www.digibuc.ro

,t1

:,:r7,04"E

,

'

www.digibuc.ro

Cäpitan G. G. PÂRJOLESCU

DIN ISTORICUL

HARTILOR PRINCIPATELOR§I

HARTA ROMANIEI

BUCURESTI

Tipografia NATIONALA"

igo8.

www.digibuc.ro

-e4elz,ez-LeeZ-141-01'w &PAWe

ew

ved2/:-ze-- ZW-f,2dA"

PREFATA

Imparatul Austro-Ungariei Iosef al II-lea, In o scrisoare adre-sata prefectilor n anul 1787, privitoare la masurarea harteiUngariei care se incepuse in acel limp, printre altele se ex-prima astfel :

«Ca sd se poata bine guverna o tara, trebue§te mai întâi cu-«noscutg., i aceasta, nu se poate de cat având harta ei exacta.».

M. S. Regele Carol I, in discursul de inaugurarea SocietateiGeografice Romane al carei Presedinte este, ca privire la hartaRomaniei, se exprima astfel

(Ea are menirea de a scoate tara din regiunea necunoscutului».Este dar recunoscuta insemnatatea hartilor pentru desvoltarea

culttwala si economica a tarei pe care o represinta, precum sivaloarea lor pentru trebuintele militare.

In dorinta de a face cat mai malt cunoscut hartile vechi alePrincipatelor Ronzane,ridicate de catre Rusi i Austriaci, precumsi cele publicate mai în urma de diferiti autori si in specialHarta României ridicata de Institutul Geografic al Armatei ba-zele pe care ea se sprijina, precum si modal de executare

si reproducerilor acestei harti ; am adunat datele tre-buincioase alcatuit acest mic istoric al lor, in scopul dupa cumam spits de a fi cunoscute de toti care-i intereseaza.

Ta privinta hartei Romaniei, ridicata de oficerii InstitutulaiGeografic al Armatei, fiind executata in conditiunile cele maiexacte si reprodusa ea in alta ingrijire, am cautat sa o arat maidetailat in scopul de a arata increderea ce toti care se folosescde ea, trebue sa i-o dea. Cad, dapa cum se va vedea scarile lacare s'a facut ridicarea originala, precum si reproducerea lor,poate procura datele necesare si sunt susceptibile de a satisfacetoate cerintele administratiunei statului, inginerilor, agriculto-

industriasilor, istoricilor, precum si militarilor, pentrutoate intreprinderile lor.

In general, harta Ronuiniei, a adas va aduce mari foloasepentru propasirea neamului pe terenul cultural si economic.www.digibuc.ro

II

Aceasta frumoasa si folositoare opera, se datoreaza In primulrand guvernelor ta ri, apoi ofic;rdor armatei care au intemeiatacest serviciu, cum si celor care au contribuit cu munca lor in-telectuala si fisica, indurand greutati neinchipuite si necunoscutede cei ce nu au trecut prim ele, pentru ridicarile ei pe teren.

Din varful llfuntilor pana in Dunare, nici chiar o suprafatade un hectar macar, nu a ramas necercetat, si nu exagerez candspun ca au fost locuri atat de periculoase salbatice In parteamuntoasa a tarei pe care nu se calcase Inca de alta finta ome-neasca, pana la oficerul geodez sau topograf.

Pentru <c Tara, Drapel si Rege», este deviza fiecarui ostas.Oficerii armatei, carora ii s'a incredintat ridicarea hartei tari

si care este aproape de a se termina ; pot fi mandri de opera lor.Gunosaindu-se astazi cu multa exactitate frontierile, supra-

fata solului ei, precum si positiunile din interior, oficerul va puteaface din ea o noua arma de rasboi, pentru a o apara cu abne-gatiune de toti vrajmasii ei din afara, care an indrasni sa calcecu intentiuni de cucerire, din ceeace se cunoaste astazi bine caeste al nostru.

CiPITAN PARTOLESCU.

www.digibuc.ro

RO MAN IA

Ra,4011

DAeA

sat

17lik9GIl":-

Ofieerilor care au. dirjat,lucrat ci conInbuit la. rlirnira. redaptairc&HARTEI TARE! ROMANESCI

www.digibuc.ro

C .À.TEVA CUVINTE

ASUPRA

CARTOGRAFIEI VECHI

Cartografia, aceast4 ramurd de stiintd, dela inceput a foststrans legata de cerintele Statelor §i ale culturei ; ea a trecutprin toate fazele prin care a trecut §i omenirea si totdeauna atrebuit sà se acomodeze ei.

In timpurile cele mai vechi, când civilizatia se mdrginea nu-mai la unele popoare §i in limite foarte strânse, cum era spreex. : la Greci, Romani, Egipteni, etc., Cartografia a existat. Sta-tele, provinciile, apele §i comunicatiunile cele mai principale,erau reprezentate in trdsdturi generale, formând un schelet, iarcentrele populate cele mai importante, precum §i indltimele mari,erau reprezentate prin diferite obiecte in perspectivd spre ex. :ora§ele, prin ate o casa sau un turn inconjurat de §ant, iarmuntii prin cate o indltime in forma unui mosoroi.

Istoria stabile§te a., inainte de anul 2400, filosoful Anaximan-der, a executat o asemenea hartd §i guvernatorul Persian dinMilet, Aristagoras, a fost proprietar al unei astfel de hdrti.

Este cunoscut cd Romanii au pdstrat In archivele Statului,toate hdrtile provinciilor cucerite de ei in diferite rdzboae.

Pe la inceputul secoluldi al II-lea, Claudius Ptolomeus a in-trebuintat geometriceste mi,loacele pentru executarea härtei side atunci a inceput a se pune oarecare exactitate in ceiace pri-veste dimensiunile orizontale.

Istoria ne mai spune ca, in anul 432 a fost ridicat in hartdStatul Roman de Vest §i cd el a fost executat pe 12 foi de per-gament, pe cari au fost reprezentate toate localitdtile ce se aflausituate pe §oselele militare, precum §i toate pozitiunile importante.

www.digibuc.ro

2s

Tot in acest secol, Agathodemon din Alexandria, a executat26 Iraqi geografice intocrnite de Ptolomeus.

In Evul de mijloc, grandioasele miscári de popoare i ráz-boaele acestor epoce, precum i industria desteptatá prin aceasta,a dat un avant stiintelor geografice i prin ele si a hartilor.Razboaele cruciate, intreprinderile razboinice i cornerciale aleArabilor, descoperirile Portugezilor, toate aceste evenimente, aufacut ca harta sa fie pentru un cm, o credinta indispensabild.

Trebuintele neaparate ale acesteia, a luat avant si aceastanoua ramura de stiinta a inceput repede sa se desvolte.

In anul no, Carol cel Mare a fost in posesiunea unei Iraqigravate in argint, iar Roger I-iu, Regele Siciliei, a dispus inanul 1305 sa i-se facà un planiglob de metal. Acestor rniscariculturale, se datoreste prirnele harti de pelerinagiu, de comert

industrie :Hartile de pelerinagiu, au continut la inceput nu numai ora-

sele principale ale provinciei, ele aratau centrele populate alelumei crestine pang. la Roma.

Pe hartile industriale se aratau comunicatiunile principale dela marile targuri industriale Europene, pana la centrul industralnumit Hanza, care era cel mai important si proverbial punct altimpului pentru desvoltarea si paza comerciului atat pe uscatcat si pe mare.

Localit4, Monastiri, Castele, precum si positiuni de orientaremai departate i pe langa care se aflau comunicatiuni, au fostdesemnate in perspectiva.

Mai tarziu, distantele se aráta prin orele de mers, asa cape unele din aceste harti se arata i depártarile aproximativeintre diferite localith4i. Munti, caci mai in totdeauna numaiei erau aratati, se desemnau pe harta avand asemánarea unormosso ro a e.

In aceasta stare a rámas Cartografia pang, in secolul al 15-lea,and un oarecare Holl a facut primul tipar al unei hàri gra-vata in learn, cu ajutorul acestei gravuri s'a putut reproduce siinmulti numárul hartilor.

Prin aceasta descoperire, mijlocul de raspandire al hartei afost gasit si de aci cartografia a intrat deodata in adevarata eicale de progres.

De si aceasta mare descoperire a dat comerciului un avantsimtitor, totusi, din punct de vedere stiintific, nu a fost cu pu-tintd in aceastá epoca a se intocmi hàrtile pe baze matematicecaci, lipseau instrumentele pentru masurarea exacta, ceace a facutca fixarea astronomica a localitatilor O. se facä neexact si cane-vasul trigonometric, poate ca nici nu s'a intrebuintat, iar inal-timile sa nu fie aratate, prin urmare aceste harti erau maimulto inchipuire.

In secolul al i6-lea, Gerhart Merkator a corectat considerabil

www.digibuc.ro

3

metoda de intocmire si perfectionare a hartilor ; tot de-odatd,el a publicat un atlas care a fost reprodus prin gravurd uncupru in anul 1702, in acest timp un oarecare Homan a in-fiintat un depozit de hdrti reproduse tot prin gravurd in cuprudupd acelea ale lui Merkator, care le vindea cu preturi destulde modeste astfel cd a contribuit la rdspândirea lor.

Pozitiunile astronomice ale localiatilor, precum si ale punc-telor mai importante au fost stabilite cu oarecare exactitate, deoarece s'a servit de metoade mai precise decât in trecut asa cdse poate zice cà din timpul acestuia cartografia 'si are bazelestiintifice.

Schimbarile ce s'a produs in acele timpuri in organizarile Sta-telor, au atras constituirea armatelor active, precum si intoc-mirea tutulor aparatelor administrative, cari la rândul lor, aucontribuit la introducerea ddrilor fonciare care Stat.

Impdrtirea teritoriilor a inceput de atunci a se face pe ba-zele ridicarilor de hdrti.

In secolul al 17-lea, si i8-lea, matematica si astronomia faccele mai mari progrese §i prin desvoltarea acestor stiinte si car-tografia se mai perfectioneazd, rdspAndind pe cele mai bune lucrdri.

Cu toate acestea, putin mai târziu s'a constatat cd si acesteaerau necomplecte pentru a putea servi cu folos intereselor 603-nomice si celor militare.

Toate rdzboaele, toate bataliile, de la Cesar si Alexandru celMare au fost pregdtite pe hdrti.

Alexandru cel Mare, Inainte de a intreprinde bdtáliile sale dinAsia 'si a fAcut mai intâiu harta tärei unde stia cd are sd-siducd Intreprinderile rdzboinice, asemenea si armatele Romane'si aveau oficerii lor speciali Insarcinati a recunoaste tärile undefdceau rdzboiul.

Am vdzut cum Egiptenii, Grecii, Asirienii, Ebreii si toate po-poarele depärtate, au recunoscut insemmitatea hdrtilor si le-auavut. Nu se poate sti procedeurile pe care le intrebuintau pentruridicarea acestor harti, dar gradul lor de perfectiune il cunoastem.

La inceput, luptele intre cloud popoare se dedeau la ses des-chis si la drumuri ; ordinea de bätae era strânsd si adâncd, co-loanele se aruncau unele asupra altora si victoria de foartemulte ori era a acelor mai numerosi. Mai târziu insd, când artardzboiului a luat avânt, când gurile de foc s'au perfectiouat,când manevrele si miscdrile strategice ale armatelor trebuescsa strdbatä toate terenurile fard a mai tine seama de acciden-tele lui, când s'au creat Statele-Majoare, hartile au Inceput a'siavea importanta lor si cu cat ele erau mai complete cu atâterau mai bune.

Nimeni altul ca Napoleon I-iu si Frederic cel Mare, nu a dat

www.digibuc.ro

4

mai mare atentiune valoarei unei hdrti si nu nutnai din punctde vedere militar, ci din toate punctele de vedere.

Dui:a cum vedem, Inca din timpurile cele mai vechi, Carto-grafia a jucat un rol foarte important, atât In stiinta rdsboaelor,cat si in afacerile din nduntru ale Statelor.

Este constatat cat de mult pretueste astdzi pentru o lard 6harta exacta, fie ea political, fisicd, economicd, silvicd, statisticd,etnograficd, tacticd, strategicd, etc., si se poate spune cu dreptcuvânt cd este cdlduza inbundtätirilor ce se aduc tdrei care orepresintd §i de multe ori chiar a legilor ei.

Nu este de ajuns cuiva asi cunoaste bine numai tara lui,trebue a avea cunostintd mai mult sau mai putin §i de celel'altetdri. In primii ani am invdtat cu totii sd cunoastem State le, adicdintreg globul pdmântesc pe hàrti, ori ce tara sau ora§ chiar,ori unde ar fi pe glob, despre ale cdror evenimente ne-ar vorbiazi revistele sau ziarele, se desemneazd §i se stabileste in minteanoastrd, positiunea lui geograficd acolo uncle est; and nu maiavem inainte hdrtile celor cinci continente.

Oficerii armatei mai mult decât oricare alti trebue sd-si cu-noascd tara lor cu deamdnuntul precum si pe cele vecine sia:easta nu s'ar putea face decat cu ajutorul hdrtilor. Este §tiutfolosul ce aduc ele din toate punctele de vedere.

Mai tarziu, modul de a se ridica, complecta §i reproduce ohartd, se va perfectiona in raport cu nevoile la care se va cere,aci, arta ingineriei, ca si oricare alta §tiintd, dela creatiunea ei§i pand astdzi, a suferit mari evolutiuni si va mai suferi §i Inviitor, din cauza descoperirilor §i a perfectionárei instrumen-telor, cdci, aceasta este legea progresului.

www.digibuc.ro

LUCRARI ASTRONOMICE SI CARTOGRAFICE ALEPRINCIPATELOR ROMANE INTRE ANII 1700-1854

Pând la anul 1703 s'a publicat diferite hdrti care representauprincipatele române Muntenia vi Moldova, mai toate au fost re-produse hi strdindtate de cdtre diferiti autori vi uncle din elese pdstrez vi astdzi prin diferite biblioteci publice vi particulare.

De oarece insa, aceste reproduceri de härti nu au fost bazatepe o ridicare regulata acute pe teren, nu puteau fi nivte lucrdriexacte, ele pot fi insd nivte documente istorice.

In anul 1716, un anume Crisandos Notaras, de origind grec,elev al celebrului Cassini, bursier al lui Brâncoveanu vi Arhi-mandrit la Sf. Gheorghe nou, se ocupa cu teologia vi matema-ticele. Acesta a fost cel dintâi care a mdsurat longitudinea vilatitudinea Bucurevtiului pe care o dd de 47°,0' longitudine vi45°,0' latitudine, aceastd mdsurdtoare el a facueo cunoscut in oscriere a sa din acel an.

Pentru intaia oara dar, coordonatele astronomice ale Bucu-revtiului a fost determinate de care Crisantie Notara. Afard deBucurevti, el mai determind vi positiunea oravului Târgovivtea,cdruia ii atribue 48°,0' longitudine vi 46°,0' latitudine.

Avânduse in vedere epoca in care acest Crisantie Notara adeterminat aceste valori, când instrumentele vi metoadele de ob-servatiuni erau foarte primitive, datele de mai sus sunt nead-misibile azi, de oarece se vtie cd Bucurevtii aflânduse mai sprerdsdrit de Tärgovivte, nu poate avea o longitudine mai micacleat aceasta. Devi Notara nu indicd care i-a fost meridianulinitial, se poate recunoavte dupd. valorile 47°,o' vi 48°,cr cà eltrebue sà fie acel din insula de Fer la care multd vreme inurmd s'au raportat longitudinele 1).

La 46 ani dupd aparitiunea cdrtei lui Crisantie Notara, adicd

1) Buletinul Soc. de Sainte, 1902.www.digibuc.ro

6

in anul 1762, a tr6cut prin Dobrogea §i Moldova venind delaConstantinopole, unul din cei mai mari astronomi ai timpului,iesuitul Giuseppe Boscowich, cunoscut fisician pe acele timpuri.

La Galati, in zilele de 27 §i 28 Iunie acel an, el determindlatitudinea acestui port pe care a gdsit'o de 45°,23', prin urmareo diferentd de 3' fatd cu datele de asazi care dau 45°,20', apoi,de aci el a plecat la Ia§i §i in zilele de 4 §i 5 Julie acela§i an,determind latitudinea Bisericei Sf. Nicolae din acest ora§ pe careo afid. de 47°12', rezultat destul de satisacdtor fatd cu datele deastdzi cari aratd 47°10'24" la Biserica Sf. Nicolae §i 47°9'10" laBiserica Lipoveneascd. L).

** *

In anul 1769 Rusia declard rdsboiu Turciei §i cum cei dintdiaveau mare ngvoe de a cunoa§te bine locurile pe unde trebuiausd-§i ducd armatele contra Turcilor, hotdrard in acel an, de aridica harta Tdrei Moldovei, in acest scop academia Imperialdde §tiinte din Petersburg, trimise in Moldova §i Muntenia peilustrul lor astronom Ivan Islieneff, care mai 'Mai determindprin observatiuni astronomice, coordonatele geografice a urrnd-toarelor opt localitdti : Bender, Acherman, Chilia-Noud, Ismail,Bucure§ti, Foc§ani, Ia§i §i Brdila, cari toate pe atunci fdceauparte din tara noastrd, aceste observatiuni le-a acut in scop dea stabili positiunea lor geograficd. .

Tot acest astronorn, a acut in ziva de 5 Iulie 1772 prima de-terminare a declinatiunei acului magnetic in aceastd Ord, a cäreivaloare a fost de I 1°,36',30" spre Vest. *tiut este cd unghiul dedeclinare al acului magnetic nu este constant, ci este supus lavariatiuni geografice seculare, determindrile recente ale decli-natiunei acului magnetic acute de observatorul astronomic alInstitutului Ceografic al Armatei Ia Bucure§ti §i Calafat in anul1898 au dat 11°,41',30", deci o diferentd de 5' in timp de 126ani 2).

In Pritudvara anului 1772 declarânduse un nou rdsboiu intreRusia §i Turcia ambele principate române Muntenia §i Moldovaau fost ocupate de armatele Ruse§ti §i teatrul unor lupte sân-geroase intre arrnatele IrnpArdtesei Ecaterina II-a a Rusiei §i.Mustafa al III-leá Sultanul Turcilor. In acest timp harta Mol-dovei era definitiv terminatd de .cdtre oficeri ru§i §i reprodusd.

Se vede dar ce imprejurdri au acut ca sd se ridice in haraaceastd tail.

Prin urmare ea nu s'a putut face in conditiunile in care tre-buia acua o hara regulatd §i corectd, se poate zice cd a fostmai mult o hara alcdtuitä din recunoa§teri, ard nici o legd-

1) Buletinul Soc. de Stiinte, 1902.2) Idem.

www.digibuc.ro

7

turd a elementelor de pe suprafata solului ei iar numirile deteren si ale localitdtilor se confundau unele cu altele. Fie dinlipsa mijloacelor necesare, fie din imprejurdrile grabnice in carese aflau Rusi in acest timp, a fdcut ca aceastd hartd sd rdindefdrà nici o importanta ca valoare tehnicd si ea poate fi con-sideratd nurnai ca valoare istoricd pentru noi. Putin maitârziu Institutul Geografic militar din Viena a complectat a-ceastd hartd a Moldovci pe cât .ia: fost posibil prin diferitemijloace si date si a reprodus'o la scara i : 300.000, si de caremai in urina s'a servit oficeri depositului nostru de Rdrboi inanii 1873 1874 pentru recunoasteri i asezarea semnelor geo-dezice necesare la ridicarea hartei regulate a României.

In scrierile maresalului rus Bauer se vorbeste cd, afard deharta Moldovei, el ar fi lucrat i harta Munteniei in 4 foi, pre-cum si o hartd a unei pdsti din Bulgaria cuprinsä intre Bal-cani, Dundre, Marea-Neagrd tinutul Vidinului, tot cu oca-ziunea räzboiului Ruso-Turc din anul 1769 si 1h aceleasi con-ditiuni ca si harta Moldovei.

In anul 1789, câ.nd Rusia aliatd cu Austria se afla din nouin rdzboi cu Turcia, la câte-va lupte mai principale din Mol-dova, oficerii rusi au ridicat in plan pozitiunile bdtdlielor ces'a dat in acel timp, asa : La 19 Aprilie se dd prima lupth dela Valea Seacd, intre trupele turcesti comandate de Haai Soitary

un detasament Austriac sub comanda Colonelului /Iron Ka-ratczay. Cu aceastd ocazie, se tidied de cdtre oficeri austriaciin plan pozitiunile de luptd.

Apoi la i Auoust tot in acest an, lângd Focsani i pe fron-tiera PrincipatePor, a avut loc o noul luptd intre Corpul dearmatd Austriac comandat de A. S. Principele de Coburcr, ge-neral de cavalerie si divizia Ruseascd comandatd de Generalde Suwarov, contra armatei turcesti comandate de IllehmetDervis Pap. Cu ocazia acestei lupte, s'au ridicat in plan pozi-tiunile ocupate de Cate-0 trele trupe.

Iar la 31 August, s'a dat la Becheti In Moldova, o luptd intretrupele Austriace, comandate de Colonelul Kipire si trupele Ma-mice Tdtare Turce sub comanda lui Nasir i la 22Septembre o bdalie generald lângd apa Râmnicului intre ar-matele Rusesti i Turcesti, positiunile ambelor bdtdlii au fost ri-dicate in plan cu aceastd ocaziune in aceleasi conditiuni cacele precedente de cdtre oficeri austriaci i Rusi L).

Cu toate cd exista o hartd a Principatului Moldovei, acea fd-cutá de oficeri Rusi in anul 1769-70 adicà numai cu 20 ani mainainte, oficeri Rusi i Austriaci nu s'au putut servi de ea pentruplanurile acestor bdtdlii si dupd cum se vede a recurs la o noul

Copii duph aceste planuri se afld in Biblioteca Marelui Stat-Majoral Arm atei.

www.digibuc.ro

8

ridicare pe teren iar aceastd hartd probabil cd a putut servinumai pentru orientdri §i rnar§uri, ceace dovede§te cd ea a fosto lucrare necomplectd.

Marele Stat-Major Austriac, simtind trebuinta unei hasti catse poate mai complectd, pentru ambele principate Romane, subingrijirea lor §i cu datele ce au putut culege in timpul cdt eiau stat in principate, au intocmit §i reprodus la Viena in anul1790 o hartd intitulatd : tHarta Marei §i Micei Valahii, la scaraI : 4000 Klafteri.

In aceastd hartd se vede intru-catva localitätile precum §icalle de comunicatiune mai complecte, formele terenului de§isunt reprezentate prin ha§ure, in mare parte nu corespunde curealitatea iar cotele înitime1or lipsesc, aceasta din cauzd cdnici ei nu a putut face o recunoa§tere mai arndnuntitd.

In anul 1811, a apdrut in stabilimentul cartografic TranquiloMollo, din Viena, Harta Peninsulei Balcanice, compusd din 4foi §1 cam la scara I : 440.000, intocmità de Ruhedorf.

Atat tara Moldova cat §1 a Munteniei erau figurate bini§orin aceastd hartd, insd observatd bine, semäna cu acea execu-tatä de Batier, ba chiar totalul acestei hdrti pare a fi luat dinteansa, formele terenului sunt reprezentate prin ha§ure, de §ipartial exagerat, canevasul comunicatiunilor nu aratd nici odeosibire intre §osele §i drumuri iar 9ra§e1e §i satele se con-fundd intre ele, ne fiind nici o deosebire in caracterul scrierei lor.

Dupd cum am ardtat, observatd bine aceastd hartd ea pare afi o reproducere dupai acea a lui Bauer insd pentru neasaind-nare a exagerat unele elemente ale ei.

Tot in acest an la Viena a apdrut Harta General& a Moldovei,In editura unui birou de arte §1 industrie, redactatd de F. Fried.Aceastd hartd nu se poate §ti dupd cine a fost reprodusd cdci,despre o ridicare pe teren nici nu poate fi vorba, cdci nu afost, ea face Insd o ippresie mai pldcutd find mai precisd,formele terenului sunt ardtate prin ha§uri fine §i citibile, numi-rile terenului, localitäti etc., mai exacte de cum sunt al-Mate laalte hdrti de pe acel timp, in sfar§it configuratia terenului seapropie mai mult de adevdr cu toate cd reproducerea ei lasamai mult de dorit de cat cele dintai.

De §i cotele inältirnilor lipse§te cu totul §i la aceastd hartd,comunicatiunile sunt pe cat a . fost posibil complete. Ea aser vit mult tdrilor noastre §i dovede§te progresul artei Carto-grafiei de pe atunci, in Austria.

In anul 181o, Institutul cartografic Tranquilo Mollo din Vienapublica Harta Special& a Valahiei intocmitd de Josef Dirwaldt.Ea este compusd din cloua foi, reprodusd prin gravurd in cuprula scara I : 300.000. Ca scard, aceastd hartd este mai mare decat a lui Ruhedorf §i mai completd, canevasul cdilor de cornu-nicatiune precum sosele, drumuri §i chiar potecile, nu s'a ne-

www.digibuc.ro

9

glijat a fi puse pe aceastd hartd, terenul este reprezentat prinha§ure de§i in uncle pdsti cam exagerat §i nu conform cu rea-litatea, mai cu osebire In Valahia micd (Oltenia), cotele Indlti-milor ca §i la celelalte lipsesc cu desdvar§ire ; raurile §i chiarapele mici sunt 111sä mult mai complete decat In harta lui Ru-hedorf §i dupd semnele conventionale adoptate la aceastd hartdlocalitdtile sunt impdrtite in mai multe categorii dupd impor-tanta lor, sunt reprezintate pe aceastd hartd salinele, statunilebalneare, precum §i micile detalii ca : §anturile, podurile, via-ductele §i. terenurile arabile dupd cum existau atunci. FArà in-doiald cd, aceastd hartd a acut bune servicii tdrei in acel timp.

In anul 1811 la Viena §1 Pesta, a apdrut o altd hartd intitu-latd Harta Generald a Valahiei, intocmitd §i desemnatd dupdtoate datele existente atunci de F. Fried. Despre aceastd hartàse gdse§te scris in revista Militard austriacd Volumul I-iu dinanul 1812 :

«La intocmirea acestei hArti, baza lucrdrei s'a luat dupd acea«a lui Ruhedorf la scara i : 720.000 ca cea mai bund pand in«prezent. Nu putem tdgddui cà automl acestei hdrti s'a servit«§i de acele putine date astronomice existente, care ici §i colotau influentat la schimbarea figuratului acestei tari §i care lucrucil putem considera ca un progres considerabil.

«Pe langd §tiintele mdrginite ce avem In ceace prive§te Eu-ropa Sud-Esticd, aceast d. hartd cu datele ei, este un avantaj

«foarte important ; bine-inteles cä se gAse§te Cate ceva de co-«rectat la ea. Dacd aceastd hartd o compardm cu cele apdrutecpan d. acum, insd. neintrebuintate, gAsim ca mai multe localitdtitsunt deplasate dela locul lor, altele scrise gre§it, multe din celetimportante lipsesc §i in locul lor scrise altele mai putin im-«portante.

c Se gdsesc insemnate pe aceastd hartd mai multe traseuri decsosele §1 drumuri care se gdsesc §i in harta lui Ruhedorf, dar«care nu se afla insd in realitate. Muntii sunt desemnati In lungul«cursurilor de ape §i figuratul lor nu este suficient, intregul lant«al lor ce strdbat frontera, aproape nu se deosibesc de regiunea«&.alurilor §i picioarelor de munti».

Dupd cum se vede, s'a constatat multe gre§eli in ceeace pri-ve§te numirea §i positia localitAiior, lucru de altfel foarte im-portant, mai cu osebire la cursurile de ape, cum este de ex.cursul Dundrei in partea de jos §1 a afluentilor sAi in aceastäparte, la harta lui F. Fr ed, acesi lucru este mai exact. Luan-duse insd In consideratie studiile acute cu ocazia redactAreiacestei harti in gravurd, §i de acord cu cele scrise in revistamilitard Austriacd, se poate constata numai un mare progresla aceastd hartd fatd cu cea a lui Ruhedorf.

In anul 1812 serviciul cartografic al Statului-Major Austriac,a intocmit §i publicat o noud hartd numitd. : Harta Topograficei

www.digibuc.ro

10

a Marei i Micei Valahii, ea a aparut in 4 foi §i, dupa cumreese din titlu, a fost redactata. §i cornplectata de pe diferiteplanuri de recunoa§tere din anul 1790 §i. reprodusa la scara

: 576.000 Klafteri 1). Forme le terenului in aceastä harta suntreprezintate prin ha§ure §i observata bine se apropie mult curealitatea, cotele înàltimìlor lipsesc insa §i de pe aceasta. In pri-vinta cailor de comunicatiune, ele sunt legat reprezintate §i cla-sificate in sosele, drumuri comerciale, de legaturd intre locali-tati, poteci pentru calareti §i chiar pentru pietoni, afara de a-cestea statiunile balneare ce exista atunci sunt aratate cu anumesemne speciale, cu un cuvant aceasta harta a fost cat s'a pututmai bine complectata §i se remarca starea inaintata a §tiinteicartografice pe atunci la Institutul militar Austriac.

Dupa cum se vede, toate aceste hdrti a fost redactate §i re-produse in Austria de diferiti autori, iar ca bazd, nu le-au pututservi decat harta Moldovei ridicata de oficeri ru§i pe teren inanii 1770-1772 §i pentru Muntenia recunoa§terile §i datelece s'a putut culege de ofiCeri austriaci cat timp au avut oca-ziunea a sta in Principate. Observate bine toate aceste hartidupd datele ce au apdrut, ele au o mare asemanare intre ele§i toate nu corespund cu realitatea mai cu osebire in ceeaceprive§te Muntenia.

Carpati §i Dunarea, care §i pe atunci erau frontiera tarei §icare nu '§i a putut schimba pana astazi intru atat forma lor na-turala, are o mare nepotrivire fata cu ridicarile regulate exe-cutate astdzi de Institutul Geografic.

Nu mai vorbesc de celelalte cursuri mai mari de apa din taracare se ardta el se revars in Dunare in alte puncte deck celeadevarate, apoi localitati deplasate dela locul lor geografic cumare diferenta, gre§eli care s'au copiat dela un autor la altulfail a fi controlate.

Prin urmare, aceste harti nu au putut fi o representare exactaa suprafetei solului tarilor noastre, cdci, de§i poate se cuno§teanevoia unor asemenea imprejurdrile in care se afla Prin-cipatele pe atunci nu i-a putut ingadui aceasta, iar ru§i §i maicu osebire austriaci, fie pentru motivul cà la ace§tia din urindarta cartografica era mult desvoltata, fie alte motive de a cu-noa§te tara, i-a silit a publica atatea harti ale Munteniei §i Mol-dovei, ba chiar impreuna in o singura hartd §1 care au aduscu timpul mari foloase in regenerarea starei lor culturale §i eco-nomice.

In anii 1828-1832 in scop de a se stabili in mod precis po-

1) Toate härtile aratate pang acum fiind redactate i publicate de au-striaci, sunt bazate pe vechea unitate de mäsura. Klafter (stanjen vienez)un Klafter = 1 m. 8964.

www.digibuc.ro

11

sitiunile geografice ale catorva orase mari din Moldova si Mun-tenia §i pentru ca aceste determinari sa serveasca la asezarealor exacta pe hartä, cati-va oficeri rusi sub directiunea Co lone-lului Ditmar, au determinat coordonatele astronomice ale urma-toarelor localitati :

Ia§i.

GalatiRotnan . .

Bucuresti .

Calarasi. . . .

Lat.-Nord47°10"45°26'

46°55'44035'43°45'

.

.

-

.

.

.

-

Long. Est.

25015,

25°43'. 24°35'

24°15'. 25°O0'

Turnu-Magurele . 43059' . . 22°32'Calafat . . . 43°59' . 20035'Craiova . . . 44°19' : . 21°27'Babadag . . 44°10' . 26°24'Constanta . . . 44°10' . 26°22'Gurele Dunarei . 45°14' . . 27°Io'

In anul 1832 apare Harta Generali a Valahiei, Bulgariei siTurciei la scara ï : 840,000 in 4 foi, reprodusa prin gravura incupru la Berlin. In aceasta harta Valahia are impartirea admi-nistrativa pe Judete, localitatile intru cat-va complete, capitalelede Judete sunt exact aratate asemenea si caile de comunicatiecele mai importante ; apele cele mari colorate in albastru cumana, cele mici In negru ; terenul este reprezintat prin hasure,muntii insa nu se deosibesc de regiunea dealurilor ha§urile fiinduniforme, probabil tot o copie a hartilor aparute la Viena §1complectate pe cat a fost posibil.

In regulamentul Organic dela 1832 se prevedea in un capitolintreg organizarea unui serviciu geografic roman care sa lu-creze harta tarei pe baze noi §i stiintifice, si de care se simteanevoia, dar imprejurari diferite, poate §i lipsa de barii si a oa-meriilor speciali a facut sa se renunte la aceasta.

In acest an in luna Octombre, apare la Viena o harta inti-tulata Harta topograficil a cursului Dunetrei dela Orsova la Prut,la scara 4 : 20 Verste 1) si reprodusä prin litografie. Aceastaharta a servit cornisiunei de pace dela Adr-anopole pentru in-tocmirea protocolului §i a stabili frontiera principatelor Vala-hiei si Moldovei despre Turcia.

Tot in acest an apare la Berlin Harta Generald a Principa-telor Valahiet si Moldovei intocmita dupd Bergenheim, de Carol

1) Mantra de lungime Ruseascã egalä cu 1067 m.

www.digibuc.ro

12

Rosetti. Terenul in aceasta harta este reprezintat prin hasure,raurile si localitatile intru cât-va complete, pddurele existenteatunci, care sunt aratate pentru prima oara in aceasta hartaprin mici cerculete si inchise de o linie subtire arata marginealor, in fine se, poate spune despre ea ca 'a fost bine executatd§i intru cAt-va completd.

In anul 1833 a aparut pentru prima oara la Bucure§ti in li-tografia I. Eliad §i P. T. Bilitz, Harta Adminnistrativd cu ta-blita statisticd a principatului Valahiei la scara I : 420.000,intocmita. de Polcovnicul militiei Hancul, dupl. harta Pod-Pol-covnicului Bergenheim §i cápitanului Galitin din marele cuar-tier general al armatei austriace. In aceasta hared, sunt aratatemai toate localitatile existente atunci, iar capitalele de judetescrise mai mare si dedesubt cum semnele conventionale carireprezintau rerdintele de postd, administratia §i divanurile ju-decatoresti, de remarcat in aceasta harta este cà afard demânastirele din tara, sant aratate §i cele mai mici paradise sicruci izolate ; desi formele terenului nu sunt repreziptate pe a-ceasta harta, ea face insa o impresie buna. Dupd cum se vedeaceastd hared este prima care s'a intocmit si publicat mai corn-plectd in Muntenia, de cdtre un oficer al militiei, in Moldovapanà la acest timp nu a apdrut nici o harta a acestei tdri.

Nu cred cà Polcovnicul Hancul nu s'a folosit in intocmireaacestei harti §i de uncle date din cele publicate panà atunci laViena, insa ea pare mult mai aproape de adevar ca frontiera§i cursuri de apd §i mai complectd §i exacta in localiati §icaile de comunicatie.

Dupa 20 ani adicd in anul 1853, apare Harta cursului Du-närei de la Orsova la Prut, intocmita la scara i deget engle-zesc pe 4 verste de Polcovnicul Baron A. B. Boroczyn, lucrareintocmita in tara i reprodusd in Viena prin gravura. Aceastàharta reprezenta cursul Dunarei cat forma frontiera Muntenieidespre Turcia, afard de aceastd in ea se arata §i toate insuleleexistente atunci ale Dunarei, precurn si localitatile de pe ma-lul stâng al ei si câteva mai importante de pe malul drept.Harta e executatd cu multa ingrijire si pare a fi o lucrare exacta.

In anul 1855 apare Harta Principatului Moldovei la scara: 1.000.000, intocmita de H. Kiepet §i reprodusa prin gravura

la Institutul Geografic din Weimar..In aceastd lig.rtd se cuprinde§i. Basarabia mica. redata Moldovel prin tractatul de la Parisin anul 1856 ; aceastd harta comparata cu cele apdrute pana laaceastà data, pare mult mai complectd si exacta.

** *

Am vazut ca Inca de la anul 1716, s'au inceput a se facadiferite lucrari geodezice si astronornice pentru a se stabili inmod exact mai 'Mai pozitiunea geografica a ora§elor mail. din

www.digibuc.ro

13

ambele principale dupa care se declucea celel'alte elemente aleei §i pentru a se pune in raport cu cele din State le de la Nord§i apus §i care pe acel timp '§i aveau pozitiunile lor stabilite§i hartile ridicate prin procedeuri cunoscute ca mai exacte.

TEL timp de 82 de ani, adica de la ridicarea härfei Moldovei§i Munteniei de catre Statul-Major al armatei ruse§ti §i panäin anul 1853, au aparut multe hArti ale principatelor intocmitedupa acestea, am aratat numai pe cele mai bine reproduse.

Ridicarea hartei Moldovei facuta de Statul-Major rus in anul1772 sub directiunea Mare§alului de Bauer a fost causatä maiintft.i de Intreprinderile rasboinice intre Rusia §i Turcia, apoicu cateva secole mai In urma, Rusia abia '§i-a putut stabililimitele sale despre Austria §i Prusia in Europa precum §i cuPersia §i Turcia In Asia, interesele politice ale acestui stat, re-clamau a-§i cunoa§te §i frontierele sale In aceastà parte, a§a ca§i aceasta a fost una din causele ce i-a facut de a ridica hartaMoldovei pe care o considera ca o provincie a sa §i nazuia a oocupa definitiv §i ata§a la vastul lor Imperiu cum a procedat §icu Basarabia.

Pentru executarea acestei harti, Statul-Major Rus pare cà aprocedat in modul urmator : a impartit mai intai toata. supra-fata Moldovei in poligoane ale caror cote erau date prin dis-tantele punctelor culminante §i celel'alte puncte mai remarca-bile, a construit apoi pe hartie asemenea poligoane §i le-a com-plectat cu ridicari facute §i reduse prin mijlocul compasului.Formele terenului a fost o fantezie a vederei, iar numirea loca-litatilor facuta cu totul gre§it.

Nu poate fi de mirare ca. Statul-Major Rus nu a putut intre-buinta mai bune procedeuri de ridicare, de oarece acestea leerau cunoscute in acea epoca, apoi §i graba cu care au lucrat-o.

Putin mai tarziu, odatà cu reproducerea acestei harti, Mare-§alul Rus de Bauer publica §i o harta. a Munteniei In conditiunimult mai inferioare ca exactitate, acestea sunt originele de cares'au servit mai in urma toti autori celor'lalte harti ale Munte-niei §i Moldovei §i care s'au reprodus In strainatate.' Positiunea geografica a tarilor noastre, a§ezata in partea sep-tentrionala. a Rusiei, inconjurata la Nord §i Vest de munti Car-pap, care mai in totdeauna a servit de adapost locuitorilor a-cestor tari contra urgielor turce§ti ce navaleau din timp In timpdela Sud §i ale tátarilor §i ruse dela Rdsarit, apoi, separatiuneaacestor doua mici state care de multe ori au luptat una contraalteia, intrigile interne, toate acestea i-au impied;cat mult timpde a se desvolta pe terenul §tiintific, cultural §i comercial, a§aca. -strabuni no§tri In naivitatea existentei lor nu au putut pretuinevoia unei harti a tarei, pentru a o cunoa§te bine, cu toateaçestea ei au cultivat'o, iubit'o §i aparat'o cu cel mai mare curaj§i abnegatiune, de popoarele ce au indrasnit a calca pamântul ei.

www.digibuc.ro

14

Mai târziu, când s'a cunoscut bine interesele politice si so-ciale, când comertul s'a mai desvoltat au recunoscut nevoia dea-si avea o hartd complectd si exactd a Wei lor.

Harta Munteniei si a Dobrogei ridicatä de Statul-MajorAustriac in anii 1855-1857.

Stiinta cartograficd era mult desvoltatd la Institutul Geograficmilitar din Viena in aceste timpuri §i harta intregei monarhiiAustro-Ungare _era ridicatd pentru a doua card pe teren in con-ditiuni excelente, le lipseau insd racordarnentele intre MareaNeagrd si Marea Adriaticd pentru a cunoa§te §i stabili dife-renta de nivel intre aceste cloud: mdri.

Statul-Major austriac sub directiunea Mare§aluIui Flighely '§ilua asupra sa insdreinarea in anul 1855 de a executa aceste lu-crdri. Institutul Geografic militar din Viena '§i aduna materialultrebuincios si incepu chiar lucrdrile Geodezice in Dobrogea.

Evenimentele militare ale al-or teatru se petrecuse cu un aninainte in Crimeea, desVoltase interesele comerciale care recla-mau directiuni mai scurte intre occident si orient, Dundrea,atrage atentia Europei si in anul 1855 pe când Maresalul Fli-gheli 'si incepuse lucrdrile sale in Dobrogea relativ la nivel-4-lent, primi insdrcinarea de a proceda si la ridicarea geome-tried a cursului superior al acestui fluviu.

In acest timp, Guvernul Printului tirbey Domnitorul Munte-niei, . oameni luminati §i cu interes de bine, cunoscând necesi-tatea unei hdrti regulate a tdrei, profità de aceastd ocasiune §iIncheid un contract cu Maresalul Flighely §eful Statului-MajorAustriac prin care acestea din urmd se insdrcind sd facd. hartd.Munteniei numità de cdtre tdrile din Occident Valahia, in con-ditiunile §i dupd metodele cele mai exacte ; pentru aceastd lu-crare tara sd pateascd Statului-Major austriac 100.000 de galbeni.

Lucrári Geodezice si Astronomice.

Statul-Major austriac era angajat in trei lucrdri §tiintifice §ide mare importantd, de care el s'a achitat in mod constiincios,pe cât timpul si mijloacele i-a permis.

In vara anului 1855, incep deodatd câte si trele lucrdri, pentrucele din Dobrogea, Austriaci 'si-a mäsurat mai intai o bazd, apoia determinat latitudinea dela Movila lui David care era unuldin capetele bazei, in scop de a controla mai in urrnd prin cal-culul triunghiurilor, latitudinea cu care sosise din Transilvaniapând la Carpati.

www.digibuc.ro

15

Stabili apoi o retea de triangulatiune geodezia care incepeachiar din malurile Mdrei Negre, urmând primului lor scopacoperind cu aceast d. retea intreaga suprafatd. a Dobrogei i pecare a legat'o apoi cu cea din Muntenia.

In Muntenia, tot in acest timp s'a mäsurat o noua bazd hi ju-detul Ialornita langd Slobozia a carei lungirne a fost de 1673Klafteri 148'fo sau 6648 m. 033 i tot aci s'a fdcut determindrilelatitudinei controlatà prin calculul triunghiurilor, dupà ce maiintai s'a racordat cu cele venite din Transilvania.

Pentru interesul tdrei si al Armatei Munteniei, guvernul inintelegere cu Maresalul Flighely, au atasat pe langd oficeri geoJdezi austriaci, pe oficeri romani : Barozzi Constantin, BordnescuIon, Sldniceanu Gh., Sachelarie Oton, Boteanu Emanoil, Gra-mont Filbert, Anghelescu Gheorghe si Mdrculescu, acesti oficeriai armatei noastre au luat parte la toate lucrdrile astronomicegeodezice i topografice care s'au fäcut in tarä pentru ridi-carea hdrtei.

Din baza dela Slobozia, austriaci au intins mai intal re-teaua lor geodezia. cdtre Dundre legand'o cu cea din Dobrogea,apoi a intins'o in sus pe valea Ialomitei pând la Carpati undes'a racordat cu cea din Transilvania.

Pentru a urma si al doilea scop al lor adia ridicarea geome-tried a cursului Dundrei, intinde reteaua trigonometria plecanddin punctele Kopuzi §i Lunga ale retelei Munteniei, pe cursul sauin sus, pentru a racorda cu punctele Hunca-Kamena §i Boldo-veni din triangulatiunea Banatului i cu care sosise panà in fron-tiera Carpatilor, pentru a compensa cotele acestor puncte careerau date dela Marea Adriatia..

In fine, pentru a urmdri scopului ridicarea hdrtei Munteniei,s'a mai fdcut Ina câteva lanturi de triangulatiune pe Dundrein jos spre Bràila, pe valea Dâmbovitei si a Oltului.

Vedem dar cà, oficeri austriaci nu a procedat in Munteniacum acuse in Dobrogea, adia de a intinde pe toatà suprafatatdrei o panzd de retele de triangulatiune, ci au format numaipatru siruri de retele isolate si asezate in ordinea urmdtoare :

I) Reteaua de Sud, formatd de o triangulatiune simplà, pleaade la baza geodezia mdsuratd la Slobozia, inconjoard parteameridionald de la frontiera tdrei, imbrätisind cursul Dundrii insus pand la Vârciorova unde intâlneste punctele Hunca-Kamena-Boldoveni din triagulatiunea Banatului.

II) Reteaua de Est, pleacd de la aceiasi bazd dar in triangu-latiune dubld in lungul tdrmului stâng al Dundri pand in dreptulfrontierei de Est a Munteniei cu a Moldovei, iar de aci depdr-tânduse de aceastä din urmd frontierd, inainteazd tot In trian-gulatiune dubld dealungul raului Buzdu si Ramnicul-Sdrat pen-tru a se lega din nou cu punctele Hurdu Mare, Urla, Königstein§i Cristianu Mare din reteaua Transilvaniei.

www.digibuc.ro

16

III) Reteaua de Apus, este formata de o triangulatiune simplape margina raului Oltu plecand din reteaua de Sud i dinpunctele Lusteria i Cetatea, urmeaza cursul in sus al acestuirâu pang. in Veirful Mare §i Surat care faceau parte din reteauade triangulatiune a Transilvaniei.

IV) Reteaua din centru plecand din partea retelei de Sudde la Sud-Estul Bucurestiului din punctele Koeni §i Mosiamica se intinde in lungul Dâmbovitei, pentru a se lega din noucu punctul Königstein si Uurla a retelei Transilvaniei. Acest sirse leaga asemenea cu retelele de Est si de Aupus prin poli-goane de triangulatiune laterale cuprinzând frontiera carpatilorin aceasta parte a tarei.

Aceste retele primordiale de triangulatiune, au fost complec-tate prin triangulatiunii secundare de al II-lea si al III-lea ordindar numai atat cat s'a socotit trebuincioase pentru indicareaterenului in interiorul retelei i pe o intindere restrânsa in afara,Laturile triunghiurilor de I-iul ordin, varia intre 18 si 25 km.si rar trccea peste aceste lungimi, triunghiurile se apropia deforma echilaterala pe cat terenul le a permis. In aceasta trian-gulatiLine s'a luat ca puncte trigonomefrice din orasele si satelemai mari, Bisericele, cladirile inaite si importante cum de ex.in Bucuresti Mitropolia, Biserica Sf. Gheorghe i Teatrul Na-tional care era cladit cu doui ani mai nainte.

Pozitiunile Geografice ale intregei triangulatiuni au fost ra-portate dupa cum am spus la punctele cu care sosise mai naintepan g. in frontiera si deci la meridianul observatorului din Viena.In partea tarei situata dincolo de Olt si pe vastul spatiu situatdincoaca de rau intre retelele de apus i centru, n'a fost exe-cutate operatiuni geodezice.

Daca consideram numai modul cum triangulatiunea Munte-niei este asezata pe teren, vedem ca din cauza greutatilor exis-tente intre sirurile primordiale, triangulatiunea Statului-Major-Austriac a fost insuficienta pentru a permite la procedarea uneiridicari technice capabila de a procura o ridicare geometricaexacta a tarei.

De oarece se stie cd scopul principal al Maresalului Flighelyseful Statului-Major Austriac i directorul tutulor acestor lucraxi,era Stabilirea diferentei de nivel intre Marea Adriatica si MareaNeagra i ca ridicarea hartei Munteniei era o ocaziune cu a-ceasta lucrare, pus graba in ridicarea ei, necomplectând rete-lele de triangulatiune pe intreaga suprafata. a -Wei asa curt.' artrebui sa se facà in o lucrare complecta.

Instrumentele de care s'au sexvit oficeri austriaci pentru a-ceste ludrari au fost cercul Azimutal i Teodolitul cu repetitie,sisternul de desfasurare al lartei a fost acea conica (Clerke).

S'au determinat longitudinea i latitudinea a 120 puncte, toatededuse geometriceste.

www.digibuc.ro

17

Lucrári Topografice.

De oarece operatiunile geodezice erau necomplecte in cea maimare parte a tarei si mai cu osebire partea dintre Olt si Turnu-Severin adicä intreaga Oltenia, precum si partea dintre acestrau i pana in Arges, aproape 3 sferturi din suprafata Princi-patului, ei au impartit acest teritoriu neacoperit, in poligoane alecaror varfuri erau luate de cele patru retele ale triangalatiunei,construind pe hartie poligoane asemenea i pe care s'a corn-plectat cu o triangulatiune grafica pentru a se putea executaridicarile topografice.

Aceste ridicari s'a facut pe teren cu ajutorul plansetei Kraft,busola cu luneta, stadia si lantul, iar scara adoptata a fostI : 28.800.

Semnele conventionale pentru representarea detaliurilor a fostacelea intrebuintate la Institutul Geografic din Viena.

S'au ridicat geometriceste cu ajutorul instrumentelor aratate,toate detaliele dupa suprafata solului iar formele terenului s'aureprezentat prin hasure, nivelmentul a fost bazat pe cota 0a Marei-Negre.

Foile originale topografice aveau forma trapezoidall, cacicadrurile lor urmau directiunea arcelor de merediane si pa-ralele a sistemei adoptate de desfasurare, intreaga tard s'a ri-dicat pe 112 plansete. Lucrarea s'a terminat in toamna anului1857, adicá dupa doi ani.

Foile originale s'a luat de Statul-Major Austriac la Vienaunde se pastreaza si astäzi, iar tärei s'a predat numai o copiedupa carnetele punctelor trigonometrice cu descrierea lor to-pografica, triunghiurile i lungimea laturilor, pozitiunile geo-grafice, azimutul lor si cotele.

Minutele originale au fost reproduse la scara i : 57600 incromolitografie la Viena, de stabilimentul cartografic Szatmaryangajat pentru aceasta de Guvernul Domnitorului Cuza.

In general, harta Munteniei executata de Oficerii Statului-Major Austriac, sub directiunea Generalului Maior A. de Ffi-ghely, s'a facut in corklitiuni bune si a facut un mare serviciutarei si face chiar si astazi, de oarece tot de ea ne servim pentruOltenia care Inca nu e ridicata de Institutul nostru Geograftc.

In cea ce priveste nivelmentul i detaliele solului, au festexecutate cu ingrijire i daca astazi se constata mici nepotriviii,ele nu se atribue de cat schimbarilor ce s'a %cut in curs de a-tatea ani pe suprafata solului si aceste nepotriviri se observala cane de comunicatie, abateri de rauri, numiri de localitati,plantari sau taeri de paduri etc., ca reprezentare a formelor deteren, se poate spune insa ca lasa putin de dorit si aceasta

2www.digibuc.ro

18

nu se explica de cat insuficientei triangulatianei §i grabei pusain executarea ei, lucru despre care am mai vorbit.

Afard de aceasta, insu§i Flighely directorul lucrarilor, afirmaintru catva aceasta in raportul sau despre executarea lucrarei,caci zice :

clDa ca nivelmentul trigonometric eiecutat in Muntenia a fostfacut cu mare atentiune, este cà avea de scop de a constatadiferenta de nivel intre Marea-Adriatica §i Marea-Neagra» saucu alte cuvinte, nivelmentul trigonometric a fost executat cuprecisiune, pe cand restul lucrarei poate sa aibd gre§eli, §i caredupa cum am aratat este reprezentarea terenului §i despre carese poate spune cu drept cuvant ca a fost o ridicare din vedere.

Ca exactitate a geodeziei §1 nivelmentului facut de austriaci,s'a putiit constata de Institutul nostru Geografic al Armatei inanul 1890 1891, cand s'a facut harta topografica imprejuri-melor Bucure§tiului, necesara fortificatiunilor, serviciul geodezics'a bazat pe sunctele stabilite de austriaci §1 in urma calculilorfacute, s'a constatat ea in distante nu exista nici o diferenta, inpozitiunea lor geografica insa, a dat o diferenta 3" 4" aceastaprovenita din diferenta meridianului de deplasare.

Institutul Geografic Austriac a reprodus dupa originale. acesteiharti §i pus in comert In anul urmator 1858 o harta cu totulsuperioard celei reproduse in stabilimentul Szatmary ca artacartografica, unde relieful Munteniei vazut, in mod general,este destul de bine desenat prin mijlocul sistemului de ha§uriregulate §i bazate pe noua teorie a lor. Acest model de repre-zentare are o infati§are excelenta de §i o apreciere exacta aInclinarilor de teren este destul de grea §i bri cat de exersatar fi cineva in citirea ha§urelor, va aprecia cu mare greutate§i in mod riguros formele de teren.

Astazi insa, aproape nu mai avem nevoia de a ne folosi deele, harta tarei ridicata de Institutul Geografic al Armatei prinoficeri sài, este o imagine fidela a solului fàrei, sistemul repre-zentarei terenului prin curbele de nivel cu eqidistanta adoptatapentru fiecare scara, se poate citi de ori §i cine cu mare u§urinta.

Planul orasului Bucuresti.

Cu ocaziunea ridicarei 11146 Munteniei de catre oficeri aus-triaci, Mare§alul Flighely dupa dorinta guvernului roman, in-sarcina pe capitanul austriac Frederic Jung de a face un plangeometrre al oraplui Bucure§ti. El a fost ridicat la scaraI : 5760, de §i nu a fost o lucrare executata cu o precisiunedorita, totu§i in el s'a al-Mat toate detaliele existente atunci §ia servit Primariei ora§ului Bucure§ti pentru diferitele sale lu-

www.digibuc.ro

19

crari pana in anul 1895, and Institutul Geografic al Armatei,ridica din nou planul geometric. al Capita -lei in conditiuni multmai superioare si conform cu cerintele moderne.

Harta Dobrogei executate de Statul-Major Austriac.

Operatiunile räsboiului din Crimea in anul 1854, au dat o-cazie Statului-Major al Armatei Franceze care ocupase cu trupelesale in acel timp Dobrogea, de a executa cel putin ridicari ex-peditive ale acestei parti trans-Dunarene ale Romaniei actuale.De asemenea Rusia, cu ocazia numeroaselor lupte ce au avutcu turci, au facut asemenea diferite lucrari cartografice ale Do-brogei.

Statul-Major Austriac la rândul sau, a profitat de lucrarile detriangulatiune executate pa Dunarea de jos si in Dobrogea inanii 1855-1856 cu ocaziunea diferentei de nivel intre MareaNeagra i Marea Adriatica §1 a strans elementele necesare lapublicarea unei harti a Dobrogei in mai bune conditiune decatincercarile facute de Statul Major Francez sau Rus.

Din nenorocire, Institutul Geografic al Armatei Roma-tie n'aavut nici o cunostinta despre natura acestor lucrari, asa ca säputem vorbi de ele din punctul de vedere tecnic, totusi daca s'arconsidera graba cu care ei a trebuit neaparat sa termine in unsingur an aceasta lucrare, este probabil ca resultatele obtinutenu puteau sà fie superioare celor intreprinse inaintea lor, apoi,Statul-Major austriac nu avea nici autorizatiunea Imperiului Tur-cesc pentru ridicarea topografica a acestei provincii, ei au fa-cut'o mai mult in interesul stiintei si de a-si complecta pe catposibil lucrarile cartografice din Peninsula Balcanica de care sesimtea mare nevoe, nefiind tocmai bine cunoscuta.

Alte diferite lucrari Cartografice ale Principatelor Intreanii 1858-1870.

Astronomul austriac Kreil din Viena, in scop de a complectao harta magnetica a Sud-Estului Europei In anul 1858, a intre-prins o calatorie in aceastà parte, in Muntenia afara de deter-minarile elernentelor magnetismului parnantesc, a determinat prinobservatiuni astronomice, longitudinea si latitudinea oraselorCalafat, Bucuresti, Galati, Sulina si Insula Serpilor L).

Tot in acest an, apare,-o noul harta a Munteniei intocmitade H. Kiepert la scara i :80.000 reprodusa prin gravurd la In-stitutul Geografic din Veirnar.

1) Descrierea Geometrica a Roraâniei de General C. L Brätianu.

www.digibuc.ro

20

0 hartd care infAti§eazd ochilor o impresie pldcutd, fiind bineintocmitä. §i executatd. Comunicatiunile, 1oca1itài1e i râurilebine a§ezate la locul lor geografic, iar formele terenului ardtateprin tente.

Se poate zice cu drept cuvânt o hartd bung., desigur o copiedupd cele austriace, insd mai bine reprodusd.

In anul 1861, apare o hartd a Munteniei, intocmitd de senderdupd datele Ministerului din nduntru al tdrei §i tipdritd in lito-grafia A. Biltz din Bucure§ti.

Aceastd hartd dupa cum se vede, a fost complectatd dupa da-tele oficiale §i probabil cd a fost intrebuintatd de autoriatileadministrative al Principatului.

Observatä asupra celorl'alte elemente çe represintä, ea nu aremare deosebire de acea a lui Kiepert.

Unirea Principatelor Române, a dat un avânt simtitor rege-nerdrei lor §i din zi in zi interesele culturale cât §i cele poll-tice reclamau o cunoa§tere mai amdnuntitä a tärei, §coalelesimteau nevoea unor härti speciale §i la scrdri potrivite acestorcerinte. Maiorul Papasoglu cunoscând aceastd lipsd, intocme§te§i publicd in anul 1863 hdrtile districtelor : Brdila, Dâmbovita,Ia§i, Prahova, Roman, Teleorrnan, apoi in anul urmdtor 1864ale dinstrictelor : Arge§, Mu§cel, Râmnicu-Vâlcea, Buzau, Co-vurlui, Dorohoi, Gorj §i Ialomita, §1 infine in anul 1865 aledistrictelor : Bacdu, Boto§ani, Fàlciu, Neamtu, Putna, Suceava,'Tecuci §i. Tutova.

Ele erau intocmite la scdrile I : 420.000, §i al-Mau pe lângàlimitele districtului §i capitalele lor, comunele, râurile, cdile decomunicatie nu se ardtau, iar formele terenului erau reprezentateprin havre. Dupd cum se vede erau häxti scolastice §i nu sepoate pretinde mai mult pentru o asemenea hartd, care pentruprima oard apare in tail in acest scop.

In anul 1866, din ordinul Ministerului de Rdsboiu s'a ridicatharta topograficd a frontierei despre Austro-Ungaria, precum §ipichetele existente de la Milaileni la Soveja, lucrare excentatdde cdtre Colonelul Milo.

Institutul Geografic din Viena, publicà in anul 1867 alartaGenerald a Princ'patului Valhiei» lucrare intocmità de Locot.Colonel Schenda §1 reprodusd prin gravurd in cupru.

Aceastà hartà a fost primità cu mare atentiune de aproapetoate Statele ca o lu.crare §tiintified. §i cartograficd, cartografultimpului acestuia, Emil de Sydov, laudd in scrierile sale aceastdhartd ca foarte bund §i corect executatd, §i pentru §tiinta car-tograficà de atunci, o nume§te : «Punctul cartografic al Europeidin anii 1866 1869» ea se compune din 25 foi §i costa iogalbeni.

In anul 1868 tot la Viena, apare (Harta Principatului Ro-rnâniei» (Muntenia §i Moldova) la scara I : 1.728.000, intocmità

www.digibuc.ro

21

de Maiorul Witting Hausen din armata austriacg, dar din cauzascárei prea mici, atat planimetria, numirile, cat si formele te-renului cari sunt reprezintate prin hasuri, lasa de dorit.

In anul 1869, apare in Romania «Harta Dunarei» intocmitá§1 publicata de Maiorul Papazoglu, ea cuprinde frontiera Ro-maniei despre Serbia si Bulgaria (Dunárea). In aceasta hartàse aratá toate orasele (jporturi), cu cáile de comunicatiune ininterior precum si toate celel'alte detalii al solului cuprinse incele Io Judete limitrofe.

In acelasi an, apare la Viena cHarta Militard a Munteniei»la scara I : 84.000 este o reprezintare graficd a organizgrei mi-litielor in nest an, adicg. Impartitg. in opt brigade si pe dis-tricte, iar pentru deosebire, fiiecare brigadá are suprafetele co-lorate si despgrtite unele de altele prin o linie rosie. Mara deacestea se mai aratá pe aceasta hartá liniile de comunicatie,apele si localitgtile cele mai importante.

Tot la Viena in acest an, apare «Harta politicg si militarda Romaniei» Intocmità de Cgpitanul austriac F. Fridler. In a-ceastá hartà pe rangà orografia si hidrografia tárei, se arata §inumárul populatiunei fiecarei localitáti precum si oarecari re-latiuni militare relativ la impärtirele administrative necesare o-ficerilor Principatelor.

In anul 1863, din ordinul Ministerului de Rgsboiu GeneralulFlorescu s'a Intocmit de cg.tre Cdpitanul A. Hadji si Locote-nentul D. Gramont de la Mare le Stat-Major al Armatei alartaPrincipatelor-Unite» si reprodusd prin gravurà in piatrá in ate-lierul de litografie al armatei la scara 1 : 870.000, gravura exe-cutatá de insusi Capitanul Hadji ajutat de gry.vorul DinielesCarol de la Statul-Major.

Sunt al-Mate pe aceastg hartg orasele si comunele, cgile decomunicatie atat cele mari cat si drumurile de leggiturd intrecomune, statiunile de postd, telegraf, precum si liniele lor, lo-curile istorice si impártirele administrative ale districtelor, for-mele terenului sunt arátate prin hasure insá ail cotele ingl-timelor.

Aceastà hartá oficialg a Principatelor este prima care a apg-rut si s'a tipárit in atelierul de litografie al armatei si se poatespune cà a fost o lucrare destul de complectá si bine executatá.

Tot acest Cdpitan Hadji a fost insárcinat de catre GeneralulFlorescu in anul 1869 sà intocmeascá o hartá «Partea de laOrsova la Bucuresti» aceastá hartá o executase, mai trebuianumai reprodusg si aceasta o facea tot prin gravurg in piatráinsusi capitanul Hadji, moartea lui timpurie a fAcut ca acestoficer sà nu'si poatá termina pe deplin intreaga lui lucrare.

In anul 1870, comisiunea Europeang a Dunärei avand interesde a cunoaste delta acestui fluviu si mai cu osebire a cursuluisg.u, in scop de al indrepta si adanci spre a inlesni navigatiu-

www.digibuc.ro

22

nea, insärcina pe Inginerul Charles Kuhl §i Robert Hansfordsub directiunea Inginerului §ef Sir Charles Hartley de a exe-cuta aceastg. lucrare.

Mai intâi s'a acoperit intreaga deltg a Dungrei cu P retea detriangulatiune sprijinitä pe triangulatiunele din Dobrogea §.1

Muntenia executatä de austriaci in anul 1856, precum §i pe cearusa prin bisericile din Jbriani, Karamemet, Hadji Kurda, §imovila Reni.

Topografia s'a fäcut pe toatä suprafata dintre bratele Sf.Gheorghe §i. Chilia, iar cursul Dungrei s'a sondat pe distantefoarte dese. Formele terenului sunt reprezentate prin ha§ure.Reproducerea ei s'a acut in cromolitografie la scara I : 71.400compusg din 4 foi. Din partea României la ridicarea acesteihärti a luat parte Cgpitanul Poenaru Constantin din Statul-Major al Armatei.

www.digibuc.ro

HARTA ROMANIEI

a) HARTA MOLDOVEI

Lucräti Geodezice si Astronomice.

Conditiunile in care se ridicase hartile Moldovei §i Muntenieide cdtre Statul-Major Rus §i Austriac, precum §i graba care apus'o in executarea Mr, a acut ca ele sd nu poatà fi o repre-zentare exactà a suprafetei solului pe care le reprezenta, apoischimbdrile ce se fdcuse la suprafata lui 'in scurgere de atateaani §i mai cu osebire de la unirea in un singur Stat a ambelorPrincipate Romane pentru a da la iveald bogltia solului, afdcut ca editiunile de härti puse in comert pand la aceste datede diferite stabilimente cartografice, sà inceteze de a mai fi oreprezentare reald a solului Romaniei ; de altfel aceasta estesoarta tuturor lucrarilor cartografice, chiar cele mai bine exe-cutate dacd nu sunt tinute la curent cu modificdrile ce se aducsolului, perde valoarea lor.

Statul-Major Roman nu poseda minutele originale topograficeexecutate de oficeri austriaci pentru a le putea pune la curent,el sirntea mai mult ca oricare lipsa unei hdrti exacte a tärei,§i de o cam datd, pentru ca sà poatà reproduce diferite hdrti,crochiuri, itinerare etc., ce sà fAcea pentru trebuintele urgenteale armatei, infiinta in anul 1863 un mic stabiliment de impri-merie, care in anul 1869 prin Inaltul Decret Domnesc cu No.1468 din 23 August, ea numirea de Depositul de Rásboiu, rd.-mand alipit tot pe langd. Ministerul de Rdsboiu.

In anul 1870, prin Decretul Domnesc No. 53, se prevedereorganizarea Depositului de Rdsboiu, compunanduse din douàbirouri, din care cel dintai avea de scop ridicarea härtei tdrei

www.digibuc.ro

24

cuprindea litografia, imprimeria i biblioteca armatei ; zicu zi acest serviciu al armatei se desvoltä, cea ce fäcu ca prin-teun alt Decret Domnesc cu No. 181 din 3 Februarie 1871, a-ceste doua birouri se transformara in doua sectiuni, din carecea dintai avea insarcinarea de a ridica harta

Sef al Depositului de Rdsboiu a fost numit Colonelul BarozziConstantin, acesta a pus bazele serviciului Geografic militara inceput ridicarea hartei României.

lntr'un raport amanuntit al D-sale cu No. 129 adresat Minis-trului de Pasboiu, pe atunci Generalul Ion Florescu, in anul1874, printre altele arata :

«Moldova nu are nici o harta exacta, afara numai de o«ridicare de itinerare reunita de oficeri rusi in timpul Ecate-«rinei II-a. Aceasta ridicare se poate considera ca o simpl ä. in-«chipuire de harta, caci la constructia ei nu s'a facut nici o«operatic precisà geodezica, fail care e stiut cà nu se poate«face harta unei tari ; nu s'a facut nici o lucrare astronomica«pentru determinarea positiunilor geografice ale punctelor ei«principale, nici o lucrare de nivelment precis, asa ca relieful«solului, muntilor i dealurilor representata pe aceastal imagine«de harta, nu pare a fi decat curat o lucrare de fantezie, tot«asemenea in ceace priveste situatiile respective ale centrelor«locuite i cäilor de comunicatie, care dela data acestei reuniri«de ridicari expeditive s'au schimbat i s'a inmultit, tot astfel«si cu ale cursurilor de ape ; toate acestea fac ca numita hartalactualä nu mai poate sluji astazi a face pe dansa nici o lu-terare de cabinet, fie pentru vre-o lucrare de arta, precum tra-«seurile drumurilor de fer, soselelor, canalelor, etc., fie pentru«operatiunile militare de orice natura, fard d'a merge inainte

teren, etc.»Dupa cum se vede, era nevoia de a se incepe studiul geo-

grafic al Wei i ridicarea hartei ei, sà fie bazata pe o triangu-latiune riguros exacta i pe o ridicare topografica executata prinmijlocul procedeurilor celor mai perfectionate, ca sa se poatafi susceptibilá de a satisface toate trebuintele actuale a tarei dinpunctul de vedere stiintific, militar, politic, economic si admi-nistrat i V.

Avânduse in vedere toate acestea la inceputul anului /873,inainte de inceperea lucrarilor, trebuit sa se admita principieleurrnatoare :

I) Masurarea bazelor geodezice i determinarile astronomicecare aveau nevoe de mari cheltueli si de timp, vor fi amânatepanà and se va dispune de ele, precum si de un personaltechnic mai numeros si mai capabil de a conduce operatiurlileasa de delicate si asa de costisitoare.

S'a admis dar, ca triangulatiunea geodezica ce trebuia sa seinceapa in Moldova sa se sprijine pentru un moment pe datele

www.digibuc.ro

precise si technice ale triangulatiunei executate In tärile vecine.2) Ridicdrile topografice O. se sprijine pe aceastd triangulatiune.3) Forme le terenului se va sprijini pe nivelmentul geodezic.4) In fine, cand harta României va fi complectatd in acest

fel si capabil de a satisface trebuintele imediate i cand nu vafi alt lucru urgent de a se face, se va proceda la determina-tiuni directe, in scopul de a sprijini aceste operatiuni pe bazemult mai sigure.

Operatiunile viitoare de executat vor fi dar urmdtoarelea) De a inlocui nivelmentul geodezic care serva de bazà ni-

velmentului topografic, prin un nivelment de precisiune.b) De a face desfasurare hdrtii tdrei pe un meridian unic, a-

died acela care trece prin Bucuresti.c) In fine, de a se revizui triangulatia geodezicd, sprijinind'o

pe baze mdsurate direct in tail, de altfel se va cduta sd se ra-cordeze retelele de triangulatiune executate separat in Moldova,Dobrogea si in Muntenia si sd se facd in felul din care Insti-tutul nostru Geografic poate sd tragà folosul pentru a corn-plecta cercetdrile i autdrile stiintifice pe care societatea geo-deiicd internationald i savanti din tot universul o urmdresc invederea determindrei dimensiunilor reale ale globului terestru.

In acest scop se va stabiliI) Continuitatea arcului de paraleld al globului care, plecând

de pe malul Oceanului Atlantic a fost urmat de savanti occi-dentului pand la limita de apus a Munteniei, pentru a fi astfelcontinuat de cei indrept cdtre orient si extremul orient.

Acest arc de paraleld traversând Muntenia si Dobrogea intoatd lungimea lor, se va sprijini In tard. pe 3 baze care se vamdsura mai in uraid direct ; o bazd de apus la frontiera occi-dentald a tdrei, o bazd centralà aproape capitald i o bazd. deEst in partea de Sud-Est a Wei.

2) Pe de altà parte, se va asigura continuitatea arcului demeridian parnantesc care plecând de la Oceanul Glacial, a tra-versat Rusia si atinge frontiera de Nord a Moldovei pentru ase indrepta in fine cdtre extremitatea de Sud a Africei.

Acest arc de meridian care traverseazd Moldova in toatdlungimea sa i o parte a Munteniei orientale, se va sprijini inRomania pe baze mdsurate direct ; Ca. baza de Nord si bazade Est.

Conform acestor principii deja stabilite pentru ridicarea hdrteiMoldovei, In primdvara anului 1873 s'a inceput pentru primaoard lucrdrile geodezice in partea ei de Nord si ne avand dupdcum s'a ardtat de cat o hartà care si ea nu a putut ajuta lanimic,Colonelul Barozzi seful Depositului de Rdsboiu, ajutat de cdpitaniiCdpitdneanu i Brdtianu C. au pornit in recunoasterea pe teren,au recunoscut districtele Iai, Botosani, Dorohoi si o partedin districtul Suceava. S'a ales si determinat ca puncte ser-

www.digibuc.ro

26

vind de statie de intâia ordine punctele : Cârpiti, Radeni, Spi-noasa si Catelina din districtul Iasi, Vorniceni, Buleandre siIbanesti din districtul Dorohoi ; RinghiIeti, Gorbanesti, Bucegea,Tudora i Borelea din districtul BotoSani i punctele Helestenisi Plesu din districtul Suceava, in total 14 puncte din NordulMoldovei.

In aceastä recunoastere, trebuind a se avea in vedere a seface si. o legaturä cu reteaua dò triangulatiune rusa din NordulBasarabiei, precum si cu acea austriaca din Bucovina, s'a ce-rut autorizatiunea Guvernului Austriac si Rus si a trecut maiintâi in Basarabia unde cu ajutorul capitanului rus Reitlingerinsarcinat cu lucrárile .geodezice in aceasta parte, a facut re-cunoasterea pe teren a punctelor de legatura stabilinduse punc-tele Isvoarele i Ciuciulea, cel (Jinni situat pe colin6le dindreptul Sculenilor, iar cel de al doilea pe colinile din dreptulBivolarilor plasa Turia, distr. Iasi apoi a trecut in Bucovinaunde oficeri austriaci lucrau geodezia in aceasta parte ; insotitde cápitanul austriac Sternek s'a ales si determinat 'punctele Za-rincea i Arsita din tinutul Siretului, cel dintâi pe colinele dindreptul Bucegei, jar cel de al doilea pe colinele din dreptul

precum si punctul Korzam de pe colinele din spateleSuceavei in dreptul Tudorei.

Punctele stabilite in Basarabia sau legat apoi cu punctele,Carpiti, Radeni si Ringhilesti, iar cele din Bucovina cu Buce-gea, Tudora, Buleandra si Ibanesti din Moldova, care toate auformat apoi o pftriza cu reteaua Rusa, Româna si Austriaca con-form regulelor stabilite i atingând §i scopului comisiunei Eu-ropene a gradului.

In toate aceste puncte sau construit piramide patrunghiularede lemn, cu o inaltime de 8 la 12 m. afara de piramidele dinRinghilesti si Tudora care din cauza padurilor ce le inconjura,li s'a dat o inaltime celei din Ringhilesti 26 m. iar celei dinTudora 36 m. acestia din urma prin esafodagiu compus din6 etaje.

In mijlocul bazelor acestor piramide s'a asezat ate un snipde lemn gros i ingropat in pamânt de la i 2 rn. si retezatla partea superioarà pentru a permite asezarea instrumentului.

Sub fiecare pilastru in, punctul de proectiune al piramidei,s'a ingropat in pamânt o placa de plumb, incrustata inteopiatra rectangulard cu o incrucisare de linii gravate in plumb,spre a servi recunoasterile la caz and timpul va face sà dis-para piramidele, unde a fost centrul trigonometric sau vârful un-ghiului geodezic, alaturi de aceastà piatra s'a pus inteo sticlaastupata ermetic, o foae de hârtie de pergament pe care stascris numirea districtului, a plasei, comunei i locului uncle seafla punctul, categoria lui, anul, luna i ziva lucrarei intr'ânsul,numele M. S. Domnitorului, al Ministrului de Razboiu §i ofice-

www.digibuc.ro

27

rului insdrcinat cu lucrarea acelui punct, lucru care se continuasi astdzi la determinarea punctelor geoddzice de I-iul si al II-leaordin din triangulatiunea geodezicd a tarei.

Depositul ne dispunand de mijloace pentru a indsura pe tereno bazd in interiorul -Wei, a protitat pentru calculul retelei dinNordul Moldovei si a celor ce vor urma la Sud, a le rezernape baza de la RAdduti din Bucovina, aceastd bazd a fost md-suratal de auotriaci pe la inceputul secolului trecut i remd-suratd jumdtatea de Vest in luna Octombrie 1873 de Care cd-pitanul austriac Sternek, la aceastd mdsurgoare a asistat sicdpitanul Cdpitdneanu.

Aceast d. jumdtate s'a luat ca bazd de austriaci pentru intreagatriangulatiune din Bucovina care mai tarziu s'a intins pand inGalitia. Ea fiind in apropierea Moldovei spre N-V, s'a profitata se face ca reteaua noastrd de triangulatiune in loc sd inceapd.de la o laturd dedusd prin calcul sd'si aibl plecarea ei directde la aceastd baza.

Lungimea ei brutd a fost de 2416 Klafteri, sau 4566 m. 24 cm.Cu ocazia trecerei cdpitanului Cdpitdneanu in Bucovina a fostinsdrcinat sd Mai facd i observatiunile unghiurilor in capetelede la Est si Vest alè acestei baze i in statiele Orsoaia §i Fun-&aura care formeazd varfurile patrulaterului de desasurare, sdconstruiascd piramida din punctul Zarincea si sd compare ob-servatiunile sale cu acele ale cdpitanului austriac Sternek, a-cestea in scop ca instrumentele cu care se servea acest oficeraustriac fiind intrebuintate de mult timp in asemenea lucrdri,li se cunostea gradul de aproximatie, de unde putea prin ur-mare a se vedea starea instrumentului nostru pus pentru intaiacard in vara aceasta in luczare, rezultatul a fost foarte multumitor.

Ca baza. de control, fiindcà toate retelele noastre atat dinMoldova cat si cele din Muntenia au fost legate cu acelea aleAustriei si Rusiei ca si cum il'ar forma de cat o singura reteape aceste trei tdri, s'au servit mai In urmd de baza austriacdce s'a mdsurat in toamna anului 1876 la Brasov si de cea rusdde la Tasbunar langd Bolgrad. in Basarabia, care s'a mdsuratde rusi in anul 1844, aceastd bazd se reazdrnd pe calculele me-ridianului rusesc care trecea prin partea Basarabiei noastrecare meridian se mdsurase deja cand s'a fdcut cdutdri stiinti-fice de cdtre Rusia asupra formei i dimensiunile globului ; afardde aceastd se mai avea in vedere baza Romand de langd Slo-bozia mdsuratd de oficeri austriaci In anul 1855 ').

La 15 Aprilie anul viitor, sectiunea I-a astronomicd si geo-dezicd porneste din nou la lucru pe teren, incepand plantarea§i observarea punctelor de al II-lea si al III-lea ordin In tot

1) Din raportul No. 129 din 17 Noembre 1874 al efului Depositului deRäsboi Colonel C. Barozzi ca.tre Ministrul de Rásboi General Ion Florescu.

www.digibuc.ro

28

Nordul Moldovei care erau puse in interiorul triunghiurilor deI-iul oridin, s'a recuno§cut i stabilit asezarea punctelor de I-iulordin si a retelei a II-a ce se intindea asupra Judetelor Su-ceava, Neamtu, I3acau si Roman, fAcanduse racordamentul cureteaua austriacd peste Carpati.

Tot in campania acestui an, cdpitanul Cdpit.neanu a deter-minat coordonatele geografie ale punctelor principale din Nor-dul Moldovei. Altitudinea si azimutele s'au determinat inteunmod izolat.

Cea d'antai lucrare astronomicd acutd. in Romania este de-terminarea diferentei de longitudine intre Iasi i Cernduti, a-ceastà determinare acutd prin intrebuintarea celor mai modernemetoade are o mare insernndtate, cdci ea este cu adevdr cead'antai, si fdcutd de cdtre un oficer roman. In acest scop la 25Iulie 1875, cdpitanul Cdpitdneanu incepu constructla uneisdli meridiane provizoriu la Iasi, care fu gata la i Septem-brie, ea era a§ezatd pe terasa de langd Palatul administrativ,observatiunile astronomice s'a fd.cut in opt seri în acelasi timpla Iasi si Cernduti intre 20 Septembrie i 7 Octombrie de cdtrecdpitanul Cdpitdneanu si Kiihnert de la observatorul de mdsurareal gradului din Viena.

Diferenta de longitudine intro Iasi si Cernauti a fost :rezultatul roman . . . 6m. 308. 763 + os. 038

austriac . . , 6m- 398- 778 + 08. 028 ')Longitudinea celorl'alte puncte principale intermediare din

tard, s'a determinat prin observatiunile rezemate pe orasul Iasica punct cunoscut, iar altele prin calcule sprijinite §i ele pecele determinate prin observatie,

Ca elemente astronomice pentru desfasurarea härtei, s'a a-doptat metoada Flanstied modificatti de Bonne, apoi elementelelui Bessel, fäcanduse desfäsurarea pe paralelul 46°,30', iar cameridian de origind s'a adoptat meridianul 250 Est dela Paris,care imparte Moldova in cloud pdrti egale.

Instrumentele de geodezie i astronomie de care dispunea de-positul de rdsboiu 'au fost :

Pentru astronomie :a) Un teodolit frant «Starke» cu o deschidere a obiectului

de 42 111.111.b) Doud lunete meridiane «Ertel» una mare si una micd.c) Doud pendule astronomice de «Havelk» cu compensatie

metalled.d) Doud cronometre de marind cde Dent» unul pentru timp

sideral si altul pentru timp mijlociu.

1) Astronomul Cdpitáneanu de *t. Hepites 1902-

www.digibuc.ro

29

e) Un cronograf «Oppoltzer» construit la Neuchatel, de Hipp.f) Schaltbrett «Oppoltzer» construit de Starke.

Pentru geodezie :a) Doua teodolite mari cu cercuri orizontale §i. verticale pentru

observarea unghiurilor de I-ul §i al II-lea ordin.b) Douä teodolite avand asemenea doug. cercuri Insä in di-

mensiuni mai mici, pentiu observarea unghiurilor de al III-leaordin.

c) Mai in urma doua cercuri azimutale tBrunner».Lucrarile geodezice in Moldova au urmat regulat §i in vara

anului 1875 trecand peste Prut in cele trei Judete din Basa-rabia mica ; Ismail, Cahul §i Bolgrad, iar in vara anului 1876 eles'au intrerupt din cauza mobilizarei armatei pentru rdsboiulcontra Turciei.

In vara anului 1877, Maiorul Capitáneanu care se gasea cuarmata romand de operatMne in Bulgaria, este chemat in inte-resul serviciului §i al tarei ca impreunà cu capitanul Samots-chnikow un distins oficer din sectiunea topografica a Statului-MajOr Rus, sà faca observatiuni astronomice in tard. El cons-true§te mai intai o mica meridianà in curtea §coalei militaredin Calea Targovi§tei 2) (Grivitei) §1 determina ajutat de acestoficer rus, trei diferente de longitudine ; Bucure§ti-Galati de la3 la 7 Iulie ; Galati-Ia§i de la 12 Iulie la i August §i. Chi§ing.u-Ia§i de la 13 la ,28 August ; precum §i latitudinele localitatilorBucure§ti, Galati §i Ia§i, dupa care el '§i-a reluat serviciul laMarele Stat-Major al Armatei care se gasea dupa cum am spiasin Bulgaria 2).

Lucrärile la Harta Moldovei s'au intrerupt intre anii 18811884 cat timp s'a ridicar Harta Dobrogei §1 despre care se vavorbi in un capitol urmator, dupa terminarea ace§tia s'a con-tinuat la harta Moldovei.

In anul 1885, Institutul Geografic din Viena, avand de deter-minat diferenta de longitudine intre Bra§ov §i Cernauti §i Bra§ov-Cracovia, Guvernul Roman, profita de aceasta ocasiune pentrua face sa se determine diferenta de longitudine intre Bucure§ti§i Bra§ov.

In acest scop, s'a intervenit pe langa guvernul monarhieiAustro-Ungare, astfel cà fura insarcinati : cdpitanul de Fregatade Kalmar asistat de locotenentul Rehm de la Institutul Geo-grafic din Viena §i locot.-colonel Capitaneanu asistat de loco-

1) Aceastä meridianä care se fäcuse cu o mare trudä de Cäpitäneanua fost transformatd putin mai tärziu in atelier de cismärie, pilastrul pecare se instalata luneta meridianä i cu care se observa steaua polaräa fost intrebuintath la baterea tälpior de cismä ! ?

(a se vedea eAstronomul Cäpitäneanu» de St. C. Hepites 1902).2) Buletinul societätei de stiinte 1902.

www.digibuc.ro

30

tenentul Cantea Ion de la Sectiunea III-a a Marelui Stat-MajorRoman, sa facd aceste lucrari. In acest scop s'a construit o micasaid meridiand din scanduri in dealul Spirei in gradina cu viidin spatele coloseului Op ler.

Observatiunile au fost acute intre 3 §i 17 Septembre acestan §i in timp de IC) nopti comune, adica §ease inaintea schim-barei observatorilor §i patru pe urrna. Resultatul observatiilordin ambele parti au ramas la locot.-cofonelul Cäpitäneanu, careincepuse calculele, dar din cauza mortei acestui regretat oficer,ele au ramas neterminate §i cu ocasiunea ridicarei geometrice aplanului ora§ului Bucure§ti in anul 1896, ele au fost reluate §iterminate de capitanul Al. Catuneanu din Marina Regala Ro-m aria.

Resultatul este : Ira.558. 892 + 0,026.

Aceasa lucrare astronomica a fost ulti ma pe care a acut'olocot.-colonel Cdpitäneanu pentru harta tärei, caci in anul.I890el pleacä pentru a-§i face stagiul la Regimentul 4 Arge§, dupa2 ani cade bolnav §i 'la 25 Aprilie 1893 se stinge din viat4 inora§ul Pite§ti in etate de 40 ani.

Locul de odihnä al primului astronom roman din cimitirulora§ului Pite§ti, este insemnat printr'un modest monument ri-dicat de catre oficeri Institutului Geografic al Armatei ca recu-no§tita pentru realele §i folositoarele lui lucrari astronomice §igeodezice.

In varful acestui monument, o sfera cereasca presarata denenumärate stele, aminte§te trecatorului pe cel ce cu drag le-acontemplat §i studiat toata viata lui.

Pana aci, de la primele observatiuni am inalnit continu nu-mele lui, cea ce araa cat de mult s'a interesat §i ocupat el deaceasta frumoasa §i folositoare opera iliarta Romaniei). El aindrumat cu pa§i repezi §i siguri toate operatiunile astronomice§i geodezice pe care se reazämä aceasa mare lucrare, numelelui este strân legat de Institutul Geografic al Armatei §1 vatrai cat harta, caci el a fost al 3-lea din Constantini internee-torei ei ').

* *

Triangulatiunea geodezica a Moldovei in general se compunedin o retea de triunghiuri de I-ul ordin, compusa din 48 po-ligoane cu 70 puncte §i din o a doua retea de al II-lea ordincompusa din 91 puncte, in interiorul carora se afl á. o a treiacompusa aproximativ din 629 puncte geodezice de al III-lea

Barozii Constantin intemeetorul serviciului geografic român ; Gâ-pitäneanu C-tin, primul astronom i geodez i Bratianu Constantin car-tograful.

www.digibuc.ro

31

ordin in care intra §i punctele fixe ca, tunic de biserici, co§uride fabrici, cladiri mai Ina lte etc.

Aceasta triangulatiune dupa cum am vazut s'a legat pe toatafrontiera cu acea austriaca si rusa precum si cu cea din Do-brogea prin punctele Bugeac, Iacob Deal (Regele Carol) si Pricop,precum i cu triangulatiunea din Muntenia care era in curs deexecutiune. Prin urmare de si nu s'a avut o baza masurata intara, s'a vazut cum ea a fost legata cu bazele din Bucovina §iBasarabia.

Determinarile punctelor au fost facute cand cu theodolitulStarcke, cand cu azimutalul Brunner asa: cu theodolitul Starckes'a observat de 48 ori unghiul de I-iul ordin si de 30-32 oriunghiurile de al II-lea ordin, cu cercul azimutal Brunner, s'aobservat de 40 ori unghiurile de I-iul ordin si de 20 ori celede al II-lea ordin.

Determinarile zenitale au fost facute cu theodolitul Starcke,observanduse de 8io ori unghiurile de I-iul ordin, de 6ioori cele de al II-lea ordin si de 4 5 ori pentru cele de alIII-lea ordin ; pentru aceste observatiuni sau intrebuintat metodazisd prin reiteratie ; ca baza a nivelmentului a fost cota Ma-rei-Negre.

Lucfäri Topografice.

Divizia topografica de pe langa Depositul de Reisboiu erapusa sub ordinele unui oficer superior ajutat de doui oficeriinferiori cu gradul de capitan ca sefi de brigade §i din 12 ofi-ceri inferiori cu gradul dc locotenent si sub-locotenent ca oficeritopografi, acestiea din urrnà a fost alesi din corpurile de trupa §idintre cei cu aptitudine la desen §i cu cunostintele coplete detopografie, chemati la Depositul de Rasboiu din vreme, li s'arepetat cuno§tintele capatate in scoald, atat teoretice cat §ipract. ce §i exersat in desemn cum se reprezinta prin sem-nele conventionale toate detaliele suprafetei solului, formele luide teren si calculul cotelor.

Instrumentele topografice de care dispunea Depositul de Ras-boiu §i .ca care s'a fäcut primele ridicari, erau plansetele pre-toriane cu dioptrele §i stadii, precum §i trei trasuri pentrupurtatul lor.

Oficeri top6grafi 'si-au stabilit pe planseteIe lor prin ajutorulcompasului, punctele geoclezice date prin cordoonatele rectan-gulare raportate la meridianul de 25° si la tangenta paraleluluide 46° si 30' §i astfel pregatita, mica brigada topografica, apornit pe teren in Judetul Ia§i la 15 Iulie 1875, sub-directiuneacapitanului Bratianu Constantin, §1 locotenentului Groza Moise.

In campania acestui an s'a ridicat un numar de 14 sectiuniwww.digibuc.ro

32

(plansete). Scara reducerei a fost adoptata r : 20.000 ca ceamai potrivit ridicärilor, detaliele suprafetei solului au fostreprezentate prin vechile semne conventionale, iar formeleterenului aratate prin curbe de nivel cu echidistanta de ro m.la aceste prime sectiuni s'a incercat a se reprezenta terenulprin hasure intercalate intre curbe, in al doilea an insd, s'a re-nuntat la hasure, pdstrânduse numai sistemul reprezentdrei princurbe, de oarece arta reprezentdrei terenului prin hasuri findo metodd foarte grea, ea nu se poate aplica de cât de specialiin aceasta.

Basarabia micà era redatd Moldovei prin tractatul din anul1855 i pentru cd locuitori acestor trei districte erau lipsiti depdmânt, statul. in interesul economic al lor, le vinde proprie-tdtile sale din aceastd parte si pentru mdsurätorile necesare, in-sdrcineazd. Depositul de Rdsboiu. In acest scop, in primdvaraanului 1876, oficeri topografi pornesc pe teren in aceste treidistricte unde incep lucrärile, care au continuat pand in lunaAugust, and se intrerup din cauza mobilizdrei armatei in ve-derea rdsboiu'lui Ruso-Turc.

In Istoricul Rdsboiului din 1877-1878, vol. I, pag. 90roose citeste : and M. S. Domnitorul Carol I, la 27 Aprilie 1877,lud chiar in persoand comanda armatei,, o. noud ordine de bd-tae a armatei fu definitiv stabilitd. In textul Inaltului Decretcare hotdra aceastà stabiFre, se prevedea la cuartierul general,Sectiunea Topografica cu colonelul Dona Nicolae, maiorul Brä-tianu Constantin i maiorul Cdpitdneanu Constantin».

In acest restimp maiorul BrAtianu se gdsea ocupat la Bucu-resti cu imprimarea hdrtei teatrului de rdsboiu iar cu a douaorine de bdtae din 23 Iulie 1877, maiorul irdtianu rdmâneseful sectiunei topografice având de ajutor pe maiorul Cdpitd-neanu, peste putin timp acesta din urrnd a fost trecut secretarulcanceldriei sefului Statului-Major General, astfel cd cu trecereaarmatei peste Dundre, când maiorul Brátianu se intoarse lacuartierul general, el se gdsi la sectiunea topograficd numai culocotenentul Sdgârceanu care 11 ajutase in Bucuresti la intoc-mirea hdrtei teatrului de rdsboiu. Sup unând cazul GeneraluluiCernat, care avea comanda trupelor Romane in operatiuniledin Bulgaria si ardtândui neputinta in care se gaisea de a'si in-deplini indatorirele ca sef al sectiunei topografice, GeneralulCernat ia ardtat cà va fi greu ca dea personalul de oficeritrebuinciosi pentru constituirea sectiunei topografice, fiindcà cutoate incercdrile sale si ale colonelului Dona in acest scop, nus'au putut relua de la Reg;mente vechi oficeri ai Deposituluide Rdsboiu ; sefi de corpuri ardtau prin rapoarte cd nu se potdispensa de serviciile acestor oficeri care prin practica lor lalucrarea härtei tdri, dobândiserd aptitudinele speciale cerutepentru recunoasteri i ridicdri militare si chiar aceastd nepu-

www.digibuc.ro

38

tinta in care s'a ggsit colonelul Dona de a'si constitui sec-tiunea topograficg, nu putM a contribuit la hotArgrea ce luasein urmd de a se reintoarce la regiment.

Totusi, insuccesele acestor interveniri oficiale a cuartieruluigeneral cgtre sefi de corpuri n'au sdruncinat inteu nimic cre-dinta maiorului Brätianu, cg prin stgruintd va fini prin a'si in-deplini insgrcinarea sa la cuartierul general.

Si. in acest scop a solicitat generalului Cernat sg subscrieordinul ce redactase prin care maiorul Brätianu rgingnea in-sgrcinat a aduce la sectiunea topograficä oficeri citati mai suscare se ggsea la regimente.

Armat cu acest ordin, maiorul Batianu s'a prezentat la sefide corpuri respectivi, pe cari convingândui cu cuvantul, asuprafoloaselor netäggduite pentru conducerea operatiunilor de a seavea icoana terenului de luptg, a avut fericirea a aduna in ocgrutä ce'l urma pe toti oficeri cei solicitase si astfel a pututconstitui sectiunea topograficg a cuartierului general al armateispre multumirea tuturora '.

Dintre lucrgrile ce oficeri sectiuni topografice au executat inrgsboiul 1877-78 a fost si planul topografic al imprejurimilorPlevnei, care a fost inmânat la 12 Decembrie acest an, la Bo-got, Marelui Duce Nicolae, din ordinul A. S. Domnitorul Carol I.

Terminânduse räsboiul si incheinduse pacea, se reâncep lu-crgrile la ridicarea hgrtei Moldovei.

In anul 1879, brigada topograficg ridicg o bung suprafatà deteren din Judetele Iasi, Roman, Vaslui. si Tecuciu pe o supra-fatg de Hoo kilometri patrati.

Prin legea din anul 1883 instituinduse Marele Statul Majoral Armatei, Depositul de ,Rdsboiu ea numirea de sectiunea III-asi prin regulamentul interior al Marelui Stat Major din anul1884, se defineste insärcingrile sectiunei III-a care sunt ; lucrareasi tinerea la curent a hgrti, studiul geografic si. topografic altárilor vecine si adunarea documentelor relative la aceasta, im-primarea hgrtilor si planurilor necesare _armatei pentru timp depace si de räsboiu.

Ridicarile topografice la harta Moldovei au urmat regulat infiecare an, astfel cg cu terminarea campaniei de lucru din anul1893, care s'a fäcut in Judetele Bacgu, Tecuciu si Putna ridi-cânduse 69 de sectiuni cu o suprafatä de 5358km. P. 1163m. se ter-ming harta Moldovei. Ea este ridicatà pe 496 sectiuni (plansete)si are o suprafatg de 38.149km P. 4526n1P. si intreaga lucrare aei a costat aproximativ 1.654.751 lei.

Plansetele au forma patratà si cadrurile ei sunt linii drepte,ea nu este altceva de cât sectiunea cuprinsà intre paralele din

1) Din Insemnkatea härtei tali pentru apararea nationala, de generalC. I. Beatianu.

www.digibuc.ro

84

io' in io' duse la axele coordonatelor geografice 1) avand col-turile calculate in raport cu axele lor.

Fiecare planseta (minuta topografica) formand un patrat cuo,5o cm. pe latura sau pc) km. la scara I : 20.000 a ridicarilor,cuprinde o suprafata de Poo km. p.

In privinta procedeurilor care s'a intrebuintat la ridicarile to-pografice, modul cum s'a facut desemnul de camp si cabinet,precum si accesorile unei plansete originale, se va al-Ma la ri-dicarile topografice din Muntenia de oarece nu a diferit de aacesteia.

b) HARTA DOBROGEI

LucrAri Geodezice si Astronomice.

Prin tractatul de la Berlin din 12 Aprilie 1879 s'a cedat Ro-maniei, Dobrogea in schimbul Basarabiei mici. Guvernul Romana luat de Indata masuri ca acestei noi provincii care era lo-cuita de diferite nationalitati, sa i se faca pe langa o harta re-gulata si exacta si o parcelare in detaliu a tutulor proprieta-tilor, ca astfel sa se poata stabili in mod echitabil dreptul deproprietate al fiecdrui locuitor in parte de orice nationalitate arfi si care se gaseau aci proprietari atunci.

Ministerul de Domenii care era mai mult interesat in aceastàcausa, intervine pe langa Ministerul de Rasboiu, ca sectiunea III-aTopografica, sa suspende lucrarile hartei Moldovei §i sa facaharta si parcelarile din Dobrogea, dui:A instructiunile ce se dade Ministerul Domeniilor, iar pentru aceasta. lucrare MinisterulDomeniilor se obliga a suporta toate cheltuelile ce va necesita.

In urma acestei hotarari, colonelul Barozzi seful Depositului deRasboiu, lua masurile necesare pentru ridicarea hartei Dobrogei.In acest .scop, in primavara anului 188o oficeri geodezi de lasectiunea III-a a si inceput lucrarea in Dobrogea. S'a luat cabaza punctele Defcea §i. Sapata, latura ce a servit atat ofice-rilor austriaci in anul 1856, cat si rusilor cand au ridicat hartaacestei provincii, metoada intrebuintata a fost ca si aceia pentruMoldova, adica s'a acoperit toata suprafata Dobrogei cu o retea detriunghiuri de I-ul ordin, in interiorul carora s'a determinat graficpuncte de al III-lea ordin necesare topografiei. Laturile triun-

1) Longitudinea 25° Est de Paris si Latitudinea 46° 80' Nord.

www.digibuc.ro

35

ghiurilor de I-ul ordin erau mici, rareori atingea lungimea de25 km.

S'a cautat pe cat a fost posibil de a se pune punctele tot inlocul uncle au fost ale austriacilor ; reteaua aceasta s'a legat cucea din Moldova §i Muntenia prin Biserica catedrala din Braila§i prin punctele plantate pe teren care se gaseau din triangu-latia austriacd, de oarece nu se ajunsese pand aci cu cele in-cepute in nordul Moldovei pentru ridicarea ace§tia, iar cu Ba-sarabia s'a legat prin Bisericele din Ismail, Reni §i alte punctecunoscute.

Triunghiurile au fost grupate pe poligoane, iar pentru orien-tare s'a adoptat meridianul de care s'au servit oficeri ru§i.

S'a instalat un mic observator astronomic pe movila Avretiiklanga Constanta pentru determinarea orei locale §1 spre a con-trola azimutele, nivelmentul a fost bazat pe cota Marei-Negre,fàrà insa a fi determinata prin medimarimetru.

Sistemul de desfa§urare al hartei a fost acela§i ca §i la hartaMoldovei adica acea a lui Flamsteit modificata de Bonne.

0 data cu cedarea Dobrogei prin tratatul de la Berlin, s'adat Romaniei §i Insula Serpilor, ea se gase§te la o departarede 44 km. 814 m. de ora§ul Sulina, sau la 4 ore cu vaporul §ieste situata intre 45°, 14', 27" latitudine §i 47°, 32', 39" longi-tudine de la Insula de Fer §i 45°, 15', 28" longitudine, 27°, 52',24" latitudine de la Paris ; are o suprafata de 17 hectare cumarginele formate din pereti de piatra inalti de la 20 la 30 metri.

Luceäri Topografice.

Indata dupa stabilirea punctelor geodezice pe teren in Do-brogea, sectiunea topografica compusa din un §ef topograf o-deer superior un numar de oficeri inferiori operatori 1) au in-ceput ridicarile topografice pe teren de o data in trei partidiferite, o parte in dreapta Dundrei subt Galati, o alta parteridicau gurile Dundrei, iar alta ridicau frontiera cu Bulgaria.

In toamna anului 1883 intreaga harta topografica a Dobrogeia fost definitiv terminata pe teren, iar cu incepere din anul 1884cea mai mare parte din oficeri topografi au trecut la harta Mol-dovei pentru continuarea ei §i zumai un mic nurnar din oficeriau continuat parcelarea care a durat Inca doi ani, adica 'Anain toamna anului 1886.

Suprafata solului din Dobrogea cu toate detaliile aflate pe el,a fost representate §i desenate pe plan§etele originale prin aju-

1) Cea mai mare parte din oficeri au fost adu0 de la corpuri In acestscop, numele kr se va vedea la fine ccolaboratori la harta Tani».

www.digibuc.ro

36

torul semnelor conventionale asa : toate caile de comunicatiunecu podurile si podetele lor, satele si orasele, cursurile de apa,limitele de culturi, terenurile mlastinoase, lacurile, padurile, fan-tanele, puturile etc. ; iar relieful terenului s'au al-Mat prin aju-torul curbelor de nivel cu echidistanta de 5 m. In privinta a-cestei reprezentari din urma, adica a reliefului terenului, suntnevoit a arata cä s'a facut In mod necomplect, si acest lucrueste constatat si deci nu se mai poate ascunde. Cauza nu sepoate atribui decat grabei ce s'a cerut in executarea acesteiarti, apoi mai este si acea ca parte din oficeri care au fostintrebuintati la aceasta ridicare nu au cunoscut in deajuns re-prezentarea terenului prin curbele de nivel.

Pentru ridicarea acestei harti s'a intrebuintat scara i :mai mare de cat acea adoptata la harta Moldovei si Munteniei,in scopul ce se urmarea adica, sa se poata al-Ma mai bine par-celarile terenului.

Instrumentele intrebuintate pentru ridicare au fost, plansetaluneta cu alidada Starcke, stadia si lantul.

Sectiunile de lucru (plansetele) are forma patrata cu un cadrude 5 k. de latura, sau o suprafata de 25 km. p. Intreaga hartaa Dobrogei este ridicata pe 736 plansete si are o suprafata de15.544 km. p. 5329 m. p. si a costat 1.917.000 lei.

Foile originale au raruas si se gasesc astazi la Institutul Geo-grafic al Armatei, iar Ministerului de Domenii i s'a dat Cate ocopie din acest numar de foi, reproduse prin fotolitografie.

e) HARTA MUNTENIEI

Lucräri Astronomice.

Necesitatea de a avea un observator astronomic militar per-manent, era simtita Inca de la inceputul lucrarilor pentru ridi-carea hartei tari, insa din diferite cauze si mai cu osebire alipsei de bani, nu s'a putut realiza acest scop. Am vazut cumregretatul locot.-colonel Capitaneanu inproviza pentru obser-vatiile sale astronomice cand in curtea scoalei militare dincalea Grivitei, and mai tarziu in gradina Opler i locultrilor nu s'a mai cunoscut dupa putin timp in urma.

Cu ocaziunea ridicarei planului geometric al orasului Bucu-resti in anul 1895, generalul Bratianu C., directorul InstitutuluiGeografic al Armatei, reuseste sà construiasca in partea sudica.

www.digibuc.ro

37

a Capita lei pe Dealul Piscu, un observator "astronomic militar,o constructie de-o camdata provizorie, mai târziu insa cândInstitutul Geografic va dispnne de mijloace, el se va transformain o constructiune solida §i rnoderna.

Actuala cladire cuprinde la mijloc un mare salon cu deschi-derile orientate in planul meridianului, la dreapta si la stângaacestuia Cate o mica sala meridiana, iar lânga fiecare din a-ceste din urma câte un birou. Cladirea s'a terminat in toamnaacestui an §i -a costat 45.000 lei.

Acest observator a fost echipat pe lânga instrumentele cucare s'a servit locot.-colonel Cdpitaneanu, inca cu urmatoarelemai importante :

a) Doua cercuri meridiane Gautier copiate exact dupa mo-delul cercurilor Brunner, cu accesoriile lor ;

b) Douà pendule siderale de Leroy cu intreruptor electric lafiecare secunda. Fiecare are câte o secunda moarta ;

c) Doua cadrane secundare actionate de pendula pentru ma-rirea sunetului in cazul observatiunilor prin metoda ochiu §iureche ;

d) Douà statiuni complete cronografice Leovy, construite decasa Bréguet din Paris.

Aceste din urma instrumente au fost cu totul modificate demecanicul Teofil Manu din Bucure§ti. Cronograful propriu zisa fost inlocuit printr'un aparat de inregistrare sistem Fues dinSteglitz cu contra greutate, insemnarea facânduse prin nistepuncte pe o banta. In plan§eta cronografica s'a inlocuit plan-§eta de lemn §i aparatele ce erau pe dânsa, cu altele indepen-dente unele de altele, dupa modelul intrebuintat in observatorulbiroului central din Potsdam.

In anul 1906 s'a mai cumparat pentru observator un instru-ment mare de pasaj sistem Bamberg §i doua mai mici cudata (luneta frânta).

Cea dintâi lucrare executata in noul observator astronomical Institutului Geografic, s'a facut de capitanul RamniceanuTeodor in acest an 1895 prin determinarea latitudinei pilastru-lui de Vest §i controlata in anii 1898 §i 1899, valoarea ei este :

440, 24', 34" 20 + o",04apoi, in anul 1898 determina latitudinea capatului Est a bazeiBucure§ti-Ciorogarla, care s'a gasit egald cu :

440 26'. 6''. 63 + 0", 04§i azimutul fundamental al harti taxi pe directiunea observator

Foisoru de Foc (Bul. Ferdinand), iar legatura geodezica fa-cuta de locot.-colonel Cantea Joan §eful serviciului geodezic.

In vara anului 1899, maiorul Ramniceanu asistat de capitanulToroceanu, determind latitudinea punctului Magura de Paza din

www.digibuc.ro

Judetul Teleorman la Nord de Turnu-Magurele, ea este de :45°. 48% 0".39 ± 0". 07-

Aceasta valoare este dedusä din vreo 280 observatiuni astrono-mice de latitudine, prin metoda observatiunilor distantelor ze-nitale ale multor stele in meridian. In acelasi punct s'a obtinutin anul 1856 geograficeste prin triangulatiunea austriaca, lati-tudinea :

45°. 48'. 7". 62

minima diferenta de 7". 23 se poate explica prin deviatiunea ver-ticalei care aci nu este mare.

Tot in acest an, se determina de catre maiorul Ramniceanu,latitudinea punctului Marciu in Judetul Muscel la Nord de Cam,pul-Lung, al carui rezultat este :

45°. 13', 45". 84 + o". IC);

tot aci a fost si un punct al triangulatiuni austriace, latitudineageodezicä, calculala de oficeri austriaci in anul 1856, princordamentul facut cu reteaua din Transilvania, a fost gasitä de :

45°. 14'. 14". 78.Iar latitudinea geodezica observatä i calculata de oficeri geo-dezi romani prin triangulatiunea venita de la baza Bucuresti,luanduse ca puncte de plecare latitudinea determinata astrono-miceste la observatorul de pe Dealu Piscu, s'a gasit egala cu

45°. 14'. 15". 8o,

deci, intre ambele determinari geodezice o diferenta de I". 02 ;care este admisibila, insa, intre latitudinea astronomica si ceageodezica, este o diferenta de 29".96, care denota o mare de-viatiune a verticalei si neadrnisibilä, ea va fi insa controlatapentru ca nu cumva influente geologice ale solului, sa fie cauzaacestei nepotriviri.

Pentru a lega geodezia Romaniei cu acea a restului Europei,era necesar controlul astronomic prin determinarea directa cutoata precisiunea ce comporta metoadele moderne a diferentei delongitudine intre un punct central din Romania si un punct dinEuropa Occidentalg, care dupa. lucrarile deja executate sa aibàcat mai multe legaturi cu puncte din alte tari.

In consecinta d-1 General Bratianu, fostul Director al Insti-tutului Geografic al Armatei, adresanduse Consilierului HelmertDirectorul Institutului Geodezic Prusian si al biroului centralal masurei gradului, a provenit ideia pe care profesorul Hel-mert o cerea deja, de a executa diferenta de longitudine Bu-cureei-Potsdam.

Lucrarea s'a putut duce la bun sfarsit cu atat mai mult cu

www.digibuc.ro

B(j

cat Bucure§tiul se afla deja legat cu Berlinul prin o linie tele-grafica §i directä.

S'a luat decisiunea ca operatiunea aceasta sa se faca paralel§i in acelasi timp cu instrumente §i dupa metoade proprii decatre observatori români : Maiorul Reimniceanu Th. §i câpitanulToroceanu R. §i observatori germani : Consilier Profesor Th.Albreht §i Profesor G. Borass.

Instrumentele intrebuintate de catre observatori romani, aufost cercurile meridiane portative model Brunner, construite deGantier, iara observatiunile au fost inregistrate pe cronografelecasei Brequet.

Asa dar, in anul 1900 intre I I Iulie §i 17 Septembrie, s'a exe-cutat aceasta importanta lucrare, calculele asemenea s'a fäcutdeosebit, iar resultatele au fost :

Român, 52'. IO". 947 CU o eroare probabila o". 03.German, 52'. 10". 941 cu o eroare probabila± o". 003.Prin urmare o diferenta de 6 miimi dintr'o secunda de timp ;

aceasta dovede§te abilitatea §i priceperea oficerilor nostri as-tronomi 2).

Tot cu ocaziunea determindri de longitudine Bucuresti-Potsdamin acest an §i in urma interventiunei D-lui general Bratianudirectorul Institutului Geografic al Armatei, pe lânga savantulprofesor Dr. Helmert, directorul Institutului Geodez al Prusiei,s'a obtinut ca profesorul Dr. Borrass cu instrumentele lui vonSterneck, sà facd determinarea intensitatei de gravitatiune la ob-servatorul astronomic, lucrare care s'a facut in zilele de 18 §i-19 Septembrie 1900 in pimnita acestui observator, apoi in zi-lele de 22 §1. 23 Septembrie, aceasta determinare s'a facut §i laGalati ; rezultatele comunicate sunt urmatoarele :La Bucure§ti, la observatorul astronomic militar g 9'11.80548

» Galati, la Tiglina g9m.8o656» Potsdam este 97)1.81270 2)

In anul 1902, intre 17 Julie §i 8 August, s'a determinat dife-renta de longitudine intre Turnu-Severm §i Bucure§ti. In acestscop, s'a facut la Severin un mic pilastru de z+d pe platoul delângd Cazartna Calarasilor §i cam la 150 m. spre Vest de aceasta.

Tot in acest an, intre 5 §i ii Septembrie cu ocaziunea ridi-carei planului geometric al orasului Ploesti, s'a determinat di-ferinta de longitudine intre capul de Nord al bazei tnasuratala Sud-Vestul acestui ora i observatorul Bucuresti.

1) Extras din registrele biioului astronomic al Institutului Geografical Armatei.

2) 0 prima.' incercare asupra lucrarilor astronomice din Romania, destefan Hepites 1902.

Resultatele acestor cloud diferinte de longitudini nu s'au publicatinch de biuroul astronomic.

www.digibuc.ro

40

Aceste determindri de diferinte precurn si calculul lor, s'a exe-cutat de maiorul Rdmniceanu Theodor asistat de cdpitanul To-roceanu R., iar calculator elevul guard de geniu Frunzal C.8).

In anul 1905, in urma resolutiunei luate de a XIV-a conferintdinternationald pentru mdsurarea gradului, ce s'a tinut la Copen-haga, serviciul geodezic de pe lângd Institutul Geografic al at-matei, urma a executa junctiunea geodezicd de I-iul ordin pentrumalsurarea paralelului de 4711,8 Brest-Astrahan ; aceastd lucraretrebuia sprijinifal i pe baza de Nord de la Roman.

In acest scop, in vara anului 1907, se determind diferenta delongitudine între observatorul astronomic si capul de Nord albazei 1).

Instrum6ntele intrebuintate, a fost cele doud lunete de pasa-giu noi, aceste lunete avand micrometrele Refisold pentru la-registrarea electrical a trecerilor. S'a observat apoi fot la acestcapalt al bazei cu una din aceste lunete un azimut si o latitudineprin diferentele de distante zenitale (metoada Herebow Tahatde precisiune, aplicatd pentru prima oard In lucralrile noastre).

Aceste observatiuni a fost executat de locot.-colonel Rdmni-ceanu Theodor asistat de elevul guard de geniu Frunzà, iarrezultatele vor fi trimise impreund cu cele geodezice, asociatiu-nei internationale pentru care s'a acut aceastal lucrarè.

Tot in acest an, s'a fAcut observatiuni astronomice pentruverificarea latitudinei Mdgurei de Pazd din Judetul Teleorman,tot aci s'a determinat si un azimut (prin polard), aceste obser-vatiuni s'a falcut cu noul instrument Bamberg de cdtre cápitanComandor Cdtuneanu Al. asistat de locot. Procbpiescu Panfil.

Cu incepere din anul 1898, pentru desalsurarea hdrtei ce amai rämas de ridicat, s'a adoptat noua desfdsurare elipsoidal4Klarke, renuntandu-se la desfalsurarea conicd. Bonne ; iar pentrubuna impdrtire a foilor din hartd, s'a hotalrat ca aceastd desfd-surare sal inceapd de la meridianul 230 Est de Paris, care in Ro-mania trece prm orasele Zimnicea i Gdesti.

Lucrári Geodezice.

Cum este in principiu pentru ridicarea hdrtei tdri, ca lucrd-rile geodezice trebue sà fie determinate cu un an inaintea ridi-cdrilor topografice, triangulatiunea geodezicd la harta Munte-niei a inceput din anul 1893 ; ea este o continuare a triangula-tiunei din noldova, sprijinitd pe cateva puncte din acea dinDobrogea i punctele bazei geodezice dela Brasov. Din aceste

Resultatele acestor cloud diferinte de longitudini nu s'au publicatInca de biuroul astronomic.

www.digibuc.ro

41

laturi provisorii hotdrâte ca puncte de plecare, s'a construit po-ligoane de triangulatiune regulate, care in urrn.1 din an in ans'au intins cdtre Vest asupra tdrei formând o singurd retea cutriangulatiunea Moldovei i Dobrogei.

In anul 1895, Primdria ora§ului Bucure§ti având trebuinta deun plan geometric al acestui ora§, era de trebuintd mdsurareaunei baze pentru -precisiunea acestei lucrAri 0. care a servit mai_in urmd pentru controlul.triangulatiunei venità dinspre Moldova§i Dobrogea, precum i pentru sprijinul celei ce se intindea laVest care Oltenia.

De oarece Institutul nostru Geografic nu poseda instrumen-tele necesare pentru mdsurarea unei baze, s'a intervenit pe lângdguvernul Francez sd imprumute instrumentele necesare pentrumásurarea ei.

. In. primdvara acestui an acest guvern a delegat pe locot.-co-loneloDefforges sd vie in Romania in acest scop. Baza a fostaleasd pe ,§oseaua Bucure§ti-Ciorogârla §i mdsuratd cu instru-mentul bimetalic (francez) de cdtre oficeri geodezi ai InstitntuluiGeografic al Armatei sub directiunea locot.-colonel Defforges,ea are o. lungime de 9420m.06, luând numirea de Baza centraldBucuroti. Dupd mAsurare §i la ingroparea sub pilastru a per-gamentului comemorativ, s'a fAcut o sfe§tanie la care a luatparte §i. M. S. Regele Carol I.

Presentânduse ocasiunea in acest an ca Institutul Geograficsà aibd la indemând .un instrument pentru mdsuratul bazelor,s'a mai mdsurat o bazd in Moldova, putin la Nord de ormulRoman, numità Baza de Nord, lungd de 7400 m.,1§i, care eranecesardla verificarea triangulatiunei geodezice din Moldova §io ,altd bazg in Judetul Mehedinti lângd comuha Carla Mare pemalul Dural-6 in dreptul râului Timoc ce servd de frontierdintre Serbia §i Bulgaria, numitá Baza de Vest ; lungimea ei estede: 6200 m., va servi de control lucrärilor de triangulatiunegeodezicd care va ajunge pân aci in campania de lucru a a-mului 1908.

Tri anul 1902, cu ocaziunea ridicdrei planului ora§ului Ploe§ti,0 cum. Institutul Geografic nu poseda nici nil instrument pentru.mdsurarea bazelor, s'a cumpdrat de la Paris un asemenea ins-trument numit «Invar» care constd dinteo sarmä de otel niche-latàj accesotii ; cu acest instrument s'a mdsurat baza Plootila Sud de ora§, a arei lungime este 4925 m. 0 care a servitapoi. triangulatiunei geodezice a ora§ului.

In anul 1903 urrnând a se face ridicdri topografice in jurulora§ului .Craiova spre a servi manevrelor Regale din toamnaacelui an §i cum nu era reteaua geodezicd intinsd panà in a-ceastd regiune pe care sd se sprijine aceste ridicdri, a trebuitsd se indsoare pe teren o bazd la Sud de ora§ul Craiova, eas'a mäsurat tot cu noul instrument dnvar» 0 are o lungime

www.digibuc.ro

42

de 6766 m. 75 cm. ea a servit la determinarea punctelor geode-zice necesare la ridicarea acestei regiuni.

In campania de lucru a anului 1907 in scop de a se controlareteaua de triangulatiune necesard rid:cdrilor zonei limitrofe aDundrei, s'a mdsurat o baza la Mdgura de Pazd in Judetul Te-leorman la Nord de Turnu-MAgurele, tot cu aparatul (Invar»si are o lungime de 12.735 metri. Fiecare capAt al bazelor rnd-surate sunt insemnate pe teren prin eke un pilastru de zid.

Din anul 1898 s'a inceput lucrdrile bazate pe noua desfd§u-rare Klarke, reteaua geodezicd de la baza centrald sprijinitA pepunctele Satu-Nou, Ciorogarla, Pope§ti, Buciumeni in directiuneaN-V, trece peste vechea retea de triangulatie care acopereapartea de Nord a Judetului Ilfov si Dâmbovita 'And. in punc-tele Poiana din varf §i Mdgura Buc§ani, din aceste din urindcare sunt ultima laturd spre Vest ,din continuarea triangula-tiunei Moldovei, reteaua se indreaptd Care Nord fdcAnduse le-gdturd cu aceste puncte noi si acoperd partea de Vest a Ju-detului Dâmbovita, apoi Judetul Muscel si o parte din Arges,pang. in Munti Carpati legânduse cu reteaua austriacd prinpunctele Vdiful Negoiu §i Piatra lui Crai (Königstein) ; apoi, inanul 1906 reteaua de triangulatiune se intinde din puncteleGihtjani §i Putul gerului cu care se fdcuse legAturd cu bazacentrald §i care a servit ca laturd de plecare pentru intreagaretea asupra Judetelor Arges si Teleorman. Cdtre Est insd, nus'a putut face legAturd cu punctele din vechea retea geodezicdsi care acoperea Judetul Vlasca, in scopul de a se lega §i peaci cu baza centrald Bucure§ti, din cauzd cà aceste puncte erauprea depdrtate si nu s'a putut vedea. Din aceastä cauzd, sesimtea nevoe de a se mdsura noua bazd la Mdgura de PAzd(la Nord de Turnu-Mdgurele) in scop de a se controla exacti-iatea retelei de triangulatie.

De aci, din punctele Magura de Pazd §i Dracea care suntcapetele ei, triangulatiunea in poligoane simple se intinde insusul Dundrei pe terasa ei si spre Nord, acoperind Judetele Ro-manati, Oltu si o parte din Dolj, aceastd retea de triangula-tiune va fi verificatd pe baza de la Craiova si cea de la gArlamare, iar pentru fixarea ei un raport cu noile axe de desfAsu.rare din anul 1898, este trebuintd a se determina o diferentdde longitudine intre observatokul astronomic Bucuresti si unuldin capetele celor trei baze de Apus, cum ar fi de exemplu capul bazei de Est de la GArla Mare.

Canevasul geodezic al hdrtei Munteniei astfel cQnstruit, cu-prinde ca si al Moldovei trei ordine de retele. Reteaua de I-ulordin având laturele de la 24 la 25 km., reteaua de al II-leaordin in interiorul celei dintdi, având laturele de la ro la 20 km.,§i in fine reteaua de al treilea ordin in interiorul celor dintdicu laturi mai mici. In afard de aceste retele care formeazd ca,

www.digibuc.ro

nevasul geodezic, sau mai deterrninat §i positiunile a diferitelorclddiri mari, cum de ex. : co§uri de fabrici, clopotnite de Biserici,precum §i alte puncte mai ridicate ale diferitelor clddiri, pentrua putea servi la determinarea canevasului topografic.

Determinarea tuturor punctelor geodezice s'au acut cu Theo-dolitul Starke §i azirnutalul Brunner in acelea§i conditiuni capentru triangulatiunea Moldovei.

Determinatiunile azimutale au fost acute cu Theodolitul, obser-vânduse de 48- ori unghiurile de I-ul ordin §i de la 30-32 oricele de al II-lea ordin, iar cu cercul azimutal Brunner s'a ob-servat de 40 ori cel de I-ul ordin §i de 20 ori cel de al II-lea.

Determindrile zenitale au fost acute cu Theodolitul Starke ob-servându-se de 8ro ori unghiurile punctelor de I-ul ordin, de6io ori cele de al II-lea §i de 4-5 ori cele de al III-lea ordin.

Afar-A de aceste cloud instrumente a fost intrebuintat §i He-lioscopul Starke pentru luminarea punctelor vizate.

Calculele geodezice care constd din calculul compensdrei po-ligoanelor, resolvirea triunghiurilor, calculul excesului sferic,calculul coordonatelor rectangulare sau cele geografice, calcululcotelor punctului §i calculul diferitelor constante, s'a acut intotdeauna dupd incetarea campaniei de lucru in cabinet §i cumici exceptiuni pe teren, atunci când a fost absolua nevoe dea se da coordonatele câtorva puncte necesare topografice.

A§a dar, pand in campania de lucru a anului 1908, s'a deter-minat pentru ridicarea hdrti Munteniei 130 puncte de I-ul ordin,122 de al II-lea ordin §1 1548 de al III-lea ordin, afard de Bi-sericile, co§urile de fabrici §i diferite alte clddiri mai inalte.

In anul 1905, in urma decisiunei luatd de comisiunea geo-dezicd internatipnald intrunitd in conferinta la Compenhagapentru mdsurarea paralelului de 751120 Brest-Astrahan ; servi-ciul geodezic al Institutului Geografic al Armatei in scopul dea se executa junctiunea geodezicd cu Austro-Ungaria §i Rusia,a executat in Nordul Moldovei, independent de reteaua geode-zicd necesard hdrtei tdri, o noud triangulatiune geodezicd, inacest scop s'a ales §i construit in vara acestui an, un numdr de15 piramide de I-ul ordin in punctele : Zimbru, Savnicel, Stânca,Sârca Rddeni, Hele§teni, Märgineni, Sangeap, Vulture§ti, Vf.Ple§i, Boi§te, Ciahldu, Budac, Bivol §i Capu Bazi Nord. Laturade plecare pentru aceasa triangulat;une a fost Baza de Nord(Roman).

Aceasa triangulatiune s'a legat cu cea rusd prin puncteleIzvoarele §i Tudoras din triangulatiunea Basarabiei §i cu ceaaustriacd din Bucovina prin punctele Brusturoasa §i Teisoara.

Observatiunile punctelor din aceasa triangulatiune s'a acutin anii 1906 §i 1907, iar resultatul lor s'a trimes Institutului, geo-dezic Prusian de la Potsdam.

www.digibuc.ro

44

Nivelmentul de precisiune.

Operatiunile nivelmentului de precisiune având de bazg. cotaMärei-Negre, au fost incepute in anul 1895 cu ocaziunea ridi-cgrei planului geometric al ora§ului Bucure§ti, In scop de a seobtine forma exacta' a terenului pe care e a§ezat acest ora§, §ispre a servi §i pentru reprezentarea formelor terenului la hartatgrei.

Pentru determinarea cotei o a nivelului Mgrei-Negre, s'a ins-talat in câte un put anume fäcut in malul Mgrei la Constanta§i Mangalia, Cate un Medimarimetru, Observatiunile s'au fgcutla fata locului timp de trei ani pentru determinarea niveluluiMärei sau cota o.

In urmg, s'a plecat eu nivelmentul pe linia feratg. Constanta-Bucure§ti (gara de Nord) distanta de 188 km. 693 m. pe intreagaaceastg linie s'a dat cotele de precisiune tutulor Orilor, can-toanelor, podetelor §i obiectelor fixe de pe ateastg. linie ; dingara de Nord, in scopul de a se da cotele bazei centrale nece-sare triangulatiunei geodezice s'a acut nivelmentul gara deNord-Lcapul de baza Est (Satu-Ilou), a chrei cotg este 91 m. 1418,apoi §i celei de Vest (Ciorogârla) care are cota 97 m. 2696.

Tot din gara de Nord, s'a exeCutat nivelmentul ora§ului Bu-cure§ti acoperânduse suprafata sa cu 25 poligoane ale cgrorgre§eli de inchiderebrutä a variat de la o la 12 mm.

De la cota nivelmentului de precisiune din gara de Nord, ni-velmentul s'a continuat In anii urmátori pe celelalte linii §ipentru control el s'a fgcut pe poligoane.

Panä In campania anului 1908 s'a executat urmAtoarele lucrgri :a) S'a fäcut poligonul Bucure§ti-Sinaia-Tärgovi§te-Titu-Bucu-

re§ti, inchizându-se cu o gre§alg brutd de om.0624.b) S'a inchis poligonul Giurgiu-Zitnnicea-Turnu-Mggurele, (pe

§osea) Ro§iori-Alexandria-Giurgiu, cu o gre§alà brutà de oin0108.c) S'a executat poligonul Bucure§ti-Giurgiu-Alexandria (pe

§osea) Ro§iori de Vede-Coste§ti-Pite§ti-Titu-Chitila-Bucure§ti, in-chizându-se cu o gre§ald de o11.08o4.

d) S'a executat poligonul, Pite§ti-Curtea de Arge§-Câmpu Lung-Gole§ti-Pite§ti, inchizându-se eu o gre§alg de ornoi 89.

e) Poligonul Corabia-Listeava-Craiova (pe §osea).Piatra Olt-Corabia, s'a inchis cu o gre§alg de on' 0178.

f) Precum §i poligoanele : Titu-Targovi§te-Câmpu Lung-Go-le§ti-Titu ; Turnu Mgo-urele-Corabia-Caracal-Piatra Olt-Coste§ti-Turnu Mdgurele ; eraiova-Listeava-Bistret-Calafat-Craiova ; §iCraiova-Filia§i-Palota-Garla Mare-Calafat-Craiova.

In cursul lucrdrilor pe liniile ferate, s'au dat cote ca §i pelinia Constanta-Bucure§ti la toate punctele fixe precum : gärilor,

www.digibuc.ro

al Q R S T MOBA' 13 I IfMC If Eir G 113 NI 0. 15 ZErinekBdliEf'dH

Ill '-.111111

Man 511111WP177MI MIba ropowiskirora...

I I I I I / I i /I

I I

MERSOBIZZ ii aggMEMMIII.I.P 3Z, ilalaiimo, ,

//I

,

umreamtkt rm woo= N, II I I I I

I

wIlliiillot . ?somMENN MOH ,sus V I I I /WI IIIREIMUNIIIMrZwwmok 11111m "Iffillaue1111111:0111111111111 ,MIMIEMU 11.11:1111111171111:1Ell I 1 /I ,/ I /.1 II

.11101111.1.!MINIUMMIN

11111WEINIMIP: 1,11 MIMI.II/ IIII / /I

ll.....11 irdirjaikralatill NMI1/11/1/ M ?If'10..... /I III '111111111i01111111:0

ommili , ., ,, o I I

111M

ME SEMEMEREMBIbm5 ENNIIL,,gmal

I

IIIIIIIIIIIMINIMIEMEmonminumlfraw.q.I 1 II

1 1 IlllimyDr.MI

-":r "

I II immalt Inmummvdrelleermsrakiiramall,al cogr--rm

MEIMIN40)61 leillimr I'l '' 'II4111iii mrivalinillIONIVIIIIIIIMEMNIE=Irr""Li ,,, , , 11.

, IKAV R

xxxlvilinIMIIMINIMIIMMIIIMICEDMIIIIIIIIIIINItimnsljatiwilloMkty-e IIMIDAr tokiatiqj

mi

VIIiivt i

11;

ill

I THMIMP1119 Mil? 1111E11111ieffiiiiiiiarinfflopkell..,BwzairrigI 1 ovIlleareig1111.411111111.111141144816111;

lintrarsap719.Erw kirAMILI1460194""ItiredifilitI ninElnii1M11111/1MILMISMIEW1467iiihINF.2.1111110-411-LTAIMMEIDAmireal ...:fivenemommummorramorimmrizummmorTmAttgagmanmwmCM:0 - 4' ItIsm

IIIIIIimummIIIiIIMAIUMPINIII61Naisapazglowall,..-P-"'Witiligabillir

IMIIIIIg. IfimrinnIMUMARIMIMIIII famm,4..unnunimmoindIrd6,,IMri

1.11 k

ill, 1/Palq.,....z.-11.11NOMEMS111119hk Zfill6d"- i ' tirdimehrk11111LtarommiligINIMIERIMIIIPAIINinemo:Noulmom II IIIKkoz.,..-mmil,,

/tI.,. gum '

ii

Ark-,3_,..mitimall

Mampirammiunommorommunommulminumgymmlommirverimmiliggski,,....

mu

::.zi sill

I i I

. I

M INV 111111111filligglifilltiVirarantillimomMatatignilliMIUMW:h.M.

11101:1111iiiiiiiifilliorgror .si ¡VIP*ad %maw u, ,

LI

umnimmgmkg151:§1 , :6.1,1111111E1111111111110MirquP244110/=!!! Illartivailumniumm=1111.11.1111111111111liommumlidinwpw/wmair..-... . , , ,

I I

XLV

1NT

XVIII

111

ATE

III

1v

VII

IX

X

isommumssmominm00 1.OM

EMU" ENE'

'113' C' E'IF' GI4 I I

A

On IL M N 0

Rif

www.digibuc.ro

45

cantoanelor, podurilor si podetelor ; pe §osele : cantoanelor sipodurilor de zid ; iar prin sate si orase, la ateva din cládirilecele mai importante cum de ex. : Biserici, scoli, spitale etc.

g) S'a mai executat nivelmentul pe §oseaua Constanta-Man-galia in scopul ca mai tárziu sa se inchizá poligonul Constanta-Mangalia-Ostrov-Cernavoda-Constanta, necesar lucrárilor ce sevor face pentru Dobrogea.

Afara de baza centrald Bucure§ti despre care s'a vorbit, s'amai dat cota §i capetelor de baze GIrla-Mare, Mágura de paza§i baza de Nord (Roman).

Cum insá scopul este ca intreg nivelmentul geodezic sá fieinlocuit CL1 cel de precisiune, s'a simtit necesitatea de a se de-termina o retea secundard de nivelment care sá treacá printoate sectiunile topografice de lucru, dandu-le la fiecare sec-tiune ate 3-7 puncte de nivelment de precisie.

Latur4e acestui nivelment de al II-lea ordin incep din o laturáa poligonului de I-ul ordin paná la alta, sau se inchide tot peaceastá laturá. Acest fel de nivelment s'a fácut páná in prezentin judetele : Teleorman, Oltu, Romanati §i o parte din Dolj, peo lungime de 1179 km.

Cu ocaziunea executári retelei de triangulatiune in NordulMoldovei in campania de lucru a anilor 1906 §i 1907 pentrucomisiunea geodezicá internationalá, s'a facut nivelmentul de pre-cisiune Itcani - Vere§ti - Dolhasca - Pa§cani - Roman - Bacdu pe dis-tanta de 156 k. 76 m. in scopul de a se da cota celor douá ca-pete ale bazei de Nord (Roman) care a ser vit acestei triangu-latiuni.

Racordamentul nivelmentului cu Austro-Ungaria s'a fácutin conditiunile urmátoare ;

In gara Predeal.Cota oficiala Austro-Ungard a cárui punct de

plecare fiind Marea Adriatica este i000 m. 5945Cota României a chrui punct de plecare fiind

Marea-Neagrá este i000 m. 6609Gre§ala de inchidere bruta este de . . o m. 0664La Varciorova cantonul C. F. R. No. 1196.Cota oficialá Austro-Ungará a carui punct de

plecare fiind Marea Adriaticá este 53 m. 0194Cota României a cárui punct de plecare fiind

Marea-Neagrá este 53 m. 0555Gre§ala de inchidere bruta este de . . o M. 0361Instrumentele ce se intrebuinteazá de Institutul Geografic al

Armatei pentru aceste lucrAri sunt :Nivela Bertelemy §i Mira de nivelment cu compensator.

www.digibuc.ro

46

Lucrari Topografice.

a) Operatiuni pregatitoare. Procedeul ridicdrilor topograficeintrebuintat de Institutul Geografic al Armatei pentru harta

consta in a figura geometriceste pe plansetä (sectiunea,sau minuta topograficd) prin ajutorul semnelor conventionale,toate detaliele planimetrice de pe suprafata solului, fie ele na-turale sau artificiale ; precum i formele terenului, prin ajutorulcurbelor de nilzel.

Exactitatea acestor ridicdri se sprijind pe un canevas generaltopografic determinat prin o triangulatiune graficd de cdtre fie-care operator topograf in sectiunea sa de lucru. Aces t canevasse obtine prin ajutorul punctelor geodezice constituite prealabilpe plansetd dupd datele serviciului geodezic si asezate de cdtreoficerul topograf prin ajutorul linialului cu compas ; pentruvechea desasurare prin coordonate rectangulare, iar pentru nouadesfdsurare prin coordonate geografice.

Planseta sau sectiunea de lucru dupd vechea desfásurare co-nicd Bonne, au forma perfect patratà cu latura de 50 cm. carela scara I : 20.000 adoptatd pentru ridichrile hdrtei, reprezintdo lungime de io km. sau o suprafatd de ioo km. p. pentru in-treaga sectiune. Cadrurile ei sau laturile patratului, nu sunt decat niste meridiane si paralele trase din io' in io', de unde eanumirea de minutd de topografie.

Sectiunile dupd noua desasurare trapezoidald Klarke, suntniste dreptunghiuri cuprinse intre cloud' serii de arcuri de cercmare, uncle in directia E-V si paralele, iar altele in directiaN-S si convirgente cdtre pol, formand niste dreptunghiuri, incare laturile paralele sunt construite de paralelele pdmântesti,iar cele convirgente de meridiane ; atât paralelele cat i meri-dianele fiind trase din Io' in io', figura ce rezultd din inter-sectia lor, constitue o sectiune având fiecare laturd de Io' lun-gime de arc. Suprafetele lor se mdreste de la Nord la Sud peaceasi coloand, din cauza neegalitdti arcelor paralele cuprinseintre arcele de meridian, care cum am ardtat converg cdtre pol.Suprafata unei astfel de sectiuni variazd intre 70-75 k. p.

Pe aceste sectiuni se pun duped cum am ardtat punctele geo-dezice, astfel cd devine gata pentru lucrdrile exterioare.

b) Instrumentele topograficeste de care Institutul Geograficse serveste pentru ridicarile hdrtei sunt : Statiunea topografica<Starcke ci Kammerer» pe cari o intrebuinteazd de la anul 188oin aceste ridicdri, ea se compune din urmdtoarele accesorii :

Alidada cu lunetd ;2) Capul trepiedului plansetei ;3) Trepiedul ;

www.digibuc.ro

47

4) Una busold ;5) » niveld ;6) Un lant de 20 metri cu ro fise ;7) » dublu decimetru ;8) » port planset1 de piele ;9) Una umbrela ;

ro) Doua sau trei stadii ;11) Una trusa de piele ;12) » cutie cu 2 plamete.

Aceasta statiune complecta, are o greutate de 88 kg. insa,fard cutii adica numai instrumentele ce se port de cei 3 4soldati la ridicdri pe teren, are o greutate de 51 kg. si pentrua se deosebi de noua statiune topografica adoptata pentru ri-dicari, i s'a dat numirea de <<statiunea grea».

Cu incepere din campania de lucru a anului 1905, InstitutulGeografic al Armatei a adoptat o noua statiune topografica«Rost» 1) care se compune din urmatoarele accesorii :

1) Doua plansete en cutiele lor ;2) Capul trepiedului plansetei in cutie ;3) Trepiedul plansetei in cutie ;4) Piciorul expeditiv al plansetei ;5) Un declMator ;6) Una niveld ;7) » linie de alamd ; .

8) Alidadd cu luneta in cutie ;9) Eclimetru In cutie ;

io) Trepiedul eclimetrului ;I I) Trei stadii ;I2) Una rigla de calcul ;13) Un dublu decimetru ;14) Una geanta de piele ;i5) Una trusd de piele ;16) » panglicd de panza de 20 metri ;17) Doua umbrele, pentru planseta §i pentru eclirnetru ;18) Un port plan§eta de piele ;19) » corn de metal ;20) Trei fanioane ;21) Una franghie de 20 metri.

Aceasta statiune complecta are o greutate de 125 kg. insa,fara cutii, adicd numai instrumentele ce se port de cei 4 sol-dati la ridicari pe teren, are o greutate de 727, kg. §i. pentrua se deosebi de vechea statiune, i s'a dat numirea de «statiuneau,soarä».

1) Aceste instrumente topografice sunt intrebuintate actualmente si deInstitutul Geografic din Viena, cu deosebire cä la ele sau adus oarecarernodificari de Institutul Geografic Roman.

www.digibuc.ro

48

c) Ridicarea detaliurilor. Oficerul topograf dupd ce mai intâia fdcut recunoa§terea regiunei hotdratä a o ridica, verifica punc-tele geodezice a§ezate pe sectiunea sa de lucru, dacd corespundecu cele dupa teren, dupd care procedeazd la plantarea semna-lelor topografice necesare a da determinarea canevasului topo-grafic prin ajutorul cdruia se poate obtine pe plan§età proec-tiunea orizontald a tutulor detaliurilor dupd teren, precum §icotele prin ajutorul cdrora se reprezintd adevdrata formd a te-renului.

Procedeul de ridicare al detaliurilor este acela al ordonatelor§i absciselor precurn §i acela al radierei.

Localiratile populate: ormele, targurile, satele etc., sunt arà-tate cu multd exactitate §i pentru reprezentarea lor pe plan, seridicd marginea lor exterioard (liziera) cu toate sinuozitAtile §ilimitele- lor ; apoi stradele, ulitele, locurile virane §i in fine casele din interior deosibindu-se prin semnele conventionale celede zid de cele din gard, sau magazii de pdtule.

Stabilimentele mai mari §i isolate afard de reprezentarea lorpe plan la scara I : 20.0000, sunt ridicate §i desemnate deosebitpe altd hârtie la scara i : 5000, ardtându-se in o legendd alà-turatà.; situatiunea lor, natura constructiei, Incdperile ce contin,etc., §i care se predau odatd cu memoriul descriptiv ').

Crzile de comunicatiune, ca : cdile ferate, §oselele nationale, ju-detene, vecinale, §leahurile §i drumurile naturale, sunt al-Mateprin semnele lor conventionale §i dupá curn s'a gdsit in mo-mentul ridicdrilor adicd impetrite, neimpietrite sau in construc-tie ; sunt ardtate asemerrea §i potecile de cai §i oameni la dea-luri §i munti. La §oselile principale, se ardt prin anumite semneinclinarea lor in pante 2).

Culturile : Islaz sau ima§, fâneatd, grddini de legume, grd-dini cu pomi, viile, nisipurile fdrd §i cu pietri§, terenurile mlà§tinoase, terenurile inundabile, márdcini§, tuferi§ sau crânguri,pdduri etc., sunt limitate de terenul cultivabil (ardturd) prinlinii negre §i subtiri in interiorul cdrora se desemneazd semnulconventional al fiecdruia, pddurile sunt ardtate prin mici cer-culete in interiorul limitei ei, la acestea se mai ardt : poenilesau luminu§urile din interior, liniele deschise sau liniele de par-chete §i hotare, precum §i felul esentei arborilor din ea se ardtprin ale un porn desernnat in pérspectivd, cum ar fi de exemplu,de brad, fag sau stejar.

Hotarele tdrei (frontiera), hotarele de judete, de pld§i, de co-mune, de proprietäti sau mo§ii, precum §i hotarele pdmânturilorcedate fo§tilor cldca§i sau insurdtei, sunt ridicate §i ardtate prinsemnele br conventionale §i dupd ardtdrile autoritAtilor comunale.

1) A se vedea la accesorile originalului, ce contine memoriul.2) A se vedea noul Atlas al semnelor conyentionale.

www.digibuc.ro

49

Afie le se, ridic si desenez pe plan cu semnele lor conventio-nale, fluviele, raurile, paraele, isvoarele, fantanele, cismelele,puturile, lacurile, elesteele, precurn si tot felul de canaluri sitoate lucrarile de arta ca : zagazele (ezáturele) stavilarele, aba-tatoarele de apa, morile, ferestraele, piule, stabilimentele debai etc.

In privinta numirelor, atat ale localitätilar populate cat si aletutulor celorl'alte detalii si chiar ale unor parti de teren, li sedà cea mai mare inportanta in culegerea lor si se scrie la locullor pe plan.

d) Reprezentarea terenului. Modul de reprezentarea a for-melor terenului, este acela al curbelor de nivel cu echidistantanormala de io metri pentru regiunile muntoase, iar pentru celede la ses §i prin curbe ajutatoare de 5 m., 2 M. 50 §1 t in. 25 a-colo unde forma terenului nu se poate reprezenta de cat prinacestea.

Pe toatà suprafata sectiunii de lucru si la schimbarile depang, se ea cota §i se cauta a se reprezenta din vedere formeleterenului cat se poate mai exact prin ajutorul curbelor de nivel,fära a tine socoteala de echidistanta ci numai träganduse maidese acolo unde panta este mai repede si mai rare unde eaeste mai dulce, aceasta, pentru a fi ca un ghid in urrna candse calculeaza cotele §1 formeaza oleata curbelor de nivel de-finitive.

Stancile, surpaturile, rapile, gropile, malurile, cutele etc. carenu se pot reprezenta prin curbe, se reprezinta prin hasuri.

Cu incepere din campania anului 1905 si prin adoptarea laInstitutul Geografic a noului instrument celimetru «Rost» cur-bele normale se urmaresc pe teren prin ajutorul unei tabliteadoptate la stadie si se desenez definitiv pe planseta, iar in urmaprin ajutorul cotelor lor, se intercaleazá curbele intermediarepentru a se da forma adevarata a terenului.

e) Lucrari grafice in timpul ridicArilor. Pentru a se evitaconfuziunea ce ar putea rezulta din scrierea cu creionul a a-tator numiri ce se intalnesc in ridicare si mai ales pentru a sepastra intact toate detaliele planimetrice, cote si forme ale te-renului ce se fac pe planseg in timpul unei campanii de lucru,s'a simtit nevoia de a se face pentru fiecare sectiune de lucruate trei oleate pe panza i hartie de calc, adica trei copii luatedupa plansetà in timpul lucrului si pe masura ce ele se ridicpe plan ; aceste oleate sunt :

Oleata numirilor (pe panza de calc) pe care se copiaza : punc-tele geodezice, hotarele, conturul padurilor, lizierea satelor, tal-vegul vailor, valcelilor si scursorilor, cursul apelor, margineabaltilor etc., in sfarsit toate detaliele care poarta nurniri.

Oleata calturilor §i cotelor (pe hartie de calc) pe care se ca-piaza cu o linie subtire marginea detaliurilor ridicate de ex.: a

4

www.digibuc.ro

50

pddurilor, a poenilor i luminu§iurilor din interiorul lor, contu-rul viilor, fânetelor, tufiwrilor, grddinilor cu legume etc.; cu olinie subtire albastrd marginea lacurilor, baltilor, terenurilormlä§tinoase, inundatiile etc.

Tot pe aceastd oleatd se copiazd punctele §i cotele semna-lelor geodezice topografice precum §i numirile statiunilor debusola i cotelor luate cu stadia sub care cu row se scriu co-tele lor dupa ce mai intai ele se calculeazd in carnet, aceastdoleatd. servd 0 la facerea celei de curbe.

Oleata curbelor de nivel (pe hârtie de calc). Pe aceastd 0-leatd se copiazd cu albastru talvegul v.i1or, cu row coarneledealurilor §i. al muntilor §i cu negru punctele cotelor geodezice,topografice, ale statiunilor de busold, precum §i a celor luatecu stadia ; se scrie cu row cotele dupà oleata de cote §i inurmd se procedeazd la trasarea curbelor de nivel. Cu noua me-toadd a fildri curbelor adoptate din campania anului 1905, cur-bele traganduse direct pe plan§etd la camp, ele se copiez peoleatd, 0 la cabinet in timpul ernei dupà ce se deseneazd cutu§ plameta, i se aplicà curbele dupd aceastd oleatd.

Carnete. Cu metodul de representare al formelor de terendin harta tdrei care s'a intrebuintat pânà in campania de lucrua anului arátat mai sus, oficeri topografi s'a servit de un singur«carnet de cote» in care treceau resultatul citiri unghiurilorverticale §i distantele orizontale i pe care in urmd la calculatot in acest carnet spre a se obtine cota.

Memoriu descriptiv in care se aratd din punctul de vederemilitar :_Drumurile, natura §i starea lor, localitatile in aproprierea lui

pAnd la 2 km., podurile, vadurile, timpul trebuincios de a'l sta.-bate cu piciorul, localitätile favorabile pentru repaosul unei

in timpul marwlui §i cele faborabile poposirei pentrunoapte, precum §i mijloacele de bäut §i adapost in aceastd lo-calitate de repaos.

Centrele populate, situatiunea lor, impdrtirea ad-tivd, comuni-catiunile ce le are, populatiunea i productiunea lor in ceiaceprive§te hrana.

Cursurile de ape, basinul din care face parte, directiunea ge-nerald, ldrgimea, adâncimea, np.tura fundului, inclinarea malu-rilor §il viteza curentului apei, etc.

Peiduri, creinguri sau tuferisuri, numirea ei, judetul, plasa §icomuna de care tine, suprafata aproximativd, esenta arborilor,grosimea i indltimea lor (la data ridicdrei), poenile, lumini§u-rile din ea, drumurile i potecile care o strdbat §i unde duc etc.

Positiuni militare, fiecare topograf cautd sd descopere posi-tiunile militare ce se gase§te in sectiunea lui de lucru i pe carele descrie in mod detailat din acest punct de vedere.

Date istorice. In timpul ridicdrilor, oficerul topograf culege

www.digibuc.ro

51

§i noteazd In mod con§tiincios, toate locurile pe care s'au pe-trecut fapte de orice natura care intereseazd istoria generaldmilitard a tärei.

Tabloul statistic. Aldturat de memoriul descriptiv, se Intoc-me§te de catre oficerul topograf pentru sectiunea sa de lucru

un tablou statistic (imprimat) In care se trece mai Intâi nu-mirea localitdtilor populate, in dreptul cdreia numeric se aratacati din ei au diferite meserii ; apoi numdrul caselor de locuitmagaziilor, grajdurilor, fabricilor, precum si felul comunicatiu-nilor lor ; resursele alimentelor de hrand etc.

Tabloid de fdritani îi puturi este asemenea o anexd a memo-riului. descriptiv, In care se aratd situatiunea i numirea putu-rilor si fântânelor din plan§etd, adâncimea si volumul apei etc.Cu Incepere din campania de lucru a anului 1905, carnetul decote, memoriul descriptiv §i aceste din urma cloud tablouri, s'ainlocuit prin urmdtoarele carnete :

i) Carnetul A. « Canevasul general topografic», In care se trecetoate observatiunile obtinute relativ la punctele canevasuluio-eneral.

2) Carnetul .B. cCanevasul de detaliu» In care se trec toate md-surdtorile de distante si unghiuri ale punctelor drumuirei, sta-tiunile de detaliu §i intersectiunile.

3) Carnetul C. cCrocluiurile de detaliu», in care se deseneazdtoate detaliele vecine laturilor drurnuirei pând la cel mai putin5o m. depärtare, mäsurd ce ee face cu pasul fdrd A.' mai fienevoe de instrument ; in acest carnet se mai trece crochiurileluate asupra diferitelor detalii ale terenului ca : un pod, o dà-dire isolatd, o räpd, malurile unui râu etc., detalii care la scararidicdrilor I : 20.000 nu se pot ardta complect.

4) Carnetul D. «de recunoa0ere», In care se trece toate lu-crdrile descriptive si statistice privitoare la sectiunea ridicatd,el este impdrtit In 3 capitole : Memoriul descriptiv, tabloul sta-tistic, §i dessrierea drumurilor militare, acest carnet nu estedeal memoriul descriptiv despre care am vorbit mai sus.

f) Modul i ordinea de lucru la cabinet. Inapoiati de laridicdrile de pe teren, oficeri topografi dupd ce '§i-a complectatcâte-si trele oleatele despre care s'a vorbit, incep a'si desenacu tus planseta ; dupd terminare, ea se sterge cu gumd de creion§i apoi se spald cu un burete cu apd 1).

Dupd ce ea s'a uscat bine, se retuseazd pärtile din desen cares'a släbit prin sters si spdlat si se aplicd curbele dupd original.Scrierea originalului se face in biroul desenatorilor civili dinserviciul reproducerei hdrtilor, servinduse de oleata numirilorintocmite de cdtre oficerul topograf.

1) Numai in cazui când nu s'a curätit bine cu guma, sau când estenevoe de a se da colori diferitelor detalü ale terenului.

www.digibuc.ro

52

De la inceputul ridicarilor topografice ale hartei tari, (1875)ele S'a facut pe hartie Wathman groasa de desen, care estepita provizoriu pe planseta ; iar dupa terminarea ei, aceastahârtie se desface si se lipeste pe o panza groasa pentru a seconserva bine ; acest procedeu avea un mic inconvenient cd lafacerea acestor operatiuni adica deslipirea i lipirea härtei de-senata, ea se strângea putin (V2I rn.m.), cea ce facea cit siscara desenului sa se micsoreze putin. In anul 1899, in scopde a se inlatura acest inconvenient s'a admis ca hârtia Wath-man sa fie lipita definitiv mai intâi pe o placa de zinc subtiresi apoi placa aplicata pe planseta, astazi i acest procedeu s'aparasit de oare ce are desavantajul ce e greu de manipulat oasemenea placa de zinc pe care e lipit originalul, se sgârie usorde cele'lalte si nu se poate face racordarnentele intre foi ; asacit cu incepere din campan'a de lucru a anului 1907, plansetase imbraca mai intai cu panza peste care se lipeste hartia.

In privinta semnelor conventionale ce se aplica la represen-tarea detalielor planimetrice pe originale, precum i la repro-ducerea lor la diferite scari, ele au fost pang. în anul 1932 celeprevazute in vechiul atlas introdus in lucrari In anul 1885, undese aratau ca : padurile, vfile islazurile, fânetele soselele etc., secolorau, de la aceasta data s'a pus in aplicare pentru ridicare,noul atlas al semnelor conventionale 1) in care, pe lane. multemodificari aduse acestor semne, este si acela de a nu se maicolora detaliele dupa original, gall de curbele de nivel carese colorez tot cu coloarea galben ros'atica (brun rouge) aceastain scop de a se castiga timp In desen, precum i pentru ca sase poata reproduce mai repede in cazul de urgenta, de oareceo foae din harta fie la scara I : 50.000 sau I : 100.000, acestedetaliuri : paduri, vii, islaz, faneata, se poate citi i nefrind colo-rate, iar daca si acum in urma ele tot se mai reproduc cu colori,este cd se dispune de timp i pentru aceasta.

Rezumat asupra ridicarei härtei României.

DuPa cum am vazut, lucrárile pentru ridicarea hartei Mol-dovei s'a inceput din vara anului 1875 si s'au terminat in toamnaanului 1894, cu intrerupere intre ani 1880-1884 când s'a ri-dicat harta Dobrogei.

Din vara anului 1.894 ridicarile la harta Munteniei au con-tinuat regulat in fiecare an, afara de vara anului 1901 când nus'a facut nici o lucrare din cauza crizei financiAre.

Partea I din noul atlas al semnelor conventionale se va publica deInstitutul Geografic in acest an.

www.digibuc.ro

63

Phila astazi` ridicarile topografice s'au facut panà aproape deraul Oltu, mai ramanând de ridicat cu incepere din vara anului1908, ate o mica parte de apus, din judetele Teleorman si Ar-gesul si apoi cele cinci judete din Oltenia ; asa ca intreaga tarae probabil ca, va fi definitiv ridicata pana in toamna anului 1915.

Harta Munteniei ridicatd pânà in anul 1908 lascara 1 : 20.000 este executatä. pe 440 foi originaledupä vechea desfäsurare «Bonne» si 173 dupdnoua desfäsurare «Klarke» care toate au o su-pratä de

La care, aelblogänduse eele 496 foi originalecare formeazä. harta Moldovei eu o suprafatá de .

Precum si cele 73(3 fol originale ale härteiDobrogei la scara 1 : 10.000 au suprafata de . .

S' a ridicat 'And astäzi (1908) din tarà o suprafatä deMai rämâne de ridicat aproximativ pänä. In

anal 1915 o suprafatá deSuprafata României 2) va fi dar de . . .. .

Sunt reprezentate dupa cum am vazut cu toata exactitateape aceste originale : hotarele, soselele, padurile, viile, fânetele,baltile, apele, precum si formele terenului ; inteun cuvânt pu-tem zice ca ea este o fotografie a intregului teren ridicat panaastazi si poate fi un instrument de mare folos ori carui inginer,agricultor, silvicultor, comerciant etc., precum si intregei ad-ministratiuni a statului 3).

Pentru armata ea are o insemnatate foarte mare, caci fiindo infatisare generala si exacta a tarei, poate servi in timpulunei mobilizari la stabilirea planului de campanie, intarirea, con-centrarea si desfäsurarea strategica pe frontul de operatiune,precum si la intarirea si alimentarea acestia cu tot ceiace este ne-cesar din interiorul tarei.

Ea arata punctele si liniile folositoare de trecere peste fron-tiera, precum si pozitiunea ce pot oferi aceste puncte pentruatac si aparare ; ea poate fi cu drept cuvânt numita o arma derazboiu.

In vederea razboiului din 1877-78, cand armata s'a concen-trat pe mahil Dunarei, in greutatile intampinate de mersul ope-

49 , 3781E43. 0934m.p.

38 , 149k.p. 4526m.P.

15 , 544k.p. 5329m.p.

103 , 072k.P. 0789m.p. 1)

31 , 500k.P.

184 , 572k.P. 07891n.p.

1) Aceastä suprafatä este ridicatä pe 1845 ffoi originale (plansete) si aeostat aproximativ 5.000.000 lei, cea ce revine cam la 4000 lei costul uneiplansete in care inträ toate cheltuelile fäcute pentru ridicarea ei.

2) Datele arAtate aci asupra suprafetei ridicate din harta tärei, suntexacte, fiind extr e din foile originale, cat priveste pentru restul dintarä ce mai est idicat s'a calculat cu aproximatie dupä proectul deschelet al hir6t i care este impArtit pe sectiuni de lueru.

3) Originalele härtei se pästrez in 3 casete mari de fer, la serviciul dereproducere al härtilor.

www.digibuc.ro

ratiunilor i miscdrilor ce trebuia sd. se facd, s'a simtit lipsaunei hdrti a tari exactd si complectd.

Astdzi dupd ce cea mai mare parte din ea s'a ridicat si pu-blicat, este recunoscut foloasele ce aduc armatei.

Apoi Ministerul Lucrdrilor publice, Ministerul Domeniilor Sta-tului, Ministerul Finantelor, precum i oricare autoritate publicd

persoana particulard care a avut interes a se servi de hdrtileInstitutului Geografic, recunosc asemenea foloasele ei.

Si nu numai noi Românii constatdm aceasta ; eatg. si câtiva§treini si speciali ce spune de harta tari noastre. Generalul francezDe La Noe, o autoritate Europeand, fost subsef al Marelui StatMajor si director al serviciului geografic al Armatei Franceze,cdruia i s'a trimes de cdtre D-1 general BrAtianu C, fostul di-rector al Institutului Geografic, cdteva modele din ridicdrile to-pografice ale hartei noastre, se exprima astfel :

«Minuta la scara I : 20.000 'mi place mult. Nu cunosc locul«si nu pot spune prin urmare 4dacu este adevdrat reprezintatd,«dar, Inatisarea ei are un adevar ascuns si imi pare bine cer-«cetat. Reproducerea la scara I : 5o.000 easte mult mai deslusita«deck m'asi fi asteptat, totul ste foarte bine de citit. Colectia«ce 'mi-ati trimes e foarte pldcutd la privire in privinta tere-«nului ; totul reese bine si e bine asezat ; este o harta foarte«bund 1)).

Colonelul francez Defforges, o autoritate incontestata in- ma-terie cartograficd, insdrcinat de Ministerul de Rdzboiu daseama de lucrdrile Institutului nostru geografic, precum i stu-diul pe teren la ridicurile facute aci la noi, in raportul sau seexprimd astfel :

«Aceste ridicdri foarte exacte si foarte detaliate, sunt o re-«producere adevdrata a terenului ; ele pot sustine comparatia«cu cele mai bune lucrdri de acelasi fel, Intreprinsp acuma In«Europa si fac cu adevärat onoare oficerilor care le-au executat«si Institutului unde au fost intreprinse».

«Ele inlesnesc studiul pe hartd a tuturor amdnuntelor unei«operatiuni militare, 'prepararea solutiunei unei probleme oare-«care tactice, stabilirea propunerei unei lucrdri de fortificatie«pasagerd sau permanentd, apArdrei si atacului sdu».

«Aceste harti, constituesc un instrument de ruzboiu de nepre-(tuit, pe care Statul Roman trebue sd le pdstreze cu ingrijire«cdci dacd le-ar pune In mainele tuturor i mai cu seamä atstreinilor nu ar mai avea aceastd -valoare 2).»

In anul 1900, Institutul Geografic al Armatei expunând Cateva lucrari de ale sale cartografice la ExpoziVunea Universaldde la Paris, comisarul general al Romaniei regretatul Dimitrie

1) Descrierea Geometrieä a României de General C. I. Brátianu.2) Idem.

www.digibuc.ro

I%

C. Oldnescu, in raportul Om oficial asupra acestei expozitii, seexprimg astfel :

iTrebue sd recunoastem cg. Institutul geografic militar dintBucuresti a prezintat lucrgri cari s'au clasat de la intaia ve-t dere printre cele mai insemnate institutiuni cartografice dinautne. Ele erau de o atat de covarsitoare superioritate in catgmembri juriului international ai clasei respective, intre care secaflau cei mai distinsi profesionisti, alaturi cu invatati si cu spe-tcialistii de cea mai mare valoare, nu au ezitat de a le acordatmedalia de aur, rezervandu-le marele premiu pentru hgrtile cutcaracter exclusiv militar. Manse le lucrate de trial* au avuttmai ales onorurile de cari cu drept cuvant, trebue sg. fin man-t dri fiindcg nu s'au acordat, afarg de Francia, de cat Germaniei«si Rusiei ').»

La expozitia pentru raspandirea stiintelor care a avut loc inBucuresti in anul 19o3, precum si la Expozitia Nationala din1906, lucrarile cartografice ale Institutului Geografic al Armatei,a fost asemenea clasate ca dd mare valoare 2).

Iata dar laudele ce se aduc hg.rtei tgrei noastre de cei maiinvgtati si speciali oameni ai Europei ; aceste laude se rgsfrangsi asupra tuturor oficerilor care au dirijat cu pricepere lucrg.-rile, celor ce au ridicat-o pe teren, precum si artistilor carto-grafi si gravori ce a reprodus-o pentru a fi cunoscutd de toatalumea 8).

LUCRARI EXECUTATE DE INSTITUTUL GEOGRAFIC ALARMATEI PENTRU DIFERITE AD-STRATIUNI PUBLICE

Planul orasului Bucuresti.

In anul 1895, lucrarile harti taxi ajungand pang in vecingtateacapitalei, primaria orasului Bucuresti avand trebuinta de unplan geometric susceptibil de a satisface toate trebuintele deidilitate, intervine "si. obtine de la guvern autorizatiunea de aincredinta executarea acestei lucrdri Institutului geografic alarmatei, care incepe in acest an lucrgrile.

1) Raport general asupra participarei României la Epozitia TJniver-salá din Paris 1900. (Institutului Geografic i s'a acordat marele premiu,serviciului geodezic si topografic medalia de aur, iar serviciului carto-grafic medalia de argint).

2) La expozitia din 1903, Institutul Geografic pentru luerarile sale car-tografice a fost premiat cu medalia de aur, iar la acea din 1906 a obti-nut diploma de onoare si medalie de aur.

8) A se vedea la fine colaboratori härtei României.

www.digibuc.ro

56

Determinarile geometrice ale acestui plan, se sprijin pe ö reteageodezia având drept prima latura baza centrala masurata inacest an pe soseaua Bucuresti-Ciorogarla.

Prin determinatiuni astronomice direct acute la observatorulastronomic militar construit tot in acest an pe dealul PisculIntre cimitirul erban Vodit si penitenciarul Vaaresti, s'a fixatpos4iunea geografica a orasului si s'a determinat coordona-tele geografice necesare pentru asezarea acestui plan pe harta..

Ridicarea geometrica a detaliurilor sa facut la scara i : 5boosi pe .26o foi (plansete) de Iin/Inl de latura; suprafata totala ri-dicata a fost 5500 hect.

Pe aceste foi sunt ridicate urmatoarele :Planimetría orasului in proectiune orizontalg., avand positiu-

nea, dimensiunile si denumirile oficiale, toate constructiunilepublice si particulare, având conturul exact, liniile de proprie-tate, indicatia, numarului de etaje, al naturi constructie, stareade conservare, numarul casei si numirea proprietarului. Tere-rmrile verane, viile si gropile sunt exact figuráte cu limitele sinumirele lor, precum si al proprietarulni.

Toate sträzile, pietele, gradinele publice, cimitirele, cursurilede apg, indicatiunea linillor de drum de fer si de tramvaiuri,precum si podurile existente peste diferite cai.

Felul soselelor §i consolidarea lor, pietele i fundaturile cutraseul exact, felul de trotuare i indicatia tutulor instalatiu-nilor fixe care sunt pe sträzi- sautrotuare ca : bancile, chio--curile de ziare etc.

Nivelntentul intreg al orasului s'a facut prin 500 puncte fixeasezate pe zidurile monumentelor publice i constructiunilor maiimportante, in scop de a se gäsi de serviciul technic al orasuluimai usor. Latura de origina: a nivelmentului orasului a fostfixata la gara de Nord cu cota, 82 m. 1981 determinata de ni-velmentul general plecat de la Constanta, unde prin observa-tiuni facute timp de 3 ani s'a determinat nivelu mijlociu almarei, §i prima cota ltiata pe mal a fost 2 nl. 4517.

Figuratul terenului s'a facut prin mijlocul cotelor §i curbelorde nivel, dupà ce mai intai s'a facut nivelmentul special al tu-tulor strazilor, fundaturilor i pietelor orasului ; cotele de ni-velment raportate la nivelul marei sunt stabilite normal din .too m. in too m. si obligator la fiecare incrucesare de stradd,asemenea s'a stabilit cote pe cheiul Dâmbovitei la toate gurelede canale §1 scurgeri.

Planul general astfel constituit este o reprezentare fidela atuturor detaliurilor nuptial-ate mai sus, a monumentelor §i cla-dirilor publice apartinând statului, judetuluil orasului, autoritatilor recunoscute etc.

Curbele de nivel are o echidistanta de i metru.

www.digibuc.ro

57

Originalul acestui plan impreuna cu bruionele, s'a predat Pri-mariei ora§ului, precum §i ale 250 copii autografiate dupa fie-care foae originala.

Executarea intregei lucrari a acestui plan a durat 3 ani §ia costat 600.000 lei.

Planul original a fost reprodus la scara I : 5000 §i I : 10.000sub numirea de planul oraplui Bucure§ti.

Planul oraqului Ploesti.

In anul 1902, primdria oraplui Ploe§ti avand necesaate deplanul geometric al acestui ora§, obtine de la autoritatea supe-rioara militara aprobarea, §i angajazä Institutul Geografic alArmatei Epre a executa aceasta lucrare. In primavara acestui ans'a inceput lucrarile, masurându-se niai intal o baza in parteade Sud-Vest a ora§ului a cärei lungime este de 4295 metri.

Cum Institutul Geografic nu poseda un instrument necesarpentru masurarea bazelor, a cumparat din Paris un asemeneainstrument numit cInvar» el consta din mai multe sârme de otelnichelate cu accesoriile lor ; cu acest instrument s'a masuratbaza. S'a determinat apoi diferenta de longitudine Ploe§ti cuobservatorul Bucure§ti §i latitudinea punctului Ploe§ti (capulbazei Rudu). S'a determinat apoi punctele geodezice necesareridicari planului ormului §i in urind s'a procedat la nivelmentulde preciziune al lui.

Cota de origina a fost aceia a garei acestui ora§ 149 m. 1244a nivelmentului general. S'a nivelat fiecare stradà in parta a§e-zandu-se un numar de 450 de puncte de repere.

Ridicarea cladirilor publice §i particulare, limitelor de pro-prietati, strazile, pietile, cursurile de apa, fântânele sau puturileetc., sau facut in acelea§i conditiuni detailate ca §i la planul ora-§ului Bucure§ti ; ridicarea directa s'a fdcut la scara de I : 500pe 196 plan§ete, având fiecare dimensiunile de on1.82/om-65 ; su-prafata a ora§ului Ploe§ti a. fost aproape 2000 Hect. Ridicariles'au terminat in toamna anului 1903 §i a costat 160.000 lei.

Formele terenului s'a reprezintat prin curbs de nivel avandechidistanta de un metru.

Reproducerea acestui plan s'a facut la scarile i : 5000 §i I : 10.000in acelea§i conditiuni ca §i planul ora§ului Bucure§li.

www.digibuc.ro

68

SCARILE LA CARE SE REPRODUCE SI PUBLICAHARTA ROMÄNIEI

_ Harta topografica scara I 50.0011. Prirnele reproduceri la a-ceasta scarà s'a facut din harta Dobrogei in anul 1885 ; ampli-ficarea ei s'a facut cu ajutorul pantografului, de catre locote-nentul Severeanu D-tru care a executat i desemnul original, iarscrierea lor a fost executatg de catre desenatorul Renss Aloisambi de la Sectiunea III-a Marelui Stat-Major.

Aceste originale a fost apoi reproduse prin fotolitografie ino singurd coloare negru, intreaga harta a Dobrogei se compunedin 55 foi la aceasta scarà si care astazi sunt terminate dindepositul Institutului, iar o alta editiune la aceastà scara nu semai face pand ce harta Dobrogei nu va fi ridicatd sau cel putinrevazuta din nou pe teren.

Reproducerea hartii Moldovii la aceasta scarä s'a inceput inanul 1889, metoada a fost tot prin fotolitografie, cu pgdurilecolorate cu verde, soselele nationale si judetene cu liniiiar apele cu albastru.

La primele 6 foi din Nordul Moldovei reproduse in acest fels'a incercat a se colora si curbele de nivel, insa, s'a renuntatla acesta din cauza cä se cerea mai mult timp in reproducerealor deck in coloare negru care se face odata cu planimetria.

Reproducerea hartilor prin gravurd in piatrà s'a introdus pentruprima oarà in anul 1891, insa, cum acest procedeu de reprodu-cere cere mult timp, si cum sectiunea III-a nu dispunea de catde un mic numar de gravori streMi angajati in acest scop, s'acontinuat pe de o parte tot cu sistemul reproducerei prin foto-litografie pentru a se termina intreaga regiune ridicata pe teren,insa nunlarul foilor ce se tiparea era mic, de oarece se avea invedere ca ele vor fi inlocuite pe masura ce va apare cele pringravura, care pe de alta parte se continua a se face si acestea.Cum reproducerea hartei trebuia facuta si la o scara mai micade cat aceasta, i metoda prin fotolitografie nu mai putea fibur* de oarece toate elementele se reduceau atat de mic in catnu mai era posibil de citit, s'a hatark ca scrierea gravurei carese facea la scara i : 50.000 sa fie mai mare de cat in semneleconventionale, in scop ca ea reducanduse prin fotolitografie lajurnatate, adica la scara I : ro0.000, sa poata fi bine citita ; acestprocedeu de reproducere s'a intrebuintat pentru un numar de 109 foi.

In anul 1902, s'a adoptat de Institutul Geografic noile semneconventionale pentru ridicarea i reproducerea harti la diferitesari, asa ca pana astazi dupg aceste semne, au aparit la a-ceasta scara un numar de 8 foi din care 6 imprejurul Bucu-restiului.

www.digibuc.ro

59

Foi le reproduse la scara i : 50.000 cu noile semne conven-tionale, au culturele colorate, precum §i §oselele nationale §ijudetene.

Forme le terenului sunt reprezentate prin curbe de nivel cuechidistanta grafica normalg de io metri pentru regiunile demunte §i deal, iar pentru §es §i cu curbe ajutatoare cu echidis-tanta de 5 m., 2 m. 50 §i I m. 25.

Harta topografica la scara i : ioo.000. La aceast g. scara s'areprodus pana astdzi Io din Judetele României, adicg Ia§i,Dorohoi, Boto§ani, Bacau, Covurlui, Braila, Râmnicu-Sarat, Fal-ciu, Prahova i Ilfov ; reproducerea lor s'a facut prin reducereagravurei de la scara I : 50.000 la i : Ioo.000 dupa cum am a-l-Mat §i aceasta numai pentru un numar de 7 Judete ; JudetelePrahova §i Bacau s'a reprodus prin fotolitografie, dupa un de-semn original, iar Judetul Ilfov prin gravura in piatra ; toateaceste reproduceri au culturile colorate, precum §i §oselele na-tionale, judetene §i comunale cu linii ro§ii.

Cu incepere din. anul 1906, adoptânduse harta la scaraI : 1 00.000 ca harta militara, s'a intrerupt de o c'am data re-producerile la scara I : 50.000 §i se continua cu activitate re-producerea intregei regiuni ridicatg pang. in prezent din tail,la scara i : ioo.000 dupà noile semne conventionale §i in culori,pana in prezent- au aparut un numar de io foi la aceasta scara,a§a el dupà toate probabilitatile, ea va fi definitiv terminatapanà la sar§itul anului 1909.

Regiunea cuprinsa intre Dunàr, Turnu-Mggurele, Pite§ti, Curteade ArgeS-,- Carpati, pang. la Turnu-Severin, adica o mica partedin Vestul Munteniei §i Oltenia intreaga, fiind in curs de a seridica pe teren §i pentru a se putea avea §i aceasta regiunedin tara reprodusa pentru diferitele trebuinte ale armatei, Ins-titutul Geografic a recurs la harta ridicatà de oficeri austriaciin anii 1855 1856 §i reprodusa la scara I : 57.600 ; aceastaharta s'a amplificat §i reprodus de catre Institutul Geografic lascara i : 100.000, complectânduse cu lucrarile ce s'a facut de laacel timp pana in prezent, relativ la planimetrie §i mai cu o-sebire localitati, caile de comunicatiune §i paduri, dupg datelerecente ale IViinisterelor Lucrarilor Publice §i cel de Domenii.Harta acestei regiuni (Oltenia) este aproape definit reprodusaprovizoriu §i apoi, pe masurà ce ea va fi ridicata pe teren decare oficeri Institutului Ceografic al Armatei §i reproduskharta provizorie despre care s'a vorbit mai sus adicà dupg ceaaustriaca, va fi scoasa din serviciu.

Formele terenului la harta I : 100.000 sunt reprezentate princurbe de nivel cu echidistanta grafica normalg. de 20 metripentru regiunile de munte §i deal i cu curbe ajutatoare cu e-chidistanta de io metri §i 5 metri pentru regiunile de câmp ;

www.digibuc.ro

la harta reprodusd dupa cea ridicatà de austriaci, formele te-renului sunt reprezentate prin ha§uri.

Harta generala la scara I : 200.000.- Desemnul originalelorpentru reproducere la aceastd scard s'a inceput in anul 1888,acest desemn s'a fdcut pentru toate foila la scara I : 177.777 §is'a amplificat pentru I : 200.000 ; cauza pentru care s'a fdcutdesemnul original la aceastd scard nepotrività este princ.piulcd : scrierea mai mare se face mult mai bine ; apoi, reducerileprin fotografia desemnului §i scrierei de la mare la mic, esemult mai bine de cat invers, sau dacd se reproduce la acea§imärime; mai este stabilit cd cadrul foilor de reductiune la scara

: 200.000 sd fie exact 0,40 cm. a§a cd la proportiunea scdrei§i a cadrului, scara I : 177.777 corespunde exact.

Reproducerea hdrtei generale la aceastd scard s'a acut infol §i prin metoda fotolitografiei pentru planirnetrie qi teren, iarapele sau executat prin gravurd.

Dintre culturi, numai pldurile sunt ardtate pe aceastd hartdcu o coloare verde, cele'lalte elemente planirnetrice sunt repre-sentate prin semnele conventionale prevAzute la aceastd scard.

Formele terenului sunt represintate prin ha§uri, (metoadctLeman).

S'a reprodus la aceastd scard intreaga regiune ridicatd dintarà pând in meridianul 23°. (Zimnicea); care se compune din 24foi (din care 4 represintd. harta Dobrogei 1).

Diferite alte härti reproduse in atelierele InstitutuluiGeografic al Armatei.

Institutul Geografic al Armatei posedând originalele hdrteiRomâniei, executate in conditiuni excelente §i dupd care se potlua date care O. serveascd tutulor lucrdrilor etc., ministerele §iautoritdtile publice ale statului s'au folosit de ele, publicAnddiferite hdrti speciale §i care s'au executat in atelierele Insti-tutului Geografic ; cele mai principale 'din ele sunt

1) Harta Silvica a Romanigi la scara I : 200.000 executatápentru trebuintele Ministerului de Domenii In douà editiuni, fie-care compusd din câte 34 foi ; lucrare executatà in fotolitogra-fie §1 colori, in anul 1900.

2) Harta fizicc i Harta politica a Romaniei la scdrile: 500.000, reproduse in câte 4 foi, pentru Ministerul Instruc-

tiunei publice, prin fotolitografie §i colori, in anul 1899.3) Harta generala a Romaniei la scara I : 600.000 pe o sin-

gurà foae, reprodusd de Institut prin gravurd §i colori, pentrutrebuintele generale ale Statului in anul 1899.

1) A se vedea seheletul härtei la fine.

www.digibuc.ro

431

4) Harta speciald a linielor telegrafice, la scara i : 600.000pentru trebuintele Directiunei Postelor §i Telegrafelor, in osingura foae, reprodusd prin gravurd in anul 1900.

5) Harta eparhielor sfintei Biserici autocefale ortodoxe aRomciniei la scara i : 600.000, reprodusd pe o singurd foae infotolitografie si colori, in anul 1901.

6) Harta deslocarilor de trupe la scara i 800.000, necesardMarélui Stat-Major al Armatei, reprodusd pe o singurd foaein anul 1901.

7) Harta statiunilor meteorologice din Romeinia la scaraI : 1.000.000.

8) Harta regiunilor pluviometrice la scara i : 1.000.000, acestecloud hdrti pentru trebuintele Institutului Meteorologic, repro-dusd pe câte o singurd foae prin gravurd, in anul 1899.

9) Planul orasului Bucurestd la scdrile i : 5000 si I : 10.000pentru primdria orasului, reproducere prin fotolitografie i colori,in anul 1899, cel dinai pe o singurd foae, iar cel de al doilea pe4 foi.

Io) Planul orasului Iasi la scara i : mow pentru trebuinteleprimdriei orasului Iasi, reprodusd prin gravurd pe o singurdfoae in anul 1901.

II) Planul orasului Ploesti la scara i : 5000 pe o singurdfoae si i : 10.000 pe 4 foi, reprodusd prin fotolitografie si colori,pentru trebuintele orasului, in anul 1907.

12) Harta peidurilor la scara I : 400.000 in 4 foi pentru tre-buintele Ministerului de Domenii, reprodusd prin gravurd sicolori, in anul 1907.

13) Harta etapelor militare la scara i : 200.000, executatd prinfotolitografie numai pentru trebuintele Marelui Stat - Major alArmatei, se afid in curs de executiune, .

14) Atlasul semnelor vechi (1890) i noi (1908) conventionale,pentru trebuintele artnatei.

i5) Planul pozitiunilor din jurul Plevnei i situatiunea belige-rantilor In ziva de 28 Noembrie 1877, reprodus in gravurd si colori,pe 4 foi la scara I : 25.000 pentru trebuintele armatei, in anul 1906.

16) Crochiul general al Rometniei si al tdrilor vecine la scaraI ; 1.000.000 reprodusg. prin gravurd §i colori, pentru cdpitanulBasarabescu,- In anul 1900.

Rezumat asupra mijloacelor de reproducerea liArtilor laInstitutul Geografic al Armatei.

Mijloacele de reproducerea hdrtilor la Institutul Geografic alArmatei, este prin fotolitografie si gravurd in piatrd.

Prin fotolitografie. Dintre toate mijloacele de reprodus ohartd, fotografia este acea care dà resultatele cele mai exatte,

www.digibuc.ro

82

acest mijloc se intrebuinteazd mai de toate Institute le geogra-fice din Europa ; el este intrebuintat si la Institutul nostru Geo-grafic al Armatei pentru amplificarea Mrtilor si. a originalelor(minutelor topografice).

Dupd ce mai 'Mai s'a fotografiat originalul, fAcându-se uncliseu negativ la scara care trebue a se face reproducerea, secopiazd acest cliseu prin mijlocul luminei, pe o hartie prepa-rata chimic numitä hârtie fotolitoo-raficti sau gelatinalii, aceastahartie se inegreste apoi cu un val plin cu cerneald grasà detransport. Hartia devenind copie, se aplica pe o piatrd litogra-ficd asezatá in o presd de mand si. cu ajutorul acestia (prin pre-sare) se transporta desemnul dupa ea pe aceasta piatrd.

Piatra litografica este preparata mai din nainte in acest scop,adicd, frecatd bine cu nisip fin si cu spuma de mare artificiala(bimstein) 'Ana ce suprafata ei s'a netezit bine.

Hartia fotolitografica copiata se deslipeste dupa piatrd dupace mai intai s'a udat putin cu un burete cu arid calda spre a seinmuea gelatina, asa eä tot desemnul negru dupa hartie rdmane pepiatrd, cerneala fiind grasa intrd in pori pietrei, de acum de-semnul dupd piatrd. intrd 'in trei sau patru preparatiuni, in scopde a intdri desemnul dupd ea, a'l scoate In relief si a face carestul suprafetei pietri sd nu mai poatd prinde cerneald.

Astfel pregatitd piatra litograficd si prin ajutorul presei, sepoate tipdri dupd ea foile necesare.

In cazul cand trebueste a se tipdri un nutriar mai mare defoi, piatra se pune In masina litograficd, de oarece prin ajutorulacesteia, tipdritul se poate obtine mult mai repede de cat lapresa de 'nand.

Pentru a se tipdri si. colorile, dupa piatra litografica unde segdseste transportatd aceastd foae, se face cate un transport fals(claci) pe una sau mai multe alte pietre asemenea pregatite ; peacestea se umple cu tus chimic sau cerneald grasd ; suprafetelece dorim a le colora; apoi se prepara ca si. cea dintai ; pentrufiecare coloare se prepara Cate o asemenea piatrà s' dupa carese tipareste colorile la foaia deja tipdritd. 'in negru.

Gramm in piatrec. Dupa piatra litografica pe care s'a trans-portat mai intai harta care trebueste gravatd, se face un trans-port fals (claci) ca si. cel pentru colOri pe o altd piatrd de gravurdanume pregltitiI pentru aceasta si inegritd cu coloare neagrd (chi-noros amestecat cu gurnd arabica) ; peste urmele tiparului ldsatprin presd pe aceastà piatrd inegrità, se dd. cu un praf rosu inscop de a se contura cu aceastd coloare tot desemnul dupa piatrd.

Astfel pregdtità piatra este gata pentru a fi gravatd.Gravura, constd din o sgarieturà in piatra cu un ac de otel

numit Salon-, urmand forma desemnului rosu, aceastd sgarie-turd. are de obicei o adancime 'in peatrd de 1./ pang. la 1/4 dinmilimetru.

www.digibuc.ro

63

De regula planimetria i scrierea se fac pe o singurd peatrd,iar formele terenului pe o alta i atunci când voim ca ele safie de colori deosebite; când voim insa ca curbele sa fie de a-ceiasi coloare ca i planimetria, gravura se face pe o singurdpeatrd.

Pentru a se putea tipdri dupd aceastd gravurd, este nevae ase face un transport dupd ea pe o altd peatrd litograficdin acest caz se procedeazd In modul urmAtor

Se unge cu unt-de-lemn peatra gravatd, pentru a intra grd-simea in sgarieturi i unde cerneala de tipar sd se poatd atasacu usurinta.

Se spald cu un burete cu apa vopseaua neagra (chinorosu)dupd peatrd, se usucd, si se inegreste de cerneald.

Direct dupa piatrd de gravurd, nu se poate tipdri de cat unnumdr foarte mic de exemplare i in acest caz, hârtia trebuesd fie in totdauna putin udd pentru ca presa s'o poata intro-duce In sgArieturi ca sd poatd prinde cerneald ; mai multe ti-pare nu se pate face dupa aceasta, cdci dupa cum se vede,este foarte dificil, dupa fiecare tipar trebue introdus cernealain gravurd i afard de aceasta expusa a se toci margineleei, astfel cà liniile sa nu mai iasa complecte si fine cum a fostsdpate cu acul ; i pentru a face ca sd se poatd tipdri in modnormal dupa ea, se face un transport dupa aceastd gravurd peo piatr litograficd prin adjutorul unei hârtii speciale de trans-port, care apoi se prepara in acelasi mod.ca si cel fotolitografic.

Pentru un tiraj mai mare de tipare, el se obtine prin ajuto-rul masinei litografice.

Colorile se prepara si obtine ca i cele prin fotolitografie.Pentru reproducerea hdrtilor, Institutul Ceografic al Armatei

dispune de un personal destul de numeros de functionari civili,desenatori, gravori, fotografi i litografi '), si de urmdtoareleaparate, masini si material :

Pentru fotografie.

I) Un aparat fotografic mare sistem nou planar «Zeiss»;

31» » » » » cSteinheil»;» » » » » cDersgey»;

4) » » » » » a Votlander».

Pentru litografie,

1) Patru prese de 'mând cu accesorile lor ;2) Una presd mare, care se pune In miscare cu motorul ;3) » masind mica litograficâ cu accesorii ;

1) A se vedea la fine ceolaboratori la harta Ronulniei in anul 1907».

www.digibuc.ro

64

4) Una masina mare litografica accelerata sistem eSchimierss»cu accesorii ;

5) Una masina de netezit pietre ;6) » » » satinat hartia ;7) » presa mare pentru presat hartia ;8) » masinA de tgiat hartia format 105/, c. m. ;9) » » tipografica sistem «FBnix» ciko. 2 cm un stoc

de litere si accesorii ;io) Toate aceste din urma masini, sunt puse in miscare de

un motor cu gaz aerian, de 4 cai putere ;II) Un numar de aproape 700 pietre litografice si pentru gra-

vura de diferite marirni.

Pentru gravure&

1) Diferite instrumente si aparate de gravura ;2) Masini de liniat.

Câteva cuvinte despre reambularea härtilor.

Revisuirea sau ieambularea hartei tari, este o chestiune defoarte mare importanta care panä astazi nu s'a pus intä in a-plicare de Institutul nostru geografic, dar, avandu-se in vederenecesitatea absoluta si recunoscuta a ei, cred cà se va introduce§i aceasta peste scurt timp.

Este lucru stiut cate schimbäri nu se fac suprafetei soluluifie de mana omului fie de natura, chiar in un timp de câtiva ani.

Partea de Nord a Moldovei si Dobrogei ridicatà in hartäacum 25 de ani, nu mai corespunde astazi cu cea ce se afla peteren; s'au facut sosele, cgi ferate, poduri, s'au deschis drumuri,s'au distrus paduri intregi, altele u crescut, s'au infiintat sateetc., care pe harta ridicata in acel timp, toate acestea nu fi-gurez. Este destul cred a arata cä cele patru sectiuni ridicatein anul 1883 care cuprinde orasul Bucuresti, nu au fost reva-zute nici odata, asa ca ele nu mai corespund cu realitatea.

S'a ggsit poate de uni mici nepotriviri intre harta si teren, §is'a criticat ca ea nu a fost exact ridicatd, daca ar cunoaste modulde ridicare al härtei si controlul serios ce se intrebuinteaza, nuar putea admite aceasta. Cauza nepotrivirelor nu este de catnecomplectarea, sau dupa cum se zide nerevizuirea ei la fatalocului.

Domnul General Iannescu Gh., actualul 'director superior alInstitutului Geografic al Armatei, urmasul celor trei Constantiniintemeetori acestui serviciu geografic si care va avea fericireasà termine aceastä mare frumoasà si foIositoare opera 4-HartaRomaniei», si care cu adevärat se ocupa cu atat de mare sta-

www.digibuc.ro

65-

ruinta de mersul regulat, bine si repede pentru terminarea ei,pe langa mullele imbunätätiri ce a adusacestui serviciu, va corn-plecta si aceastä simtitoare trebuinta crevizuirea harte; ».

ORGANIZAREA INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

Prin articolul 14 si 15 din regulamentul Institutului geografical Armatei, in timp de rgsboiu lucrarile curente ale Institutuluiinceteazd, afarà de lucrgrile de reproclucere ale hartei täri. Totioficeri atasati sunt trimisi la corpurile lor, iar oficerii din cadrese organizeazä :

0 sectie de Campanie i o sflctie sedentard.Sectiunea de campanie se compune din : serviciul topoprafic ;

cu oficeri necesari operatori i serviciul cartografic cu personalulcivil i materialul trbuincios pentru reproducere.

Prin legea votatg. de Camerg. si Senat in anul 1895 pentruorganizarea Marelui Stat-Major al Armatei, sectiunea III-a dela Marele Stat-Major ea numirea de Institutul Geografic al Ar-matei, hothrându-se.atributiunile sale, iar prin mnaltul Decret cuNo. 4.502 din anul 190i, Institutul Ceografic, constitue un ser-viciu special al Marelui Stat-Major, având misiunea :

1) De a ridica harta i culege toate datele necesare cunoas-terei tgrei din punctul de vedere geografic, topografic, statisticsi istoric, ce intereseazä operatiunile militare.

2) De a tine la curent harta (revizuirea).3) De a tipari harta.4) De a culege sau intocmi materialul cartografic necesar

pentru studiul *nor streine, dupa indicatiunile marelui Stat-Major.

5) De a intocini da publicitgtei lucrArile cartografice inte-resând instructia generala, serviciile publice sau chiar trebuin-tele particularilor.

Tot prin decretul de mai sus, Institutul Geografic al Armateieste organizat astfel :

a) Directiunea.

Directorul superior bare este si sublef al Marelui Stat-Major.Director.Sub-director.

www.digibuc.ro

.6 6

b) Serviciut geodezic, astronomic qi al lucrárilorde precisie.

Având trei birouri :Biuroul I. Triangulatiunea geodezic i studii stiintifice re-

lative.Biroul II. Astronomia. Studii stin(ifice relative.Biroul LII. Lucrei ri de precisiune (nivelment, tachimetrie etc)

c) Serviciul topografic.

Mai multe circumscriptiuni topografice care variaza anual,dupd numärul oficerilor topografi atasati de la corpuri. sef alfiecArei circumscriptiuni este ate un cApitan (atasat).

Serviciul Cartografic.

Având trei birouri :Biuroul I. Atelierul gravorilor i desemnatorilor.Biroul II. Atelierul de litografie,tipografie i schimbul de harti

cu Institutele geografice streine.Biroul III. Atelierul de fotografie, coala special4 de desem-

natori i gravori i biblioteca.

e) Administratiunea.

Cu douN. birouri :Biroul I. Casieria, registratura i Arhiva.Biroul II. Comptabilitatea materialelor, (depositul de harti

instrumente .si materiale prime).

Birouri diverse.

Comandantul trupei atasate la Institutul geografic i oficerulcu aprovizionarea.

www.digibuc.ro

67

CATEVA EXPLICATIUNI ASUPRA RECRUTARI PERSO-NALULUI DE OFICERI, CIVILI SI TRUPA, PENTRU

LUCRARILE LA HARTA TÄRI

Recrutarea oficerilor. *efi servicielor geodezic, astronomic,nivelimentului de precisie, topografic si cartografic sunt alesidintre oficeri superiori de orice armä, care posed g. cunostintelepredate in o scoald politecnia, facultate de stiinte matematice, dincei ce a urmat o scolA speciala de geodezie si astronomie, sau .au executat timp de mai multi ani la Institutul Geografic caoperatori acestei lucrgai ; oficeri operatori geodezi si topografi,sunt atasati prin ordin Ministerial la Institut si dintre cei binenotati in memoriu si cu aptitudini pentru aceste lucari.

Ei sunt chemati de regula in cursul lunei Ianuarie si Februa-rie si urmez mai intai un curs de 3-4 luni pentru topografiesi geodezie.

Cei pentru geodezie si astronomie : Teoria asupra metodelorintrebuintate in desgsurarea hdrtilor, masurare de haze, deter-mitiri de longitudini, observatiuni, calcule, cunoasterea instru-mentelor intrebuintate, metodele si instramentele pentru nivel-mentul de precisiune.

Cei pentru topografie : Teoria instrumentelor intrebuintate, me-tode si studiu teoretic al formelor de teren, principiile si practicadesemnului, figuratul terenului si daca se dispune de timp seface si aplicarea pe teren.

Cursurile de mai sus se predau de catre sefi de serviciu, saude cAtre sefi de birouri si sefi de circumscriptiuni (capitani).Dupa terminarea acestor cursuri, oficeri sunt supusi unui exa-men in fata oficerilor superiori ai Institutului si rezultatul seinainteaza sefului Marelui Stat - Major spre aprobare, oficericare In urma acestei probe au dovedit cA nu au aptitudinilecerute, se inapoiazd la corpurile bor.

Recrutarea personalului civil.Personalul civil al InstitutuluiGeografic al Armatei sunt : desenatori, gravori, fotografi, lito-grafi, masinisti, mecanic ; insarcinati cu desemnul, gravarea inpiatil si tipAritul härtei tari, precum si a tutulor celorl'alte ope-ratinni necesare lucilrilor cartografice.

Acest personal se recruteazd dintre români si streini artistiin meseriele lor, care au urmat o scoala specialà, probând a-ceasta prin certificatele ce posedà si in urma unei probe exa-minatoare.

Pentru pregAtirea personalului cartografic civil, din anul 1897functioneazd pe lângd Institutul Geografic al Armatei o scoardpregatitoare de desemnatori si gravori, unde se primesc tineri

www.digibuc.ro

0:8

romani de, la varsta de 14 la 17 ani ; cursurile §f. aplicatiunile eitine doi ani §i se predau de personalul oficeresc §i de §efi ate-lierelor de gravued §i desemn.

Aceastà §coaM., a dat rezultate destul de satisfacatoare in timpde io ani de cand functioneazd, cei mai buni elevi absolventiai ei, lucrez astdzi in atelierile Institutului §i an devenit exce-lenti arti§ti ; iar ceil'alti se plasez singuri pe la difetite autori-tAti §i persoane particulare ca desemnatori.

Trupa. Pentru ajutorul diferitelor operatiuni la harta ta'reiin atelierele Institutului, pe lane maestri se ata§ez de lacorpuri §i un numbir fixat de soldati §i grade inferioare cu me-

seria de fotografi, gravori, desemnatori, litografi §i tipografi etc.In timpul lucrärilor exterioare pentru ridicarea hArtei, oficeri

operatori sunt ajutati in lucrdrile lor de cgre soldati §i gradeinferioare, asemenea ata§ati de la corpurile lor pentru timpulcat dureaz1 campania de lucru §i preferabil dintre cei cu cuno§tinta de carte.

Dupd terminarea luerdrilor de camp care de obicei tine 6-7luni de zile, ace§ti din urmd soldati se inapoez la corpurile lor.

www.digibuc.ro

PERSONALUL DE OFICERI SI CIVILI

COL AB ORATORI

LA

HARTA ROMANIETIntre anii 1870-1907

www.digibuc.ro

1870

DEPOSITUL DE RÁSBOIU')

Lt.-Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.Maior Dona Nicolae.Cäpitan Poenaru Constantin.

Brätianu Constantin.Bdicoianu Sergiu.

Atelierul de litografie.Gravor Dania les Carol.Litograf Molder Adolf.

1871Lt.-Colonel Barozzi C-tin $eful Dmozitului.

Capitan Poenaru C-tin.PopescuLahovari Iacob.Brätianu C-tin.

Locot. Brätianu D-tru.

Atelierul de litografie.Gravor Dania les Carol.Litograf Molder Adolf.

1) Instalat in un local ce a fost pe Ca lea Rahovei vis-a-vis de AsiIulBrâncovenesc.

www.digibuc.ro

72

1872Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.

Cdpitan Lahovari Iacob.Brdtianu C-tin.

Locot. Brätianu Dumitru.

Atelierul de litografie.Gravor Danieles Carol.Litograf Molder Adolf.

1873Colonel Barozzi C-tin qeful Depozitului.

Maior Voinescu Alex.Capitan Carcaleteanu Alex.

Lahovari Jacob.Briltianu C-tin.Cdpitaneanu C-tin.Magheru Romulus

Locot. Brätianu D-tru.Groza Moise.

Atelierul de litografie.Gravor .Danieles Carol.Litograf Molder Adolf.

1874Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.

Capitan Carcaleteanu Alex.Brdtianu C-tin.Cdpitäneanu C-tin.Magheru Romulus.Gigârtu Petre.

Locot. Groza Moise.Brätianu D-tru.

Atelierul de litografie.Gravor Danieles CarolLitograf Molder Adolf.

www.digibuc.ro

73

1875Colonel Bctrozzi Constantin $eful Depozitului.

CA:pilau Cäpitäneanu C-tin §eful lucrärilor geodezice §i astronomice.Boränescu Ion.

Topografia.

Cäpitan Brätianu C-tin §eful Brigadei La topograficd.Locot. Groza Moise » II-a »

» Ságârceanu B. C. oficer topograf.» Tomescu T. » »» Boteanu R. » »» Culcer VI.

Sub-loc. Urldteanu Al. » »» Iarca Z. »

> Budi§teanu L » »

)0 Capitanovici Al. » »

Atelierul de litografie.Gravor Danieles Carol.Litograf Molder Adolf.

1876Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului.

Maior Carcaleteanu Alex.Cápitan Boränescu Ion.

» Cäpitäneanu C-tin.,

Topografia.Capital' Bratianu C-tin qef ill Brigadei I-a topograficäLocot. Groza Moise » II-a »

» Culcer Vladimir oficer topograf.Sägarceanu B. C. » »

» Tomescu T. » »» Boteanu R. » »

Sub-loc. Urläteanu Al. ,, »» Iarca Z. » »» Budi§teanu I. »» Cdpitanovici Al. »

Atelierul de litografie.Gravor Danieles Carol.Litograf Molder Adolf.

» Cicero Gh.

www.digibuc.ro

74

1877Loca-Colonel Dona Nicolae $eful Depozitului.

Maior Cdpitäneanu C-tin.

La armata de oper4iune in Bulgaria.

Maior Brätianu C-tin seful sectiunei topoprafice.Locot. Culcer Vlad. oficer topograf.

» Sägarceanu C. B. »

» Tomescu T.Sub-loc. Budisieanu Ion

» Iarca Zamfir »

» Vegener »

Atelierul de litografie.

Gravor Danieles Carol.Litograf Molder Adolf.

» Cicero Gh.

1878Colonel Barozzi C-tin $eful .Depozitului.

Geodezia fi Astronomia.

Maior Cdpitäneanu C-tin.

Topografia.

Major Brätianu C-tin.

Atelierul de litografle.

Gravor Danieles Carol.Litograf Molder Adolf.

Cicero Gh.

1879Colonel Barozzi C-tin seful Depozitului.

Geodezia $i Astronomia.

Major Cäpitäneanu C-tin, seful luerärilor.

www.digibuc.ro

76

Topografia.

Maior Brätianu C-tin, efü1 lucrdrilor.

Oficeri topografi.CApitan Culcer Vl.

» SiigArceanu Br. C.» Tomescu T.» Blazian N.» Dumitriu Stavri.

Locot. Titopolis.

Locot.Sub-loc.

Savopol Gh.Släteanu.Severineanu D.Corvin I. A.Spiroiu.

Atelierul de litografie.Gravori Danieles Carol.

» Herbert Gh.Litografi Molder Adolf.

Cicero Gh.

1880Colonel Barozzi C-tin sefnl Depozitului.

Lt.-Colonel Lahovari Iacob.Maior Brätianu Constantin.

Geodezia si Astronomia.

Maior apitäneanu C-tin seful lucrärilor.

Topografia.

Maior Gigârtu Petre seful luerárilor.

Oficeri topografi.Sub-loc.Locot. Blazian N.

Roatä V.MiMescu D.Savopol Gh.Corvin I. A.

» Tátáranu A.Sub-loc. Zläteanu.

» Vlddescu St.Gheorghiu I.Anastasiu I.

Vlädoianu D.Visinat D.Poltzer F.Ioanin Gh.Rosin Gh.Georgescu I.Niculescu I.Severineanu D.Cdtuneanu N.Popovici C.

Atelierul de reproducerea heirglor.Gravori. Litografi.

Danieles Carol. Molder Adolf.Herbert Gh. Cicero Gh.

www.digibuc.ro

76

1881Colonel Barozzi C-tin seful Depozitului.

Maior Brätianu Constantin.

Geodezia fi, Astronomia.

Maior Cdpitäneanu Constantin seful lucrärilor.Cdpitan Ságarceanu C. B.

Topografia.

Maior Gigârtu Petre seful lucrärilor.Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lueräri.

» (Julcer Vladimir » » »

Oficeri topografi.

Locot. Theodoru Th. Locot. Corvin L A.» Constantinescu M. Dancov. Sub.-loc. Gäiseanu P.» Lupu A. » Tätäranu A.» Savopol Gh. » Poltzer F.» Niculescu I. Bäldnescu P.» Severineanu D. Máncescu A.» Vlädescu St. Visinat D.» Blazian N. Mihäescu D.

Släteanu. Anastasiu I.» Spiroiu. Vlädoianu D.» Roatà V. Ioanin G.» Popovici C. Georgescu I.

Solacolu Gh. Polizu.

Atelierul de reproducere al heirtilor.Locot. Severineanu D-tru feful atelierului.

G-ravori,Danieles Carol.Herbert Gheorghe.

LitografiMolder Adolf.Cicero Gheorghe.

1882Colonel Barozzi C-tin $eful Depozitului1).

Geodezia $11 Astronomia.

Maior Cäpitäneanu Constantin seful lucrärilor.Cäpitan aguna Constantin.

» Bä lan Temistocle.» Sägarcianu C. B.» Paladi Grigore.

Sub.-loc. (Ju lcer Constantin.

1) Localul Depozitului de Räsboiu s'a mutat dupä calea Rahovei In unapartament de la Ministerul de Finance (Ca lea Victoriei).

www.digibuc.ro

77

Topografia.Colonel Dona Nicolae seful lucrärilor.

Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucräri.» Culcer Vladimir » »

Oficeri topografi.

Cäpitan Mavrodin N. Locot. Cutarida C.Locot. Teodoru T. Sub.-loc. Gaiseanu P.

» C-stantinescu M. Dancov. » Tátdranu A.» Lupu A. » Poltzer F.» Savopol Gh. » Georgescu I.» Niculescu I. Cätuneanu N.» Severineanu D. » Mäncescu Alex.» Vlädescu St. » Visinat D.» Blazian N. » Mihäescu D.» Zläteanu. » Anastasiu I.» Rosin Gh. » Vlädoianu D.» Spiroiu. » Ioanin Gh.» Roatä V. Bälänescu P.» Popovici C. » Polizu.

Solacolu Gh. Bernfeld Isidor.» Corvin I. A. Ionescu Florea.

Atelierul de reproducerea härtilor.

Locot. Severineanu D-tru seful atelierului.

Desenator. Gravori.

Bistrianu Alex. Danieles Carol.Herbert Gh.

Litografi. Fotograf.Molder Adolf.Cicero Gh.

1883

Kisling Frantz.

Seqiunea III-a din Mare le Stat-Major alArmatei

Colonel Barozzi atin feful secliunei.Geodezia si Astronomia.

Maior Cdpitäneanu seful lucrärilor.Cäpit. $aguna Constantin.

» Bd lan Temistocle.» Sägârceanu C. B.

Sub.-Lt. Culcer C.

www.digibuc.ro

78

Topografia.

Locot.-Colonel Gigârtu Petre §eful lucrdrilor.

Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucru.» Culcer Vladimir » » »

Oficeri Topografi.

Locot. Spiroiu. Sub.-loc. Anastasiu I.Severineanu D. » ViOnat D.

» Corvin I. A. » Tharanu A.» Vlädescu t. » Rozin Gh.» Niculescu I. » Georgescu I.

Blazian N. » Poltzer F.Savopol Gh. » Ionescu F.C-tantinescu M. Dancov. » Cdtuneanu N.Roath V. » Bernfeld Isidor.

» Popovici C. » Gdiseanu P.» Brätianu D. » Baldnescu P.» Cutarida C. » Creangd G:

» Máncescu Al.

Atelierul de reproducerea härtilor.

Locot. Severineanu D. pful atelierului.

Desenator. Gavor. Litografi. Fotograf.Bistrianu Al. Herbert Gh. Molder Adolf Kisling. Franz

Cicero Gh.C-tantinescu T.

Administratia.

Cristescu Ion sublef de birou.

1884

Colonel Dona Nicolae seful sectiunei.

Geodezia si Astronomia.

Locot.-Colonel Cdpitäneanu C-tin kieful luerdrilor.

Maior Anghelescu Alexandra operator geodez.Cäpitan Bä. lan Temistocle » »

» Iarca Alexandra » »

» Hartel Alexandra » *

Locot. Cu lcer Constantin » *

www.digibuc.ro

Locot.*

»

»

*»

79

Topografia.Locot.-Colonel Gigârtu Petre seful lucrarilor.

Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucrdri.» C-tinescu M. Dancov » »

Oficeri topografi.

Sim ionescu Gr.Gäiseanu P.Tämtu Gr.Anastasiu I.Niculescu Greceanu Gh.Poltzer F.

Locot. Visinat D.» Tätäranu A.* Cantea Ion.» Cutarida C.

Sub-loc. Cocosi Nicolae.

Atelierul de reproducerea hartilor.Locot. Severineanu D-tru seful atelierului.

Desenatori. Gravor.

Zamfirescu N.Cazavillan Luigi.Renss Alois.

Herbert Gh.

Litografi. Fotograf.

Molder Adolf.Cicero Gh.C-tinescu Toma.

Administra(ia.Cristescu Ion sublef de birou.

Kisling Frantz.

1885Colonel Dona Nicolae $eful sectiunei1).

Geodezia fi, Astronomia.Locot.-Colonel Cdpitäneanu C-tin seful lucrárilor.

Cäpitan Boteanu R.» Flip N.* Lambru Gh.» Hartel Alexandru.

Topografia.Locot.-Colonel Gigârtu Petre seful lucrh.rilor.

Cdpitan Dumitru Stavri inspector de lucrdri.» Constantinescu M. Dancov » »

Cäpitan»

Locot.»»

»

»

Oficeri topografi.

Niculescu Greceanu Gh.Cutarida C.Tätäranu A.Gáiseanu P.Poltzer F.Visinat D.Vasilescu Gh.

Locot. Tântu Grigore.» Cocos N.» Culcer C.» Simionescu Grigore.» Cantea Ion.» Anastasiu I.

Sub-Lt. Micu stefan

1) Mutatä din localul Ministerului de Finance' in casa Nicolescu aläturitot de acest Minister.

www.digibuc.ro

80

Atelierul de reproducerea härtilor.Locot. Severineanu D-tru eful. atelierului.

.Desenator. Gravori. Litografi. Fotograf.Renss Alois. Herbert Gh. Rosental Max. Marwan Ion.

Binder Leon. Cicero Gh.Constantin Th.

Administratia.Cristescu Ion sublef de birou.

1886Colonel Dona Nicolae $eful sectiunei.

Geodezia gi Astronomia.

Locot.-Colonel Capitäneanu eful lucrärilor.

Maior Ionescu Vasile.Cdpitan Gräd4teanu Gr.

» Mavrocordat Leon.Locot. Cantea Ion.

x, Vasilescu Gh.X. Avramescu A.

Topografia.

Lt.-Colonel Gigârtu Petre §leful lucrárilor.

Cäpitan Dumitriu Stavri inspector de lucräri.» Constantinescu M. Dancov » » »

Oficeri topografi.

Cäpitan Niculescu G. Greceanu. Locot. Poltzer F.Locot. Teodoru Th. » Teodorescu C.

» Ghiseanu P. Sub-loc. Isac Panait.» Micu stefan. » Stäncescu Em.» Simionescu Gr. » Ciolea Mihail.

Mihailescu. » Cocia§ Sava.Dumitriu Gr. » Nestorian Gr.Anastasiu I. » Niculescu.Ioanin Gh.

Desenator.

Renss Alois.

Atelierul de reproducerea hartilor.Gravori. Litografi. Fotograf.

Herbert Gh. Rosental Max. Ieuch Ernst.Binder Leon. Cicero Gh.

C-tinescu Toma.

Administratia.Cristescu Ion sub ef de birou.

www.digibuc.ro

81

1887Colonel Poenaru .C-tin seful sectiunei1).

Geodezia Ø astronomia.Lt.-Colonel CApitäneanu sefui lucrärilor.

Chpitan G fádisteanu Gr.Presan Ion.

» Ionescu I.Cantea I.Vasilescu Gh.Avrämescu A.Hergot Victor.

Topografia.Maior Ionescu Vasile seful lucrärior.

Capitan Constantinescu M. Dancov inspector topograf.Locot. Simionescu Gr.

Oficeri topografi.

Cäpitan Anastasiu I. Sub-Lt. Popescu Gr.» Negrea. » Culoglu.

Locot. Petrescu D. » Constantinescu A.» Dimitriu Gr. » Stoenescu C.

Micu stefan. Cocias S.Sub-Lt. Teodorescu C. » Ciolea M.

Atelierul de reproducereaDesenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.

Renss Alois. Herbert Gh. Rozental Max. Ieuch Ernst.Cantilli Eduard Litfan Isidor. Cicero Gh.

Binder Leon. Constantinesc T. .

Administraga.Cristescu Ion sub-sef de birou.

1888Colonel Carcalefeanu Alex. seful secgunei.

Geodezia i Astronomia.Locot.-Colonel Boränescu I. seful luerarilor.

Cdpitan Väleanu Gh.Solacolu Gh.Väsescu Gr.Mavrocordat Leon.Vasilescu Gh.Dimitriade Scarlat.

Sectiunea mutata din Calea Victoriei in casa Hiotu din str. Luterana.

www.digibuc.ro

82

Topografia.

Maior Ionescu Vasile pful luerärilor.Cäpitan Constantinescu M. Dancov Inspector topograf.

Niculescu G. Greceanu» Anastasiu Ion

Locot Simionescu Gr.Micu stefan

Locot. Popescu Gr.Florescu St.Nestorian Gr.Teodorescu C.Petrescu D.Dumitriu Gh.Popovici C.Cociasi S.Pop Corn.Foi§oreanu L.Dreigault I.Roman X.

Oficeri topografi.

Sub.-loc.

))

Colori D.Ghelmegeanu N.Neagu.Bejan Gr.Ciolea M.Stoenescu C.Minovici P.Perieteanu St.Marmara C.Oproiu I.Fratostiteanu C.Dräghici M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.Desenatori. Gravori. Litografi. Fotograf.

Ieuch Ernst.Reuss Alois.Pohl Carol.

Herbert Gh.Litfan Isidor.

Schaller Her.Cicero Gh.C-tantinescu T.Teodorescu T.

Administratia.Cristescu Ion sublef de birou.

1889

Colonel Carcaleteanu Al. seful sectiunei.

Geodezia i Astronomia.Locot.-Colonel Cäpitäneanu C-tin §eful lucrárilor.

Cäpitan Avramescu Al.Locot. Teodorescu C.

Topografia.

Maior Ionescu Vasile §eful lucrärilor.

Cäpitan Constantinescu M. Dancov inspector topografNiculescu G. Greceanu.Micu stefan.

www.digibuc.ro

CA.p. Tomescu T.Locot. Minovici P.

Gheorghiu M.Anastasiu S.Vi§inat D.

» Pop. Corneliu.» Roatä T.» Roman X.

Neagu S.» Ciolea M.

Foi§oreanu C.Derigault S.

83

Oficeri topografi.

Locot. Teodo;escu C.» Coda§ S.» Dimitriu G.» Nestorian G.

Petrescu D.» Stoenescu C.» Bejan Gr.

S.-Lt. Marmara C.» C-tantinescu A.» Oproiu I.» Popescu Gr.

S.-Lt. Dräghici M.» Fratostiteanu C.

Perieteanu St.» Dancov P.

StefAnescu *t.Florescu t.Golescu C.Scarlätescu.Popescu C.Meleca I.Colori D.

Atelierul de reproducerea heirfilor.

Desenatori. Gravori.Renss Alois.Ruker Anton

Herbert Gh.Litfan Isidor.Andreas Ernst.Carol Pol.

Litografi.Schiiller Herman.Cicero Gh.Con stantinescu T.Teodorescu T.

Administralia.Cristescu Ion sublef de birou.

Fotograf.Geigen Fried.

1890Colonel Carcalefeanu Alex. seful secliunei.

Geodezia i Astronomia.

Locot.-Colonel Balm Temistocle §eful lucrárilor.

Gdpitan Cantea Ion.» Vasilescu

Locot. Scárlätescu Gh.

Topografia.

Maior Ionescu Vasile §eful lucrärilor.

Cdpitan Constantinescu M. Dancov Inspector topograf.» Niculescu Gh. Greceanu » »

» Petrescu Dionisie » 3

» Anastasiu Ion 3 »

» Teodorescu C. .», »

www.digibuc.ro

84

Oficeri topografi.

Loc. Minovici P.Derigault Is.

Loc. Oproiu I.Popescu Al.

S.-1t. tefänescu St.Popescu Gr.

» Fratoetiteanu C. Pop. Corneliu. » Staenescu C.» Niculescu D. Caluda C-tin. . Niculescu Dr.» Perieteanu St. Dragalina Al, » C-tinescu N.» Dancov Petre. » Roman X. A C-tinescu Al.

Popeseu C. » Pala C. » D-trescu D-tru.Gheorghiu M. » Stancescu Em. » Meleca I.

» Colori D. Botea Vasile. »* Golescu C.» Cociaei Sava. Magheru Tr.» Drághici Mih. Florescu Stel.

Desenatori.

RenssRaker Anton.

Atelierul de reproducerea heirtilor.

Grayori.

Herbert Gh.Beranek Venceslau.Schafer Wilhelm.Litfam Isidor.Mateescu Vasile.

Litografi.Schaller Herm.Cicero Gh.C-tinescu Toma.Teodorescu T.

Administratia.

Cristescu Ion sub-eef de birou.

1891.

Colonel Carcaleteanu Al. qeful sectiunei.

Fotograf.Geiger Fritz

Geodezia i Astroftomia.

Lt.-Colonel BA' lan Temistocle eeful lucrärilor.

Capitan Cantea Ion.Vasilescu Gh.

* Scarlätescu Gh.

Topografia.

Maior Constantinescu M. Dancov eeful lucrärilor.

Inspectori topografi.

Capitan Severineanu N. Capitan Petrescu Dionisie» Simionescu Gr. Locot. Micu stefan» Anastasiu I. » Teodorescu C.

www.digibuc.ro

85

Oficeri Topografi.

Locot. Neicu P. Locot. Cociasi S. Locot. Dancov P.» Stoenescu A. Stoenescu C. 1. Chiritescu I.» Stäncescu Em. Florescu St. Cernescu Gh.» Derigault Is. » Dragalina A. » C-tinescu C.» Minovici P. Seicaru V. » Nestorian Gh.

Popescu C. » Popescu Al. Pala C-tin.C-tantinescu Al. » Pop. Comeau Meleca I.

Fratostiteanu C. » Golescu Carol S.-Lt. Perieteanu St.» Gheorghiu M. » C-tinescu N. » Colori Gh.» D-trescu Cdlin » Oproiu I. Manolescu M.» D-trescu Oh. D-trescu D. » Nicolescu Drag.

Piperescu V. » Magheru T. » Stefänescu St.Roman X.

Atelierul de reproducerea heirtilor.

Desenatori. Gravori.Renss Alois.Raker Anton.

Herbert Qh.Beranek VenceslauSchafer Wilhelm.Litfan IsidorMateeseu Y.

Litografi.Schaller Her.Cicero Gh.C-tinescu T.Teodorescu T.

A:dministratia.

Cristescu Ion sub-sef de birou.

1892

Colonel Brätianu C-tin $eful sectiunei

Geodezia $i Astronomia.

Lt.-Colonel Bä lan Temistocle seful lucrärilor.

Oficeri g eodezi.

CApitan Cantea Ion.Locot. Verbiceanu N.

» Teodoru Th.» Scarlätescu Gh.» Dräghici M.» Scdrlätescu Gh.

Fotograf.Geiger Fritz.

1).

1) Mutatd din strada Luterand In localul Ministerului de Räsboiu Bu-levardul Carol I.

www.digibuc.ro

86

Topografia.

Maior Constantinescu M. Dancov seful lucrArilor

Inspectori topografi.

CApitan Severineanu D. CApitan Anastasiu I.Simionescu Gr. Petrescu Dionisie.Micu Stefan. Locot. Teodorescu C.

Oficeri topografi.

CAp. Roman X. Locot. Niculescu Dr. Locot. Popescu C.Locot. Derigaut Is. » Popescu Gr. Neicu P.

» Cocias S. » Stoenescu Ad. Oproiu I.» Pop. Corneliu. » Baronescu F. Mateescu Lazdr» Stoenescu C. » C-tinescu G. Popescu AI.» Colori D. Caton Gh. » Niculescu C.» Mihdescu At. Ciolea » Dancov P.» Popescu N. Z. » Stratilescu St. S.-Lt. Boteanu I.,»

Meleca I.Rusescu Gh.

» Magheru T.Minovici P.

C-tinescu Al.Popescu Ion.

» Gheorghiu M. » Verescu Th. Bilciurescu.» StefAnescu St. » Florescu St.» Graure Al. » Chiritescu I.

Desenatori.Reuss Alois.Ruker Anton

Atelierul de reproducereaLocot. Simionescu Gr. seful atelierului.

Gravori. Litografi.Herbert Gh.Beranek VenceslauSchäfer WilhLitfan Isidor.

Schiiller Herman.Vlädeanu Stefan.Cicero Gh.Constantinescu T.Teodorescu T.

Administratia.Administrator cl. II Topoloveanu Ilie.

Cristescu Ion sub-sef de birou.

Fotograf.Geiger Fritz.

1893Colonel Breltianu Constantin eful sectiunei 1).

Geodezia gi Astronomia.

Locot.-Colonel Bälan Temistocle seful luerdrilor.

1) Mutatá din localul Ministerului de Räsboiu In Palatul Comandamen-tului Corpului II de armatä unde se and i astäzi.

www.digibuc.ro

87

Oficeri geodezi.

Locof. Dräghici M.Scarlatescu Gh.Marmara C.

Cdpitan Vasilescu Gh.Dumitriade Scar lat.

Locot. Verbiceanu N.

Cdpitan Ramniceanu Th. oficer astronom.

Topografia.

Maior Constantinescu M. Dancov ef nl lucrarilor.

Inspectori topografi.

Cdpitan Simionescu Gr.Rom an X.Teodorescu C.Petrescu Dionisie.

Loc. Florescu St.Dumitrescu Gh.Mihaescu Al.Bklänescu F.

» Stratilescu St.Gheorghiu M.Dragalina A.

» Minovici P.Popescu Al.Niculescu Dr.

» Fratostiteanu C.» Colori D.» Stäncescu Em.

Mihäilescu Al.

Cdpitan Pop Corneliu.1Vlinovici P.Anastasiu I.

Oficeri topografi.

Loc. Caton G.Graure Al.

» Rusescu Gh.Bädescu B.

» Caluda C.Dancov P.

» Verescu Th.Oproiu I.

» Ciolea M.Chiritescu I.Stoenescu A.Popescu N.

» Pala C.» Meleca I.

Loc. Nicolescu C.Cernescu Gr.Popescu I.

» Dumitrescu C.PoPescu C.

» Piperescu V.» Roseti Ercul.

Ionescu D.Recman Th.

» Nicolau C.Cutarida LStefänescu St.

S.-lt. VIddescu M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.Locot. Dragalina Alex. eful atelierului.

Desenatori.Renss Alois.Raker Anton.

Gravori.Herbert Gh.Beranek V.Schäfer W.Litfan Isidor.

Litografi. Fotograf.Schaller Her.Vradeanu St.Straulea Th.Cicero Gh.C-tantinescu T.Teodorescu T.

Geiger Fritz.

Administratia.

Administrator cl. II Topoloveanu Ilie.Cristescu Ion subief de birou.

www.digibuc.ro

Cdpitan

Locot.

88

1894Colonel Bratianu C-tin seful secfiunei.

Geodezia i Astronomia.Locot. Bä. lan Temistocle seful luerärilor.

Oficeri

VasilescuVerbiceanu N.Sedrlätescu Gh.

Locot. Marmara C.Verescu Th.

Astronomia.

Cäpitan Rämniceanu Th. seful lucrärilor.

Topografia.

Maior Constantinescu M. Dancov sef nl lucrdrilor.

lnspectori topografi.Cäpitan Roman X. Cfipitan Minovici P.

Anastasiu I. » Teodorescu C.» Pop Corneliu.

Oficeri topografi.

Loc. Popescu N. Loc. Cernescu G. Loc. Niculescu t.Stäncescu Em. Z. Calucla C. » Bädescu B.Pala. C. » Graur Al. » Magheru Th.Niculescu D. » Popescu I. Niculescu Drlonescu D. » Bädescu I. » Florescu t.Mateescu L. » Neicu P. Voiculescu C.D-trescu Min. » Dancov P. Mihdescu At.Piperescu V. » *tefänescu I. Stratilescu *t.

teferiescu t. » Gheorghiu M. Roseti Ercul.Stoenescu :Adolf. » Caton Gh. S.-1t. D-trescu Iosif.Meleca I. » Colori D. Vlädescu M.

Atelierul de reproducerea heirtilor.Cäpitan Vlädescu Emil seful atelierului.

Desenatori. Gravori. Litografi.Herbert Gh. Schaller Herm.Beranek Venceslau. Heinrich Fritz.Schafer Wilhelm. Vlddeanu *t.Stain berg Simion. Cicero Gh.

C-tinescu Toma.Teodorescu T.

Administrafia.

Administrator cl. II Niculescu Gh.Cristescu Ion sub-sef de birou.

Reuss Alois.Raker Anton.

Fotograf.

Geiger Fritz

www.digibuc.ro

89

1895Institutul Geografic al Arynatei

Colonel Breitianu Constantin Directorul Institutului.Serviciul Geodezie Astronomic fi Nivelment de Precisie.

Maior Gärdescu Ion seful serviciului.

0 ficeri g eodezi.

Maior Cantea Ion Locot. Marmara C.» Vasilescu Gheorghe » Scärlätescu Gh.» Cdtuneanu Al. » Graur Alexandru» Ciolea M. » Niculescu C-tin

Locoi. Fratostiteanu C. * Bene Gh.» Niculescu D.

Astronomia.Cäpitan Rämniceanu Th. seful bíroului.

Nivelmentul de Precisie.Cdpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.

Oficeri operatori.Locot. Dancov P.

» Bicman Th.O Caluda C.

Locot. Mílidescu Al.» Neicu Petre» Chiritescu Ion

Serviciul topografic.Maior Constantinescu M. Dancov ti,eful serviciului.

Inspectori topografi.Cäpitan Roman X. Cäpitan Gheorghiu M.

» Minovici P. » Popescu N.» Popp Corneliu.

Oficeri topografi.Locot. Chiritescu Ion Locot. Florescu *t. Locot. Papastopol Ag.

» Cernescu Gh. * Sägarceanu C. » Cätänescu L.* Stoenescu Ad. » Baronescu F. » Poetw Stan* Stäncescu Em. » *tefänescu *t. » Caloianu D.» Bádescu I. » Caton Gh. » Stätescu N.* Palä C-tin 0 0 stroveanu Ef. » Pascu Ion» Magheru Tr. 0 Ionescu Just. » Liscu Toma0 *tefänescu *t. 0 Caracas Lascar » Vlädescu M.» Popescu C. 0 Popescu I. Ion. S.-Lt. Folescu Mircea» Niculescu *t. 0 Bädescu Bucur » D-trescu Iosef» Ionescu D. » Coandä G. Ion » Sachelare C-tin* D-trescu GIL » Roseti Ercul. . *tefänescu Ion» Niculescu Dr. 0 Lolescu P. 0 Melinescu I.

» Bengeanu N.

www.digibuc.ro

90

Serviciul de reproducere.Locotenent Seicaru Victor seful serviciului.

Desenatori.Renss AloisRuker AntonDufrenoy HenryLefevre PaulPo Ionic PanfilHenzel BasilioHanimoloHer lia IonSecadinari DomenicoTrelbetz CandidoZwarg HermanAndreas ErnstRäulescu AlexandruKiihnel ValentinMirescu IonBartolomeu Carol

Gravori.Herbert Gh.Beranek Venceslau.Schafer Wilh.Fia lie HermanWagenknecht HugoSchatze WilhelmMarkworth HermanMayer WilhelmHanel BrunoKolik IosefEftimiu AchimBrustman Iosef

Litografi.Schaller Herman.Vlddeanu St.Cicero Gh.Herbert Artur.Cristea Badea.Constantinescu T.Teodorescu Tänase.Oprea Gh.

Fotografi.Dusckek Victor.Ionescu D-tru ajutor

Administrafria.

Comptabil in bani Ad-tor cl. II Niculescu Gh.» materii » » II Scarlätescu At.

1896

Colonel Briitianu Constantin Directorul Institutului.Locot.-Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul geodezic si astronomic si nivelment de precisie.Maior Cantea L seful serviciului.

Oficeri geodezi.

Maior Gärdescu I.Cäpitan Demetriade Sc.

Cätuneanu Al.» Ciolea Mihail

Locot. Marmara C.» Coandä I.

Locot. Scar Meson Gh.Roset1 ErculVerescu Th.Roiu C.Ionescu Gh.

Astronomia.

Cäpitan Rämniceanu Th. seful biroului.

Nivelment de precis&Cäpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.Locot. Mihäescu Atanase oficer operator.

www.digibuc.ro

91

Serviciul topografic.Maior Sim'ioneseu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.Cäpitan Roman X. Cdpitan Popescu N.

» Minovici P. Niculescu D.» Gheorghiu M. . Popp Corneliu

Oficeri topografi.

Cdp. Chiritescu Ion Locot. Niculescu Dr. Locot. Caloianu D.» Cernescu Gh. » Florescu $t. Stäteseu N.» Neicu P. » Stdncescu Em. » Pascu S.» Milidescu At. » Sägärceanu C. » Liscu Toma

Locot. Caluda C. » Baronescu F. » Märculeseu M.» Cutarida I. » Caton Gli. » $einescu R.» Stoenescu Ad. » Ostroveanu E. » Vlädescu M.» Bädescu L » Popescu I. Ion. » Sachelarie C.» Pala C-tin » Petrescu Gh. » Stefaniu I.» Magheru Tr. -. Bädescu Bucur » Folescu M.» $tefänescu $t. » Bene Gh. » Märäsescu M.» Popescu C. » Ionescu Just. » Sdrbu $t.» Niculescu $t. » Lolescu P. » Lahovari D.» Ionescu D. » Papastopol A. S.-Lt. Melinescu D.» D-trescu Gh. » Cdtdnescu L. » Bengeanu N.» Graur Al. » Poetasu $t. » Gheorghiu D.

Serviciul de reproducere.Loeot. $eicaru Victor seful serviciului.

Desenatori.Renss AloisRiiker AntonDufrenoy Henry.Lefevre PaulPo Ionic PanfilHenzel BasilioHanimoloHer lia IonSecadinari DomenicoTrebletz CandidoZwarg Herm.Andreas ErnstRdulescu Al.Kiihnel ValentinMirescu IonBartolorneu C.

Gravori.Herbert Gh.Beranek VenceslauSchäfer Wilh.Fialla HermanWegenknecht H.Schütze Wilh.Vasilescu C.Markworth HermanMayer WilhelmHanel BrunoKolik IosefEftimie AchimBrustman Iosef

Litografi.Schiiller Herman.Vlädeanu $t.Cicero Gh.Herbert ArturCristea BadeaConstantinescu T.Teodorescu T.Oprea Gh.

Fotografi.Duschek Victor.Ionescu D-tru ajutor.

Administrafia.Comptabilul in bani Ad-tor el. II, Niculescu Gh.

» materi » » » Scärlätescu Al.

www.digibuc.ro

92

1897General de Brigaclei Breltianu C-tin Direc(orul Institutului 1)

Locot.:Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic, Astronomic qi Nivelmentul de Precisie.Maior Cantea Ion veful serviciului.

Operatori geodezi.

Cäpitan Demetriade Scarlet.* Neicu Petre.

Locot. Rohl Corneliu.Teodorescu M.

Astronomia.

Cäpitan Rämniceanu Th. eeful biroului

Nivelmentul de Precisie.

Capitan Milidescu Al. pful biroului.

Serviciul topografic.Maior Simionescu Gr. rful serviciului.

Cäp. Nicolescu Drag.» Chiritescu I.

Magheru T.» Caluda C.

Dancov P.Loc. *tefänescu t.

Niculescu *t.Stäncescu Em.Colori D.

» Bene Gh.Coandd I.Petrescu Oh.

» Iliescu At.Mironescu I.

Inspectori topografi.Cdpitan Roman X.

Minovici P.» Pop Corneliu.

Niculescu D.

Oficeri topografi.

Loc. Cosmovici Gh.Protopopescu A.Nedelcu Gh.Oproiu Gh.

» C-tantinescu C.Mihäilescu M.Papastopol A.Poetaq Stan.Nästase V.Stefäneecu I.Statescu N.

.Dobrovolski C.Rombeanu I.

» Pap lica Fl.Socolescu O.

Loc. Folescu M.Ostroveanu Ef.

* Gheorghiu D.* Stoenescu C.» Bengeanu N.» Pala C.

Leca Aristide.» Nutescu C.

Bädescu I.» Vlädescu M.

Graure Al.* Lahovari D.

5.-1t. Andronescu Gh.

Prin Inaltul Decret No. 2363 din acest an, se prevede ca DirectorulInstitutului Geografic al Arm atei sä fie un general de brigadä care sáindeplineascd i functia de subleful Marelui Stat-Major al Armatei.

www.digibuc.ro

93

Serviciul de reproducere.Desenatori. Gravori.

Renss Alois. Herbert Gh.Raker Anton. Beranek Venceslau.Dufrenoy Henry. Fiala Henr.Lefevre Paul. Gotfvred. Daniel.Andreas Ernst. Marckworth Herm.Zwarg Herrn. Schafer Wilh.Schatze Wilh. Holik Iosif.Bartolomeu C. Wagenkneck H.Kahnel Valentin. Vasilescu C.Raulescu Al. Georgescu I.

Comptabil

Litografi.Schaller Herman.Vlädeanu stefan.Cicero Gh.Eftimie Achil.Constantinescu T.Teodorescu T.

Fotografi.Dusckek Victor.Ionescu D. ajutor.

Administratia.In bani Ad-strator cl. II Nicolescu Alex.

materii » » II Sarlätescu At.

1898General de Brigadei Breitianu Constantin Directorul Institutului.

Locot.-Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic Astronomic si Nivelment de Precisie.Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Cdpitan

Oficeri operatori.Cäpitan Verbiceanu N.Locot. Coandä G. Ion.

Rosetti Ercul.Astronomia.

Maior Ramäniceanu Th. seful biroului.Cdpitan Toroceanu R., oficer operator.

Nivelment de Precisie.Cäpitan Neicu Petre seful biroului.Locot. Panaitescu t. operator.

Constantinescu Stan operator.

Serviciul topografic.

Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.Minovici P.Popescu C.

tefänescu t.Niculescu D.

Cdpitan Popp Cdrneliu» Roman X.» Stance scu Em.

www.digibuc.ro

94

Cap. Magheru Tr.

Operatori topografi.Locot.$tefaniu I. Locot.Mihkilescu M.

» Bädescu B. )0 $einescu R. P Iliescu At.* Ostroveanu Ef. » Ionescu Just. .» Bengeanu N.

Locot, Papastopol A.Gheorghiu P.

» Perisoreanu C.» Poetas Stan

»

»

Bazac C.Lolescu P.

» Paplica Fl. » Stätescu N. » Leca Arist.» Lahovari D. » Folescu M. * Rombeanu I.» Nicolicescu S. » Palä C. » Petrescu Gh.» Baronescu F. * Ionescu D. » Sägärceauu C.» Dobrovoschi C. » Nastase V. » Petrescu Gr.» Melinescu C. » Mironescu I. » Filipescu Eg.» Caloianu D. » P-topopescu A. » Vlädescu M.» Nedelcu G. » Celibidache D. » Miron Vasile» C-tantinescu C. » Nicolescu Gabr.

Oproiu Gh.

Serviciul de reproclucere.

Locotenent $eicaru Victor seful serviciului.

Desenatori.Reuss AloisRiiker AntonDufrenoy Henry.Protopopescu C.Bartolomeu C.Räulescu AlexandruManolescu Al.

Gravori.Herbert Gh.Beranek VenceslauSchafer WilhelmVasilescu C.

Com ptabil»

Gravori.Georgescu I.Wineler HugoHenel BrunoHolik IosefMayer WilhelmCornelius OtoFialla HenrikMarkworth H.Brusman IosefGotfvred DauselWagenkneck HugoSiitze WilhelmChmielewschi C.

Litografi.Schaller HermanVlddeánu $tef anCicero Gh.Constantinescu TomaTeodorescu Tánase

Fotografi.Duschek VictorIonescu D-tru ajutor

Mecanic.Cristea Badea.

Administratia.in bani Ad-tor el. Il Nicolescu Al.» materii Ad-tor el. III Popescu C-tin.

1899General de Brigada Breitianu C-tin Directorul Institutului.

Colonel Iannescu Gh. sub-director.

Serviciul Geodezic, Astronomic v., Nivelment dc Precisie.Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Operatori geodezi.

Cäpitan Coandä G. I.» Rosetti Ercol

Locot. Roiu Corneliu.

www.digibuc.ro

95

Astronomia.

Maior Rämniceanu Th. seful birouhti.Cdpitan Toroceanu R. operator.

Nivelment de Preeisie.

.Capitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.Locot. Panaitescu stefan operator.

Serviciul topografie.Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

.,

Inspectori topografi.Cäpitan Niculescu G. Grecenu Capitan

» Minovici Petre »

* Colori D. *

* Oproiu Ion »

Operatori topografi.Cap. Rusescu Gh. Locot. Oproiu Gh.

Perieteanu t.$eicaru V.Ostroveanu Ef.Popescu I. I.

Locot. Niculescu Gab.Locot. Popescu N. * Drinceanu S. » Stätescu N.

0 Socolescu Oct. 0 Poenaru C. ; Nedelcu Gh.0 Ionescu Just. Gheorghiu D. * Miron V.0 Cosmovici Gh. . Popescu D. * Liscu T.» Tuhas N. » Mihailescu M. » $iefaniu I.» Petrescu Gh. 0 Cilibidache D. » Petrescu Gr.» $einescu R. .. Lolescu P. x, Poetas $t.» Folescu M. » Epure Tr. . P-topopescu A.. Märäsescu M. 'X Lahovari D. » Ghinescu I.» Eliade Gh. * Nästase V. » Cesar M.0 Varnav Gh. * Papastopol Ag. S.-Lt. Andronescu Gli.» Parjolescu Gh. 0 Popescu V. » Nicolescu Er.

» Gheorghiu Gr.Serviciul de reproducere.

Capitan Roman Xenofort seful serviciului.Sub-Locotenent Bälanescu Ion sef de birou.

Desenatori.Renss AloisRiiker AntonDufrenoy HenryBartolomeu C.Protopopescu C.Räulescu Al.Manolescu Al.

Gravori.Herbert Gh.Beranek VenceslauSchafer Willi.Vasilescu C.Georgescu I.Wagenknecht HugoMarkworth HermanHo lik IosefEftimie Achil

Litografi.Schüller Herman.Vlddeanu *t.Cicero Gh.Constantinescu T.Teodorescu Tanase.Oprea Gh.Ostroveanu Grigore

Fotografi.Dusckek Victor.Ionescu D-tru ajutor

Mecanic.Cristea Badea

Administratia.Comptabil in bani Ad-tor cl. II, Nicolescu Al.

* materi » Guard de Geniu cl. Il Nicolau Gh.

www.digibuc.ro

96

1900

General de Brigadel Breitianu C-tin Directorul Institutului.

Colonel Iannescu Gh. sub-direct4.

Serviciul Geodezic Astronomic si Nicelmentul de Precisie.

Locot.-Colonel Cantea Ion seful serviciului.

Operatori geodezi.

Cdpitan Coandd G. I. Locot. Roiu Corneliu...» Rosetti Ercol. » Dobrovolschi C.

Astronomia.Maior Rfimniceanu Th. seful biroului.

CApitan Toroceanu R. operator.

Nivelmentul de Precisie.Cäpitan Verbiceanu N. seful biroului.

Locot. Panaitescu St. operator.

Serviciul topografic.Maior Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topografi.

Cäpitan Perieteanu St. Capitan Nicolescu G. Greceanu.» Minovici P. * Golescu Carol.

Oficeri topografi.

Loc. Roca M. Loc. Cilibidache Dem. Loc. Andronescu Gh.* Drinceanu S. » Bazac C. » Stätescu N.» Márasescu M. » Popescu I. » Petrescu Gr.» Rombeanu I. * Nicolicescu Sol. » Popescu V.» Gheorghiu D. » Gheorghiu Gr. » Tártasescu Al.» Popescu D. » Oprescu M. » Epure Tr.» Niculescu Gabr. » Lolescu P. » Protopescu Al.oy Miron V. » Ionescu Just. * Cosmovici Gh.» Nicoleanu Er. * Caloianu D. » Cesar Mih.* Tändsescu V. » Mihäilescu M. » Eliade Gh.» Papastopol Ag. * Socolescu Oct. » Lahovari D.» Varnav Gh. 7, Leca Arist. S.-1t. Negreanu Gh.» *tefaniu I » einescu Radu. » *erbescu V.» Pârjolescu Gh. » Oproiu Gh.* Filipescu Eug. » Nedelcu Gh.

www.digibuc.ro

97

Serviciul Cartografic.Chpitan Roman X. seful serviciului.Locot. Tuhasu N. seful biroului I.Locot. Bälänescu I. , . II.

Desenatori. Gravori.Renss Alois Herbert Gh.Riiker Anton Beranek VenceslauDufrenoy Henry. Schafer Wilh.Räulescu Al. Wagenknecht H.Bartolomeu C. Markworth HermanManolescu Al. Holik IosefProtopopescu C. Breisemeister ArturDumitrievici P. Zocsak Rudolf

Ionescu D-truEftimiu AchilBociu NicolaeMicsunescu Gb.Alexandrescu St.Grecu Ilie

Litografi.Schiiller HermanVladeanu St.Cicero Gh.Constantinescu T.Teodorescu TänaseOstroveanu Gr.Rudolf Schraiber

Fotografi.Duchek VictorIonescu D-tru ajutor

Mecanic.Oprea Gheorghe

Administratia.Comptabil in bani Ad-tor el. III Ionescu Pavel.

..» s materii Guard » II Nicolau Vasile.* -» » At-tor , III Grigorescu Ion.

1901General de Brigadel Breitianu C-tin Director Superior.

Colonel Iannescu Gh. Director.Lt.-Colonel Cantea Ion sub-director.

Serviciul Geodezic Astronomic ri Nivelment de Precisie.Maior Rämniceanu Th. sef al serviciului.

Oficeri geodezi.

Cäpitan Coanda IonLocot. Roiu Corneliu

» Dobrovolschi C.

Astronomia.

Cäpitan Toroceanu R. seful biroului.Locot. Stefänescu C. operator.

Nivelment de precisie.

Cäpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.Locot. Panaitescu Stefan operator.

www.digibuc.ro

98

Serviciul Topografic.Maior Simionescu Gr. §eful serviciului.

Inspectori topografi.Cdpitan Niculescu G. Greceanu.

Perieteanu stefan.

Oficeri topografi.Locot. Ionescu Just. Locot. Tanäsescu V.

» rarnav Gh. » Cesar Mihail» Nedelcu Gh. » Gheorghiu Gr.» Bazae C. » Mihailescu M.» Nicolescu Gabr. » Gheorghiu D.» Andronnscu Gh. 0 Miron V.» Caloieanu D. 0 Nicoleanu Eracle» Parjoleseu Gh.

CapitanLocot.

»

Desenatori.Reuss AloisRuker AntonDufrenoy HenryBartolomeu CarolProtopopescu C.Niculescu Gh.Moldoveanu M.

Serviciul cartografic.Roman X. §eful serviciului.Epure Traian §eful biroului I.Balaneseu Ion » » II.

Gravori. Litografi.Herbert Gh. Schiiller Herman.Beranek Venceslau Vlädeanu *t.Schafer Wilh. Cicero Gh.Zoscsak Rudolf Schreiber RudolfVasilescu C. Constantinescu T.Grecu Ilie Teodorescu T.Eftimiu Achil Ostroveanu Gr.Mic§unescu Gh. Nicoleanu N-lae

Fotografi.Duchek Victor.Ionescu D-tru ajutor.

Administratia.Comptabil in bani Ad-tor cl. III Ionescu Pavel.

0 » materii guard * II Nicolau Vasile» » » Ad-tor » III Grigorescu S.

1902

General de Brigadd Brdtianu C-tin Director Superior.Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodezic, Astronomic si Nivelmentul de Precisie.Maior Rämniceanu Th. eful serviciuhui.

www.digibuc.ro

99

Oficeri geodezi.

Capitan Coandä Ion.Locot. Roiu Corneliu.

* Dobrovolschi C.

Astronomia.

Capitan Toroceanu Radu seful biroului.

Nivelmentul de Precisie.Cdpitan Verbiceanu Nicolae seful biroului.Locot. Panaitescu Stefan operator.

Serviciul topografie.Maior Simionescu Gr. seful serviciului

Inspectori topografi.Capitan Niculescu G. Greceanu.

» Perieteanu St.» Minovici Petre.

Cap. Golescu C.Lt. Socolescu O.

» Tanasescu V.» Gheorghht D.» Gheorghiu Gr.» Nicolicescu Sol.» Cesar Mihail

Oficeri topografi.

Lt. Mihailescu M.» Odobescu Gr.a Stefaniu I.1 Nedelcu Gh.a Vlddescu M.» Caloianu D.

Lt. Parjolescu Gh.» Filipescu Eug.» Eupre Traiana Popescu D.» Botez C.

S.-Lt. Fintescu D.

Serviciut cartografic.Capitan Roman X. seful serviciului.Locot. Socolescu Oct. seful biroului I.

* Bälanescu Ion » » II.Desenatori.

Reuss AloisRiiker AntonDufrenoy Henry.Protopopescu C.

Gravori.Herbert Gh.Beranek VenceslauSchafer WilhelmZoscsak RudolfVasilescu C.Georgescu I.Grecu DiePopescu Andronache

Administrafia.

Litografi.Schaller HermanVladeanu StefanConstantinescu TomaTeodorescu TänaseOstroveanu Gr.

Fotograf.Ionescu Dumitru.

Coxnptabil In bani Ad-tor cl. III, Ionescu Pavel.» » materi * » III, Grigorescu Ion.

www.digibuc.ro

100

1903

General de Brigadd Brdtianu C-lin Director Superior.Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodesic Astronomic $i Nivelment de Precisie.Maior Rämniceanu Th. seful serviciului.

Oficeri geodezi.

Locot. Dobrovolschi C.» Botez C.

Astronomia.

Cäpitan Toroceanu Radu veful biroului.

Nivelmentul de Precisie.

Cäpitan Verbiceanu N. qeful biroului.Locot. Panaiteseu Stefan operator.

Serviciul topografic.Major Simionescu Gr. pful serviciului.

Inspectori topografi.CApitan Perieteanu St.

Niculeseu G. Greceanu.Stefänescu Stefan.

Cäp. Goleseu Carol.2 Bädescu Bucur.

Caloianu D.Loc. Gheorghiu D.

* Nicolicescu Sol.Gheorghiu Gr.Tänäsescu V.

* Odobescu Gr.

Oficeri topografi.Loc. Vlädescu M.

» Stefaniu Ioan.Tärtäsescu Al.Epure Tr.Pärjolescu Gh.Nedelcu Gh.Filipescu Eny.Mihällescu M.

Värnav Gh.Bazac C.Oproiu Gh.Nicolescu Gabr.Cosmovici Gh.Dragomir IuliusFintescu D.

Serviciul cartografie.Cápitan Roman seful serviciului.Locot. Socolescu Oc. seful biroului I.

* Pârjoleseu Gh.Bálänescu L

www.digibuc.ro

101

Desenatori. Gravori. Litografi.Renss AloisRiiker AntonProtopopescu C.Niculescu Gh.Popoviceanu C.

Comptabil inA A

Herbert Gh.Beranek VenceslauSchäfer Wilh.Zoscshak. R.Vasilescu C.Georgescu I.Stefänescu C.Popescu N. Ion. .

Popescu Andronache.

Schüller Herman.VlAdeanu St.Constantinescu T.Teodorescu Tänase.Ostroveanu Grigore

Fotografi.Ionescu D-tru.

Administratia.bani Adj. cl. II Minovici Petre.materii ad-tor cl. III Grigorescu Ion

1904

General de Brigadet Breitianu C-tin Director Superior.Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodezic, Astronomic fi 1Vivelment de Precisie.-

Maior Rämniceanu Th. qeful servicului.

Astronomia.

Cäpitan Toroceanu Radu §eful biroului.

Serviciul topografic.Maior Simionescu Gr. §eful serviciului.

Inspectori topografi.Cdpitan Minovici P.

» Perieteanu St.» Gheorghiu D.

Oficeri topografi.Cdpitan Botez C.Locot. Tänäsescu V.

» Gheorghiu Gr.» Stefaniu I.» Epure Traian

Locot. Nicolicescu S.» Dobrovolschi C.» Fintescu D.» Miron V.

Serviciul cartografic.Cdpitan Roman X. §eful serviciului.

» Socolescu Oct. §eful biroului I.Locot. Pârjolescu Gh. » » II..

» Bälänescu I. » » III.

www.digibuc.ro

102

Desenatori. Gravori. Litografi.Renss Alois.Raker Anton.Protopopescu C.Popoviceanu Gr.Niculescu Gh.Manolescu TraianNiculescu D. Gh.

Beranek VenceslauZocsak R.Schafer Wilh.Vasilescu C.Georgescu I.Popescu N. I.Zaharescu Gh.Ionescu C.

Schaller Herman.Vlädeanu Stefan.Teodorescu T.Ostroveanu Gr.Constantinescu T.

Fotografi.Squarciaficia EmilIonescu D. ajutor.Iordächescu Gh. ajut.

Administrafia.Comptabil in bani ajut. cl. II, Minovici P.

» » materii Ad-tor. cl. III, Georgescu Ion.

1905General de Brigadti Breitianu Constantin Director Superior.

Colonel Iannescu Gh. Director.

Serviciul Geodezic Astronomic $i .Nivelmentul de Precisie.

Locot.-Comandor Cdtuneanu Alex. seful serviciului.

Oficeri geodezi.

Cäpitan Roiu C.Locot. Paraschivescu C.

Astronomia.

Maior Toroceanu R. seful biroului.

Nivelmentul de Precisie.

Cäpitan Panaitescu St. seful biroului.Locot. Fometescu C. operator.

Serviciul topografic.Locot.-Colonel Simionescu Gr. seful serviciului.

Inspectori topogrctfi.

Cäpitan Pavelescu I.» Gheorghiu D.

Oficeri topografi.

Capitan Stefaniu I. Locot. Bengeanu N.» Botez C. » Fintescu D.» Dobrovolschi C. » Vasilescu Gr.» Epure Tr. » Trandafirescu.» Nicolicescu S. » Ghiorghiu Gr.

Locot. Tänäsescu V. » Miron V.

www.digibuc.ro

103

Serviciul Cartografic.Cäpitan Roman X. seful serviciului.Locot. Paun I. 2. biroului I.

Capitan Parjolescu Gh. » » II.Locot. Bälänescu I. » * III.

Desenatori.Renss Alois.Raker Anton.P-popescu C.Popescu N. Ion.Iordächeseu Gh.Pravila N.Manolescu Tr.Niculescu D. Gh.

Gravori.Beranek Venceslau.Zoscsak Rud.Schafer Willi.Vasilescu C.Georgeseu I.Popescu Andronache.Grecu Ilie.

Litografi.Schaller Herrn.Vlädeanu St.Ostroveanu Gr.Teodorescu T.Constantinescu T.

Fotografi.Squarcioficio Emil.Ionescu D-tru ajutor

Administrafia.Comptabil in bani Ad-strator cl. I Dumitriu Teodor.

» materii » » II Grigorescu I.

1906General de Brigadei Breitianu Constantin Director Superior.

General de brigadd Iannesçu Gh. Director.

Serviciul Geodezic Astronomic si Nivelmentul de Precisie.Capitan Comandor Catuneanu Alex. seful serviciului.

Oficeri geodezi.

Maior Demetriade seful biroului.Cäpitan Coanda G. I.

» Roiu Corneliu» Caton Gh.

Locot. Boboc Gh.» Chiriteseu P.

Nivelment de Precisie.Maior Verbiceanu Nicolae seful biroului.Locot. Georgeecu Ion operator.

Serviciul topog-rafic.

Maior Niculescu Dumitru seful serviciului.

Inspectori topografi.Cdpitan Neicu Petre.

» Seicaru V.* Pavelescu I.» Stefaniu I.

www.digibuc.ro

Cap. Nedelcu Gh.» Bengeanu N.» Gheorghiu Gr.

Lt. Buzoianu.» Tänäsescu V.* Costescu C.» Anastasiu C.* Eliade Gh.

104

Oficeri topografi.

Lt. Grigoriu D.* Popescu Savel* Papasoglu D.* Procopiescu P.* Georgescu C.* Sotir N.* Niculescu Tr.* Vasilescu Gr.

Lt. Teodoriu G. Ion» Trandafirescu I.* Iordacescu D.» Parvulescu Gh.

S.-Lt. Märculescu V.» Economu N.* Demetrescu Ilie* Vamesu I.

Serviciul cartografic.

Cdpitan Roman X. seful serviciului.b Faun Ion seful biuroului I.» Pârjoleseu Gh. 0 » IL* Bälänescu Ion » » III.

Desenatori.Renss AloisRiiker AntonZinke HeinrichProtopopescu C.Moldoveanu I.

Gravori.Beranek VenceslauZoscsak RudolfSchafer Wilh.Vasilescu C.Georgescu LGrecu IliePopoviceanu Gr.*tefänescu C.Petrulian I.

Gravori.Zaharescu Gh.Marin I.Popescu AndronacheDiaconescu St.Man Gh.Mitran OpreaFritz VehnerHillscher EnrichMatheias Fr.Körner OscarVahnig FrediUrmuzache stefanIliescu ConstantinIoanid ConstantinMdinescu stefanPredescu VasilePredescu Nicolae

Litografi.Schüller HermanVlädeanu stefanOstroveanu Gr.

.Teodorescu TänaseConstantinescu Tom a

Fotografi.Strutz EmilIonescu D-tru ajutor

Mecanic.Mihäilescu Lazar

Administratia.

Comptabil in bani Ad-tor ajut. cl. II, Dumitrescu Teodor» * materi » cl. III, Grigorescu Ion.

1907

General de Brigadd Iannescu Gh. Director Superior.Cdpitan Comandor Catuneanu Al. Director

Maior Sclia Const. sub-director.

Serviciul Geodesic Astronomic $ i Nivelment de Precisie.

Maior Verbiceanu N-lae seful serviciului.

www.digibuc.ro

105

Oficeri geodezi

Cápitan Coandä Ion.. Roiu Corneliu.. Caton Gh.

Locot. Boboc Gh.a Chiritescu Ion.

Nivelment de Precisie.

Locot. Georgescu Ion e f ul biroului., Procopiescu P. operator.

Serviciul Topografic.

Maior Niculescu D. pful serviciului.

Inspectori topografi.

CApitan Neicu Petre.» 5eicaru V.a Pavelescu I.

Chp. Stäncescu Em.a Gheorghiu Gr.» Beneganu N.p Buzoianu N.a Emilianu Val.

Locot. Teodorescu N.* Vasilescu Gr.» Costescu C.a Dumitrievici S.» Stänescu I.

Stirbei I.a Purcäreanu T.

.¡AnastasiuC.

Ionescu V. 5t.a Grigoriu D.

Cäpitan 5tefaniu I.a Nedelcu Gh.

Oficeri topografi.

Loc. Popescu Savel.* Papazoglu D.* Georgescu C.» Sotir N.a Niculescu Tr.a Teodoriu G. Ion.a Stavrescu Vl.» Márculescu V.a Popescu Iordan.» Mateescu I.a Economu N.X. Trandafirescu D.» Dumitrescu I.* Iordächescu D.» Pârvulescu Gh.

Serviciul cartografic.

Loc. Ciupercä N.» Ionescu N.» Vârvoreanu Gh.» Popescu D.a Dumitriu B.* Epure I.* Barcan I.a 5erbänescu C.» Florian Gh.a Tutunaru C.» Homoceanu Th.a Dobre Al.» Säulescu L» Negulescu C.

Cäpitan Roman X. eful serviciului.» Päun Ion » biroului I.* Pârjolescu G. » » II.» Bälänescu i. a * III.

www.digibuc.ro

106

Desenatori. Gravori, Litografi.Renss Alois. Marin I.Riiker Anton. Popescu Andronache.Zinke Heinrich. Diaconescu St.Protopopescu C. Man Gh.Moldoveanu I. Mitran Op.

Fritz Vehner.Hillscher Enrich.Gravori. Matheias Fr.

Beraneck Venceslau. Körner Osc.Zoscsak R. Vahnig Fredi.Schäfer Wilhelm. Urmuzache St.Vasilescu C. Meson C.Georgescu I. Ioanid C.Grecu Ilie. Mäinescu St.Popoviceanu Gr. Predescu V.Stefänescu C. Predescu N.Petrulian I. Nicolae B. Gh.Zaharescu Gh. Chmielewski C.

Schüller HermanVladeanu StefanOstroveanu Gr.Teodorescu TänaseConstantinescu T.

Fotografi.Strutz EmilIonescu D-tru ajutor

Mecanie.Mihailescu Lazar

Administrafia.Comptabil in bani Ad-tor cl. I, Ciovic5. Ion.

» materi » III, Spirescu Smarandache.

www.digibuc.ro

CATEVA DIN NUMIRILE VECHI INTREBUINTATE LAHOTÄRNICII DE MO§II §I NUMIRI CARACTERISTICE

DE TEREN INTREBUINTATE LA HARTA TAREI.

Anafora. Velitu, boeri (boeri alesi). In vechime nu existauingineri hotarnici §i Voda singur oranduia pe cativa boeri casa faca hotarnicia ; ace§tia, aveau dreptul ca la masuratoaresa puie si pietre de hotar care ramaneau definitive, facand inurma raport la Voda i care raport se numea Anafora.

ArvA, Harvä. Se nume§te o vie isolata, sau o vie in §es(camp).

Arcaciu. 0 escavatiune, sau ruptura pe o coastà de deal.Armosar. Numire la munte ce se da unor vai care are o

inclinare foarte mare §i cand are apa, are o cadere mare defelul unei cascade.

Báltoc, Iezer. Un lac cu o suprafata mica si mocirlos.Bair. Numire turceasca la deal In Dobrogea.Bot de pisc. Se nume§te partea de jos unde se isprave§te

un pisc de deal.Bot de deal. Idem unde se isprave§te dealul.Bour. Marca Moldovei care se punea pe un copac sau se

itfiera In trunchiul copacilor ca semn de hotar.Batastiná. nume§te in Oltenia o suprafata mica de teren

care tine al:A.Bastiná. Mosie mo§tenita din mosi stramosi, sau locuitori

indigeni ne stramutati din loc.Bahn4. Numire ce se da la munte unui loc mic §es care

tine apd.Brazdà. Urma läsata in pamant de fierul cel mare al plu-

gului.Baltis. Se numeste o balta cu o suprafatà mica a carei

apa e provenita din ploi.Banisori. Numire ce intrebuinta locuitori de la munte la

1'10a-tire de pamant.

www.digibuc.ro

108

Bata.. Vârfurile de munti in general nu sunt acoperiti cupaduri, sunt goi, daca se intampla ca unul din aceste varfurisa fie acoperiti cu pa.dure, acel vârf se numeste Bata.

Boaz. Numire ce se dd unei stramtori mai cu osebire invai si in regiunile muntoase.

Braniste. Loc de islaz, sau padure mica oprita de a se taia.Culme. Linia de despartire pe o culme de deal a apelor

spre vai.Cap de Pisc. Partea de unde incepe sa se ridice repede in

sus un pisc de deal sau de munte.Câsla. Cuvant turcesc, se numeste in general o coliba situ

adapost facuta din stuf de baltà.Culme de deal. Un teren lung si ingust cu suprafete si di-

mensiuni ne determinate. -(Linia de sus a dealurilor).Curmáturä. Locul unde un deal se intrerupe brusc, cum

este de pilda In o sea de deal sau munte.Ciair. 0 suprafata determinatd de islaz unde pasc vitele,

Cate odata imprejmuit.Copac. De multe ori semnul de hotar se face pe câte un

copac, fie ca e infierat, fie cä i se face un bran (taetura cir-culard in coaje) sau o cruce, de aci cuvântul pang la copaculcutare.

Cirik, Ciosvârti. 0 numire veche a unui sfert de stanjen.Chirhanea. Numire turceasca, la o colibà sau casa pe malul

apelor mari, unde se adund pestele pentru a se prepara sautransporta in comert.

Crivinä. Se numeste o padure de catine sau salcii cu o su-prafata mica care in general se afla pe malul apelor curgatoar

prin care poate sà pasca vitele.Crama. Magazie facutd din Wine de stejar in poalele sau

marginea viilor, care servesc toamna pentru adunatul si storsulstrugurilor, Cate odata si de locuit.

Chinga. Numire ce se da unei fasii de mosii lungd i in-gusta.

Coscoave. Este un loc p1M cu mosoroae, sau locul unde sepoate strange apa din ploi sau din zapezi.

Dedinä. Proprietate dobandità prin mostenire.Dere. Cuvant turcesc, vale.Despre. Cuvant intrebuintat la hotarnicii de mosii, aratand

ca hotarul ei merge Vaud aproape de ceva, de ex : hotarul mergepana despre apa Ialomitei.

Dos de deal. -- Se numeste panta dealului (versantul) despreNord.

Dâmb.. Un pisc mai mic i isolat pe un loc ses.Desetina. 0 masura veche ruseasca de suprafata, care este

egala cu 2 pogoane sau 2592 stanjeni patrati.Delnita. Se numeste o fasie de mosie cu lungimea cat tru-

www.digibuc.ro

109

pul intreg, având o latime de Ioi5 sau chiar 20 stanjeni, cuo suprafata de 45 stânjeni, aceasta se intrebuinteaza mai alesla locurile cu zarzavat.

Derultä sau Dernitä. Numire ce se da copacului §i in ge-neral numai fagului care a fost retezat, apoi i-a crescut din noueracile, §1 sunt lasati ca semn de hotar prin paduri.; ate odataau §i Bouri pe ei.

Dumbrava. Numire ce se da unei paduri de stejar sau cer,cu o suprafata mica ; in genere padure mica pe §esuri.

Dâlmä, ,Dalm, Halm. Ca §i dâmbu, este o ridicatura micade parnant.pe un loc §es, undo odata a fost padure de stejarsau cer.

Dünum. Mdsurà de suprafata veche bulgara, este egalä cu919 m. p. 303 C. m. p.

Embatic. In vechime calugari cari erau mari proprietariai mo§iilor mânastire§ti (azi ale statului) daruiau locuri pentrucase, vii sau gradini, cu conditiunea ca cel care a primit aceastadanie, sa plateasca o. suma oarecare de bani (foarte mica) §inu avea dreptul sa vanza nici a data acel loc.

Fatä de deal. Se nume§te partea despre miaza-zi §i raisarita dealului.

Funie. Se nume§te o parte din mo§ie, ingusta ; in Moldovaera o unitate de mdsurk veche pentru: lungime de Io, 20 sauchiar de 25 stanjeni.

Falcia. In Moldova o suprafata de 2880 st. Moldov. sau'14321 m. p. 952.

Ghiol. Cuvânt turcesc, lac mare.Gropuri. Se nume§te un loc unde sunt aglomerate movile

de pamânt neregulate, gauri, sou copaci impra§tiati, parte cazuti.Grind. Se nume§te la baltd o ridicatura mica §i naturall

de pamânt In forma lungareata.Grindis. = Padure de brad.Hat. Carare, poteca sau drum ingust intro doua proprietati.

Un crâng 'numai din maracini sau catina, unde nuse poate umbla.

Hârtop; Vârtop. Scorbora, sau gauri naturale in maluri.Hlisk Hliz, Hliza, Surina. Numire ce se da la o parte din

mo§ie care e ingusta §i cuprinsa intre alte proprietati.Infundatura.

Hrisov. Act, document vechiu, titlu.latas. Poteca facuta de vite prin hati§, aceasta potecà

are cate o data §i urme de carutd.Hold:a, (Lan). 0 suprafatl mai mare de pg.mânt la §es,t_a-

coperitá cu semanaturi.Islaz, Imas. Un Joe in apropierea satelor lasat pentru al

pa§te vitele.Impartialä. Cuvânt intrebuintat in hrisoavele §i documen-

www.digibuc.ro

110

tele vechi (1642) in partea de munte a BuzAului, cand era vorbadespre o hotArnicie.

Jerabie. Numirea in Moldova ce se da unui loc de arAturlhmg §i ingust, cu proportiuni determinate.

Kioi. Numire turceasca, sat, cdtun.Luz. Numire ce se dd populatiunei de pe litoraluI MArei-

Negre.Loa viran. Un loc care n'are pe dansul nici o clddire sau

planto,tie, ne imprejmuit si ne ingrijit.Loc sterp. Un loc grd nici o clAdire pe el si ne productiv.Linie. Un drum lAsat inadins printre arAturi ca sA poatà

umbla oameni cu carul.Livaciá. Loc lAsat pentru fan, sau grAdinA cu pomi §i din

care se poate cosi fanul.Luncä. 0 suprafatA de pámant acoperitA de faneatA (ate

odatà §i arAturi), presAratA cu copaci, cuprinsA intre douà dea-luri aproape paralele si prin mijlocul cArora curge o apA.

Movilä bour. MovilA in care se afla -pug o piatrA de hotarpe care era sApatd marca Moldovei.Muche. Linie de sus a unui deal care desparte coastele lui.Mazarlâk. Numire turceascA, cimitir.Másurá. Cuvant intrebuintat de populatiunea de la munte

cand vorbe§te despre o inAltime, munte sau deal.Mâl. Pdmant nisipos, argilos, nomol, podmol, aruncat de

apele curgAtoare.Mitoc. Monastire micA, paraclis, care tine de o altA ma-

nAstire mai mare.Movilä. Semn de hotar intre cloud proprieati, o grAmadA

conicA de pArnant, avand de jur imprejur un §ant larg de unmetru §i tot atat de adanc.

Mlastinä, Toplitá, PlostinA. 0 suprafatA micA de pAinantcare tine apA pro venitA din ploi, isvoare, sau din filtratiuni.

Macevritá. 0 expresiune a locuitorilor de la munte ce dAunui loc mIdstinos.

Mejdinä. De multe ori intre micele proprietAti §i mai cuseamA la terenuri cultivabile, hotarul nu e insemnat prin mo-vile, ci e lAsat intro ele o brasdA ingustA ne aratd care se nu-meste mejdinA.

Obrejie. Numire ce se d.à unui loc *Malt si sterp.Obcinä. Culme intre douà ape, se mai numeste §i culmea

unui deal care formeazA limita intro douà proprietAti.Obratie. Se nume§te locul din prejurul unei vii ; la cele

dupe dealuri, partea de jos pe care sunt mai in totdeauna pomifructiferi.

Ocinä. O bucatá de mo§ie derivatà de la pArinti, se mainumeste Cate odatA chiar satul.

www.digibuc.ro

111

Oharnic. Se nume§te o proprietate nesupusà la embatic,sau o proprietate de veci pe care o poate vinde.

Otastinä, Otasnitä. 0 vie cu embatic, plata danduse in na-turn, din 20 vedre, vin se da una.

Ogor. Camp de arat, sau araturi care se fac pentru a fisemanate.

Orman. Numire turceasca, pädure.Obârsie. Se nume§te ineeputul unei vai, coada vaei, sau

punctul de unde ea na§tere un curs de apa.Ocolnitä. Descrierea tuturor movilelor §i semnelor puse de

jur inprejurul unei propietati, fara a fixa numarul stanjenilor.Ort. Cuvant vechiu slavon ce se da la 1/, din o moneda.Ocale. Masura veche de suprafata in Muntenia, se intre-

buinta mai mult in judetele Muscel §i Arge§.Pana. In hotärnicii, cand se vorbe§te el hotarul merge

pana in apa cutare, insemneaza pana in mijlocul acelei ape.Se nume§te o mica depresiune a terenului unde se

adund apele din ploi, sau o vale care nu are scurgere.Pajiste. Un loc §es cu fâneatä, sau un loc de pd§une pen-

tru vite.Pisc. Un varf de munte 'Malt §i izolat In forma conica.Prundis. Nisip cu piatra pe malul apelor.Poiana. Se nume§te o suprafata de teren In padure farà

arbori; arate sau lasate pentru fan.Potecä. Atat In paduri cat §i la camp, un drum mic numai

pentru picior.Ponoare. Un loc rapos ; sau rupturi de parnant cu gauri, la

munte ; cate o data §i prin paduri pe coaste, unde obijnuit fia-rele salbatice '§i fac culcu§.

Pogonul. 0 masura veche de suprafata 1296 st. p. in Mun-tenia, sau 24 präjini lungime §i 6 latime.

Präjina. 0 masura veche de lungime de 3 stânjeni.Posada. Casa de paza pe frontiera, sau pichet.Punar, Bunar. Cuvânt turcesc, isvor.Prival sau Japsä. Se nume§te o ramura mica din o garlä,

sau un canal de scurgerea apelor crescute in timpul inundatiilor.Prisacä. Un loc mic la camp sau la deal unde sunt a§e-

zati stupi cu albine, aceasta numire se mai da cate odata §i lao padure tdiatd.

Pamanturi. Se nume§te mo§ia ce se cla oamenilor In miciloturi spre a fi cultivata, se mai nume§te §1 locurile mici infun-date sau inconjurate de o proprietate.

Pas de orn de mijloc. 0 masura veche de lungime care sefdcea cu pasul, aproximativ 4 palme.

Privalul apei. Se nume§te locul unde nivelul apei cade deodata, sau o cascadà mai insemnata.

Pánza, Somoiog, Momâe, Semn. 0 prajina, un lemn, sau

www.digibuc.ro

112

orice fel de semn, ce se pune in hotar sau in movild., si careservd la ridicarea in plan a acelei

PA Mai multi pomi aldturati si isolati.Pa lmä domneascä. 0 mdsurd de lungime veche egald cu

o palmd ingenucheatd sau o m. 28 cm.Palmä proastä. 0 mdsurà veche de lungime -egald cu o

palma neingenuchiatd.Pogont mic. 0 rndsurd veche de suprafatd egald cu 784

stánjeni patrati Serban-Vodd, sau 3031 m. p. 3450, care se intre-buinta numai la vii.

Plai. Numire ce se dà sesului ce se prelungeste pe culmeaunui deal sau munte.

Podgorie. Dealurile mari care se .unesc cu . munti si pecoastele cdrora sunt plantate vii. ,

Picior de- Munte. Cel dintai deal cu platou (yes) care se u-neste cu muntele.

Podgoreni. Numire ce se dd locuitorilor din podgorii.Prislugä. Tresti§, loc acoperit sau a fost acoperit cu trestie.Pripor. 0 pantà repede pe drumuri i poteci, mai ales la munte.Pumnul. 0 sub-diviziune a stânjenului, mdsurd ne precisd

cam 2/3 din o' palmd.Prival de deal. 0 rupturà, surpdturd din deal.Rázor, Cärare, Brazdä. 0 fäsie foarte ingustá de pdmânt

acoperitd de mdrácini si care servd ca hotar intre cloud. pro-prietdti, la munte cárare se mai numeste si poteca de oamenisau cai, pe o culme sau pisc.

Rates. Numire ce se dd unei case de pe mosie in. Moldova,conac boeresc.

RAstoacA. Un sant, canal, sau scurgere .deRAzA... Un sant putin adânc, larg si lung.RApi. Numire ce se dà la munte unei pante foarte repezi,

aproape un unghi-drept.Rariste. Poene mici si dese in o pd.dure.Rup. 0 nasurd veche de lungime 2/3 dintr'un cot.Rohatcà. Barierà.Rovinä. Numire ce se unui. loc desfundat, nomolos,

Milos.RuscA. Numire ce se intrebuinteazd mai mult in Oltenia si

care se dd la o tdeturd natarald fdcutà inteun mal Walt princare este drum de care.

SlemnA. Numire intrebuintatd la munte si care se dd. unuiloc pietros si sdrat, Cate odatá se numeste si culmea .unui dealsau linia de despArtire a apelor intre cloud vdi.

Spinare de deal. Culmea) sau lin'a de despdrtire a apelor.Scursurà de deal. Pantele sau coastele unui deaLScruntAr. Numire ce se dd de uni locuitori la prundis sau

10C., pietros, dupd _care s'a scurs apa.

www.digibuc.ro

113

*Slog. Numire ce se mai da botului de pisc, sau partea undese ispraveste piscul jos.

Scursoarea apei. Talvegul unei vai, fundul (linia de scurgere).Stânjen Moldovenesc. Mdsurà veche de lungirne = 2 111. 23.Stânjen Muntencsc. Masurl veche de lungime (erban-Voda)

=1 m. 9665.Sfoará. Numire ce se da unei mosii foarte lungà si foarte

'ingusta.Spitä. Neam, mosie ramasa de la stramosi, fie ea divizata

In ori ate pdrti ; sau se numeste descrierea unei persoane dincutare neam.

Se numeste locul pe care este oezat un sat oare-care, sau a fost asezatà vatra satului, Cate odatà se numestelocul din prejurul satului. La munte cuvantul acesta se obij-nueste a se arata livezile cu pruni din prejurul satului.

Schit. 0 manastire micà, pustnicie.Smidä. Numire ce se da unei paduri de brad care a fost

aprinsa i arsa odata din trasnet i unde au crescut brazidin nou.

Stanitä. Colibd sau stana.Stei. Numire ce se da la o parte din un munte de piatra,

sau la o stânca de piatra ca un perete (zid).Stog sau Stoc. 0 movila pietroasa pe un deal.Stânjeni masä. In vechime, nestiindu-se a se ridica planul

unei mosii, se masura latul ei pe trei sau mai multe locuri (linii)numite tra suri, aceste trasuri se adunau la un loc i suma lor seimpartea cu numärul trasurilor, catul dobandit se numea stan-jeni masa.

Staniste. Se numeste locul unde dorm vitele noaptea, saulocul unde se tin cai de prasila.

Taslak. Loc pietros.Tarla. 0 suprafatà mica de "pamant arat.Tabie. Meterez, reduta, intdrire, (fortificatii).Topsan. Numire ce se da unui loc putin 'Malt i es.Tract, Sleah. Drum mare, larg. ,

Tepe. Colina, deal mic.Telinä. Toloacá. Numire ce se da unei portiuni de teren

care ,nu a fost arat, sau nu s'a arat de mult.Ticläu. Numire ce se dd unui varf de pe culmea unui deal,

care a ramas izolat In urma surpari parnantului imprejurul lui.Troeni. Pe un ses de teren, si mai cu osebire la camp, se

vad ridicaturi mici i neregulate de pamant in forma drior va-luri, provenite din grárnadiri de pamant, piatra sau nisip, nu-mite troeni. Aceasta numire se mai da si la urma unei cai maride comunicatie din timpurile romanilor, sa'ti valul lui Traian ;unele din aceste mici valuri se numeste Brazda lui Novae. Nu-

www.digibuc.ro

,114

mire de troeni se mai intrebuinteazá si la grAmezi mari de zd-padd, sau acelea strânse de viscol.

Usur. Era o dijmä ce plAteau tdtari pentru locurile ce eul-tivau in -Moldova.

Urice. Hrisoave documente, anafoara.Vad de moat-A. 1\lumire ce Se dd locului unde a fost sau se

poate construi o moará.VArf. Se numeste partea cea mai inaltd a unui deal sau

munte.Vizuind. Se numesc gdurile acute de animalele sdlbatices

in pdmant, scorburi etc. servindule de locuintg..Vârtop, Hârtop. 0 scorburg., groapd naturald, n teren.Vad- Locul pe unde se poate trece o apá cu cdruta sau Cil

piciorul, sau locul unde este sau, a fost o moarg. (vadul morei),ate o datà acest cuvânt se mai intrebuinta cand vrea sà searate cd merge bine si cu spor la ceva de ex.: cutare prdsdliearo vad bun.

Volvuri, Holburd, Vultoare. Numire ce se dd and apa de peun rdu care curge lin, face un fel de pâlnie, vartej cdtre fund, saucând se frAmântà in interior producând la suprafatg. vultoare.

Vägas, Fggas. Urma rotilor afundatá sau ingropatà in un te-ren moale din cauza ploilor, sau n un, teren desfundat.

Zare. Linia, sau muchea unui deal care privit din fata(inu din lung) se proecteazd 'pe cer.

Zapodie. Numire ce dd locuitori de la munte unui platousau unui teren de pe un deal, cu o pantd putin inclinatd.

Zlot. 0 monedd veche care valora 30 parale tnrcesti.Zapis. Un inscris sau contract.Závoi. Numire ce se dà unei pdduri mici de plute, sälcii sau

anini, situatd in cotul unui râu, pe malurile sau in apropierea lui.Závadd. Addpost de vite in timpul ernei.Zemnic. Groapd sau pivnità acoperitg cu lemne, stuf i pg.-

mânt, servind câte odatd i ca bordei.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro