SCOALA POSTLICEALAF.E.G. EDUCATION - FILIALA ROSIORII DE VEDESPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPOLMA

INDRUMATOR:ABSOLVENT:AS. PRINCIPAL

AUGUST 2015

MOTTO:

"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca desi aproape toti se nasc cu ea."

HIPOCRATE

CUPRINS

CAPITOLUL II.1.NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIEALE APARATULUI APARATULUI DIGESTIV....................................pag 7INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITA C................................pag 14

CLASIFICARE....................................................................................pag 18

SEMNE SI SIMPTOME,MANIFESTARI DE DEPENDENTA........pag 23

PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII

AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENTDE SPECIALITATE....................................................................................pag 27EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATII....................................pag 33

EDUCATIE PENTRU SANATATE.....................................................pag 40

CAPITOLUL IIII.A. PLAN DE INGRIJIRE. CAZ 11.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 422,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR,PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR.NEVOILE FUNDAMENTALE..................................................................pag 456.EXTERNAREA.......................................................................................pag 56

II B. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 21.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 582,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR, NEVOILE FUNDAMENTALE, PLANIFICAREA, APLICAREA,EVALUAREA INGRIJIRILOR................................................................pag 61II C. PLAN DE INGRIJIRE CAZ 31.CULEGEREA DATELOR.......................................................................pag 702,3,4,5.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR, NEVOILE FUNDAMENTALE, PLANIFICAREA,APLICAREA,EVALUAREA INGRIJIRILOR..........................................pag 73

CUPITOLUL IV1.CONCLUZII2.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA3. ANEXE

MOTIVATIE

Necesitatea elaborarii acestei lucrarii se datoreaza faptului ca am o cunostinta care sufera de aceasta afectiune iar cu ajutorul acestei lucrari am oportunitatea de a afla cat mai multe informatii despre aceasta.Virusul hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M. Houghton (1989) California.Hepatita C est o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce persista mai mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia si este transmis inprincipal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea echipamentului medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu persoane infectate.Evolutiaeste insidioasacu astenie crescanda, tulburari digestive.

Prognosticuleste intotdeauna rezervat

Tratamentul afectiunii hepatice Care ca scop primar vindecarea adicaeradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde vindecarea nu este posibila.Tratamentul cuprinde trei aspecte:

1.regimul2. vaccinarea- impotriva virusului hepatic A si B(impotriva virusului Cnuexista vaccin).3.medicatia antiviralaComplicatiile posibile sunt: ciroza hepatica, hepato-carcinomul, purpura, glomerulonefrita si alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate).

NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE ALE APARATULUI DIGESTIV

Digestia este actul fiziologic prin care alimentele introduse in organism sunttransformate in asa fel incat sa poata fi absorbite in sange si utilizateca energie de catre organele corpului. Aceste transformari se fac cu ajutorul aparatului digestiv.Aparatul digestiveste compus din: cavitate bucala, limba, faringe, esofag, stomac,intesinul subtire, intesinul gros.Cavitatea bucala este portiuneainitiala a tubului digestiv. Aceasta este

captusita cu mucoasa bucala. Se gasesc doua arcade: una superioara si una inferioara in care sunt amplasati 32 de dinti ( 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari, 12 molari).Limba este un organ musculos. La suprafata prezinta papile filiforme,

fungiforme, circumovalate si gustative. Limba impreuna cu arcadele dentare are rol in masticatie si formarea bolului alimentar.Faringele este o portiune comuna a aparatului digestiv si respirator. Aici se

afla amigdalele palatinesi radacina limbii. Conduce bolul alimentar spre stomac.Esofagul este un organ musculo-membranos. Face legatura intre faringe si

stomac. Are olungime de 25-30 cm. Cu stomacul comunica prin orificiul Cardia.Somacul este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv, este situat in

abdomen, in loja gastrica. In pozitie verticala are forma literei J.Instinul subtire este parte a tubului digestiv care se intinde de la Pilor

pana la ileocecala. Este lung de cativa metri si este format din: duoden si jejun.Intestinul gros este un segment terminal al tubului digestiv si se termina

cu rectul. Are lungimea de 1,5-2m si este alcatuita din: cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent si rect. De aparatul digestiv mai sunt anexatesi doua organeimportante:ficatulsi pancreasul.

Ficatuleste cea mai mare glanda exocrina din corpul uman. Are forma de hemiovoid si este situat in cavitatea abdominala in loja hepatica imediat sub diafragm, in hipocondrul drept. Locul ocupat de ficat poarta numele deloja hepatica.Organ plin de consistenta ferma, ficatul cantareste la adult intre 1 200- 1 500g cu vasele goale, are lungimea de 28 cm, diametrul antero- posterior de 18 cm , inaltimea de 8 cm, si prezinta o culoare rosie-caramizie datorita cantitatii mari de sange pe care o contine.Ficatul este alcatuit din doi lobi care la randul lor se impart in doi lobuli hepatici inegali, cel drept fiind de circa sase ori mai mare decat cel stang, se intinde pana la epigastru. La ficat vin doua vase maride sange:o artera care aduce sange oxigenat si

o vena care aduce sangele cu substantele hranitoare absorbite de la nivelul intestinului.

Ficatul secreta un lichid numit bila (fierea) pe care o depoziteaza in vezica biliara. In momentul in care omul mananca, in special grasimi, vezica biliara se contracta si trimite bila in duoden pentru a mistuii grasimile. Ficatul mai indeplineste si functia de a depozita glucoza. De asemenea, in el se fabrica ureea si se neutralizeaza toxinele care au intrat in corpodata cu alimentele sau pe alte cai. Ficatul prezinta 3 fete:O fata superioara numita si diafragmatica.

Aceasta este convexa in sus si vine in raport cu diafregmul si cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune si fata antero-posterioara. Pe aceasta fata se observa 2 lobi: lobul drept si lobul stang.Fata superioara este limitata prin 2 margini: una posterioara mai groasa si alta anterioara mai ascutita. In santul transversal se afla hilul ficatului, prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfatice organului.

O fata anterioara care vine in raport cu peretele abdominal.

O fata inferioara numita si viscerala. Aceasta fata viscerala a ficatului

prezinta 2 lanturi sagitale, adica de sus in jos si un lanttransvers. Pe santul sagital drept se gaseste fosa veziculei biliare. Santul transvers corespunde hilului hepatic (locul unde intra si ies artere si vene).Fata inferioara este concava si se afla in raport cuviscerele abdomenului (stomacul, duodenul, colonul si mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta). Pe aceasta fata se afla 3 santuri:santul antero-posterior drept care adaposteste in portiunea anterioara

vezica biliara, iar in cea posterioara vena cava inferioara.santul antero-posterior stang care adaposteste in portiunea anterioara un

cordon fibros, ligamentul rotund iar portiunea posterioara ligamentul Arantius.santul transversal se intinde intre cele doua santuri supeior si posterior

si coincide cu hilul ficatului(poarta ficatului) prin care ies si intra: artera hepatica, vena porta, limfaticele, canalele hepatice care alcatuiesc pediculul hepatic.Cele trei santuri au aspectul literei H si impart fata inferioara in 4 lobi: lobul drept, lobul stang, lobul patrat,lobul posterior.Tinerea in pozitie a ficatului este realizata de ligamente. Ligamentul falciform este o formatiune peritoneala ce se intinde de la fata inferioara a diafragmului la fata superioara a ficatului. Ligamentul coronar se intinde de la parteainferioara a diafragmului la fata posterioara a ficatului, de o parte si de alta a ligamentului falciform pe care-l continua.Un alt mijloc de fixare este micul epiploan care este denumit ligamentul esofago-gastro-duodeno-hepatic. Tot ca mijloc de fixaresunt considerate vena cava inferioara preso abdominala si pediculul hepatic.In cea mai mare parte, ficatul este alcatuit de catre peritoneu, dar exista si o mica zona la nivelul marginii posterioare care nu este acoperita de peritoneu si se numestearianuda.Ficatul prezinta o structura segmentara, fiind impartit in 3 lobi:lobul drept (este cel mai mare)

lobul caudal (la mijloc)

lobul stang.

La exterior, ficatul este acoperit de peritoneu, iar stratul profund de peritoneu este alcatuit din tesut conjunctiv si formeaza capsula fibroasa aficatului, capsula Glison. Capsula ficatului este incarcata de terminatii nervoase, senzitive si in momentul unei cresteri bruste in dimensiuni a ficatului aceasta capsula care va fi in tensiune doare.Unitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul hepatic. Acesta este alcatuit din: celulehepatice (au 2 nuclei), canalicule biliare si capilare sinisoide provenite din ramificatii ale venei porte, care converg catre vena centro- lobulara. Aceste hepatocite sunt prezente sub forma de placi radiale pe vena centro- lobulara. Intre fetele hepatocitelor ce vin in contact, se afla mici canalicule biliare intralobulare fara pereti proprii in care hepatocitele secreta bila.La periferia lobului hepatic, canaliculelebiliare capata un perete propriu numit colangiala. Colangioala iese din lobul si mai multe colangiole se varsa in canale biliare interlobulare. Aceste canale sunt primele care au perete propriu. Ele se gasesc intr-un spatiu numit portal. Acest spatiu va deversa 2 sau 3 lobuli invecinati, gasindu-se intre ei.La nivelul spatiului portal, pe langa canalul biliar interlobular mai gasim o ramura portala a arterei hepatice, vase limfatice si nervi. Artera hepatica indeplineste functia de nutririe a ficatuluzi, aducand oxigen si nutrienti.Vena centro-lobulara este situata in centrul lobulului hepatic si constituie originea venelor hepatice care transporta sangele venos de la ficat catre vena cava inferioara.Vascularizatia ficatului este asigurata de arterahepatica, care aduce sangele arterial si de vena porta, care aduce sange venos functional. Sangele pleaca de la ficat prin venele suprahepatice care colecteaza tot sangele din acest organ si il varsa in vena cava inferoiara.Vascularizatie nutritiva (hraneste ficatul si aduce oxigenul) care este o

ramura trunchiului celiac. Ea se ramifica intr-o artera hepatica dreapta si una stanga pentru lobul drept si lobul stang.Vascularizatia functionala a ficatului este data de vena porta care aduna

sangele venosde la nivelul intestinului si aduce la ficat prinipiile alimentare absorbite aici. Inervatia este data de fibre simpatice din trunchiul celiac si parasimpatice din nervul vag.

SEGMENTATIA FICATULUISegmemtele hepatice sunt considerate unitatimorfofunctionale anatomice din punct de vedere clinic.Ficatul vazut pe fata superioara are 2 lobi: drept si stang.Lobul drept format dintr-un segment anterior si un segment posterior.

Lobul stang are un segment iaternal si un segment medial.

Fiecare segment primeste printr-un pedicul o ramura segmentara a arterei hepatice, o ramura segmentara a venei porte si un canal segmentar biliar.Ficatul este invelit de o tunica seroasa peritoneul visceral, ramanand neacoperita o parte mica are nuda. Sub aceasatatunica se afla o membrana fibroasa, capsula Glisson si apoi substanta proprie a ficatului sau parenchimului hepatic.Capsula Glisson patrunde in fict prin hil si imparte masa de substanta proprie in formatiuni numite lobuli hepatici. Lobul hepatic este unitatea anatomica si functionala a ficatului. Are forma unei piramide asezate cu baza spre suprafata ficatului si cu varful spre interior. In structura lobului distingem: formatiuni vasculare, celule hepatice (hepatocite), canalicule biliare si filete nervoase negative.Ficatul primeste sange prin 2 vase sanguine: artera hepatica care aduce sange nutritiv si vena porta care aduce sange functional, provenit din intestin, stomac, pancreas si splina. Prin alaturarea celor trei lobi hepatici se formeaza spatiitriunghiulare numite spatii portale sau spatii Kieman. In jurul spatiilor Kieman se afla un strat celular numit lana celulara limitat. Ramurile venei porte trimit ramificatii de-alungul lobului si formeaza o retea venoasa perilobulara. Venele perilobulare se unesc intr-o vena centrala vena centrolobulara. La nivelul ficatului sunt 2 categorii de vase limfatice: superficiale, profunde.De la reteaua venoasa perilobulara patrund radiar pana la vena centrolobulara, numearoase vase cu traiect sinos- capilare sinoide. Intre peretii lor se gasesc celule speciale- celule utorale sau Kupffer. Aceste celule se pot desface din capilare, capatand insusiri fagocitare, iar altele formeaza sistemul reticulohistocitar al ficatului. Venele polilobulare se unesc la baza lobilor in vene sublobulare care formeaza 3 vene hepatice, in care se colecteaza tot sangele din ficat si este dus in vena cava inferioara.In ficat sunt 2 feluri de sange: nutritiv adus la artera hepatica si sange functional adus de la vena porta. Acestea se amesteca in reteaua vasculara intralobulara, asa ca la nivelul celulelor hepatice ajunge un singur fel de sange. La nivelul ramificatiilor venei porte, centrolobulare si ale arterei hepatice se afla sfinctere anatomice- sfincter de intrare si sfincter de iesire.Celulele hepatice sunt asezate in cordoane dispuse radiar- alcatuind cordoanele Remak. Intre celulele hepatice si peretele capilarelor sanguine se afla un spatiu de trecere, spatiul Disse.Cordoanele Remak sunt dispuse cate 2- 3 alaturate, formand spatii inguste numite canalicule biliare, care nu au pereti. Spre periferia lobului, canaliculele biliare, isi constituie un perete propriu- colongiala. Coloangioamele se unesc intre ele la nivelul spatiilor Kieman si formeaza canalele biliare perilobulare.

Canalele perilobulare se unesc inre ele si dau nastere la 2 canale hepatice: drept si stang corespunzatoare lobului drept si stang, parasind ficatul, iar la nivelul hilului se unesc si formeaza canalul hepatic comun. Dupa 3-4 cm canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic si alcatuiesc canalul coledoc care se deschide in duoden.Canaliculele hepatice si canaliculele biliare perilobulare formeaza caile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun si canalul coledoc alcatuiesc caile biliare extrahepatice. Celula hepatica indeplineste functia de secretie dubla.

I.2.INGRIJIREA BOLNAVULUI CU EPATITA CEtiologieDesi virusul hepatic C a ramas neidentificat pana in 1988, existenta lui a fost remarcata inca din 1974 candun grup de cercetatori a demonstrat ca cele mai frecvente hepatite ce aparea dupa transfuzii erau cauzate de unnon A sau non Bvirushepatic ( NANBH).In ciuda eforturilor sustinute, virusul nu a putut fi identificat timp de peste un deceniu, primul articol despre virusul hepatic C aparand in 1989. Virusul hepatitic C a fost descoperit de catre Q.L.Choo(1988) si M. Houghton (1989) dela laboratoarele Emeryville, California.Hepatita C cronica este o infectie cu virusul hepatitei C care persista mai mult de 6 luni pe baza prezentei ARN-ului acesteia care este incapsulat, monocatenar, cu sens pozitiv si face parte din genulhepacivirusal familiei Flavivirida.

Testele de diagnosticare a hepatitei C includ:anticorpi anti-HCV

ELISA,

tehnica Western blot

ARN HVC cantitativ.

Prevenire:Infectia cu virusul hepatic C (HCV) este depistata cel mai frecvent cu ocazia unor investigatii derutina sau ca urmare a unei simptomatologii polimorfe determinate de complicatiile tardive si in putine cazuri, ca urmare a unei simptomatologii sugestive.

Transmitere:Principalul mod de transmitere este administrarea intravenoasa a stupefiantelor (drogurilor) cu seringi si ace deja utilizate. Hepatita C apare atunci cand sange infectat cu virusul hepatic C intra in organismul unei persoane nesanatoase. De asemenea, poate aparea ca urmare a contactelor sexuale neprotejate (fara o bariera dinlatex), si de asemenea, mai rar, de la mama infectata catre copil in timpul nasterii.Exista cateva grupuri care prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita C:persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe

persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)

utilizatori ai drogurilor injectate

personal al spitalelor

copii nascuti din mame infectate cu virus hepatic C

familii ale persoanelor infecrate

persoane cu partenerisexuali multipli

adepti ai btatuajelor si a piercingurilor numeroase.

Transmiterea infectiei se face:pe cale percutanata

transfuzional sau non-transfuzional

pe cale non-percutanata, oculta.

Diagnosticul hepatitei virale C se pune pe baza prezentei anticorpilor serici (anti- VHC), sau prindeterminarea ARN-VHC.acest marcker serologic apare rapid dupa contactul infectat si precede cu saptamani-luni.Nu exista vaccin impotriva virusului C.Dimensiunea alarmanta a infectia cu virusul hepatic C (HCV), este rezultatul introducerii pe scara larga a unor acte medicale invazive in scop curativ.Deloc neglijabile din punct de vedere epidemiologic sunt "micile acte medicale banale" cu instrumentar nesterilizat.Administarea drogurilor intravenoase, tatuajele, acupunctura si vagabondajul sexual, sunt responsabile de 10-20% din cazurile de infectie cu virusul hepatic C (HCV).De vreme ce acest virus hepatic este raspandit in special prin sange,singura metoda de a preveni imbolnavireaeste aplicarea unor masuri riguroase riguroasa de igiena personala si de sanatate, in general:evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringiilor folosite

evitarea utilizarii de catre mai multe persoane ale unor instrumente care ar

putea avea sange infectat cu virusul hepatic C pe ele: periute de dinti etc.evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locuri dubioase, care nu

prezinta incredereutilizarea corecta a prezervativelor

Examenele de laborator au o mare importanta. Se cerceteaza:a) sindromul de hepatocitoliza (distrugerea hepatocitelor)transaminazele (TGP, TGO), aldolazele si sideremia cresc din cauza citolizei

b) sindromul colestatic ( excreto- biliar si bilio- obstructiv)bilirubinemia creste

fosfataza alcalina creste in hepatita virala colestatica

c) sindromul de inflamatieteste de disproteinemie (scaderea albuminei si o crestere a beta si alfa

globulinelor, apoi a gammaglobulinelor)electroforeza

imunoelectroforeza. Creste IgM ( ca raspuns umoral). IgM creste in convalescenta si persista mult timp.

d) sindromul de deficit functional hepatictestele de coagulare (tulburari in sinteza factorilor de coagulare protrombine etc.)

teste care se refera la metabolismul glucidic (tendinte de hiperglicemie din cauza afectarii pancreasului)

teste care se refera la metabolismul lipidic(fosfolipidele cresc, colesterolul scade).

Examene curenteBilirubinemia si colesterolemia sunt normale in peste 50% din cazuri, iar in fazele evolutive valorile bilirubinemiei pot fi moderat crescute (1, 1,55).

Raportul dintre bilirubinemia indirecatasi bilirubinemia totala este mai mare de 50% .

Hemoleucograma. In stadiile avansate hepatita cronica agresiva se constata anemie moderata cu scaderea de viata a eritrocitelor, trombocitelor, in 40 % din cazuri leucopenie in 30% din cazuri.

leucograma siVSH; au valoare in a indica etiologia virala (leucopenie cu

VSH normal sachiar incetinit, datorita hemoconcentratiei)ex. urinei (urobilinogen crescut, bilirubina crescuta)

Teste specifice de laborator:decelerarea antigenuluihepatic C din sange.

decelerarea anticorpilor anti HAV prin:

testul radioimun (RIA)

imunoenzimatic (ELIZA).

CLASIFICARE

Hepatitele acute virale sunt produse de:virusul A

virusul B

virusul C

virusul D

virusul delta

virusul E

Calea de transmitere:Hepatita virala A si E - pecale digestiva (fecal-orala).

Hepatitele virale B,C,D, - se transmit:

prin seringi si ace contaminate, acupunctura, tatuaje, manichiura, pedichiura sau alte proceduri medicale si nemedicale

prin contact cu sange infectat sau prin derivatele lui

princontact sexual

transmitere verticala( de la mama la fat).

Hepatita virala acuta.Este o boala infectioasa transmisibila, aparand sub forma de epidemii sau chiar epidemii. Este provocata de un virus filtrabil specific, care- introdus in organism pe cale digestiva sau accidental, pe cale parenterala- provoaca o imbolnavire a intregului organism si in mod deosebit a parenchimului hepatic. Boala figureaza sub mai multe denumiri: hepatita infectioasa pentru hepatita cu virus A, si hepatita serica pentru hepatita cu virus B.Sub denumirea dehepatita virotica sau viralasunt cuprinse atat hepatitele cu virus A si B, cat si cele provocate de alte virusuri decat cel hepatic.In legatura cu calea de transmitere parenterala se vorbeste dehepatita de inoculare, hepatita de seringa sau posttransfuzionala, care nu trebuie confundata cu hepatita serica deoarece pe cale parenterala se poate transmite oricare dintre virusurile hepatice, nu numai virusul B.Cercetarile recente angloxaxone au demonstrat ca suntpatru forme de hepatita virala acuta: hepatita A

hepatita B

hepatita C

hepatita D

Pe baza criteriilor morfologice se deosebesc 2 forme orincioale de hepatita cronica: hepatita cronica agresiva (activa sau evolutiva)

hepatita cronicapersistenta

Hepatita cronica agresiva(activa), determina la nivelul ficatului inflamatie sronica, fibroza si atrofie usoara. Evolutiva urmeaza obisnuit unei hepatite virale acute, dar terenul joaca un rol foarte important .Tabloul clinic este in functie de activitatea procesului patologic. Uneori, evolutia este asimptomatica timp indelungat. Starea de nutritie este in general buna.In general, bolnavii se plang de astenie, oboseala, lipsa de energie, apetit diminuat, scaune neregulate. Hepatomegalia dureroasa, neteda si ferma, este obisnuita, splenomegalia mai rara, iar icterul nu apare decat cu ocazia puseelor de agravare.Durerile in hipocondrul drept sunt inconstante, dar la unii bolnavi sunt puternice, sugerand o colica biliara sau un ulcer. Angioamele stelare reprezinta un semn de agravare.Variatele manifestari sistemice (articulare, cutanate, cardiovasculare, febra, leucopenie, proteinurie moderata), atunci cand sunt prezente.Cand apare la tinere femei, hepatita cronica agresiva se insotestede:tulburari endocrine

amenoree, acnee

hirsutism, vergeturi

facies lunar.

Tabloul biologic este bogat:transaminazele, timolul cresc iar

celelalte teste de fluoculare sunt pozitive;

V.S.H., moderat crescuta;

tulburari de coagulare sunt prezente;

electroforeza arata hiposerinemie, cu hipergammaglobulinemie.

prezenta anticorpilor este martorul dezordinilor imunologice.

O forma clinica specifica izolata de MacKaz in 1956, estehepatita lupoida(identificata uneori cu H.C. hiperimunoglobulinica).Boala apare la femei tinere, la care icterul, subfebrilitatea si puseurile evoluutive sunt prezente. Amenoreea si manifestarile sistemice, se asociaza cu alte boli autoimune frecvente.

In timpul ultimilor ani, au fost descrise doua forme clinice dehepatita cronica agresivasi anume:a) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia negativ,care apare in principal la femeia tanara, are tabloul clinic foarte bogat iar cel biologic foarte alterat: transaminaza, anticorpi. Evolutia este spontana, intotdeauna spre exitus, care se produce prin insuficienta hepatica si, mai rar, cand ciroza s-a constituit, prin hemoragii digestive.b) hepatita cronica agresiva cu antigen Australia pozitiv, este mai frecventa la barbati, cu semne clinice mai discrete. Testelede explorare hepatica sunt mai putin perturbate. Unii autori descriu si ohepatita cronica cirogena, neadmisa in unanimitate.Hepatita cronica agresiva reprezinta modalitatea evolutiva cea mai frecventa a hepatitelor cronice iar in absenta tratamentului,duce la exitus in 80% din cazuri prin evolutie spre ciroza severa (ciroza postnecrotica), prin insuficienta hepatica sau hemoragii.Moartea apare in primii ani de evolutie a H.C.agresive severe, chiar in absenta cirozei, prin insuficienta hepatica.Evolutia se face in puseuri succesive, cu icter, si febra, secundara de obicei unor stresuri fizice sau infectii intrercurente. Apar stari comatoase sau precomatoase, adeseori reversibile. Alteori, evolutia este continua spre ciroza. Ascita preceda rar ciroza.Stabilizarea poate aparea dupa 1-2 ani de evolutie, fie cu normalizarea diferitelor examene biologice, fie cu persistenta hipergammaglobulinemiei si a gepatomegaliei.Evolutia cirogena (2 3 luni - 2 ani) s-ar constata la 1/3 din H.C. Alteori, evolutiaeste mai severa, conducand in 3 4 luni spre atrofie hepatica brutala.Hepatita cronica persistentaeste o boala benigna, care se vindeca intotdeauna fara sechele, in absenta oricarui tratament.Hepatita reactiva nespecifica (Popper)este un proces secundar unei afectiuni extrahepatice. A fost descrisa in tuberculoza tratata cu chimioterapice timp indelungat, in colita ulceroasa, poliartrita reumatoida, ulcer cronic si tulburari de nutritie, enterocolitele regionale, hemopatii maligne, anemia percinoasa ca reactie adversa medicamentoasa.Hepatita toxica medicamentoasasau puseurile de hepatita acuta virala au tabloul clinic bine delimit.

1.4. MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME)

Infectia cu virusul hepatic C (VHC) cauzeaza aceasta boala. Adeseori hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar are oinfectie cronica poate afecta ficatul iar dupa o perioada indelungata poate duce la ciroza sau cancer hepatic.In unele cazuri, persoanele cu ciroza sufera si de insuficienta renala, cancer hepatic. O complicatie frecventa a cirozei este hipertensiunea portala, care la randul ei provoaca anastomoze care permit sangelui sa evite trecerea prin ficat; acest lucru producand vene varicoase la nivelul esofagului, ce pot duce la sangerari pana la deces.Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele infectat prin administrarea de injectii intravenoase, folosirea echipamentului medical nesteril si transfuzii de sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu persoane infectate.

Semne si simptome:Hepatita C prezinta simptome acute la 15 % din cazuri. Cel mai adesea, simptomele sunt usoare si nespecifice. Simptomatologia specifica (ce apare in hepatita C cronica) presupune:hepatomegalie

splenomegalie

stelute vasculare

ginecomastie

scaderea apetitultui alimentar

oboseala

greata

varsaturi

durere in cadrul superior drept al abdomenului

durerile musculare si articulare

scxaderea in greutate

icter si prurit

Cele mai importante simptome sunt:icterul- simptom esential, desi exista si forme anicterice, rar este intens

(majoritateacazurilor evolueaza fara icter);hepatomegalia, uneori dureroasa la efort, este obisnuita (80%), fermitatea sa fiind conditionata de accentuarea fibrozei;

splenomegalia este mai putin frecventa, angioamele stelare, adesea precoce, apar in puseuri care coincid cu exacerbarea icterului, febra-inconstanta si moderata;

astenia care constrasteaza cu starea generala, de obicei bine pastrata;

anorexia, pierderea in greutate sau invers;

tulburari dispeptice biliare, pancreatice, duodenale etc. ce completeaza

tabloul;amenoreea apare de regula la femeia tanara, ameliorarea sa urmand

evolutia leziunilor hepatice;alteori apar semne de ciroza constituita; encefalopatie, hemoragii digestive;

in alte cazuri exista manifestari sistemice extrahepatice: atingei articulare

(artralgii sau aspect de poliartrita reumatoida), leucopenie.Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu pierdere in greutete, oboseala, dureri musculare, iritabilitate, greata, anorexie si icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2- 26 saptamani de la infectare):tegumente modificate datorita icterului si mai prezinta si prurit

nevoi afectate:

de a-si mentine temperatura corpului in limite normale prin schimbarea lenjeriei

de a misca si de a-si mentine posturile dorite

de a manca si de a bea in mod adecvat

de a dormi si de a se odihni

de a invata despre boala, regim, odihna.

astenie

cefalee

inapetenta

simptome pseudo-gripale

artralgii

mialgii

scadere usoara in greutate

Forma acuta a hepatitei C apare dupa 6luni de la infectare. Dupa inca 6 lunipersista virusul 6- 7 luni de le contact.Evolutiaeste insidioasacu astenie crescanda, tulburari digestive si, inconstant subicter. Examenele biologice (V.S.H., timol, tulburari de hemostaza, etc.Examenul clinic cecelereaza hepatomegalia. In cazuri exceptionale hepatita cronica se instaleaza fara semne clinice. Alte forme de debut sunt: icter recidivent, semne de ciroza constituita etc.In perioada de stare sunt prezente, in diferite grade (neobigatoriu toate), sindroamele excretobiliar, de hepatocitoliza, hepatotriv, de activare mezenchimsla si, uneori, chiar de hipertensiune portala.Forma acuta a hepatitei C se refra la primele 6 luni de la infectarea cuHVC. Interesant este ca mai putin de o treime dintre pacientii infectati exprima: simptome sespecifice precum: inapetenta, oboseala, durere abdominala, icter, simptome pseudo- gripale, simptome care rareori conduc la o diagnosticare corecta cu hepatita C persistente HVC pe o perioada mai lunga de 6 luni, implica o afectiune hepatica cronica.Ca si faza acuta, faza cronica este de asemenea asimptomatica, boala fiind de cele mai multe ori descoperita accidental.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE SPECIALITATE

Toate interventiile vizeaza:protejarea ficatului

sprijinirea regenerarii celulare hepatie

corectarea reactiilor inflamatorii si a altor dezechilibre functionale.

Interventii autonome:asigura un climat confortabil in salon

asigura repaus la pat-pentru perioada acuta a bolii (cat timp testele de

citoloza sunt crescute), dupa perioada acuta, repaus relativ incovalescenta, apoi reluarea treptata aactivitatiipozitia de clinostatism favorizeaza foarte mult circulatia sanguina la nivelul ficatului (favorizeaza vindecarea).

administreaza un regim bogat in lichide (ceaiuri, supe)

educa bolnavul sa aiba un regim usor hiposodat si explica importanta acestuia

cantareste zilnic bolnavul

noteaza zilnic diureza

asigura zilnic lenjerie de pat si de corp

aeriseste salonul

educa bolnavul sa schimbe lenjeria iri de cate ori este nevoie

maseaza zonele predispuse escarelor de decubit

evalueaza capacitatea de intelegere a bolnavului

aduce la cunostinta bolnavului informatii referitoare afectiunii sale dar si complicatiile acestei afectiuni

face educatie pentru prevenirea accidentelor,

verifica daca sunt respectate regulile de igiena

pune in legatura bolnavul cu alti bolnavi ce au aceiasi afectiun

protejeaza bolnavul de alte infectii, precum si limitareatransmiterii bolii:

izolarea bolnavului de obicei in spital cel putin 2 saptamani de la debutul bolii

observarea functiilor vitale

iau masuri pentru evitarea transmiterii unor infectii nosocomiale

ii da posibilitate bolnavului sa-si exprime nevoile,sentimentele, ideile, dorintele

invata bolnavul tehnici de relaxare si comunicare

antreneaz a bolnavul la diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate

faciliteaza vizitele apartinatorilor

pune in valoare calitatile bolnavului

asigura conditiile necesare pentru activitati recreative

fsciliteaza vizitele cercului de prieteni ai bolnavului fara a obosi prea mult

identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului

corectia deprinderilor daunatoare sanatatii

verifica daca bolnavul si-a insusit cunostintele aduse

linisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si natura

inerventiilorCa rol autonom, asistenta medicala poate utiliza aplicatii care au rol in imbunatatirea circulatiei la nivelul ficatului si au efect spasmolitic asupra vezicii si cailor biliare.

Interventii delegate:pregateste bolnavul pentru diverse examinari si il ingrijeste dupa examinare

in functie de starea bolnavului, asistenta il aseaza intr-o pozitie favorabila

acestuiapregateste psihic bolnavulin vederea oricarei tehnici de ingrijire

pregateste psihic bolnavul inaintea tehnicilor de recoltare si examinare

adninistreaza medicatia recomandata de medic

pregateste materialele necesare pentru paracenteza de necesitate

administreaza medicatiaprescrisa de medic:

Aspatofort 2f i.v. ora 8.00

Ranitidina 1x3/zi ora 6, 14, 20

Spironolactona 2x1/zi orele 8 si 20

Vitamina B1 f l

B6 f l adm. i.m. ora 12.00B12 f ladministreza medicatia (antibiotice) conform indicatiei medicului (Penicilina 2x5 000 000 ui)

se adreseaza calm pacientului si familiei, asigurandu-i ca echipa de ingrijire va face tot posibilul pentru o evolutie buna.

faciliteaza accesul parohului la patul bolnavului, pentru impacarea cu sine, avand in vedere solicitarea familiei si evolutia nefavorabila a cazului.

Se acorda impartasania.

Varsaturile se pot diminua prin:ingerare de cantitati mici (30- 60) de lichide reci, (ceai, siropuri diluate), la intervale de 30- 60 minute

observarea semnelor dedeshidratare

respectarea dietei

Asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaza prin:regim de fructe

zarzavaturi

la indicatia medicului clisme, laxative

administrarea medicamentelor la indicatia medicului:

-simptomatice (pentru combatereatulburarilor digestive: greturi, varsaturi)- lipotrope (hepatrotrope) metionina, silimarina, aspatofort (trofopar)-vitamine din grupul B; vitamina C; vitamina E; vitamina K(fitomenandion)in icter prelungit: coleretice, colebil, carbicol.

In cazul pacientilor cu afectiuni hepatice, Asistentei Medicale ii revine sarcina de a supraveghea si urmarii:culoarea scaunelor

aportul de lichide

culoarea si cantitatea de urina

greutatea corporala

formarea si disparitia edemelor

eventuale modificari de comportament

Tot asiatenta medicala este cea care efectueaza (la indicatia medicului) recoltarile de sange, urina,fecale, sucuri digestive si le trimite la laborator pentru efectuarea probelor functionale ale ficatului, pancreasului si vezicii biliare.

TRATAMENT:Tratamentul medicalTratamentul etiologicvizeaza cauzele inca active ale bolii.

Tratamentul igienico-dieteticconsta in repaus fizic prelungit si dieta.

TRATAMENT DE SPECIALITATETratamentul afectiunii hepaticeCare ca scop primar vindecarea adica

eradierea completa a virusului, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul secundar este de a opri evolutia catre ciroza si cancer hepatic, acolo unde vindecarea nu este posibila.Tratamentul cuprinde trei aspecte:

regimul- sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E

vaccinarea- impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si, anual, impotriva gripei, intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii

fatale;medicatia antivirala

interferon

Schema de tratament:durata este de 48 de saptamani, putand varia in functie de rezultateA. PEG alfa-2a (Pegazs 40 KD)

doza este independenta de greutatea corporala 180 ug/saptamanaB. PEG alfa-2a (PegIntron 12 KD)

doza este dependenta de greutateacorporala, administranduse 1,5 ug/kg corp/saptamanaC. Interferon standard- doza este de 3MU x 3/saptamana

ribavirina -prescrisa numai impreuna cu interferon

Schema de tratament:doza este dependenta de greutatea corporala

greutate mai mica de 65 kg doza este de 800 mg/zi

greutate cuprinsa intre 65-85 kg - doza este de 1000 mg/zi

greutate mai mare de 85 kg doza recomandata este de 1200 mg/zi

durata biterapiei depinde de evolutie, in mod normal durand 48 de saptamani. Tratamentul poate continua sau poate fi oprit in functie de raspuns.

Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina:a) nonsevere:- tuse- dispneede efort,- insomnie,- eruptie cutanata,- pruritb) severe:- anemie hemolitica-teratogenicitateMedicatia bolnavilorse face numai la indicatia medicului.

1.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATIIHepatita C est o afectiune aficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este transmis in principal prin sange in timpul transfuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat.Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati panain prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1.Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a hepatitei si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B . Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce o afectiune cronica intr-un procent mult mai mare: 80% ( comparativ cu doar 5- 10 % dintre cei infectati cu virusul B ) .Statisticile releva faptul ca peste 80 % dintre persoanele infectate cu virus hepatic C vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, dacaafectiunea ramane netratata, aproximativ o trime vor dezvolta ciroza hepatica in mai putin de 20 de ani de la infectare, o alta treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani de la infectarea cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este atat de lenta, incat este putin probabil sa dezvolte aceasta afectiune in timpul vietii.

Perioada de incubatie si de contagiuneVirusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si 180 de zile (mediu- 45 de zile). Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu manifesta nici un fel de simptome, iar putinii care totusi prezinta simptome, sunt rareori diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se intampla din cauza ca simptomele ce apar anorexie, oboseala, durere abdominala, icter, iritatii cutanate, manifestari pseudo- gripale sunt de obicei asociate cu alte afectiuni.Persoanele care sufera de hepatita C cronica prezinta un risc mai ridicat de evolutie catre ciroza si cancer hepatic.

MecanismulprincipalDebutul este variabil. De cele mai multe ori boala incepe cu tulburari dispeptice, uneori atribuite unor mese grele, care in fond nu fac decat sa accentueze o stare dispeptica existenta de cateva zile.Bolnavul se plange de inapetenta, greturi,uneori varsaturi, balonari postprandiale, modificari de scaun (contipatie sau diaree), se multe ori dureri epgastrice cu aspect de colica biliara.Alteori boala are un debut cu aspect gripal: cefalee,curbatura, fenomene catarale ale cailor respiratoriisuperioare.In alte cazuri, debutul se manifesta prin: artralgii, mialgii, lombalgii, uneori tumefieri articulare, febra imbracand un aspectreumatismal. Dar toate cestea pot sa lipseasca, primul simptom care atrage atentia bolnavului fiind icterul.Hepatita virala acuta evolueaza de obicei in 3 faze:

faza preicterica

faza icterica

faza de rezolutie

Faza preicterica are o durata de 3- 4 zile pana la 2 saptamani, rar pana la 4

saptamani si se manifesta cu unele semne aratate mai sus. Ele apar pe un fondde stare generala alterata: astenie, insomnie, cefalee, tulburari dispeptice, stare subfebrila (37,2- 37,5 gr). Pot exista dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta.In caeasta faza sunt descrise si alte manifestari:urticarie

herpes zoster

iritatii meningiene.

La examenul obiectiv, se poate constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul usor sensibil, eventual si o splenomegalie discreta.

Faza ictericadureaza in mod obisnuit 2- 3 saptamani, uneori o perioada

mai scurta, alteori se poate prelungii pana la 6- 8 saptamani. In ceasta faza simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar, apetitul revine, starea subfebrila dispare. Icterul se instaleaza repede, atingand maimul de intensitate in 3- 4 zile.Coloratia este galben- roscata, urina este hipocroma (colurica) iar unele scaune sunt usor decolorate (hipocolice) iar diureza scade sub 1000 ml putand ajunge pana la 500 ml. Pruritul si bradicardia sunt semne de crestere a sarurilor biliare in sange sunt moderate si elepersista doar daca este vorba de o forma de icter prelungit, colangiolitic. La examenul obiectiv, in afara de coloratia caracteristica, se mai poate constata o sensibilitate a ficatului.Examenele de laborator pun in evidenta o bilirubinemie crescuta 10-30mg % (raportul de bilirubina indirecta totala este 10- 25%) , in urina exista bilirubina si saruri biliare. Reactia cu timol se pozitiveaza: cresc gamaglobulinele,transaminazele sunt crescute si ele iar stereobilinogenul scade moderat.Faza de rezolutiese caracterizeaza, in primul rand, prin disparitia icterului.

Starea generala se imbunatateste si astenia dispare. Tulburarile dispeptice sunt atenuate, insa pot persista mai multe luni. La examenul clinic, ficatul poate sa apara normal. Laboratorulindica normalizarea bilirubinemiei si a urobilirogenuriei. Reactia cu timol poate ramane pozitiva mult timp (saptamani, luni). Probele indicatoare de hepatocitoliza se normalizeaza.Bolnavul este considerat vindecat in urmatoarele conditii: disparitia semnelor subiective (cu exceptia unui sindrom bilioduodenal), normalizarea morfologica a ficatului si disparitia hepatologiei de efort, normalizarea bilirubinemiei si disparitia urobilinogenuriei, cu revenirea capacitatii de munca. Punctia- biopsie este obligatorie dupa 6 luni de evolutie.PrognosticPrognosticuleste intotdeauna rezervat, seoarece 20 30 % din cazuri evolueaza catre ciroza metaicterica. Supravegherea V.S.H. Este indicata, deoarece valorile sale indica cel mai bine evolutia bolii.

Raspunsurile la tratament variaza in functie de genotip. Se obtine un raspuns sustinut la aproximativ 40-50 dintre pacientii cu genotipul 1 al VHC care au urmat un tratament de 38 de saptamani. Se obtine un raspuns sustinut in 70-80% dintre pacientii cu genotipurile 2 si 3 ale virusului HCV in urma unui tratament de 24 de saptamani.Aparitia unui cancer de ficat este posibila, de aceea depistarea sistemica a alfa- feto-proteinei se impune. In perioada icterica exista hiperbilirubinemie, transaminazele sunt crescute constant (TGC si TGP), fosfatazele alcaline sunt moderat crescute; hiposerinemia sub 3 g% si hipergamaglobulinemia peste 2 g% indica unprognostic rezervat.

EvolutiaEvolutiabolii este de lunga durata, considerandu-se ca timpul, mediul de ifectiesi pana la ciroza este de- 20 de ani, adeseori chiar mai mult. Evolutia depinde de prezenta si nivelulviremiei,genotipul viral, boli asociate, varsta , sexul. Remisia spontana este neobisnuita.Studii retrospective care au avut ca subiecti pacienti cu cancer hepatic si serologie pozitiva pentru virusul hepatitei C (HCV), au aratat ca acestia au primit sange in ultimii 30 de ani.Hepatita C a dus la cresterea fara precedent a interesuzlui pentru studiul mecanismului celular si molecular al fibrozei hepatice, in perspectiva identificarii efective a unor mijloace terapeutice, etiologice, patogenice si antifibrotice eficiente.Complicatiile si costurile financiare ale hepatitelor cu virusul hepatei C (HCV) se previzioneaza ca vor creste substantial in urmatorii ani datorita rezervorului imens de persoane infectate in populatia tanara. Patogenia, mecanismele imune au fost studiate de numeroase echipe de specialisti din intreaga lume.

Limitele biologice nu au fost inca atinse, dar probabil ca structurile genetice responsabile de raspunsul uman al organismului implicate in toate etapele procesulzui infectios (citoaderenta, patrunderea in celula , replicarea, deplasarea procesului patologic, severitatea bolii posibilitatea transmiterii la alti indivizi 9 sunt cele care fac diferenta.In urma infectiilor experimentale efectuate pe cimpanzei si a cercetarilor retrospective si a supraveghetorilor clinico-epidemiologice la persoanele infectate cu virusul hepatitei C, s-a constatat ca ARN-ul virusului hepatitei C poate fi detectat in plasma cateva zile mai tarziu dupa infectie, adesea cu 1-4 saptamani inainte de cresterea nivelului enzimelor hepatice.In mod uzualviremiaeste maxima in primele 8-12 saptamani de la momentul infectiei, apoi nivelul viremiei scade pana la o valoare constanta.In alte situatii ARN-ul HCV este nedectabil cateva luni de la infectie si ramane asa, iar in alte situatii este inconstant detectabil timpuriu, situatie in care persistenbta viremiei rareori depaseste 6 luni. In alte cazuri, valorile crescute cu interminenta ale viremiei sugereaza reinfectia, asa cum se intampla la utilizatorii de droguri intrvenos. ( Mendell pag. 1957).In ceea ce priveste evolutia naturala a infectiei cu virusului hepatitei C, statisticile sunt diferite. Dinre acestea am ales varianta prezentata de Ivan Gardini, in mamografia sa despre hepatita C, conform careia ciroza hepatica este o compliucatie a infectiei cronice cu virusului hepatitei C (HCV), acesta evolueaza lent in 20- 30 de ani, la 20- 30% dintrepersoanele infectate.Factorii care accelereaza evolutia hepatitei cronice cu virusului hepatitei C (HCV) spre ciroza sunt:varsta mai mare de 40 de ani in momentul infectiei

sexul masculin

consumul regulat de alcool

Pentru ca infectia cu HVC sa se extinda este necesar sa existe sursa de infectie, caile de transmitere si masa receptiva. Sursa de infectie este reprezentata de subiectul viremib(bolnavul/ donatorul de sange). Receptivitatea populatiei la infectie este generala avansand in vedere ca nu exista o vaccinare impotriva hepatitei C.Bolile ficatului sunt:hepatita virala (icterul)

colecistita

piatra la ficat

Complicatiileposibile sunt:ciroza hepatica

hepato-carcinomul

purpura

glomerulonefrita cu evolutie spre insuficienta renala cronica

alte boli autoimune (tiroidiene, cutanate)

Ciroza hepatica -Evolutia cirozelor este progresiva. Complicatiile cirozelor sunt: hemoragia digestiva superioara, encefalopatia hepatoportala. Cancerul hepatic- Sub denumireade cancer hepatic sunt cunoscute tumorile maligne ale ficatului: epiteliomul primitiv si secundar si sarcomul primitiv si secundar. Tumorile hepatice benigne, sunt rare, dupa, tesutul de origine pot fi parenchimatoase, mezenchimatoase.Evolutia tumorilehepatice benigne pot degenera.Macroscopic, cancerul hepatic poate imbraca trei forme: cancer masiv, cancer nodular si adenocancerul.Microscopic se disting doua varietati: carcinomul hepatocelular si carcinomul colangiocelular.Statisticele releva faptul ca peste 80% dintre persoanele infectate cu virus hepatic C, vor dezvolta hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane netratata, aproximativ o treime vor progresa catre ciroza in aproximativ 30 de ani de la infectare cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia spre ciroza este lenta, incat este putin probabil sa dezvolta aceasta afectiune in timpul vietii.

1.7.EDUCATIE PENTRU SANATATE

1. ingrijiri de prevenire primara

dobandirea obisnuintelor corectede eliminare

evitarea consumului de medicamente fara sfatul medicului

educarea atat a bolnavului cat si a familiei cu privire la evolutia si transmiterea bolii

2. ingrijiri de prevenire secundara

depistarea precoce a afectiunilor digestivesi dispensarizarea lor corect

tratamentul corect al acestor afectiuni dupa sfatul medicului

colaborarea bolnavului cu asistenta medicala si echipa de ingrijire

evitarea complicatiilor

3. ingrijiri de prevenire tertiara

reintegrarea in societate a individului cuafectiuni cronice

pentru dispensarizare corecta, pacientul va fi informat ca disparitia icterului si a celorlalte semne nu inseamna vindecare totala; refacerea ficatului necesita timp mai indelungat (2- 3 luni) si urmarirea se face timp de 6, 12 luni(clinic prin examene de laborator)

incurajarea bolnavului si a familiei de a pune intrebari despre boala si regimul alimentar

informarea bolnavului despre transmiterea bolii si a modului de prevenire pentru tipul de hepatita C

prevenire

Rolul asistentei medicale in educatia pentru sanatatecuprinde actiuni care au scopul de a promova sanatatea, de a ajuta persoana sa dobandeasca mai multa autonomie, de a asigura continuitatea ingrijirilor

din spital la domiciliu.creste stima de sine a unei persoane,pentru ca-i permite sa-si asume

responsabilitati mai mari fata de propria-i sanatate

Rolul asistentei medicale in procesul educational:sa respecte principiile educationale

sa tina cont de atitudinea bolnavului fata de faptul ca a reusit sa execute otehnica

sa stabileasca impreuna cu bolnavul obiectivele educationale

sa informeze atat bolnavul cat si familia date despre boala si cale de transmitere ale acesteia

sa incerce integrarea educatiei in procesul de ingrijire (de ex., educatia

sanitara in timpul efectuarii ingrijirilor igienice sau in timpul efectuariiunui pansament)sa respecte principiile educative.

GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ I

II.A. PLAN DE INGRIJIRESURSE :- PACIENTA: V.A.-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot,copii)-BILET DE IESIRE

DATE FIXE:-NATIONALITE: romana-RELIGIA: crestin ortodox- VIRSTA: 43 ani-SEX: feminin-STARE CIVILA: casatorita-CONDITII DE VIATA: Locuieste impreuna cu sotul sau si cei 2 copii aiacestora intr-ocasa cu 3 camere, in conditiisalubre.-DEFICIENTE: - NU

DATE VARIABILE: DOMICILIUL Rosiorii de Vede- CONDITII DE LOCUIT: bune- OCUPATIA: educatoare- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.

ISTORIC: spitalizari anterioare-SATISFACTIE SI INSATISFACTIE:-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.02.2015 15.02.2015 - SPITALULMUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.-Motive: HEPATITA C.-ULCER DUODENAL CRONIC.ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita interventie la nevoie: a manca si a bea, a se misca si a mentine o postura corecta, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva in scopul de a se realiza, a invata, a descoperii.

ANAMNEZA MEDICALA- Bolnava nu prezinta antecedente heredo colaterale. Prezinta hepatita C de circa1 an. Conditiile de viata si munca sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.

MOTIVELE INTERNARII: stare generala rea, inapetenta, astenie fizica, pierdere excesiva in greutate, hepatomegalie, pirozis, dureri in hipocondrul drept.

Bolnava V.A. cu veche suferinta hepatica se interneaza pentru: inapetenta, adinamie, dureri in regiunea cervicala si lombara, insotite de gingivoragii si dureri in hipocondrul drept.Obiectiv: se constata tegumentele palide, hepatosplenomegalie, abdomenmobil, dureros in epigastru.Dupa efectuarea anamnezei asistentei medicale, a rezultat ca pacienta necesita interventie la urmatoarele nevoi: a bea, a se misca, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva, a invata. Acest lucru a dus la intocmirea unui plan de ingrijiri care sa urmareasca si satisfacerea acestor nevoi.Cu privire la nevoia de a bea si a manca trebuie avut in vedere faptul ca asistenta medicala are responsabilitatea de a tine cont de apetitul bolnavei si de aceea ii asigura alimentatia pentru nevoile sale, ceea ce permite familiei sa aduca bolnavei mancare, tinandu-se astfel cont de obisnuintele si traditiile sale.Inapetenta si iritabilitatea au facut ca in primele zile bolnava sa refuze alimentatia, ca apoi, in urma discutiilor cu aceata,sa accepte regimul alimentar impus de boala.Gingivoragiile si senzatia de voma au influentat si ele intr-o oarecare masura alimentatia, dar tot in urma discutiilor de incurajare acestea sa au fost trecute pe un plan secundar. Reticenta manifestata de bolnava in efectuarea unor miscari fizice, datorata durerilor dorso-lombare si din hipocondrul drept, au disparut tot ca urmare a discutiilor privind activitatea fizica si rolul acesteia in mentinerea sau recastigarea conditiei fizice si a starii de comfort.Bolnava comunica eficient cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp teama ca boala de care sufera poate evolua spre ciroza. In vederea minimalizarii sau chiar disparitiei sentimentului de teama, precum si in scopul facilitarii indeplinirii in conditiileimpuse de spitalizare a unor roluri sociale.Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin intermediul carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la facilitarea contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia si alti vizitatori.Durerea si spitalizarea au dezvoltat un dezinteres in a indeplini activitati recreative, manifestat prin refuzul de a participa la vizionarea emisiunilor TV sau prin dezinteresul fata de emisiunile radio.In scopul gasirii unor mijloace eficiente pentru obtinerea unei destinderi fizice si psihice, s-a recurs la antrenarea in activitati cu scop de destindere psihica si diminuare a starii de anxietate, in urma carora bolnava accepta presa , vizioneaza emisiuni TV, audiaza radioul, croseteaza.Insuficienta cunoastere de catre bolnava a bolii, a masurilor de educatie pentru sanatate privind regimul de viata si munca al unui bolnav hepatic ne-a orientat spre materialele scrise (pliante, brosuri) discutand apoi pe marginea acestora.Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea unui bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav hepatic, regimul de viata si munca.PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 1

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

1.I.Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecavata1- 15 .I.

Nevoia estenormal satisfacuta. Torace normal conformat,sonoritate pulmonara prezenta, murmur vezicular prezent, fara raluri.A.V.= 80 b/ min T.A=130/80 mmllgR=19 resp/min

_Diminuarea expansiunii toracice datorita durerii durerii in loja renala dreapta.AnxietateSituatie de criza.Respiratieanevoioasa.Pacienta sa respire fara dificultate.

Masurarea si notarea in FO, R dimineata si searaAseaza bolnavulintr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratiaAeriseste salonul si umezeste aerul din incapere cu apa alcolizataAdministreaza tratatament:Piafen 1 fl 2/zi; No-spa 1 fl 2/zi; Pamicil 1 fl/ 12h; Diclofenac; Hidrocortizon 2tb/ziRespiratie anevoioasa la efort

II. Nevoia de a se alimenta si a se hidrata 1-3.I.

_Inapetenta ;HepatitaC;Ingestie de alimente nesatisfacand nevoileorganismului impuse inHepatitaC;Ulcer gastro-duodenalAlimentatia insuficienta in cantitate si calitate.Satisfacerea nevoilor cantitative si calitative privind aportul caloric si privind alimentatiaRegim alimentar normoglucidic si normoproteic, fara condimente si excitanteAdministrarea tratamentului: Aspatofort, Gluconat de Mg cu vit B6, Piafen, Fitomenandiona.Inapetenta. Abdomen mobil cu respiratia, suplu, elastic, dureri in hipocondrul drept.

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiective

InterventiiEvaluare

_

_cadrul restrictiilor privind regimul alimentar, gingivoragii_

__

__

4 8.I.

_Inapetenta ;Ingestie de alimentenesatisface nevoia organismului.Greata.HepatitaC;Proces inflamator gastro-duodenal.Alimentatia necorespunzatoare calitativ si cantitativ.Satisfacerea nevoilor cantitative si calitative privind aportul caloric si privind alimentatia.Regim alimentarconform statului de boala. Admi-nistrarea tratamentului: Arginina, Aspatofort, Propil, Silimarina, Piafen, Fitomenandiona, Dicarbocalm.Dureri in hipocondrul drept.Gingivoragii.

9.I.

_

InapetentaHepatitaC;Proces inflamatorgastro-duodenal.Alimentatia necorespunzatoare calitativ si cantitativ.Greturi.Alimentatia satisfasfacatoare d.p.d.v. cantitativ si calitativ.Combaterea senzatiei de greata.Regim alimentar conform statului de boala.Administrarea tratamentului: Aspatofort, Silimarina, Fitomenandiona, Dicarbocalm.Examenul gastro-duodenal. Tranzit esofagian normal. Stomac normal ca dimensiune, hipoton, hipokhinetic, cu pliuri, fete si curburi normale.

10-15.I._

InapetentaHepatitaC;Proces inflamatorgastro-duodenal.Alimentatia necorespunzatoare calitativ si cantitativ.Alimentatia satisfasfacatoare d.p.d.v. cantitativ si calitativ.Regim alimentar conform statului de boala. Administrarea tratamentului: Aspatofort, Silimarina, Fitomenandiona, Dicarbocalm, Facovit.Dispare senzatia de voma.Ameliorat clinic.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

III.Nevoia de a elimina1-15.I._Bolnava elimina in limite fiziologice pe toate caile._

__

_Se externeaza.

IV. Nevoia de a misca si a avea o buna posura1-3.I.

_Reticenta in a efectua miscari fizice.Dureri in regiunea cervicala, lombara, dureri in hipocondrul dreptPostura inadecvata.Refuza de a face activitati fizice.Postura si miscari eficienteAsigurarea confortuluiDureri cervico-dorso-lombare precum si in hipocondrul drept.

4-7.I._Reticenta in a efectua miscari fizice.Dureri in hipocondrul drept.Refuza de a face activitati fizice.Constientizarea bolnavei asupra unor posturi care diminueaza starea de discomfortAsigurarea confortuluiDureri in hipocondrul drept.

8-15.I.Bolnava sa se miste si sa-si mentina o postura adecvata_

__

Bolnava sa se miste si sa-si mentina o postura adecvataAsigurarea confortuluiStare generala mult ameliorata. Bolnava se externeaza.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

V. Nevoia de a dormi si a se odihni1- 15.I.Nevoie normal satisfacuta._

__

Bolnava sa-si mentina nevoia satisfacuta._

Bolnava se externeaza.

VI. Nevoia de a se imbraca si dezbraca1-10.I.Imobilizare la pat. Statut impusa de boala.Anxie-tate. Durere.Dureri in hipocondrul drept.Diminuarea durerii.Ca bolnava sa-si mentina nevoia satisfacuta.Ajutarea bolnavei in alegerea vestimentatieiDiminuarea durerii.

11-15.I.Nevoie normalsatisfacuta._

__

_

_Bolnava se externeaza.

VII. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale1-15.I.Nevoie normal satisfacuta.T d=36,8 CT s= 78 C

_

_

_

_

Monitorizarea in continuare a temperaturiicorporaleBolnava se externeaza.

VIII.Nevoia de a fi curat, ingrijit de a pastra tegumentele si mucoasele integre1-15.I.Tegumente si mucoase normal colorate.Bolnava isi acorda singura ingrijirile de igiena.

_

_

_

Bolnava sa-simentina tegumentele si mucoasele integre si curate

_Tegumente si mucoase integreBolnava se externeaza.

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

IX. Nevoia de a evita pericolele1- 8.I.

_Durere atroce in hipocondrul drept.Iritabilitate.Izolare BoalaLipsa de cunoasterea mijloacelor ajutatoareProces inflamator cervico-lombar si hepaticDurereInlaturarea starii de nelinisteAsigurarea conditiilor de microclimat corespunzatore;Masor si notez in F.O. Functiile vitale si vegetative = TA, P, R, T, diurezaRecoltare sange pentru analize:V.S.H.=30mm/h, 54mm/2h;Hb=10,50g%/ml;L=10000mm cubi;Ht=33%;Bilirubina= 0,79mg%;Glicemie= 0,83g la mieAcid uric= 3,2 mg la mie;T.G.P.= 62 UII;T.G.O.=48;Creatinina= 0,70%;Ex. urina-albumina absenta.Electroforeza:alfa= 48,3%, alfa 1=5%;alfa 2= 8,8%;beta= 10,1%;gama= 27,8%

9-12.I.

_Iritabilitate, teama de comlicatii

_DurereCombaterea durerii si anxietatiiSe reccolteaza Fv si TBP. Facilitarea contactului cu alti bolnavi cu evolutie favorabila si prezentare de informatii privind evolutia HepatiteiDurerile au scazut in intensitate. Se diminueaza starea de anxietate.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

13- 15.I.Nevoienormal satisfacuta.

_

_

_

_

_

Bolnava se externeaz

X. Nevoia de a comunica.1-15.I.Bolnava comunica eficient cu colegi de camera si cu apartinatorii

_

_

_Bolnava sa comunice eficient

_

Nevoie normal satisfacuta.Bolnava se externeaza

XI. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia1-15.I.Nevoie normal satisfacuta.

_

_

_Bolnava sa actioneze conform propriilor convingeri

_Bolnava se externeaza.

XII. Nevoiade a se realiza1-13.II._

Incapacitatea de a-si indeplini functiile legate de rolurile socialeSpitalizareDificultatea de a-si asuma rolurile socialeSe faciliteaza accesul familiei.Bolnava este ajutata sa-si mentina stima de sine.Bolnava esteajutata in reevaluarea capacitatii saleBolnava se considera in imposibilitatea de a-si asuma anumite roluri

14-15.I.Nevoie normal satisfacuta_

_

_Bolnava sa-si mentina stima de sine._Bolnava se externeaza

Nevoia fundamentalaElementede independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

XIII.Nevoia de a se recrea1-13.I._Dezinteres in a indeplini activitati recreativeStare de boalaSpitalizareDificultatea de a se recreaStimularea interesului in indeplinirea activitatilor recreativeInvestigarea mijloacelor recreative ce ar reprezenta interes pentru bolnavaBolnava prezinta dezinteres

14-15.I.Bolnava isi satisface nevoia conformstatului impus de boala si spitalizare

_

_

_

Bolnava sa se relaxeze corespunzatorBolnava devine mai interesata.Bolnava se externeaza.

XIV. Nevoia de a invata1-13.I.

_Lipsa decunostinte privind educatia pentru sanatate. Lipsa de cunostinte pentru boala.Lipsa de informatiiInsuficienta cunoastereFormarea unui bagaj de cunostinte despre educatia pentru sanatate.Discutii si sfaturi pentru bolnavaBolnava prezinta interes pentruacumularea de cunostinte

14-15.I.Bolnava prezinta interes pentru acumularea de cunostinte noi

_

_

_

Insusirea conduitei de viata si munca dupa spitalizareRecomandari:Evitareaefortului fizicDieta.regimRpBolnava si-a insusit recomandarile privind regimul de viata si munca cat si tratamentul medical. Bolnava se externeaza.

6.EXTERNAREA monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic

asigurarea unui climatcorespunzator in salon

administrarea tratamentului prescris de medic

asigurarea unei igiene riguroase

asigurarea unei alimentatii ADECVATE

asigurarea unor eliminari fiziologice

asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantuluiingesto-escretor

educatie pentru sanatate

pregatire fizica si psihica a bolnavului pentru investigatii

Evaluarea interventiilor constante:Am monitorizat functiile vitale

Am asigurat conditii optime in salon: T= 22 C, aer curat, bine luminat, fara zgomot, fara curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloramina.

Am explicat bolnavului/ei importanta unei igiene riguroase pentru a preveni complicatiile si suprainfectiile.

Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata fara cute pentru a nu produce escare de decubit

Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor.

Am asigurat alimentatia adecvata afectiunii sale, regim hiposodic, hipoproteic, normoglucidic, nu se va consuma bauturi carbogazoase si grasime.

Am asigurat eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului ingesto excreta

Am asigurat regim hidric corespunzator 2-3 l lichide / 24 ore.

Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice.Am administrat lichide in cantitate mare.

Am cantarit zilnic bolnavul/a.

Aminvatat bolnavul/a sa-si schimbe lenjeria de corp de cate ori e nevoie.

Am facilitat vizitele apartinatorilor

Am asigurat bolnavului/ei un climat confortabil.

Am facilitat bolnavului/ei vizitele familiei.

Am incurajat bolnavul/a sa efectueze activitatirecreative (citit crosetat,) .

Am insusit bolnavului/ei cunostinte despre boala.

Am pregatit bolnavul/a fizic si psihic pentru interventii si explorari.

In urma investigatiilor, a tratamentului medicamentos, a interventiilor autonome efectuate si a regimului alimentar starea bolnavului/ei se amelioreaza.Bilantul autonomiei functiilor vitale la externare:P = 72 pulsatii /minut T = 36, 5 T.A. =150/70R =16 respiratii/ minut

GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ II

II.B. PLAN DE INGRIJIRESURSE :- PACIENTUL: M.E.-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sot, copii)-DOSAR ANTERIOR: BILET DE IESIRE

DATE FIXE:- NATIONALITE: romana- RELIGIA: crestin ortodoxa- LIMBA VORBITA: romana-VIRSTA: 56ani-SEX: feminin-STARE CIVILA: casatorita-DEFICIENTE: - proteze- Instrumente ajutatoarISTORIC:spitalizari anterioare

DATE VARIABILE: DOMICILIUL Rosiorii de Vede-CONDITII DE LOCUIT: Locuieste impreuna cu sotul sau intr-o casa cu4 camere, in conditii bune.- OCUPATIA: casnica- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.

ISTORIC: spitalizari anterioare- MOTIVE: Hepatita C-SATISFACTIE - Da INSATISFACTIEE - Nu-SPITALIZAREA ACTUALA: 1.03.2015 08.03.2015 - SPITALULMUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnava necesita interventie la nivelul nevoilor a bea si a manca a elimina, a se misca, a dormi, a se odihni, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva, a invata si a descoperi.

ANAMNEZA MEDICALA - Bolnava nu prezinta antecedente heredo-colaterale. Prezinta hepatita C de circa 2 ani de zile. Conditiile de viata si munca sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.

Date Antropometrice:- A.H.C: fara importanta- A.F.P : menarha la 14 ani2 nastere la termen fara complicatii-A.P.P: apendicectomie la 19 aniBolnava M.E. Se interneaza pentru: inapetenta,astenie fizica, pierdere excesiva in greutate, stare generala alterata, pirozis,adinamie, dureri in hipocondrul drept, dureri in regiunea lombara si cervicala.In urma acestor simptome se prezinta la medicul de familie, unde i se face bilet de internare catre Spitalul Judetean. In urma investigatiilor facute la spital i se pune diagnosticul de hepatita cu virus C.Obiectiv: se constata tegumentele palide, abdomen mobil, dureros in hipocondrul drept. In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se stabileste diagnosticul de hepatita C.Au fost stabilite interventiile ce trebuiesc afectate in functie de nevoile bolnavei. Aceste nevoi se stabilesc cu ajutorul anamnezei asistentei medicale, iar in cazul de fata nevoile ce necesita interventie sunt: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a invata, a descoperi.Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o alimentatie care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in cadrul dietei impuse.Durerea in hipocondrul drept determina iritabilitatea bolnavei. In scopul combaterii durerii s-a administrat tratament medicamentos care a avut efect favorabil.Postura neadecvata, datorita durerilor din hipocondrul drept, balonarilor si anxietatii, ne-a determinat sa actionam, adica constientizam bolnava asupra unor posturi caresa-i diminueze starea de discomfort, precum si in vederea diminuarii durerii prin administrarea de antialgice. Aceste masuri au avut ca rezultat mentinerea in final a posturii normale de catre bolnava.Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresivaastenica din primele zile au condus bolnava spre o incapacitate de a dormi si a se odihni suficient, stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut. Bolnava comunica eficient cu semenii, exprimandu-si in acelasi timp teama ca boala de care suferapoate evolua spre ciroza.In vederea minimalizarii sau chiar disparitiei sentimentului de teama, precum si in scopul facilitarii indeplinirii in conditiile impuse de spitalizare a unor roluri sociale.Sa recurs la prezentarea unor materiale scrise si audio prin intermediul carora bolnava sa fie informata cu privire la evolutia bolii, dar si la facilitarea contactului cu alti bolnavi care sufera de aceiasi boala, cu familia si alti vizitatori.Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile privind educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca, precum si dieta hepatica au ca obiectiv informarea pacientei care prezinta o lipsa de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.Sfaturile si discutiile pe aceasta tema cu bolnava, urmaresc formarea unui bagaj cultural minim privind educatia pentru sanatate a unui bolnav hepatic, regimul de viata si munca. Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale (mama,sotie) datorita conditiilor dehabitat a necesitat facilitarea si mentinerea contactelor cu familia in vederea reancorarii bolnavei in unele roluri sociale si recapatarea increderii in sine. PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 2

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

I.Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecavata1- 8.II.

Nevoia estenormal satisfacuta. Torace normal conformat, sonoritate pulmonara prezenta,murmur vezicular prezent, fara raluri.A.V.= 80 b/ min T.A=130/80 mmghR=19 resp/min

_Diminuarea expansiunii toracice datorita durerii durerii in loja renala dreapta.AnxietateSituatie de criza.Respiratie anevoioasa.Bolnavasa respire fara dificultate.

Masurarea si notarea in FO, R dimineata si searaAseaza bolnava intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratiaAeriseste salonul si umezeste aerul din incapere cu apa alcolizata

Respiratie anevoioasa la effortRecoltare analize:V.S.H.=13 mm/h, 28 mm/2 h;Hb=12,48G%/ mlTymol=8/,4 UML;Glicemie=0,87T.G.P.=8,4 UIT.G.O.=34UI;Elecroforeza:

II. Nevoia de a se alimenta si a se hidrata 1-3.II.

_Inapetenta ;HepatitaC;Ingestie de alimente nesatisfacand nevoileorganismului impuse inHepatitaC;

Alimentatia insuficienta in cantitate si calitate.Satisfacerea nevoilor cantitative si calitative privind aportul caloric si privind alimentatiaRegim alimentar normoglucidic si normoproteic, fara condimente si excitanteAdministrarea tratamentului: Torecan 1 1f, Mecopar 3 tb/zi, Extraveral 2 tb/zi, Silimarina 3tb/zi.Inapetenta. Abdomen mobil cu respiratia, suplu, elastic, dureri in hipocondrul drept.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElementededependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

__

cadrul restrictiilor privind regimul alimentar__

__

_

4- 8.II.Bolnava se alimenteaza corespunzator dietei hepatice, asigurandu-si necesarul caloric si nutritiv

_

_

_

Satisfacerea nevoilor cantitative sicalitative privind aportul caloric si privind alimentatiaRegim alimentar normoglucidic si normoproteic, fara condimente si excitanteAdministrarea tratamentului: Torecan 1 1f, Mecopar 3 tb/zi, Extraveral 2 tb/zi, Silimarina 3tb/zi.Dureri in hipocondruldrept.

III. Nevoia de a elimina 1.II._Absenta scaunului timp de mai multe zileAlimentatie impusa de boalaconstipatieNormalizarea tranzitului intestinalHidratare orala( ceai, clisma evacuatoare)Dupa clisma se reia tranzitul intestinal

2-8.II.Bolnava elimina in limite fiziologice pe toate caile.__

__

_

Bolnava se externeaza.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

IV. Nevoia de a misca si a avea o buna posura1-4.II.

_

Dificultatea de a ramane in pozitie functionala. Pozitie neadecvata.Dureri in in hipocondrul drept, balonari, anxietratePostura inadecvataPostura si miscari eficiente. Constientizare bolnavei asupra unor posturi care diminueaza starea de confortAsigurarea confortuluiDureri in hipocondrul drept, ameteli.

4-8.II.Bolnava se misca si isi mentine o postura adecvata__

_

Bolnava sa se miste si sa-si mentina o postura adecvataAsigurarea confortuluiStare generala mult ameliorata. Pacienta se externeaza.

V. Nevoia de a dormi sia se odihni1- 15.II._

Cantitate necorespunzatoare de odihnaDurere, anxietate, stare axenico-depresivaIncapacitatea de a se odihni suficientOdihna si somn corespunzatorTratament: Torecam, Extraveral, Mecopar, SilimarinaBolnavase odihneste suficient

8.II.Nevoie normal satisfacuta.__

_Bolnava sa se miste si sa-si mentina nevoia satisfacuta_Bolnava se externeaza.

Nevoia fundamentalaElemente deindependentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

VI. Nevoia de a se imbraca si dezbraca1-7.II.Imobilizare la patStatut impus de boala.Anxietate , durereDureri in hipocondrul drept.Diminuarea dureriiCa pacienta sa-si mentina nevoia satisfacutaAjutarea bolnavei in alegerea vestimentatieiDiminuarea durerii

8.II.Nevoie normal satisfacuta.__

__

_ Bolnava se externeaza.

VII. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale1-8.II.Nevoie normal satisfacuta.T d=36,8 CT s= 78 C

_

_

_Ca bolnava sa-si mentina temperatura inlimite normaleMonitorizarea in continuare a temperaturii corporaleBolnava se externeaza.

VIII.Nevoia de a fi curat, ingrijit de a pastra tegumentele si mucoasele integre1-15.II.Tegumente si mucoase normal colorate.Bolnava isi acorda singuraingrijirile de igiena.

_

_

_Bolnava sa-si mentina tegumentele si mucoasele integre si curate

_

Tegumente si mucoase integreBolnava se externeaza.

Nevoiafundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

IX. Nevoia de a evita pericolele1- 8.II.

_Durere atroce in hipocondrul drept.Iritabilitate.Izolare BoalaLipsa de cunoasterea mijloacelor ajutatoareProces inflamator cervico-lombar si hepaticDurereInlaturarea starii de nelinisteAsigurarea conditiilor de microclimat corespunzatore;Masor si notez in F.O. Functiile vitale si vegetative = TA, P, R, T, diurezaRecoltare sange pentru analize:V.S.H.=30mm/h, 54mm/2h;Hb=10,50g%/ml;L=10000mm cubi;Ht=33%;Bilirubina= 0,79mg%;Glicemie= 0,83g la mieAcid uric= 3,2 mg la mie;T.G.P.= 62 UII;T.G.O.=48;Creatinina= 0,70%;Ex.urina-albumina absenta.Electroforeza:alfa= 48,3%, alfa 1=5%;alfa 2= 8,8%;beta= 10,1%;gama= 27,8%

9-12II.

_Iritabilitate, teama de comlicatii

_DurereCombaterea durerii si anxietatiiSe reccolteaza Fv si TBP.Facilitarea contactului cu alti bolnavi cu evolutie favorabila si prezentare de informatii privind evolutia HepatiteiDurerile au scazut in intensitate. Se diminueaza starea de anxietate.

NevoiafundamentalaElemente de independentaElementededependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

13- 15.II.Nevoie normal satisfacuta.___Bolnava sa aiba incredere in fortele proriile_Bolnava se externeaza.

X. Nevoia de a comunica.1-15.II.Bolnava comunica eficient cu colegi de camera si cu apartinatorii

_

_

_Bolnava sa comunice eficient

_Nevoie normal satisfacuta.Bolnava se externeaza

XI. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia1-15.II.Nevoie normal satisfacuta.

_

_

_Bolnava sa actioneze conform propriilor convingeri

_Bolnava se externeaza.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa dedificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

XII. Nevoia de a se realiza1-8.II.Nevoie normal satisfacuta.___Bolnava sa-si mentina stima de sine_Bolnava se externeaza.

XIII.Nevoia de a se recrea1-7.II.

_Dezinteres in a indeplini activitati recreativeStare de boalaSpitalizareDificultatea de a se recreaStimularea interesului in indeplinirea activitatilor recreativeInvestigarea mijloacelorrecreative ce ar reprezenta interes pentru bolnavaBolnava prezinta dezinteres

8.II.Bolnava isi satisface nevoia conform statului impus de boala si spitalizare___Bolnava sa se relaxeze corespunzator

_Bolnava devine mai interesata.Bolnava se externeaza.

XIV. Nevoia de a invata1-13.II.

_Lipsa de cunostinte privind educatia pentru sanatate. Lipsa de cunostinte pentru boala.Lipsa de informatiiInsuficienta cunoastereFormarea unui bagaj de cunostinte despre educatia pentru sanatate.Discutii si sfaturi pentru bolnavaBolnava prezinta interes pentru acumularea de cunostinte

14-15.II.Bolnava prezinta interes pentru acumularea de cunostintenoi___Insusirea conduitei de viata si munca dupa spitalizareRecomandari:Evitarea efortului fizicDieta.regimRpBolnava si-a insusit recomandarile privind regimul de viata si munca cat si tratamentul medical.Bolnava se externeaza.

GRILA PENTRU CULEGEREA DATELOR CAZ III

II C. PLAN DE INGRIJIRE

SURSE :- PACIENTUL: D.M.-ECHIPA DE SUSTINERE. Familia (sotie, copii)-BILET DE IESIRE

DATE FIXE:- NATIONALITE: romana- RELIGIA: crestinortodoxa-VIRSTA: 56 ani-SEX: masculin-STARE CIVILA: casatorit- DEFICIENTE: -NU

DATE VARIABILE:-DOMICILIUL Rosiorii de Vede, judetul Teleorman- CONDITII DE LOCUIT: bune- OCUPATIA: salariat- ECHIPA DE SUSTINERE: medic, asistenta.

ISTORIC: spitalizari anterioare- MOTIVE: Hepatita C.-SATISFACTIE: Da, INSATISFACTIEE: Nu.-SPITALIZAREA ACTUALA: 18.03.2015 28.03.2015 - SPITALULMUNICIPAL CARITAS, Sectia Boli infecto contagioase.

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE - Bolnavul necesitainterventie la nivelul nevoilor: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a dormi, a se odihni, a evita pericolele, a se ocupa cu ceva a invata si a descoperi.

ANAMNEZA MEDICALA -Bolnavul nu prezinta antecedente heredo-colaterale. Prezinta hepatita C de circa 1 an de zile. Conditiile de viata si munca sunt bune iar comportarea fata de mediu este normala.

Elemente fizice: RH- pozitiv Grupa sanguina B (III)

Date Antropometrice:- A.P.P: amigdalectomie la 25 de ani

BolnavulD.N. se interneaza pentru: dureri la nivelul hipocondrul drept, senzatie de voma, cefalee, cefalee, astenie fizica.In urma examenului clinic si al investigatiilor paraclinice se stabileste diagnosticul de hepatita C. Urmeaza apoi stabilirea investigatiilor ce stabilesc cu ajutorul anamnezei asistentei medicale, iar in cazul de fata nevoile ce necesita interventie sunt: a bea si a manca, a elimina, a se misca, a se ocupa cu ceva, a invata.Inapetenta impreuna cu regimul impus de boala au condus la o alimentatie insuficienta in cantitate si calitate, ceea ce ne-a determint sa aiguram o alimentatie care sa satisfaca necesarul de calorii si principii alimentare in cadrul dietei impuse de boala.Prin asigurarea unei alimentatii corespunzatoare, corelata cutratamentul medicamentos, s-a ajuns ca dupa cateva zile de spitalizare bolnavul sa aiba o alimentatie care sa asigure necesarul caloric si nutritiv, tinand cont de preferintele acestuia.Hidratarea orala, impreuna cu clisma evacuatoarie, care au avut caobiectiv normalizarea tranzitului intestinal, au facut sa dispara constipatia, bolnavul eliminand astfelpe toate caile, in limite fiziologice.Postura adecvata, datorata durerilor din hipocondrul drept, balonarilor si anxietatii, ne-a determinat sa actionam in vederea constientizarii bolnavaului. asupra unor posturi care sa-i diminueze starea de discomfort, precum si in vederea diminuarii durerii prin administrarea de antialgice. Aceste masuri au avut ca rezultat mentinerea posturii normale de catre bolnav.Tot durerea, alaturi de anxietae si starea depresiva astenica din primele trei zile au condus bolnavaul spre o incapacitate de a dormi si a se odihni suficient, stare care in urma aplicarii tratamentului a disparut, bolnavaul dormind si odihnindu-sesuficient.Aceeasi durere, impreuna cu lipsa de cunoastere determina instabilitatea bolnavului, afectandu-i astfel nevoia de a evita pericolele. Se mai adauga aici si teama acestuia ca boala sa poata evolua spre ciroza, bolnavului devine anxios si antrenand in acelasi timp personalul sanitar in discutie cu privire la evolutia bolii.Alturi de discutii, i se prezinta acestuia materiale scrise si se faciliteaza contactul cu bolnavi care au aceeasi afectiune si care au avut o evolutie favorabila.Dificultatea de a-si indeplini rolurile sociale datorita conditiilor de habitat a necesitat facilitarea si mentinerea contactelor cu familia in vederea reancorarii bolnavului in unele roluri sociale si recapatarea increderii in sine. Facilitarea intalnirilor cu bolnavi care au aceiasi afectiune, brosurile privind educatia pentru sanatate sfaturile privind regimul de viata si munca, precum si dieta hepatica au ca obiectiv informarea bolnavului care prezinta o lipsa de cunoastere a mijloacelor ce se pot folosi pentru mentinerea sanatatii.PLAN DE INGRIJIRE. CAZUL 3

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

.I.Nevoia de a respira si a avea o circulatieadecavata18- 28.III.

Nevoia estenormal satisfacuta. Torace normal conformat, sonoritate pulmonara prezenta, murmur vezicular prezent, fara raluri.A.V.= 80 b/ min T.A=130/80 mmghR=18 resp/min

_Diminuarea expansiuniitoracice datorita durerii durerii in lojarenala dreapta.AnxietateSituatie de criza.Respiratie anevoioasa.Pacienta sa respire fara dificultate.

Masurarea si notarea in FO, R dimineata si searaAseaza bolnavulintr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratiaAeriseste salonul si umezeste aerul din incapere cu apa alcolizata

Respiratie anevoioasa la effort Recoltare sange pentru analize:V.S.H.=18mm/h,38MM&/2H;Hb=13,48g%/ml;Glicemie= 0,90g la mieT.G.P.= 6,4 UI;T.G.O.=22;Electroforezaalfa= 52,3%, alfa1=7,1%;alfa 2= 87,1%;beta= 12,2%;gama= 21,3%

II. Nevoia de a se alimenta si a se hidrata 18-25.III.

_Inapetenta ;HepatitaC;Ingestie de alimente nesatisfacand nevoile organismului impuse inHepatitaC;

Alimentatia insuficienta incantitate si calitate.Satisfacerea nevoilor cantitative si calitative privind aportul caloric si privind alimentatiaRegim alimentar normoglucidic si normoproteic, fara condimente si excitanteAdministrarea tratamentului: Torecan 1 1f, Mecopar 3 tb/zi, Extraveral 2 tb/zi, Silimarina 3tb/zi.Inapetenta. Abdomen mobil cu respiratia, suplu, elastic, dureri in hipocondrul drept. Ecografie abdominala, ficat marit de volum, splina, rinichi, in limite normale

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

__ Cadrul restrictiilor privind regimul alimentar_____

2628.III.Bolnavul se amelioreaza corespunzator dietei hepatice, asigurandu-si necesarul caloric si nutritiv

_

_

_Satisfacerea nevoilor cantitative si calitative privind aportul de caloricsi privind alimentatiaRegim alimentar conform statului de boala.Administrarea tratamentului: Torecam 1f, Mecopar 3 tb/zi, Extraveral 2 tb/zi, Silimarina 3tb/zi.dureri in hipocondrul drept

III. Nevoia de a elimina18-21.III._Absenta scaunului timp de mai multe zileAlimentatie impusa de boalaconstipatieNormalizarea tranzitului intestinalHidratare orala( ceai, clisma evacuatoare)Dupa clisma se reia tranzitul intestinal

22-28.III.Bolnava elimina inlimite fiziologice pe toate caile.

_

_

_

_

_

Se externeaza.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElementededependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

IV. Nevoia de a misca si a avea o buna posura18 - 20.III.

_Dificultatea de a ramane in pozitie functionala. Poozitie neadecvata.Dureriin hipocondrul drept, balonari, anxietatePostura inadecvata.Refuza de a face activitati fizice.Postura si miscari eficiente. Constientizarea bolnavei asupra unor posturi care diminueaza starea de comfortAsigurarea confortuluiDureri in hipocondruldrept, ameteli.

21 - 28.III.Bolnava se misca si isi mentina o postura adecvata_

_

_Bolnavul sa se miste si sa-si mentina o postura adecvataAsigurarea confortuluiStare generala multameliorata. Bolnava se externeaza.

V. Nevoia de a dormi si a se odihni18 - 20.III._

Odihna corespunzatoareDurere, anxietate, stare axenico-depresivaIncapacitatea de a se odihni suficientOdihna si somn corespunzatorTratament: Torecanm, Mecopar Extraveral , Silimarina .Bolnava se externeaza.

21 - 28.III.Nevoie normal satisfacuta.__

_

Bolnavul sa-si mentina nevoia satisfacuta._

Bolnavul seexterneaza.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

VI. Nevoia de a se imbraca si dezbraca1-10.III.

_

Imobilizare la pat.Statut impusa de boala.Anxietete.Durere.Dureri in hipocondrul drept.Diminuarea durerii.Ca bolnavul sa-si mentina nevoia satisfacuta.Ajutarea bolnavei in alegerea vestimentatieiDiminuarea durerii.

11-15.III.Nevoie normal satisfacuta._

_

__

_Bolnavul se externeaza.

VII. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale1-15.III.Nevoie normal satisfacuta.T d=36,8 CT s= 78 C

_

_

_

Ca bolnavul sa-si mentina temperatura in limite normaleMonitorizarea in continuare a temperaturii corporaleBolnavul se externeaza.

VIII.Nevoia de a fi curat, ingrijit de a pastra tegumentele si mucoaseleintegre1-15.III.Tegumente si mucoase normal colorate.Bolnavul isi acorda singura ingrijirile de igiena.

_

_

_

Bolnavul sa-si mentina tegumentele si mucoasele integre si curate

_

Tegumente si mucoase integreBolnavul se externeaza.

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

IX. Nevoia de a evitapericolele1- 8.III.

Durere atroce in hipocondrul drept.Iritabilitate.Izolare BoalaLipsa de cunoasterea mijloacelor ajutatoareProces inflamator cervico-lombar si hepaticDurereInlaturarea starii de nelinisteAsigurarea conditiilor demicroclimat corespunzatore;Masor si notez in F.O. Functiile vitale si vegetative = TA, P, R, T, diurezaRecoltare sange pentru analize:V.S.H.=30mm/h, 54mm/2h;Hb=10,50g%/ml;L=10000mm cubi;Ht=33%;Bilirubina= 0,79mg%;Glicemie= 0,83g la mieAcid uric=3,2 mg la mie;T.G.P.= 62 UII;T.G.O.=48;Creatinina= 0,70%;Ex. urina-albumina absenta.Electroforeza:alfa= 48,3%, alfa 1=5%;alfa 2= 8,8%;beta= 10,1%;gama= 27,8%

9-12III.

_Iritabilitate, teama de comlicatii

_DurereCombaterea durerii si anxietatiiSe reccolteaza Fv si TBP. Facilitarea contactului cu alti bolnavi cu evolutie favorabila si prezentare de informatii privind evolutia HepatiteiDurerile au scazut in intensitate. Se diminueaza starea de anxietate.

Nevoia fundamentala

Elemente de independentaElemente dedependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

IX. Nevoia de a evita pericolele1- 8.III.

_Durere atroce in hipocondrul drept.Iritabilitate.Izolare BoalaLipsa de cunoasterea mijloacelor ajutatoareProces inflamator cervico-lombar si hepaticDurereInlaturarea starii de nelinisteAsigurarea conditiilor de microclimat corespunzatore;Masor si notez in F.O. Functiile vitale si vegetative = TA, P, R, T, diurezaRecoltare sange pentru analize:V.S.H.=30mm/h, 54mm/2h;Hb=10,50g%/ml;L=10000mm cubi;Ht=33%;Bilirubina= 0,79mg%;Glicemie= 0,93g la mieAcid uric= 4,2 mg la mie;T.G.P.= 72 UII;T.G.O.=58;Creatinina= 0,80%;Ex.urina-albumina absenta.Electroforeza:alfa= 58,3%, alfa 1=6%;alfa 2= 98%;beta= 11,1%;gama= 29,8%

9-12III.

_Iritabilitate, teama de comlicatii

_DurereCombaterea durerii si anxietatiiSe reccolteaza Fv si TBP.Facilitarea contactului cu alti bolnavi cu evolutie favorabila si prezentare de informatii privind evolutia bolii.Durerile au scazut in intensitate. Se diminueaza starea de anxietate.

Nevoia fundamentalaElemente de independentaElementededependentaSursa de dificultateDiagnostic de nursingObiectiveInterventiiEvaluare

13- 15.III.Nevoie normal satisfacuta.___Bolnavul sa aiba incredere in fortele proriile_Bolnavul seexterneaza.

X. Nevoia de a comunica.1-15.II.Bolnavul comunica e