horaŢiu popa-bota geografiescoala95.ro/wp-content/uploads/2020/05/a-doua... · fig. 1 harta...

52
Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană. MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII HORAŢIU POPA-BOTA GEOGRAFIE Modulul 2 Probleme geografice: cauze, efecte și soluţii Ghidul elevului Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” Programul „A doua șansă”

Upload: others

Post on 22-Oct-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

    MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

    HORAŢIU POPA-BOTA

    GEOGRAFIEModulul 2Probleme geografice: cauze, efecte și soluţii Ghidul elevului

    Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

  • PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

    CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

    Capitolul I. Organizarea spaþiului geografic . . . . . . . . . . . . . . . . 71. Organizarea naturalã a spaþiului geografic . . . . . . . . . . . . . 82. Organizarea antropicã a spaþiului geografic . . . . . . . . . . . 10

    Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

    Capitolul II. Procese geomorfologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131. Alunecãrile de teren ºi curgerile noroioase . . . . . . . . . . . 142. Prãbuºirile ºi surpãrile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

    Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

    Capitolul III. Fenomene climatice ºi hidrologice extreme . . . . 191. Furtuni ºi tornade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202. Inundaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 223. Efectul de serã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

    Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

    Capitolul IV. Degradarea calitãþii mediului . . . . . . . . . . . . . . . 271. Despãdurirea ºi deºertificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282. Degradarea calitãþii solurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

    Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

    Capitolul V. Procese geodemografice cu implicaþii în organizarea spaþiului geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

    1. Suprapopularea ºi subpopularea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 342. ªomajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

    Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

    Capitolul VI. Probleme globale contemporane . . . . . . . . . . . . . 391. Dezvoltarea durabilã ºi problema deºeurilor . . . . . . . . . . 402. Problema transportului urban . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423. Conflictele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444. Marile ansambluri economice

    ºi geopolitice ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

    Mic dicþionar de termeni întâlniþi în geografie . . . . . . . . . . . . . 49Index . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

  • PROBLEME GEOGRAFICE: CAUZE, EFECTE ȘI SOLUŢII

    Introducere

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI4

    Acest ghid a fost elaborat pentru elevii din cadrulprogramului „A doua ºansã”.

    La elaborarea acestei lucrãri am pornit de lapremisa cã fiecare elev posedã o bazã de cunoº-tinþe variate (cunoºtinþe declarative, cunoºtinþeprocedurale, atitudini ºi competenþe), repre-zentate mental prin diverse modalitãþi. Pe acestfundament deja existent, se pot clãdi noi cu-noºtinþe, de data aceasta cu aplicabilitate înviaþa cotidianã. În acest fel, ceea ce vei învãþa lageografie în modulul intitulat „Problemegeografice: cauze, efecte ºi soluþii” va fi util ºiaccesibil pentru toatã lumea.

    Prin parcurgerea acestui modul, vei dobândio serie de competenþe cu aplicabilitate practicã,indinspensabile vieþii cotidiene, în concordanþãcu necesitãþile vieþii moderne. Dupã parcurgereamodulului, vei putea înþelege mai uºor anumiteprocese ºi fenomene geografice.

    Realizarea competenþei generale „Organiza-rea spaþiului geografic”, pe care, în mod normal,va trebui sã o dobândeºti pânã la sfârºitul acestuimodul, este posibilã prin intermediul a patrucompetenþe specifice:

    – Analiza fenomenelor ºi a proceselorgeografice;

    – Cunoaºterea mecanismelor de producere,prevenire ºi combatere a proceselor ºi afenomenelor geografice cu efecte negative;

    – Explicarea fenomenelor ºi a proceselorgeografice;

    – Gãsirea de soluþii pentru prevenirea ºicombaterea proceselor ºi a fenomenelorgeografice cu efecte negative.

    Pentru acest modul au fost gândite ºase tememajore:

    1. Organizarea spaþiului geografic;2. Procese geomorfologice;3. Fenomene climatice ºi hidrologice

    extreme;4. Degradarea calitãþii mediului;5. Procesele geodemografice cu implicaþii în

    organizarea spaþiului geografic;6. Probleme globale conemporane.Fiecare dintre temele majore cuprinde una

    sau mai multe lecþii. Temele majore sunt pre-zentate succint, însoþite de o imagine sugestivã.

    Prezentarea fiecãrei lecþii se face pe parcursula douã pagini, fãrã excepþie. Dupã titlul lecþieine-am gândit la o foarte scurtã introducere înlecþie, conceputã sub forma Discutaþi în grup,unde vei avea câteva minute la dispoziþie pentrua înþelege rapid despre ce va fi vorba în lecþia ceurmeazã a fi studiatã. Tot aici sunt câteva între-bãri care þi se adreseazã, legate de tema lecþiei.Urmeazã: Ce ºtii despre…? Ce ai vrea sã aflidespre…?, care este de fapt un tabel pe care voiîl vei trece pe caiet, având douã coloane, primaintitulatã ªtiu, iar a doua Mã intereseazã.

    De exemplu, în lecþia „Conflictele”, aceastãrubricã se prezintã astfel:

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Conflicteªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    În rubrica marcatã cu „Reþine!” sunt furnizatecele mai multe informaþii din lecþie. Acestea sunt,de regulã, informaþii cu caracter general, accesibilefiecãrui elev înscris în cadrul acestui program. In-dividual sau în echipã, ai posibilitatea de a desco-peri ºi alte lucruri importante în rubrica Descope-rã! Aici sunt multe întrebãri, aplicaþii interesante,care stimuleazã permanent gândirea.

    În rubrica ªtiaþi cã… sunt prezentate diversecuriozitãþi, care au rol complementar rubricii

    Reþine! ªi aceste curiozitãþi sunt foarte impor-tante, ele fiind o sursã mai aparte de informare ºidocumentare.

    Am aflat… este rubrica gânditã sub forma unorîntrebãri, cu spaþii libere pentru completarearãspunsurilor; rãspunsurile vor fi gãsite chiar înconþinutul lecþiei predate. Atât întrebãrile, cât ºirãspunsurile vor fi transpuse în caiet.

    De exemplu, în lecþia „Suprapopularea ºisubpopularea”, aceastã rubricã se prezintã astfel:

  • Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Care sunt principalele zone suprapopulate pe glob? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Cum se calculeazã densitatea populaþiei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Care sunt zonele subpopulate? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    4. Care este legãtura dintre poluare ºi suprapopulare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 5

    Rubrica urmãtoare, Cuvinte-cheie, conþinecele mai importante cuvinte pe care le are lecþia.Ele sunt astfel scoase mult în evidenþã, pentru avã „ghida” cât mai uºor ºi rapid.

    Ultima rubricã a lecþiei este Aplicaþie, careinclude diverse probleme, exerciþii, calcule, mã-surãtori, dar ºi diferite alte activitãþi de orientarepe hartã etc.

    Evaluarea va cuprinde itemi de tipul: selecta-rea rãspunsului corect, gãsirea corespondenþeiîntre douã coloane care conþin noþiuni ºtiinþifice,completarea unor texte lacunare, rãspunsuri liberela întrebãri formulate pe o temã datã, recunoaºterede tipul adevãrat sau fals, descrierea etapelorparcurse în derularea unor investigaþii cartogra-fice, completarea explicaþiilor pe schiþe sau dese-ne, completarea unor hãrþi mute.

    Evaluarea de modul urmãreºte evaluarea com-petenþei generale a modului: organizarea spa-þiului geografic.

    Modulul „Probleme geografice: cauze, efecteºi soluþii” se va încheia cu un test modular, careva fi o evaluare în teren sau o lucrare practicã.

    Scopul studierii acestui modul este atât dea-þi trezi interesul pentru a înþelege geneza pro-ceselor geografice ºi a utiliza diferite materialecu caracter geografic, cât ºi de a cunoaºte direct,de a investiga ºi de a înþelege anumite procese ºifenomene geografice – naturale ºi antropice –,precum ºi importanþa protecþiei unui mediuambiant favorabil unei vieþi sãnãtoase ºi echi-librate.

    Cu speranþa cã acest ghid este util, în înche-iere, îþi urãm mult succes!

  • Organizarea spaţiului geografic I

    Organizarea spaţiului geografic cuprinde cele două forme:

    • organizarea naturală, respectiv modul în care natura

    practic se autoorganizează. În lecţia „Organizarea

    naturală a spaţiului geografic” vei studia chiar

    organizarea naturală a spaţiului geografic românesc;

    • organizarea antropică a spaţiului – se referă la modul

    în care omul a acţionat asupra naturii pentru a-și

    satisface o serie de necesităţi, de-a lungul timpului

    (asigurarea hranei, a spaţiului de locuit etc.).

    Această lecţie prezintă Olanda ca model de organizare

    antropică.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

  • ORGANIZAREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI8

    Discutaţi în grupCând auzim cuvântul organizare, ne gândim la verbele „a ordona”, „a aranja” anumite elemente,procese, fenomene într-o situaþie datã, fie spaþial, fie cronologic (în timp). Ai fost vreodatã însituaþia de a organiza ceva? Ce anume?

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Organizarea naturală a spaţiului geografic 1

    Organizarea naturalã a spaþiului geograficªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Natura este într-o continuã transformare (cu sau fãrã intervenþiaomului); ea este dintotdeauna organizatã ºi are legi proprii defuncþionare.

    Organizarea naturalã a spaþiului geografic reprezintã dispunereaelementelor geografice pe un anumit teritoriu; aceastã organizareeste dictatã de legile naturii. Dintre legile naturii, amintim legeagravitaþiei, legea echilibrului etc.

    În cazul þãrii noastre, organizarea naturalã a spaþiului geografics-a concretizat prin actuala configuraþie a treptelor de relief.

    Principalele caracteristici ale spaþiului geografic românesc sunt:– varietatea treptelor de relief; aceasta înseamnã cã România are câmpii, dealuri,

    podiºuri ºi munþi;– proporþionalitatea treptelor de relief, datã de existenþa aproximativã a aceloraºi

    valori (1/3 din teritoriul naþional) pentru fiecare dintre treptele majore (munþi,podiºuri ºi câmpii);

    – dispunerea concentricã, în trepte, a reliefului; în centrul þãrii se aflã DepresiuneaColinarã a Transilvaniei, înconjuratã de Munþii Carpaþi; spre exterior, Subcarpaþii,podiºurile ºi câmpiile;

    – simetria reliefului pe direcþie est-vest (câmpii, dealuri, munþi, Depresiunea Colinarãa Transilvaniei, munþi, dealuri, câmpii) ºi doar parþial pe direcþie nord–sud;

    – accesibilitatea teritoriului României pentru locuire ºi activitãþi economice datoritãaltitudinilor nu prea mari, existenþei vãilor, depresiunilor ºi suprafeþelor slab înclinate.

    De asemenea, în strânsã legãturã cu organizarea reliefului s-auorganizat ºi celelalte elemente naturale, dupã legile naturii;reþeaua hidrograficã (râurile) este dispusã radiar (ca razelesoarelui) în interiorul þãrii, având izvoarele în Munþii Carpaþi ºiconcentric la periferie (unde Tisa, Dunãrea, Siretul ºi Prutulcolecteazã aproape toate apele din þara noastrã).

  • Descoperă!1. Poþi organiza într-alt mod sala de clasã? Dacã da, care consideri cã este cel mai eficient mod de

    organizare a sãlii de clasã? Argumenteazã-þi rãspunsul.2. Consultã diverse surse ºi stabileºte care este organizarea naturalã a Munþilor Carpaþi, pe verticalã.

    Știaţi că…• Depresiunea Transilvaniei s-a format prin scufundarea lentã a scoarþei terestre, pe fondul înãlþãrii

    Munþilor Carpaþi (legea echilibrului).• Alunecãrile de teren se produc prin dislocarea unei mase de roci care se deplaseazã spre baza

    versanþilor (legea gravitaþiei).• Elveþia este o þarã situatã integral în Munþii Alpi (þarã alpinã).• Altitudinea maximã în þara noastrã este în Vârful Moldoveanu din Munþii Fãgãraº, 2 544 m.• Datoritã genezei ºi alcãtuirii geologice a teritoriului þãrii noastre, s-au format foarte multe resurse

    naturale (petrol, cãrbune, gaze naturale, soluri fertile, minereuri).

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Ce înseamnã organizarea naturalã a spaþiului geografic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Ce înþelegi prin simetria reliefului României? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Care sunt caracteristicile organizãrii naturale a teritoriului României? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

    Organizarea naturalãa spaþiului geograficRelief

    Cuvinte cheie

    Fig. 1 Harta României

    Aplicaţie1. Pe harta fizicã a României, urmãreºte caracteristicile reliefului.2. Cu ajutorul atlasului geografic, cautã trei þãri de pe glob care au

    varietate de relief.

  • ORGANIZAREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI10

    Discutaţi în grupAcasã, fiecare îºi organizeazã (îºi aranjeazã) într-un anumit mod camera, bucãtãria, gospodãria,grãdina etc., în funcþie de gustul ºi de necesitãþile proprii. Cei care muncesc trebuie întotdeauna sãîºi organizeze locul de muncã. Cum aratã camera ta? Poþi sã faci modificãri pentru a mãri spaþiul?Este practic modul de dispunere a obiectelor din camerã?

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Organizarea antropică a spaţiului geografic 2

    Organizarea antropicã a spaþiului geograficªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Lumea realã este ordonatã, dar aceastã ordine este perceputã înmod diferit de fiecare individ în parte. Aceastã percepþie,raportatã la propriile necesitãþi, constituie principala cauzã aacþiunilor de organizare antropicã a spaþiului geografic. Spaþiuleste modificat dacã nu corespunde necesitãþilor umane, i se potadãuga structuri noi în vederea utilizãrii cât mai raþionale aresurselor oferite de naturã.

    Organizarea spaþiului presupune acþiunea conºtientã a omului înscopul creºterii eficienþei economico-sociale, fãrã sã provoacedezechilibre în organizarea naturalã a spaþiului.

    Practic, organizarea spaþiului geografic înseamnã realizareaoptimului teritorial. Organizarea spaþiului geografic includetermenul de amenajare a teritoriului. Amenajarea teritoriuluireprezintã totalitatea mãsurilor tehnice ºi a lucrãrilor întreprinseîn vederea organizãrii armonioase a teritoriului, valorificãriiresurselor ºi echipãrii teritoriului (cãi de comunicaþie, instalaþiiindustriale etc.).

    Un model de admirat pentru modul în care a fost organizatspaþiul geografic îl reprezintã polderele olandeze.

    O zicalã olandezã spune: „Dumnezeu a creat lumea în afarã deOlanda, care a fost creatã de olandezi”.

    Olanda este o þarã europeanã micã, dar foarte populatã. Mai multde jumãtate din suprafaþa ei a fost obþinutã în ultimii 400-500 deani prin procesul de polderizare.

  • Polderizarea reprezintã îndiguirea ºi desecarea unor porþiuni decâmpie maritimã din platforma continentalã a Mãrii Norduluisau desecarea unor lacuri (fig. 1). La început, apa a fost scoasã cuajutorul morilor de vânt. Urmau îmbunãtãþirile funciare pentrufertilizarea ºi cultivarea terenurilor. Apoi urmau amenajãrile deferme, terenuri cu pãºuni ºi plante furajere, plantaþii de flori,legume ºi cartofi. În faza finalã, se construiau aºezãri, porturietc., toate pe fostul amplasament al mãrii.

    Descoperă!1. Îþi place cum sunt organizate spaþiile verzi din localitatea ta?

    Argumenteazã rãspunsul; încearcã sã le explici colegilor cum aiamenaja tu un asemenea spaþiu.

    2. Consultã diferite surse ºi elaboreazã un proiect de amenajare aunui spaþiu geografic. Prezintã acest proiect ºi colegilor.

    Știaţi că…• Societatea umanã se poate afla în relaþii de relativã armonie sau

    de contradicþie cu natura. Dezechilibrele majore s-au produs ºidatoritã relaþiilor contradictorii ale societãþii umane cu natura.

    • În unele cazuri, organizarea spaþiului geografic presupunereconstrucþia aºezãrilor, redimensionarea dotãrilor înconcordanþã cu funcþiile comerciale, sociale, politice, culturalepe care trebuie sã le deþinã respectiva aºezare.

    • „Maeslantkering” este lucrarea de protejare finalã din cadrullucrãrii „Deltaworks”. Este situatã pe canalul principal de accesîn Portul Rotterdam, iar în condiþii normale este deschisã. Estedestinatã interpunerii în condiþii de furtuni extreme, ce pot sãaparã o datã la 50 de ani (fig. 2.).

    • În Franþa, Delegaþia Generalã pentru Amenajãri Teritoriale ºi-apropus o serie de obiective. Printre acestea se numãrã reducereadecalajelor dintre capitalã ºi restul teritoriului Franþei; s-a trecutla crearea unei reþele de drumuri, amenajarea litoralului de pecoasta atlanticã ºi amenajarea turisticã a insulei Corsica.

    • Olanda este consideratã þara lalelelor, a brânzeturilor ºi a polderelor.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Ce este organizarea antropicã a spaþiului geografic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    1. Care este modul de amenajare a unui polder? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    AplicaţieConcepe un plan de organizare ºi amenajare a spaþiului în carelocuieºti. Elaboreazã un proiect în acest sens.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

    Fig. 1. Poldere

    Fig. 2. Diguri ale polderelor

    Organizarea antropicã aspaþiului geograficAmenajarea teritoriuluiPoldere

    Cuvinte-cheie

  • ORGANIZAREA SPAŢIULUI GEOGRAFIC

    Evaluare capitol I

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI12

    1. Alunecãrile de teren se produc prin dislocarea unei mase de roci care se deplaseazã spre bazaversanþilor datoritã:

    a. temperaturii aeruluib. înãlþimii reliefuluic. gravitaþiei

    2. Datoritã ingeniozitãþii olandezilor, aceastã þarã este cel mai mare exportator de:a. Petrolb. Floric. Cãrbune

    3. Organizarea spaþiului presupune acþiunea conºtientã a omului în scopul creºterii eficienþei . . . . . . . . . . . . . . . . ., fãrã sã provoace . . . . . . . . . . . . . . . . în organizarea naturalã a spaþiului.

    4. Dacã suprafaþa þãrii noastre este de 238 391 km2 calculaþi ce pondere revine fiecãrei trepte majorede relief (munþi, dealuri+podiºuri ºi câmpii).

    5. Alegeþi o þarã oarecare ºi explicaþi organizarea naturalã a acesteia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    6. De ce au fost importante morile de vânt în Olanda? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    7. Explicaþi modul de amenajare a unui polder. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    8. Daþi trei exemple de organizare a spaþiului pentru localitatea voastrã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    9. Ce înþelegeþi prin organizarea antropicã a spaþiului geografic? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    10. Care sunt avantajele organizãrii funcþionale a spaþiului? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    11. Ce înþelegeþi prin simetria pe direcþie est-vest a teritoriului României? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    12. Explicaþi modul de organizare pe verticalã a vegetaþiei naturale din þara noastrã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

  • Procese geomorfologice II

    Lecţiile acestui capitol sunt:

    1. Alunecările de teren și curgerile noroioase;

    2. Prăbușirile și surpările.

    Ambele tratează aceste procese geomorfologice pe baza

    principiului cauză-efect.

    Sunt prezentate în ambele cazuri măsuri de prevenire a

    acestora pentru a evita pagube materiale importante.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

  • PROCESE GEOMORFOLOGICE

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI14

    Discutaţi în grupEfectueazã un experiment simplu: pune pe catedrã o carte înclinatã, iar la partea superioarã þine ocretã. Lasã creta din mânã. Dacã înclinarea este mai redusã, creta alunecã pe catedrã, iar dacãînclinarea este mare, creta se rostogoleºte. Aceasta se produce datoritã gravitaþiei.

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Alunecările de teren și curgerile noroioase 1

    Alunecãrile de teren ºi curgerile noroioaseªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Alunecãrile se produc acolo unde existã argilã. Argila este o rocãavînd urmãtoarea proprietate: în prezenþa apei, ea se umflã ºidevine moale sau plasticã, putând sã alunece în virtuteagravitaþiei, dacã panta îi permite acest lucru.

    Cauzele care pregãtesc o alunecare de teren sunt: pãºunatulexcesiv, crãpãturile, despãdurirea, aratul deficitar al parcelei depe pantã (ele favorizeazã pãtrunderea apei la argilã).Cauzele care declanºeazã o alunecare sunt: cutremurele, ploileîndelungate, topirile bruºte de zãpadã, trepidaþiile, anumiteexplozii etc.

    Cele mai puternice alunecãri au loc acolo unde deasuprastratului argilos se gãsesc ºi alte strate de roci permeabile (nisipsau gresii, de exemplu). Apa care ajunge la argilã o înmoaie,aceasta devine plasticã, iar stratele de deasupra încep sã curgã pepatul de alunecare format din argilã. La o alunecare de teren sedeosebesc urmãtoarele elemente (fig. 1): râpa de desprindere;corpul alunecãrii (masa alunecatã); treapta de alunecare; pereþiijgheabului de alunecare; patul de alunecare.

    Alunecãrile de teren se pot preveni prin împãduriri pe pante,aratul de-a lungul curbei de nivel, evitarea suprapãºunatului,evitarea producerii de trepidaþii (traficul auto de mare tonaj), deexplozii, evitarea tãierii unui drum în versanþii care au argilã înalcãtuirea geologicã, drenarea (scurgerea) rapidã a apei de peversanþii afectaþi de alunecãri, lucrãri de fixare ºi stabilizare aversanþilor (fig. 2) etc. De asemenea, se practicã amenajarea deterase pentru culturi agricole pe versanþi (agroterase).

    Curgerile noroioase sunt deplasãri ale unor mari cantitãþi denoroi pe versanþi, în urma precipitaþiilor abundente. Se produc

    Fig. 1 Componentele alunecãrii

    de teren (L – lac, R – râpã de

    desprindere, M – masa alunecatã,

    TA – treapta de alunecare)

    Fig. 2 Stabilizarea unei

    alunecãri de teren

  • pe versanþii pe care nu existã vegetaþie (pãdure, pãºune) ºi sedesfãºoarã rapid, în câteva ore. La fel ca alunecãrile de teren,curgerile noroioase produc mari pagube materiale, uneori chiar ºivictime. În multe cazuri, acestea s-au produs în foste zonedefriºate, unde nu s-au fãcut rapid reîmpãduriri.

    Descoperă!Domnul Vasile Popescu ºi-a construit o casã de vacanþã într-o zonãdeluroasã, cu substrat argilos. El nu a apelat la un arhitect atuncicând a proiectat-o ºi nici nu s-a efectuat un studiu de fezabilitate(de impact) aºa cum prevãd legile din þara noastrã. Dupãterminarea construcþiei, a mers la mai multe companii de asigurãripentru a asigura casa, dar toate au refuzat. Dupã un an, pereþiicasei au început sã se crape ºi în câteva luni casa s-a distrus.Analizeazã aceast caz ºi explicã:

    – de ce s-a distrus casa;– de ce companiile nu au asigurat casa;– ce anume trebuie sã facem pentru a nu pãþi la fel.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

    Fig. 3 Agroterase

    Fig. 4 Lacul Roºu

    Știaţi că…• Cele mai frecvente alunecãri de teren din þara noastrã se produc în Subcarpaþii de Curburã.• Alunecãri de teren se produc ºi în zonele cu substrat format din sare.• Lacul Roºu s-a format în urma unei alunecãri de teren care a barat cursul râului Bicaz.• Alunecãrile pot dura câteva zile, sãptãmâni sau luni. Alunecarea se opreºte atunci când apa din ea

    s-a scurs sau s-a evaporat ºi se poate reactiva la ploile urmãtoare.• În anul 1970, în Anzii Peruvieni, o curgere noroioasã în lungime de 15 km s-a deplasat cu viteza

    de 300 km/orã ºi a acoperit integral o localitate; s-au înregistrat 18 000 de victime.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Ce este argila? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Ce sunt alunecãrile de teren? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Când se stabilizeazã o alunecare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    4. Cum se poate preveni o alunecare de teren? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    5. Care sunt diferenþele dintre alunecarea de teren ºi curgerea noroioasã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    ArgilãAlunecare de terenCurgere noroioasã

    Cuvinte-cheieAplicaţieElaboreazã un proiect sub forma unui mulaj pentru a reprezentaagroterase. Folosiþi carton, hârtie sau alte materiale, în funcþie deimaginaþia ta.

  • PROCESE GEOMORFOLOGICE

    Prăbușirile și surpările 2

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI16

    Discutaţi în grupAm auzit sau am vãzut la televizor un material despre prãbuºirea unui avion, a turnurilor gemenedin New York sau prãbuºirea dictaturilor din unele state; în toate aceste cazuri, prin prãbuºireînþelegem cãdere. În naturã, prãbuºirile sunt direct influenþate de atracþia gravitaþionalã. În cetreaptã de relief credeþi cã se pot produce aceste procese? De ce credeþi cã se produc?

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Prãbuºiri ºi surpãriªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Prãbuºirile sunt cãderi bruºte de rocã, pe pante abrupte. Ele seproduc mai ales în zona montanã ºi de deal, unde panta este mare.

    Factorii care contribuie la punerea în miºcare a maselor de rocã,prin pierderea echilibrului, sunt: gravitaþia, constituþia terenurilor,panta, greutatea maselor, alternanþa anotimpurilor etc.

    În zona înaltã, surparea este favorizatã ºi de supraîncãrcarea demasã datoritã ploilor sau infiltrãrii apei în sol prin topirea zãpezilor.

    Dacã o rocã aflatã pe o suprafaþã înclinatã îºi pierde echilibrul,ea cade. Dacã suprafaþa este mai puþin înclinatã, roca serostogoleºte, iar pe suprafeþele foarte înclinate roca se prãbuºeºtefãrã sã se rostogoleascã.

    Prin acþiunea de dizolvare a apei subterane care genereazã golurise produc prãbuºiri în ocnele neîntreþinute.

    Diferenþa dintre prãbuºire ºi surpare este aceea cã prima seproduce brusc, într-un timp foarte scurt (secunde, zeci desecunde), iar a doua se produce prin dislocarea masei de rocã ºideplasarea acesteia pe pantã pânã la baza versantului. Pentru aînþelege mai bine surparea, este bine sã ne imaginãm o avalanºã.

    Descoperă!1. Analizeazã figura alãturatã ºi simuleazã în faþa clasei o prãbuºire.

    2. La þãrmul mãrilor sau oceanelor, la baza falezelor, se producprãbuºiri; care credeþi cã este cauza?

    Fig. 1 Sector de ºosea

    afectat de surpare

    Fig. 2

  • Știaţi că…• Surparea bruscã a unei pante poate avea consecinþe serioase asupra oamenilor, cauzând morþi ºi

    distrugeri de proprietãþi, de terenuri agricole ºi de linii de comunicaþii.

    • Prevenirea prãbuºirilor ºi a surpãrilor se poate face prin:– fixarea versanþilor cu perdele de vegetaþie (plantarea de copaci, arbuºti, ierburi etc.);– stabilizarea rocilor de pe versanþi cu plasã de sârmã;– provocarea de prãbuºiri ºi surpãri în mod controlat (prin dinamitare), de regulã primãvara,

    deoarece în timpul iernii, prin îngheþ-dezgheþ, rocile se fragmenteazã;– lucrãri de consolidare a malurilor râurilor, a lacurilor, a falezelor etc.;– devierea traficului auto de mare tonaj în afara zonelor expuse la aceste procese;– interzicerea construcþiilor de orice tip;

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

    SurparePrãbuºire

    Cuvinte-cheie

    – interzicerea activitãþilor care provoacã trepidaþii (explozii în cariere, dinamitãri înexploatãrile miniere etc.);

    – interzicerea defriºãrilor;– evitarea suprapãºunatului;– reducerea poluãrii;– intreþinerea golurilor subterane ºi dupã finalizarea exploatãrii resurselor de subsol (saline,

    mine etc.).

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Care sunt efectele prãbuºirilor ºi ale surpãrilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Care este legãtura dintre climã ºi prãbuºiri? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Cum se produce o surpare? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    4. Ce mãsuri de stabilizare a versanþilor cunoºti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    AplicaţiePe Valea Oltului, în Defileul Turnu Roºu–Cozia, se producprãbuºiri ºi surpãri. Prãbuºirile se produc pe versanþii puternicînclinaþi ºi afecteazã cãile de comunicaþie (ºoseaua ºi caleaferatã), iar surpãrile se produc în malul râului Olt ºi afecteazãaceleaºi cãi de comunicaþie.

    Citeºte cu atenþie textul de mai sus ºi sugereazã soluþii pentruremedierea efectelor acestor procese gravitaþionale.

  • PROCESE GEOMORFOLOGICE

    Evaluare capitol II

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI18

    1. Argila permite ca apa sã treaca prin ea. Adevãrat/Fals

    2. Zonele cu alunecãri de teren sunt recomandate pentru a se construi drumuri. Adevãrat/Fals.

    3. Surpãri tot mai frecvente se produc la marginea calotelor glaciare, datoritã:a. efectului de serãb. cutremurelorc. erupþiilor vulcanice

    4. Prevenirea prãbuºirilor ºi surpãrilor se face prin :a. sãparea de ºanþurib. irigaþiic. stabilizarea rocilor de pe versanþi cu plasã de sârmã.

    5. Ce înþelegeþi prin curgeri noroioase? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    6. Comparaþi surpãrile cu prãbuºirile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    7. Enumeraþi trei factori care declanºeazã alunecãrile de teren. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    8. Numiþi formele de relief în care au loc prãbuºiri ºi surpãri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    9. Lacul Roºu s-a format în urma unei alunecãri de teren care a barat cursul râului Bicaz. Explicaþi de ce. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    10. De ce credeþi cã se impune reducerea poluãrii, ca mãsurã pentru prevenirea prãbuºirilor ºi asurpãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    11. Care sunt cauzele producerii alunecãrilor de teren? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

  • Fenomene climatice și hidrologice extreme III

    Modificările climatice la scară planetară din ultimii ani sunt

    „surprinse” în cele trei lecţii.

    În primele două lecţii, „Inundaţiile” și „Furtuni și tornade”,

    sunt expuse măsuri de prevenire, dar și sfaturi pentru a ști

    cum să reacţionăm în asemenea situaţii.

    A treia lecţie, „Efectul de seră”, definește și explică

    încălzirea globală a atmosferei terestre. Este interesant să

    învăţăm ce putem face fiecare dintre noi în acest sens.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

  • FENOMENE CLIMATICE ȘI HIDROLOGICE EXTREME

    Furtuni și tornade 1

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI20

    Discutaţi în grupUnele ploi sunt însoþite de fulgere ºi trãsnete. În timpul producerii acestora, reacþia normalã afiecãruia dintre noi este de a ne adãposti. Unde ºi cum ne adãpostim în timpul ploilor cudescãrcãri electrice?

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Furtuni ºi tornadeªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Furtunile sunt perturbãri severe ale atmosferei. Din punct devedere ºtiinþific, metereologii considerã furtunile drept sistememetereologice având viteze ale vântului de pânã la 117 km/orã(fig.1); valorile care depãºesc aceastã vitezã sunt încadrate încategoria uraganelor.

    Tornadele sunt cele mai violente furtuni de pe Pãmânt.

    Condiþiile propice pentru formarea tornadelor apar atunci cândun curent de aer rece întâlneºte o masã umedã de aer cald, dândnaºtere unor enormi nori negri. Aceºti nori genereazã o furtunãcu tunete, în care aerul mai cald urcã, generând un curentputernic. În partea superioarã a furtunii, vânturi puternice începsã se învârtã tot mai rapid, formând un vârtej. Viteza vântuluipoate sã depãºeascã 400 km/orã, dar pentru furtunile extrem deputernice au fost înregistrate viteze ºi mai mari. Vârtejul seroteºte în spirale din ce în ce mai strânse, mãrindu-ºi viteza ºiînãlþându-se spre nori. Apoi, tornada coboarã din nori ºi atingepãmântul cu o mare violenþã (fig.2).

    Vânturile distrug aprope tot ce le stã în cale. Tot ceea ce se„aspirã” în vârtej poate fi transformat în proiectile mortale atuncicând este aruncat înapoi. Drumul tornadei poate fi detectat dupãdistrugerile pe care le lasã în urma ei.

    Deºi tornadele sunt, de regulã, greu de prevãzut, oamenii deºtiinþã le detecteazã pe cele mai mari dintre ele cu ajutorulradarelor, avertizându-i pe locuitorii zonelor vizate asuprapericolului.

    Fig. 1

    Fig. 2

  • Util de ºtiut!• Principalele mãsuri de protecþie în cazul furtunilor:

    – Nu ne adãpostim sub copaci izolaþi sau în apropiereastâlpilor de electricitate;

    – Aruncãm rapid uneltele agricole metalice dacã suntem pecâmp.

    • Principalele mãsuri de protecþie în cazul tornadelor:– Nu ne adãpostim lângã construcþii;– Ne adãpostim în subsolul casei;– Dacã suntem în câmp deschis, ne întindem la pãmânt, cu

    faþa în jos ºi, dacã reuºim, ne agãþãm de obiecte fixate binesau chiar ne legãm de ele (þãruº, buruieni, tufiº etc.)

    – Dacã suntem într-un autoturism, îl pãrãsim cât mai repedeºi ne îndepãrtãm de el.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 21

    Fig. 3

    Descoperă!1. De ce construcþiile au paratrãsnete?2. Consultaþi diverse surse de informare ºi elaboraþi un proiect în care sã prezentaþi efectele unei tornade.

    Știaţi că…• În locul unde atinge suprafata pãmântului, o tornadã poate avea o lãþime de la câþiva metri pânã la

    un kilometru; ea se poate deplasa cu aproximativ 50 km/orã.• O tornadã þine, de obicei, câteva minute, dar cele puternice pot sã dureze mai mult de o orã.

    O furtunã care dureazã mai multe ore poate genera mai multe tornade pe o arie extinsã (fig. 3).• Tornada ridicã în aer, pânã la mari înãlþimi (odatã cu praful, care face tornada vizibilã),

    acoperiºuri, oameni ºi chiar maºini, trenuri etc.• Tornadele mai puternice sunt „gãzduite” de zonele temperate din Statele Unite ale Americii, vestul

    Europei, Japonia, India, Africa de Sud, Argentina ºi Australia.• În noaptea de 15 spre 16 octombrie 1987, sud-estul Angliei a fost atins de un vânt puternic, cu

    rafale ce au atins aproximativ 170 km/orã. Nouãsprezece persoane au murit, peste 15 milioane dearbori au fost doborâþi.

    • Cele mai puternice ºi violente tornade au loc la începutul primãverii, în centrul Statelor Unite, iardintre acestea, cele mai puternice se concentreazã în zona numitã „Tornado Alley” (AleeaTornadelor), care cuprinde porþiuni mari din statele Texas, Oklahoma, Kansas ºi Iowa.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Cum reacþionãm în cazul producerii unei tornade? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Explicã modul de acþiune a unei tornade. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    AplicaţieCu ajutorul hãrþii, localizeazã zonele cu cele mai frecvente tornade.

    Tornadã. Furtunã. Vânt. Vârtej.

    Cuvinte cheie

  • FENOMENE CLIMATICE ȘI HIDROLOGICE EXTREME

    Inundaţiile 2

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI22

    Discutaţi în grupChiar dacã nu ni s-a întâmplat nouã, i s-a întâmplat vecinului sau prietenului sã uite robinetuldeschis sau s-a blocat maºina de spãlat pe un program ºi apa a tot curs, provocând inundaþie. S-audistrus parchetul, covorul, pereþii vecinilor, aºa cã s-au cheltuit niºte bani pentru a le remedia.Folosim acelaºi cuvânt ºi pentru revãrsãrile din albiile râurilor, bineînþeles toate acestea fiind la oaltã scarã, pagubele fiind cu mult mai mari, la fel ºi costurile pentru remedierea lor.

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Inundaþiiªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet

    Reţine!Inundaþiile sunt cantitãti mari de apã ce se revarsã din râuri, lacurisau coastele oceanelor, acoperind regiuni de pãmânt care de obiceierau porþiuni de uscat (fig. 1); de asemenea, ele se pot produce peversanþi, în urma unor precipitaþii foarte mari.

    Inundaþiile sunt evenimente naturale în existenþa fiecãrui lac, râusau ocean. O inundaþie poate fi cauzatã de precipitaþii intense ºiprelungite, topirea bruscã a zãpezii, valuri cauzate de furtunã,prãbuºirea barajelor etc.

    Din moment ce majoritatea populaþiei trãieºte în apropiereamalurilor unui râu, lac sau ocean, inundaþiile sunt o ameninþaremajorã pentru sute de milioane de oameni, cauzând pierdereavieþilor, a proprietãþilor, contaminarea apei potabile, distrugerearecoltelor ºi a lanurilor. Ele pot declanºa ºi alte procese, cum ar fialunecãrile de teren, curgerile noroioase. De asemenea, pot fidistruse cãi de comunicaþie, gospodãrii etc.

    Util de ºtiut!Pentru a preveni inundaþiile, pot fi luate o serie de mãsuri, cum ar fi:

    – împãduriri pe versanþii fãrã vegetaþie, pentru a reduceviteza de curgere a apei ºi pentru a favoriza infiltrarea însol a unei pãrþi din apã;

    – îndiguiri ale râurilor, consolidarea þãrmurilor, pentru asupraînãlþa malurile acestora;

    – construirea de canale pentru a prelua ºi dirija spre altedirecþii o parte din apa râului;

    – construirea de baraje pentru regularizarea debitelor râurilor;– curãþarea periodicã a ºanþurilor, a rigolelor de scurgere,

    a canalelor etc.

    Fig. 1

  • Descoperă!1. Lucraþi în grupuri ºi elaboraþi un plan de acþiune pentru organizarea unui grup de voluntari, care

    sã ajute sinistraþii unei localitãþi inundate.2. Cele mai mari pagube materiale, dar ºi victime sunt în luncile râurilor care au produs inundaþiile.

    Gândeº-te ºi noteazã de ce?3. Cum trebuie sã procedãm dupã retragerea apelor pentru a nu ne îmbolnãvi?

    Știaţi că…• În zonele de þãrm din regiunile afectate de cutremure, se produc valuri foarte mari, care pot

    inunda þãrmul, numite tsunami. Japonia dispune de un sistem modern de alertare a populaþiei încaz de tsunami.

    • Inundaþiile din 1987 ºi 1988 din Bangladesh, care au dus la moartea prin înec a 2 600 de persoaneºi a surpat clãdiri, au fost, conform celor afirmate de mulþi experþi, cauzate de defriºãrile masive ºide eroziunile ce au avut loc în zone îndepãrtate, situate în Bhutan, India ºi Nepal. Pagubeleinundaþiilor din acei doi ani au fost estimate la 3 miliarde de dolari.

    • Unele state cu frecvente inundaþii (China, Egipt) au trecut la mãsuri ample de control a acestora,cum ar fi întãrirea malurilor ºi construirea unor rezervoare uriaºe prin care sã controleze apelerevãrsate. Controlul inundaþiilor nu este însã întotdeauna total benefic. Din 1968, marele digAswan a controlat nivelul Nilului în Egipt, prevenind inundaþiile anuale. Dar inundaþiile fertilizauîn trecut valea Nilului. În lipsa fertilizãrii naturale, agricultorii trebuie acum sã foloseascã metodeartificiale pentru a menþine fertilitatea solului.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Care sunt cauzele inundaþiilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Care sunt râurile din þara noastrã care au provocat cele mai mari inundaþii? De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Cum pot fi prevenite inundaþiile? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    4. Ce þãri din Asia sunt expuse inundaþiilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

    InundaþiiTsunami

    Cuvinte-cheieAplicaţieCiteºte articolul din ziarul Cotidianul, din 6 aug. 2005,cu titlul„Suceava, sub domnia inundaþiilor”.Extrageþi, individual, urmãtoarele informaþii:

    – numãrul localitãþilor care au fost afectate;– numãrul caselor afectate;– numele localitãþii în care au existat victime;– care sunt urmãrile inundaþiilor;– de ce au fost distruse casele, ºoselele, cãile ferate.

  • FENOMENE CLIMATICE ȘI HIDROLOGICE EXTREME

    Efectul de seră 3

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI24

    Discutaţi în grupEfectul de serã (încãlzirea globalã) este una dintre cele mai importante consecinþe ale poluãrii la nivelplanetar. Fiecare dintre noi resimte din ce în ce mai mult modificãrile produse de acest fenomen.

    Exemplu: În urmã cu câþiva ani, încã mai puteam deosebi patru anotimpuri bine delimitate; iernile nuerau aºa geroase, iar verile nu erau aºa fierbinþi. La plajã se recomandã sã nu ne expunem la soareîntre orele 12 ºi 15. La ºtiri aflãm cã se produc frecvent dezastre naturale în diferite locuri de pe glob.

    Natura este într-o continuã evoluþie pe baza propriilor legi; omul, de-a lungul timpului, a intevenitîn naturã pentru a-ºi prelua ºi valorifica anumite resurse. Relaþia dintre om ºi naturã nu esteîntotdeauna una de armonie, consecinþele acþiunii antropice peste anumite limite fiind resimþitetot mai des prin „dereglarea’’ naturii.

    Ce ºtiþi voi despre efectul de serã? Ce cauze credeþi cã provoacã acest fenomen?

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Efectul de serãªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Cum se produce efectul de serã? Soarele încalzeºte în modnormal Pãmântul, dar în acelaºi timp Pãmântul se ºi rãceºte prindegajarea cãldurii înapoi în atmosferã. Poluarea formeazã o„pãturã” protectoare, care nu permite degajarea cãlduriiacumulate, ceea ce duce la încãlzirea globalã (fig.1).

    Efectul de serã este încãlzirea globalã a atmosferei Pãmântuluidin cauza faptului cã anumite gaze (dioxidul de carbon,monoxidul de azot) împiedicã rãcirea porþiunii de pe Pãmântunde este noapte. În stratosferã se aflã stratul de ozon,asemãnãtor unei sfere, care protejeazã planeta noastrã deacþiunea radiaþiilor ultraviolete emise de Soare. Din cauzapoluãrii tot mai mari (fig. 2), acest strat de ozon a fost diminuat(subþiat), chiar distrus (perforat), astfel radiaþiile ultravioletefiind deosebit de agresive.

    Principala consecinþã asupra Pãmântului o reprezintã creºtereatemperaturii aerului. Aceasta atrage de la sine topirea gheþarilor,creºterea nivelului Oceanului Planetar, inundaþii, accelerareaeroziunii þãrmurilor etc.

    Fig. 1 Efectul de serã

  • Util de ºtiut!Ce putem face fiecare dintre noi?

    – sã utilizãm pe scarã largã surse energetice nepoluante(vânt, valuri, soare, apã etc.);

    – sã folosim mai puþin instalaþiile de aer condiþionat;– sã folosim bicicleta sau transportul în comun;– sã economisim hârtie, pentru a salva pãdurea (copacii reþin

    dioxidul de carbon pe care îl producem);– sã plantãm un copac;– sã evitãm deodorantele de tip spray (care eliminã

    gaze toxice).

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25

    Fig. 2. Poluarea aerului

    Descoperă!1. De ce Olanda studiazã foarte atent creºterea nivelului Oceanului Planetar?2. Cum consideri cã vor evolua zonele de þãrm în urmãtorii 50 de ani?

    Știaţi că…• Dublarea cantitãþii actuale de CO2 ar putea duce la o creºtere a temperaturii de la suprafaþa

    Pãmântului cu 2-3°C, chiar 6°C, pânã la 13-16,5°C în jurul anului 2050.

    • La conferiþa asupra mediului ºi dezvoltãrii din anul 1992 de la Rio de Janeiro (Brazilia), a fost adoptatãConvenþia cadru asupra schimbãrilor de climã. Convenþia urmãreºte scãderea emisiilor de bioxid decarbon ºi a altor gaze de serã, prin finanþarea de proiecte în þãrile slab dezvoltate economic.

    • Scufundarea oraºului muzeu Veneþia este cauzatã ºi de creºterea nivelului Oceanului Planetar.

    • Mãsurãtorile precise efectuate de oamenii de ºtiinþã au pus în evidenþã cã în ultimul secolridicarea nivelului Oceanului Planetar a fost în medie de 1-1,5 mm/an.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Ce este efectul de serã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Care sunt consecinþele efectului de serã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Care sunt ramurile economiei care contribuie la menþinerea efectului de serã? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    AplicaţieCu ajutorul atlasului geografic, localizeazã principalelemetropole ale lumii situate pe þãrmurile Oceanului Atlantic ºiOceanului Pacific.

    Efectul de serãÎncãlzirea climeiPoluare

    Cuvinte-cheie

  • FENOMENE CLIMATICE ȘI HIDROLOGICE EXTREME

    Evaluare capitol III

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI26

    1. Controlul inundaþiilor nu este întotdeauna total binefic. Adevãrat/Fals

    2. Cele mai multe tornade pe parcursul unui an sunt în :a. Elveþiab. Rusiac. S.U.A.

    3. Mãsurãtorile precise efectuate de oamenii de ºtiinþã au pus în evidenþã cã în ultimul secolridicarea nivelului Oceanului Planetar a fost în medie de:

    a. 1-1,5 mm/an.b. 2-2,5 mm/anc. 0-1 mm/an.

    4. Definiþi furtunile ºi tornadele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    5. Explicaþi modul de producere a unei tornade. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    6. Enumeraþi efectele tornadelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    7. Explicaþi de ce regiunile costiere sunt mai puternic afectate de incãlzirea globalã decât celelalteregiuni? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    8. Care credeþi cã este þara europeanã care este afectatã direct de creºterea nivelului OceanuluiPlanetar? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    9. Care sunt sursele de poluare a aerului? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    10. Care este modul de reacþie pentru a ne proteja în caz de furtuni ºi tornade. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    11. Explicaþi de ce aerul din oraºe este mai poluat decât aerul din sate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    12. Care sunt consecinþele încãlzirii globale? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

  • Degradarea calităţii mediului IV

    Despădurirea, deșertificarea și degradarea calităţii solurilor

    sunt tratate din punct de vedere geografic în cele două lecţii

    ale prezentului capitol.

    Vei învăţa cauzele, efectele și posibilităţile de prevenire și de

    remediere a acestor procese geografice.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 27

  • DEGRADAREA CALITĂŢII MEDIULUI

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI28

    Discutaţi în grupCalitatea vieþii depinde de calitatea mediului în care trãim. În prezent, problema degradãriicalitãþii mediului înconjurãtor este dezbãtutã din ce în ce mai frecvent, atât de preºedinþii marilorputeri mondiale, cât ºi de fiecare dintre noi.

    Cei mai mulþi am auzit poveºti ale bunicilor care începeau cu „în acel loc, în trecut era o pãduredeasã…” Din pãcate, aflãm aproape zilnic cã în tot mai multe locuri de pe planeta noastrã se producdezastre naturale. Majoritatea specialiºtilor invocã, în explicarea acestora, amplificarea despãduririlor.

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Despădurirea și deșertificarea 1

    Despãdurire ºi deºertificareªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Pãdurea reprezintã nivelul la care se realizeazã cele mai intenseºi mai complexe schimburi de materie ºi energie; aceasta esteconsideratã un element vital pentru viaþa omului, deoareceproduce oxigen ºi absoarbe dioxid de carbon.Procesul prin care suprafeþele ocupate cu pãduri se reduc drastic,din diferite cauze, poartã numele de despãdurire.

    Consecinþele despãduririlor sunt: scãderea cantitãþii de oxigendin atmosferã ºi a volumului de biomasã pe glob, accelerareaeroziunii solului, modificarea unor elemente ale mediului, cumsunt cele climatice.

    Deºertul este o regiune cu puþine elemente biotice (pe alocurilipsit de viaþã), fiind adesea consecinþa tãierii pãdurilor. Seconsiderã deºert teritoriul pe care cantitatea de precipitaþii mediianuale este sub 250 mm/an.Procesul complex de degradare a terenurilor în regiunile semiarideºi de extindere a deºerturilor în detrimentul acestora, din pricinaunor cauze naturale ºi a activitãþii umane, se numeºte deºertificare.Cauzele deºertificãrii sunt:

    Fig. 1. Pãdure defriºatã

    Cauzele naturale Cauzele antropice– reducerea cantitãþii de precipitaþii;– modificarea regimului precipitaþiilor;– temperaturi mari;– intensificarea vitezei vântului;– evaporaþie intensã;– consumarea ºi distrugerea vegetaþiei de cãtre animalele sãlbatice.

    – suprapopularea;– extinderea terenurilor

    arabile;– suprapãºunatul;– irigaþii excesive

  • Caracteristicile deºertificãrii:– distrugerea covorului vegetal;– modificarea compoziþiei floristice;– reducerea rezervelor de apã din sol, din pânza freaticã ºi

    din reþeaua hidrograficã;– distrugerea solului prin eroziune;– acoperirea suprafeþelor ierboase cu dune de nisip;– transformarea dunelor fixe în dune mobile (fig. 2).

    Util de ºtiut!Combaterea deºertificãrii se poate face prin:

    – cultivarea unor plante care acoperã bine suprafaþa soluluipentru a micºora evaporaþia din apei sol;

    – evitarea cultivãrii plantelor prãºitoare în culturi singulare(bumbac);

    – evitarea suprapãºunatului;– utilizarea unor metode biologice de fertilizare a solurilor;– practicarea irigaþiilor;– plantarea unor perdele de arbori ºi de garduri verzi protec-

    toare înspre deºert, pentru a împiedica deplasarea nisipului.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 29

    Fig. 2 Deºertul Sahara

    Descoperă!1. Analizeazã fotografia din fig. 1. Noteazã în caiet cel puþin trei cãi prin care se poate distruge pãdurea.2. Consultã diferite surse ºi prezintã colegilor efectele deºertificãrii.3. Care este cel mai extins deºert de pe glob?

    Știaţi că…• Pãdurea este o resursã economicã importantã, dar ºi zonã de agrement ºi recreere.• În lipsa pãdurii, pe versanþi apa are vitezã de curgere mult mai mare ºi provoacã adesea inundaþii.• Pentru a asigura regenerarea pãdurilor, se considerã necesarã plantarea a cinci copaci atunci când

    un copac este tãiat.• Un hectar de pãdure reþine 10 tone de apã.• Cel mai uscat deºert este Atacama, unde nu s-au înregistrat precipitaþii de peste 10 ani.• Pãdurea cea mai defriºatã de pe Glob este cea amazonianã; în medie, într-un an se taie peste

    25 000 kmp de pãdure.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Ce este despãdurirea? Dar deºertificarea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Care este impactul despãduririlor asupra mediului? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Care sunt cauzele deºertificãrii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    DespãdurireDeºertDeºertificare

    Cuvinte cheieAplicaţieCu ajutorul atlasului geografic, identificã ºi noteazã pe caietemarile deºerturi ale Terrei; grupeazã pe continente.

  • DEGRADAREA CALITĂŢII MEDIULUI

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI30

    Discutaţi în grupSolul este foarte important pentru omenire, deoarece acesta asigurã în prezent cea mai mare partedin hrana omului. La începuturi, oamenii ºi-au asigurat hrana culegând din naturã diferitecomponente ale plantelor. Apoi au început sã cultive solul.

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Degradarea calităţii solurilor 2

    Degradarea calitãþii solurilorªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Solul este stratul afânat de la suprafaþa scoarþei terestre. Mai estecunoscut ºi sub denumirea de pedosferã (partea de la suprafaþascoarþei terestre). Solul s-a format prin distrugerea(descompunerea) rocilor ºi a substanþelor organice. El arecaracter discontinuu, fiind prezent mai ales în regiunile joase(câmpii), iar pe mãsurã ce altitudinea ºi panta creºte, acesta estetot mai puþin prezent, lipsind chiar pe versanþii puternicînclinaþi (chei, defilee, canioane etc.).

    Principala caracteristicã a solului o reprezintã fertilitatea; ea estedatã de cantitatea de substanþe organice pe care o are solul ºi sedatoreazã faptului cã apa spalã solul de pe versanþi ºi preia oparte din substanþele pe care acesta le conþine, depunându-le înzonele mai joase.

    Din pãcate, la fel ca ºi celelalte înveliºuri ale Terrei, solurile suntsupuse unui proces tot mai agresiv de degradare.

    Degradarea calitãþii solurilor se face, în special, prin:– deversãri de deºeuri;– îngrãºãminte ºi pesticide incorect folosite pe terenurile

    agricole;– infiltrarea în sol a apelor contaminate (ploi acide);– defriºãri;– suprapãºunat;– dereglarea circuitelor din sol ca urmare a construirii de

    locuinþe, cãi de comunicaþie, lacuri de acumulare, unitãþieconomice etc.;

    – irigarea terenurilor din zonele aride ºi semiaride cu apãobþinutã din mãri ºi oceane, prin desalinizare;

    – deversãri accidentale de produse petroliere.

  • Util de ºtiut!Prevenirea degradãrii solurilor se poate face prin:

    – gestionarea atentã a solurilor existente;– reducerea ºi chiar eliminarea îngrãºãmintelor chimice din

    agriculturã ºi încurajarea folosirii îngrãºãmintelor naturale(încurajarea agriculturii ecologice);

    – colectarea selectivã a deºeurilor ºi reciclarea acestora;– monitorizarea solurilor în timpul irigaþiilor;– împãduriri pe versanþi;

    Descoperă!1. Explicã reducerea fertilitãþii solurilor pe mãsura creºterii

    altitudinii.

    2. Solul are mai multe straturi, numite orizonturi, care se noteazãcu A, B ºi C.Analizeazã figura alãturatã ºi observã ce caracteristici au cele treiorizonturi. Foloseºte ºi alte surse de informare.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 31

    Fig. 1 Profilul solului

    Știaţi că…• Pedosfera este cel mai complex înveliº de pe planeta noastrã.• Un centimetru cub de sol se formeazã în zeci de ani.• Pe mãsurã ce altitudinea creºte, fertilitatea solului scade.• Se estimeazã, anual, o degradare a solurilor de circa 5-10 t/ha în Africa, Europa ºi Australia, de

    pânã la 20 t/ha în America ºi de circa 30 t/ha în Asia.• Culoarea neagrã, cea brunã indicã humus mult. Culoarea roºie sau galbenã o are solul bogat în

    compuºi ai fierului.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Care este importanþa solurilor pentru omenire? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Ce mãsuri de prevenire a degradãrii solurilor cunoºti? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Care sunt factorii care contribuie la formarea solurilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    SolFertilitateOrizont de solHumus = partea organicãmoartã (descompusã) din sol.

    Cuvinte-cheieAplicaţie

    1. Cu ajutorul hãrþii fizice a lumii, identificp ºi localizeazãprincipalele câmpii ale planetei. Precizeazã ce calitate poate aveasolul din acestea.

    2. Principala regiune agricolã a þãrii noastre o reprezintã CâmpiaRomânã. Explicã de ce.

    3. Deplaseazã-te pe teren ºi observã un profil de sol.

  • DEGRADAREA CALITĂŢII MEDIULUI

    Evaluare capitol IV

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI32

    1. Solul cu cât conþine mai multe substanþe organice, cu atât este mai fertil. Adevãrat/Fals

    2. Plantarea unor perdele de arbori ºi de garduri verzi protectoare înspre deºert se face pentru aîmpiedica:

    a. deplasarea nisipuluib. fixarea versanþilorc. pãºunatul intensiv

    3. Marcaþi prin sãgeti corespondenþa dintre continentele si deºerturile de mai jos:Africa Deºertul AtacamaAsia Deºertul SaharaAmerica de Sud Deºertul Gobi

    4. Culoarea neagrã a solului indicã o cantitate mare de . . . . . . . . . . . . . . . . , iar culoarea roºie o aresolul bogat în compuºi ai . . . . . . . . . . . . . . . .

    5. Dezbateþi efectele despãduririlor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    6. Ce înþelegeþi prin „despãdurire”? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    7. Daþi trei exemple de mãsuri de prevenire a distrugerii solurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    8. Ce culturi agricole se cultivã în zona de câmpie? De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    9. Ce putem face pentru prevenirea distrugerii solurilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    10. Numiþi cinci cauze ale degradãrii solurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

  • Procese geodemografice cu implicaţiiîn organizarea spaţiului geografic V

    În acest capitol vei studia într-o primă lecţie populaţia, prin

    prisma repartiţiei teritoriale și a modului în care

    suprapopularea sau subpopularea influenţează organizarea

    spaţiului geografic.

    În cea de-a doua lecţie este tratată problema șomajului tot

    din perspectivă geografică. Exemplul concret discutat este

    cel al Depresiunii Petroșani din ţara noastră. Practic, este

    analizat impactul șomajului asupra organizării unui spaţiu

    geografic.

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 33

  • PROCESE GEODEMOGRAFICE…

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI34

    Discutaţi în grupÎntr-un oraº mare, avem senzaþia cã suntem foarte obosiþi chiar dacã doar ne plimbãm. Agitaþia din jur,zgomotul fac parcã aerul mai greu respirabil ºi avem o stare neplãcutã, de disconfort, obosim repede.

    La fel, natura este pe zi ce trece tot mai „agresatã” de numãrul mare de locuitori din anumitelocuri ºi de efectele activitãþilor noastre, care nu întotdeauna o protejeazã. Ai avut vreodatãsenzaþia de obosealã într-un oraº aglomerat?

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    Suprapopularea și subpopularea 1

    Suprapopulare ºi subpopulareªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Comunitatea umanã – prin numãrul de locuitori ºi capacitatea deorganizare a spaþiului – exercitã o presiune tot mai mare asupracomponentelor naturale, fiind consideratã drept factorgeografic prioritar.

    Populaþia este rãspânditã neuniform pe suprafaþa Pãmântului. Sepun în evidenþã teritorii cu puternice concentrãri de populaþii înopoziþie cu teritorii slab populate. Deºi populaþia a crescutvertiginos sub aspect numeric, suprafeþele neocupate rãmânaceleaºi ca la începutul secolului XX, existând doar concentrãrimari de populaþie în arii urbane.

    Factorii care contribuie la rãspândirea populaþiei pe glob sunt:– relieful, prin altitudine ºi poziþie;– clima, prin diferitele ei tipuri ºi nuanþe;– fertilitatea naturalã a solurilor;– nivelul dezvoltãrii economice a unei þãri sau a unui

    teritoriu;– factori social-istorici – teritoriile cu continuitate de locuire

    au densitãþi mai mari în comparaþie cu cele populatemai recent;

    – factori demografici, influenþaþi de culturã, religie,economie.

    Fiecare tip de mediu prezintã condiþii speciale, la care societateaomeneascã s-a adaptat ºi, de asemenea, fiecare mediu este maimult sau mai puþin modificat, transformat, în funcþie de gradulde civilizaþie al populaþiei pe care o adãposteºte.

    Fig. 1 Deºertul

    Sahara-suboicumenã

    Fig. 2 Aglomeraþie urbanã

  • Densitatea populaþiei este un indicator ce pune în evidenþã gradul de concentrare a populaþiei înteritoriu. Densitatea este raportul dintre numãrul de locuitori ºi suprafaþã, exprimat în loc./ km2.

    În organizarea spaþiului geografic, suprapopularea are ca efecte: erodarea suportului natural,poluarea mediului, dereglarea peisajelor, degradarea calitãþii vieþii. Soluþiile pentru acesteprobleme sunt: promovarea conceptului de dezvoltare durabilã, descongstionarea prin dezvoltareaaltor teritorii mai puþin locuite.

    Descoperă!1. Explicã modul în care clima influenþeazã repartiþia populaþiei pe glob.2. Calculeazã densitatea populaþiei pentru urmãtoarele state: SUA, China, India, Mongolia, Olanda.3. Elaboreazã un proiect în care sã prezinþi comparativ douã zone, una suprapopulatã ºi cealaltã

    subpopulatã, urmãrind impactul asupra organizãrii spaþiului geografic.

    Știaţi că…• Regiunile geografice nelocuite se numesc anoicumene, iar cele permanent locuite (în care sunt

    activitãþi productive ºi de schimb) se numesc oicumene. Între acestea se aflã suboicumenele, undepopulaþia este mai rarã.

    • În prezent, pe Terra sunt peste 6,3 miliarde de locuitori. Anual, populaþia lumii creºte cu circa90 de milioane de persoane.

    • Asia concentreazã în jur de 60% din populaþia mondialã, iar Europa doar 9%. În China ºi Indiatrãiesc 38,2% din locuitorii planetei.

    • 90% din populaþia planetei trãieºte în emisfera nordicã, mai ales între 20°-40° latitudine nordicã,ºi doar 10% în emisfera sudicã;

    • 80% din totalul mondial se regãseºte la altitudini mai mici de 500 m.• La începutul erei noastre, populaþia Terrei era de aproximativ 250 milioane; dupã aceea, s-a dublat

    în 1 600 de ani; a doua dublare a durat doar 200 de ani, a treia – 100 de ani, ºi pentru a patra seestimeazã numai 37 de ani.

    • În þara noastrã, densitatea medie este de 91 loc./km2.

    Am aflat…Completeazã spaþiile libere cu rãspunsul corect.

    1. Care sunt factorii care contribuie la rãspândirea populaþiei pe glob? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    2. Care sunt efectele subpopulãrii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    3. Care sunt judeþele cu valori ridicate ale densitãþii populaþiei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 35

    Suprapopulare SubpopulareDensitatea populaþieiOicumenã.

    Cuvinte-cheieAplicaţieCu ajutorul hãrþii politice a lumii, identificã ºi localizã statele ºiteritoriile cu valori foarte mari ale densitãþii populaþiei.

  • PROCESE GEODEMOGRAFICE…

    Șomajul 2

    GEOGRAFIE • GHIDUL ELEVULUI36

    Discutaţi în grupÎn þara noastrã, tot mai multe fabrici mari, în care lucrau mii ºi mii de oameni, au fost închise.Aceºti oameni au rãmas fãrã un loc de muncã. Unii au gãsit între timp de lucru, dar alþii nu; dintreaceºtia, o parte au urmat cursuri de pregãtire profesionalã pentru alte activitãþi. Cunoºti astfel decazuri? Povesteºte cum s-au descurcat.

    Ce știi despre…? Ce ai vrea să afli despre…?

    ªomajªtiu Mã intereseazã

    Completeazã tabelul pe caiet.

    Reţine!Conform Dicþionarului explicativ al limbii române, „munca esteo activitate conºtientã, specificã omului, îndreptatã spre unanumit scop, în procesul cãreia omul efectueazã, reglementeazãºi controleazã prin acþiunea sa schimbul de materii între el ºinaturã, pentru satisfacerea trebuinþelor sale”.

    Pentru a caracteriza nivelul forþei de muncã, trebuie utilizaþiurmãtorii indicatori: populaþia activã, iar în cadrul acesteia,populaþia ocupatã sau neocupatã.

    Populaþia activã reprezintã totalitatea persoanelor care au ovârstã mai mare decât o anumitã limitã stabilitã legal ºi care suntapte pentru muncã.

    Populaþia ocupatã este populaþia care desfãºoarã activitateeconomicã retribuitã.

    Persoanele cu statutul „neocupat” au depãºit o anumitã vârstã,sunt fãrã muncã, disponibili pentru muncã sau în cãutarea unuiloc de muncã.

    Neocuparea este numãrul de persoane care cautã loc de muncã,iar neocupaþii sunt persoanele fãrã loc de muncã, numiþi ºomeri.

    Descoperă!Consultã diferite surse de informare ºi elaboraþi un proiect încare sã prezentaþi, statistic, evoluþia ºomajului, dupã anul 2000,dintr-un judeþ.

  • Știaţi că…• ªomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzãtor,

    care include în sfera sa aspecte economice, sociale, politice,psihologice ºi morale.

    • Prin reconversie profesionalã persoanele rãmase fãrã loc demuncã au ºansa de a se specializa în noi meserii, solicitate pepiaþa muncii.

    • În þara noastrã, populaþia activã este cea care are peste 15 ani.• În România, populaþia ocupatã este de 36% din populaþia totalã;

    ºomerii reprezintã 4,8% din populaþia totalã.• Ponderea populaþiei ocupate în lume este de 41,5%

    PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 37

    ªomajPopulaþie ocupatãRestructurareReconversie profesionalã

    Cuvinte-cheie

    În þara noastrã, în Depresiunea Petroºani existãresurse importante de cãrbune superior (huilã).Statul român a investit foarte mult pentru exploa-tarea huilei, astfel încât a deschis mai multemine, a construit locuinþe ºi dotãri de interespublic pentru muncitori (ºcoli, spitale, farmaciietc.). Investiþiile economice au fost direcþionatedoar spre sectorul minier, zona având în acest felprofil monoindustrial.

    La început, numãrul muncitorilor era insufi-cient, aºa cã, treptat, au migrat spre aceastã re-giune oameni din alte pãrþi ale þãrii (Moldova,Oltenia etc.). Dezvoltarea unor combinate side-rurgice ºi a unor mari termocentrale a dus lacreºterea ºi menþinerea producþiilor de cãrbunela valori ridicate (fig.1).

    Odatã cu restructurarea economiei þãrii noastredupã anul 1989, o serie de exploatãri miniere aufost închise, prin urmare mulþi dintre angajaþi aurãmas fãrã loc de muncã, au dev