Hftlftiiţfaţl Admlalitî*ţi&PIAŢA UBERTAŢEi BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei Pentru strelnătate 800 le! Anunţuri, reclame, după tarif.

f ondată la 1838 de §emge laiiţhiApare de trei ori pe săptămână

Fără o presă naţională cinstită? şi" demo­cratică, nn popor nn va da nicipdatăi'măsura însuşirilor lui culturale şi politice.! E*ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

Simtimintele si credinţele¥ ^

ee ni calănzesc în Connresni de mâineSuntem 2n ajunul congresului

Partidului naţional român, che- [ mat să consfinţească fuziunea cu I Partidul ţărănesc. Momentul j este de Importanţă istorică, cu i urmări ce se vor simţi de-alun- | Ijţgul anilor ce vor venf, pentru

binele şl prosperitatea aceste} r ţâr*.| In acest moment, toate inte-

resele personale au tăcut Ia noi, gândurile noastre fiind reţinute

[ numai de calea ce se deschide I democraţiei româneşti, aşa cum I o Înţeleg popoarele civilizate nu[ cum vreau s’o confunde persoa-

nele politice ce cred că pote prin­de definiţia că a guverna gentra popor este democraţie.

Vrem să acceutaăm că ou tre- ■ buie căutate — fiindcă nu se

vor afla — interesele mărunte sau.de partid în acest mare act

[. , al fuziune!, fiindcă punem Întregj X sufletul şl speranţele muncei noa­

stre în realizarea coocentrărel i f forţelor democraţiei româneşti,| privind lucrurile prin prisma in-t teresejor neamului şi ale ţârei atât\ de greu Încercate.j Oameni şi grupuri — fie ele [ reprezentativa unei forţe popi*| lare sau a unui mănunchiu de[ personalităţi politice — nu pot

fi scoşi înainte, ci în statorirea principiilor prin fuziune vedem singura preocupare a noastră.

i Aceste principii vor călăuzi *mâine şi alte generaţiuni cari

pot naşte genii politice — deci nu este permis nimănui să ie Îngrădească in persoana sa sau sâ le condiţioneze de manifesta­

rea Idolatriei a unul grup po* puiar.

Garanţia respectărel principii­lor Înscrise în programul mare­lui partid naţional-ţărănesc nu ni-o vor da vremelnicii conducă* tori, ci pătrunderea acestor prin. dpii în conştiinţa adepţilor în rândul masselor. Partidele tari, cu viaţă şi cu continuitate lor, în scopurile urmărite prin jertfe şi luptă aprigă, nu se alcătuesc prin satisfacerea am biţi unei personale a conducătorilor, ci prin munca pozitivă a tuturor, iar ceia care are de apărat o credinţă, nn-şi precupeţeşte locul, fie el rămas chiar In rândurile largi ale ade­renţilor.

Voinţa unui congres, conceput la aceste cadre, va fi respectată şi hotărârea iui rodnică. Departe dar de*a ni lăsa infiuioţaţi de manifestaţii fire«ti poate în anu­mite împrejurări şi locuri, dar nu destul de însemnate pentru a da directive unei acţiuni largî, uriaşe, — cum este aceea crelată prin actul fuziune!, poporul ro­mânesc din Ardeal reprezentat de Partidul naţional român, merge la Bucureşti cu inima deschisă de frate şi va hotâtî numai ast­fel cum îi vor dicta principiile programului partidului şi scopul fericit urmărit.

Ori-ce jertfă pentru neam — şi nici o îngăduinţă pentru mă­runtul interes personal,

In acest spirit fuziunea s’a fă­cut şi noul partid s’a creiat.

— Interpelarea d-lui dr. Lu p u . — Răspunsul primului ministru şi ministrului de externe.— Moţiunea de neîncredere. —

Ia şedinţa de Joi a Camerei, j d-1 dr. Lupa a oesvoltat inter­pelarea «a asupra raporturilor noastre cu Rusia, în jurul ches­tiune! Basarabiei.

D sa a arătat că situaţia grea io care ne găsim astăzi, lipsa de simpatie de care suntem înconjuraţi, imposibilitatea de a găsi utf Împrumut extern, scă­dere# leului ş l cţi^ş economică ce ne bântuie, toate'au l i bază faptul că n*am rezolvat încă, în înţelegere cu Rusia, chestiunea Basarabiei, care rămâoe des­chisă pa o chestie litigioasă ca­pabili să aprindă iaraşi lăzbo- iul. Lumea apuseană, setoasă J p pace, ne priveşte cu ochi /ii, fiindcă v ed e ia noi un f o • car a l unei conflagraţii. ,

Din punctai de vedere inter* oaţional chestiunea Basarabiei rămâne o problemă deschisă. Pentru a o închide definitiv, ar trebui ca Italia şl Japonia sâ ratifice tratatul prio care se re- cunoaşte alipirea Basarabiei şi ca R ula însăşi t& dea recu­noaşterea.

Cu Italia, d-1 Vlntiiă Brătianu a tăiat toate posibilităţile de în­ţelegere« Iar Japonia, priosă în- tr'on conflict grav cu Statele- Unlte, nu va ^avea de ce să-şi atragă, tccma! în asemenea momente, duşmănia republice! sovietelor.

Soluţiile problemei ar fi: în­ţelegere direct# cu Rnsla sinrăzboia!.

Relaţiile cu Rusia ou permit azi înţelegere directă — iar răz­boiul este absurd în condilinnile grele ce avem.

* *In răspunsul lor, primul mi­

nistru şi ministrul de externe au căutat să treacă peste între­bările puse, făcând paradă de demnitate naţională.

Adică, d î dr. Lupu ar vrea un guvern supus influin|elor sovie­tice. Tema era pusă sumai pen­tru a avea aclamaţiile msjo- rităţei.

Răspunsul guvernului va fi judecat însă şl în afară de gra­niţe.

Ceea-ce putem reţine din de-

iîntrunirea organizaţiei judeţene

BrafOfVineri la ora 12 s’au întrunit

membrii comitetului jndeţian şi bărbaţii de încredere ai Parti­dului naţional român - r Braşov, pentru ratificarea fuziune! şl ale­gerea delegaţilor pentru congre­sul extraordinar ce se va ţine la 22 Iunie în Bucureşti.

Întrunirea a fost deschisă de d*l dr. Petre Debu, vicepreşe­dinte al organizaţiei judeţene, care arată scopul convocărei de azi ş! supune adunărei ratifica­rea fuziune!.

In aclamaţiile asisl enţei se pro­clamă unanim marele act istoric înfăptuit 'la 12 Iunie a. c

Se procede apoi la alegerea delegaţilor conform statutelor. Se aleg delegaţi din toate cercurile electorale ale judeţului.

Adunarea adamă apoj pe d l dr. V. Nîţeicu care, într’o însu­fleţită şi convingătoare cuvântare, arată urmările fuziune! partidelor naţional şt ţărănesc, explicând principiile pe baza cărora s’a în­făptuit marele front democratic. Consideră noul partid naţional- ţărănesc ca nedespărţit de massa mare a ţărel, reprezentând însă şl pe aceea cari s(au ridicat din pătura de jos, intelectualii, în­frăţiţi prin sânge şi legături de interese comune cu ţărănimea.

Exprimă încrederea în puterea mare a noului partid, care va domina de aci înainte întreaga viaţă politică a ţârei.

Şedinţa s’a închis într’o caldă atmosferă de entusiasm şi încre­dere în izbândă; numeroşii băr­baţi de încredere aclamând pe conducătorii lor.

ci araţi a ministrului de externe — fiînd'că d-1 Ion Brătianu a vorbit preocupat de politica mă­runtă internă — este mărturisi­rea că România vrea stabilirea unor reiaţii normale ca Rasfa. România doreşte pacea pentru a putea sâ se consolideze.

Cât priveşte celelalte declara- {ioni ale ministrului de externe, ele nu interesează decât ca mentalitate, fiindcă nu poate fi vorba de un guvern care va obţine recunoaşterea Basarabiei, ou jertfa demnităţei naţionale — ci, cum a spus d-1 dr. Lupu — ţara cere alt guvern, de legali­tate şl condus de principii de­mocratice, care încetând politica de provocare poate obţine re­luarea relaţiilor normale cu Rusia.

In replica sa, d-1 dr. Lupu a spus:

Chestia Basarabiei este încă o chestiune pendinte. Da sau B t ?

D-1 D aca. Voi răspunde ia timp.

D-1 dr. Lupu. D-nii Brătianu şi Duca au spus că Rusia cere schimbarea guvernului liberal.

Nu Rusia, c i fara rom ânească ce r e a ceasta .

N ici eu nu pot admite a m es­tecul Rusiei in treburile noastre interne.

Apoi, am afirmat că e peri­co l d e război, chestiunea Baia- rabiei fiind deschisă.

in dupăameaza zilei de 2 0 Iunia 1 9 0 9 s’a stâns din viaţă la Braşov unul dibtre cei mai intransigenţi luptători naţionali, fostul di­rector şi proprietar al zia­rului „Gazeta Transilvaniei“ , fericitul Aurel Mureşianu.

S ’a stins după o muncă neîntreruptă închinată bine­lui neamului, luptând până în ultima clipă a vieţii sale cu graiul şi condeinl pentru luminarea poporului şi pen­tru întărirea conştiinţei na­ţionale sub regimul opreso­rilor seculari.

Caracter integru, apostol cu graiul viu şi condeiul, lup­tător neînfricat şi dârz, ei a fost iubit şi stimat de poporul, căruia şi-a închinat viaţa, şi temute de duşmanii, cari au fost nevoiţi să respecte pe luptătorul, care nu şi-a precupeţit nici odată con­vingerile sale, pe care le profesa în public, la întru­niri, ca şi în coloanele zia­rului, pe care l-a condus prin cele mai grele împre­jurări, începând cu anali 8 7 8 până în ziua morţii sale.

Activitatea sa politică

Aţi doborât afirmaţia mea? Nn.Pcteţi face război ca Rasia ?

Nn. Pcteţî trata cn Rasia? Nu, Deci na Zinoviev ci noi ţara, datoria d stră cere să plecaţi şi să faceţi loc celor cari ar pu­tea rezolva chestiunea Basara­biei.

S a propus apoi următoarea moţiune de neîncredere :

„Camera deputaţilor consta­tând că actualul guvern, prin politica lui reacţionară şi prin incapacitatea lui constitue o prim ejdie pentru siguranfa sta­tului român şi pentru p a cea eu­ropeană precum şi o piedică pentru rezolvirea complectă a chestiei Basarabiei. în confor­mitate cu interesul şi aspiraţiile naţionale;

Socotind că o cât mai grab­nică retragere a lui dela cârma statului este cea dintâi condi- tiune necesară pentru a asigura României sprijinul lumii civili­zate şi a impune guvernului sovietelor o atitudine de bună vecinătate şi respectul dreptu­rilor noastre naţionale, îşi expri­m ă neîncrederea in guvern ş i trece la ordinea zilei.

Votul nominal a fost ast*fel: 35 pentru, 136 contra. Partizanii d-lor Iorga-Argetoianu s’au . . . sustras dela vot.

timp de peste 8 0 ani este o carte deschisă iar istoria nepărtinitoare îl va aşeza la loc de frunte între marii luptători naţionali pentru păstrarea [conştiinţei naţio­nale şi pentru 'pregătirea înfăptuirii idealului naţional» pe care l-a întrevăzut dar pe care nu / i-a fost dat să-l vadă împlinit.

*Impllnindu-se elaltăeri 15 enf

dela moartea fericitului f Aurel Mureşianu, familia a ţinut să comemoreze această aniversare prfntr’un parastas solemn, care a fost oficiat de părintele- pro­topop Hodârnău, în cimitirul dmf Groaverf, unde este mormântul Iui Aurel Mureşianu.

Văduva d-na Elena Mureşianu, supunându-se zilele acestea la o grea operaţte la clinica din Cluj, neputând lua parte, dea* semenea nici d-şoera Elena Mu­reşianu şi Aurel A. Mureşlena, fiică şi fiu cari se găsesc le Cluj, a asistat din partea fami­liei sora regretatului Aurel Mu­reşianu, venerabila d»nă Sevas- tia Davidescu n. Mureşianu împreună cu soţul d-sale d*t inginer Davidescu, precum şl câteva rude mai îndepărtate. Un public distins a ţinut să ia parte, între cari numeroase doamne din societatea Braşovuului în frunte cu d-na presidentă Ma­na Baiu le seu, general Butunoiu, comandantul garnizoanei, pre­fectul judeţului, comitetul jude- deţean şcolar» în frunte cu re­vizorul şcolar, d-1 lo col.-colonelI. Popoviciu, comandantul Pieţii, administratorul financiar Po- pescu, un grup de eleve dela şcoala normală în frunte cu di­rectorul Orghidan, d-1 şi d na Dr. Tiberiu Bredlceartu, fost şef de resort, o delegaţie mai nu­meroasă a organizaţiei Partidului Naţional în frunte cu membrii comitetului central Dr, V. Ni- ţescu. Dr. A. Dobrescu şi vice­preşedinţi! organizaţiei d-nii Dr. P. Debu ş! Dr. A. Suciu, redac­torii ziarului i„Cazeta Transilva­niei*, o delegaţie a »TipografieiA. Mureşianu, ‘Branisce et. Comp.* etc. etc.

După oficierea parastasului, părintele protopop Hodârnău a rostit următoarea cuvântare:

Discursul protopopului Hodârnău.

Ja ln ică fam ilieJaln ică adunare

Suntem lângă mormântul scum­pului vostru soţ şl tată Iubitor! Suntem lângă mormântul lui dr. Aurel cândva Mureşanu, scump nouă tuturor şi ne doare su­fletul văzând că împrejurări grele sanitare fac [să lipsească din mijlocul nostru Elena, inobila d-na Elena sofia şi feciorul său Aurel. Suntem însă şl lângă gropile marilor Mureşani Andrei şi Iacob!

Stăm în această grădină sfin-

Pagina 2

tită de D*zeu, unde morţii vor­besc cu vii.

Ne apropiem copleşiţi de e- moţii sfinte în fata mormintelor voastre I Am venit să Vă presa­răm pe gropile voastre flori de recunoştinţă; am venit să-Vă cântăm imnuri de mărire pentru binecuvântatele roade, ce te*am cules din îndemnurile voastre m ari! fAm venit să Vă aducem tributul de recunoştinţă vouă, fanatici luptători pentru libertate, căci din scrisul tău la Gazeta Transilvaniei, nobile Aurel; din ştiinja şi educaţia morală şi na­ţională ce ne* ai dat, învătatule dascăl Iacobe, şi din cântui tău barduie Andrele, precum şi din jertfele voastre Mureşănilor s au plămădit zilele luminoase ş! stră­lucitoare jpe cari le trăim esiăzil

Calvarul de suferinţe şi îm­pilări de atâtea veacuri s'a stins din amintirea noastră, ca o duioasă frântura dintr'un cân­tec de jale î ]

Soarele libertăţii scuturătoare de lanţuri a făcut să strălu­cească astăzi în toată splen­doarea epopeelor, marele vis împlinit.

I.Lângă mormântul tău vajnic

luptător şi gazetar Aurei ne oprim o clipă gândul, udând cu lacrimi şi cu aghiasmă sfin­ţită glia mătăsoasă de pe mor­mântul tău, din acest ^frumos Panteon al cetăţii Braşov, unde zac atâtea eroi ai neamului.

Chipul tău se desprinde din jărina sfinţită de osemintele voastre de mucenici'ai condeiului românesc şi îmi vine In minte admirabilul tău salut către ob­ştea română, scris din inciden­tul jubileului de 70 de ani ai Gazetei Transilvaniei, ca direc­torul ei, unde între altele spui : „Credinţa o-am păzit", căci ni­mic na ne* au putut abate dela calea, ce ne-a fosi irasă de spi­ritul desvoltării istorice a nea­mului nostru românesc, nici a- tacuri, nici ameninţări, nici îpri- goniri, nici seduceri, de-ar fi venit din ori-ce parte, nu ne au opăcit în mersul nostru spre ţinta cea mare ce o urmăream de 70 de an i*!

Tu ai căutat ştiinfa pe* la cele mai vestite Universităţi, ai îm­bogăţit sufletul tău cu d zeeştile virtuţi ale ere dinţii celei cu fapte mari şi bune, în viitorul strălu­cit al neamului,—ale speraetii şi mei pre sus ale iubirii de D zeu, lege şi de-aproape, Tu nu ai fost, cum sunt unii, cari vreau să ştie mult, dar numai ca să ştie— căci asta este o urâtă curio­zitate mQfiidam scire uolunt, ut sciant; e i turpis curiositas est",— Alţii vreau să ştie, insă sco< pui cunoştinţelor lor este numai acria, ca sa se facă cunoscuţi şi renumiji înaintea oamenilor, ceea-ce este o vanitate pericu­loasă: „Qaidam scire oelunt, ut sciantur ipsi; — e i turpis oa- nitas e s t* — Alţii în fine, vreau să ştie, ca să trafice cu ştiinţa lor şi să se Îmbogăţească cu ajutorul ştiinţii, ceea-ce este o ruşinoasă negufătorie: Qaidam scire ooiunt, ut scientiam suam eendant,—et turpis questus est". Nu ! Tu ştiinţa ta ai dat-o cu drag neamului tău I — Tu nu ai lucrat nimic din vanitate, nici din ambiţie ca să te laude lumea, nici din pofta urâtă ca să te îmbogăţeşti, ci ai muncit, ai asudat, numai să poţi învăţa şi îndruma neamul tău spre tot ce este bun, nobil, frumos şi sfânt! — Lucrul la i , săvârşit, credinja ai păzit, D.zeu ie-a în­cununat cu coroana [neveştejită a nemuririi! iar noi urmaşii tăi privind la faptele tale şi la sfârşitul viefli tale, ni*se cuvine sS-ţi urmăm credinţa.

II.Ochii ni se îndreaptă într’o

pioasă admirare spre mormân­tul tău, Iacobe Mureşan, strălu­cit profesor, împreună lucrăto­rul cu marele învăţat Gheorghe BariJ, carele ia a n ii 1856 tre­când prin Braşov într’o escur- sie spre România împreună cu

QAZBÎA PTBAHSHVA1OT____________ __________________________ Nr, 63-1914

I Al V-lea Congresal Uninnii Fem eilor Române, Fede raţia Reuniunilor, şi Societăţilor de fem ei, ţinut în B a ia *M a re , în z i*

lele de 15 şi 16 Iunie,— lapert special. —

profesorat, filologul, canonicul învăţat Timotei CI paria, ambii venind din Blaj, fu chemat ca profesor Ia şcoala română de aci, întemeiată cu 2 ani mai înainte sub conducerea unui macedonean, dar acum fără das căi; şi el primind cu voia epis copului său, lasă catedra de fi­lozofie şi ştiinţele naturale dela liceul Blajului şi lua sarcina grea de* a educa 9 ani şcoala de aici. Peste 69 elevi învaţă dela dânsul să fie români înflăcăraţi, oameni cu frica lui Dzeu — căci Barif era şi teolog — propaga­tori ai culturii româneşti şi în­temeietori ai institutelor cultu­rale, care azi împodobesc Bra­şovul. — Având lipsă aci de oameni devotaţi la anul 1838 pe tine şi pe Andrei v’au che­mat din Blaj la Braşov, ca pro­fesori, gazetari, politici şi îndru­mători.

Da, căci lipsind organele de publicitate până în 1838, toată scăparea Românilor era în scri­erile literaţilor, în biserică şl în şcolile din Blaj, cari şi au făcut deplin datoria—cum scrie Papiu Ilarian, şi continuă:

„Atunci, când în dieta din 1842 s'a votat legea pentru in­troducerea limbii maghiare în decurs de 10 an! în şcoli — (a- decă în cele din Blaj, căci al­tele nu erau) şl In biserici, — Gelu cu consilierii săi, acum o mie de ani, când efiară despre năvălirea lui Tuhutura în Ardeal, n’au putut fi mai alarmaff, de- cum erau românii din Blaj la auzirea acestei veşti, — Simeon Crainic, prepoziiul consistoruluf, vicarul episcopiei şi director al liceului, convoacă îndată la o şedinfă, nu numai pe membrii consistoruluf, ci şi colegiul pro­fesorilor şi formulară împreună puternicul protest, în care zi­ce a : „Că nu în 10 ani, da nici în z e c e s eco le , ba nici odată nu se vor supune unei legi, care pregăteşte perirea naţiunei noastre, căci rău fac legiuitorii tării câ a|â|ă ură între români şi unguri, care şi altfel este des­tul de mare* — apoi să ştie po* zitiv că la acest protest au luat parte şi au fost prezenţi şi pro­fesorii din Braşov, Bari}, Iacob şi Andrei.

III.In mijlocul acestei asupriri

ai fosi inspirat de geniul nsfiu- nii noastre Tu barduie poet An­drei, şi lai compus sfântul nostru marş naţional „Deşteaptă-te Ro mâne* în care ai cuprins tot sbuciumul neamului Tău din Ar­deal şi ai pus toată energia şi manca titanică, ca să răscoleşti conştiinţa naţională îa lupta pentru libertate. De aceea, Te rugăm să ne dai voie să ne a- propiem cu smerenie şi cult sfânt şi de groapa ta !

Lângă mormintele voastre Mu- reşarilor, grăitoare prin veacuri vedem înşiruindu-se şi ceilalţi tovarăşi ai voştri de mari aven­turi pentru poporul nostru. Pe Şaguna, Bari), Ciparlu, Şuiu), Bârnuţiu, Papiu Itarian, Trebo- niu Laurean, Buteanu, Baiint, Popea, Axente şi regele mun­ţilor, Iancu al nostru. Cu sufle­tul sunt aci 2

In fata voastră, umbre măreţe, închinăm steagul visurilor noas­tre împlinite 1 Prin jertfele voas­tre aţi eluptat libertatea fiilor şi nepoţilor voştri depe aceste plaiuri. In faţa voastră, mari Mu­reşeni, ne legăm că vom avea întotdeauna călăuză de viată gândurile voastre iar faptele voastre ne vor sârgul în trudă să le înţelegem şi să le urmăm cu sfinţenie.

Şi acum o rugăciune!Umbre mari şi sfinte, veghiaţi

din lăcaşurile veciniciei asupra sortii acestui neam şi rugaţi-vă Părintelui ceresc sa ne ocro­tească deapururi neamul întreg între hotarele visate de voi şi înfăptuite acum sub gloriosul Rege Ferdinand, cu spada ar­matei române — Să vă fie som­nul lin, amintirea neuitată din neam în neam. *— Amin.

Termînâado-se discursul s'a eşlt ia mormântul acoperit cu fiori, unde părintele Hodârnăn a cetit rugăciunea de deslegare iar asistenta a intonat „Vecinica pomenire*,

CoiirtMIli) latina]Primim cu mare întârziere

următoarea telegramă dfn Bu­cureşti :

Membrii comitetului exe­cutiv al Partidului Naţional român sunt rugaţi a se pre­zenta Sâmbătă la 21 Iunie în Bucureşti la Clubul par- tidului, ora 4 , spre a par­ticipa la şedinţa plenară premergătoare congresului.

Congresul partidului se va ţinea la 22 Iunie în Bucureşti, în sala Transil­vania, ora 10 a. m.

M afii, a 5-a zi de Rusalii, P.0 . D. adm, proiop. el Breşovu- lui I. Hamzea asistat de preoţii1. Zorea (Vlădeni), Dr. P. De» bu şi I Popa (prof.) Braşov, I. Bărbat-Târlungeni, au servit în sobor sf. Liturghie, parastas pen­tru eroi şi sfinfirea apei, In co­muna fruntaşă Ţfnfari.

A predicat după liturghie prof.I. Popa despre finerea Ia cre­dinţa străbună, salvatoarea nea­mului în trecutul maşter.

tar după parastasul pentru e- roi, a vorbit păr. prof. I. Ham- sea apoteosâod jertfa celor ce şi-au dat toiul pentru fericirea şi viitorul neamului, iar ia sfâr­şit a vorbit păr. Dr. Debu des­pre rolul bis., îndeplinit în tre­cut, importanta el atunci, azi şl în viitor, roiul şcoaiei şl al fa­miliei,. trei locuri sfinte prin che­marea lor.

A făcut apoi apel la toţi, cari slăbind în credinţa strămoşeas­că, s’au abătut dela ea, să se reîntoarcă la sânul cald şi ier­tător de mamă al bis. noastre, pe care dacă atâtea valuri tre­cute n’au putut o prăbuşi, nu vor ^putea-o clătina nici undele trecătoare făcute de curentul sectelor vrăşmaşe bisericei şi neamului nostru.

Ne facem numai datoria, când reliefăm astfel de activitate a preoţime! noastre in interesul neamului.

Inaugurarea spitalului de tu&arcuioşi

Dumineci 22 Iunie ora 9 se va inaugura spitalul de tuber- cnloşi din Braşov strada Bălţi­lor (Spreng) al societăţel pen­tru profîlexia tuberculozei filiala Braşov.

Comitetul înviiă şi roagă cu insistenţă publicai binevoitor din Braşov, să participe la această inaugurare.

Persoanele cari cu atâta bună­voinţă şi-au dat obolul pentru ajutorarea bolnavilor de tuber­culoză vor avea prilejui să con­state cu deplină satisfacţie, câ contribuţiunea lor a servit ast­fel după cum s‘au aşteptat sco­pului pentru care s’a făcut apel Ia generozitatea şi solicitudinea lor.

Va fi credem în acelaş timp şi ocaziunea când sentimentele lor le vor dicta ca şi pe viitor să acorde ajutorul lor nefericiţi­lor lor bolnavi de tuberculoză, care-şi vor găsi alinarea sufe­rinţelor şi îngrijirea medicală ce li se vor da în spitalul la care publicul a contribuit în cea mai largă măsură. După această dată se ^ o r instala bolnavii.

B a tiste pentru dam e şi do»nv9 noutăţi numai la F ra n o isc G ross.341 5—0 S&xonia No. 2278.

Una din cele mai îa semnate manifestaţîuni femenine a avot tac Ia marele congres diu Baia Mare, unde s’a sărbătorit ade­rarea Societăţilor femeniae şi femeoiite din Moldova şi a So­cietăţii doamnelor române din Bucovina.

încă din gara Braşov coogre- statele, adunate in mare număr, ae Întâlnesc cu saroriie lor din Moldova, d*nele E ea i Meissner, prezfdenta Federaţiei, Maria dr. Gavrllescc, Eufrosins Vâoătoro, Laura Rol.u, Adeia Vârlănescu, Lu za Stoica, laâad drumul îa vsgon special spre Ba!a*mare. La toate centrele m ii de seamă sosesc congresistele încărcate de flori, se asociază la drum îa cea mai frumoasă şi spontană frăţie, încât toată călătoria este, ca toată depărtarea, cât se pcate de agreabilă.

Ajungem la Baia-mare la z:ut de Sâmbătă la orele 11 a. m. De departe se aude oehestra minerilor, cu care sunt întâmpi­nate congresistele la descinde­rea din tren. Pe peronul gătii sunt adunate doamnele comite- tăiai Reuniunii din Baia-mare, în frunte cu prezideata d-na Marta Iepure, apoi autorităţile îu fruate cu d-l primar dr. Că­rnii Pop, cercetaşi!, elevii liceu­lui îa fruste cu directorul şi profesorii lor şi un mira număr de public intelectual, cari pri­mesc cu ovaţii pe cocgreslste.

Dzamna Marta Iepure îa cu­vinte alese salată pe prezident» Uniuni!, dotmaa Maria B, Bau lescu, cferind o i îs numele Re­uniunii, o jerbă de flori. Prezi­dent« Uniunii, adânc mişcată, mulţumeşte în numele ccngre- sisteior, de această primire fru­moasă, făcută cu atâta dragoste la margnea hotarelor ţării noa- atre.

Toate congresistele sunt adă­postite în cea mai bună ordine, cu ajutorai cercetaţilor, prin fa­milii ţi ia hotelul „Ştefan Vodă*.

După masă ia orele 6 se În­truneşte la Casică marele co­mitet central al delegatelor, unde ss dau informaţiam şi se iau dispoziţiile pregătitoare pen­tru tot mersul cosgresulu1.

In fiecare Sâm bătă a lunilor Iulie şi August dela orele 6—7 seara vor avea loc în Biserica Neagră

Andltli serale bisericeştisub conducerea d-lui director de muzică Victor Bickerich. Se vor executa opere de: Händel, Bach, BeethoWen, Mendelssohn, Brahms, Reger şi alţii, pentru cor, violină, Bratş (violă), Cello şi organe.

Bilete de intrare a 20 lei se poCcumpăra în biroul de con­certa Klingsor, Şirul Inului 31 şi seara la casă.

(Reprezentantii-Klingsor).601 1—0

Ţocuri şi tălpi de cauciuc

PALMApoartă eopi şi adulţi, deoarece ele sunt durabile, eftine şi purtarea lor e

plăcut.Lloyd 2533.

Ziua întâi.Dimineaţa la orele 9 este fi­

xată întrunirea "tuturor congre- sistelor ia primărie, nade sose­şte şl principesa \Oiga Sturdza, c« reprezentantă a Societăţilor din Moldova, însoţită de d-na Sanda Fiiitti, d-na Ţiţeica. soţia profesorului universitar îşi d-na Vaiiliu.

Aproape toate doamnele poartă costumul naţional din diferitele localităţi reprezentând cel mai pitoresc corteg u în drumul spre biserică.

Serviciul divin se ţine în fru­moasa biserică din Baia-mare, după care d*l protopop Al. Bre- ban ţine o predică foarte înălţă­toare în legătură cu misiunea femeilor române adunate in B ia -mare.

După terminarea serviciului divin, congresistele şi un nume­ros public se adună în frumo­sul Teatru naţional din Baia- mare, unde se ţine congresul. Pe scenă în jurai mesei preziden­ţiale sunt alezate d*nele: MariaB. Baiu' escu, prezideata Uniunii, Elena Hossu-Longin şi Catinca Bâ'seanu, viceprezidente. Elena Sabadeanu, membră fundatoare, Maria iepure, prezidenta locală, Eiena Meissner, prezidenta Fe­deraţiei societăţilor din Moldova, principesa Olga Stardzs, repre­zentantele Bucovinei Gaadia dr. Nastssi şi Viorica dr. Găina, d-l generai Gor&ki, d-l primar dr, Camii Pop şi d-l secretar, di­rector l. Pricu.

Congresul ae deschidă cu cu­vântarea prezldentel, care ex­primă la cuvinte entuziaste bu­curia înfrăţire), ce se serbâtore- şte ia acest congres cu socie­tăţile femeilor din Moldova fi Bucovina, prezentând totdeodată un program ^desăvârşit pentru activitatea acestei Federaţii din punct de vedere naţional, reli­gios, cultural, de idei şi princi­pii nouă, de care trebuie sâ fie călăuzită femeia in interesul pa­triei. Vorbirea o vom publica în întregime.

Văd. Mărie FriedmannBirou do mijlocire

pentru vânzări şi cumpărări de case, locuinţe, localuri de prăvălie, locuri virane, terene cultivabile şi între­prinderi de fabrici ca şi în­chirieri locuinţe şi viile pe timpul de rară.B ra ş o v, S tr . Castelului 4 7 .600 2 -0

• o o o o o o o a a a o o o «

o E m m a Vi l l a |9 Pension D r. W . C 9 Konya 2j j T U Ş N A D B A l 00 C o n fo rt. Lu m in ă Q 0 electrică. 0

J PRFŢURI M0DERATE. JO ’ - o Q• n o o o o o o o o o o s

fa rm a c ii d e serviciu. — De ia 21 Iunie până ia 5 Iulie a. c. se va fine serviciu de noapte, de rnniazi şl Duminiceie In far­maciile : „Laursu* Carol Schmidf, Cetate, str. Orfanilor 1 şl la „Sft. Maria* Tuiliu George, str. Principele Carol 36.

Nr 63.—1924 GAZETA TRANSILVANIEI Pagir** 3

i

iiI

.

* O afaeere de onoare— Dovada s’ a făcut că directorul-pro- prietar al ziarului „Carpaţii” este un calomniator ordinar. —

In No. 221 anul IV al zlaru« . lui »Carpaţii* a apărut un artl- I col, plin de înfurii şl calomnii, la adresa redactorilor „Gazetei Transilvaniei“.

Articolul purta titlul „atitudi­nea şantaglşlilor dela Gazeta Transilvaniei*.

Pentru ca să puni capăt ac« lianei defăimătoare a ziarului numit, dl V. St. Iosif a sesizat Juriul de onoare al Sindicatului ziariştilor din Bucureşti, al că­zui membru este — cerând ca «aă Iacă dl Tişsescu dovada ce*

- lor afirmate, în acel articol sau sS dovedească, cu ori’ce poate, o umbră din acuzaţiile aduse.

Dl Iosif şi-a însuşit toate răs­punderile dacă se va dovedi o singură acuzafiune adusă de ^Carpaţii" redactorilor noştri.

Juriul de onoare, după două amânări la c ererea dini Iosif fi' indcâ di Tissescu întârzia să se

% prezinte, — înir’o a treia şe- - din|ă a judecat cazul.

Di Tissescu ria putut dovedi nimic, cu ţoa le insistentele d e­puse d e juriu, deşi a căutat să provoace diversiuni prin pre- zinîaree unei chitanţe a admi­nistraţiei noastre, pe baza căreia pretindea c§ dovedeşte şanta­jul G azetei fejă de clubul înfră­ţirea.

Mai mult, dl Tissescu a de­pus şi un memoriu scris la bi­roul juriului.

Ceea-ce însă n’a putut face, d sa, cu nici un preţ este do­vada afirmaţiilor sale calomni­oase, cu toate pretinsele sale documente.

Iatr’adevăr, Jariul de o- noare al Sindicatului ziariş­tilor cu adresa No. 8 8 din 14 Iunie a. c. ni face cu­noscut hotărârea,} în ceea - ce ne priveşte , şi anume » Ju riu l găseşte că acu - zaţiile aduse de z ia ru l „ C arp aţii “ ş i p e c a r i le -a însuşit d irectoru l lu i d l A L lissescu — redacto­

r ilo r ziaru lu i „ G azetaT ran silvan iei* , în numele cărora Juriul a fost sezizat de dl V. St. loâif — sâ n t nefundate“.

Ţinem sâ notăm că dl Âl. Tissescu făcuse decla­raţia în faţa Juriului că n’a înţeles sâ atace personalpe dl V. St, Iosif,

• * *D ovada calom niei m izerabile s*a jăcut. Di Tissescu e s te pen­tru oricare om d e onoare un calomniator, ca r e ş i a însuşittn fata Jariiilnl de onoare al sin­dicatului ziariştilor din Bncnreştlafirmaţiuni defă im ătoare ta a- d resa redactorilor „Gazetei Tfan- allvanfol*, afirmaţiuni publicate d e d -sa ş i p e ca re neputându-le cu nimic dovedi, juriul le d e­clară nefandate — ce ea -c e c o ­respunde cu termenul c e l dămn o i: calomnii ordinare.

Atitudinea p e ca re a înţeles s ’o a ibă a ces t numit ziarist f a ­ţă d e ziarişti d e p ro fes ie cu un trecut nepătat d e muncă ş i jer t fe — îl arată , a ş a cum e s ­te : nn calomniator ordinar.

Noi îi aruncăm tn obraz tot dispreţul nostru.

Redacţia.

0 provocare la duel la Braşov

In urma unui incident ivit în­tre d«l căpitan Copăeeanu V. din reg. 89 inf. şi prefectul judeţu- ţui dr. Cîurea Io2chîm — a ur­mat o provocare la duel.

Ştim că marforii s*au întrunit, că au dresat procese verbale — că a fost vorba de un juriu de onoare.

De-aci, tăcere, cu toate că este vorba de un ofiţer ofensat — fiindcă astfel s’a considerat — şt deşi provocarea a fost afişată public, vorbindu-se de ea chiar şi în ziare.

Saxoni» No. 2521.

E p o v e s t e v e c h e ,că ceeace e In adevăr bun, îşi găseşte curând imitatori. Aşa nici preferatului adaus la cafea „FRANCK*) nu-i merge altfel. Cauza că nici un alt adaus Ia cafea nu-1 ajunge, e excelenta lui par-

1-1

ticularitate atât de evidentă.*) Ca morişca da cafaa.

: BIROUL FIRMEI S

IIii Mi SFU$. lig l i• Se află începând cu ziua de •5 azi în Strada Vămii No. II, £• în curte, ia dreapta Etaj I. •f ă 8—3 591 ®

Publicaţiunea 2 .Referitoare la lateemlrea tabla*

arilor despre cetăţenii români.Menfinându-se complect şi

întregindu-se publicajiunea din 26 Mai 1924 N. M. 9627-1924 se mai comunică următoarele:

o) Tofi aceia cari aparţin unei alte comune a României, iar nu de Braşov, însă cari Io* cuesc aici, dacă vor să fie pri­miţi in tabloul cetăţenilor, tre- bue să trimeată de urgentă, cel mai târziu până Ia sfârşitul lu­nci Iunie, o cerere comunei lor de apartinere, sau prin pre­fectura polifieiTocale seu direct acelei comune.

In această cerere, ale cărei de- clarafiuni trebue adeverite ofi­cial, eventual prin prefectura politiei, se va cere natural şi cetăţenia pe seama sofiei şi a copiilor minori.

Jn special trebue să ceară a fi trectlfi in lista cetăţenilor in comuna lor natală to|i servi­torii, servitoarele, lucrătorii, uce­nicii etc. cari posed apartinere« şi la alte comune ale României. (§ 60 şi 38 din instrucţiuni).

b) Cum s a menţionat deja în publicaţiunea No M. 9627— 1924, tofi aceia cari nu au po­sedat cetăţenia într'o comună a României de azi la 1 Decemvrie 1918, fiind streini, sau dacă au ! posedat şi au pierdut-o de a- tunci, trebue să ceară natura lizarea ior în România, în ter men de 1 an, dacă doresc să devină cetăţeni români.

in caz că streinul care lo- cueşte aci nu doreşte să obţină cetăţenia română, deoarece vo- eşte să-şi menţină cetăţenia sa originară streină, el poate s ă - tră iască a c i ca strein, însă tre­bue să poarte la sine totdeauna un paşaport al patriei sale.

Braşov, în 18 Iunie 1924-605 1— 1 Consiliul o răşen esc .

No. 10323-1924.Cons. orăş»

Publicaţiune.Consiliul orăşenesc a 8'dus

în şedinţa sa din 21 Mai 1924, hotărîrea ca tofi proprietarii de motoare, cari au scopul de a răcori cilinderül de motoare cu apă luată din conductul oră­şenesc cu legătură directă, să sisteze această legătură până la 1 Iulie 1924, pentru că în caz contrar se va sista luarea apei din conductul orăşenesc adică se va închide ventilui dinaintea casei.

în ce mod se va instala ră- | corirea cilindrului se poate ob­ţinea la administraţia apaduc- tului orăşenesc instrucţiunile necesare.

Braşov, 11 Iunie 1924.604 1— 1 Consiliul o răşen esc .

De vânzaredin 2 camere, pivniţă, şop, curte mare, din mână liberă în Str. Âz.lului No. 14

Se poate ocupa imediat.606 1—3

B Ă R B Ă T E Ş T I Ş I D E D A M E

SZ1M & N PO VKSS T R . N E A G R A No. 51.

20°|„ reducere pentru d-nii funcţionariTELEFON 767.

531 U - 0TELEFON 767.

Are onoare a Vă înştiinţa că fiind / reaprovizlonată cu transporturi noul

de maşini de cusut din fabricilea ■ ■ _____f _

Sucursala Braşov, T g . Boilor No. 7u n d e g ă s i ţ i :

MAŞINI DE CUSUT „S1NGER“ pentru familie, pentru croitori, asm ar), biă- nari şi curelarî, pentru butoniere, a -

jurat şt tamburat.Maşini speciale pentru industrii, pentru cu­sut tălpi, sandale şi bocanci, pentru ţesut

şi reparat saci etc. etc. ..............Iostalaţiun! de forţe motrice.

Ace, ulei, şl p’ese de schimb pentru maşini de cusut „SINGER“.Aţă de cusut,

mătasă pentru brodat.

Atelier pentru reparaţii.2- s Se vinde şl cu plată în rate.

De vânzarelor, o cesă în fata soarelui, cu mai multe apartamente laterale şi cu curte mare.

Informafiuni se dă de di Şte­fan Marko comersant, Str. Mihail Welss No. 30 Braşov. 68i 2—2

TUŞNAD BĂIV I L A K O N Y A

Cam ere-Pension562 6—0

JE=

Vânzare î i fletail: Str. F o i 2 7 . Vânzare u r o s s : S lr .M iilW o is s lG K S O C I

Aduc la binevoitoarea cunoştinţă a onoratului Public, că am deschis Luni în 19 Mai în Str. Porţii No. 27 o

Depozitul bogat l-am înzestrat cu toate stofelele de lână pentru bărbaţi după ul- :*: tima modă pe cari le-am adus din

S T H E I N Ă T A T Eîndeosebi din facricele CEHOSLOVACIEI. — Cali­tatea mărfurilor precum şi preturile surprinzător de eftine vor satisface pe fiecare cumpărător.

In prăvălia mea mai stau la dispoziţie. FELURITE ARTICOLE NECESARE LA CROITUL HAINELOR.

Cu deosebită stimă

Nr. 6 3 -1 9 2 4 . o * Z E T A r r R A N ^ Y « g g Pagina 4;

l â i a é

é iU U m m ^ Uÿ k • '3

lâinera francezi vestejeşteasasinatei fascist

P aris 20. — Camera franceză a aprobat cu loturile parti­delor din stânga in cobiră voturilor din dreapta, 6 moţiune a so- cjalişlilor, în care ^ gcliftl, că este în nidd dureros mişcată de răpire a lut Matteolfi şi reprobi ori-ce crimă politică. Camera fiftnceză adresează cu acest prilej parlamentului italian viile sale simpatii.

' înainte de acest vot d l Herriot a făcut rezervele impuse de ffei£»ectul suveranităţii italiene.

Cercetările asupra asasinăriiIni Matteatti

Rom a 20. — Obiectele găsite în posesia lui Dumini, an fost eri dimineajă supuse unei examinări in camera judecăto* i rnlui de instrucţie. Afară de o pijama care poartă urme de o re- : centă curafare a unor pete« s'a găsit un mic pachet conţinând I câteva Clipe pline de sânge, un cuţit pătat cu sânge, un revolver şl cltevo căiţi de vizită ale Iui Dibuiţii cu inscripţia »Biroul pre­sei din ministerul de interne*. In urma acestor dovezi.se consi­deră acum ca cert că Dumint, care a tăgăduit că ar fi comis el însuşi fapta, este unul din asasini.

Un deputat fascist a declarat sub jurământ judecătorului de instrucţie, că acum câtva timp, întâlnindu-i pe Dumini/ i’a sfătuit 8& plece în străinătate. »Bagă de seamă, i a spus e), că mai cu* rând sau mai târziu al s ’o păţeşti*. Pumîni i-a răspuns că nu poate, de oarece este cu totul în mâinile acelora cari l’au tocmit pentru crimele ce ie-a comis. Dacă ar îndrăzni să dea înapoi, ei Per omorî.

Filipelii şi Naldtfoştii directori ai zîarelor»Corr!ere Italiano* şi »Tempo*, sunt atacaţi de ziare ca aventurieri. Fiiipelli era acum un an un mic achizitor dă anuhduri, iar azi ei are mai multe case şi patru automobile. NaldÎ era un cunoscut politician veros.

Teatru la0 dramă originală : »Vocea şefie* tulnl* de generai A* Balnnoin*

Aseară s'a reprezentat la tea­trul R duta de către amatori, în scop cultura', drama oiigtaaîă „Vocea Sufletului* de general Andrei Batanota, comandantul gWPÎiOSH-ci Braşov.

Subledcb pieţei H reproducem după program':

„Cu 24 ani înaintea războiu­lui, Locotenentul Arbore îşi pier­de un copil de 3 ani într’un naufragiu. In război găsim pe fostul Tocotonent, ca general la Tecuci unde este şi un spital al crucei roşi, care are ca soră de caritate pe Lenuţa fiica gene­ralului. La ^Tecuci soseşte un convoi de prizoneri. IntrVnoapte Căpitanul Müller fost ataşat mi­litar la Bucureşti, care se afla acum printre prizonieri vroeşte să fugă ; şi e zărit de o senti­nelă, care trage şi-l răneşte grav. E dus la spital şi îngrijit de D-ra fArbore, care prinde simpatie de el mai cu seamă că-1 cunoscuse înainte de raz boi, căci acum ştie că după ce va fi vindecat va merge la Cur­tea Marjială unde va fi judecat şi desigur condamnat^pentru că cl mai fusese odată prins, *scă- pase de sub pază şi acum fusese prins luptând din nou în contra noastră.

In adevăr pentru acest motiv prizonierul a fost condamnat la moarte, ce<eâ-ce măreşte şi mai mult simpatia" D-rei Arbore pen­tru el. »

D-ra Arbore merge [jla gene­ralul şi-l {roagă să nu semneze sentinţa. Generalul Arbore, cre­zând că fiica lui este îndrăgos­tită de un duşman al ţărei, cu toate că fiica lui îi arată că nu este dragoste, ci un sentiment pe care nu-1 poate defini ; sem­nează sentinţa şi prizonierul este împuşcat.

Imediat după aceasta D-ra Arbore primeşte o scrisoare tri­misă de prizonier înainte de execuţie ; în care*i mulţumeşte pentru îngrijirea ce i*a dat în spital şi îi oferă o cruciuliţă ce o avea la gât. După această cru­ciuliţă să descoperă, că fostul

generalului Arbore pe care îl pierduse în naufragiu şi care fusese găsit pe o barcă şi a- doptat de o familie din Triest.

D-ra Arbore înnebuneşte de durere, iar generalul când des­coperă şi el acest lucru, vrea să se sinucidă; când însă vine unofiţer şi-i aminteşte că trebue să înceapă un atac ordonai chiar de generalul şi ’este aşteptat la postul de comandă. Generalul îşi revine şi pleacă la datorie pentru ţară*.

*• •Ca realizare artistică credem

că actul 1. şl al il-iea puteau f . contopite, ca să dea un act bun de expoziţie — mai alrs că ac teie al Hl-lea şl al IV-lea au o vie acţiune şi bine condusă.

Aplauzele asistenţei au fost binemeritste — subliniind sufle­tul cald al autorului pus In a- ccas!ă dramă cu tendinţi, foarte

. potrivită educat unei militare,Intre «matarii cari au jucat

cu talent şt sârguînţă cităm: d na Virginia Staicsr fi d-nil Alex. Mîulescu, lt. S. Miuoîesc», căplt. Staînar, Martas Economii, G. Ziharia şi Lt, G. Popesca Chopin.

Lăcustele distrug sem ănătu­rile în Ardeal. In arma ploilor recente cari au lăzut în judeţ şl în central Ardealului, asupra mai multor localităţi din jude­ţele Murâş-Turda, Cejocna şi Turda-Arieş, s’a abătut un ade­vărat potop de lăcuste. Au fost distruse semănăturile tn judeţul Cojocna în apropiere de Huedin, în judeţul Turda Arîeş pe o dis­tanţă dd 10 km; între comunele Cevădlslea şi Petridul şt în ju­deţul Mufăş^Turda pe valea Mu­reşului.

Furtuni şi grindină.Pagube en eim

Circnlaţla iatrenptă.O furtună împreunată cu grin­

dină s’a abătut alaltăeri, Joi, după amtazt asupra unei părţi a judeţului Braşov şl Trefscaune.

Furtuna a durat o oră întreagă începând după ora 2 d. a. iar grindina, care a căzut a nimicit partea cea mai mare a recoltei comunelor Bod şi Feldiorra, şi o parte a recoltei de pe teri­toriul comunelor HSlchiu, H5r- man, Ariuşd, ArpStac şi alte comune.

Terenuri întinse de spicoase ca şi de lucernă, sfeclă au fost distruse în cea mai bine lucrată parte a judeţelor Braşov şi Treiscaune. După 24 ore grin­dina avea încă o înălţime de o şchioapă pe câmpurile distruse.

Eri d. a. s’a abătut o nouă furtună asupra judeţului nostrh. Amănunte n-avem încă. Oamenii sunt desperaţi, căci îşi văd distrus rodul muncei unui an.

•In urma ploilor de alaltăeri

ş i ; cri trenurile de pe linia Te!u$ Braşov au fost eri oprite ia Sighişoara din cauza trasa- meatului slăbit şl al unui pod, care ameninţa cu prăbuşire.

In gara Braşov-suburbfu au deraiat două vagoane încărcate cu cărbuni.

Sinucideri tn m ossâ . Din Vi- ena se anunţă: Epidemia de si­nucideri ccntlruS. Dela 1— 15 Iunie s’su semntlit 61 cazări de sinucidere nu încercări de sinucidere. Alaltăeri, intr’o sin­gură zi, s-au sinucis 4 per sos nr.

Dela 1 Mai a. c. până la 15 Iunie s-au înregistrat 406 cazuri de sinucidere. Cauza este mizeria.

1 ~

! INFORH&TIDSIJOC. Societatea »Junilor Bă­

trâni, neputând ţinea jocul stră­moşesc obicinuit a doua zi de Rozalii din cauza plosiei il va ţine mâne, Duminecă, 22 Iunie, lângă Crucea din Pajiştea cea mare de pe Tocile. Din veni­tul acestui joc o parte se va da pentru reperarea Crucei, iar o parte pentru procurarea unui drapel naţional pe seama so­cietăţii. — Comitetul.

*în cheierea cnului şco ias lic la

şcoa la pro fesion ală a Reuniuneifemeiior române, va avea loc Duminecă în 22 Iunie ora 4 p. m. în Internatul Reuniunei- Co­mitetul are onoaro a invita pe toti membrii, pe părinţii şi pe toţi prot^gătorii acestei şcoale la aceasta serbare.

•Expoziţia d e desem n artistic

şl liniar a elevilor dela liceul »Andreiu Şaguna* s’a deschis în 1? I. c. dela orele 10—1 a. m şi va rămânea deschisă până la 29 Iunie a. c. în sala de de­semn din etajul 11.

capitan Muller era 'chiar fiul

K X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X ^X Lloyd 2180. x

j j Adr- ,e,e9r: „E G H O ” J X TA"g este marca color mai bane8 G H E T Ex FRAŢII R iH E R S 4 . FABRICA DE PIELĂRIE S. A.) ( 325 14 —31

TIPOGRAFIA a . MUREŞIANU BRAMsCE & COMP. BRAŞOV.

Ini Gheorghe Lazăr la Cinj.Luni dimineaţa, s’a desvelit,

cu deosebită solemnitate, bus­tul vestitului dascăl ardelean Gheorghe Lazăr, in fata «Ca­sei Învăţătorilor*.

Toate şcolile din Cluj înfrun­te cu drapelele lor, cu profe­sorii lor au asistat la această solemnitate.

Guvernul a fost reprezentat prin ministrul cultelor şi artelor dl Al. Lăpedatu, Episcopul Clu­jului şi Feleacului, Ivan, asistat de întreg clerul ortodox din Ciuj, a oficiat serviciul divin.

Răspunsurile le-a dat corul Episcopiei.

Episcopul Nfculae Ivan, a ţi­nut apoi 6 scurtă cuvântare, a- rătând că e un frumos prinos de recunoştinţă ce-1 aduce As6- ciaţia învăţătorilor din Ardeal, inaugurând im bust în marmoră patronului ef.

A arătat cum şcoala lui Lazăr a contribuit şi la dezvoltarea generaţiei române dela 1848 şi a generaţiei din 1918, cate a înfăptuit idealul naţional şi a făcut un cald apel către învăţă­tori, ca să scoată poporul din robia economică.

Ministrul cultelor, d. Lepăda­ta, In discursul d-Sale, a spus, că actul acesta de pietate, în memoria lui Gheorghe Lazăr, este un act simbolic, prin care învăţători mea transcarpatină ţi­ne să afirme ia înţelege să fie chiar de acum, artera şi legătu­ra prin şcoală, pentru realizarea misiunii culturale a poporului român în patria sa reîntregită.

Au mai vorbit, dnii: revizor şcolar Wjlt, profesorii Vasile Lazăr, Dragnea, Bogdan şi Tra- ian Suteu, preşedintele Asocia­ţiei Învăţătorilor.

Taxele comunale după valoa­rea locativă a hotelurilor, a lo­calurilor, a magazinelor, taxele pentru firme, pentru trăsuri, că­ruţe, cai, automobile, autoca­mioane de speculă şl la parti­culari sunt a se plăti până inel. 30 Iunie a. c. la oficiul taxelor comunale fost perceptor&t, în caz contrar se vor încasa prin execuţie socotindu-se şt interese.

•

Atelier d e reparat locom otive şi tendere caută lucrători pen­tru maşini de găurit, frezat etc* ajustoii, monteuri, cazangii« lă­cătuşi şi un turnător de bronz. A se indica referinţe şi salariul pretins* A se adresa „Franco- Română* Societate de material de drum de fer, Brăila, Str. Ra-hovei Nr* 260. 5—7

•Matal. Societatea Junilor Bra-

şovecheni, «duce la cunoştinţ» oo. public, că din cauza timpu­lui ploios fi fiind prea umed îşi «mâaâ excursiunea obicnuită pe Duminecă în 29 Iunie 1924 tot in Ştejeriş. Plecarea va fi ia ora 9 *. ra. dela Vătaful, str. Bălţilor, în frunte cu muzica mi­litară. — Comitetul.

•Se caută Contabil industria

la atelierul de reparat locomo- tive cunoscând româna, fran­ceza şi germana* A se indica etatea,,referinţe Şi salariul pre­tins. A se adresa : Societatea »Franco- Româna“ de Material de drum de fer Str. Rahovei260 Brăila. 5 - 7•

Şefi d e ateliere, contramaişirii se caută pentru atelierele de reparat locomotive. A se indica etatea, referinţe şi salariul pre­tins. A se adresa: Societatea #Franco_Română* de material de drum de fer, Str. Rahovei

5—7

0 punere la punctDe când apare la Braşov

ziarul »Carpaţii* n a făcut a singură faptă de recunoştinţă pentru marii luptători ai Ardea­lului românesc, ci dimpotrivă le-a aruncat numai insulte.

in numărul din urmă — sub îrtfluinţa directă a d-lui Aure) A. Mureşienu care a dat clişeele şi manuscrise de ele marelui dispărut — »Carpaţii* apar to­tuşi în număr special comemo­rativ pentru 15 ani dela moartea lui Aurel Mureşianu, — număr pus în vânzare cu 5 lei.

Dar nici în momentul de re­culegere, acest ziar nu-ş) poete stăpâni patfma politică şt .gă­seşte cu cale să etaleze . incul­tura conducătorului lui, — care fără să cunoască trecutul d e luptă al Partidului Naţional ro­mân şi nici istoria Ardealului — îşi permite să semneze ^afirma- ţiuni lipsite de ori-ce control.

Sânt luci uri, locuri şi oameni de cari nu se pot atinge aceia» cari au încă s a ş i controleze propriul suflet şi cinstea lor profesiouală. A te amesteca, In» luptele istorice ale unut neam, cu competinta unui cismar îrt

1 Istorie, înseamnă nu numai lipsă« de simt critic ci inconştienţă şl tementaie.

»Carpaţii* nu este ziarul care să poată comemora pe Aure! Mureşianu — ci cel mult în ast­fel de zile, cari trec peste pa­timile politice, trebuie să-şi pună cenuşă în cap. Dacă a scos numărul comemorativ, tre­buia să se mulţumească cit« ceea*ce îngăduinţa targa a d-lui A. Mureşianu îi acordase, nu, să încerce a face, în câte-va rânduri abia scrise, critica is­torică a unor evenimente ce trec de priceperea şi înţelege­rea iui.

Am jinut să punem la punct atitudinea acestui ziar şi in a* ceastă comemorare, pe care n’o înţelege deşi încearcă să se îm­brace în faldurile steagului ro­mânismului.

Bătaia la Poliţia BraşovCei mai degradator act pen­

tru usi poliţist este să bată pe arestat, chiar când acesta esîe vinovat. Dar să arestezi — la banul plac — şi aă baţi oameni cari du s pe placai entârui pro­tejat—de sigur că este o crimă.

De pildă, Joi dimineaţa a fost arestat un roşi rp!utooier de jandarmi — care avusese o ceartă cu uu muncitor — a fost pus în lanţuri şi bătut. Apoi, după câteva ore de arest, l’aa liberat.

Cu ce drept se fac csifel de acte de sălbătăcit şl de ce se tolerează călcarea de lege?

Supunem cazul d-iai prefect de poliţfe şH cerem să domo­lească zdui.poliţiştilor cari cred că bătaia şl arestarea la bunul plac este un apanaj al funcţiu­ne! lor.

La poliţia diu Braşov nu s-a bătut şi nici nu j f â a schingiuit oamenii. Cu toate acestea, si­guranţa cetăţenilor şi averea lor erau păzite. Ţine oare cineva să Introducă mijloacele barbare în organizaţia poliţiei noastre?

In cazul de care vorbim a- veitizâm că vom veghea să nu se întâmple , răzbunarea — ca care sunt ameninţaţi de obicela aceia ce au avut de suferit pe arma bătăiei la Poliţie, dacă a- ceştia îndrăsneac să se plârgă cuiva.

Instrucţie în T E N IS si A T L E T I C A U Ş O A R A dâ

N- ?60 Rr«îlfl. 5—7 D E H L , S t r . O rfa n ilo r 4Redactor responzabilt lOAN BROTE