CEAHLAU S.A.-

Promovarea produsului turistic

Promovarea produsului turistic este o formã specificã de comunicare, care constã

în transmiterea pe diferite cãi de mesaje şi informaţii menite sã aducã la cunostinţa

potenţialilor turişti existenţa unei oferte, caracteristicile produsului turistic, sã trezeascã

interesul în legaturã cu aceasta, sã creeze convingerea cã este în masurã sã-i satisfacã mai

bine decật alte oferte şi sã determine decizia de cumpãrare.

Acţiunile promoţionale în turism vizeazã atật atragerea de noi clienţi, cật si

fidelizarea altora.

produs turistic pe un segment de piaţã, comparativ cu ofertele concurente,

pentru o dozare mai raţionalã a eforturilor promoţionale si de publicitate.

Promovarea are un rol de prim rang în turism, întrucật produsul turistic nu poate fi

prezentat clientului sub forma unui eşantion de marfã si nici nu poate fi stocat in timp,

fiind necesarã comercializarea lui pe masura oferirii sale.

Scurt istoric al activitatii de cazare.

Evolutia activitatii de cazare, reprezinta de fapt, istoria hotelului, care a asigurat intotdeauna posibilitatea optima de sejur, a calatorului.

Primele locuri de popas amenajate pentru acest scop se pare ca au aparut in preajma marilor targuri, unde isi desfaceau negustorii marfurile, asezaminte in care acestioa se puteau odihni, manca si spala, dar mai ales, isi adaposteau marfurile pe timp de noapte.

Aceste asezaminte au continuat sa se dezvolte, cunoscand o crestere deosebita o data cu inmultirea expeditiilor militare si al explorarilor geografice, cunoscut fiind ca in Evul Mediu nu numai hanurile ii primeau pe calatori, ci si manastirile ii ospatau cu generozitate.

Hospes si hospital, au desemnat in latina notiunile de gazda, oaspete, calator, iar camera de primire pentru oaspeti se numea “hospitale”.

Termenul de hotel a aparut in Franta, in perioada Evului Mediu, derivate din cuvantul hospitale si initial el desemna locuinta de la oras a nobililor.

Denumirea de hotel, ca loc de gazduire, a fost data in ultimele secole, caselor, cladirilor care adaposteau si hraneau calatorii.

Solicitarile pentru cazare au crescut tot mai mult odata cu dezvoltarea comertului, pe teritoriul actual al tarii noastre primele forme organizate de acest fel fiind chervasariile, care apar in a doua jumatate a secolului al XV-lea atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca.Incepand cu secolul al XVI-lea, datorita influentei turcesti, chervasaria isi schimba denumirea in han, cuvant de origine persana, care inseamna casa special amenajata, unde calatorul gaseste gazduire si mancare contra cost.

Cresterea afluxului de calatori straini, dar mai ales a numarului mare de caravane cu marfuri, ce veneau de la Viena si Leipzig, mergand spre Orientul Apropiat, cu popas in Bucuresti, au facut ca hanurile din acest oras sa se dezvolte cu repeziciune, in secolul al XIX-lea fiind cunoscute, nici mai mult, nici mai putin, de 43 de astfel de asezaminte, dintre care unele s-au transformat,ceva mai tarziu, in hoteluri; astfel, in anul 1822, in Bucuresti existau 7 hanuri de rangul 1 si cca.30 de hanuri mici si mijlocii de rangul 2 si 3, cel mai important fiind “Hanul lui Manuc”, construit in 1808.

Primii pioneri ai miscarii turistice organizate din tara noastra, apar inca de la inceputul secolului XIX-lea, printre care ies in evident Mihai Haret si Teodor Romulus Popescu.

Odata cu aceasta miscare apar si primele hoteluri; astfel, in anul 1820, fostul han Gabroveni se transforma in hotel, in 1827 se construieste in Bucuresti hotelul Europa, in 1870, in Sibiu, incepe sa se construiasca hotelul Imparatul Romanilor, in 1858, tot in Bucuresti, se deschide hotelul Froschi, iar in 1886, Hanul lui Manuc se transforma in hotel Dacia.

In 1880, la Sibiu, ia fiinta “Asociatia Turistica din Carpati”, iar in 1881 se construieste prima cabana romaneasca pe Negoiu.

O data cu dezvoltarea turismului, se deschid in Bucuresti noi hoteluri, cum sunt “Hotel Capsa,Patria, France si Orient, iar in 1911 se inaugureaza in Sinaia, Palace

2

Hotel, cel mai modern hotel din tara; tot in Bucuresti, in 1912 se da in folosinta Hotel Atene Palace, iar in 1913, in Constanta, Palace Hotel.

Dupa 1919 iau fiinta doua societati de turism(“Societatea turistilor romani” si “Hanul Drumetilor”), care se unesc in 1925 si formeaza “Turing Clubul Romaniei”, la care adera asociatia turistica din Cluj(“Fratiei Muntene”- condusa de prof.Emil Racovita).

Intre anii 1937-1940 a luat fiinta “Organizatia Nationala de Turism”, al carui scop era sa dezvolte toate formele de cazare din Romania, ajungandu-se astfel, ca in 1944 sa existe un numar de 35.000 locuri de cazare in intraga tara.

Ca forma de organizare superioara in turism, se infiinteaza “Directia Generala de Hoteluri si Restaurante”(D.G.H.R.),in cadrul Ministerului Comertului si in anul 1967, se transforma in “Oficiul National de Turism”,ca organ central al turismului, iar in 1971 se infiinteaza Ministerul Turismului, cu filial judetene, “Oficiul Judetean de Turism” (O.J.T.), cu exceptia Litoralului Romanesc, care dispune de capacitatea cea mai mare de cazare si alimentative, s-a infiintat la acea data “Centrala de Turism O.N.T. Litoral”pana in 1990, cand s-au transformat in alta forma de organizare, exceptand Neptunul si Costinestiul, care aveau structura organizatorica guvernamentala si de tineret.

Intre anii 1990 – 2008, activitatea turistica a fost privatizata, in S.C. pe actiuni si S.R.L.-uri.In aceasta perioada, s-au dezvoltat intens pensiunile agroturistice, in principalele zone, Montane,Delta, Mare, ca o varianta alternativa si concurentiala a turismului clasic.

Capitolul 1

ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR DE CAZARE

Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta un ansamblu de actiuni care se desfasoara in hoteluri si alte forme de cazare, in scopul asigurarii conditiilor pentru innoptarea si odihna turistilor, precum si a serviciilor suplimentare prestate in unitatile anexe.

Serviciile de cazare reprezinta un component de baza al produsului turistic, fiind un element indispensabil pentru asigurarea unor conditii corespunzatoare de cazare, masa, transport intern si international, tratament,etc.

Potrivit criteriilor de clasificare si a conditiilor specifice fiecarei unitati de cazare, serviciile oferite pot fi :

- Servicii de cazare propriuzisa (raspund nevoilor fiziologice, de odihna si reconfortare a turistilor);

- Serviciile complementare (legate de functiile de cazare sau de posibilitatile oferite turistilor pentru petrecerea in conditii optime a sejurului);

- Servicii asigurate de alimentatie a turistilor (room service sau in restaurante);- Servicii comerciale (aprovizionarea turistilor cu bunuri necesare in timpul

sejurului – magazinele din incinta hotelului);

3

- Serviciile de informare (orientarea turistului cu privire la zona si localitatea in care functioneaza unitatea de cazare);

Concluzie : Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta imbinarea armonioasa a acestor pachete de servicii in scopul asigurarii unui sejur cat mai agreabil pentru turisti.

STRUCTURA ORGANIZATORICA SI

CLASIFICAREA UNITATILOR DE CAZARE

Potrivit caracteristicilor constructive, calitatii compartimentarii si dotarii acestora cu mobilier, instalatii, inventar textil si alte obiecte necesare in dotare, precum si serviciile pe care le ofera unitatile de cazare, se clasifica pe categorii de confort, reprezentate pe numar de stele, stabilite de Forul tutelar al Turismului.Clasificarea pe tipuri de unitati de cazare:

- 4 Hoteluri de 5,4,3,2,1 stele- Hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele- Moteluri de 3,2,1 stele- Vile turistice de 5,4,3,2,1 stele- Cabane turietice de 3,2,1 stele- Sate de vacanta,Campinguri, Popasuri turistice, Casute camping de 4,3,2,1 stele

- Pensiuni turistice si agroturistice de 5,4,3,2,1 stele (denumiri de flori –

margaret

Promovarea vậnzãrilor presupune acţiuni variate:

Tarife preferenţiale propuse pentru week-end, deoarece unele perioade,

zilele sunt cu cel mai mic grad de ocupare -”doua nopţi de cazare la

tariful unei singure nopţi”

Practicarea unor tarife pentru prelungirea şederii, peste orarul obişnuit al

zilei hoteliere.

Acordarea de tarife long-stay degresive, începậnd cu cea de-a treia zi de

şedere

4

Cadouri la care dã dreptul adiţionarea de puncte (in functie de numarul de

înnoptari dintr-o luna, trimestrial, semestrial sau anual)

Introducerea gratuitãţilor de genul:

1. cazarea gratuitã a copiilor in camera pãrinţilor

2. camera gratuitã pentru copii

5