HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

HTA (hipertensiunea arteriala) este definita ca o crestere persistenta a TAS (tensiunea arteriala

sistolica) si a TAD (tensiunea arteriala diastolica) la valori egale sau mai mari de 140/90mmHg.

Se considera valori normale ale TA(tensiunea arteriala), valorile situate intre 110 si 130 mmHg pentru TAS

si intre 65 si 85 mmHg pentru TAD, cu mentiunea ca TA optima este considerata a avea valori mai mici

de 120/80mmHg.

HTA reprezinta afectiunea cardio-vasculara cea mai raspindita in masa populatiei si una dintre

problemele cele mai importante de sanatate publica. Incidenta HTA este in continua ascensiune. Coborirea

progresiva a TA considerate normale, a fost justificata de cresterea incidentei bolilor cardio-vasculare la

indivizi cu TA chiar foarte usor crescuta (mai mare sau egal cu 140/90mmHg). De altfel, HTA este

recunoscuta ca fiind factorul de risc major pentru ateroscleroza cu localizare in special coronariana,

cerebrala si renala si reprezinta principala cauza de morbiditate si mortalitate cardiovasculara si generala in

majoritatea tarilor industrializate. HTA se asociaza cu modificari vasculare potential severe in arterele

centrale si periferice( anevrism de aorta toracica sau abdominala, disectie de aorta, boala vasculara

periferica.) Dupa diabetul zaharat si fumat, HTA este un factor important in dezvoltarea bolii arteriale

periferice, prezenta ei dublind incidenta bolii vasculare periferice.

CLASIFICARE

HTA poate fi clasificata pe baza a doua criterii majore:

1. criteriul etiologic in functie de care exista HTA esentiala (primara), fara o cauza cunoscuta si

HTA secundara, care poate avea o varietate de cauze.

2. criteriul cantitativ al valorii TAS si TAD clasifica HTA in functie de severitatea sa. Din acest

punct de vedere OMS/ISH recomanda urmatoarea clasificare a HTA, cu rezerva ca adevaratul prag

pentru HTA trebuie sa fie flexibil, fiind mai mare sau mai mic in functie de riscul cardiovascular

total al fiecarui individ. Ca urmare, definitia de TA normala inalta include valori care pot fi

considerate inalte la pacientii cu risc crescut, sau normale la cei cu risc mic.

1

CATEGORII TAS mmHg TAD mmHg

OPTIMA < 120 si <80

NORMALA 120-129 si/sau 80-84

NORMALA INALTA 130-139 si/sau 85-89

HTA GR.I (usoara) 140-159 si/sau 90-99

HTA GR.II (moderata) 160-179 si/sau 100-109

HTA GR.III (severa) >180 si/sau >110

HTA SISTOLICA IZOLATA >140 si <90

Cind TAS si TAD se incadreaza in categorii diferite,se va aplica categoria cea mai inalta.

HTA sistolica izolata poate fi impartita si ea in grade diferite(1,2,3), in concordanta cu valorile TAS in

gradele indicate, TAD avind valori < de 90mmHg.

In functie de valorile TA, de tipul si numarul factorilor de risc prezenti, de afectarea organelor

tinta(cord,creier,rinichi), de prezenta diabetului zaharat sau a altor conditii clinice asociate, s-a realizat

stratificarea riscului cardiovascular global, al bonavului cu HTA. Se utilizeaza astfel termenii de risc

cardio-vascular scazut, moderat, inalt sau foarte inalt, indicind un risc absolut de boala cardiovasculara

la 10 ani de <15%, 15-20%, 20-30% si >30%.

2

FACTORII DE RISC AI HTA

1.Factori demografici: virsta: boala este rar intilnita in copilarie,adolescenta si la persoanele

tinere.Valorile TA incep sa creasca dupa virsta de 30-40 de ani,atit pentru TAS cit si pentru TAD.

sexul: pina in jurul virstei de 50 de ani HTA este mai frecventa la barbati; o

data cu instalarea menopauzei,incidenta HTA la femei creste relative brusc.

rasa : HTA este mai frecventa,evolueaza mai sever si apare la virste tinere

la rasa neagra.

2.Factori dependenti de stilul de viata si mediu: aportul de sodiu

abuzul de alcool

fumatul,abuzul de cafea

obezitatea,sedentarismul

3.Factori genetici.

NORME CARE TREBUIESC RESPECTATE IN MASURAREA TA

I.Conditii pentru pacienti:

A.Postura:

1. determinarea TA sa se faca dupa 5 minute de repaus,in decubit dorsal sau in pozitie sezinda

2. bratul sa fie la nivelul inimii.

3. la pacientii peste 65 de ani,diabetici sau aflati sub tratament antihipertensiv,TA se va masura si in

ortostatism, imediat si la 2 minute de la schimbarea pozitiei.

B.Circumstante:

1. fara consum de cafea in ora precedenta examinarii

2. fara fumat cu minim 15 minute anterior masuratorii

3. fara consum de stimulente adrenergice exogene

4. cabinet medical incalzit,linistit

5. dialogul medicului cu pacientul sa fie calm sis a inspire incredere pentru a elimina efectul de ,,bluza

alba”

6. este preferabil monitorizarea TA timp de 24 ore in ambulator

3

II.Echipament:

A. grosimea mansetei tensiometrului sa fie 2/3 din lungimea bratului

B. manometrul sa fie calibrat la fiecare 6 luni

C pentru copii mici si foarte mici se prefera metoda Doppler.

III.Tehnica

A.Numar de determinari:

1. la fiecare vizita se fac minimum 2 determinari,spatiate prin citeva minute

2. pentru diagnostic sint necesare 3 seturi de determinari la interval de cel putin 1 saptamina

3. initial se determina TA la ambele brate; daca TA difera se foloseste bratul cu TA cea mai mare

4. daca TA este mare,in special sub virsta de 30 de ani,se determina TA la unul din membrele inferioare

B.Corectitudinea determinarii:

1. se umfla camera de presiune repede pina la o presiune cu 20 mmHg deasupra TAS

2. se desumfla camera de presiune cu cite 3 mmHg la fiecare secunda

3. valoarea TAD este identificata prin disparitia zgomotelor cardiace,exceptind copii unde se foloseste

diminuarea zgomotelor cardiace.

Pentru diagnosticul corect de HTA este necesara obtinerea a minimum 3 seturi de valori tensionale

crescute peste normal determinate la interval de cel putin 1 saptamina. Daca insa la prima vizita

medicala TA este mult crescuta( >170/109mmHg), in conditiile respectarii celorlalte reguli

mentionate, bolnavul trebuie considerat hipertensiv,chiar din acel moment.

TRATAMENT

Masurile terapeutice de control ale HTA pot influenta, in grad variat,aparitia si evolutia compicatiilor

vasculare majore.De aceea recunoasterea si tratarea bolii,dar mai ales controlul sau( nivele de TA sub

140/90mmHg) reprezinta obiectivul major si primordial al tratamentului antihipertensiv.

Vlorile ,,tinta” ale TA stabilite in ultimii ani,sint bine precizate:

-sub 140/90mmHg pentru majoritatea pacientilor hipertensivi,indifferent de virsta

-sub 130/80mmHg pentru bolnavii hipertensivi diabetici sau cu boala renala cronica

-125/75mmHg in caz de proteinurie >1g/24 ore

Tratamentul va fi individualizat, continuu, pe o perioada nedefinita,combinind masuri nonfarmacologice

cu masuri farmacologice.

4