il|pw

Editor: Vasile BurluiRedactor: Simona ModreanuTehnoredactor: C ornel DulceanuCoperta: Ionul BroStianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiHOUETLEBECQ, MICHEL

H. P. Lovecraft: impotriva lumii, impotriva vielii /Michel Houellebecq ; introd, de Stephen King;trad. din lb. francezi de Simona Modreanu. - Iagi :

Cartea Romdneasci Educa;ional, 2019ISBN 978-60 6-9088-32-6

L King, Stephen (pref.)IL Modreanu, Simona [trad.)

82L.L33.r

H.P. Lovecraft, Contre le monde, contre Ia vie@ Editions du Rocher, 7997,7999,2005

Grupul Editorial Cartea RomAneascd EducafionalCopyright @ Editura Cartea RomAneasci Educafional, 2019

www.librariacartearomaneasca.ro/ecredu.ro

Michel HOUELLEBECQ

H.P. LOVECRAFT

impotriva lumii, impotriva vielii

Introducere de Stephen King

Traducere din limba francezi deSimona Modreanu

Cartea RomdneascdEDUCATIONAL

3. H.P. Lovecraft, Ie roman d'une vie,J,yon Sprague de

Camp [N6o, epuizata). Autorului ii lipsegte simpa-

tia reali pentru Lovecraft, dar igi face foarte binetreaba. Toate calit5lile biografiei americane'

O seleclie foarte completd fopere de Lovecraft, conti-nuatori ai mitului lui Cthulhu) este disponibild incoleclia < Bouquins > [3 volume) de la Robert Laffont'

Cuprins

Perna lui Lovecraft, de Stephen King ............................... 5

Prefafd......... ......... 17

Prima parte

ALT UNIVERS............... ....................2lLiteraturd ritualicd....... .................... 30

Partea a doua

TEHNTCI DE ASALT. ........................37Atacalipovestirea ca pe o sinucidere radioas6....44Rostili fbrd preget marele Nu adresat viefii......... 50

Atunci, veli vedea o mdrealb catedrald...... ............ 57

Iar sim,turile voastre, vectori ai unor inefabile

deregldri ...................... 62

Vor trasa schema unui delir integral ................... 67

Care se va pierde in arhitectura copleEitoare

a timpurilor. .................73

Partea atreiaHOLOCAUST ............... .....................79

Anti-biografie.................. ................ 84

$ocul New York-ului ...................... 90

Ura rasialS.. .................96Cum putem invdla de la Howard PhillipsLovecraft sb ne clddim spiritulca pe o jertfb vie............... .............I02impotriva lumii, impotriva vielii....................... I 06

Scurtd bibliografie

LL2

,Poate cd trebuie sd fi suferit multca sd-l apreciezi pe Lovecraft..."

f]acques Bergier)

Viala este dureroasd ;i dezamlgitoare. Inutil,prin urmare, sd scrii noi romane realiste. in privingarealitefii in general, gtim deja la ce sd ne agteptim; gi

nu avem deloc chef sd afldm mai multe. Omenirea,a$a cum este ea, nu ne mai inspiri decAt o curiozitatecontradictorie. Toate aceste ,,observafii" de o fineleprodigioasd, aceste,,situafii", aceste anecdote... Toateacestea, odati inchisi cartea, nu fac decAt si ne intd-reascd o ugoari senzalie de dezgust deja suficientalimentati de orice zi din,,via!a reali".

Sd-l ascultim acum pe Howard Phillips Lovecraft:

,,Sunt atAt de sdtul de omenire ;i de lume, tncdt nimicnu md poate interesa dacd nu conline cel pulin doudcrime pe pagind, sau dacd nu se ocupd de grozdvii de

nedescris provenite din spalii strdine."

Howard Phillips Lovecraft (7890-L937). Avemnevoie de un antidot suveran impotriva oricireiforme de realism.

Daci iubegti viafa, nu citegti. Nu te duci nici lacinema, de altfel. Orice s-ar spune, accesul la univer-sul artistic este mai mult sau mai pulin rezervat celorcare s-ett cam sdturqt.

in ce-l prive;te, Lovecraft s-a sdturat de-a bine-lea.in 1908, la optsprezece ani, este victima a ceea ce

a fost calificati drept,,cidere nervoasi" gi se cufunddintr-o letargie care se va prelungi vreo zece ani. La

vArsta la care colegii sii de clasd intorc cu neribdare

23

Michel Houellebecq

spatele copiliriei, aruncAndu-se in viali ca intr-oaventuri minunati gi inediti, el se inchide in casi, numai vorbeste decAt cu mama lui, refuzd si se scoaledin pat zile intregi, se preumbld in halat toati noaptea.

De altfel, nici mdcar nu scrie.Ce face? Poate cd cite;te pufin. Dar nu putem fi

siguri. De fapt biografii sii admit ci nu gtiu marelucru gi c5, dupd toate aparenfele, cel pulin intreoptsprezece gi douizeci gi trei de ani, nu face absolutnimic.

Apoi, treptat intre 1913 ;i 19L8, foarte incet,situalia se amelioreazd.Treptat igi reia contactul curasa umani. Nu e ugor. in mai 1918, ii scrie lui AlfredGalpin: ,,Nu sunt decAt pe jumitate viu; o mare partedin puterile mele le cheltui ca si mi a;ez gi si merg;sistemul meu nervos e intr-o stare de deterioraretotali ;i sunt complet niuc gi apatic, mai pulin cAnddau peste ceva care mi intereseazdin mod deosebit."

La urma urmei, e inutil sd ne deddm la recon-stituiri psihodramatice. Cici Lovecraft este un omlucid, inteligent gi sincer. Un fel de spaimd letargicis-a abitut asupra lui la implinirea celor optsprezeceani, iar el cunoaste foarte bine originea acesteia. intr-oscrisoare din'J,920, va reveni indelung asupra copili-riei sale. Micula sa cale ferati, cu vagoane fdcute dincutii de ambalaj... Debaraua vizitiului, in care igiinstalase teatrul de marionete. $i mai tArziu, gridinasa, ale cdrei planuri le trasase chiar el gi cdreia iidelimitase aleile; irigati de un sistem de canalesipate cu mAinile lui, gridina se etaja in jurul uneimici peluze, cu un cadran solar plasat in centru.A fos! spune el,,,regatul adolescenlei mele".

Apoi vine acest pasaj, care incheie scrisoarea:,,Mi-am dat seama atunci cd deveneam prea bitrAn casi md mai bucur de asta. Timpul necru!5tor ldsase si

24

H.P. Lovecraft. impotriva lumii, lmpotriva vielii

cadi asupra mea gheara sa feroce ;i aveam gapte-

sprezece ani. Bdielii mari nu se joaci in cisule dejucdrie gi in gridini false, aga ci a trebuit, cu maretristefe, s5-i cedez lumea mea unui biiat mai tAndrcare locuia de cealaltd parte a terenului. $i de atunci,nu am mai sdpat pdmAntul gi nu am mai trasat ciririsau drumuri; aceste operaliuni se asociazd pentrumine cu prea multe regrete, cici bucuria fugitivi a

copilSriei nu poate fi niciodatd regdsit5. VArstaadultd reprezinti infernul."

VArsta adultd reprezintd infernul, in fala uneipozilli atAt de tran$ante, ,,moraligtii" timpului nostruvor emite mormdieli vag dezaprobatoare, agteptAndmomentul strecuririi unor subinlelesuri obscene.Poate ci intr-adevdr Lovecraft nu putea deveni adul!dar este limpede ci nici nu o dorea. $i, avAnd invedere valorile care guverneazd lumea adulti, cugreu i se poate reproga acest lucru. Principiul derealitate, principiul pldcerii, competitivitatea, provo-cirile permanente, sexul gi plasamentele bancare...nu prea ai motiv sd cazi in extaz.

Lovecraft gtie cd nu are nimic de a face culumea aceasta. $i joacd perdant in permanenl5. inteorie, ca gi in practicd. $i-a pierdut copilSria, gi-apierdut gi credinla. Lumea il dezgustd gi nu vede niciun motiv sI considere cd lucrurile ar putea sta altfel,dacd.Ie-ar privi mai tndeaproape. Consideri religiileca tot atAtea ,,iluzii dulcege", cdzute in desuetudine inurma progresului cunoagterii. in perioadele saleexcepfionale de buni dispozilie, va vorbi despre

,,cercul fermecat" al credinlei religioase; dar e uncerc din care se simte oricum izgonit.

Puline fiinfe vor fi fost intr-atAt de pitrunse, de

strdpunse pAni la os de neantul absolut al oricireiaspiralii umane. Universul nu este decAt un aranjament

25

Michel Houellebecq

invizibil de particule elementare. O figurd de tranzi-lie spre haos. Care va sfArgi prin a se impune. Rasaomeneasce va dispdrea. Alte rase vor apdrea gi vordispirea la rAndul lor. Cerurile vor fi inghelate gipustii, traversate de slaba licirire a stelelor pe jumi-tate moarte. Care vor dispirea la rAndul lor. Totul vadispdrea. Iar acliunile umane sunt la fel de libere gilipsite de sens precum migcirile libere ale particu-lelor elementare. Binele, rdul, morala, sentimentele?Pure,,fictiuni victoriene". Doar egoismul existi. Rece,intact;i radios.

Lovecraft este perfect con;tient de caracteruldeprimant al acestor concluzii. Aga cum scrie inL9 LB,,,orice ralionalism tinde si minimalize ze v aloa-rea gi importanla vielii 9i si diminueze cantitateatotalS de fericire uman5. in numeroase cazuri, adevd-rul poate conduce la sinucidere, sau cel pulin la odepresie aproape suicidard".

Convingerile sale materialiste gi atee nu vorvaria. Revine la ele scrisoare dupi scrisoare, cu odelectare vizibil masochisti.

Evident, viala nu are sens. Dar nici moartea. $ie unul din lucrurile care ili ingheali sAngele cAnddescoperi universul lui Lovecraft. Moartea eroilor siinu are nici un sens. Nu aduce nicio ugurare. Nupermite nicicum inchiderea povestirii. Implacabil,HPL igi distruge personajele fird a sugera mai multdecAt dezmembrarea unei marionete. Indiferenti laaceste peripelii meschine, spaima cosmici continuisi creasci. Se intinde gi se articuleazd,. MareleCthulhu se treze$te din somnul sdu.

Cine e acest mare Cthulhu? O alcdtuire deelectroni, ca gi noi. Groaza lovecraftiani este rigurosmateriald. Dar e foarte posibil ca, prin jocul liber alforlelor cosmice, marele Cthulhu sd dispund de o

26

H.P. Lovecraft. fmpotriva lumii, tmpotriva vielii

for!5 gi de o putere de acgiune considerabil supe-rioare alor noastre. Ceea ce, a prori, nu e delocincurajator.

Din cdlitoriile sale prin teritoriile indoielniceale indicibilului, Lovecraft nu s'a intors cu vegtibune. Ceva se disimuleazi ;i se lasd intrezirit uneori,in spatele perdelei realitefii, ne confirmi el. Cevagroaznic, de fapt.

intr-adevir, e posibil ca dincolo derazalimitatia percepfiei noastre si existe alte entitdfi. Alte crea-turi, alte rase, alte concepte gi alte inteligenfe. Printreaceste entitefi, unele ne sunt probabil mult superioarein inteligenli gi cunogtinfe. Dar nu e neapirat o vestebuni. Ce anume ne face si credem ci aceste creaturi,oricAt ar fi de diferite de noi, manifesti weo naturispirituald? Nimic nu ne permite sI presupunem otransgresare a legilor universale ale egoismului ;iriutifii. Este ridicol sd ne inchipuim ci nigte fiinfe neagtepti la marginile cosmosului, pline de inlelepciunegi bunivoinfi, pentru a ne conduce spre weo formide armonie. Pentru a ne imagina modul in care ne-artrata daci am intra in contact cu ele, cel mai bine ar fisi ne amintim de modul in care tratim noi aceste

,,inteligenfe inferioare" care sunt iepurii ;i broa;tele.in cel mai bun caz, ne servesc drept hrani; uneori,adesea chiar, le ucidem din simpla plicere de a ucide.Aceasta este, ne avertizeazi Lovecraft, imagineaveridici a viitoarelor noastre raporturi cu ,,inteli-genlele strdine". Poate ci unele specimene umanefrumoase vor avea onoarea de a-;i da duhul pe vreomasi de disecfie; gi asta e tot.

$i inci o dati, nimic din toate acestea nu vaavea vreun sens.

Oameni ai sfArgitului de secol 20, cosmosulacesta disperat e intru totul al nostru! Acest univers

27

Michel Houellebecq

abject in care spaima se intinde in cercuri concen-trice pAnd la inimaginabila revelatie, acest univers incare singurul nostru destin imaginabil este acela de afi zdrobifi gi devorafi, il recunoa;tem in mod absolutca pe universul nostru mintal. $i, pentru cine vrea sdcunoasci starea mentalitagilor printr-o sondarerapidi gi precisi, succesul lui Lovecraft este deja unsimptom in sine. Astizi, mai mult ca niciodati, neputem insugi aceasti declarafie de principiu care des-chide Arthur Jermyn: ,,Viafa e un lucru hidos; iar tnplan indepdrtat, in spatele a ceea ce cunoa;tem, aparsclipirile unui adevdr demonic care ne-o fac de mii deori mai hidoasd."

Paradoxal insi, preferim acest univers, oricAtde hidos ar fi, realitdlii noastre. $i in aceastd privinfisuntem exact cititorii pe care ii a$tepta Lovecraft.Citim povestirile sale exact in aceeagi dispoziliede spirit care l-a fdcut si le scrie. Satan sauNyarlathothep, nu conteazd., dar nu vom mai suportanici un minut suplimentar de realism. $i, ca s-o spu-nem pe aia dreapt5, Satan este cumva devalorizat dincauza raporturilor sale indelungate cu diversiunileruginoase ale plcatelor noastre obignuite. Mai bun eNyarlathothep, rece, riu gi inuman ca gheala. Subb-haqqua Nyarlathothep!

ingelegem foarte bine de ce lectura luiLovecraft constituie o consolare paradoxali pentrusufletele sdtule de viali. Ba chiar o putem recomandatuturor celor care, dintr-un motiv sau altul, ajungsi resimti o adeviratd aversiune pentru via!5, intoate formele ei. Zguduirea nervoasi provocati de oprimi lecturi este considerabild in anumite cazuri.Te trezegti zAmbind singur, incepi si fredonezi ariidin operete. Pe scurt, se modifici privirea asupraexistenlei.

2B

H.P. Lovecraft. impotriva lumii, impotriva vielii

De la introducerea virusului in Franla de cdtre

facques Bergier, cregterea numirului de cititori a

fost fulgeritoare. La fel ca majoritatea celor conta-minafi, l-am descoperit gi eu pe HPL la vArsta de

;aisprezece ani prin intermediul unui ,,prieten".A fost cu adevirat un toc. Nu gtiam cd literaturapoate face aga ceva. $i, de altfel, nu sunt convins niciacum. Existi cevanu intru totul literar la Lovecraft.

Pentru a ne convinge, sd amintim mai intAi civreo cincisprezece scriitori (printre care ii putemcita pe Frank Belknap Long, Robert Bloch, Lin Carter,Fred Chapell, August Derleth, Donald Wandrei,..)gi-au consacrat intreaga operi, sau o parte din ea,

dezvoltdrii gi imbogSlirii miturilor create de HPL. $iaceasta nu camuflat, pe furig, ci pe deplin asumat.Filialia este chiar sistematic intdritd prin utilizareaaceloragi cuvinte, care capitd astfel o valoare incan-tatorie [colinele silbatice la vest de Arkham, Univer-sitatea Miskatonic, ora;ul Irem cu mii de stAlpi...R'lyeh, Sarnath, Dagon, Nyarlathothep... gi mai pre-sus de toate, blasfematoriul Necronomicon, al ciruinume nu poate fi pronunfat decAt in goaptd). Id! IdShub-Niggurath! capra cu mii de iezi!

intr-o epoci ce preluiegte originalitatea ca pe

valoarea supremi in art5, fenomenul acesta nu poatedecAt sd surprindi. De fapt, cum subliniazd cu

indreptilire Francis Lacassin, nimic aseminitor nu amai fost semnalat de la Homer gi de la acele,,chansonsde geste" medievale. Trebuie s-o recunoagtem cu

umilin!5, avem de a face aici cu ceea ce se numegte un

,,mit fondator".

29

Michel Houellebecq

Literaturd rituqlicd

Sd creezi un mare mit popular inseamni sicreezi un ritual pe care cititorul il agteapti cu nerib-dare, pe care il regisegte cu plicere sporitd, mereusedus de o noud repetilie in termeni ugor diferifi, pecare ii simte ca pe o noud aprofundare.

Prezentate astfel, lucrurile par aproape simple.$i totugi, reugitele sunt rare in istoria literaturii. Nu edeloc mai u;or, in realitate, decAt si creezi o noudreligie.

Pentru a ne putea reprezenta ce anume e injoc, ar trebui si triim personal acea senzafie de frus-trare care a coplegit Anglia la moartea lui SherlockHolmes. Conan Doyle nu a avut incotro: a trebuitsd-gi invie eroul. CAnd, invins de moarte, depuneaarmele la rAndul sdu, un sentiment de tristele resem-nati a trecut peste lume, care trebuia sd se mullu-measci cu cele cincizeci de volume cu SherlockHolmes existente, si le citeasci gi sd le reciteascd iargi iar. Trebuia si se multumeasci cu continuatorii gi

comentatorii. Si primeascd cu un zAmbet resemnatinevitabilele fgi uneori amuzantele) parodii, pds-trdnd in inimi nostalgia unei imposibile prelungiri anucleului central, a inimii absolute a mitului. Unvechi cufdr din armata Indiilor, in care se aflau mira-culos conservate niste manuscrise inedite ,,SherlockHolmes"...

Lovecraft, care il admira pe Conan Doyle, areugit sd creeze un mit la fel de popular, la fel de viugi irezistibil. Cei doi birbali aveau in comun, sespune, un remarcabil talent de povestitor. Evident.

30

H.P. Lovecraft. impotriva lumii, impotriva vielii

Dar mai e gi altceva la mijloc. Nici Alexandre Dumassau fules Verne nu erau nigte povestitori mediocri. $itotugi, nimic din opera lor nu se apropie de staturadetectivului din Baker Street.

Povestirile cu Sherlock Holmes sunt centratepe un personaj, in vreme ce la Lovecraft nu intAlnimnici un specimen uman veritabil. Evident avem aici odiferen!5 importantd, foarte importanti; dar nu cuadevdrat esenfial5. O putem compara cu cea caresepard religiile teiste de religiile atee. Caracterul cuadevdrat fundamental care le apropie, caracterulreligios propriu-zis, este mult mai greu de definit - gi

chiar de abordat frontal.O mici diferenli pe care o putem nota de

asemenea - minimd pentru istoria literari, tragicipentru individ - este aceea ci Sir Conan Doyle a avuttot timpul si-gi dea seama cd era pe cale si deanagtere unei mitologii esenfiale. Lovecraft, nu. inclipa morfii, are sentimentul clar cd gi crealia sa se vaduce la fund odati cu el.

Totugi, are deja discipoli. Dar nu ii consideri ca

atare. Corespondeazd desigur cu tineri scriitorifBloch, Belknap Long...), dar nu le recomandi si seangajeze pe acelagi drum ca el. Nu se instituie inmentor, sau in model. Le primegte primele incercdricu o delicatele gi o modestie exemplare. Va fi pentruei un adevdrat prieten, curtenitor, prevenitor gi

amabil; dar niciodatd un mentor.

Absolut incapabil sd lase o scrisoare firdrispuns, neglijAnd s5-gi cheme la ordine creditoriiatunci cAnd lucririle sale de redactor literar nu erauplitite, subestimAndu-!i sistematic contribulia launele nuvele care, fird el, nu ar fi vizut niciodatilumina tiparului, Lovecraft s-a comportat intreaga sa

viali ca un autentic gentleman.

31

Michel Houellebecq

Desigur, i-ar fi plicut si ajungd scriitor. Dar numai presus de orice. in 1925, intr-un moment demAhnire, noteaze: ,,Sunt aproape hotdrdt sd nu maiscriu povestiri, ci doar sd visez cind am dispozifianecesard, fdrd sd md opresc pentru a face un lucruatdt de vulgar ca transcrierea visului pentru un publicde porci. Am ajuns la concluzia cd literatura nu e unobiectiv convenabil pentru un gentleman; ;i cd scrisulnu trebuie niciodatd considerat altfel decdt ca o artdelegantd, pe care trebuie sd o practici fdrd regulari-tate ;i cu discerndmdnt."

Din fericire, va continua, gi cele mai bunepovestiri ale sale sunt posterioare acestei scrisori.Dar pAni la capit, va rdmAne, mai presus de orice, un,,bdtrAn gentleman binevoitor, originar din Provi-dence [Rhode Island)". $i niciodati, nicicum, unscriitor profesionist.

Paradoxal, personajul Lovecraft fascineazd inparte pentru ci sistemul siu de valori este cu totulopus celui pe care il cunoagtem noi. Fundamentalrasist reactionar declarat, el glorifici inhibitiilepuritane gi consideri ca deosebit de respingitoare,,manifestdrile erotice directe". Categoric anticomer-cial, dispreluiegte banii, democrafia i se pare o prostie,iar progresul o iluzie. CuvAntul ,,libertate", atAt dedrag americanilor, nu-i smulge decAt rAnjete amare.igi va pdstra toati viala o atitudine tipic aristocraticide dispre! la adresa omenirii in general, combinati cuo gentilele extremd pentru indivizi in particular.

Cert e toli cei care au avut de-a face cuLovecraft personal au simlit o enormi tristege laanunlul morlii sale. Robert Bloch, de exemplu, vascrie: ,,Daci ag fi gtiut adevdrul despre starea sdnetdliisale, m-ag fi tArAt in genunchi pAnd la Providence casi-l vid." August Derlecht igi va consacra restul

32

H.P. Lovecraft. impotriva lumii, impotriva vielii

existenlei reunirii, organizirii gi publicirii fragmen-telor postume ale prietenului siu dispirut.

$i, datoriti lui Derleth 9i altor cAgiva [dar maiales datoriti lui Derleth), opera lui Lovecraft a venitpe lume. Ni se prezintd astizi ca o impundtoare arhi-tecturi barocS, etajati pe niveluri vaste gi somptu-oase, ca o succesiune de cercuri concentrice in jurulunui vArtej de oroare gi incAntare absolute.

- Primul cerc, cel exterior: corespondenla gipoemele. Nu sunt decAt parfial publicate, inci gi maiparlial traduse. Corespondenla este, ce-i drept im-presionanti: circa o suti de mii de scrisori, dintrecare unele au treizeci sau patruzeci de pagini. CAt des-pre poeme, nu existi un inventar complet pAnd astizi.

- Al doilea cerc ar cuprinde nuvelele la care aparticipat Lovecraft, fie ci scriitura a fost de la ince-put gAnditi ca o colaborare [cum a ficut-o cu KennethSterling sau Robert Burlow), fie ci Lovecraft l-a ficutpe autor si beneficieze de munca sa de revizuire(exemplele sunt foarte numeroase; importanlacolaboririi lui Lovecraft este variabili, mergAnduneori pAni la rescrierea completd a textului).

Putem adiuga aici nuvelele scrise de Derlethpornind de la note gi fragmente lisate de Lovecraft.

- Cu cel de al treilea cerc, abordim nuvelelescrise efectiv de Howard Phillips Lovecraft. Aici,evident, fiecare cuvAnt conteazl; toate textule suntpublicate in francezi, nu mai putem spera si creascdnumirul lor.

- in fine, putem cu indreptdlire delimita un alpatrulea cerc, miezul absolut al mitului HPL, con-stituit din ceea ce lovecraftienii cei mai vechi conti-nud si numeascS, aproape firi voia lor, ,,textelemari". Le citez din purd pl5cere, impreund cu datelecompunerii lor:

33