harap alb continuă - nr.4 aprilie 2013 - jdoe

8/13/2019 Harap Alb Continu - Nr.4 Aprilie 2013 - JDoe

1/42

'-..' .. 4:,::."..ry\4,F;\iSIJ .j, laE irlJ JU;


2/42


3/42


4/42

NUMAIPECATI

NU PEGEABAMI SE ZICE SILUNGILAI...


5/42


6/42


7/42

PRTNIESA MARA, CEALALTA...

PACA OI PUTEASA LE 9EoSEBESTI SI SA-llrMI-O ARATI PE APEVARATAPR|NTE)A:.. ATUNCI Tt-o PAUSA PLECI CU EA/

, 9TEFAN, \TE-A PUS tA INCECAREROSU IMPARAT,.,/,1 i'.1";t.{ i./, )

t/rlr4-,1.(r\l/

:"h,g,


8/42

'.&A,ll'

PREALUMINATE\ir uesr sA puece \ir:j streuuz)

lA-o st PU-TEuuoe vCs cu EA ...eacA u-e Fosr vRE?NtcAsA vA auAaEAscA, ATuNct...PzATE sA racA cE vREAcu EA srApAntutvosTRu.

ff{E+ *ACI, NEaHIOEULEse ilrAupr-A EXAc;cuM AM pt-Ar.tutit


9/42

TREBUIE SA TE PUCI SAIEI APA VIE]

POFTIM? ...9E CE M-AS 9UCEt-PENTRU O SLUGA?/

CREZI CA NU STIU CA \-tPUTEAI SA PISPARI ORICANP?...AI iNcREgERE iN MINEJ

VEI AVEA NEVOIE9E APA VE MAI CURANP?ECAI CREZI.


10/42


11/42

,;,/

...'q&

infre timp, ptdcn descopcrd abscntcMcrci"

, .

Urr.l{

s-o scApAr'l PIN ocHr...UN9E O FI FUGIT?I


12/42


13/42


14/42


15/42

t9i oede oisul cu odlincu o prir*csd ctdturi, poctc urccqcum p tronul lui.0crde impin

O SSSA-MI PLACAssA-Mr Fr REGTNAiH rreceRg NoAPTEI

PrEl 9E-Alcl


16/42


17/42


18/42

, , "'lt'li,,.r.3,1t:g...\rtt-qt'il &' 0,,i

I{ .,''/

.lt-

,i iIrtfiilIIi1

1

16

uliisti&c{t


19/42


20/42

NEPOATE,CRUTA-I VIATAIIt


21/42


22/42

PE-A5TAM-A TRIMI9HAIGANU PUPA


23/42

'CEMISEir.rrAr'rpr-Art.fUNPE SUNT?J


24/42

t_Itrifltr Ii n:- -.., . _i:5 nr,i $F.'I N-;,,vr-A "'la

\*II

/,\\\/..\"'\r\


25/42

-.9i dc un ospdf ge n*tel iHceRcARruE TALEMERG 9INCOLO 9E ZIPURILEAcESTET cerAlt


26/42


27/42

TREZEgTE


28/42

ffiqFa.a...a .::. . ;cutia

de Paul Stoica

Hln Hoot, cunoscut publicului sub pseudonimul Roni Nodl, s-aniscut la 20 noiembrie 1912, a absolvit Academia de Arte Frumoasedin Bucure5ti in 1935, avindul ca profesor pe (amil Ressu, iar inperioada 1950-1956 a condus lnstitutul de Arti din Bucuregti.Grafician activ in anii bulversanfi ai instauririi comunismului, Roni NoEl aficut parte din falanga de artiyi dedicali propagandei noilor idei de luptaideologica, publicdnd ilustralii in majoritatea ziarelor 1i revistelor vremii, lucrdndafige cu tematici oficiali 5i expundnd desene 5i gravuri de culturalizare politici.A abordat cu dezinvolturi ilustratia de carte - romanul sadovenian < Niroari Potcoavi >

< Anna Karenina > de lolstoi,< Mizerabilii > de Victor Hugo - iar in sferailustra{iei pentru copii s-a apropiat de literaturaclasici (lon Creangi, Mihail Sadoveanu) sau cu subiectistoric (Dumitru Almag, Alexandru Mitru), dar, probabil,cartea sa cea mai zvelti estetic rimine u Doi feli cu stea infrunte > de loan Slavici, elaboratl in ultimii $i anide viati.in 1955 a primit Premiul de Stat $ Medalia de Argint la Expozitialnternalionali a [i(ii de la Leipzig.Volumul siu ilustrat "Harap Alb" a fost tipirit in 1962 deritre Editura Tineretului in colec[ia "Traista cu povegi"innu maipulin de 60.160 de exemplare.


29/42

Haiganu.Fluviul goaptelor- foileton -Marian COMAN

lV. Armata OrfanilorNedeliaMirosea a plicinte in toata casa. Plicinte cu br6nzd, aurii, risturnate pe un fundde lemn. in jurul mesei, copiii i5i strecurau degetele prin aburul parfumat.Ca oburul sunt;i vieyile oanenilor... 0ri co firele unor pAnze de poianjen.Nedelia ii indemni si min6nce, apoi merse in camera aliturati si ingrijeascade cei noi. in spatele ei, se porni o zarvi de nedescris, darfemeia nu intoarseprivirea.fu firele unor pdnze de poianjen. Un singur deget le poote frdnge, inso zeii i5ifobrico orme mortole ori i;i les covonre implpo,tlnlte din firele osteo.- $i calca peste ele fdri mila, g6ndi apoi cu voce tare in timp ce se apleci l6ngdpatul pe care erau intin;i fata ti b;iatul adu;i din padure.-louraz| ficu femeia din nou. Ce destin 1i-au pregitit Cei Mari? Unealta ciruiaegitu?Biiatul nu rispunse, Zicea incon;tient, cu pielea de pe fali 9i de pe m6iniinnegriti ;i crapata de frig. Apoi cuvintele Nedeliei se transformari in Soapterostite intr-una din limbile strivechi ;i piru ca o strilucire verde i se aprinde inochi. Femeia i;i plimba mlna peste degetele invinelite de frig ale biiatului, iarsangele reincepu si curgi prin venele lor.in soba de alituri, o creangi trosni sub apdsarea focului;i, probabil, firi si vadinimeni, o jerbi de sc6ntei stribitu cerul din sobi, insi doar Nedelia, fermecatide propriul desc6ntec, se 96ndea la asta ;i la cdt de mici e lumea pentru CeiMari.Q o sobo in care sufletele oomenilor sunt scintei. Puncte de lumino rupte dintr-ovopoie. insa eu nici macar 0fit0 nu sunt. Sunt doar... Sunt door o piotro dinperetele slbei, capabila so priveasco la spectocolul osta, so reflecte lumina 5icolduro, insa neputintiooso so oprinda ori so stingo focul.(ind Minunata Neris Cea Mare ii diruise viali ;i o invalase si ajute laplimidirea lumii, cind ii picurase in s6nge apa vie ;i-i ardtase cum si chemenorii, c6nd ii luminase misterioasele cii ale Cuvintelor Albe, cand o cilduziseprin f6ntdna timpului p6ni in cele mai intunecate veacuri de unde si aduci pebuze picituri de api neinceputa ori pulberi de esenle rare, cdnd o pedepsise sdlucreze seculi de-a rdndul firi incetare ori cind o dezlegase de porunci ;i-ilisase de muncd doar in a 5aptea zi, in toati vremea aceea ;i cu atat mai pulindupa ce dispiruse firi urmi, Minunata Neris (ea Mare nu-i vorbise despre cAtde dureroasd e taina nemuririi 5i nici nu-i spusese care-i leacul pentru dorul deoamenii ce-1i trec prin suflet inainte de a se stinge. Dorul de scinteile din burtaunei sobe in care mii de fldciri flim6nde i;i agita limbile incandescente iat;i iar, 5i iar.Pielea de pe mdinile biiatului era acum firi pata, iar Nedelia i;i repetadesc6ntecele mangiind ranile fetei de lingi el. Fata tresiri un pic, semn cisufletul ei se agdlase de un vis gi revenea la suprafala, in timp ce, in camera dealSturi, imbuibali cu plidnte, copiii i;i continuau un joc cu cavaleri ;i prinleseintrerupt inainte de masi.Zourazi deschise ochii.


30/42

DekibalosCumva ii pirea rdu cd-l spAnzurase pe puiul de pitic. insi nu rezistase furiei.Nu rezistase qi gata. Simlise cum se rupe ceva in el cind vizuse puglamauaie;ind singurd din pidure. Nici micar nu venise direct la el.Voise si se asigure cd nu va fi pedepsitd ;i se lSsase alergati printre copacipina ce Dekibalos ii figiduise ci va fi induritor, iar asta insemnase timppierdut ;i un bun rigaz pentru cele doui gaini si se faci nevizute inpidure. Dar, cu toate acestea, iti linuse cuvlntul ;i fusese induritor.Nu o jupuise de piele pe lighioana pitica, nu o ciopdrlise ;i nu o aruncasec6inilor. Nu-i tiiase niciun fir de pir. 0 at6rnase insi de creanga unui copac;i o lasase jertfi codrului. Astizi, avea si se intoani ;i-i urlase pddurii ci arface bine sa-i dea drept risplati ceea ce era al siu: copilul de vrajitor ;ipuicula cu care acesta evadase. Apoi, in vreme ce noaptea inchidea lumeain pumnul siu iar lupii igi ;uierau in cascadi urletele, Dekibalos pornisecdtre casi.Acum insd era pregdtit sd-gi recupereze proprietatea. Vii sau moarte,giinile sale aveau si fie readuse in ogradi. Biuse o carafi cu vin inainte deculcare ;i dimineala il gasise cu o durere de cap ingrozitoare, iar faptul cipuiul de pitic ii lipsea avea darul si-l nelinigteasci. Dekibalos urli citevaordine, iar copiii-caporal deschiserd rastelurile. Animalele stapinului furascoase din grajd ;i inarmate cu ghioage;i lepu;e.- Astizi nu m6ncim nimic pina nu gisim;i nu aducem giinile inapoi,horcii Dekibalos muScind dintr-o bucati de carne. S-a inleles?ii vreau pe iia doi aici Pe puiul de vrijitor il vreau viu daci se poate.Giina nu mi intereseaziVie sau moarti, intreagi sau ficuti buciJi, mi-e totuna. Daci vi trece pringind sa fugi i, o sa va prind ti 0 $ ageptali primivara spinzurali in becil6ngi ceilalli.Cdnd, in mar;, pirisiri fortul, vremea se inmuiase, iar lumina soarelui,reflectati in albul zipezii ori sclipind din 1urlurii sau din picaturile ag5latede crengile copacilor ii zgiria ochii, fic6ndu-l sa-;i in; pleoapele lasate tisp16ncenele incruntate.La prima vedere, Armata 0rfanilor pirea un bilci. C6teva zeci de copii -majoritatea nu impliniseri douisprezece primiveri - prost imbrecati tislabili de foame. Fuseserd insi ;i vremuri mai bune.0astea numirase ;i o mie de orfani ;i, cu ea, Dekibalos pradase sate intregivreme indelungata. De frici, de foame ori din convingere 5i loialitate, copiiilui Dekibalos erau in stare si infiptuiasci grozivii de neimaginat.Erau rapizi, agili ;i taculi ca nige pisici. 5e strecurau pe sub garduri ori prinspirturi, escaladau cu vioiciune orice zid ;i-;i infigeau lepu;ele in p6nteceleori in picioarele inamicilor cu o dexteritate de care nu i-ai fi binuit.Luate prin surprindere, victimele lui Dekibalos nu Stiau de ce si se aperemai int6i: de ciinii sai gra;i;i fioro;i ori de copiii sai infometali 5i inarmali.Fire$e, Dekibalos nu era at6t de prost incit si atace sate aflate subproteclia vreunui lord oricit de mirunt ar fi fost acesta, fiindci Armata0rfanilor nu ar fi facut fali unei confrunt;ri cu 0 oaste adevdrati.Pe de alti parte, el insugi se bucura de avantajele de a fi in graliile lui MdnaScurti, vicarul din Giradrigas, pe rare-l indestula cu aur;i pietre prelioase,bogilii cu care, la 16ndul siu, prelatul cumpirase voinla unui nobilimportant din Xantipor asigurindu-se astfel cd va conduce Templul dupimoartea inaltului Preot din Giradrigas. Pe Dekibalos il amuza 96ndul ca unmare nobil din capitali i;iimpodobe;te miinile cu inelele smulse de orfaniisii de pe degetele unui cadavru.

28

(el mai adesea, Dekibalos;i soldalii-copii pdndeau diligenlele ce plecau dela Karsa citre Upa-Diza ori chiar pe la nasul lor citre oralele din Axios.Trdsurile erau de fiecare dati incircate cu pietre prelioase extrase de0amenii Mirunli din pantecul muntelui, iar Dekibalos fie cidea la invoialacu unul dintre soldalii ce insoleau transportul promilandu-i indurare ;i oparte din incircituri dacd-gi otrive;te camarazii, fie dadeau nivali ;i iiucideau pe toli chiar daci, in felul ista, inregistra ;i el pierderi serioase.in lupta, orfanii sii nu se temeau de nimic sau - Dekibalos nu i;i putea daseama cu exactitate - frica de el depaSea frica de moarte. Era insa limpedeci indurarea promisi de Dekibalos nu insemna ci soldatul mituit va scipacu viald. Fiindca mai era un lucru important intre legile nescrise ale luiDekibalos: Armata 0rfanilor nu lisa in urmd niciun supravietuitor.Cu excepJia copiilor, pe care-i inregimenta in trup5, niciun om nu rimineain viali dupi raidurile sale.Vremurile bune se duseseri insa. Din mia de orfani, Dekibalos mai aveadoar cdteva zeci de animale. (eilal1i, spdnzurali in marile beciuri de subfort, se aflau sub vrijile sp6nului care-5i agepta, in primivari, plata.Marile raiduri incetaseri, iar Dekibalos era nevoit si se mullumeasci cumicitalMrii, cu dobdnda din baniiimprumutalicu camiti nefericililor dinora; cazuli in patima rimi;agurilor ;i cu mdncarea donati de la templupentru fortul lui Dekibalos despre care inaltul Preot din Giradrigas credea cieste un umil adipost pentru copii. insa Dekibalos nu dispera.i chiar daci inlelegerea pe care o ficuse in toamni cu morticiunea saseitenu-;i aritase inci roadele, el gia ce in curind va fi din nou in fruntea uneimari ogiri. 0 o;tire ce nu va putea fi invinsi. 0 armati cum inci nu vizusenimeni. i nu mai era mult pini atunci. Razele soarelui ii spuneau ci seapropia vremea dezghelului.ii mai trebuia doar un pui de vrijitor.Haiganu...Lumeo-i sparta;i, printr-o gouro, noi ne scurgem din e0......Nitiun urs nu-qi uuto perechea printre ievuile......Hei Asculto de totol tou ...Fdcuse un foc;i ingrijise de migarul siu intreaga noapte.0 haita de lupi iidaduse tdrcoale ;i, pentru a se apira, Haiganu fu nevoit si-gi descitu;ezede cdteva ori Furia oarbi. Focul, raza din ochi 9i toiagul il aparaseri de lupi,insi nu-i goniseri ql vocile din cap. Jinuse l6ngi el micul trup gisitsp6nzurat in copac giind ci nu-i chip sa-l ingropi suficient de addnc inpam6ntul inghelat ti, in timp ce se lupta cu lupii, Haiganu triise de cdtevaori cu impresia ci micul cadavru ii vorbe;te.E doarfluviul;oopfelor, i9i repetl intruna ti toate vocile lumii continuari sicadi in el ca o cascadi firi inceput;i firi sfirgit. Toate, mai pulin cea pecare el o riuta. Vocea lui Zourazi dispiruse, iar eforturile lui Haiganu de a ogisi ii cereau sa pi;easca cu totul in lumea fluviului gi si-gi piardi dinvedere migarul ori micul cadavru, care ar fi putut atrage in continuarehaita de care se apirase intreaga noapte. lar Haiganu nu putea face asta.Nu acum, c6nd simlea pericolul mai aproape ca oricdnd. Vedea cummoartea di t6rcoale locului 5i, daci ar fi putut privi lucrurile asemenituturor oamenilor, Haiganu arfi zirit cum mogdldeala infaturati in mantiaro;ie prinde a se mi;ca. lar daci Haiganu i-ar fi vizut chipul, ar fi inleles.MiculTitila se intorsese din morfi.- Mi-e fomicd ficu creatura ;i-;i dezveli intr-un rinjeto pereche de colli ascu i i.

Va urmain numdrul 5


31/42

HAC4,l

aqz *te U sit,g+tr "*;,;;*so_ , @


32/42


33/42

NEPUTINICIO9I,- PFAHI,


34/42

\ UN9E ESTI, -6EEELEIZI9?.UN9E TI-S TUNETELESI FUL6ERELE?JCUM iI SAPE UNUI FIUAL Lur deeeuetzts sAVTERMUTE pglX fip{1fiztI

ro1

i,ii

LK


35/42

7Al[|r ffil jii$#-ffi'p*tMillx,vALo4ttUn volum care se apropie destatutul de cafte-cult. Ceva intrefantastic gi horror, care ,ti seinsinueazd in crerer gite bAntuie.Mihai lovinel - GindulTestamentul de ciocolatd este otu lbu rdtoa re I u cra re fa ntasticd.Mircea Opr'r 5 - Cronici de familie

Marian Coman construiegte ona ralt u ne haluct n ant1.Adriana Gionea - Town Portal

lmagineazS-1i o carte.O carte mare de ciocolatS.O carte ale cSrei pagini cu mirosde migdale, de cacao 9i unt de arahidefreamitd c6nd sunt atinse.O carte vie, suspendatd la granila dintre realitate 9ifantastic, dintre via 5 gi moarte, dintre dragoste 9i urd.O carte ca o poartd miraculoasi intre aici 9i dincolo. Poli sEmugti din paginile ei 9i si c5ldtoregti in alti lume.

ADOUAEDT|E

cumpiri -l*=t;::sr*::t* ri* *i*+*fati: de laamazon.com

lmagineaz6-1i o femeie.Nu, nu o femeie. lmagineazS-licea mai frumoasi femeie din lume.

O femeie at6t de frumoasS inc61 dac5 ar putea,Dumnezeu insugi gi-ar vinde sufletul pentru o noapte

alSturi de ea. Doar c5, ce necaz, ce mare necaz, femeiaeste indrigostitS. De diavol.

lmagineazS-li o feti 5.O pugtoaici albS intr-o gatri de ligani. O feti 5 frumoasd cu o carte de ciocolatS, grdbitd s5-gi indeplineascd destinul.


36/42

AI SA SnI YIIT)RUL .Isr rREcuruL'sl N-Ar sA pol' FAcE NMrc ce sA '

TE oPrHNEgrr, i1 vet AcoPERtCAPUL, 9AR NlCl ATUNCI N-OsA ircereze cHrNUL.


37/42


38/42


39/42


40/42

PAGI]IA FA]I I IOR HARAP AIB CO]ITI]IUAincepdnd cu acest numir avem o rubrici noui;Pagina Fanilor Harap Alb continui.Vom publica aici rispunsuri la citeva dintreintrebirile voastre. Foarte mul i ne-a i scris tine-aJi intrebat diverse lucruri. A venit timpulsa va rdspundem. Si purcedem deci...

Buni ziua, mi intrebam daci s-ar puteasi faceli cope4ile revistei cartonate genRahan, pentru coleclionari ar fi un mareavantaj, rezisti mai bine in timp ?

Petre-Akxandru $tefanftefan, sunt cdteva considerente pentru care nuputem face coperlile cartonate:toperlile cartonate necesiti (altfel se vedeurit) un cotor. Cotorul inseamn; ci paginilesunt lipite nu capsate. Pentru asta insi estenevoie de minim 5mm grosime. (ele 40 depagini ale noastre nu insumeazi nici jumitatedin necesar.Pe l6ngi asta, coperlile cartonate ar crettecosturile in mai multe direclii: ar fi mult maigrele (se platege manipulare la distribuitori) -greutatea aproape cd s-ar dubla.Lucru nepldcut 5i la stocare pentru ci ar ocupamult mai mult spaliu. Ca si nu mai vorbim decosturile pentru carton. Toate aceste costuris-ar regdsi in prelul final al revistei 5i n-ar mai fia;a de accesibili.lntenliondm insi ca la un moment dat siscoatem editii legate - care si cuprindi maimulte numere intr-unul singur. Acelea vor aveacoperli cartonate gi vor fi dedicate strictcolec ionarilor.

Buna ziua, De ce nu se vind tricouri,autocolante gi postere la "liber"?Cusimpatig

Cristion hzocu(ristian, planuim o serie de tricouri;i stickere timulte altele (secret deocamdati) pentrumagazinul nostru. Timpul insi e cel care nelipse5te cel maitare. Ne mi;cim mai greu... darne miyim. Cu16ndUnde introduc codul din cupon?

Mullidintrevoiin pagina noastri de facebook, exista un tabdedicat, unde gisili aplicatia pentru coduri. Senumege"(odul din cupon"

38

De cind o si apari revista in fiecare luni?Mul;i dintre voi

Nimic nu ne-ar face o plicere mai mare. Dinp;cate, pentru viitorul apropiat revista HarapAlb continui va ... continua si apari la fiecaredoui luni. insa foarte cur6nd, editura HACIBDva scoate un al doilea titlu. (ele doud reviste vorfi publicate o data la fiecare doui luni, darfiecare in alta luni. Astfel, sperim ci ne veliierta pentru apariliile mai rare. Deindati cevom avea o echipd mai mare, vom putea si lepublicim pe ambele lunar.

Salutiri 0are numerele I ;i2le maigisesc la chiogcuri?Rozuon Mari;

Rizvan, in magazine (cu exceplia anumitorlibririi) nu vei gisi niciodata mai mult de unnumir din Harap Alb continui. Motivul estesimplu: companiile de distribulie nu livreazdnumirul 3 pini c6nd nu retrag de pe pia15numirul 2 ti tot ata... Singurul loc in care poligasi (inca) coleclia completa este in magazinulnostru online. Arunc5 o privire in pagina dealituri.

Daci ali reugi si faceli ceva parteneriate,un joc pe calculator (Action sau RPG) ar fibine pfimit, mai ales ci nu sunt jocuri peP( inspirate din basme romine;ti .

Morian PopMarian, am fi tare fericili $ putem face un jocpe calculator sau un film de animalie, cum aumai sugerat alli fani. Problema este cdasemenea lucruri costi foarte foarte mult.Un joc pe calculator costd citeva sute de mii deeuro;i poate ajunge la un milion sau mai mult.Un serial de animalie este;i mai scump.[um incl mai a;teptim mogtenirea de la"unchiul din America" o si mai dureze cevapdni c6nd ne vom putea apuca de unii singuride un asemenea proiect. insi putem sa- idezviluim faptul cI , da, avem idei in direcliaasta ;i chiar cdteva disculii cu trei companii caredezvolti jocuri. Mai mult nu spunemAm desenat 9i eu un petsonaj din revistaHAC Daci vi-l trimit, il publicali?

Mirel DumitrescuMirel, in fiecare luni primim la redaclie omul,time de desene, unele pe e-mail, altele prinpogd - s-a intamplat chiar ca o domnfoari sivini la noi la stand la Comic Con ;i si ne aduciun tablou cu Harap Alb pictat in ulei. Ne plactoate ;i apreciem foarte mult dedicalia voastrd.Noi publicam absolut toate desenele voastre insec.tiunea de fan-art din siteul nostru. Pe celemai reqite le publicam in revisti. Deci, da,trimite-ne desenul tiu. Daca e foarte bun, il veivedea in pagina asta intr-unul dintre numeleviitoare.

Cum v-a venit ideea si punefi in revistidesene vechi cu Harap Alb?

Alina Panciu

Alina, la un moment dat, ni s-a atras atenlia cin-am fi tocmai originali ;i ci au fost alliiinaintea noastri. Suntem perfect de acord. Aufost mulli inaintea noastrd ;i au tot respectulnostru. Desenele din rubrica "L-au maidesenat pe Harap Alb" sunt felul nostru de aaduce omagiu unor oameni talentali.

Daca aveli o intrebare, vi agteptim mesajelepe adresa contact6lhatapalbcontinua.roDaci vreli si vi vede i intrebarile tiparite inaceasti paginS, asigurali-vi cd includeli inmesajul vostru un rind care si spun5: "Suntde acord si-mitiparili mesajul ;i numele'i


41/42

LUNI - VINERI 0B:00

POgfEBEAI ?AfiflJEIT f'LE F'fuBIIE

ABOIIATIIEIITE' Bfittrgnt - uEttE-n fE Of,rc5 IgfrEm-B Ut 6 IIItEffi-25 rEt t2 flUrtEE-50 Et


42/42

harap alb continuă - nr.4 aprilie 2013 - jdoe

Documents