Capitolul ICe este filozfia dreptului?Filozofia dreptului este o explicatie data lumii in ansamblu , in deosebi a dreptului. Prin filozofia dreptului intelegand cele trei ramuri ale ei:- ontologia - probleme privind existenta omului- exiologia dezvolta probleme privind valorile generale ale omenirii- gnoseologia ramura filozofiei care incearca sa explice cunoasterea Notiunea de Filozofia dreptului apare pentru prima data in 181, in lucrarea lui !egel, "Principiile filozofiei dreptului#, iar termenul il foloseste in 1$%$ Fic&te.'n esenta filozofia dreptului este:- o perspectiva a cunoasterii umane care pune in centru viata (uridica partti notiunii de dreptate- abordeaza fundamentele dreptului- ierar&izeaza valorile dreptului, incercand sa raspunda la intrebarea utilitatea si finalitatea dreptului)&elsen in teoria pura a dreptului 1%*, isi propune sa gaseasca raspunsul la intrebarea fundamentala ")e norme de drept trebuie elaborate pentru reglementarea vietii sociale#Scopul filozofiei dreptului:+ste acela care- si propune descoperirea, descifrarea principiilor (ustitiei, principii izvorate din valorile umane promovate in societate in decursul timpului.Sectiunile filozofiei dreptului:1. Ontologia juridica:- existenta institutiilor (uridice, a principiilor (uridice, in aceasta sectiune vorbim despre dreptate, realitate (uridica, cauzabilitate, practica (uridica.,ristotel numea ontologia (uridica ca fiind filozofie prima. -lterior ontologia fiind denumita metafizica o metoda de cunoastere in filozofie care nesocoteste, ignora ideea de miscare. transformare. autotransformare./etafizica absolutizeaza numai anumite elemente ale unui fenomen, vede doar stabilitatea fenomenului, u si miscarea, subliniaza limitele. granitele ale unui lucru, nu si conexiunile lui.0e spune ca un individ are gandire metafizica cand gandeste lucrul in individualitatea. singuratatea sa, cu putine elemente specifice.,stazi ontologia a reusit sa sublinieze structura tot mai complexa a realitatii (uridice, apoi situarea dreptului in contextul practicii sociale, ca fiind numai una din actiunle comunitatii. societatii care guverneaza practica omului.2. Gnoseologia juridica:'n centrul ei sta problema cunoasterii adevarului (udiciar, a adevaratlui stablit in practica (udiciara.1noseologia (uridica incearca sa raspunda la probleme cum ar fi cunoastere (uridica si elaborarea normelor de drept, rolul observatiei in cunoasterea (uridica si a ratiunii si implicat in elaborarea normelor de drept.3. Axiologia juridica:,xia valoare, logos stiinta teoria generala a valorilor din lumea (uridica - valori precum dreptate 2, (ustitie, ec&itate, adevar (uridic, drepturile omului.3e observat legatura existenta intre aceste valori cu valori din domeniul eticii, culturii, civilizatiei, a politicii etc.Fiecare societate, fiecare forma de guvernamant are propria tabla de valori. 4alorile fiecarei societati sunt fixate. corespund idealurilor optiunilor politice dominante.. !ractica juridica:Praxiologia (uridica- este ramura a filoxofiei dreptului care pune in centrul sau actiunea omului in sfera (uridica. 'mportanta acestui palier a filozofiei dreptului este subliniata si de eforturile din aceste zile privind identificarea criteriilor in masura sa asigure eficienta maxima a praxiologiei (uridice.". #eontologia juridica:4izeaza stric5 domeniul vietii (uridice fiind o sfera. un palier nou in cadrul filozofiei dreptului. 3eon 6deontos7- ce trebuie facut, ce se cade sa fie facut. ,cest palier este la granita intre stintele (uridice, etica, logica. 'n esenta sa deontologia (uridica stabileste obligatii morale cele mai generale pentru cele doua categoriide persoane aflate in sfera (uridica: persoanele care desfasoara activitate in sfera (uridicului 6teoreticienii. practicienii7, si intre persoanele care beneficiaza de actul de (ustitie. ,mbelor categorii le revin obligatii morale, obligatii acceptate in egala masura de practicienii. beneficiarii dreptului.$unctiile filozofiei dreptului%de cunoastere& intelegere a ceea ce este esential& funda'ental& uni(ersal in do'eniul dreptului 3e accea se impune pentru un (urist aprofundarea stiintelor (uridice particulare. /etode de cunoastere- observatia, experimentul, comparatia, demonstratia. -n rol esential in cunoasterea fenomenului (uridic il are insusirea limba(ului proprie.% de e(aluare si pre(iziune -rmareste formularea anumitor (udecati de valoare, stabilirea unor ierar&ii a valorilor (uridice si stabilirea de actiuni concrete pentru stabilirea.perfectionarea (ustitiei.% functie practica Filozofia dreptului prin sisemul de valori consacrat a(uta. contribuie la identificarea deciziilor corecte in materie de drept in prevenirea erorilor (udiciare.)e(oia de regandire a uni(ersului juridic:Nevoile prote(ate. aparate de oricare sistem de drept a avut. are . si va avea intotdeauna contestatori.)and contestatarii legii a dreptului sunt numerosi apar, se inmultesc comportamentele deviante, de aceea se pun intrebari precum- care sunt principile de drept8, care sunt cele mai bune valori (uridice ce trebuie aparate8, in ce consta finalitatea dreptului raportat la conditia umana89a nivel planetar intotdeauna se nasc asemenea intrebari , apar contestatarii in societatea umana in statele ce parcurg profunde transformari economice, sociale, si politice.3e actualitate , rolul )urtii )institutionale, a institutiei de drept in mecanismul aplicarii legii. 0unt doua situatii:- (uristul aplica litera legii- aplicarea stricto sensu de unde solutii rigide, pericolul aparitiei erorii (udiciare.- 'n spiritul legii- interpretare care poate duce la erori (udiciareFilozofia dreptului are in aceasta batalie rolul de a gasi raspunsuri adecvate valorilor promovate de societate la un moment dat.Capitolul II$ilozofia din antic*itatea ti'purie asupra statului si dreptuluiPrimele actiuni de normare a activitatilor. primele reglemetari privind conduita omenirii apar in antic&itate.:rdinea (uridica in aceste state antice a asezat in fruntea valorilor pe despot, rege, imparat. )onducerea societatii incredintata acestuia avea drept fundament vointa divina. 4ointa divina era izvorul normelor (uridice. regulilor. reglementarilor (uridice in viata social economica. 3reptul exista datorita religiei. credintei in divinitate. ;egele. despotul avea doua instrumente la indemana pentru elaborarea regulilor de conduita - religia- pedeapsa- stbailita de religie , cunoaste o apreciere deosebita+giptul antic:/ileniul < ien. +ste primul stat sclavagist din istoria omenirii. Faonul. despotul reprezenta statul. puterea statului. :rdinea de drept era izvorata din puterea divina, respectarea legii era considerata ca singura cale de acces taramul divin, cetatea divina. Numai in cetatea divina exista ordine, perfectiune Preotii indemnau oamenii sa se multumeasca cu ordinea divina imperfecta pentru ca va dovedi adevarata ordine perfecta.1anditorii epocii raman in filozofie prin faptul ca s-au indoit. ,u pus semnul intrebarii spus de preoti privind dreptatea. adevarul. )oncluzia lor omul trebuie sa-si aleaga un singur drum in viata tinand cont de vorbele preotilor dar si de indoiala spuselor acestora.=abilonul antic 6intre >igru si +ufrate. actualul 'ra?7;amane in drept prin regele !amurabi codul lui de legi. 0unt prezentate norme de conduita , codul de legi fiind 6spune !amurabi7 primit de la zeul soarelui si luminii 60amos7. :riginea regulilor de conduita in zei de aceea este in afara oricarei indoieli valoarea normativa a codului.'nteleptii timpului respectarea legii nu-i fereste pe oamenii de nenorociri vezi erorile (udiciare- si apoi regulile (udiciare instituite in cod nu sunt piedici in aprecierea oamenilor abil in a ucide, (efui, supune pe cei slabi. 'deea este azi de actualitate si respectand legea asistam la abuzuri in aplicarea ei.India antica:9egile lui /anu in 'ndia au existat doua filozofii, una filozofia bra&manismului, a subliniat rolul esential a divinitatii in formarea si structura societatii indiene. 'n fruntea societatii regale se considera divinitatea formal umana. 0ocietatea impartita in carte- carte reprezentand parti ale corpului omanesti care il intruc&ipa =rac&ma.,l doilea element: divizarea pedepsei, pedeapsa fiind de origine divina- pedeapsa veg&iaza cand totul doarme- este subliniat rolul controlului. Frica de pedeapsa ingaduie tuturor creaturilor sa-si respecte datoriile. Pedeapsa guverneaza neamul omenesc, caci om virtuos din fire se gaseste a nevoie.=ut&ismul- opusul brac&maliusmului a propovaduit egalitatea oamenilor egalitatea oamenilor. >oate pe pamant sunt relative din punct de vedere al dreptului a sustinut ideea respectarii normelor de conduita a ordinii social (uridice existente izvorate din puterea divina. @ustificand dreptul prin religie bud&ismul a fost ridicat la rang de religie de stat. C*ina antica:'n sevolul 4''-4' i.e.n. cu aparitia primelor state, au aparut si primele coduri de conduita, elaborate de despoti. )oduri, se spunea izvoare din puterea divina.,onfutius ganditor c&inez in lucrarile caruia apar primele idei rationaliste in ceea ce priveste societatea umana. Aonfutius spune: ordinea sociala reglementat de norme (uridice este posibil numai prin perfectionarea morala a omului. +ste subliniata asadar ideea moralitatii, care precede norma de conduita. :rdinea de drept exclude conduita omului la extreme. 'ntotdeauna omul sa urmeze calea de mi(loc, idee discutabila. 'dei fundamentale la Aonfutius: a (ustificat ordinea de drept distincta prin religie, are elemente de rationalitate in formularea regurilor de conduita si se distinge prin specifism.)onfuzie privind elementele filozofie dreptului in :rientul antic:- ratiunile teologice si etice stau la baza primelor norme (uridice- doua sunt valorile (ustitiei in epoca: supunerea si ascultarea Grecia antica:)aracteristici: ginditorii pun pe prim plan in filozofia dreptului normele de conduita 6 gindire rationalista7 !itagora- secolul 4' este primul ganditor din atic&itate, care s-a numit filozof. Pune semnul egalitatii intre stat si (ustitie, si subliniaza armonia, care trebuie sa domine in egala masura in viata sociala, in organizarea statului. @ustitia considerate de Pitagora ca fiind rezultatul de plinei armonii in sociatate care poate fii atinsa numai prin armonizarea viatii tuturor cetateniilor.Solon fondatorul democratiei in 1recia antica cu privire la drept subliniaza doua idei: - legea, rezultatul divinitatii- norma (uridica are rolul sa ec&ilibreze viata in societatea umana +ste fondator al democratiei at&eniene pentru ca a subliniat pentru prima data ideea ca prin legiile omului ne se dobindesc prin nastere, ci prin calitatiile omului manifesteta de cursul vietii. 4iata politica, spunea 0olon este posibil numai prin calitatiile pe care omul ne dezvolta in timpul vietii. Nu se naste magistrat, mobil, ci devine intruduce criteriul averii in dobandirea functiilor politice.3in punct de vedere al dreptului legea isi are originea in divinitate, norma (uridica se ec&ilibreaza viata sociala. +laborarea textului de lege trebuie astfel realizata in cat prin interpretare diferita sa se mareasca puterea (udecatorilor 6oameni instruiti in mod special in acest scop a intuit existenta puterii (udecatoresti.B 9egea seamana cu o panza de paian(en ca de in transa ceva mai usor si mai slab, pe cand un lucru mai mare se sparge si trece prin transa.C 'n lucrarile sale se adreseaza sfaturi pline de moralitate la adresa celor care isi insotesc legea.'n drept aduce in definitia obligatiei sublinierea ideii de legatura (uridica.Socrate- legea- expresia divinitatii, ordinea sociala aceasi origine divina. Notiunea de elita alcatuita de intelepti si invatati, singura categorie sociala capabila sa formuleze legi si sa conduca societatea. 'n ordinea sociala importanta este supunerea, c&iar si in raport de regurile instruite de stat nedrepte a incercat sa fundamenteze teoretic notiunea de definitie, subliniem ca intotdeauna aceasta reglementare surprinde ceea ce este permanent, fundamentala in lucruri morale. 0ocrate prin cunoscuta expresie cunoaste-te pe tine insuti a fost privit ca apartinand curentului individualist.0ocrate a propus ca omul sa intoarca privirea, observatia, analiza de exterior de la lucrurile ce-l inon(oara spre interior, spre puterea individului singurul capabil sa descifreze valorile care-i guverneaza viata numai indoindu-te de tine insuti poti sa descoperi adevarul. +ste astfel precursorul filozofiei idealiste, dar ramane primul ganditor grec care pune in valoare dimensiunea omului si nu a cetatii.!laton, elev al lui 0ocrate. 9ucrari fundamentale : D;epublica#, lucrare in care este descris statul de aur, D3espre legi#, alcatuit la fel ca si omul, cu mai multe organe.@ustitia, este, pentru Platon o relatie armonioasa existenta intre organele statului.>rei componente are statul:: 1 agricultorii,mestesugarii, moderatia, virtutea componenta militara, corespunzandu-le virtutea numita cura(E conducatorii, caracterizati prin intelepciunePlaton acorda diverse virtuti, intelepciune, cura(... diverselor clase sociale.@ustitia este reunirea a celor trei componente ale statului sub conducerea inteleptilor. Numai inteleptii sunt capabili sa conduca societatea spre scopul comu, fericirea tuturor. ,ceasta republica organizata prin elementele aratate, este o republica ideala, elita nefiind suficienta in organizarea si conducerea unei societati. 4alorile (ustitiei, dreptatea, binele, adevarul, provin de la divinitatea. 3reptul ca ansamblul regulilor de conduita in societate isi are originea in normele morale.'n lucrarea D3espre legi# statul avand rol, functie de educare trebuie sa elaboreze astfel legile, incat ele sa fie insotite de texte care sa le comenteze, in esenta legea trebuie explicata in continutul ei sa se regaseasca explicatiile necesare.Aristotel9ucrari fundamentale D+tica#, DPolitica#- o privire comparativa a constitutiilor existente in 1F* de stat. +lev al lui Platon, Dini etse prieten Platon, dar mai mare prieten imi este adevarul#, un foarte bun observator al vietii, societatii grecesti, a incercat sa (ustifice diverse institutii existente. 'nstitutia sclaviei este (ustificata de natura umana si nu este departe de adevar. D3ca nu ar fi oameni care sa efectueze pentru alti oameni muncile grele, aceasta a doua categorie de oameni nu ar mai avea timpul necesar desfasurarii activitatii superioare.# +xista oameni incapabili pentru munci superioare. :amneii superiori, supradotati au sarcina sa-i indrume pe cei inferiori. :mul prin natura lui, spunea ,ristotelG, nu poate trai decat intr-o societate, intr-o colectivitate, si pentru ca intr-o colectivitate omul face politica 6interesat de conducerea societatii7 numeste omul ca fiind zoon politicon.0tatul, spune ,ristotel este o forma superioara de organizare a oraselor, de participare a omului la viata statului. 0tatul are o virtute, infaptuirea (ustitiei, adica o realizare in practica ordinea reglementata de lege. 3istingem mai multe forme ale (ustitiei, in esenta (ustitia impune oamenilor inegal de la natura respectarea regulilor stabilite de lege. )lasificand (ustitia in diverse forme, intuieste ,ristotel existenta si impartirea puterilor in stat, a puterii legislative, executive si (udecatoresti.+picur scopul vietii este placerea, omul trebuie sa se orienteze in viata dupa regula ca deplina liniste sufleteasca are o singura sursa, placerea. 0tatul este rezultatul unui contract inc&eiat ca urmare a nevoii omului de a se asocia. 3reptul este tot un contract inc&eiat in conses cu placerile materiale.Antic*itatea ro'ana;omanii, secolul 4', au intemeiat ;oma antica raman in in istorie in deosebi in vocatie de cuceritori, buni militari si-au formulat idei legate de stat si drept (ustificandu-le prin necesitatea imparatului de a cuceri noi teritorii. 3aca 1recia a dezvoltat filozofia, romanii raman in patrimoniu universal prin dezvoltarea deosebita a dreptului. Cicero1H* ien. 9ucrari fundamentale : D;epublica#, D3espre stat#, D3espre legi# 6de oficii, indatorii70tatul defineste ca fiind o totalitate de oameni asociati in baza acelorasi legi si valori. 6:rice comunitate umana indiferent de conducatori isi propune un set de valori, valori pe care apoi prin sistemul de legi le prote(eaza. )icero exclude din compozitia statului pe sclavi. Popor este numai acela care poseda avere. Prinvipala clasa sociala este aristocrat, posesoare de avere , singurii oameni valorosi superiori, rationali, capabil sa conduca statul.: idee valoroasa: analiza formelor de guvernamant i-a permis sa guverneze. Fiecfare forma de guvernamant are dreptul sa existe fiecare forma distingandu-se prin parti bune si rele. 3a astfel substanta ideii convietuirii formelor de guvernamant6monar&ie, aristocratie, democratie7.'n ceea ce priveste statul )icero subliniaza ratiunea de a exista statului- aceasta este infaptuirea (ustitiei.>eza fundamentala al lui )icero 6precursor al dreptului natural7 este acela ca dreptul nu e un rezultat al vointei omului, ci o expresie a naturii umane, al (ustitiei, al legilor, legii facute de oameni, denumite drept pozitiv, legi in(uste, arbitrare. :mul de la natura stie ce este bun, rau, (ust, in(ust, drept, abuz.3reptul pozitiv trebuie respectate numai daca sunt (uste, prin (ust intelegand numai daca sunt rationale, adica exprima ratiunea umana./aximum de (ustitie, ratiune umana transpus a lege nu inseamna si maxim de drept, adica fundamentat pe ratiune, pe interpretarea literala stricta a textului de lege, omul poate sa obtina un maxim de in(ustitie.@urisconsultii romani erau (uristi care acordau consultanta (uridica celor care solicitau acesta in timpul imparatului ,ugustus./eritul @urisconsultilor:C au incercat, si au reusit, sa armonizeze dreptul pozitiv cu cerintele eticii.-lpian 6(urisconsult roman7 definea dreptul ca fiind esenta eticii.3reptul reprezinta norme morale precul: a trai cinstit, a nu face rau nimanui, a da fiecaruia ce is se cuvine.Principii de drept formulate de (urisconsultii romani:- principiul raspunderii personale pentru infractiunea comisa- principiul ca este mai benefic sa lasi o crima nepedepsita decat sa pedepsesti un nevinovat- principiul legitimei aparari- principiul rolului educativ al pedepsei reale- principiul bnei credinte in contracte)oncluzie privind filozofoa dreptului in antic&itate:1. s-a incercat (ustificarea necesitatii dreptului in societatea umana. dreptul este (ust numai daca emana, izvoraste din ratiunea suprema, din 3umnezeu3. legile izvorasc din ratiune 6legile omenesti7. ,cestea la randul lor impunand. propunand conduita de origine divina, iar obligativitatea dreptului rezulta din vointa celor buni, intelepti, a celor guvernanti.Capitolul II$ilozofia crestina a statului si dreptuluiCrestinis'ul este:o doctrina religioasa cu pronuntat caracter etic, de aceea la inceputuri a fost imbratisat de cei saraci, populatia ma(oritara in ;oma.)redinta in lumea de apoi, in fericirea de apoi, existente intr-o alta lume, a rezultat elementul esential in propagarea eztrem de rapida a credintei religioase in imperiul roman.)restinismul n-a avut drept obiectiv dezvoltarea ideii de stat si drept, mai mult cele doua institutii au fost (ustificate prin trimiteri la supunere deoarece adevarata dreptate, conduita perfecta se afla dincolo de viata in lumea de apoi.,postolul Pavel a fost aparatorul statului roman. , subliniat necesitatea raportului de supunere intre oameni, a supunerii servitorilor fata de stapan, al femeii fata de barbat.@ustificare supunerea omului fata de puterea de stat prin faptul ca s-a considerat putere de stat puterea divina. )redinciosii sa se supune statului pentru ca si guvernantii dobandesc puterea de stat datorita puterii divine. )el ce se supune statului se supune lui 3umnezeu.,ureliu augustin EF. =ac?en 1F*1-1*%+nglez, partizanul regeluiPrezinta pentru prima data o noua metoda de cercetare a cunoasterii si anume, metoda cercetarii experimentale in care observatia si inductia experimentala sunt fundamentele metodei.'n acest fel ridica gandirea de la faptele observabile la legi si principii./ilitand pentru inductia logica experimentala subliniaza posibilitatea folosirii ei numai in conditiile eliminarii pre(udecatii lor numite de el fantome idol.Pentru cercetarea unui fenomen propune observatia lui si nu debutul cercetarii prin mentionarea pre(udecatii lor. 6idKe extreme de actuala7,ccentul pus pe observarea faptelor, fenomenelor, lucrurilor a fost numita in doctrina observationalism, fapt de preferat in analiza lucrurilor, speculationismului, gandirii speculative initiate de ,ristotel potrivit caruia adevarul se descopera prin logica deductivista.)oncluzie: este de preferat cercetarea lucrurilor si nu speculatiile gandirii logice.Precizare: :bservatia este insa o cunoastere limitata a realitatii.+xemplu celebru: - pamantul nu se misca, soarele se misca, pentru ca soarele rasare. apune intr-un loc. )oncluzie: nu intotdeauna ceea ce spun simturile sunt si realitati.'n filozofia dreptului cateva idei sustinute de =ac?en:3istinge intre dreptul comun se dreptul natural. 3reptul comun este alcatuit din toate regulile (uridice ce se aplica unui raport (uridic in lipsa unor prevederi legale exprese- practica (udiciara.3reptul natural bunul simt, ratiunea natural inteligenta. practica oamenilor. ,cest drept natural este sufficient pentru aplicarea dreptului comun, adica unde nu exista reguli scrise se aplica dreptul natural, simtul comun inteligenta rational, bunul simt.+xista domenii ale vietii sociale precum protectia vietii oamenlior, protectia avem supusilor domenii in care simplul drept natural, practica (udiciara a oamenilor, nu sunt sufficient, este nevoie de o ratiune de o (udecata artificial, ce necesita studii indelungate, experienta practica, culta.)oncluzie: ,corda atentie dreptului artificial pozitiv, cel alcatuit de oameni. 'zvorul acesteia este dreptul natural. ,tentie: subliniaza una din calitatile fundamentale ale (udecatorului, si anume, (udecatorul trebuie sa prote(eze. apere legile pentru ca legea il apara pe cetatean.4. 4. 1ousseau1$1-1$$8+lvetian, activitatile luisi-a desfasurat in mare masura in 1eneva'deeile lui au influentat covarsitor revolutia franceza 61$8%7 prin teoria contractului social. 3ezvolta teoria de pe pozitiile liberalismului. )onsidera libertatea individului ca un principiu de sine statator, ca valoare suprema a omului pentru ca omul, prin natura lui este libera."9iber este omul care- si prescrie singur legile ce-' vor conduce viata.#3e aici legea este definite ca fiind vointa rationala a omului ca fiind ceva constituit potrivit vointei rationale si nu venit de undeva din afara.>raiul in cadrul unei colectivitati constringe pe om sa alinieze libertatea sa vointei generale, intereselor a societatii in intregul ei.Contractul social:Prin ideea de contract social ;ousseau intelege un mod prin care se restituie omului din societatea civila , drepturile sale naturale : libertatea si egalitatea.Prin contractul social oamenii se despart de drepturile lor naturale 6libertate si egalitate7 si le confera statului, societatii civile.-lterior statul ' le restituie dar nu sub numele de dreptul natural ci acela de drepturi civile.'n acest mod exista egalitatea intre oamnei si apoi aceste drepturi naturale acordate statului sunt garantate. prote(ate de acesta.3repturile civile intre care cele mai importante sunt libertatile civile, nu sunt nelimitate, ele se integreaza in vointa generala.Prin contractul social omul pierde libertatile naturale dar castiga libertatea civila proprietatea a tot ceea ce are de asemenea, castiga libertatea sociala, notiune diferita de libertatea naturale.9ibertatea sociala estte necessitate inteleasa.9ibertatea sociala din fundamnetul dreptului. ,ceasta libertate sociala care repreznta vointa tuturor indivizilor, vointa generala este izvorul adevaratei suveranitati. 0uveranitatea spune el, nu apartine unui individ. unui grup de indivizi ci apartine numai poporului.Nu sustine ideea exercitarii suveranitatii prin reprezentantii poporului nu admite ideea democratiei representative. Fiind elvetian dezvolta ideea democratiei directe, a suveranitatii directe 6prin referendum7)ontractul social nu se refera la formarea statului, nu doreste sa prezinte un stat ideal care recunoaste ;ousseau, nu a existat niciodata.3easemenea nici un contract social in sensul contractului din dreptul pozitiv nu a existat.Prin formula contractului social ;ousseau indica modul cum ar trebui constituita ordinea (uridical, astfel incat omul sa pastreze integral drepturile si libertatile individuale asa cum erau ele inainte de constituirea statului. ;ousseau dezvolta ideea de lege pozitiva si subliniaza ca acest contract social este reglementat de lege, prin lege intelegand vointa generala a poporului. 'n ideea sublinierii necesitatii pastrarii drepturilor naturale face o privire de ansamblu in care deosebeste fiinta, omul de aparente care este perceput, diferentiaza omul natural existent inainte de stat, de omul social existent dupa constituirea statului.Fiinta. :m natural ,parenta. :mul social- +ste liber. independent- +ste dominat de instincte fizice- >raiau izolati.deosebim ideea de !obbes-razboi- sociabilitate- +ste prizonier intr-o lume a aparentelor- +ste prost guvernat, nevoile artificiale stabilite de stat se impugn nevoilor sale naturale- Fiecare individ intr-o societate nu mai este el insusi, el (oaca un rol, poarta o masca- 0ocietatea creatia omului se intoarce impotriva omului, ii devine ostila, ii contesta drepturile naturale 9egea este fundamental dreptului . este libertatea indivizilor in cadrul dreptului.3reptul poate sa se impuna numai printr-o libertate deplina in societate." , renunta la libertate2 a renunta la calitatea de om# spune ;ousseau.;ousseau consimteste in plan filozoficteoria autonomiei de vointa a partilor la inc&eierea actului (uridic.'n esenta omul accepta sa ' se limiteze libertatea de actiune, adica in materie contractuala isi asuma obligatii din contract, pentru ca asa doreste el.3espre drept:3reptul este finalitatea libertatii. 3reptul. ordinea, regula se face pentru ca inividul sa fie liber, sa ' se garanteze de stat drepturile naturale.0i in starea naturala inainte de constituirea statului oamenii erau liberi, supusi insa legilor naturale. 0ublinizaza o idKe noua:"izvorul relelor din societate il constituie proprietatea privata#"primul om care impre(muind un teren s-a intunetat sa spuna acesta este al meu si care a gasit oameni destul de prosti care sa creada a fost adevaratul intemeietor al societatii civile. 3e cate crime, razboaie, omoruri ar fi scutit omenirea acela care scotand tarusul sau astupand santul ar fi strigat semenilor sai : Feritiva sa ascultati pa acel impostorL 0unteti pierduti daca uitati ca roadele sunt al tuturor, si pamantul al nimanuiL#>reptat in timp proprietarii i-au convins pe oamenii liberi sa se asocieze intr-o societate organizata capabila sa ocroteasca pe toti oamenii.'ntroduce notiunea de Dstat de drept#, definindu-l ca statul in care guvernarea le produce numai cu a(utorul legii 6noutatea statul trebuie sa se supuna legii.totul este subordonat legii7#a(id 6u'e 1$11-1$$*, scotian, intemeietorul curentului scepticist0cepticismul este cel ce domina intelectul.'storia ,ngliei servea la 1$*F lucrarea lui monumentala- este o istorie a stiintei dreptului, o istorie a economiei ,ngliei, este o istorie apartinand stiintelor sociale.:biectul cercetarii il constituie spiritul. gandirea umana. intelectul uman. Nu are in vedere lumea externa. lumea obiectiva, lucrurile, fenomenele ce ne incon(oara.:biectul de cercetare il constituie analiza intelectului uman. gandirii umane. dorinta de a stabili limitele. intinderea. 0cepticismul lui consta in urmatoarele idei:- cunoastere 6face referire numai la cunoasterea intelectului7 trebuie sa ne limitam numai la fenomene epropiate legate de existenta unama. 'ntelectul este capabil numai sa dezlege, sa stabileasca formele cu aplicare imediata in viata practica.'ntelectul este capabil sa dezlege probleme practice imediata noastra apropiere si nu probleme indepartate. greu de inteles 'ntelectul, gandirea studiaza . analizeaza in conceptia lui numai limitele omului. intelectului.rationala, gandirea opereaza cu fapte si idei.'deilor apartin: algebra, geometria, aritmetica, stiintele exacte. >ot ce se afirma in aceste domenii, ideile ce le guverneaza sunt lucruri certe.Faptele ce constituie materii de studii a gandirii intelectului intotdeauna sunt rezultatul experientei proprii a omului.'deea lui adauga intotdeauna la ratiune experienta personala a individului.)onceptie (uridica, /erit:, fundamentat ideea liberala:>rei principii: - politicul sa garanteze libertatile prin lege- limitele guvernarii il constituie legea-singurul instrument prin care guvernantii pot guverna- legea trebuie astfel formulat. gandit sa-i apere pe oamenii de abuzurile puterii;atiunea este dependenta de sentimente. de trairi se de accea niciodata ratiunea singura nu poate naste o actiune, nu poate sa aprobe sau sa o condamne, adauga la ratiune sentimente, pasiune, gandiri, motivatii si concluzioneaza.'n relatiile ratiune- sentiment, intotdeauna suprematia apartine sentimentului. ,zi gandirea rationala trebuie detasata de gandirea emotionala, existenta in momentul ctiunii. perceperii ei, trebuie sa existe un ec&ilibru intre sentiment si ratiune.'n conceptia (uridical- accentueaza suprematia sentimentului asupra ratiunii, de accea afirma dreptul si morala izvorasc din actiunile omului fundamentale pe sentimente. 3epaseste astfel teoria dreptului natural care exclude orice alt element dintre izvoarele dreptului in afara ratiunii.'n problemele statului nu accepta teoria contractualista, iddea consimtamantului in formarea statului.'n starea lor materiala oamenii traiesc in lipsa oricarei conduceri, deoarece se limiteaza la strictul necesar atat cat sa aiba fiecare cat ii trebuie. Pacea si armonia sunt caracteristicile convietuirii oamenilor, starea lor naturala.)auza neintelegerilor intre oamnei apare cand exista o cantitate considerabila de bunuri deoarece prin natura lui omul tinde. doreste sa acapareze. dobandeasca si bunurile altora.Pentru evitarea acestei situatii devenita sociala oamenii au nevoie de autoritate.)oncluzie: )auza parasirii starii de pace si armonie este sporirea bogatiilor. obsesiilor.>otusi si in societatea naturala oamenii pot trai fara conducere. o autoritate, pentru ca respecta cateva reguli 6ale dreptului natural anterioare aparitiei dreptului pozitiv- cele trei legi dreptul de proprietate, transferul propietatii numai in in baza consimtamantului dat, respectarea cuvantului dat, a promisiunilor70ubliniaza faptul ca trecerea de la starea naturala la stat s-a facut in mod firesc, normal, fara a avea nevoie de un contract.9egea respectarii a cuvantului dat, a promisiunilor a stat la baza constituirii statului.:amenii statului promit supunere pentru ca autoritatea. statul sa garanteze legile naturale. ,ceasta gandire 6lipsa contractului social7 (ustifica de ce si in stat trebuie respectate drepturile naturale omului dintre care cele trei amintite 6proprietate, transfer, promisiune7'nconveniente teoriei lui:- accentuand asupra rolului ratiunii negli(eaza sentimentele, actele morale, pasiunile etc.'mportant:- subliniaza contributia intelectului in fundamentarea cunoasteriiI''anuel ,ant'nitial sustinator al curentului rationalist care construieste lumea exterioara din datele interioare.'n mod identic cu matematica isi construieste adevarurile independent de experienta, faptele experimentale. -lterior isi pierde increderea in puterea ratiunii umane si creeaza premisele curentului filozofic de mai tarziu a relativismului in cunoastere.,poi filozofia lui trece intr-o noua etapa, dupa ce observa si lacunele rationalismului si ale empirismului. 'naugureaza o era noua in filozofie, filozofia critica- curentul de gandire- criticism.Filozofia nu trebuie sa aiba ca obiect de cunoastere realitatea incon(uratoare, ontologia, filozofia trebuie sa raspunda la trei intrebari- spune Aant.1. )e pot sa stiu8 se refera la ontologie, o intrebare pur speculativa, in lucrarea D)ritica ratiunii#. )e trebuie sa fac8 intrebare practica, in lucrarea D)ritica ratiunii practice#E. )e-mi este ingaduit sa sper8 intrebare si teoretica si practica, in lucrarea D)ritica puterii de (udecata#Aant distinge intre ratiuni:- o ratiune pura- o ratiune practica: ratiune pura:Aant subliniaza ideea ca exista in (urul nostru doua lumi:- lumea lucrului in sine, lumea fenomenala sau lumea fenomenelor- lumea intelegibila, in care actioneaza ratiunea practica si in care si raspunde la intrebarea ce trebuie sa fie3esi lucrurile ce ne incon(oara exista in afara noastra este o lume reala.Aant spune ca lumea incon(uratoare nu poate fi cunoscuta. 9ucrurile, obiectele externe noua nu sunt altceva decat reprezentarile noastre. perceptia noastra. sensibilitatea noastra.9umea exterioara exista pentru ca perceptia noastra exista.0ensibilitatea, senzatiile noastre au la baza notiunea de intuitie sensibila.0ensibilitatea. intuitia sensibila are forme:- spatiul - timpul,ceste forme sunt apriorice- sunt un dat ce apartine omului de la nastere. :mul percepe spatiul si timpul independent de orice experienta desi cele doua dimensiuni stai la baza oricarei experiente.0patiul si timpul se gasesc in noi, anterior oricarei perceptii a unui obiect. lucru.>ot ce ne incon(oara sunt tocmai reprezentarile noastre.+xista o unitate fundamentala apriori a intuitiei sensibile, si anume D+u gandesc#. ,cesta insoteste orice reprezentare al lumii incon(uratoare.Practic- tot ce ne incon(oara e rezultatul nemi(locit al gandirii. intelectului si nu a unei experiente.Noi nu cunoastem lucrul in sine, numai fenomenul, adica reprezentarea noastra despre lucrul respectiv.D)unosc numai ceea ce gandesc, nu ceea ce exista.#9umea fenomenelor are la baza legea cauzalitatii 6orice fenomen reprezentarea noastra despre un lucru este determinat de un alt fenomen7, tot ceea ce se intampla in mod necesar .9umea integibila:9umea ratiunii practice lumea a ceea ce trebuie sa fie- accesibila omului guverneaza ratiunea practica.;atiunea practica orienteaza lumea umana prin doua tipuri de reguli:- regulile imperativelor ipotetice aceste reguli se gasesc in lumea dreptului pozitiv.'mperativele ipotetici:- sunt enunturi, (udecati de valoare care se accepta de exemplu: Dimi iau umbrela#pentru ca se accepta o ipoteza, si anume: Dafara ploua#- regulile imperative categorice: - aceste reguli se gasesc in lumea moralului si se mai numesc legi morale. +le se impun vointei omului neconditionat.;egula de morala - poarta de astfel incat orice om sa fie tratat ca scop in sine si nu la un mi(loc al tau.- 0a nu sub?ud pe altul sub interesul propriu- 0a respecti umanitatea- orice om, individ, care nu este altceva decat reprezentandul individual al omenirii3espre filozofia dreptului/erit:- consta in disocierea neta pe care o face intre drept si morala+ste un pas inainte daca are in vedere filozofia anterioara care sustineau ca morala este izvorul dreptului. +ste idee pozitiva, dar in afara de morala dreptul izvorat si din viata sociala, ratiunea umana.Aant nu contrapune dreptului morala, nu le separa complet, stabileste legatura dintre ele prin conceptul bit datorie.Filozofi morala Aant spune ca singurul lucru care poate fi considerat bun fara nici o rezerva este categoria numita vointa buna.Fericirea. averea. prosperitatea omului pot fi inutile daunatoare in timp el vointa buna nu poate niciodata sa dauneze.4ointa buna prin ea insasi nu este calificata ca fiind buna prin scopul urmarit. prin scopul construit, vointa buna nu aduce nici un avanta( si nici un dezavanta(. Nu este legata de scop de avanta( vointa buna actioneaza prin vointa numit datorie.)onceptul de datorie:este fundamentul moralei lui Aant care subliniaza ca intotdeauna actiunea umana este morala cand se supune legii datoriei.DFa-ti datorie in orice impre(urare, orice s-ar intampla#)and iti faci datoria din calcul urmarind un rezultat- eviti o placere. ,ctiunea omului poate fi corecta, utila, dar intotdeauna este imorala pentru ca se au in vedere rezultrat, scopul si nu legea datoriei.D3e ce sa-mi fac datoria# raspunsul lui este pentru ca poti#'n morala notiunea de Dtreburi# este dublata de Dpoti#.0unt ideile lunii morale:- legea datoriei este lege din interiorul fiintei umane apriori3atoria este separata de proprietate din motiv interes.3atoria trebuie respectata pentru ca este un imperativ categoric.'n lumea dreptului actiunile (uridice nu se (ustifica prin ele insele asa cum se (ustifica datoria prin lumea morala prin ea insasi.,ctiunile (uridice urmaresc rezultate fie ca le sunt bune sau inutile.'n drept apare scopul. rezultatul si notiunea de imperativ ipotetic in timp ce in morala datoria este un imperativ categoric.'mperativele ipotetice, notiune categorie folozofica noua introdusa de Aant, functioneaza numai in lumea dreptului si trebuiesc definite reguli sfaturi.>ermenul de lege trebuie acordat numai imperativului categoric, datoriei in lumea morala si acest imperativ categoric datoriei, trebuie sase caracterizeze prin universalitate./eritul constructiei mentine prin introducerea imperativului ipotetic si in domeniul dreptului controlul ratiunii asupra vointei imperativ ipotetic, omului. individului.@ustifica astfel rationalismul in drept.