HARTA RESURSELOR României. În câţi

ani se vor termina rezervele de gaze naturale,

petrol şi cărbune

Publicat la: 30.12.2013 10:08 Ultima actualizare: 31.12.2013 11:02

http://www.gandul.info/financiar/harta-resurselor-romaniei-in-cati-ani-se-vor-termina-

rezervele-de-gaze-naturale-petrol-si-carbune-

11748644?utm_source=Facebook&utm_medium=Cross&utm_campaign=Prosport

Rezervele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de

petrol pentru 19 ani. În ceea ce priveşte cărbunele, în actualele condiţii de producţie, în 9 ani

rezervele vor fi aproape terminate.

Potrivit unui studiu BP, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât

în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătăţit.

Pe de altă parte, România are în exploatare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la

alabastru, ape geotermale şi naturale şi până la minereuri auro-argentifere, cuarţ, calcar,

marmură, lignit şi minereuri de molibden sau de uraniu, reiese din datele de la Agenţia Naţională

pentru Resurse Minerale (ANRM).

Judeţul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse

minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice şi

auro-argentifere. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de

resurse naturale. De altfel, Hunedoara şi Alba sunt singurele judeţe din România unde există

minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice şi auro-argentifere.

Clujul se situeză pe a treia poziţie, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la

gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial şi de construcţii.

La polul opus, cele mai sărace judeţe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru

care ANRM a eliberat licenţe de exploatare se numără judeţul Vaslui, în subsolurile căruia se

află argilă comună şi Vrancea, Călăraşi şi Dolj, care au doar nisip şi pietriş, după cum reiese din

datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Resursele naţionale, în continuă scădere

Rezervele naţionale de ţiţei şi gaze naturale sunt în continuă scădere, potrivit estimărilor Agenţiei

Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) care se regăsesc în Strategia energetică pentru

2011-2035.

Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale în România până în anul 2020 -

Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM):

Un studiu al BP realizat în acest an arată că rezervele de gaze naturale ale României mai ajung

pentru o perioadă de 9,3 ani, iar cele de petrol pentru 19 ani, iar cele de cărbune, timp de 9 ani, în

actualele condiţii de producţie,

Spre comparaţie, Polonia are rezerve de gaze naturale estimate să îi ajungă timp de 28,3 ani,

Norvegia pentru 18,2 ani, iar Germania pentru 6,1 ani. Arabia Saudită are rezerve pentru încă 80

de ani, în ritmul actual de producţie, relevă studiul citat.

Rezervele de gaze naturale ale României au scăzut de la 0,5 trilioane de metri cubi (500 miliarde

de metri cubi) la sfârşitul anului 1992, la 0,3 trilioane de metri cubi la sfârşitul anului 2002 şi la

0,1 trilioane metri cubi la finele anului 2012, relevă studiul BP.

Cât timp ajung rezervele estimate de gaze naturale:

Polonia - 28,3 ani

Norvegia - 18,2 ani

Olanda - 16,3 ani

Romania - 9,3 ani

Italia - 7 ani

Germania - 6,1 ani

Marea Britanie - 6 ani

Danemarca - 5,9 ani

Arabia Saudită - 80,1 ani

Kazakhstan - 65,6 ani

Azerbaidjan - 57,1 ani

Federatia Rusă - 55,6 ani

Ucraina - 34,6 ani

Uzbekistan - 19,7 ani

Canada - 12,7 ani

SUA - 12,5 ani

Sursa studiu BP

Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM, este de părere că singura soluţie pentru România o

reprezintă descoperirea de noi resurse de gaze naturale.

„Dacă ne limităm la exploatarea rezervelor omologate de gaze naturale pe care le avem, probabil

că nu le vom termina în 10 ani, dar acestea vor descreşte foarte repede, de la an la an. Singura

soluţie este descoperirea de noi rezerve. Exploatarea de gaze naturale s-a făcut la nivel relativ

constant în ultimii ani datorită aplicării unor tehnologii noi la vechile sonde”, a declarat pentru

gândul Alexandru Pătruţi, fost preşedinte al ANRM.

Producţia de gaze naturale din România a scăzut în ultimii 10 ani cu 17%, de la 13,2 miliarde

metri cubi în 2002, la 10,9 miliarde metri cubi în 2012.

În 2014 producţia internă de gaze naturale este estimată la 10,6 miliarde de mc, acelaşi volum

fiind preconizat şi în 2015, conform estimării autorităţii de reglementare în domeniu, menţionate

în Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-

2020.

Consumul de gaze naturale din România, în ultimii 10 ani, a scăzut cu 21%.

„În ceea ce priveşte consumul de gaze naturale, este de aşteptat ca acesta să crească uşor până în

anul 2015. După anul 2015 raportul între importuri şi producţia internă se va inversa, pe fondul

epuizării treptate a rezervelor interne de gaze naturale”, se arată în Strategia energetică a

României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020.

În timp ce în 2002 România consuma 17,2 miliarde metri de gaze naturale, în 2012 consumul a

scăzut la 13,5 miliarde metri cubi.

În România, gazele naturale sunt produse în proporţie de 98% de două companii, Romgaz şi

Petrom în timp ce restul de 2% este reprezentat de alte companii. Aproximativ 62,5% din totalul

producţiei naţionale este extrasă pe teritoriul judeţului Mureş.

Gândul a scris recent că România are în prezent 59 de acorduri de concesiune petrolieră pentru

perimetre de explorare, dezvoltare sau exploatare, acorduri aflate în diferite stadii şi care

presupun atât căutarea şi extragerea de ţiţei cât şi de gaze naturale. Dintre acestea, 10 perimetre

sunt operate de companii americane sau cu acţionariat american, două de o companie controlată

de gigantul rus Gazprom şi alte două în parteneriat româno-americano-rusesc.

Scopul atribuirii acestor acorduri este, potrivit autorităţilor, atingerea independenţei energetice,

în contextul în care România importă de la Gazprom circa 20% din necesarul de consum la

preţuri mai puţin avantajoase decât alte state din regiune.

Rezervele cunoscute de petrol ale României ajung pentru 19 ani

Cât priveşte rezervele rezervele cunoscute de petrol ale României, acestea erau, la finele anului

1992, de 1.200 milioane de barili, iar la finele anului 2012 au ajuns la 600 de milioane de barili.

Cantitatea este estimată că s-ar termina în decurs de 19,1 ani, în actualele condiţii de rpoducţie,

potrivit studiului BP.

La nivel mondial, rezervele cunoscute de petrol au crescut faţă de acum 20 de ani. Ele s-au

majorat de la 1.039 mii de milioane de barili în 1992, la 1.668 mii de milioane de barili în 2012.

Rezervele de ţiţei de la nivel mondial mai ajung, în actualele condiţii de producţie, pentru o

perioadă de 52,9 ani.

Cât timp mai ajung rezervele cunoscute de petrol (mii de milioane de barili):

România – 19,1 ani

Danemarca - 9,7 ani

Italia – 33,7 ani

Kazakhstan – 47 ani

Norvegia – 10,7 ani

Federaţia Rusă – 22,4 ani

Marea Britanie – 8,8 ani

Kuweit – 88,7 ani

Sursa raport BP

Rezervele de cărbune ne ajung 9 ani

România mai are rezerve cunoscute de cărbune de 291 de milioane de tone, care ne mai ajung

pentru o perioadă de 9 ani, în actualele condiţii de producţie, potrivit studiului BP. Spre

comparaţie, Bulgaria mai are rezerve cunoscute de cărbune de 2.366 de milioane de tone,

suficiente pentru 72 de ani.

Cât timp mai ajung rezervele de cărbune

România – 9 ani

Bulgaria – 72 de ani

Cehia – 20 ani

Germania – 207 ani

Grecia – 50 ani

Ungaria – 179 ani

Polonia – 40 ani

Federaţia Rusă – 443 ani

Ucraina – 384 ani

SUA – 257 de ani

sursa raport BP

În scenariile Agenţiei Internationale pentru Energie, consumul de cărbune în UE se va reduce

anual cu 2,5%, până în anul 2035, "ceea ce reflecta politicile Uniunii privind reducerea

emisiilor", se arată în Strategia industriei miniere pentru 2012-2035.

România, pe locul 35 în topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur

România are zăcăminte totale de aproape 310 tone aur şi pe peste 1.300 tone argint.

România se află pe locul 35 în top 40 mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur la

băncile centrale, cu o rezervă de aur de 103,7 tone.

Topul mondial al ţărilor cu cele mai mari rezerve de aur deţinute oficial are pe prima poziţie

Statele Unite ale Americii, care aveau, în septembrie 2013, o cantitate de 8.133 tone de aur,

reprezentând 72% din totalul rezervelor lor, Germania - 3.390 tone aur (69% din total), Italia –

2.451 tone aur (67%), Franţa – 2.435 tone (66%), China – 1.054 tone aur (1%), Elveţia – 1.040

tone aur (9%).

În ceea ce priveşte minereurile auro-argentifere din subsolurile României, la începutul anului

2011 acestea erau estimate la 760 de tone, potrivit Strategiei industriei miniere pentru perioada

2012-2035.

În România, cele mai importante cantităţi de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în aşa-numitul

patrulater aurifer. Este vorba de o zonă din Munţii Apuseni, care cuprinde minele din zona Roşia

Montană, Bucium, Baia de Arieş, Almaş, Brad şi Săcărâmb. După închiderea minelor de aur,

înainte de aderarea României la UE, România nu a mai extras nici un gram de aur.

Existenţa resurselor de gaze de şist din România nu poate fi decât presupusă

Rezervele de gaze de şist ale României sunt estimate la 1.444 miliarde metri cubi, ceea ce

înseamnă că, pe baza unui consum mediu anual de 14 miliarde metri cubi, pot asigura autonomia

ţării timp de 100 de ani, se arată într-un un studiu al Agenţiei americane pentru informaţii din

sectorul energiei (EIA). România ocupă locul al treilea în UE în funcţie de rezervele de gaze de

şist , după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi Franţa (3.879 miliarde metri cubi). Europa în

total, exceptând Rusia şi Ucraina, ar deţine rezerve de gaze de şist de 13.308 miliarde metri cubi,

susţine EIA.

Radu Dudău, director executiv al Centrului Român al Energiei, este de părere că existenţa

rezervelor de gaze de şist în România lor nu poate fi decât presupusă, până să se realizeze o

actvitate de explorare.

"Putem doar presupune. Avem doar un model geologic care arată că e o probabilitate. Estimările

geologice ne arată că acest tip de resurse e larg răspândit in lume. Ele se bazează pe un calcul de

similaritate cu ceea ce s-a intâmplat în SUA", a declarat recent Radu Dudău, director executiv al

Centrului Român al Energiei. adăugând că în prezent în lume există doar două ţări care produc

gaze de şist - SUA şi Canada - iar în mai multe state, printre care Polonia, "au loc foraje la nivel

de pilot".

Topul judeţelor cu cele mai multe resurse minerale

Judeţul care are cel mai mare număr de resurse minerale este Bihor, cu 22 de tipuri de resurse

minerale, între ele aflându-se ape minerale plate, minereu de molibden, minereuri polimetalice şi

auro-argentifere. Pe locul al doilea se află judeţul Hunedoara, unde se exploatează 21 de tipuri de

resurse naturale. De altfel, Hunedoara şi Alba sunt singurele judeţe din România unde există

minereuri auro-argentifere. În Bihor se găsesc minereuri polimetalice şi auro-argentifere.

Clujul se situeză pe a treia poziţie, având 15 feluri de resurse minerale, de la nisip silicios, la

gips, ape minerale terapeutice până la andezit industrial şi de construcţii.

La polul opus, cele mai sărace judeţe din punct de vedere al tipurilor de resurse minerale pentru

care ANRM a eliberat licenţe de exploatare se numără judeţul Vaslui, în subsolurile căruia se

află argilă comună şi Vrancea, Călăraşi şi Dolj, care au doar nisip şi pietriş, după cum reiese din

datele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Licenţe şi permise de exploatare pentru resurse minerale:

Alba: nisip şi pietriş, gresie, andezit, dacit industrial şi de construcţii, argilă comună, clacar,

minereu de cupru, minereuri auro-argentifere, sare gemă

Arad: nisip şi pietriş, andezit, calcar industrial şi de construcţii, granit, bazalt, diabaz, cuarţit

pentru construcţii, nisip şi pietriş, ape minerale naturale, argilă comună, diorit

Argeş: argilă comună, nisip şi pietriş, calcar, gips,

Bacău: nisip şi pietriş, gresie, micasist, sare gemă.

Bihor: ape geotermale, ape minerale naturale plate, ape minerale terapeutice, argilă comună,

argilă refractară, calcar, calcar cu brucit, dolomită, gresie, nisip, granodiorit, amfibolit, gnais,

nisip şi pietriş, marmură, marna, minereu cu bismut, minereu cu wolfram, minereu cu molibden,

minereu polimetalic, minereuri polimetalice şi auro-argentifere

Bistriţa-Năsăud: nisip şi pietriş, dacit, arglă comună, andezit, diorit, ape minerale naturale,

marmură,

Brăila: nămoluri terapeutice

Botoşani: calcar industrial şi de construcţii, nisip şi de pietriş, turbă, nisip silicios

Braşov: bazalt, nisip şi pietriş, ape minerale naturale, argilă comună, calcar industrial,

granodiorit,

Buzău: nisip şi pietriş, argilă comună, diatomită, calcar

Călăraşi: nisip şi pietriş.

Caraş Severin: nisip şi pietriş, granit, calcar ornamental, calcar industrial, granit pentru

construcţii, gresie cuarţoasă, andezit, diorit, gnais, marmură, ape minerale naturale, ape

termominerale, cărbune brun, minereu de cupru, nisip silicios, tufuri

Cluj: dacit, nisip şi pietriş, granit, calcar ornamental, granodiorit industrial, tufuri, calcar

industrial, gresie cuarţoasă, nisip silicios, andezit, dacit instridtial, granodiorit, amfibolit, granit,

ape minerale, argilă comună, gips, nămoluri terapeutice, nisip caolinos, feldspat, produs rezidual

minier, sare gemă

Constanţa: şisturi verzi, nisip şi pietriş, produs rezidual minier, argilă comună, calcar industrial,

şisturi cristaline, nisip silicios, dacit industrial, gips, grandiorit, nisip caolinos, nisip cuarţos, ape

minerale, argilă caolinoasă, dolomită, Loess, şisturi verzi

Covasna: nisip şi pietriş, andezit, argilă comună, ape balneoterapeutice şi dioxid de carbon, ape

minerale naturale, gresie

Dâmboviţa: nisip şi pietriş, ape minerale terapeutice, argilă comună, calcar gips, gresie, marna.

Dolj: nisip şi pietriş

Galaţi: argilă comună, nisip şi pietriş

Giurgiu: nisip şi pietriş

Gorj: nisip şi pietriş, granit, argilă comună, granit pentru construcţii, aoe minerale terapeutice,

calcar, lignit.

Harghita: andezit ornamental, andezit industrial, nisip şi pietriş, ape balneoterapeutice şi dioxid

de carbon, ape minerale naturale, sare gemă, travertin

Hunedoara: calcar industrial, argilă comună, produs rezidual minier, aur din aluviuni, nisip şi

pietriş, gnais, bazalt, andezit, dolomită, ape balneterapeutice, ape minerale naturale. bentonită,

cuarţ, huilă, gips, calcit, mineruri auro-argentifere, travertin.

Ialomiţa: nisip şi pietriş, nămoluri terapeutice, loess

Iaşi: nisip şi pietriş, ape minerale naturale necarbogazoase, argilă comună

Ilfov: nisip şi pietriş

Maramureş: nisip şi pietriş, gresie, aur din aluviuni, andezit, diabaz, dolomită, ape minerale

naturale, argilă comună, bentonită, calcar, marmură, produs rezidual minier

Mehedinţi: nisip şi pietriş, serpentinit, bazalt, granit, calcar, ape termominerale, ardezie, lignit,

namăluri terapeutice, serpentinit

Mureş: nisip şi pietriş, argilă comună, andezit instrustrial şi de construcţii, ape minerale naturale,

nămoluri sapropelice

Neamţ: nisip şi pietriş, gresie ape minerale naturale, calcar, marna, minereu de uraniu

Olt: nisip şi pietriş

Prahova: nisip şi pietriş, gips, nisip silicios, sare gemă, calcar, diorit, gips, micasist, tufuri

industriale

Sălaj: alabastru, anhidrit, argilă comună, micasist, calcar ornamental, nisip şi pietriş

Satu Mare: nisip şi pietriş, andezit, ape geotermale, argilă comună, bentonită, perlit,

Sibiu: nisip şi pietriş, gnais, amfibolit, ape minerale terapeutice, argilă comună, marmură.

Suceava: gresie, nisip şi pietriş, calcar industrial şi de construcţii, turbă, diorit, andezit, ape

minerale naturale, argilă comună, dolomită, sare gemă

Teleorman: nisip şi pietriş,

Timiş: diorit, bazalt, andezit, nisip şi pietriş, şisturi verzi, andezit industrial, şisturi cristaline,

amfibolit, ape minerale naturale, argilă refractară, bazalt, nisip silicios,

Tulcea: granit pentru construcţii, calcar, dolomită, amfibolit, porfir, diabaz, şisturi cristaline,

granit pentru construcţii, grandiorit, gresie.

Vaslui: argilă comună

Vâlcea: nisip şi pietriş, amfibolit, granit, ape geotermale, ape minerale naturale, ape minerale

terapeutice, calcar, lignit, feldspat, sare gemă, tufuri industriale

Vrancea: nisip şi pietriş.

Vezi aici lista permiselor de exploatare active pentru resursele minerale

Pe de altă parte, resursele de hidrocarburi ale României se află în general localizate în judeţele

din centrul şi sudul României.