hard disk-ul(referat informatica)

7/23/2019 Hard Disk-ul(Referat Informatica)

http://slidepdf.com/reader/full/hard-disk-ulreferat-informatica 1/7

Hard Disk-ul – Seiful datelor

Ce este hard disk-ul?

Hard disk-ul sau discul dur este principalul dispozitiv de stocare al unui calculatorpersonal. Cea mai mare şi mai importantă parte a software-ului cu care lucrează uncalculator zi de zi se află stocată pe hard disk. Sistemul de operare se află stocatpe hard disk,la fel ca si majoritatea programelor pe care le folosim.

n calculator personal fără hard disk nu prezintă prea mare utilitate, av!nd "n

vedere că majoritatea software-ul este conceput să func#ioneze "n prezen#a unuihard disk.

$natomia unui hard disk

1. %isc sau discurinefle&i'ile din metal(platane) acoperite cuun strat de material

magnetiza'il. $cestediscuri sunt "nv!rtite deun motor ce poatedezvolta o viteză derota#ie de ordinul miilorde rota#ii pe minut(*+). n prezent harddisk-urile o'işnuite suntcotate la viteze ce "ncepde la /00 de rota#ii pe

minut.

2. 1ra# deplasa'il cecon#ine capul decitire2scriere. n cazul "n care un hard disk con#ine mai multe platane suprapusefiecare dintre acestea este deservit de un cap de citire2scriere propriu.$ctivitatea de citire 2scriere produce un 3'!z!it4 specific datorită fenomenelor



magnetice implicate "n stocarea şi accesarea datelor. Hard disk-urile au devenit cutimpul din ce "n ce mai silen#ioase, zgomotul produs "n timpul func#ionării fiind launele modele aproape impercepti'il.

3. n al doilea motor ce poate deplasa capul de citire scriere "n orice punct al

suprafe#ei de stocare.

4. +arte electronică ce controlează activită#ile de citire2scriere şi de transferare adatelor dinspre şi către calculator. n componen#a acestei păr#i intră şi o cantitateredusă de memorie ultrarapida de tip cache.

5. Carcasă din metal "n care sunt "ncapsulate componentele mecanice şi o parte dincele electronice. $ceastă carcasă are rolul de a se comporta şi ca un radiatorprelun!nd caldura degajată de discurile ce se rotesc la viteze foarte mari.

+entru compara#ie, 'anda unei casete audio se deplasează pe su' capul de citire cu oviteză de apro&imativ 5-60 cm pe secundă (70,8 km2h), "n timp viteza de rota#ie adiscurilor unui hard disk depăşete şi 689 km2h:

Tipuri de hard disk-uri

3.5 inch 2.5 inch sau 1.! inch

n funcție de diametrul platanelor de stocare cele mai comune tipuri de hardisk-risunt cele de 8.5 inch respectiv /.5 inch.

Hard disk-urile de 8.5 inch sunt cele mai răsp!ndite "n r!ndul +C-urilor o'ișnuite șise gasesc montate interiorul unității centrale. n calculator o'ișnuit nu este limitatdoar la un harddisk, acesta poateavea la dispozitiede regulă cel putinpatru hard disk-uriinterne, numărulaacestora put!nd fi

crescut prinadăugara unor plăcide e&tensie.

Hard disk-urile de/.5 inchdeserversc "n



general calculatoarele porta'ile dar și-au găsit utilitatea și "n interiorul altorechipamente electronice cum ar fi %;%-*ecordere, console, camere video, +8pla<ere, etc. $cest tip de hard disk-uri necesita o alimentare de doar 5; ceea cereduce considera'il consumul de energie fata de modelele de 8.5 inch care necesita6/; pentru a functiona. %aca la capitolul consum de energie aceste modele ies

castigatoare, la capitolulperformanță modele de 8.5inch dau dovadă de o ratăde transfer a datelorsuperioară.

Hard disk-uri interne șihard disk-uri e&terne

Hard disk-ul intern esteg!ndit să functioneze "ninteriorul unității centrale. +utem scoate un hard disk intern din unitatea centralăși il putem conecta la o altă unitate compati'ilă dar nu este tocmai o solu ție practicăav!nd in vedere că hard disk-urile sunt dispozitive sensi'ile la șocuri. +entru atransfera cantități mari de date și pentru porta'ilitate e&istă hard disk-urilee&terne. $cestea "ncapsulează "ntr-o cutie, de regulă metalică, un hard disk o'ișnuitde 8.5 sau /.5 inch.

Hard disk-urile e&terne ce incorporeza un drive de 8.5 inch necesită și o sursă dealimetare separată pe cand cele echipate cu unitati de /.5 inch se pot mul țumi si cucei 5; si 0.5$ furnizați de portul S1. Conectarea unui hard disk e&tern serealizează preponderent prin interfața S1, dar e&istă și soluții care folosescinterfața =ire>ire, eS$?$ (de la e&ternal S$?$) sau chiar interfața ethernetpentru conectarea "ntr-o rețea de calculatoare.



@nterfata de conectare

@nterfata de conectare a unui harddisk din punct de vedere al

utilizatorului este reprezentată deca'luri si porturi, adică locurileunde sunt introduse aceste ca'luri.

+entru ca un hard disk să poatăcomunica cu un alt echipamenthardware este necesar ca cele două

dispozitive să Avor'ească aceeași lim'ă4. $ceasta presupune o anumităcompati'ilitate la nivel hardware și software. Ba nivel hardware "n cazul unui +Cchip-ul responsa'il cu interconectarea hard disk-ului se află montat de regulă pe

placa de 'ază si poarta denumirea de controler. Controlerul poate fi un chip dedicatdoar acestei funcții, cum e cel din imaginea de mai sus, dar "n generalresponsa'ilitatea comunicării cu hard disk-ul revine unui chip care "ndeplinește maimulte funcții și este capa'il să interconecteze o gama mai largă de dispozitive. (ingeneral chipul care indeplineste functia de Asouth'ridge4)

"orturi#

@nterconectarea dintre hard disk si controler o facem prin intermediul ca'lurilor siporturilor si 'ineinteles cu concursul placii de 'aza. +orturile si implicit interfata

de conectare pentru hard disk-urile o'isnuite poate fi de doua feluri

• clasica de tip $T$ (de asemenea aceasta interfată mai poata denumirea de+$?$ (+arallel-$?$) sau %D& de la @ntegrated %rive Dlectronics )

• de generatie mai noua de tipS$T$ 'Serial-$T$(

#

si

Ca)luri



$T$ S$T$ si SCS%

@nterfata $T$ ($? $ttachment) isi are origineain anii EF0 in epoca de aparitie

a +C-ul original fa'ricat decatre compania @1. $ceastainterfată a cunoscut de-alungul anilor diversestandardizari si im'unătătiridar a reusit sa pastreze sicompati'ilitatea cuechipamentele mai vechi.+ractic dacă dorim sa conectam un hard disk de cateva sute mega'aiti tipic pentruinceputul anilor EG0 pe ultima versiune a acestei interfete nu ar tre'ui sa intampinam

incompati'ilitati.@nterfata S$T$ si-a facut aparitia pe piata calculatoarelor personale incepand cuanul /008. +rimele echipamente S$?$ au 'eneficiat de o magistrala capa'ila sagestioneze ma&im 650 de maga'aiti pe secunda. $ceastă magistrala a fostim'unatita la o viteza de ma&im 800 12s cunoscuta su' denumirea de S$?$ /.Chiar daca magistrala pot fi transferati intr-o singura secunda peste 800 demega'aiti hard disk-urile o'isnuite nu pot sustine transferuri de date mai mari de600 de mega'aiti pe secunda.

?re'uie stiut ca interfata $?$ sau S$?$ nu este dedicata doar hard disk-urilor,aceasta interfata fiind folosita si de unitatile optice si alte echipamente destocare.

SCS% de la Small Computer S<stem @nterface, este o interfată folosită in special insistemele performante si scumpe precum serverele. $cesta interfată a fostalternativa profesională la interfata $?$. @n momentul de fata interfata S$?$



ofera facilităti care o vreme au apartiunut in e&clusivitate doar intetfetei SCS@.(de e&emplu posi'litatea de decuplare la cald (hot swap) a unui hard disk)

+re#ul per mega'ait si capacitatea de stocare

+rimele hard disk-uri ofereau un pre# permega'ait astronomic acesta co'orand p!nă lanivelul de vor'i de un pre# de 6 per mega'iat la "nceputul anilor EG0. $stăzi putem vor'i de preturisi de 0,00065 per mega'ait in cazul unui harddisk o'isnuit de 500I1 (500.000 de mega'aiti).

%e la "nceputul anilor EG0 şi p!nă astăzidimensiunile unui hard disc o'işnuit au rămasaceleaşi, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre

capacitatea de stocare. Capacitatea de stocare acrescut de la an la an, ajung!nd astăzi de zeci demii de ori mai mare fa#ă de cea a primelor harddisk-uri ce echipau calculatoarele la "nceputulanilor JG0.

KCapacitatea tipică de stocare are "n vedere valorile cele mai des

"nt!lnite "n dotarea calculatoarelor cu o vechime de 6-/ ani destinate

pu'licului larg.

+entru majoritatea utilizatorilorcapacitatea de stocare a unui hard diskpare imensă la momentul achizi#ionării,

dar inevita'il "ntr-un final devine insuficientă.

$cest fenomen se e&plică prin faptul că dimensiunele software-ului destinatcalculatorului personal nu 'at pasul pe loc. Sistemul de operare lansat de icrosoft "n 6GG5 L >indows G5, necesita mai pu#in 600 de mega'ai#i spa#iu de stocare pehard disk, "n timp ce mai noul >indows M+ necesită apro&imativ 6000 de mega'ai#ispa#iu pe hard disk iar >indows ;ista ltimate necesta apro&imativ 65I1 spatiu

li'er.

%e cat spatiu de stocare avem nevoieN

+entru o mai 'ună "ntelegere a calculatoarelor tre'uie să avem idee care este spațiulocupat de anumite programe sau tipuri de fișiere. Sunt utilizatori care din dorința

+erioada Capacitateade stocare tipicăK6GG0 600 - /00 16GG5 500 - 6000 1/000 60.000 L /0.000 1

/005 F0.000 L 690.000 1/00G /50.000 1 L 500.000 1



de a eli'era spațiul de stocare dezinstealază programe care ocupă un spațiu destocare cu totul nesemnificativ.

Denu*ire Tip "ro+ra*,iier Spa/iu de stocare

?otal Commander 9 anager fişiere2 0

=isier audio 8.80 minute +84 0

m@*C Chat5 0

>inamp 5.5 edia +la<er12 0

$cro'at *eader %ocumente +%=2 0

Oero 9 ltra Ddition Scriere C%2%;% 5 0

$do'e +hotoshop CS Irafică25 0

icrosoft >indows GF Sistem de operare3 0

nreal (6GGF) Poc 8%4 0

Dncarta /00/ Std. Dnciclopedie4 0

icrosoft Qffice /008 $plica#ii de 'irou 0

icrosoft >indows M++rofessional (/006)

Sistem de operare1 0 '1 (

+ainkiller (/00R) Poc 8%2 0

nreal ?ournament /00R Poc 8%45 0'45 (

Call of %ut< L >orld at >ar Poc 8%6 0 '(

$do'e aster Collection CSR Suita de aplicatii de editare

grafica si audio-video 24 0 '24(

Sursagoogle.com

+roiect realizat de;irlan $ndrei,student la $gronomie,specializarea$gricultura(@.%.),anul @

hard disk-ul(referat informatica)

Documents