'-L.{,L XX-LEA...

;ie gi o viziune proprii actulL

ndu-gi locul altundeva decit:isroric, Creangd i se sustragepunct de vedere, Amintiri.

: eemueazil copillria autorulu-hlimpllri verosimile, o lurn;

ibil5. evocat[ de afectivitate:.

'le la acest grad de identificar:ul spectacol ce poart[ pecete{

'Soacra cu trei nuroi, Capr:; lon Roatd, Ion Roatd Si Vot;;q \echifor Colcariul), basm:; Homp-Alb, Ivan Turbincd erc.ln proiectarea lumii llr6ne,srr anecdotic[ asupra trecutulul.3 ;i caracterologic[,lreangl are voluptatea epiculuprur care se restituie povestiLioriu gi de a fi generad nu di:;r de a stabili un raport uma:\-ranu; in acelagi sens, Filimoii :ruampl5ri mai mult sau maDafiea cea mai imporLant[, c"

:eacliilor lor sufletegti, repro

:. autenticd, iar spontaneitate.aientalia spectacularului, astfe,an:nii. in ansamblul ei, este. descriere gi dialog, n6scuti? :errului o vibralie puternici

: ni.sura in care gi acesta seiuflerul eroilor stri. Naraliunee:rului. care st0rnegte hazul g-,.: actorul gi cu oratorul, apo:,r.; literaturii romAne de lc

:iar pentru intelectuali qi cul:;t:. lsroria literaturii romAntrl,-.rul romdn, dar gi pentru

REALISMUL 135:::egul spatiu balcanic, Ion Creang[ gtie si genereze, prin opera sa, o bunl dispozilie".:ragioasd, alimentat[ de un umor definitoriu pentru intreaga sa operI, indiferent:. specia literar[ in care se incadreazl fiecare lucrare.

i:smul cult, Povestea lui Harap-Alb -

in labirintul inilierii: Estetica basmului, G. Ctrlinescu vorbe$te despre a ,,gerrezd special[" a speciei,i-e este ,,departe de a fi o manifestare a primitivismului", ci se afirmE, chiar gi in:---'locul modernit[1ii, ca ,,un gen vast, dep[gind cu mult romanul, fiind mitologie,:-:a, gtiin1tr, observafie, moral[ etc. Caracteristica lui este cd eroii nu sunt numai.:reni, ci gi anumite fiin1e himerice, animale...". Oferind un,,tablou al viegii",'::e basm trebuie receptat la cel putrin doui niveluri: ,,unul prozaic, al vie[ii",--:rinzAnd teme generoase, precum na$terea, clltrtoria, clsltoria, ipostazele.rinine, mama, originea bogdtiei etc., $i unul ,,hieroglific sau simbolic, mai,:rpede, poematic", care ,,se impune con$tiintei prin sugestie" (G. Cllinescu,L:etica basmului).

Geneza basmului Povestea lui Harap-Alb este legatl de realizarea, in epoci, a:r--:nelor culegeri de basme populare, prin activitatea lui Vasile Alecsandri gi, mai-i--ziu, a lui Ioan Slavici gi Petre Ispirescu. Textul a fost publicat in revista Convorbiri"::rare, in 1877 , ca un prim model de basm cult pentru ceilalli scriitori ai timpului.

Dincolo de eterna lupt[ dintre Bine gi Rlu, observlm ctr tema tratat[ de autor este-: morald, referitoare la condilia eroului, care, inainte de a fi implrat, trebuie sd

-r-roascl gi statutul de slug[, tocmai pentru a invdla s[-qi inleleagi supugii si s[-sircrcite responsabil puterea,

Textul este construit prin montajul mai multor motive populare, chiar dac[ multe-re ele cunosc interpret5ri gi nuanllri diferite de modelul folcloric : impdratul ftr[*-:nagi, superioritatea mezinului, cifra trei, probele, cllEtoria, drumul cu obstacole,:cercarea puterii, impostorul, viclegugul, uzurparea identit[[ii, petirea, tovarlgii-rota!i, animalele recunoscltoare, apa vie gi apa moart[, nunta, ajutorul dat der'. initate etc.

Subiectul respectl articulaliile cunoscute ale basmului popular chiar dacd actiunea:::e rDsi complexd gi implici un numlr relativ mare de personaje. Expozitriunea o.-rstituie hodrerea tatllui eroului de a-Si supune cei trei fii la o probd a curajului,:Ertru a vedea care este vrednic sd-i urmeze la tron fratelui sdu, imp[ratul Verde.i:gurul care trece aceastl probI, ajutat fiind qi de Sfdnta Duminic[, este mezinul.:- pleaci de acasl promildnd sI nu uite de sfatul plrintesc de a se feri in drumul s5u;e .,omul spdn" qi de ,,omul rog", Inffiga const[ in incdlcarea, din naivitate, a acestui3r, ceea ce are drept consecinll schimbarea identit[1ii gi a statutului eroului. El:evine sluga SpAnului gi primegte numele Harap-Alb.

Desfdsurarea acliunii cuprinde incerc[rile la care a fost supus crdiqorul, ca:edeaps[ moralE pentru ignorarea inv[!trturii pdrintegti. Ajuns la curtea lui Verde---np[rat, Harap-Alb va fi trimis de Spdn str aductr s6l[1ile din Grldina Ursului,

136 cURENTE cULTURALEILTTERARE iN spcoLul AL xIX-LEA.

pielea cu pietre nestemate a cerbului gi pe fata implratului Rog. Ultima incercare estegi cea mai dificil[, eroul fiind nevoit s5 parcurg[ un alt drum, la fel de primejdios caprimul. Acum ii va intAlni, pe rAnd, pe cei cinci tovardgi care il vor ajuta irindeplinirea misiunii sale: Geril5, F15mAnzi15, Setil5, Ochild, PIs[ri-Ldli-LungilS$tie sI cdgtige, de asemenea, recunogtinla reginei albinelor gi a reginei furnicilorcare ii vor veni qi ele in ajutor cAnd le va chema. La curtea imp[ratului Rog sur,supugi la nenumdrate incercdri. Cu intenlia de a nu le da fata gi de a-i pedepsi pentrlindrdzneala lor, acesta ii pune sI doarml in casa de aramd inrogit[ in foc, s5 aleag:macul de nisip, sd bea gi sI mdnAnce in cantitlti foarte mari, sI o glseasc6 pe farimpdratului gi si o ghiceascd dintre doud fete identice. Biruind toate incerclrile I.care sunt supugi, o primesc pe fatd gi pornesc impreund cltre curtea lui Verde-impdra:

Punctul culminant al naraliunii este reprezentat de demascarea SpAnului de cltr.fat5, care avea puteri magice. Drept rdzbunare, SpAnul ii taie capul lui Harap-Albinsl acesta va fi inviat de cltre fat5, cu ajutorul celor trei smicele, al apei vii gi :.apei moarte. SpAnul moare, prlbuqindu-se din inaltul cerului, unde fusese dus c.calul lui Harap-Alb, iar eroul se clsltoregte cu fata impdratului qi mogteneg:,implrdlia unchiului sdu, secven(d ce rcprezifid, $i deznoddmAntul basmului.

Simbolul central al basmului r6mAne, evident, drumul, metaforf, a descoperir.realitltii, a semenilor, a vielii gi, nu in ultimul rAnd, a sinelui. incdlcdnd sfar-pdrintesc Ai refuzdnd, astfel, experienta celor mai vArstnici, eroul va fi pus el insu,in situalia de a dobAndi o asemenea experienlS, parcurgdnd traseul simbolic de -savoir (a Sti) la faire (a face).

Personajul qtie sd deplqeascd toate obstacolele ce-i apar in cale, congtientizeat--gregeala qi igi asuml toate consecinlele, incdt cdl5toria spre tronul unchiului sdu, :,p5rea la inceput un datum, o rdsplatl ob[inut5 fdrd niciun merit decdt cel .apartenentrei la un neam imp5rdtesc, devine o lupt5 permanentd in care eroul .,testeazd inteligenga, curajul, r5bdarea, generozitatea, onoarea etc. Este o leclie ;,viald care-l transformd pozitiv, astfel incat suita experienlelor prin care trece ::incheie in mod semnificativ cu moartea qi invierea lui, sugerAndu-se astfel incheier:"unei etape qi inceperea alteia. Creangd regAndegte condilia eroic5, in sensul cd ri*nu mai este infrAnt prin luptl direct5, ci printr-o multiplicare a binelui. Harap-A 'nu slvArgegte nimic spectaculos, el nu prezintl insugirile supranaturale specif;-,unui Fdt-Frumos tipic, este ins[ onest, prietenos, iert5tor, loial, nu se lasd ingelat :,aparente qi are incredere in oameni. ReprezintS, intr-un cuvAnt, omul ideal ale ca-.-calit5tri sunt pretuite de popor. El rdmAne la limita umanului, iar faptele care depdqeisfera realului sunt sIver$ite de ,,adjuvan(ii" sdi, inzestratri cu trlslturi supranatura-:

Harap-Alb este o sintezl de calit5li (generozitate, inteligentrS, compasiune pen--,cei din jur, toleran(5, onoare, prietenie, milostenie etc.) $i defecte (naivitate, fri.:la inceput lipsd de incredere in sine), ftrI a ilustra vreo tipologie standard.constructie umand realistf,, a c[rei evolulie nu poate fi anticipatd. El ,,sdvdrge$te -act de initriere in vederea formlrii lui pentru viatr5. E o iniliere intr-o lume in c.-lucrurile pot fi $i altfel decdt a$a cum par la prima vedere, in care primejdiile a;-

-: unde nu te a$rec;tentru a putea \.e;:arboi, Dictrionar c

Modalit5lile de r.::le indirecte, de ,ir-.rator ca fiind

..1,":

" iiab de inger, rna:;lean" gi ,,pui de ,.nrocedeul autoca:

:'irintesc : ,,Aqa-i ci.;oul este conturai.::-orile gi trdsirur:ir

:,:etica basmului ,.":acterizarea indi:r.:t:sonajului cu ce:-.

Un rol esengial --

-:zurrld cel mai bin;slrucfure oximor-:

: ilecticii, evoluqia r.;::: implicE experi;r;-:mul termen, ha._;.r-al doilea, alb. e>:,::angd individualiz.'r'::Ane un nume g3:.

Extrem de mod;r-,.:ap-Alb, proieclit.r i ingroqa comic r=.

:isim la Mihail 8,,.;:ieagi principii :

.

;-:escului, distrug s;_:contestabild a ic;.

:,ului in vederea u:.| :,.1 Mediu Si in Re,"._In realizarea figu;,.

,": aspect moral. C:,r::mbarea identiri:",

,r-L:i'drul la iveall. d;,*:i a le privi pe c

-

;r,-lais, Creangl ..:.

"- ii dezghioace gi s:r[Ei.{1213 lui fiziono=.

)S. U1tima incercare ;:.. la fel de primejdio:

-

.gi care il vor ajuta ::I5. P5strri-L5gi-Lung__5i a reginei furnici.

:a Impdratului Rog s_:5i de a-i pedepsi pen:-

nrogitd in foc, sd ale.ii. sd o gdseasci pe f:-rind toate incercirile

-

'rnea lui Verde-impa::carea Sp6nului de ca::ie capul lui Harap-d:micele, al apei vii g; .:.,ri. unde fusese dus -,,'ararului gi mogtene.,rnrill basmului.:nemford a descopen:.inelui. incdlcdnd sfa:-,::oul va fi pus el ins'_

:raseul simbolic de .-

i ;ale, con$tientizea:',:nu[ unchiului siu, ,,.:r merit decAt cel .:nr5 in care eroul :,: erc. Este o lectrie c,rr prin Care trece ki.r-se astfel incheiera.:d. in sensul cI ri-a binelui. Harap-A.::ranarurale specifi;,ru se lasd ingelat c=omul ideal ale c5r-zptele care depd5es::.iruri supranafuralr

:ompasiune pentr_:ie (naivitate, fricauiogie standard, .-. El ,,sivArgegte u::rr-o lume in car.:e primejdiile apr

REALISMUL 13',1

,* -:rde nu te a$tepli gi egti prins in capcane. Ochiul minlii trebuie str fie ve$nic treaz

':irn B putea vedea gi reversul aparenlelor, asemenea lui Ochild." (Constanlai*:roi, Diclionar de personaje literare)

\lodalit[lile de caracterizare a personajului sunt multiple, de la cele directe la: : indirecte, de la cele clasice la cele moderne. Este portretizat moral de c[treirr*:ror c3 fiind ,,boboc in felul slu la trebi de aieste", de Sf6nta Duminicd drept.: de inger, mai fricos decAt o femeie", iar SpAnul il numegte ,,fecior de om

-.:an" gi ,pui de viper[", dup[ ce reu$e$te si-l supuni prin viclegug. Este prezent-:ocedeul autocaracterizdrii, in secventa in care eroul regretl neascultarea sfatului

'i-:rtesc : ,,A$a-i c6, dacd n-am tinut samd de vorbele Iui, am ajuns slugd la d0rloagf,".:::ul este conturat, de asemenea, in antitezd cu SpAnul, antagonistul, prin intenliile,.-rile gi trSslturile lor. DacI fiul de crai este ,,omul de soi bun" (G. Cdlinescu,-':tica basmului), SpAnul este antieroul, pus in slujba rlului. Predominl totugi.::cterizarea indirect[, desprinsl din reacliile, faptele, vorbele, atitudinile gi relatriile

-:-onajului cu ceilalgi actanti ai universului epic.Un rol esential in caracterizare il are numele primit de erou, Harap-Alb, care

'::rni cel mai bine aceast[ dubl[ faptl a fiin1ei umane, a realitdlii in genere, AvAnd"ructurd oximoronicd

(harap : rob [igan * alb), el simbolizeaz[, in spiritul:riecticii, evolulia personajului de la statutul de slug[ la acela de st5pAn, traiectorie-.:: implic[ experienle diverse (bine Si rlu, adevlr gi minciunl, via$ qi moarte etc.).r*-mul termen, harap, conoteaze aparenta umild, inferioar[ a personajului, iar cel-:-ai doilea, alb, esenla superioar[, nobild a acestuia. Folosind acest antroponim,-::ang5 individualizeazl un tip uman, dem$andu-se de basmul popular, in care eroul-::rAne un nume generic

- F5t-Frumos.

Extrem de modern este Ion Creangd in construirea celor cinci prieteni ai luij-.rap-Alb, proieclie a viziunii folclorice in dimensiunile grotescului, atdt din dorinta:s a ingroqa comic realitatea, cdt gi din aceea de a oferi o leclie de moral5. Explicatia

_:isim la Mihail Bahtin, care comenteaz[ personajele lui Rabelais, construite dupe.;eleagi principii: ,,Principiul rAsului gi viziunea carnavalesc[, aflate la temelia;otescului, distrug seriozitatea mdrginiti gi orice pretentii de valoare extratemporalf,- incontestabill a ideii de necesitate, ele elibereaz[ congtiinla, gAndirea gi imaginagia.rului in vederea unor noi posibilitdli" (Frangois Rabelais Si cultura populard tn:.ul Mediu gi in Renastere).

in realizarea figurilor monstruoase, hidoase din punct de vedere fuic, dar desivArgite,r:b aspect moral, Creang[ porne$te de la ,,motilul lumii pe dos", prezent gi in:.:himbarea identit5lii eroului. Este o ordine inversatl tocmai din dorinla de a iegi.rJev5rul la iveali, de a se constitui o ierarhie fireasctr a lucrurilor: ,,Toate lucrurile::td a le privi pe dos ca sE le vezi drept" (Baltasar Gracian, Criticonul). Ca gi?.abelais, Creangl ,,rdstoarn[ susul qi josul, amestec[ intentionat planurile ierarhice-a str dezghioace gi sd scoate la iveal5 miezul realitSlii concrete a obiectului, sA arateidevlrata lui fizionomie material-corporald, existenla lui real[ gi autentic[, ascunsd

;1r

ffi

ri1,i

turii,

138 CURENTE CULTURALE/LITERARE iN SPCOIUT AL XIX-LEA,..

dincolo de toate canoanele gi aprecierile ierarhice" (Mihail Bahtin, Frangois Rabelaisgi cultura populard tn Evul Mediu $i tn Rena$tere).

Caracterul de basm cult gi originalitatea operei sunt asigurate de o suit[ deindicatori narativi, structurali gi de limbaj artistic, semne distincte ale artei lui IonCreangtr. Astfel, degi pleac[ de la un model folcloric, Creang[ se indeptrrteazifundamental de acesta, in primul r6nd printr-o reorganizare a limbajului, dar gi prinmodificlrile fdcute la nivelul compoziliei, al personajelor gi chiar al semnificatiilor

Este cunoscut faptul c[ basmul popular este fundamental epic, bazat pe fapteconsemnate lapidar: ,,Omul de la trar[ respinge epicul gol, fErI minulii de observatiegi e doritor de fabulos" (G. Cllinescu, Estetica basmului). ComparAndu-l cu al;autori de basme (Slavici, Delavrancea) care prelucreaz[ naraliuni populare, ,,l6sAncs[ se scurgi toat[ seva", Nicolae Manolescu observl: ,,Creangtr e altceva, nic.narator [aran, nici folclorist, culeg[tor, prelucrtrtor, basmele lui nu sunt rescrise.impodobite, alterate in structura lor (ca ale lui Slavici). F[r[ a iegi din schemel;basmului popular, frrd a inventa nimic esential, Creangd retr5ie$te cu ingenuitarintdmpltrrile povestite. Geniul humulegteanului este aceasttr capacitate extraordinari.de a-gi lua in serios eroii (fabulogi sau nu, oameni sau animale), de a retrli aventurilede a pune cu voluptate in fiecare propriile aspiralii nerostite, sl5biciuni, vici:tulburdri gi uimiri, adicd de a crea vial[" (Lecturi infidele).

Creangd insistl mult pe stlrile sufletegti ale eroilor, urmlregte efectele pe car:faptele Ie au asupra lor, nu se mulgumegte doar sI le consemne, scriind, astfe.involuntare pagini de psihologie literar[ empiricd, a$a cum se intdmplE in car*craiului, care constatl lipsa de blrbitie a fiilor qi suferl, lamentdndu-se : ,,Din tr:feciori cdli are tata, niciunul s[ nu fie bun de nimica ? ! ". Putem face, astfe.constatarea cd arta povestirii la Creangl nu este dominatl de acliune, ci de observar*particularuiui, a detaliului de via1d. intdlnim la Creangl gi tendinla spre dramatizr.a acliunii prin dialog, personajele nefiind catactefizate exterior, ci in evolugie su:ochii nogtri, infruntAndu-se direct in secvenle cu puternice accente scenice gi dramatic.cum este episodul petrecut la cu(ea imperatului Rog, cAnd sunt pugi s[ doarm5 :casa de aramd inrogiti in foc. Cllinescu cornenteazl scena ca fiind ,,de un realis-bufon", strlin viziunii folclorice gi apropiat lumii din Amintiri: ,,Geril5, Ochili,celelalte fiinge monstruoase de basm, intrate in casa de aram[ infierbAntata -implratului Rog, se ceart[ intocmai ca dascllii in gazdtr la ciubotarul din Filtice:.sau ca Smaranda cu copiii gi cu blrbatul" (Estetica basmului).

La Creangl, fantasticul capltl contururi cu totul speciale, unice, indiferent itipologiile prin care este inserat in text. Autorul nu inf[[igeaz[ lumi inexistente 1g::,,tIrAmul cel6lalt") gi personaje neverosimile, structuri umane total inventate gi L--legdturl cu realitatea imediattr. Creang[ dramaizeaztr,,realistic basmul" (G. Clliner-Estetica basmului),,,animalele gi fiinple supranaturale sunt la Creangl lirani de-*lui, incAt in cadrul extraordinar al basmului se constituie scenele unui reali.;poporal" (T[dor Vianu, Studii de literaturd romhnd modernd). S-a spus, de ace:.cd fantasticul este umanizat, particularizat gi localizat.

,,Spre deosebire d,:ormtr a expunerii ep:onvorbiri sau introdlrutinla s[ intre in psih:um se hotlrlsc." (Ti

Prin detalii realistei localizat geografic ;: sacralizare 4 culloS,

AL XIX.LEA...

il Bahtin, Frangois Rabetai:

:nr asigurate de o suiti dee distincte ale artei lui Ior. Creang[ se indeplrteazi.re a limbajului, dar gi prir: 5r chiar al semnificaliiloriennl epic, bazat pe faptt. firI minutrii de observalit.rrii. Compar6ndu-l cu alguraliuni populare,,,ltrsAnc

-Creang5 e altceva, nicnele lui nu sunt rescrise.Fdrd a iegi din schemelr

,i retrliegte cu ingenuitare.j capacitate extraordinari:aie r. de a retrdi aventuriie.::ostite, sllbiciuni, vicii.2

rmereste efectele pe car....':iserrlne, scriind, astfel-m se intAmpl5 in caalimentdndu-se :,,Din tre_'l

-. Putem face, astfeiacgiune, ci de observare.endrnga spre dramatizar.=nor, ci in evolulie suL=ire scenice gi dramatice

sunr pugi sI doarmtr i:-:a t-rind ,,de un realisn:'l: ,,Gerild, Ochili 5.aram5. infierbdntat5 :

::;botarul din Fllticen;

'.

:. unice, indiferent d;i lumi inexistente (ge:: ;otal inventate $i fer;.'::

< mul " (G. Cllinescu:. Creang[ ftrrani de-a.:--enele unui realisr:

S-a spus, de aceea

REALISMUL

.,Spre deosebire de povestitorul popular, Creangi nu d[ naraliunii sale simpla" m[ a expunerii epice, ci tope$te povestirea in dialog, reface evenimentele din

--rvorbiri sau introduce in povestirea faptelor dialogul personajelor, ceea ce ii dl:'-:inga s[ intre in psihologia lor, si ni-i arate cum gAndesc gi cum sunt, cum ezit[ gi-rn se hotirlsc." (Tudor Vianu, Studii de literaturd romhnd modernd)

Prin detalii realiste, lumea fabuloastr coboar[ intr-un plan al existen(ei care poate.ocalizat geografic gi istoric. Povestea lui Harap-Alb reprezintd, o inigiere a eroului,sacralizare a cunoa$terii intr-un discurs amintind de o lume concret5, humulegtean[.Arta narativl, un alt argument al caracterului de basm cult, se caracterizeazd, in

:::mul rdnd, prin umor gi oralitate. Se observi, la Creang[, exprimarea mucalitd,:,-znagd, care sterne$te rAsul pestrand un aer de seriozitate (,,Sd trf,iasctr trei zile cu-;a de-alaltiieri"), ironia (,,Doar unu-i impdratul Rog, vestit prin meleagurile aceste:entru bunEtatea lui nemaipomenitl.. , "), zeflemisirea (,,Thre-mi e$ti drag ! . .. Te-agiri in sAn, dar nu incapi de urechi... !"), poreclele qi apelativele caricaturale-Buzile", ,,mangosi1i"), diminutivele cu valoare augmentativd (,,buzigoare", ,,bluturicI"),

:-,presiile gi vorbele de duh (,,DI-i cu cinstea, si peard ruqinea"), caracterizlrile:.:oregti (caracterizarea lui Geril5: ,,O dihanie de om, care se pdrpAlea pe l6ngd un'-c de doulzeci gi patru de stAnjeni de lemne gi tot atunci striga, c6t il lua gura, cI:-:are de frig. [...] omul acela era ceva de sp[riet : avea nigte urechi cldpduge qi nigte:,-zoaie groase qi d5bfltrzate"), scenele comice (cearta dintre Gerill gi ceilalli din-.sa de aramf, inrogit[ in foc).

Oralitatea este o constaffe a intregii opere a lui Creang[, care conferl acesteia o:nalitate fireascd, de exprimare vie, autentici, astfel incit Vladimir Streinu observa :

"Cu ochii pe carte, asculttrm o voce apropiattr, care, prin intdmpllrile comunicate,::e varialii de ton, este serioas[ gi glumealI in sunetul ei, intervine ca a doua=rpresie pe ldngtr expresia literar[". Indicii lexicali, semantici gi sintactici ai oralitdgii:Jlt: expresiile onomatopeice, interjectiile gi verbele imitative (,h&1", ,,alelei",-:rosc", ,,pleosc", ,,a boc[ni", ,,teleap-teleap"), zicerile tipice (,,toate ca toate", ,,derie, de nevoie"), expresiile populare (,,vorba ceea", ,,gi pace buni"), interogatii $i

.rclamalii (,,Ce r5u s-a spdriet | ", ,,Ce-i de ftcut ? "), fraze ritmate (,,De-ar gti omul-:-ar p61i, dinainte s-ar p5zi"), rime gi asonan(e (,,feciori de ghind5, fItali in.-ndd"), dativul etic (,,$i mi ti-l ingfdcl cu dinlii de cap").

Basmul Povestea lui Harap-Alb este o ilustrare magistral[ a genialit[1ii lui Ionlreang[, un exemplu de operd cult[ impregnattr de spirit folcloric, av6nd, dincolo de,:loarea estetic5 doveditd, gi o valoare moralizatoare - ,,Creang5, participAnd la:sentra eticii populare prin originea gi existenla lui, a cernut lumea prin sita acestei::ici gi rezultatul cunoagterii l-a inf[1igat, conform specificului geniului s[u, reluAnd:ijloacele satirei populare gi duc0ndu-le la o culme rar atinse in literatura noastr["Zoe Dumitrescu-Bugulenga, Ion Creangd).

139