c.s. LEwl$

Cn OlflULE DlI.f ).fAn NlA

I{ ep otul M ag ician,uluiEdilia a II-a, revizuiti

Traducere din englezi de

Irina Oprea gi Radu Paraschivescu

,il'iil:"i'1fi"",

4(lfiuR

CupRrNs

Cealalti ute........... 7

Digory qi unchiur *;:::.::.::::::..:::..:.::..... z)

Clopofelul9i ciocanul................ ...............- 49

Cuvintul Miqelesc --- 63

incep necazurile unchiului Andrew... ..... 77

Ce s-a intAmplat la intrare 91

intemeierea Narniei.. ................ 1L7

Digory gi unchiul lui dau de bucluc ..--....146

Pifania lui Cipgunel.............. ........i........... 16o

O inttlnire neagteptati............ .................175

Plantarea pomului ...189

Sfhrqitul acestei poveqti gi inceputul celorlalte ...... - -. 2oz

Cepr:tor,ul r

Cealalti uqi

Aceasta este o poveste despre ceva ce s-a intAmplat

demult, pe cAnd bunicul vostru era copil. E o poveste

foarte important5, pentru ci arati cum au inceput toate

cil5toriile din lumea noastri spre (gi intoarcerile din)

!inutul Narnia.

Pe atunci, domnul Sherlock Holmes incf, locuia inBaker Street, iar familia Bastable ciuta comori in timpce-gi ducea traiul in Lewisham Road. Pe atunci, biieliierau nevoifi si poarte zilnic scorfoasele gulere Eton,

iar de regul5 qcoala era mai stricti decAt acum. insimAncarea era mai buni; cAt despre dulciuri, nu vi pot

spune cAt de ieftine gi de bune erau, pentru ci v-ar lSsa

gura api de pomani. $i tot pe atunci triia la Londra o

fati pe nume Polly Plummer.

Ea locuia intr-o casi dintr-un ;ir lung de locuinlelipite una de alta. intr-o diminealf, se afla in gridinadin spate, cAnd un biiat din curtea vecinl se citiri gi-gi

Ii7

ili fa;a peste zid. Polly se ar5t5 foarte surprinsi, pen-tru ci pAni atunci nu apiruseri niciodati copii in acea

casi, ci numai domnul gi domnigoara Ketterley, frate gi

sori, un burlac gi o fati bitrAn5, care locuiau impreuni.Aqa cI privi curioasi in sus. Bliatul striin era foartemurdar pe fa1i. Ar fi putut arita mai murdar de-atAtnumai daci gi-ar fi frecat intAi mAinile cu pimAnt, arfi tras apoi o porfie zdravini de plAns, iar in cele dinurmi s-ar fi frecat la ochi. De fapt, asta gi ficuse, intr-ooarecare mlsuri.

- Bun5, spuse Polly.

- Buni, rispunse biiatul. Cum te cheam5?

- Polly, zise ea. Pe tine?

- Digory, spuse el.

- Ce nume caraghios, ficu Polly.

- Nu-i nici pe jumitate atAt de caraghios pe c6t ePolly, rispunse Digory.

- Ba da, e, zise Polly.

- Nu, nu e, ii spuse Digory.

- Cel pufin, eu md spdl pe fafe, ii zise Polly. $i aga artrebui si faci gi tu, mai ales dupi ce...

Apoi se opri. Avea de gAnd si spuni ,,Dupi ce tesmiorcii", dar se gAndi ci n-ar fi politicos din partea ei.

- Bine, recunosc, ii rispunse cu o voce mult maiputernici Digory, ca un biiat care, de necijit ce era,

nici nu-l mai interesa cine afla ci plAnsese. La fel ai fi

..tv,-i

flcut ;i tu, continul el, dac-ai fi triit toati viafa la !ari,unde-ai fi avut un ponei gi-un rAu in capitul gridinii,gi-ai fi fost adusd se triie$ti intr-o fundituri ca asta.

- Londra nu-i o fundituri, spuse Polly indignati.insl bliatul era prea incordat ca si se opreasci gi

continu5:

- $i daci tatil tiu ar fi fost plecat in India, iar tu ai

fi fost nevoiti si vii si locuiegti cu o mitugi qi cu ununchi nebun (cui i-ar plicea asta?), pentru cI ei sunt cei

Iis

care au griji de mama ta, qi daci mama ta ar fi bolnavigi pe cale s5... pe cale si... moar5.

$i figura i se schimbl ca atunci cAnd incerci s5-tiindbugi lacrimile.

- N-am qtiut. imi pare r5u, ii zise Polly incet.Apoi, pentru ci nu prea mai ;tia ce s5-i spun5, ;i ca

si-l faci si se gAndeasci la ceva mai vesel, il intrebi:

- Domnul Ketterley e nebun de-adeviratelea?

- Ei bine, fie e nebun, zise Digory, fie e vorba dealtceva. La ultimul etaj are un birou, iar mituga Lettyspune cI n-am voie si urc acolo. Asta e ciudat din capullocului. $i mai e ceva. De fiecare datd cAnd incearcisi-mi vorbeasci in timpul mesei - nici micar nuincearcl si discute cut eq. -, mituga il reduce la ticere.Zice: ,,Nu-l face pe biiat si se ingrijoreze, Andrew"sau ,,Sunt siguri cI Digory nu vrea si audi esta", ori,,Digory, n-ai vrea sI iegi in gridini la joac5?"

- $i ce-ncearcl s5-;i spuni?

- Nu qtiu. Niciodati n-ajunge prea departe. $i astainci nu-i tot. intr-o noapte - de fapt, noaptea trecutl -,pe cAnd treceam pe lAngi scara de la pod ca si mi ducla culcare (gi;ine cont cI nu-mi place si trec pe-acolo),sunt sigur c-am auzit un fipit.

- Poate ci;ine-o sofie nebuni incuiatl in pod.

- Da, m-am gAndit la asta.

- Sau poate face bani falqi.

ir. I

CRpIrolut rr

Digory si unchiul lui dau de bucluc

A;i putea crede ci animalele erau proaste fiindcinu-qi diduseri seama imediat ci unchiulAndrew era ocreaturi de acelagi fel ca Vizitiul ;i cei doi copii. Dartrebuie si vi amintili ci ele nu gtiau nimic desprehaine. Credeau ci rochia lui Polly costumagul Norfolkal lui Digory gi melonul Vizitiului erau parte din ei, lafel ca blana gi penele animalelor. $i nici micar n-ar figtiut c5 cei trei erau de acelagi fel dacl n-ar fi vorbit cu ei

;i daci nu qi-ar fi dat seama Cip;unel. Unchiul Andrewera mult mai inalt decAt copiii gi mult mai slab decAtVizitiul. Era imbricat din cap pAn5-n picioare in negru,in afara vestei albe (care intre timp igi cam pierduse dinalbealS), iar claia de pir sur (care acum era vAlvoi de-abinelea) nu li se piru c-ar semina in vreun fel cu pirulcelorlalqi trei oameni. Aga ci era cAt se poate de firescsi se arate nedumerite. Dar partea cea mai neplicutiera ci unchiul nu pirea capabil si vorbeascl.

,46 i

t.

!

Ce-i drept, incercase. Cind Buldogul ii vorbise (sau,dupi cum crezuse el, intAi il mArAise ;i-apoi il litrase),intinsese o mAni tremuritoare gi ingiimase,A$a, cufu_lache, bietul de tine". insi animalele nu-l ?nleleseseri,la fel cum nu le ?nfelesese nici el. Nu desluqiseri niciuncuvAnt, ci doar un fel de sfhrAit. $i poate ci e mai bineci a fost aga, flindci niciunui cAine pe care l-am cunos_cut, cu atat mai pufin unui CAine Vorbitor din Narnia,nu-i place si i se spuni ,A$a, cufulache,,- la fel cumnici voui nu v-ar plicea sI vi se spuni,,piciule,..

Pe urmi unchiul Andrew clzu cAt era de lung gilegini.

- Aha! spuse un Porc Alergitor. E doar un copac.$tiam eu.

'1 t47

(Nu uitali ci animalele nu vizuseri pe nimeni legi-nAnd qi nici micar cizAnd.)

Buldogul, care-l adulmecase constiincios pe unchiulAndrew; igi ridicl hotirAt capul gi zise:

- E-un animal. in mod sigur. $i probabil ci e dinacelaqi soi cu Silal;i.

- Nu prea cred, rosti unul dintre Urqi. Un animal nus-ar duce de-a berbeleacul in halul Ssta. Noi suntem ani-male qi nu o facem. Stim pe propriile picioare. Uite-aga.

Se ridicl pe picioarele din spate, ficu un pas inapoi,se impiedici de o creangi joasi qi cizu cu fala-n sus.

- A treia glum5, a treia glum5, a treia glumi! seagiti Stincuta in culmea bucuriei.

- Eu tot cred c5-i un fel de copac, spuse PorculAlergitor.

- Daci-i un copac, zise celSlalt Urs, s-ar putea siaibi un roi de albine in el.

- Sunt sigur cI nu-i niciun copac, glisui Bursucul. $imi s-a plrut c-a dat sI vorbeasci inainte si cadi.

- A, nu, a fost doar vAntul care i-a guierat printrecrengi, spuse Porcul Alergitor.

- Doar nu crezi c5-i un animal vorbitor, ii zise Stin-cufa Bursucului. N-a scos niciun cuvAnt.

- $i totuqi, s5;tigi, interveni Elefanta (femela de Ele-fant, bineinfeles; soqul ei, dupi cum vi amintili, fusesechemat de Aslan), gi totugi, si ;tili ci s-ar putea sI fie

I

^tI4U I

I

un animal. N-ar fi cu putinl5 ca bila albicioasi dinspre

capitul ista sI fie-un fel de fali? Iar giurile alea n-ar

putea fi ochii gi gura? Sigur, n-are nas. Dar e-adevirat

ci - hm - e bine si nu fim ingu;ti la minte. Foarte pufini

dintre noi au ceea ce se cheami cu-adevirat un Nas.

igi alinti ochii asupra propriei trompe cu o mAndrie

ugor de infeles.

- MI declar total impotriva observatiei Ssteia, spuse

Buldogul.

- Elefanta are dreptate, zise Tapirul.

- $titi ce? ficu vesel M5garul. Poate-o fi un animal

care nu gtie si vorbeascS, dar crede ci gtie.

- Poate fi ficut si se ridice? intrebi Elefanta pe

gAnduri.

Prinse cu trompa corpul moale al unchiului Andrew

gi-l agezi in pozi;ie vertical5 - din nefericire, cu capul injos, aga c5-i cizuri din buzunar doui monede de o jumS-

tate de lir5, trei de cinci gilingi;i una de gase penny. insimisura nu didu rezultate. Unchiul Andrew se pribuqipur gi simplu la loc.

- Ne-am limurit! se auziri cAteva voci. Nici nu se

pune problema si fie animal. Nu e viu.

- Ascultali-mi pe mine, e-animal, zise Buldogul. Ia

mirosili-1.

- Mirosul nu e totul, spuse Elefanta.

| ,n,