humusul se găseşte în pământ la 20

5/14/2018 Humusul se găseşte în pământ la 20 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/humusul-se-gaseste-in-pamant-la-20 1/8

Humusul se găseşte în pământ la 20-30 cm. Humusul este reprezentat de materia organică

descompusă din sol, care asigură hrana plantelor şi care reprezintă un factor de protecţie împotriva

bolilor, datorită prezenţei unor substanţe numite fitoalexine, substanţe care pentru plante au un rol

asemănător anticorpilor.

Nu toate solurile conţin aceeaşi cantitate de humus, există soluri foarte sărace, pe care le poţi

recunoaşte după culoarea lor galben-cenuşie, cu un conţinut de cel mult 2%, şi soluri bogate, care auo culoare neagră, cu peste 7% procent de humus.

Acest procent nu este fix, el diferă de la an la an în funcţie de condiţii şi mai ales depinde de modul în

care îţi îngrijeşti grădina.

Pentru a îmbogăţi cantitatea de humus din sol, există câteva metode la îndemâna oricui.

Toamna, după ce ai curăţat terenul de resturile vegetale, poţi îngloba în săpătură la fiecare metru

pătrat câte 4 kilograme de turbă uscată, sau 6 kilograme de compost semidescompus. Acesta este

înglobat în sol prin săpat iar primăvara, imediat după dezgheţ, şi va putea fi transformat într-un pat

germinativ de bună calitate pentru semănat sau pentru transplantarea răsadurilor.

În perioada vegetaţiei, mulcirea asigură pentru mai târziu bazele formarii humusului. Mulcirea se

face atât în grădinile de legume cât şi în straturile de flori, şi reprezintă crearea unui strat artificial de2-3 cm grosime la suprafaţa solului, alcătuit din talas, scoarţă de copac, rumegus, sau alte deşeuri

lemnoase şi resturi vegetale.

Are rolul de a împiedica dezvoltarea buruienilor, menţine o umiditate relativ constantă în sol iar,

prin descompunere, materia organică se transformă în humus.

Foloseşte îngrăşămintele verzi! Este cea mai simplă metodă de a îmbogăţi solul în azot, ea constă în

cultivarea unor plante erbacee, care în plină perioadă de vegetaţie le vei cosi, terenul îl vei săpa şi vei

îngloba în sol plantele încă verzi, la o adâncime mică. Dintre aceste plante, cele mai folosite sunt

lupinul, trifoiul, sparceta şi sulfina. Ele sunt specii leguminoase care au proprietatea de a fixa în sol

azotul din atmosferă.

In urma cu 390 de ani inainte de nasterea lui Hristos, Aristotel a fost poate printre putinii cercetatori ai lumiicare au incercat sa dea o definitie humusului, lansand inca din acele vremuri o teorie a acestuia de

nutritie: Plantele mor si din resturile lor se formeaza humusul, care hraneste plantele viitoare. Acum

consideram definitia lui Aristotel una partial adevarata, dar nu si suficienta, intrucat pe langa substantele

organice nevii ale solului (precum resturi de plante, frunze, ace de conifere, radacini, cadavre de animale,

insecte si microorganisme etc. ), humusul mai este caracterizat si de substantele huminice, acizii cu alte

cuvinte, huminici si fulvici de care am amintit in articolul anterior.

Insusirile fizico- chimice ale humusului determina la randul lor insusirile solului, acesta din urma fiind cu atat

mai valoros cu cat mai mare este continutul si calitatea humusului pe care il contine.



Humificarea este astfel procesul deosebit de complex, foarte mult influentat de conditiile de mediu, care

duce in cele din urma la formarea mai multor tipuri de humus, in solurile din tara noastra identificandu-se

patru tipuri de humus:mullul, moderul, morrul si turba, cu folosinta diversa in functie de caracteristicile

fiecaruia. Mai exista si un al cincilea tip – mranita sau compostul , un humus creat insa artificial, des utilizatca ingrasamant in pepinierele silvice si in sere.

Tipuri de humus

Mullul – este humusul de calitate superioara, in forma optima a acestuia, intalnit in tara noastra in solurile

de stepa, ideal pentru dezvoltarea culturilor agricole. Cum il recunoastem?… Dupa culoarea inchisa, bruna-

negricioasa, datorata acizilor huminici predominanti si practic prezenta acestuia indica existenta unei

activitati microbiologice extrem de intense, care determina transformarea completa a resturilor organice din

sol. In functie de concentratia de calciu din sol, acesta poate fimull calcic , format in prezenta unei cantitati

considerabile de calciu in sol, pe seama resturilor organice provenite de la vegetatia ierboasa, sub actiunea

predominanta a bacteriilor, si care este de altfel cel mai bun humus posibil, respectiv mullul forestier , inferior

celui calcic, formandu-se in solurile lipsite sau sarace in calciu, din resturile organice provenite de la

vegetatia forestiera, sub actiunea, indeosebi a ciupercilor.

Moderul – intalnit la noi in tara sub padurile mixte (foioase – rasinoase), pe solurile sarace cu o reactie

acida, este reprezentat prin materie organica mai slab humificata, partial legata de partea minerala a

solului, descompunerea fiind realizata predominant de catre ciuperci. Culoarea rezultata este astfel una mai

deschisa – bruna, slab- roscata spre galbuie. La fel ca si mullul, si acest tip de humus poate fi de tip:moder

forestier , de pajiste (sub pajisti montane acide),moder calcic (specific solurilor formate pe calcare),

sau hidromorf (specific solurilor cu exces de umiditate).

http://greenly.ro/wp-content/uploads/2012/02/intro_boden_humus2_g.jpg



Morrul sau humusul brut – este un tip de humus, puternic acid, format predominant din resturi organice

foarte slab descompuse, structura lor fiind observata chiar si cu ochiul liber. Caracterizeaza solurile de la

munte, format pe roci acide, intr-un climat rece si umed, conditii in care procesul de humificare este foarte

lent.

Turba – se formeaza prin acumulare la suprafata solului a unor resturi organice nealterate, pe grosimi

variate, intr-un mediu saturat cu apa in cea mai mare parte a anului. In functie de reactiile existente lanivelul solului, se deosebesteturba eutrofa, neutra, sau slab alcalina, bogata in substante minerale,

respectiv, la polul opus, turba oligotrofa, acida si saraca in substante minerale. Complexul de turba astfel

creat, ce adaposteste numeroase specii floristice, poarta denumirea de turbarie.

Un exemplu de turbarie rara, declarata monument al naturii, datorita numeroaselor raritati botanice relicte

existente la nivelul acesteia, este Tinovul Mohos, rezervatie ce se gaseste chiar in tara noastra, in

apropierea Bailor Tusnad, formata intr-un crater vecin celui al lacului vulcanic Sfanta Ana. Aceasta

minunatie a naturii ascunde insa multe alte secrete care merita detaliate intr-unul din articolele viitoare. :)

3.3. DESCOMPUNEREA RESTURILOR ORGANICE

Ş

I FORMAREA HUMUSULUI

http://greenly.ro/wp-content/uploads/2012/02/Harnicesti-Turbaria-Iezerul-Mare1.jpg



Descompunerea resturilor organice se produce cu intensit

ăţ

i diferite înfunc

ţ

ie de compozi

ţ

ia lor chimic

ă

ş

i de condi

ţ

iile de mediu.Astfel, resturile organice provenite de la vegeta



ţ

ia ierboas

ă

, mai bogate în proteine

ş

i elemente bazice sunt descompuse mult mai rapid în compara

ţ

ie curesturile organice provenite de la vegeta

ţ

ia lemnoas

ă

, mai bogate în lignine

ş



i mais

ă

race în elemente bazice.Legat de condi

ţ

iile de mediu, procesul de descompunere se desf

şă

oar

ă

mairapid în mediul aerob, cu temperatur

ă

ridicat

ă

, cu reac



ţ

ie neutr

ă

, textur

ă

nisipoas

ă

ş

i mai lent în mediul anaerob, temperatur

ă

sc

ă



zut

, cu reac ie acid sau alcalin .Prin descompunere, resturile organice sunt desfacuteă ţ ă ă în compu şi maisimpli, mai întâi tot de natur organic şi apoi în compuşi minerali,ă ă

aşa cum sunt s rurile de N, P, K, Ca, Mg, cu importan deosebit în nutri iaă ţă ă ţ

plantelor.Ca urmare a proceselor de descompunere şi sintez a resturilor organiceă

seformeaz humusul, component specific al solului, care îl deosebeşte de roc .ă ă

humusul se găseşte în pământ la 20

Documents