această ediţie a fost publicată de comisia naţională a ... · himerice care sprijină rasismul...

2

Această ediţie a fost publicată de Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO cu concursul Centrului “Dialog Intercultural” şi cu suportul Secretariatului UNESCO (Paris) şi al Biroului UNESCO de la Moscova pentru Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Republica Moldova şi Federaţia Rusă.

Responsabil de ediţie: dr. Luminiţa Drumea, expert pentru ştiinţă a Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO.

Traducere în limba română şi redactare: Angela Savin, doctor în filologie

Coperta: Igor CondreaTehnoredactare computerizată: Tatiana Curtiş

Se distribuie gratuit

© Comisia Naţională a Republicii Moldova pentru UNESCO, 2006, pentru prezenta ediţie

CZU 323.1E43

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Elaborarea strategiei complexe a luptei contra rasismului, discriminării, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacentă lor. - Ch.: Univers Pedagogic, 2006 (Tipogr. “Elan Poligraf”).- 40 p.

ISBN 978-9975-9918-5-8 1500 ex.323.1

3

Conferinţa GeneralăSesiunea a 32-a, Paris, 2003

32 C/131 septembrie 2003

Limba originalului: franceză

Paragraful 5.1 al ordinii de zi preliminare

Elaborarea strategiei complexe a luptei împotriva rasismului, discriminării, xenofobiei şi intoleranţei, adiacentă lor

ADNOTARE

Sursa: Decizia 164 EX/3.4.2.

Istoria problemei: În conformitate cu decizia 164 EX/3.4.2. Directorul General prezintă în cadrul Conferinţei Generale strategia complexă a luptei contra rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi intoleranţei care este adiacentă lor în domeniile ce ţin de competenţa UNESCO.

Conţinutul: Scopul acestei strategii constă în amplificarea activităţii UNESCO în lupta cu aceste fenomene negative. În document sînt prezentate acţiunile care au fost efectuate de UNESCO în trecut, sînt determinate domeniile şi temele prioritare alese şi sînt indicate noile legături de parteneriat care urmează a le forma, precum şi condiţiile de realizare a strategiei complexe.

Decizia necesară: Paragraful 26.

4

Elaborarea strategiei complexe a luptei contra rasismului, discriminării, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacentă lor

Proiectul strategiei complexe UNESCO în domeniul luptei contra rasismului şi discriminării

Istoria problemei

1. Conferinţa internaţională contra rasismului, a discriminării rasiale, a xenofobiei şi a intoleranţei care este adiacentă lor (Durban, Africa de Sud, 31 august – 8 sep-tembrie 2001) a fost convocată de Organizaţia Naţiunilor Unite pentrul a da un impuls nou luptei cu aceste fenomene negative în societăţile contemporane. Prezenta conferinţă, a treia la număr de această anvergură în problema dată, după conferinţele care au avut loc la Geneva în 1978 şi 1983, semnifică prin sine începutul Deceniului al treilea în lupta contra rasismului şi discriminării rasiale (1993-2003), declarat de Asambleea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pe data de 20 decembrie 1993 (A/RES/48/91)1.

2. În Programul de acţiuni, adoptat la Conferinţa de la Durban, UNESCO i se înaintează un şir de recomandări concrete în care i se propune să consolideze activitatea sa în următoarele domenii: proiectul „Calea robilor” şi cercetările în domeniul sclaviei şi a comerţului cu sclavi (paragrafele 119 şi 120); elaborarea programelor din domeniul culturii şi învăţămîntului, orientate contra rasismului şi discriminării (paragraful 126); elaborarea materialelor şi mijloacelor din domeniul pedagogiei în scopul contribuţiei la realizarea drepturilor omului şi lupta cu rasismul şi alte forme de discriminare (paragraful 156); păstrarea diversificării culturale (paragraful 179); sprijinul pentru dezvoltarea dialogului dintre civilizaţii (paragraful 192); dezvoltarea cercetărilor privind tradiţiile culturale, legate de drepturile omului (paragraful 195), realizarea Declaraţiei şi a Programului de acţiuni privind cultura lumii şi obiectivele Deceniului culturii lumii şi a nonviolenţei în interesul copiilor de pe planetă (paragraful 202).

1 Obiectivele şi sarcinile Deceniului al treilea sînt similare cu obiectivele şi sarcinile deceniilor anterioare şi rezidă în „dezvoltarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără vreo deosebire de rasă, culoare a pielii, origine sau naţionalitate sau apartenenţă etnică, ...lupta cu orice răspîndire a politicii rasiste şi contracararea apariţiei uniunilor, bazate pe susţinerea reciprocă a rasismului şi a discriminării rasiale, ...depistarea, izolarea şi demascarea concepţiilor false şi himerice care sprijină rasismul şi discriminarea rasială şi lichidarea regimurilor rasiste”.

5


3. În rezoluţia sa A/RES/56/266, adoptată la 27 martie 2002, Asambleea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite „aprobă Declaraţia de la Durban şi Programul de acţiuni, adoptate de Conferinţă şi manifestă satisfacţie privind totalurile Conferinţei care sînt un fundament trainic pentru realizarea acţiunilor şi iniţiativelor”.

În această rezoluţie Asambleea generală propune, în special, „instituţiilor specializate respective şi organizaţiilor corespun-zătoare din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite de a amplifica şi de a coordona, în cadrul împuternicirilor lor, acţiunile, programele şi strategiile de durată medie în scopul evidenţei acţiunilor ulterioare privind totalurile Conferinţei”.

4. Ca răspuns la această ofertă şi recomandările concrete, adresate UNESCO, ea pe parcursul sesiunii a 164-a a Consiliului Executiv din aprilie a.2002 a analizat documentul 164 EX/16 referitor la activitatea rezultatelor Conferinţei de la Durban şi a adoptat decizia 3.4.2. în care Consiliul, în particular, „propune Directorului General de a elabora strategia complexă a luptei contra rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi intoleranţei care este adeacentă lor în domeniile competenţei UNESCO, care va fi prezentată pentru analiză la sesiunea a 32-a a Conferinţei Generale, ...şi a prezenta Consiliului la sesiunea a 166-a un raport privind mersul lucrărilor, efectuate în scopul realizării prezentei decizii”.

În referatul său 166 EX/5, Partea I care se referă la realizarea hotărîrilor, adoptate de Consiliul Executiv la sesiunile precedente, Directorul General a informat Consiliul Executiv cu privire la diverse acţiuni, întreprinse de UNESCO după conferinţa de la Durban şi decizia luată 164 EX/3.4.2.

5. Conferinţa de la Durban a avut loc în acel moment, cînd comunitatea internaţională era ameninţată de un pericol, legat de confruntarea, separarea şi discriminarea în rezultatul amplificării naţionalismului extremist şi a ideologiei intoleranţei. La ea a fost analizată problema utilizării cît mai eficiente în acest scop a procesului de globalizare şi a progresului tehnico-ştiinţific. Ea a prezentat UNESCO posibilitateade a activiza şi a fortifica în coordonare cu Direcţia Comisariatului

suprem privind drepturile omului lupta contra rasismului, discri-

6


minării şi înstrăinării care ocupă un loc central în mandatul ei, precum este prevăzut în preambulul Statutului.2

6. Într-adevăr, după distrugerea sistemului apartheidului în Africa

de Sud activitatea Organizaţiei, orientată contra rasismului şi a discriminării, puţin a slăbit şi şi-a pierdut caracterul său ilustrativ. Din această cauză a apărut necesitatea de a reda activităţii UNESCO un nou impuls în lumina ataşamentului care a fost proclamat de către comunitatea internaţională în Documentele adoptate la Durban, confirmat de Asambleea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Această tendinţă răspunde situaţiei noi din lume care s-a format în rezultatul evenimentelor din 11 septembrie a.2001 şi care se caracterizează prin amplificarea luptei cu terorismul internaţional care trebuie să fie dusă în spiritul respectului drepturilor omului şi, în particular, al actelor internaţionale normative legislative privind lupta cu discriminarea conform indicilor de rasă, culorii pielii, originii sau a apartenenţei etnice. În sfîrşit, reluarea activităţii UNESCO răspunde cerinţelor, legate de deschidere, toleranţă şi înţelegere reciprocă în cadrul dialogului dintre civilizaţii şi a schimburilor interculturale din lume care ca niciodată mai înainte se află în interdependenţă.

I. Strategiile şi activitatea UNESCO în trecut

7. Înainte de a expune direcţiile fundamentale ale strategiei noi complexe a UNESCO, este util de a aminti pe scurt activitatea UNESCO din trecut.

Din primii ani de la crearea sa UNESCO a demonstrat fidelitatea saacestei cauze, ducînd, mai întîi de toate, lupta în plan ştiinţific.

2 În preambulul Statutului UNESCO se arată că “războiul care a luat sfîrşit recent a

fost posibil în urma renunţării la principiile democratice de respectare a demnităţii vieţii omeneşti, a egalităţii şi respectului reciproc, precum şi ca urmare a doctrinei, impusă pe bază de ignoranţă şi prejudecăţi, a inegalităţii oamenilor şi a raselor”, iar în articolul întîi se menţionează că „Organizaţia îşi propune drept sarcină să contribuie la consolidarea păcii şi a securităţii pe calea extinderii colaborării popoarelor în domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi a culturii în interesul asigurării respectului general, a dreptăţii, legalităţii şi a drepturilor omului, precum şi a libertăţilor fundamentale, proclamate în Statutul Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru toate popoarele fără deosebire de rasă, sex, limbă şi religie...”.

7


Ea a reuşit să mobilizeze comunitatea ştiinţifică şi să se adreseze la specialiştii de seamă cu apelul de a perfecta documentele ştiinţificecare ar combate teoriile rasiste.

Astfel a fost pregătit un şir de declaraţii istorice care au ajutat a demonstra lipsa de temei a prejudecăţilor rasiale: Declaraţia privind rasele (a.1950), Declaraţia referitor la rase şi distinc-ţiile de rasă (a.1951) şi Propunerile privind aspectele biologice ale problemei rasiale (a.1964). Un moment culminant al activităţii UNESCO a devenit Declaraţia privind rasele şi prejudecăţile de rasă, adoptată de Conferinţa Generală UNESCO la sesiunea a 20-a din a.1978.

8. După această fază de consolidare a argumentării ştiinţifice şi a bazelor etice a luptei cu rasismul şi alte forme de discriminare, UNESCO a orientat activitatea sa la elaborarea actelor interna-ţionale normative legislative care determină principiile generale, concepţiile şi criteriile pentru susţinerea luptei împotriva ameninţărilor păcii şi stabilităţii în societate. Astfel, de exemplu, Conferinţa Generală a adoptat cîteva acte normative privind problemele rasismului şi ale discriminării în diverse domenii de competenţă a UNESCO (vezi: Anexa).

9. Concomitent cu activitatea sa ştiinţifică şi normativă, UNESCO în mod operativ a desfăşurat programe şi a realizat proiecte în scopul participării nemijlocite în lupta contra rasismului şi a discriminării în domeniile competenţei sale. În calitate de exemplu se pot aduce următoarele iniţiative care i-au acordat activităţii UNESCO în acest domeniu un caracter ilustrativ evident:

- Un program special privind lupta cu apartheidul pe care UNESCO în a.1966 l-a calificat „ca fiind o crimă împotriva umanităţii”;

- proiectul „Calea robilor” care, cu ajutorul cercetărilor şi progra-melor pentru atragerea atenţiei asupra comerţului cu sclavi, cu de-numirea „A rupe pecetea tăcerii”, care s-a început în cadrul Siste-mului de şcoli asociate (reţeaua S.Ş.A.), a contribuit la o înţelegere mai bună a tragediei, legate de comerţul cu sclavi, precum şi a ba-zelor ideologice ale rasismului.

8


II. Direcţiile principale ale noii strategii complexe UNESCO

10. În noua strategie complexă UNESCO sînt luate în considerare direcţiile de activitate cărora le-a fost dat un impuls în rezultatul reformei, desfăşurate de UNESCO, orientate spre concentrarea activităţilor ei în acele regiuni unde Organizaţia poate realiza o acţiune reală. Ea corespunde obiectivelor strategice, în particular obiectivului nr.5 care se referă la amplificarea securităţii umane (paragraful 93 al documentului 32 C/4), precum şi priorităţilor, stabilite în strategia de durată medie (a.a.2002-2007), în care pentru UNESCO se mai propune „a utiliza, de asemenea, experienţa sa şi cunoştinţele în scopul lichidării tuturor formelor de discrimi-nare, în special în cadrul activităţii privind totalurile Conferinţei Mondiale privind lupta contra rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacentă lor...” (paragraful 92 din tot acest document). Ea se înscrie, de asemenea, în cadrul elaborării strategiei globale UNESCO în domeniul drepturilor omului pentru completarea Programului reformelor, prezentate de Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite (rezoluţia A/51/950), pentru ca drepturile omului să ocupe un loc central în sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi pentru ca să fie realizate obiectivelede dezvoltare, proclamate în Declaraţia mileniului. Ea este chemată a contribui la concretizarea principiilor şi a valorilor, prezentate în Declaraţia Generală a UNESCO privind diversificarea culturală, adoptată de Conferinţa Generală în a.2001. Această nouă strategie se bazează pe rezultatele efectuării cercetărilor privind diversele cauze şi forme ale discriminării, precum şi pe recomandările consultaţiilor regionale privind rezultatele Conferinţei de la Durban, care au fost organizate de către UNESCO pe parcursul a doi ani - a.a.2002-2003, în conformitate cu decizia 164 EX/3.4.2. şi la care au participat activ reprezentanţii Direcţiei Comisariatului suprem pentru drepturile omului, precum şi un referent special al Comisiei pentru drepturile omului care se ocupă de problemele rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacente lor3.

Aceste rezultate şi recomandări au fost discutate şi aprobate la Seminarul internaţional al experţilor, organizat de UNESCO în iunie a.2003 în Osaka, Japonia, cu susţinerea din partea Comisiei naţionale pentru UNESCO a Japoniei. Ţinînd cont de importanţa mare pentru UNESCO a acestei strategii noi, Directorul General a dorit să facă o adresare către participanţii seminarului din Osaka, sosiţi din diferite regiuni ale lumii.

3 Cercetările şi rapoartele consultaţiilor regionale pot fi obţinute la solicitare la

Secretariat

9


(A) Obiectivele strategiei complexe 11. Obiectivele de bază:

• amplificarea activităţii UNESCO în lupta cu rasismul, discriminarea, xenofobia şi intoleranţa în diverse domenii ale competenţei ei;

• consolidarea colaborării cu alte instituţii ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite, în special cu Direcţia Comisariatului suprem pentru drepturile omului, M.O.T., U.N.A.I.D.S. şi U.N.R.I.S.D., precum şi cu organizaţiile internaţionale şi regionale (E.C., A.C., O.A.G., A.C.E.A.N. etc.);

• consolidarea acţiunilor privind atragerea atenţiei în regiuni şi a reţelelor de solidaritate pe calea stabilirii noilor legături de parteneriat şi mobilizării partenerilor tradiţionali ai UNESCO, aşa ca organizaţiile societăţii civile, în special, organizaţiile privind protecţia drepturilor omului, universităţile, centrele de cercetare ştiinţifică şi instituţiile de învăţămînt, A.Ş.P. competente din toată lumea.

Obiectivele concrete:• aprofundarea cunoştinţelor privind evoluţia discriminării, moştenite

din trecut, în special a discriminării care este legată de perioada de sclavie şi colonizare, precum şi a discriminării privind popoarele aborigene şi minorităţile culturale şi religioase;

• efectuarea cercetărilor, consacrate noilor forme de discriminare, în special discriminarea, generată de procesul de globalizare şi progresul tehico-ştiinţific;

• consolidarea potenţialului instituţional al diferiţilor participanţi în acest domeniu cu scopul acordării sprijinului cercetărilor, învăţămîntului şi comunicării în domeniul luptei împotriva rasismului şi altor forme de discriminare;

• dezvoltarea analizei unui astfel de fenomen ca xenofobia, în special, în condiţiile unor societăţi democratice şi multiculturale care tind a educa sentimentul civic democratic cu respectul faţă de diversitate;

10


• contribuţia la elaborarea şi realizarea politicii naţionale şi a planurilor de acţiune în scopul luptei împotriva rasismului şi discriminării la nivelurile corespunzătoare;

• colectarea de informaţie, confruntarea şi popularizarea celei mai eficiente practici în domeniul luptei împotriva rasismului, discriminării, inclusiv discriminării privind persoanele infectate de SIDA, xenofobiei şi intoleranţei, adiacente lor.

(B) Direcţiile fundamentale ale activităţii în cadrul strategiei

12. Spre deosebire de primele decenii de activitate a UNESCO, cînd ea era în stare să determine foarte repede domeniul de activitate care era orientată spre lupta contra rasismului şi discriminării şi să se afirme în calitate de partener de neînlocuit, în timpul de faţă în acest domeniu activează mulţi participanţi sociali care utilizează diferite procedee şi strategii de activitate. Ţinînd cont de un număr atît de mare de iniţiative, UNESCO e chemată de a găsi un segment în activitate care i-ar permite să se afirme, asigurînd totodată o mai bună intercompletare şi sinergie cu eforturile altor parteneri. Însă în cadrul strategiei complexe, înainte de a fi determinate acţiunile primordiale ce urmează a fi realizate în cadrul unei sau altei programe, UNESCO trebuie să includă enumerarea temelor şi acţiunilor prioritare care ar cuprinde domeniile de bază ale competenţei Organizaţiei care, în continuare, şi-ar putea găsi expresia în acţiuni şi proiecte concrete în cadrul diverselor programe, ţinînd cont de solicitările Conferinţei de la Durban, adresate nemijlocit UNESCO.

13. Ţinînd cont de specificul şi cumularea influenţei rasismului, discriminării, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacente lor, faţă de femei, în toate domeniile strategiei propuse se va ţine cont de aspectele gender.

14. Într-adevăr, în dependenţă de anvergura problemelor şi a mijloacelor limitate, de care dispune UNESCO, noua strategie trebuie să răspundă la trei exigenţe:

(a) necesitatea alegerii anumitor teme pentru a reorienta activitatea UNESCO asupra domeniilor în care ea poate să-şi demonstreze priorităţile comparative;

11


(b) necesitatea evidenţei particularităţilor regionale pentru includere în activitatea sa a anumitor priorităţi, determinate pentru diverse regiuni ale lumii pe parcursul consultărilor efectuate şi acordarea sprijinului colaborării interregionale privind unele probleme care prezintă interes comun;

(c) necesitatea activităţii operative şi inovatoare cu scopul consolidării prezenţei şi amplificării caracterului ilustrativ al activităţii UNESCO în regiuni.

III. Domeniile prioritare şi temele alese

15.Extinderea cercetărilor ştiinţifice şi a analizei, legate de feno-menul rasismului, discrimnării, xenofobiei se efectuează la următoarele teme:

• Moştenirea rasismului: UNESCO va continua şi va extinde studierea problemei privind legătura dintre formele actuale ale rasismului şi a discriminării şi unele prejudecăţi şi manifestări ale discriminării care sînt parte a moştenirii tradiţionale. Studierea urmărilor comerţului cu sclavi şi a dominării coloniale va fi extinsă în cadrul proiectului „Calea robilor”, în special în legătură cu acţiunile, prevăzute în cadrul desfăşurării în a.2004 a Anului internaţional, consacrat luptei cu sclavia şi anulării ei.

• Legătura dintre discriminare şi femei: UNESCO va amplificastudierea proceselor de cumulare/suprapunere a manifestărilor de discriminare care sînt o piedică pe calea realizării egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi ameliorării situaţiei femeilor în diferite societăţi.

• Legătura dintre căutarea identităţii şi discriminare: UNESCO va fortifica contribuţia sa la analiza problemelor, legate de căutarea identităţii în condiţiile societăţilor culturale şi polietnice, la analiza manifestărilor discriminării şi uzurpării care pot rezulta din aceasta şi, în sfîrşit, la soluţionarea problemelor, legate de căutarea identităţii, ţinînd cont de diversitatea concepţiilor şi rezultînd din tendinţa de a păstra unitatea socială.

• Legătura dintre progresul ştiinţei şi manifestarea noilor forme de discriminare: Dacă cu ajutorul ştiinţei la timpul său UNESCO a putut combate teoriile rasiste, atunci dezvoltarea accelerată a unor

12


discipline ştiinţifice, în special a geneticii, acum duce la apariţia pericolului discriminării în forme noi. UNESCO în calitate de organizaţie care se ocupă de colaborare în domeniul ştiinţei, va începe efectuarea unor cercetări şi va atrage pe cei mai buni savanţi şi păturile largi ale societăţii în scopul preîntîmpinării manifestării unor noi vectori ai discriminării. În acest scop ea va acţiona energic şi în spiritul inovator, ceea ce a fost caracteristic luptei sale cu rasismul pe frontul ştiinţific.

• Interdependenţa dintre SIDA şi discriminare: La studierea noilor forme de discriminare o atenţie deosebită va fi acordată problemelor de stigmatizare şi discriminare, legate de SIDA şi alte epidemii noi.

• Legătura dintre globalizare şi noile manifestări ale izolării sociale: UNESCO în calitate de organizaţie care militează pentru solidaritate internaţională va contribui la aprofundarea înţelegerii noilor forme de discriminare şi manifestare a izolării care pot fi provocate deprocesele de globalizare.

16. Revizuirea şi/sau renovarea actelor normative ale UNESCO care contribuie la lupta cu discriminarea în domeniile competenţei Organizaţiei şi consolidarea colaborării cu alţi participanţi ai sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În faţa amplificării manifestărilor de rasism şi ale noilor forme de discriminare, a răspîndirii ideologiilor ce se bazează pe intoleranţă, UNESCO îşi amplifică activitatea sa cu scopul revizuirii repetate, a inovării, completării şi/sau asigurării ratificării de acte normative adoptate de ea, care se referă la lupta contra rasismului şi discriminării.

• O atenţie deosebită va fi acordată Convenţiei privind lupta cu discriminarea în domeniul învăţămîntului din a.1960 (consfătuirea a şaptea consultativă în scopul analizării rapoartelor ţărilor-participante este planificată pentru a.2005), luînd în considerare ratificarea decătre toate ţările- membre ale UNESCO şi renovarea ei.

• UNESCO va consolida colaborarea sa cu Comisarul suprem pentru drepturile omului şi cu Comitetul pentru lichidarea discriminării rasiale (C.L.D.R.) cu scopul de a asigura o realizare mai eficientă a Convenţiei internaţionale privind lichidarea tuturor formelor de

13


discriminare în domeniile de competenţă a Organizaţiei în con-cordanţă cu memorandul, semnat la 5 februarie a.2003 de către Directorul general al UNESCO şi Comisarul suprem al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru drepturile omului în care se vorbeşte despre lupta cu rasismul şi discriminarea ca un domeniu prioritar al colaborării.

• În cadrul activităţii privind totalurile Conferinţei de la Durban, UNESCO va consolida, de asemenea, colaborarea sa cu referentul special al Comisiei pentru drepturile omului privind problemele rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi ale intoleranţei, cu Grupul de lucru interguvernamental privind activitatea de dezvoltare a Conferinţei de la Durban, cu Grupul de lucru privind grupurile de populaţie care sînt originare din Africa şi, în sfîrşit, cu Grupul de activişti de vază independenţi4, numiţi de Secretarul general al O.N.U. în scopul asigurării Declaraţiei şi a Programului de acţiuni, adoptate de conferinţa de la Durban.

17. Elaborarea noilor procedee în domeniul învăţămîntului, pregătirea materialelor didactice şi determinarea indicilor de statistică în domeniul luptei împotriva rasismului, discriminării, xenofobiei şi intoleranţei.

UNESCO îşi va concentra eforturile asupra următoarelor acţiuni:

• pregătirea cercetărilor comparative, consacrate diverselor abordări şi metodologii din domeniul învăţămîntului care sînt utilizate în sfera educaţiei civice cu scopul preîntîmpinării manifestărilor de rasism şi discriminare, xenofobie şi intoleranţă;

• instruirea instructorilor şi a profesorilor privind problemele prevenirii conflictelor cu caracter rasial şi a xenofobiei din clasă şi în alt mediu de învăţămînt pe calea elaborării, în special, a instrumentelor concrete ce sa bazează pe drepturile omului;

• extinderea schimburilor între şcolile diferitelor ţări şi diferitelor culturi în cadrul diverselor tipuri de reţele, în special, ale Sistemului de şcoli asociate în cadrul proiectului „A rupe pecetea tăcerii” care este parte componentă a proiectului „Calea robilor”;

4 Secretarul general al O.N.U. a numit la 16 iunie a.2003 cinci activişti de vază: Martti Ahtisaari (fostul preşedinte al Finlandei), Alteţea Sa princesa El Hassan bin-Talal (Iordania), Edna Maria Santush Rolan (Brazilia), Salim Ahmed Salim (Tanzania, fostul Secretar general al O.A.E.) şi Hanna Suhotska (fostul prim ministru al Poloniei).

14


• crearea Forului-Internet pentru dialog şi discutarea problemelor rasismului în şcoală, bazîndu-se pe utilizarea tot mai largă de către tineret a Internet-ului;

• pregătirea recomandărilor în vederea elaborării noilor manuale şcolare privind problemele rasismului şi alte forme de discriminare, în care să se ţină cont de particularităţile regionale şi naţionale;

• determinarea criteriilor şi a direcţiilor activităţii cu privire la revizuirea manualelor, în special a manualelor de istorie, cu scopul eliminării din ele a textelor care includ prejudecăţi, rasism şi discriminare;

• pregătirea în colaborare cu Comisarul suprem pentru drepturile omului a publicaţiilor în scopul luptei cu rasismul şi sprijinului toleranţei care ar putea fi utilizate de profesorii instituţiilor de învăţămînt superior, de cercetătorii ştiinţifici tineri şi de către studenţi;

• pregătirea în colaborare cu U.N.A.I.D.S. şi organizaţiile de tineret a îndrumarelor pedagogice şi a materialelor privind problemele de stigmatizare şi discriminare, legate de SIDA, predestinate tinerilor;

• determinarea în colaborare cu Institutul de Statistică al UNESCO a indicilor statistici, cu ajutorul cărora poate fi realizată măsurarea manifestărilor de rasism şi discriminare.

18.Mobilizarea persoanelor care formează opinia publică şi a conducătorilor politici în lupta contra rasismului şi a discriminării.

Experienţa mărturiseşte despre faptul că lupta cu rasismul şi discriminarea, nefiind legată de efectuarea cercetărilor, de învăţămînt şi de comunicare, este un tip important de activitate în regiuni, eficienţa căreia depinde de gradul de participare la ea a opiniei publice largi, inclusiv a celor care formează opinia publică. Ea este, de asemenea, o activitate care presupune atragerea conducătorilor politici, cere adoptarea acţiunilor legislative, juridice şi administrative în scopul protecţiei societăţii de la actele şi manifestările de rasism şi discriminare.

• UNESCO amplifică activitatea sa printre conducătorii politici (în guverne, parlamente, organe municipale ale puterii etc.) în scopul

15


sprijinirii elaborării şi realizării în viaţă a principiilor antirasiste şi antidiscriminatorii.

• Ea, de asemenea, va utiliza autoritatea sa şi imaginea sa, încercînd să influenţeze asupra unor astfel de grupuri ca tineretul, persoanele muncii de creaţie, sportivii, jurnaliştii, savanţii, profesorii, liderii religioşi, în scopul efectuării de companii pentru atragerea opiniei publice şi mobiluzarea ei, care ar putea fi în interdependentă cu efectuarea unor acţiuni speciale ( zilele internaţionale şi, în special, Ziua internaţională a luptei pentru lichidarea discriminării rasiale care are loc la 21 martie şi Ziua internaţională, consacrată toleranţei, care este marcată la 16 noiembrie, diferite festivaluri, competiţii sportive, festivităţi etc.). UNESCO, de asemenea, utilizează în aseste scopuri autoritatea şi influenţa ambasadorilor săi benevoli şi îi va atrage mai amplu în efectuarea campaniilor menţionate.

19.Păstrarea diversităţii în condiţiile societăţilor polietnice şi policulturale.

• UNESCO va amplifica contribuţia sa la analiza condiţiilor social-politice şi culturale care contribuie la stabilirea spiritului civic democratic, ţinînd cont de diversitatea societăţilor polietnice şi policultirale.

• Ea, se asemenea, va efectua cercetări aprofundate privind diferite procese de discriminare care duc la stigmatizarea şi excluderea „minorităţilor” din anumite sfere ale societăţii, în special din domeniul mijloacelor audiovizualului.

20.Lupta cu propaganda rasismului în mijloacele de informare şi în spaţiul cibernetic.

În faţa unei eventuale utilizări a unor tehnologii informaţionale şi de comunicare, în special a Internet-ului, pentru propaganda ideilor rasismului, a intoleranţei şi a discriminării, UNESCO va consolida activitatea sa privind atragerea atenţiei asupra necesităţii unei respectări mai eficiente a normelor etice de către specialiştii din domeniul mijloacelor de informare şi a unei utilizări mai active de către puterea de stat a reglementărilor în domeniul dat.

• UNESCO va acorda, în particular, sprijin asociaţiilor profesionale şi organizaţiilor în activitatea analizei etice cu scopul consolidării obligaţiunilor, luate de către specialiştii din domeniul mijloacelor

16


de informare în masă, în special, în cadrul Internet-ului privind lupta cu rasismul şi discriminarea în spaţiul cibernetic.

• Ea va duce companii de informare – explicare şi companii pentru mobilizarea conducătorilor politici şi profesionişti în lupta împotriva propagandei rasismului cu ajutorul tehnologiilor noi informaţionale şi de comunicare.

IV. Realizarea strategiei complexe

21. UNESCO va consolida acţiunile sale preventive, orientate la sprijinul analizei evoluţiei manifestărilor de rasism şi discriminare şi la elaborarea normelor generale prin acţiuni concrete, prevăzute pentru perioada actuală în scopul de a sprijini consolidarea drepturilor şi posibilităţilor ce aparţin victimelor rasismului, a mobiliza persoanele care formează opinia publică şi conducătorii politici, precum şi a atrage atenţia păturilor largi ale populaţiei. În cadrul activităţii sale operative UNESCO va amplifica, pe de o parte,colaborarea cu astfel de parteneri tradiţionali, cum sînt comisiile naţionale, cluburile UNESCO, şcolile asociate, catedrele UNESCO, comunităţile de învăţămînt şi ştiinţifice, A.Ş.P., organizaţiile de femei etc.; pe de altă parte, ea va amplifica relaţii noi de parteneriat cu alţi participanţi care pot fortifica prezenţa UNESCO şi caracterul ei ilustrativ al activităţii din regiuni, şi anume:

• organizaţiile de tineret, cu scopul de a trece la realizarea iniţiativelor, legate de schimburi şi întîlniri în problema dată;

• organele puterii municipale, cu scopul de a crea o reţea de oraşe care s-ar uni în lupta contra rasismului şi izolării sociale;

• organizaţiile sportive, în special, Comitetul internaţional olimpic (C.I.O.), Federaţia internaţională de fotbal (F.I.F.A.) cu scopul efectuării în mod regulat a acţiunilor sportive, consacrate luptei contra rasismului şi discriminării;

• personalităţile lucrului de creaţie în scopul organizării acţiunilor culturale cu genericul luptei contra rasismului;

• sectorul particular şi, în special, întreprinderile care au devenit participante ale proiectelor „Pactului mondial” (Global Compact)

17


ale Organizaţiei Naţiunilor Unite5 cu scopul adoptării măsurilor antidiscriminatorii şi acordării susţinerii de sponsor acţiunilor şi campaniilor, orientate spre lupta împotriva rasisimului şi discriminării.

22.Temele, domeniile de activitate şi priorităţile regionale, incluse în strategie, presupun participarea diverselor sectoare de programe ( ştiinţele sociale şi umanistice, ştiinţele exacte şi naturale, învăţămîntul, cultura şi comunicarea). Noua strategie complexă e concepută ca o activitate transdisciplinară, a cărei realizare cere o colaborare strînsă şi o coordonare a activităţii dintre sectoare. O astfel de strategie care va fi realizată timp de cel puţin şase ani presupune că fiecare sector/secţie/compartiment va determina la fiecare doi ani (cu începere din perioada de doi ani 2004-2005) temele, domeniile de activitate şi acţiunile prioritare pe care urmează a le elabora şi realiza în cadrul programului său.

23.Pentru o utilizare mai raţională a mijloacelor prezente, activitatea din cadrul fiecărui sector din program e necesar a o realiza ţinînd cont de experienţa acumulată din trecut. De aceea ar fi oportun dea consolida acele sectoare/secţii şi acele programe/proiecte care pe o bază permanentă s-au ocupat de problemele luptei împotriva rasismului şi discriminării, precum şi a xenofobiei şi intoleranţei, cu scopul de a contribui la realizarea în viaţă a strategiei complexe noi.

24.Pentru a asigura continuitatea activităţii din Organizaţie în cadrul strategiei complexe prezente, sectorul „Lupta împotriva rasismului şi discriminării”, care a fost creat în cadrul Secţiei privind drepturile omului la Direcţia ştiinţelor sociale şi umanistice, va lua asupra sa coordonarea realizării acţiunilor indicate mai sus privind elaborarea şi realizarea în viaţă a strategiei în colaborare cu alte programe şi servicii respective, inclusiv cu subdiviziunile din afara Sediului central şi comisiile naţionale ale UNESCO, precum şi efectuarea consultaţiilor cu Comisarul suprem pentru drepturile omului şi C.L.D.R.

5 “Pactul mondial” sau”Global Compact”, cu al cărui iniţiativă a ieşit în a. 2000 Secretarul General al ONU, presupune unirea întreprinderilor şi a organelor Organizaţiei Naţiunilor Unite, a reprezentanţilor din sfera muncii şi a societăţii civile în jurul a nouă principii generale referitor la drepturile omului, normele de lucru şi mediul ambiant. Bazîndu-se pe posibilităţile ce se deschid graţie acţiunilor în comun, “Pactul Mondial” este orientat spre ridicarea responsabilităţii civice a întreprinderilor şi participarea reprezentanţilor din cercurile de afaceri cu scopul găsirii soluţiilor la problemele ce apar în condiţiile de globalizare. Principiul al şaselea al Pactului se referă, în particular, la lichidarea discriminării în domeniul angajării la serviciu şi al pregătirii profesionale.

18


25. La jumătatea perioadei indicate mai sus va fi efectuată evaluarea şi va fi prezentat un raport privind evaluarea, consacrat realizării strategiei date. Cu acest scop fiecare sector trebuie să determine pe parcursul lucrului, legat de programare, indicii care vor fi utilizaţi pentru efectuarea evaluării acţiunilor respective.

26. Analizînd prezentul document, Conferinţa generală, posibil, va dori să adopte următoarea rezoluţie:

Conferinţa generală, făcînd trimitere la Declaraţia şi Programul de acţiuni, adoptate

de Conferinţa mondială contra rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacentă lor (Durban, Africa de Sud, 31 august – 8 septembrie a.2001),

făcînd trimitere la rezoluţia 56/266 din 27 martie a.2002, în concordanţă cu care Asambleea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite „aprobă Declaraţia de la Durban şi Programul de acţiuni, adoptate de conferinţă” şi propune „instituţiilor specializate şi organizaţiilor respective ale sistemului Organizaţiei Naţiunilor Unite a fortifica şi a corecta în cadrul mandatelor sale activităţile sale, programele şi strategiile de durată medie în scopul evidenţei acţiunilor ulterioare privind totalurile Conferinţei”,

amintind, de asemenea, decizia Consiliului executiv 164 EX/3.4.2, adoptată în aprilie a.2002, în care Directorului General i se propune „de a elabora o strategie de luptă contra rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi a intoleranţei, adiacentă lor, în domeniile de competenţă ale UNESCO”,

considerînd că este necesar de a da, în colaborare strînsă cu Direcţia Comisarului suprem pentru drepturile omului, un nou impuls activităţii UNESCO în lupta contra rasismului, discriminării, xenofobiei şi intoleranţei,

analizînd documentul 32 C/13 „Strategia complexă a luptei contra rasismului, discriminării şi intoleranţei”,

1. aprobă strategia prezentată;

2. propune statelor-membre a participa activ la implementarea în viaţă a strategiei propuse, trecînd la realizarea proiectelor concrete

19


pe baza temelor selectate şi în dependenţă de priorităţile regionale stabilite;

3. propune Directorului General să consolideze mai mult colaborarea cu Direcţia Comisarului suprem pentru drepturile omului, elaborînd proiecte comune în sfera luptei contra rasismului, discriminării, xenofobiei şi intoleranţei, precum şi de a difuza pe larg informaţia în statele-membre privind rezultatele activităţii desfăşurate;

4. propune Directorului general a acorda o atenţie deosebită proiectului „Calea robilor” în cadrul realizării prezentei strategii şi, în special, în legătură cu desfăşurarea în a.2004 a „Anului internaţional, consacrat luptei cu sclavia şi anularea ei”;

5. propune, în afară de aceasta, Directorului General a consolida colaborarea cu organizaţiile interguvernamentale regionale în scopul elaborării materialelor didactice şi informaţional-explicative care ar facilita realizarea sarcinilor primordiale, stabilite în cadrul strategiei complexe la nivel regional şi naţional, incluzînd sarcina luptei cu antisemitismul şi islamofobia;

6. se adresează organizaţiilor nonguvernamentale care colaborează cu UNESCO cu un apel de a multiplica eforturile lor pentru cauza sprijinului formării valorilor păcii, nediscriminării, toleranţei şi nonviolenţei în rîndul diferitelor grupuri ale populaţiei şi, în primul rînd, printre tineret.

32 C/13 Annex

ANEXĂ

Actele referitor la rasism, discriminare, xenofobie şi intoleranţă, prezente în Lista actelor normative UNESCO (CL/3631)

• Convenţia privind lupta cu discriminarea în domeniul învăţămîntului (14 decembrie a.1960) care a devenit prima întruchipare a determinării celei mai complete a termenului „discriminare”, care este calificat ca „orice deosebire, excepţie, limitare sau predilecţie în conformitate cu indicii de rasă, culoare a pielii, sex, limbă, religie, convingeri politice sau de alt ordin, provenienţă naţională şi socială, situaţie economică sau origine...”.

20


• Recomandarea privind educarea în spiritul înţelegerii reciproce internaţionale, colaborării şi al păcii şi educarea în spiritul respectului drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale (19 noiembrie a.1974) în care, în special, se vorbeşte despre educarea cetăţenilor de diferită vîrstă în spiritul principiilor şi valorilor antidiscriminatorii .

• Recomandarea privind participarea şi contribuţia maselor largi la viaţa culturală (26 noiembrie a.1976) în care se confirmă dreptul tuturor oamenilor fără vreo excepţie sau discriminare la accesul şi participarea la viaţa culturală.

• Declaraţia privind rasele şi prejudecăţile rasiale ( a.1978) unde în cadrul unui act normativ sînt rezumate rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi totalurile progresului politic la problema dată. În prezenta Declaraţie apartheidul deja era calificat ca fiind o crimă împotriva umanităţii.

• Declaraţia privind principiile de bază ce se referă la contribuţia mijloacelor de informare în masă la consolidarea păcii şi înţelegerii reciproce, la dezvoltarea drepturilor omului şi la lupta contra rasismului şi apartheidului şi a instigării la război (28 noiembrie a.1978) în care accentul se pune pe responsabilitatea deosebită a mijloacelor de informare în acest domeniu.

• Declaraţia privind principiile toleranţei (16 noiembrie a.1995) unde în condiţiile unui nou val de intoleranţă şi extremism este înnoită concepţia toleranţei, prezentată în calitate de poziţie activă care este rezultatul recunoaşterii şi respectării drepturilor altor oameni.

• Declaraţia privind genomul omului şi drepturile omului (11 noiembrie a.1997) unde în legătură cu dezvoltarea vertiginoasă a biotehnologiei se vorbeşte despre pericolul apariţiei noilor forme de discriminare, bazate pe datele genetice.

• Declaraţia generală UNESCO privind diversitatea culturală (2 noiembrie a.2001) care, după adoptarea sa, a devenit unul din actele de bază ce consolidează noile norme etice, care încununează activitatea de lungă durată a UNESCO pentru protecţia pluralismului cultural în domeniile competenţei sale.

această ediţie a fost publicată de comisia naţională a ... · himerice care sprijină rasismul...

Documents