătate lăţime, cu unele locuinţe con-struite la înălţime, care reprezentau cen-

trul vieţii acelei comunităţi, fiind, pro-babil, folosite ca spaţii de depozitare. Ca-sele din acest sat au ars, iar pereţii lor s-au prăbuşit îngropând obiectele care seaflau înăuntrul lor. Cauzele incendiuluinu au fost determinate. Cele mai im-portante descoperiri făcute în acest satpreistoric, având între 20 şi 30 de case,pe o suprafaţă de 160/120 metri, nu suntobiectele în sine, ci faptul că au fost de-terminate strategii economice şi de or-ganizare socială ale comunităţii care atrăit acolo, în perioada aproximativă4400 – 4200 î.Hr., după cum au apreciatcercetătorii.

Până în prezent, au fost cercetate pa-tru dintre case, din zone diferite ale tell-ului, după cum a precizat Meda Toderaş,iar în acestea, dar şi pe uliţe, au fost gă-site circa 5.300 de artefacte din piatră,os, corn, lut, cupru şi Spondylus – unmelc din Marea Mediterană.

Printre obiectele descoperite se nu-mără topoare, vârfuri de săgeţi, uneltede ascuţit sau lustruit, ace de pescuit,

statuete, figurine, cărora li se adaugăaproape 800 de vase de ceramică şi peste300.000 de cioburi. Obiectele din cera-mică descoperite cântăresc circa opt to-ne. În plus, vasele sunt lustruite şi deco-rate cu desene geometrice sau care imităvalurile, realizate cu grafit.Printre obiectele descoperite se numără,de asemenea, mai multe greutăţi de ţesutdin piatră, aşezate în şiruri paralele. Acestea au dus la identificarea existenţeirăzboiului de ţesut în comunitate, ceeace ar putea constitui cea mai veche do-vadă a existenţei acestei unelte în preis-torie, care a adus în viața omului șansade a putea împleti diferite țăsături și ale folosi în diferite scopuri, spre a-și ușu-ra existența.

Sub colbul miilor de ani stau încăascunse adevărate comori lăsate moș-tenire de strămoșii noștri. Iată, cu spijininternațional, putem să le aducem la lu-mină și să ne bucurăm deele. Informa\iile aparțin conf. univ. dr.George V. Grigore.

Statueta are aproximativ 6.500 de ani vechime și aduce cu faimosul „Gânditor de la Hamangia” și a sa pereche

“Gânditoarea de la Pietrele” - statueta de 6.500 de ani vechime, descoperit[

în jude\ul Giurgiu

Britanicii vor folosiraze X pentru a salvaproiectilele corabieilegendare Mary Rose

Dr. Subhash Kak, un profesor de in-ginerie a computerelor de la Universita-tea din Oklahoma, avertizează că inteli-genţa artificială și roboţii vor provoca o„epidemie” de sinucideri pe planeta noas-tră. Asta deoarece majoritatea oamenilorvor rămâne fără locuri de muncă, dupăce vor fi înlocuiţi cu mașini mai priceputeși cu costuri de operare mici.

Kak a spus că omenirea va intra în-tr-o „distopie a șomajului”, în care doar500 de milioane de locuri de muncă vormai fi disponibile în lume. În acest mo-ment, populaţia planetei este de 7,6 mi-liarde de persoane. Potrivit lui, vehiculeleautonome vor lăsa o treime din populaţiaplanetei fără loc de muncă. Astfel, nu-mărul celor care vor consuma alcool,droguri și vor intra în depresie va creșteaccelerat. 

Mai mult, futurologul Ian Pearson aspus că inteligenţa artificială va deveniatât de puternică, încât oamenii nu voravea altă soluţie decât să să contopeascăcu ea, într-o nouă specie, numită „homomachinus”.

Inteligen\a Artificial[va genera o epidemiede sinucideri, avertizeaz[ un expert

Deși mulți ani, unii istorici româniau susținut sus și tare că geto-dacii nuau prelucrat vreodată aurul, dovezile ma-teriale și izvoarele istorice ne spun că,de fapt, spațiul românesc de astăzi eraun fel de El Dorado al Antichității. Fi-resc, până la urmă, dacă ne gândim căîntre timp mai multe imperii au scos dinMunții Apuseni cantități uriașe de aur…

În acest sens, directorul MuzeuluiNațional de Istorie din București, ErnestOberlander Târnoveanu a spus urmă-toarele, în cartea Aurul și Argintul Antical României< „Istoria și imaginarul co-lectiv antic a plasat Dacia, alături de Ly-dia, Thracia sau Hispania în rândul mi-ticelor țări  ale aurului Lumii Vechi. Du-pă cum o arată mărturia lui Herodot, le-genda ținutului străbătut de râul Maris(Mureșul Actual), locul unei extraordi-nare abundențe a aurului, s-a născut și

a început să circule în lumea greacă celpuțin din secolul al V-lea î.e.n., deci cucâteva sute de ani înainte chiar ca numelegeografic al Daciei să se fi încetățenit înliteratura istorică sau geografică antică.Existența unei literaturi antice despre

bogățiile Daciei la începutul secolului alII-lea e.n. este confirmată de faptul căînsuți Traian s-a documentat asupraacestui subiect, înainte de a declanșaoperațiunile militare.”

Ce bogății a găsit Traian în Dacia lui

Decebal, după ce a reușit să cucereascăo parte din teritoriul ei, ne spune StatiliusCrito, medicul militar care l-a însoțit peîmpăratul roman în cele două războaiecu dacii< „După ce l-a învins pe Decebal,regele geților, puternicul Traian aduseromanilor cinci milioane de livre de aur,o cantitate dublă de argint, după carecupe și alte obiecte, depășind orice esti-mare…”(Fontes)

Privind din acest context declarațiileacelor istorici care au pretins până nudemult că dacii habar nu aveau să pre-lucreze aurul, ne întrebăm câți dintreaceștia erau doar niște ignoranți cu di-plomă și câți erau mafioți, parte din re-țelele de trafic de artefacte care aveaunevoie de această minciună pentru a pu-tea trafica mai în siguranță comorile ge-to-dacilor?

Directorul Muzeului Na\ional de Istorie din Bucure;ti< Dacia era un fel de El Dorado al antichit[\ii

Statueta găsită în județul Giurgiu a fost reconstituită de arheologi, dat fiind că unelepărți lipseau – lucru normal după 7.000 de ani. Însă, cu toată trecerea timpului, formaei este extrem de modernă.

12 Informa\ia de Duminic[/18 martie 2018

Este una dintre marile doamneale Holywoodului, jucând în fil-me primite bine de critici, precumÎngerii lui Charlie, Shrek și Esteceva cu Mary, dar Cameron Diazs-a retras din actorie pentru a seconcentra pe viața de familie.

Faimoasa actriță, în vâstă de 45 deani, s-a retras din industria filmului șinu are planuri de a se întoarce pe ma-rele ecran, potrivit prietenei ei SelmaBlair. Ea vrea să se concentreze pe viațade familie și pe relația cu soțul ei, BenjiMadden, în vârstă de 39 de ani.

Vorbind la o petrecere organi-zată după decernarea premii-lor Oscar, la Los Angeles, săp-tămâna trecută, Selma, a de-clarat< “Am luat prânzul cu Ca-meron ieri și am discutat des-pre film

Mi-ar fi plăcut să am o secvență cuea, dar ea s-a retras din actorie. Nu maiare nevoie să facă alte filme, are o viațăgrozavă acum. Nu știu ce ar face-o săse întoarcă”, a spus prietena ei.

În luarea aceste decizii Cameron a fostinfluenţată şi de faptul că este însărci-nată. În vârstă de 45 de ani, actrița aș-teaptă un copil cu soțul ei, Benji Mad-den, chitaristul trupei Good Charlotte.Cei doi s-au căsătorit în 2015, după orelaţie de doar 8 luni, în cadrul uneiceremonii restrânse. Benji Madden estecu șapte ani mai tânăr decât CameronDiaz.

Cameron nu a mai avut nicio apa-riție de când a jucat în filmul Annie, în2014, când a interpretat-o pe MissHannigan.

Cameron Diaz şi-a cumpăratun apartament de 9.000.000 $

Locul pe care Cameron Diaz l-aales pentru a-şi petrece timpul alăturide familie este impresionant. Aceastaa devenit în 2013 proprietara unuiapartament în clădirea de lux WalkerTower din celebrul cartier Chelsea, dinManhattan, unde locuiesc şi HarrisonFord, Katie Holmes şi Nicole Kidman.Locuinţa are trei camere, trei băi, o ca-meră de yoga, saună, cameră de zi cubar şi bucătărie complet utilată. Staruldin “Profă rea, dar buuună”, care are oavere de peste 100 de milioane de do-

lari, şi-a uşurat conturile pentru acestapartament de vis cu nu mai puţin de9.000.000 de dolari.

Are origini cubaneze, spaniole,engleze, germane şi irlandezo-scoţiene

Pe numele ei întreg, Cameron Mi-chelle Diaz este o actriţă şi fost foto-model american. S-a născut la 30 au-gust 1972 în San Diego, California,SUA, iar în prezent este stabilită în LosAngeles (BHPO). Mama sa, BillieJoann (născută Early), este un agentde import-export, iar tatăl său EmilioLuis Diaz (1949–2008) a lucrat mai bi-ne de 20 de ani la compania petrolierădin California Unocal ca field gauger.Cameron are o soră mai mare pe numeChimene. Tatăl său s-a născut într-ofamilie cubaneză (de descendenţi spa-nioli), care s-au stabilit în suburbiaTampei, în oraşul Ybor City, mai târziumutându-se cu traiul în California, un-de Emilio şi s-a născut. Mama sa areorigini engleze, germane şi irlandezo-scoţiene. Cameron a crescut în LongBeach, California, şi a absolvit LongBeach Polytechnic High School.

Cameron a plecat de acasă pe când

avea 16 ani, şi timp de 5 ani a locuit îndiverse locuri şi a vizitat Japonia, Aus-tralia, Mexicul, Marocul şi Parisul. S-a întors în California la vârsta de 21 deani.

În 1994, pe când lucra ca model aparticipat la audiţiile pentru un rol înThe Mask/Masca. Actriţa a fost aleasăsă joace în rolul principal în acest film,alături de Jim Carrey. A urmat apoiThe Last Supper. În 1996 apare în 3 fil-me mai importante< "She’s the One" -în care joacă Edward Burns, JenniferAniston şi Amanda Peet, "Feeling Min-nesota" şi "Head Above Water". In 1997joacă în producţia independentă "Keysto Tulsa" şi în succesul "My BestFriend’s Wedding/Iubitul meu se în-soară", care a devenit unul din primele10 filme cu veniturile cele mai maridin 1997. Pentru interpretarea ei, i s-aacordat premiul pentru "actriţa favo-rită" la categoria comedie la PremiileBlockbuster Entertainment. În acelaşian apare în "A Life Less Ordinary", alui Danny Boyle. În 1997 îşi faceapariţia în câteva secvenţe din "Fearand Loathing în Las Vegas" al lui TerryGilliam.

Relaţii

Din 1990 până în decembrie 1994,Diaz a convieţuit cu producătorul Car-los de la Torre. În 1995, Diaz a devenitpartenera actorului Vincent D'Onofrioîn timpul producţiei de Feeling Min-nesota. Mai târziu, în 1995, ea a începuto relaţie cu actorul Matt Dillon. Relaţias-a încheiat în decembrie 1998. Ea aavut o relaţie şi cu actorul şi membrultrupei de 30 Seconds to Mars, JaredLeto în 1999, cu care s-a logodit în anul2000. În 2003, au pus capăt relaţiei lorde patru ani. Diaz a format un cuplucu cântăreţul Justin Timberlake întreanii 2003-2006. În octombrie 2004,Diaz şi Justin Timberlake au avut o al-tercaţie cu un fotograf de tabloid înafara unui hotel. Atunci când fotogra-ful şi un alt bărbat a încercat să-i foto-grafieze, cuplul le-a smuls aparatul defotografiat. Imagini de la incident auapărut în Us Weekly. Reprezentanţiiperechii au afirmat că ei joacă scenaunei noi serii. Diaz a mai fost într-orelaţie romantică cu starul de baseball,jucătorul lui New York Yankees, AlexRodriguez, începând din iulie 2010 pâ-nă în septembrie 2011.

Cameron Diaz a renun\at pentru totdeauna la lumea filmului