MIHAIL STAN

GHIDORTOGRAFIC, ORTOEPIC

$I DE PUNCTUATIE.,

pentru uz Fcolar

F75;

lrriihaitrihrii.

WAup Edtoial

:torat, un articol gtiin[if,ciugiti, Comunicare.ro,

'orme gi exercilil, Editura

bai, Editwa Academiei

r it d, Edih:r a Oscar Print,

MARCORD,Timigoar4

Lcuregti, 1968Iicd, Bucuregti, 1981tura Paralela 4g Pitegfi,

Educafional, Bucuregti,

tzi), Edifir a $tiintifice,'. romhnd de azi, Edifina

r Socec et Co., Bucuregti,

Bucuregti, edi$a 1, 2000;

rou er se, noi interp r et dri,

-a revizutd 9i addugitS,

uregti,2002cd, influen[e, creathtit ate,

rnciclopedicS, Bucuregti,

Cuprins

Cuaint-tnainte de Rodica Zahu .

in loc de prefald

Nonne gi principii ortografice, ortoepice gi de punctuafie . . .

Semnele ortografice gi de punctuatie . . . .

ApostrofulBara obliciBlancul (spaliul alb) . .

CratimaDouI puncteGhilimelele/Semnele citirii .

Linia de dialog 9i de pauzlParanteza (rotund5, dreapti)PunctulPunctele de suspensiePunctul gi virgulaSemnul exclamiriiSemnul intrebirii . .

Virgula

Reguli gi preciziri ortografice, ortoepice gi morfologice . . . . .

Exerciliirecapitulative . . ..

ExerciSi ortografice

Teste de ortografie, de ortoepie, de punctuatie gi de morfologie

Solu$i pentru testele propuse. Bareme de corectare qi de notare

Diclionar selectiv de cuvinte/de gupuri sintactice de cuvinte (conform DOOIvP) . . . . .

Bibliografie

5

7

11

34

34

36

38

40

43

50

57

60

64

70

73

77

79

83

154

158

164

262

293

\

t)

tSemnele ortografice

gi de punitu-alie

Apostroful ['Isingurul semn exclusia ortografic, apostrofulare urmitoarele intrebuinfdri:a. indici absenla cifrei sau a cifrelor de inceput ale anilor calendaristici,

care se pot scrie dupd modelele: anul'948, anii'70, ante-'g9, post-'g9 ...;

Genera[ia '60 nu manifestd Ia debutul sdu o solidaritate de grup gi ounitate de program estelic de felul celor eaidente tn afirmarea geneiayiei;gT.Dar acest fapt nu are, din punctul meu de aedere, nicio relea"anld.

'

(Ion Simuf Declaralie de dragoste pentru generalia,60)

b. apare i:r operele literare (epice sau dramatice), pentru a marca o carac-teristicd a vorbirii unui personaj: al'fel, sdru'm6na, pfrn' la ploiegti, dom,profesor, sor' ta, poa' sd aie gi mam' mare ...

- Uite, conifd, Ionel nu s-asthmpdrd!

- Ionel! strigd madam Popescu; lonel! Vin[,] la mama!Apoi, cdtrd mine tncet:

- Nu gtii ce gtrengar se face ... gi degtept ...

Dar mamita adaogd:

- Dape mamita n-o pupi?- Pe tine nu areau! zice Goe cu humor.

- ^- Aga? zice mamifa. Lasd! ... gi-oi acoperd ochii cu mainile gi se face cd

plAnge.

- Las['] cd gtiu eu cd te prefacil zice Goe.

- li-ai gdsit pe cine sd-ngeli! zice mam-mare.(I.L. Caragiale, D-I Goe ...)

(I.L. Caragial e, Vizitd ...)

t

' ortograficepunctua[ie

:.

ndtoarele intrebuinliri:le anilor calendaristici,'70, ante-'89, post-'89 ...;

;olidaritate de grup gi oafrm ar e n gener aliei' 8 0.nicio releaanld.',ragoste pentru generayia' 60)

>entruamarcaocarac-na, pdn' la Ploiegti, dom'

mama!

(LL. Caragiale, Vizitd ...)

cu mdinile qi se face cd

GHITA PRISTANDA (singur, intrd prin dreapt4 e pufin migcat):O fdcurdm gip-asta ... gi tot degeaba. Ampus mdnape d. Catavencu ... Cfrndam asmulit bdielii de I-a umflat, striga c6t putea: ,,Protestez tn numeleconstituliei! Astn e uiolare de domiciliu!" - zic: ,,curat oiolare de domiciliu!Da['] umflali-l!" 8i l-au umflat'

(LL. Caragiar e, o scrisoare pierdutd)

LEANCA: Da['], domn['] judecdtor, onoarea mea, sdru['] milna, ne-repetatd, cum rdmdne?

PREVENITUL (mali!ios): Las['] cd !i-o repereazd domn['] Miticd!(I.L. Caragial e, lustifie)

c. in poezie, aposhoful este folosit pentru pistrarea ritmului gi a mdsuriiversurilor:

Poa['] sd ploud cd nu-mi pasd,

M- a filcut mama frumoas d.

(CAntec popular)

Gerul dd aripi de oultur cailor tn spumegareCe se-ntrec pe cdmpul luciu, scolhnd aburi lungi pe nare.O! tu, gerule ndprasnic, ain['], tndeamnd calul meuSd md poarte ca sdgeata unde el gtie, gi eu!

(Vasile Alecsan dri, Ger uI)

Norocu-ntdilor brfrnduge culese-n zori de zi pe roud ...

Cum s-a trecut, gi cum trec toate piln['] oine moartea sd te cheme;Azi aasele-s tmpodobite cu triste flori de uizanteme:In lacrimi tremurd oglinda ca fa[a apelor cilnd ploud.

(Dimitrie Anghel, Cr izan t eme)

Vis nebun, degarte aorbe!Floarea cade, rece cdntu-i$i eu gtiu numai atiltuC-ag dori odat['] sd mLntui!

(Mihai Eminescu, Ce goptegti atAt de tainic ...)

d. apare in cuvinte imprumutate din alte limbi gi neadaptate limbii ro-mdne: fiae o' clock, D' Artagnan, McDonald's.

(I.L. Caragiale, D-l Goe ...)

35

t;

)

t

tItaftjilN#YEg

Norma actuald permite - sau, cel mult, tolereazd * folosirea apostrofului numaiatunci c6nd:

r suflt eliminate unul sau mai rnulte sunete din interiorul unui cuvant:

- Ai udzut ce-ai fdcut? ... Nu li-am spus sd te asthmperi ... vezi? ai supdrat pedomnul! ... alf']datd n-o sd-li mai aducd nicio jucdrie!

Apoi, tntorcdndu-de cdtre mine, cu multdbundtate:- Nu e nimic! iese ... Cafeaua nu pdteazd! iese cu ni{icd apd calddl ...

(I.L. Caragiale, Vzitd ...)

. se Produce cdderea unui sunet sau a unor sunete finale, iar cuvAnful urmitorincepe cu o consoani, care nu admite pronunlarea natural legati a cuvintelor:Oltule, care-ai fost martur aitejiilor trecute

$i puternici legioane p-a ta margine-ai priait,Virtuli mari, fapte cumplite ili sunt lie cunoscute,Cine oar['] poate sd fie omul care te-a-ngrozit?

(Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia)

Daci dispare vocala final5 a unui cuvant, iar cuvantul urmitor incepe cu o vocali,se foloseEte cratima, nu apostroful:

O! Desmiardd, pfrn['] ce fruntea-mi este netedd gi lind,O! Desmiardd, pdn[-]eEti jund ca lumina cea din soare,Pdn[-]e\ti clard ca o roud, pdn[-legti dulce ca o floare,Pdn['l nu-i fala rnea zbilrcitd, pdn['l nu-i inima bdtrhnd.

(Mihai Emines ot, Noaptea . . .)

Baraoblicil/I

1. Este semn ortografic atunci cAnd se folosegte in formule, abreviate saunu/ care indicd raportarea unitdfilor de mdsuri unele la altele: kmlh, kilo-metrilord (kilometri pe/la ori), mls (metri pe secundd), g/l (grame pelitru) etc.

De asemenea, se utilizeazd gi in abrevierile specifice stilului gtiinfificpentru domenii specializate: c/aal (contraaaloare), mln (motonaad).

CAnd este uttlizatl,casetnn ortografic, bara nu este flancati de blancudrespectiv,,nu este precedat5, nici urmati de blanc,. (DOOM2,p. XXXIX).

p

36

lsirea apostrofului numai

rriorul unui cuvAnt:

nperi ,.. Vezi? ai supdrat pe

?:

:ihca apd caldd! ...(LL. Caragiale, I4zitd ...)

ra,le, iar cuvAnful urmetorLatural iegatX a cuvintelor:

,scu, Unrbra lui Mircea. La Cozia)

mitor ircepe cu o vocali,

1,

t\lihai Eminesctt, Noaptea ...)

onnule, abreviate saurele la altele: kmlh, kilo-:undd), g/l (grame pe

:cifi ce stilului gtiinfificm,in (motonazsd).

te flancatd deblancu4" (DOOM2,p. XXXIX).

2. Este privit ca semn de punctualle in alte situafii:a. cAnd are valorile:

- pe, supra (2/3 - 2 pe 3 sau 2 supra 3);

- spre (tn noaptea de 213 mai - tn noaptea de 2 spre 3mai);

BARA OBLICA:- semn deortografie- semn depunctualie

- sau, lespectio (in data de 1/14 iunie * tn data de L

sau 14 iunie; tn data de 1, respectio 14 iunie);

- dintre ... pi ... (rela{ia indiztid/stat - relalia dintre indiaid gi stat);

- ori (portret fizic gilsau moral -portret fizic Ai ori sau moral) etc.

Diverqi lingvigti, cercetdtori, specialigti in tehnoredactarea compute-fizati, (Mioara Avram, Flora $uteu, G. Beldescu, Sergiu Drincu, I. Funeriuetc.) au analizat, in ultimele decenii, rolul/funcfiunea barei oblice, aretandci acest semn grafic, cu sensurile de mai sus, are urmitoareleintrebuinliriprincipale:

- reprezintd exprimarea cu cifre a numeralelor fracfionare:'L/2, 3/5, 517

etc.;

- este semn de demarcafie in formule administrative intre doud cate-gorii de fapte solidare intre ele:r in exprimarea unor numere qi date referitoare la acte adminis-

trative (Directiaa 7 3 I 240 I CEE a Consiliulu i, Legea nr. 352/ 1.99 8, Adresa

nr. 3473/L2.01.2009);o in date calendaristice, pentru separarea zilei de an (12/Vl20A9 -

12.05.2009 sau12 mai 2009);r in exprimarea unor ,,date de tranzilie", respectiv care cuprind

ultima perioadd convenfionalS din primul an gi prima perioadidin cel de al doilea (iarna20091201-0, anulfinanciar 200812009 etc.);

- subliniazS" in diferite lucrdri filologice, scrierea unor rime (poaegtilim-pdrdtegti, niciodatdlfatd ...), a unor alternanle fonetice (dlz, o/oa ,..)sau a unor pronunlii diferite (suntlstnt);

- indicd opozilii sau antonimii evidente (concretlabstract, fondlformd, eulpoeticleul empiric, incipitfinal, cauzdlefect etc.); intr-o asemenea situafiese poate folosi gi linia de pauzd, flancatd de blancuri (cauzd - efect,

eul poetic - eul empiric);

- marcheazi variante corecte sau acceptate (shakespearianl shakespeare-

ian, ruso-romdnlrus-rom6n) sau,,altemative" pentru o opliune (portret

fizic Ailsau moral - he portret fizic, he portret moral, he amilndoud).

37

*

tI)

Ib" cAnd delimiteazd versurile in transcrierea continuS, firi alineat, sifualie

in care este flancatd de blancuri (intervenfia principiuluiestetic,pentrua se elimina eventualele imperfecfiuni in citire/recitare, din cauzaapropierii excesive a liniei oblice de textul poezie| prin posibilaconfundare cu litera l):

A fost odatd ca-n poaegti, / A fost ca niciodatd, I Din rude mari tmpdrdtegti,I O preafrumoasd fatd. ll $i era una la pdrin[i I $i mdndrd-n toate cele, ICum e fecioara tntre sfinli I $i luna intre stele.

(Mihai Eminescu, Luceafdrul)

Conform tradiliei tipografice, cAnd o poezie este scrisi in text continuu, sfArgitulversurilor este marcat cu o linie oblici, iar spafiul normal dintre doud strofe estemarcat prin dubla linie oblicd, in ambele situalii fiind obligatorie flancarea cublancuri (cAte un spaliu liber Ia stAnga gi la dreapta barei oblice).

Pentru toate celelalte situafii, am optat pentru regula promovatd de DOOM2(p. )fi)OX), in sensul cd bara ,"nu este precedatS, nici urmati de blanc", tocrnai pentrua se pune in evidenfd ,,solidaritatea cuvintelor din stAnga gi din dreapta barei" (I.Funeriu, Principii ale tehnoredactdrii computerizate,Ediira AMARCORD Timigoar41998, p.1,62).

Semnaldm insi faptul ci in GALR bara oblicd se utilizeazd flancatd de blancuri,ceea ce are avantajul de a vizualiza mai bine demarcalia intre variante sau insituaf ia alternativelor:

Grupul nominal exprimhnd mdsura poate aaea ca centru gi un adjectia cdruia i se

subordoneazdprin de: lung llat I tnalt I adhnc de doi metri; greu ile doudzeci dekilograme.

(GAL& I, Cuadntul, Editura Academiei RomAne, Bucuregti, 2005, p.297)

Blancul (spafiul albf

T. Blancul sa:u pauza albd, ca semn ortagrafic, este dat de spafiul alb care sefolosegte in delimitarea gi separarea:

- unor cuvinte intr-un enun! (Vine gi mama Ia film!);- componentelor unor cuvinte compuse (RAd Alb, cincizeci gi opt ...);- componentelor unor locufiuni (bdgare de seamd, a aaea de gdnd, de

asemenea ...);

F

38

nri, firi alineat, situafiemipiului es tetic, pentruire/recitare, din cauzapoeziei, prin posibila

,iwudc twri tmp dr dtegti,

li m&nilrd-n toate cele, /

tfihai Emines an, Luceafhrul)

nbdcontinuu, sfArqitulil dintre doui strofe esteohligatorie flancarea cuioblice).

rpromovatii de DOOM2i de blf,rC', tocrrai pentrur gl din dreapta barei" (I.IMARCORD, Timigoara,

razi flancatii de blancuri,fa ftrtre variante sau in

uflun adjectio cdruia i se

w ib ibufucci dc kilagranc.

m&re, Bucuregti, 2005, p.297)

de spafiul alb care se

t;t, cittciztci gi opt ...);nd, a aoea de gilnd, de

- componentelor unor grupuri relativ stabile de cuvinte, pe care lediferen$azi fafn de alte cuvinte scrise gi pronunlate legat (ckte o datdtaldde cdteodatd; nici un fald de niciun, de o parte fafi de deoparte etc.).

2. Ca semn de punctua[ie, se folosegte pentru realizarea agezirii in pagini aunui text, in special a texfului poetic (in care versurile se scriu unele subaltele):

Priairile de farmec beteMi le-am tntors cdtr d p dmfrntIar spicele jucautn adnt,Ca-nhord dup-un aesel cdntCopilele cu blonde plete,CAnd saltdlargul lor aestmdnLln lan erau feciori gi fete,$i ei cilntau o doind-n cor.

luca oiala-n ochii lor$i adntul le juca prin plete.Miei albi fugeau cdtrd izoor$i grauri suri zburautn cete.

(George Cogbuc,Vara)

rorAtSemnele de ortografie gi de punctuafie, in relalie cu blancul, se comporti astfel:

a.punctul, ztirgula, punctul Ei airgula, doud puncte, semnul intrebdrii, semnulexclamdrii nu se despart prin blanc de cuvAntul care le precedi (pe care il auin fala lor), in schimb sunt urmate de blanc, aga cum se intAmpli gi cu liniade dialog:

latd uine-un sol de pace c-o ndframd-n ofrrf de bd{.[ IBaiazid,[ lpriaind la dhnsul,f ]tl tntreabd cu dispre!:[ ]

-[ ]Ce arei tu?[ ]-[ ]Noi?[ IBundpace![ I$i de n-o fi cubdnat,[ ]

Domnul nostru-ar vrea sE aazd pe mdritul twdra(Mihai Eminesan, Suisoarea III)

-t lin finet !-t lzice Ionescut l-t \am inleles . . . Nu trebuia si md iei aga departe.Vi sd md rogi pentru rtreo loazd de eleo de-ai mei.

-[ ]Nu e loazd, Costicd; e un bdiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-erudd'

(I.L. Caragiale, Lanlul sldbiciunilor)

39

b. DOOM'?precizeazd faptul cd. punctele de suspensie qi linia de pauzd (in afaride cazul cAnd este folositd ca semn ortografic sud[-]sud-est, nord[-]nord-aest),,se despart prin blanc atAt de elemenful care le preced5, cAt gi de cel care leurmeazi" (DOOM2, nota de subsol, p. LXXV[I):

- Ce mai nou?

- Prost, monger[ ]. . .[ ]Este o crizd, md-n{elegi, care poli pentru ca sd zici cd nusepoatemaioribild[ ]...t lS-aisprfuit[ ]...t lE ceracarepolipentru ca[ ]...[ ]

(I.L. Caragiale, Sit ualiune a)

Dacd dupd punctele de suspensie textul impune folosirea weunui semn depunctua$e, acesta nu mai este precedat de blanc: ...;l ..:l ...11...?1...?l etc.

c. apostroful:

- situat in interiorul cuvAntului nu este urmat, nici precedat de blanc (deexemplu : aI' minteri l altminteri; domn' e l domnule . . .);

- situat la inceputul cuvAntului, este precedat, dar nu urmat de blang iar lasfArqitul cuvAntului este doar urmat de blanc, nu gi precedat:

G: Nene! Egti un om fericit!... sd trdiegti!A.: Asta, ce-i drept, aga e ... sunt fericit, slaad domnului! Neoastd frumoasd

am, sd-mi trdiascd! Slujbugoardbunicicd am - de! Origicht sd zici, magazioner ...dacd nu curge, picd! De gef incai, ce sfr mai zicem! li-este ca gi un frate, odatd ce li-ecumnat, ca'[ ]aa s'[ ]zicd!

-[ I'Aide Fi[ ],mneata acolo, cd n-o fi foc! ... (LL' caragiale' c'F'R')

Gratima [ - ]

1. Cratima, ca semn ortografccu cele mai multe funclii in scrierea cuvintelol,poate avea:

- caracter permanent (de-a baba-oarba, fi-l dd, mi-l cere, gi-a luat, s-a ars,dupd-masd, ducindu-se ...);

-caracter accidentai, datoritd rostirii in ritm rapid (de abialde-abia, deatunci/de-atunci, cel de al doilealcel de-al doilea ...).

Ca semn ortografic, cratima se poate folosi:

-in interiorul unui cuv6nt (a retmpdrlila re-mpdrfi, neimplinitlne-mplinit,show-ul ...);

- in abrevi eri (dumneat al d-ta, RATB-ul I R. A.T.B. -ul . . .);

htT)

I

!40

1C1

t:

' gi linia de pauzd (in afari-l s u d-est, nor d[-] nor d-a est)'eced5, cAt gi de cel care le

: pali pentru ca sd zici cd nure poti pentru caf ]. . .[ ]

(i.L. Caragiale, Situaliunea)

olosirea vreunui semn de..,:i...!1...?1...?! etc.

precedat de blanc (de

nu urmat de blang iar lar ;i precedat:

mnului! N eaastd frumoasd;ici.t sd zici, magazianer ...e ca gi un frate, odatd ce li-e

(I.L. Caragiale, C.ER.)

i in scrierea cuvintelor,

I cere, gi-a luat, s-a ars,

prd (de abia/de-abia, de

n eimp lin i t I n e - mplin it,

'',),

- frrtre doui sau mai multe cuvinte (mi-o cne, prim-ministru, mai-mult-ca-p erfe ctul, G oa or a-B di,' F dt -F r umo s, sin gur - singur el, a il d- de-a ie, . .).

Cratima are rolul de a lega sau, dimpotrivd, de a despdrfi cuvinte sausegmente din cuvAnt

a. Cratima leagd:

- cuvinte pronunfate impreund, permanent sau accidental (datoritiritmului rapid al vorbirii):

La umbrd,[-]n tntuneric, ghndirea[Jmi se aratd,Ca tigrultnpustiwri, o jerffi agtepthnd,

$i prada ti e gata ... De fulger luminatd,Ca aalea chinuirii se aede shngerfrnd.

Cratima devine o marcd a pronunfdrii legate a cuvintelor, datoritd ritmuluirapid/tempoului rapid al vorbirii, ceea ce poate avea consecinfe vizibile in planfonetic (ciderea sau elidarea unui sunet/a unei vocale, disparifia unei silabe, chiaraparilia unui diftong/a unui triftong intre cele doud cuvinte, prin eliminareahiatului) gi in plan prozodic (menfinerea aceluiagi ritm gi a aceleiagi mdsuri a

versurilor).

- cuvinte care se repetd identic sau ugor modificat, in special adjective sauadverbe (incet-tncet, u€or-ugor, nici prea-prea, nici foarte-foarte, mai-mai, singur-singurel . . . ) gi interje clii (cioc-cioc-cioc, bla-bla, pis-pis . . .);

- prefixele ne-lre- de cuvinte care incep cu im-lin-, atunci cAnd se producerostirea in ritm rapid (netncdlzitlne-ncdlzit, ndmpdcatlne-mpdcat) sau compuselecu prepozifia de-, aflatein aceeagi situafie (detnmullitlde-nmulfit, detmpdrfitlde-mpdrlit);

- prefixele ex- (fost), ante- (tnainte de),post- (dupd),pro- (pentrultnfaaonrea) etc. deunele cuvinte sau de abrevieri: ex-pregedinte, ex-insuis, ante-'\9, post-'89, pro-Vasilescu, pro-N ATO ...;

- elementele componente ale unor cuvinte compuse (bund-uedintd, rea-aoinld,coate-goale, rdmas-bun, drum-de-fier, aild-de-aie, decret-lege, Rogu-impdrat, Negru-Vo d d, Alb d- c a- Zdp ada, alb - ar gintiu, g alb e n - d es chi s, gr eco- cat ol i c, m ai-mul t - c a-perfectul, nou-ndscut, nord-american, propriu-zis, drept-credincios, azi-noapte,mhine-diminea{d, dupd-amiazd, dintr-odatd, intr-adins, haida-de...) sau ale unorlocufiuni (aducere-aminte, a aaea de-a face, de-a baba-oarba, ardnd-nearknd, treacd-

meargd ...);

(Grigore Alexandrescu, Suferinfa\

41