MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

GRUP ŞCOLAR INDUSTRIAL CONSTRUCŢII DE MAŞINI „DACIA” PITEŞTI

Proiect pentru certificarea competentelor profesionale

REPREZENTAREA 2D ŞI 3D A CORPULUI SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

ELEV: STANCIU MIHAICLASA: a XII - a BCALIFICAREA PROFESIONALĂ: TEHNICIAN PROIECTANT CADANUL ABSOLVIRII: 2011

ÎNDRUMATOR: PROF. ING. POPA GABRIELA

1 | P a g e

CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................3

CAPITOLUL I – NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 ORGANE PENTRU CIRCULAŢIA FLUIDELOR.......................................3

- Notiuni generale..............................................................................................3

- Elemente de retinere a fluidelor......................................................................3

- Elemente de conducere a fluidelor..................................................................3

1.2 ELEMENTE PENTRU COMANDA ŞI REGLAREA CIRCULAŢIEI

FLUIDELOR.............................................................................................................4

- Tipuri de armături – robinet............................................................................4

- Supape de siguranta.........................................................................................5

CAPITOLUL II – ETAPELE REPREZENTARII 2D A CORPULUI

SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

2.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU......................................8

2.2 ETAPA II – INTOCMIREA DESENULUI PROPRIU – ZIS...........................9

2.3 ETAPA III – COTAREA DESENULUI..........................................................10

2.4 ETAPA IV – DESENUL FINAL....................................................................11

CAPITOLUL III – ETAPELE REPREZENTARII 3D A CORPULUI

SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

3.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU..........................12

3.2 ETAPA II – REALIZAREA DESENULUI PROPRIU – ZIS................12

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................15

2 | P a g e

ARGUMENT

L

ucrarea de faţă îşi propune să pezinte etapele parcurse pentru reprezentarea în plan

şi în spaţiu a unei piese complexe cum este corpul supapei de reglare a presiunii

aburului, folosind un software de proiectare CAD, şi anume AutoCAD-ul.

Am ales acest subiect, deoarece este ştiut rolul foarte important pe care îl

au supapele în protejarea instalaţiile împotriva creşterii accidentale a presiunii

fluidului peste limitele maxim admise şi astfel, exclud posibilitatea producerii

avariilor. În cazul de faţă este vorba despre supapa de reglare a presiunii aburului.

Organele pentru circulaţia fluidelor delimitează un spaţiu închis destinat

transportorului, distribuţiei fluidelor, reglarea debitului, a presiunii, întreruperea

curgerii, măsurarea diverşilor parametri. Domenile de utilizare a acestora este

foarte vast: de la instalaţiile tehnologice din industria extractivă, chimica si

petrochimica la instalatii de incalzireşi răcire, centrale termice, instalaţii sanitare

casnice.

Am ales să reprezint piesa în AutoCAD, fiind cunoscute avantajele

numeroase ale folosirii acestui software faţă de metodele de proiectare clasice:

calitate, acurateţe, timp de execuţie şi revizuire redus, eficienţă, cost scăzut,

transferul eficient al informaţiilor.

Programul AutoCAD, realizat de către compania Autodesk Inc., reprezintă

unul din cele mai performante pachete software de asistare a proiectării. Cele mai

frecvent înâlnite versiuni sunt AutoCAD14, 15, 16, 2002…2008, 2009, 2010

Domeniile în care se utilizează sunt: mecanic - de la echipamnete grele până la

instrumente medicale, construcţii, arhitectură, etc

3 | P a g e

CAPITOLUL I – NOTIUNI INTRODUCTIVEA. ORGANE PENTRU CIRCULAŢIA FLUIDELOR

Ansamblul elementelor montate pe un traseu bine determinat, delimitând un spaţiu închis

prin care se transportă şi se distribuie materiale în stare fluidă, se numeşte conductă.

I. Noţiuni generale

Fluidul care se transportă poate fi :

lichid (apă, ulei, benzină, produse chimice etc.) ;

gazos (abur, aer comprimat, hidrogen, amoniac etc.) ;

corp solid fluidizat (transportul hidraulic al lemnelor, transportul pneumatic

al puberilor, minereurilor, cerealelor etc.).

Avantajul acestui tip de transport îl constituie faptul că este ieftin.

II. Elemente de reţinere a fluidelor

Rezervoarele : sunt construcţii etanşe pentru reţinerea fluidelor (apă, combustibili, alte

produse petroliere etc.) la presiuni apropiate de cele atmosferice şi la temperatura mediului

ambiant.

Recipientele : construcţii pentru reţinerea fluidelor la presiuni şi la temperaturi mult diferite

de cele ale mediului ambiant (rezervoare de aer comprimat, butelii de aragaz, butelii de CO2

etc.).

III. Elemente de conducere a fluidelor

Tubulatura conductelor

Rol de delimitare a spaţiului în care este condus fluidul şi prezintă (în general) o formă circulară

în secţiune.

Tubulatura  se prezintă sub forma de :

Tevi : au pereţi subţiri, lungimea mult mai mare decât diametrul şi sunt laminate sau trase.

Pentru medii de lucru corozive se folosesc oţeluri anticorozive înalt aliate. Ţevile se pot proteja

4 | P a g e

la interior prin cauciucare, emailare sau placare. Se mai pot confecţiona din cupru, alamă,

aluminiu, plumb.

Tuburi : au pereţi mai groşi, diametre foarte mari şi lungime mai mică decât a ţevilor. Se

execută din fontă (prin turnare), beton, azbociment etc.

Un defect major îl reprezintă dilatarea conductelor datorită variaţiilor de temperatură. În

cazul montării rigide la capetele conductelor, dilatarea sau comprimarea are efecte distructive.

Soluţia adoptată : compensatoare de dilatare.

B. ELEMENTE PENTRU COMANDA ŞI REGLAREA CIRCULAŢIEI FLUIDELOR

I. Tipuri de armături – robinete

Armăturile

Definitie : Sunt organe ce se montează pe traseul conductelor, pe recipiente, rezervoare,

instalaţii, maşini în scopul de a comanda, controla, dirija şi regla circulaţia fluidelor.

Tipuri :

- Armături normale (organele folosite pentru închiderea sau cele pentru reglarea

circulaţiei fluidelor )

- Armăturile speciale (cuprind aparate pentru presiune, debit, supape de siguranţă etc.)

Condiţii impuse :

- Rezistenţă mecanică adecvată a elementelor componente ;

- Rezistenţă la coroziune ;

- Rezistenţă la temperatura de lucru ;

- Asigurarea unei bune etanşeităţi ;

- Rezistenţă hidraulică mică ;

- Operaţiile de montaj, întreţinere şi înlocuire a elementelor componente să fie simple.

5 | P a g e

II. Supape de siguranţă

Rol : Protejează instalaţiile împotriva creşterii accidentale a presiunii fluidului peste limitele

maxim admise şi exclud posibilitatea producerii avariilor.

- Sunt reglate astfel încât să declanşeze (să deschidă) la o presiune mai mare cu maxim

(5…….10)% decât presiunea maximă de funcţionare admisă în instalaţie.

- Ventilul supapei este menţinut închis prin acţiunea greutăţii proprii şi a unei forţe

reglabile produsă de un arc sau de o

contragreutate (fig 28).

Tipuri :

După modul de evacuare a fluidului, supapele pot fi :

- deschise (evacuează în atmosferă) ;

- închise (sunt racordate la conducta de

evacuare – atunci când fluidele sunt

inflamabile sau toxice) ;

- etanşe (nu permit scăpări exterioare pentru

fluide letale).

În fig 29 se prezintă : supapă de Siguranţă cu pârghie şi contragreutate (a)

1 – ventil ;

2 – tijă;

3 – pârghie.

Supapă de siguranţă cu arc elicoidal (b).

1 – corpul supapei ;

2 – şuruburi de reglare ;

3 – ventil ;

4 – arc ;

5 – suporturile arcului.

Când presiunea din conducta sau din recipientul pe care se montează supapa creşte, astfel

încât creează o forţă mai mare decât cea a arcului, ventilul se deschide iar presiunea se

restabileşte la valoarea admisibilă.

6 | P a g e

Fig 28

Fig 29

Supapă de siguranţă pentru amoniac. (fig. 30)

Revenirea supapei pe scaun, după scăderea presiunii, se face sub

acţiunea resortului elicoidal 3. Presiunea de declanşare se reglează cu

ajutorul bucşei filetate 6, care se înşurubează în niplul 7. Alte elemente :

1. corp ;

2. tijă ;

3. bucşă de ghidare ;

4. capac ;

5. racord de intrare ;

6. racord de evacuare.

7 | P a g e

Fig 30

Supapa de reglare a presiunii aburului reprezentata izometric in

figura 4.7 este compusa din sase piese : corpul supapei 1, tija

ghidaj ventil 2, ventilul elicoidal de compresiune 4, ghidajul

tijei 5 si garnitura de etansare 6.

CAPITOLUL II – ETAPELE REPREZENTARII 2D A CORPULUI

SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

Reprezentarea în proiecţie ortogonală a unei piese (desen de releveu) în AutoCAD,

presupune parcurgerea mai multor etape.

2.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU

Această etapă este indispensabilă oricărie reprezentări 2D sau 3D. Pentru modelarea

solidelor, etapa are în vedere următoarele momente:

1. Stabilirea unităţilor de măsură, care se face cu comanda UNITS. Caseta de dialog care

se deschide permite alegerea unităţilor de măsură (fig. 3) Stabilirea ca unitate de măsură

pentru desen a milimetrului (sistemul ISO) se poate face şi prin alegerea şablonului

Acadiso la deschiderea unui nou desen.

2. Organizarea desenului pe straturi, cu comanda LAYER (fig. 4)

8 | P a g e

(fig. 3) (fig. 4)

3. Stabilirea sistemului de coordonate, cu comanda UCS

4. Stabilirea limitelor desenului, cu comanda LIMITS – se stabilesc limitele pentru un

format A3 orizontal.

2.2 ETAPA II – INTOCMIREA DESENULUI PROPRIU – ZIS

Comenzi Reprezentare

Trasarea axelor de simetrie: în layer-ul axe:LINE – desenează o succesiune de segmente de dreaptăTrasarea conturului piesei: în layer-ul contur:PLINE – desenează obiecte (polilinii) compuse din segmente de dreaptă şi arce de cerc. S-au introdus coordonete absolute şi relative, corespunzătoareastfel încât să se obţină cotele impuse.CIRCLE – deseneaza cercuriTRIM – retează porţiuni din obiectele desenate, dincolo de o muchie tăietoare.CHAMFER - realizează teşirea unui contur/colt.

9 | P a g e

Realizarea simetricului conturului desenat anterior:MIRROR – desenează simetricele obiectelor selectat, în raport cu o dreaptă.

Realizarea capatului de intrare din partea stanga a corpului:PLINE - desenează obiecte (polilinii) compuse din segmente de dreaptă şi arce de cercOFFSET – creeaza linii si curbe paralele cu obiectul de referintaCIRCLE – deseneaza cercuri

Hasurarea corespunzatoare a piesei:HATCH – hasureaza o suprafaţă mărginită de un contur închisVizualizarea piesei din modul LINEWEIGHT

10 | P a g e

2.3 ETAPA III – COTAREA DESENULUI

Pentru a se cota desenul se intră în sesiunea de cotare cu comanda: DIM

Aligned – aliniaza cota cu originile liniilor ajutatoare

Angular – permite cotarea unghiurilor - Dimangular

Diameter – permite cotarea diametrelor

Horizontal – permite trasarea cotelor orizontale

Leader – permite construirea liniilor de indicatie

`

Radius – permite cotarea razelor

Vertical – permite trasarea cotelor verticale

11 | P a g e

2.4 ETAPA IV – DESENUL FINAL

CAPITOLUL III – ETAPELE REPREZENTARII 3D A CORPULUI SUPAPEI DE REGLARE A PRESIUNII ABURULUI

Reprezentarea tridimensionala a unei piese în AutoCAD, presupune parcurgerea mai

multor etape.

III.1 ETAPA I – PREGĂRIREA MEDIULUI DE LUCRU

Această etapă este indispensabilă oricărie reprezentări 2D sau 3D. Pentru modelarea

solidelor, etapa are în vedere următoarele momente:

1. Stabilirea unităţilor de măsură, care se face cu comanda UNITS. Caseta de dialog care

se deschide permite alegerea unităţilor de măsur. Stabilirea ca unitate de măsură pentru

12 | P a g e

desen a milimetrului (sistemul ISO) se poate face şi prin alegerea şablonului

Acadiso3D.dwt la deschiderea unui nou desen.

2. Stabilirea sistemului de coordonate, cu comanda UCS.

3. Nu este posibila stabilirea limitelor desenului intrucat desenul ce urmeaza a fi realizat nu

se afla in plan, ci in spatiu.

3.2 ETAPA II – REALIZAREA DESENULUI PROPRIU – ZIS

Comenzi Reprezentare

TORUS – creeaza un tor solid.PLINE – desenează obiecte (polilinii) compuse din segmente de dreaptă şi arce de cerc. S-au introdus coordonete absolute şi relative, corespunzătoareastfel încât să se obţină cotele impuse.CIRCLE – deseneaza cercuri

EXTRUDE – Extinde obiectele pana la intersectia cu alte obiecte.ELEV – Stabileste altitudinea curenta si grosimea entitatii ce urmeaza a fi desenata.REVOLVE – Creeaza un solid prin rotirea unui obiect bidimensional in jurul unei axe.

13 | P a g e

POLYSOLID – Genereaza un solid 3D similar unei polilinii 2D.IMPRINT – Imprima o forma geometrica 2D pe suprafata unui solid 3D.SLICE – Sectioneaza un solid 3D cu un plan, generand astfel solide noi.

SUBTRACT – Creeaza un solid sau o regiune prin diferenta logica.UNION – Realizeaza reuniunea a doua solide 3D sau regiuni 2DINTERSECT – Realizeaza intersectia a doua solide 3D sau regiuni 2D

SOLIDEDIT – Permite modificarea fetelor si muchiilor unui solid 3D.SOLVIEW – Permite crearea de ferestre pentru obtinerea unor proiectii ale obiectelor solide.FILLET – realizeaza racordarea obiectelor.

14 | P a g e

ROTATE3D – Roteste obiectele in jurul unei axe, in spatiu.3DORBIT – Modifica interactiv vizualizarea obiectului in spatiu, folosind o orbita in jurul acestuia.3DMOVE – Foloseste noul instrument 3D Move gizmo pentru a defini deplasari pe directii sau in plane preferentiale.

BIBLIOGRAFIE

1. C.DALE, TH.NIŢULESCU, P.PRECUPEŢU - Desen tehnic industrial

pentru construcţii de maşini, Editura Tehnică.-1990

2. I. SIMION - AutoCAD 2010 pentru ingineri, Editura: TEORA – 2008

3. V. CONSTANTIN, A. CIOCÎRLEA – VASILESCU, M. CONSTANTIN,

D. BESNEA – UTILIZAREA APLICAŢIILOR DE TIP CAD, Manual

clasa a XI-a, Editura CD PRESS – 2007

15 | P a g e

4. I. SIMION - AutoCAD 2008 pentru ingineri, Editura: TEORA – 2005

5. A. CIOCÎRLEA – VASILESCU, M. CONSTANTIN – Organe de maşini şi

mecanisme, Manual clasa a XI-a, Editura All – 2002

Desenele din această lucrare au fost realizate utilizând programul AutoCAD 2012,

ultima versiune a programului companiei AutoDesk.

16 | P a g e