Pe 17 mai, premierul Benjamin Netanyahu a prezentat Knessetului cel de al 35-lea Guvern al Israelului, un Cabinet de uniune naional, cu 36 de portofolii. Noul Cabinet a primit 73 de voturi în favoarea învestiturii i a depus jurmântul în faa deputailor. Formarea Executivului a fost posibil dup ce Curtea Suprem a Israelului a decis c Netanyahu, dei implicat într-un proces de corupie, are dreptul de a deine postul de premier. Prezen- tarea Guvernului a întârziat cu trei zile din cauza neînelegerilor în repartiza- rea portofoliilor pentru membrii Likud, formaiunea premierului.
Astfel, dup trei runde de alegeri parlamentare în decursul unui an, cu rezultate neconcludente, gen. Benny Ganz, liderul formaiunii de opoziie Alb-Albastru, a convenit cu Benjamin Netanyahu s formeze un guvern de coaliie „de urgen naional”, punân- du-se capt unei incertitudini politice îndelungate. Dei decizia lui Ganz a dus la ruperea partidului su, el a con- siderat c în condiiile pandemiei de coronavirus care, în afar de faptul c a fcut victime, a afectat puternic eco- nomia israelian, cea mai bun soluie este realizarea unui compromis cu Li- kud i formarea unui guvern comun.
Acordul la care au ajuns prile prevede o rotaie în postul de premier. Astfel, Netanyahu va deine funcia în primul an i jumtate i va fi urmat de Benny Ganz pe 17 noiembrie 2021, dat anunat chiar de prim-ministru. Teoretic, portofoliile ministeriale ur- mau s se împart în mod egal între cele dou formaiuni dar, în condiiile în care Likud se afl în alian cu mai multe partide mici, acesteia îi vor reveni alte portofolii. Premierul a precizat îns c, în luarea deciziilor, Likud i aliaii si nu vor avea decât 16 voturi, ca i Alb-Albatrii. În afara minitrilor, vor fi 16 posturi de minitri adjunci, situaie criticat dur de opoziie, care a susinut c în situaia economic dificil a Israelului, forma- rea unui guvern-mamut va impune cheltuieli uriae. Replica lui Netanya- hu a fost c organizarea unei a patra runde de alegeri ar fi costat 200 de
În sfârit , Israelul are un nou Guvern
PUBLICAIE A FEDERAIEI COMUNITILOR EVREIETI DIN ROMÂNIA
ANUL LXIII = NR. 560-561 (1360-1361) = 1 – 31 MAI 2020 = 7 IYAR – 8 SIVAN 5780 = 24 PAGINI – 3 LEI
Hag avuot
Sameah! Trei zile care au schimbat
istoria României În numai trei zile (8, 9 i 10 mai),
adunate una dup cealalt, dar împrtiate de-a lungul a 134 de ani, s-au petrecut evenimente care au schimbat profund i ireversibil istoria României.
Pe 10 mai 1866, Carol I sosete in- cognito în România, fiind întâmpinat la Bucureti de zeci de mii de locuitori ai oraului, care voiau s îl vad pe noul domnitor. Acesta s-a dovedit a fi venit într-o clip fast, punându-i propria amprent i pe cea a regalitii pe is- toria statului su adoptiv. Peste numai 11 ani, tot pe 10 mai, semneaz de îndat Declaraia de Independen a României fa de Imperiul Otoman, adoptat de Senat, legându-i nu- mele de dobândirea libertii de ctre România, al crei rege va deveni tot într-o zi de 10 mai, dar în anul 1881. Cu o astfel de încrctur istoric, nu e de mirare c 10 mai a devenit Ziua Regalitii i Ziua Naional a Români- ei, srbtoare pstrat pân în 1947.
Au trecut anii i, din nou, prima decad a lunii mai avea s vin cu evenimente majore pentru întreaga lume, inclusiv pentru România. Ast- fel, în noaptea zilei de 7 mai 1945, la Cartierul General al Forelor Aliate din Frana, generalii germani Jodl i Friedeburg au semnat capitularea necondiionat a Germaniei i înche- ierea rzboiului din Europa. A doua zi, pe 8 mai, la ora 15, preedintele american Harry Truman, premierul britanic Winston Churchill i gene- ralul francez Charles de Gaulle au anunat, oficial, victoria asupra Ger- maniei naziste. Nemulumit c, astfel, victoria devenea o izbând a aliailor occidentali, Stalin a dorit un nou do- cument care s consemneze capitu- larea Germaniei în faa Uniunii So- vietice. În consecin, pe 9 mai 1945, la Berlin, feldmarealul Keitel a sem- nat, în prezena marealului sovietic Gheorghi Jukov, actul de capitulare în faa URSS.
Pentru evreii din Europa, inclusiv pentru cei din România, asta a în- semnat oprirea crimelor din lagrele de exterminare din Polonia, Austria i Germania, unde czuser deja victi- me ase milioane de evrei. Dar rzbo- iul a însemnat i moartea a 60 de mi- lioane de militari i civili din întreaga lume, precum i aruncarea Europei de Est în sfera de influen sovietic i instaurarea în aceste ri a regimu- rilor comuniste, impuse din afar.
Festivitile de aniversare a 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, care ar fi trebuit s fie gran- dioase, au fost reduse, din cauza pandemiei de Covid-19, la discursuri ale efilor de stat i manifestri on­ line. Accentum numai o nuan din cuvântarea preedintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, care spu- nea c 8 mai a fost nu ziua înfrângerii Germaniei, ci a eliberrii acesteia. „La 75 de ani dup terminarea (Continuare în pag. 2)
A.M.
miliarde de ekeli, iar cheltuielile anu- ale ale Guvernului se ridic la 85 de milioane. În urmtoarele 18 luni, Ganz va cpta portofoliul Aprrii, dar va avea i titlul de premier alternativ, iar gen. Gabi Akenazy, colegul su de partid – cel de Externe. Alb-Albatrii au primit i alte ministere importante, printre care Justiia, Cultura, Afacerile strategice, Imigrare, Diaspora. Tot lor le revine Ministerul Minoritilor, pen- tru care se va numi un deputat arab israelian. Likud va deine portofoliile Finanelor, Sntii, Securitii publi-
ce, Educaiei, Energiei i alte câteva, iar partidului religios Shass îi vor re- veni Ministerul de Interne i Ministerul Problemelor Religioase. Alte portofo- lii au fost date reprezentanilor unor partide care au decis s se alture noului guvern. Astfel, Partidului Mun- cii îi vor reveni Ministerul Economiei i cel al Problemelor sociale. Înainte de formarea guvernului, Benny Ganz a renunat la funcia de preedinte al Knessetului, aceasta revenind lui Ya- riv Levin (Likud).
În cuvântul lor, ambii lideri de par- tid au subliniat necesitatea form- rii unui guvern de uniune naional, care va putea face fa provocrilor cu care trebuie s se confrunte Isra- elul. Se deschide astfel posibilitatea de a elabora i vota bugetul necesar soluionrii atât a problemelor legate de coronavirus, cât i a celor econo- mice, în condiiile în care la ora actua- l în Israel numrul omerilor a ajuns la un milion – aproximativ 25% din fora de munc –, o cretere de 8 ori fa de procentul de dinainte de pan- demie, care era de 3,5%. O alt pro- blem deosebit de sensibil este cea a anexrii unei pri din Cisiordania, acele teritorii unde se gsesc aezri masive cu populaie israelian. rile arabe i o mare parte a opiniei pu- blice internaionale, inclusiv Uniunea European, s-au pronunat împotriva acestei msuri.
EVA GALAMBOS
Iom HaAmaut srbtorit în Israel i în România
Cei 72 de ani împlinii de la Declaraia de Independen a Israelului (1948) au fost srbtorii cu entuziasm anul acesta atât în Israel, cât i în cadrul Federaiei Comunitilor Evreieti din România. În condiiile în care oamenii nu s-au putut aduna pentru a-i exprima bucuria împreun, ca în anii precedeni, fotografiile fcute individual cu drapelul Israelului au transmis online solidarita- tea tuturor celor care au celebrat aceast zi.
(Celebrarea Iom HaAmaut – pag 4)
Benny Ganz (stg) i Benjamin Netanyahu
R. Rivlin
E. Kupferberg
P. Schwartz M. Bejan i S. Horn
A. VainerT. Berg Rafaeli i D. Saranga
2 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
lunii mai
– Care a fost vârful aciunilor de protecie a vârstnicilor notri în timpul Strii de Urgen?
– Momentul în care, din datele furnizate de Grupul de Comuni- care Strategic, s-a constatat creterea numrului de îmbolnviri la beneficiarii din centre de îngrijire a vârstnicilor, virusul putând fi contractat de la cei angajai acolo. Atunci s-a luat hotrârea ca, prin intermediul DASM, personalul cminelor pentru vârstnici din Bucureti i Arad s fie carantinat în incint. Asta a implicat un efort financiar pentru noi i un sacrificiu din partea angajailor din cmine. Pe întreg parcursul Strii de Urgen, prioritar a fost grija fa de asistaii la domiciliu, dar i fa de neasistaii din grupa de risc. Am inut permanent legtura cu Congresul Evreiesc Euro- pean i Congresul Mondial Evreiesc, cu ale cror recomandri pri- vind ocrotirea vârstnicilor, supravieuitori ai Holocaustului, suntem în convergen.
– Cum se reflect criza economic general la nivel comuni­ tar?
– A fost problema central dezbtut la recenta reuniune a Co- mitetului Director. A fost solicitat o analiz actualizat a eficienei exploatrii patrimoniului imobiliar economic i a modului de imple- mentare a Hotrârilor adoptate la Adunarea General i la reuniu- nea Consiliului de Conducere a Federaiei de mrire a chiriilor cu 5% în fiecare comunitate în parte. Raportul urmeaz s fie pre- zentat la urmtoarea întrunire a Comitetului.
– Ce alte probleme legate de cerinele prezentului au fost apro­ bate la aceeai reuniune?
– Schimbarea structurii alocaiei primite de la Fundaia „Ca- ritatea” pe anul 2020, respectiv, redirecionarea ctre Asistena Social i Medical a fondurilor iniial afectate capitolelor Identi- tate Iudaic i Dezvoltare. Direcionarea ctre DASM a alocaiilor COVID­19 i Land-1, primite de la Claims Conference. Au fost prezentate informri privind activitatea structurilor funcionale ale Federaiei i Comunitilor de la începutul Strii de Urgen pân în prezent i finanarea, începând cu luna mai a.c., venit de la Guvernul României, a zece comuniti lipsite de patrimoniu eco- nomic. Centrelor Comunitare Evreieti li s-a solicitat realizarea unui „Jurnal de Bord” despre manifestrile culturale online, în tim- pul Strii de Urgen.
– Ce evenimente considerai c trebuie evideniate? – Despre Keshet, ediia a XVI-a, la Centrul Comunitar din Ora-
dea, am amintit în interviul precedent. La înlime a fost, de aseme- nea, Keshet-ul Centrului din Iai. Remarcabil – organizarea Zilei Naionale a Israelului la Centrele Comunitare din Bucureti, Oradea, Timioara. Pretutindeni, cuvântul i-a dat mâna cu muzica i dansul israelian. Cititorii revistei vor gsi relatri pe larg în acest numr.
– În ce a constat participarea dumneavoastr? – La Centrul Comunitar din Capital am rostit un mesaj de fe-
licitare, unde am accentuat asupra înelesului de Medinat Israel – ara redobândit; am retrit momente din viaa mea de halu la Dror Habonim, înainte ca regimul comunist s interzic activitatea organizaiilor sioniste în România; am schiat contribuia israelieni- lor originari din România la renaterea Israelului modern.
– Ce avei în lucru? – Deschid ediia XX-a Bereshit, i aceasta online, în Bucureti,
eveniment organizat în parteneriat cu Joint-ul, unde i-au anunat participarea confereniari de marc din Israel i din ar, unii – cunoscui participanilor la seminarele unor ediii anterioare. M pregtesc pentru deschiderea Festivalului dedicat Zilei Limbii i Teatrului Idi, desfurat tot online, unde vor rosti cuvântri de sa- lut reprezentani ai Guvernului, Parlamentului, diplomai, autoriti locale sucevene, preedinii comunitilor din Suceava i Oradea. Vor fi transmisii live: decernarea Medaliilor de Onoare „Avram Gold faden”; lansarea volumului editat la Hasefer „Opere alese”, de Isaac Leibu Peretz; un recital de sonete evreieti. Vor putea fi urmrite înregistrri de conferine, concerte de muzic klezmer, fragmente de scenarii dup romane ale lui alom Alehem, spec- tacole de teatru, filme documentare pe teme evreieti, interviuri, dansuri israeliene. În concordan cu prevederile privind posibilita- tea desfurrii de servicii religioase în spaii deschise din incinta lcaurilor de cult, cu pstrarea distanei fizice, adoptate pentru perioada Strii de Alert, ne gândim la posibilitatea de a celebra srbtoarea de avuot în curtea Sinagogii Mari din Capital, unde încep s aib loc i rugciuni, inclusiv de abat. Subiectul e urm- rit atent, fiindc vrem s evitm riscurile de cretere a îmbolnvi- rilor, dac nu respectm responsabil protecia i autoprotecia. E nevoie s dovedim mult precauie în paii fcui spre relaxare.
IULIA DELEANU
fcui spre relaxare” Interviu cu dr. Aurel VAiner,
preedintele FCER
Mesaj de Ziua Israelului
Cunoscutul militant pen- tru drepturile omului, Nathan Sharansky, la ora actual pre e dinte al Ageniei Evre- ieti, cruia în acest an i s-a decernat Pre- miul Genesis, a cerut Fundaiei Premiul Gene- sis s doneze
banii pentru organizaii i persoane implicate în lupta împotriva epidemiei de coronavirus. Valoarea premiului este un million de dolari.
În decembrie 2019, Sharansky a fost nominalizat pentru a primi Premiul Genesis (numit i „premiul Nobel israelian“) drept recunoatere pentru „lupta extraordinar pe care a dus-o pe parcursul vieii pentru drep- turile omului, libertatea politic i serviciile aduse poporului evreu i Statului Israel”.
Într-un mesaj video, transmis de Fun- daia Premiul Genesis, Sharansky a spus c Pe sahul din acest an, pe care multe fa- milii îl celebreaz fr persoanele apropi- ate din cauza dispoziiilor legate de epide- mia de coronavirus, ofer poporului evreu „o mare posibilitate de a se simi conectai.” El i-a amintit cum a petrecut un Seder de Pesah într-o „celul de pedeaps”, unde primea zilnic doar trei felii de pâine usca- t i trei pahare de ap cald. „Am decis c cele trei pahare de ap vor reprezenta vinul meu, iar cele trei felii de pâine – azi- ma mea. Iar sarea va fi maror-ul meu. i mi-am dat seama c acesta este un loc excepional de a simi lupta unic a popo- rului evreu – de a fi legat de toi evreii din lume i de a m gândi c în acest an sun- tem sclavi, dar la anul vom fi oameni liberi la Ierusalim”.
Sharansky a lansat un apel pentru ca evreii „s se gândeasc la marea noastr cltorie împreun, la provocrile noi cu care ne confruntm împreun i la victoriile pe care le vom câtiga împreun”. (E.G.)
În ziua de 29 aprilie 2020, când s-au aniversat 72 de ani de la Declaraia de Independen a Statului Israel, deputa- tul minoritii evreieti în Parlamentul Ro- mâniei, Silviu Vexler, a adresat un me- saj în edina online în Plen a Camerei Deputailor, pentru a marca Ziua Naional a Israelului. „Statul Israel a fost, este i rmâne un simbol al democraiei, al cura- jului i al inovaiei. O ar care a tiut de fiecare dat s îi protejeze cu demnitate toi cetenii i o face în continuare, indife- rent de costuri. O ar care a încurajat i a sprijinit în permanen libertatea, cerce- tarea i dezvoltarea”, a spus deputatul. El a mai subliniat c, de-a lungul celor 72 de ani, evreii din toat lumea au fost solidari cu Statul Israel, „bucuria, tristeea, fericirea i, din pcate, uneori, durerea lor împletin - du-se „cu destinul Statului Israel”, care a tiut „s renasc de fiecare dat în faa fie- crei greuti”.
Referindu-se la relaiile româno-israelie- ne, Silviu Vexler a subliniat c atât Israelul, cât i comunitile evreieti din România „au sprijinit de fiecare dat România, fiind un aliat apropiat, un prieten de încredere i de ndejde al poporului român i al rii noastre”.
„Fie ca întotdeauna Statul Israel s primeasc recunoaterea pe care o meri- t i pacea pe care i-o dorete cu atâta ardoare!”, a mai spus deputatul minoritii evreieti, invitându-i colegii s viziteze Is- raelul de îndat ce acest lucru va redeveni posibil, pentru a vedea pe viu cum „imagini de vis devin realitate” în aceast ar, care a tiut întotdeauna „s-i pstreze magia”.
În aceeai zi, Silviu Vexler a scris pe pagina sa de Facebook c, atunci când se gândete la Statul Israel, primele cuvinte care îi vin în minte sunt Speran, Voin i Curaj. „Sperana c va fi mai bine i c toate greutile pot fi depite, dar mai
ales voina i cu- rajul care sunt necesare pentru a transforma aceste elemente în rea- litate. Toate sunt trsturi definito- rii pentru Statul Israel, la împlini- rea a 72 de ani de la declararea independenei”.
Amintindu-i de preedintele Shimon Peres z.l., pe care a avut ocazia s îl cu- noasc, Silviu Vexler mrturisete c i-a rmas în minte, în mod special, unul din discursurile marelui om de stat.
„Israelul trebuie s fie nu doar un ele­ ment de valoare, ci i o valoare în sine. Un apel moral, cultural i tiinific pentru promovarea omului, a tuturor oamenilor. Trebuie s fie o cas cald i pentru evre­ ii care nu sunt ceteni israelieni i pentru cetenii israelieni care nu sunt evrei. Tre­ buie s creeze oportuniti egale pentru toate segmentele societii, indiferent de religie, naionalitate, comunitate sau sex.
Ochii mei au vzut Israelul în cele mai dificile ore, dar i momentele de reuit i înlare spiritual. Anii mei m-au poziionat într-un punct de observaie de unde pot ve­ dea, în toat gloria, scena vieii noastre ca o naiune care a renscut. (…) Reuitele excepionale ale Statului Israel, împreun cu înelepciunea, curajul i creativitatea ti­ nerei noastre generaii au dat natere unei concluzii clare: Israelul are puterea de a atinge o mare prosperitate i de a ajunge un stat exemplar, aa cum au spus profeii notri. Permitei-mi s rmân un optimist! Permitei-mi s rmân un vistor al popo­ rului meu!“
Shimon Peres a avut dreptate. Am Isra­ el Hai!”, a conchis deputatul. (A.M.)
Trei zile care au schimbat istoria României rzboiului, noi, ger- manii, avem multe
pen tru care trebuie s fim recunosctori. 8 mai nu este sfâritul eliberrii noastre, pstrarea libertii i a democraiei este o sarcin permanent care ne-a fost lsat motenire”.
În sfârit, dar nicidecum în cele din urm, 9 mai 1950 înseamn i ziua în care Declaraia ministrului de externe al Franei, Robert Schuman, punea bazele Uniunii Eu- ropene, din care face i România parte, înce- pând din 2007. Scopul înfiinrii Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, care va deveni, decenii mai târziu, Uniunea Euro- pean, era s fac imposibil un alt rzboi mondial pornit din Europa. „Europa nu se
va nate dintr-odat, sau conform unui sin- gur plan. Va fi cldit prin realizri concrete, care vor crea o solidaritate de facto”, spu- nea Robert Schuman. apte decenii mai târ- ziu, Ursula von der Leyen, Charles Michel i David Sassoli, liderii de azi ai UE, a crei so- lidaritate este greu încercat de naionalism, populism, ridicarea noilor partide de dreap- ta, dar i de Brexit i de criza noului corona- virus, au spus în declaraia lor comun c Europa trebuie s ias întrit din actuala criz. „Am luat decizii fr precedent pentru a asigura c guvernele naionale au capaci- tatea fiscal de a lupta cu criza. Am alocat 100 de miliarde de euro pentru pstrarea locurilor de munc”.
La muli ani, Uniunea European!
(Urmare din pag. 1)
REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020 3
Iom Haoah, Ziua Holocaustului comemorat în Israel, a fost stabilit în ziua izbucnirii revoltei din gheto- ul de la Varovia (19 aprilie 1943) i este dedicat memoriei martirilor i eroilor Holocaustului. De obicei, în ajunul zilei, în cadrul unei ceremo- nii emoionante la Ierusalim, în Piaa Ghetoul de la Varovia, unde se afl Memorialul Yad Vashem, sunt invitai s participe, alturi de oficialiti, supravieuitori ai Holocaustului, care aprind cele ase tore dedicate celor ase milioane de victime ale lag- relor morii naziste din perioada ce- lui de-al Doilea Rzboi Mondial. Se desfoar i o ceremonie religioas, iar la sfârit se depun coroane de flori. Dar în acest an totul a fost altfel.
Iom Haoah 2020 a avut drept tem principal „Salvatori evrei în pe- rioada Holocaustului: solidaritate într-o lume în dezintegrare”. i dac de obi- cei în aceast zi sunt amintii cei care au primit din partea Yad Vashem titlul de „Drept între Popoare”, respectiv neevreii care i-au riscat viaa pen- tru salvarea evreilor, la comemorarea din acest an s-a vorbit despre evrei i organizaii evreieti din ilegalitate care, în pofida unor condiii extrem de difici- le, au încercat s salveze cât mai muli evrei. Faptele lor au fost evocate de cei care au aprins virtual cele ase tore.
Din cauza epidemiei de corona- virus, ceremoniile s-au desfurat fr public, iar momentele solemne au fost prezentate prin înregistrri video. Ceremoniile au început cu coborârea în bern a drapelului is- raelian, dup care fostul ef-rabin akenaz al Israelului, Israel Meir Lau, el însui supravieuitor al Holo- caustului, a aprins tora memorial. Importana comemorrii victimelor a fost subliniat atât de preedintele Reuven Rivlin, cât i de premierul Benjamin Neta nyahu prin cuvântri înregistrate.
„Ameninrile prezentului nu ne vor face s uitm
memoria trecutului” Preedintele Israelului a subliniat
condiiile excepionale în care au loc, în acest an, ceremoniile de comemo- rare, precizând c „nu putem permite ca ameninrile prezentului s ne fac s uitm memoria trecutului. Trebuie s ne amintim i ne vom aminti, pen- tru noi i generaiile viitoare. Pentru cele ase milioane dintre fraii i su- rorile noastre, a artat el, eliberarea lagrelor în urm cu 75 de ani a venit prea târziu. Dar spiritul uman a trium- fat asupra Holocaustului. Fiara na- zist a pus stpânire pe trupuri, dar nu i pe spirit”, a spus vorbitorul. El a artat c „în condiiile în care moar- tea era prezent în fiecare zi, fraii i surorile noastre i-au riscat vieile pentru a-i salva pe cei mai slabi din- tre ei. Evreul salvat din iad i care a supravieuit acestei catastrofe teribile a reuit acest lucru cu ajutorul unui alt evreu, al unei alte fiine umane. Evrei persecutai, care nu mai posedau ni- mic, au demonstrat curaj, idei i uma- nism i au salvat viei. Chiar dac te afli în cele mai grele situaii poi i tre- buie s alegi s fii uman, s pstrezi valorile fundamentale evreieti ale vieii, rspunderea reciproc”.
Reuven Rivlin a evocat reuniunea din ianuarie de la Ierusalim, la care au participat liderii lumii care s-au anga- jat s nu dea uitrii leciile Holocaus- tului, s le transmit generaiilor tinere i, împreun cu cetenii lumii, s se uneasc pentru a combate rasismul,
antisemitismul i fascismul, s apere democraia i valorile democratice.
„Israelul va fi rspunztor pentru destinul propriu” 
Premierul Benjamin Netanyahu a evocat suferinele supravieuitorilor Holocaustului, citându-l pe unul dintre ei, care a depus mrturie în procesul Eichmann i care a spus c „nimeni nu va înelege experiena prin care au trecut supravieuitorii”. Chiar dac astzi omenirea se confrunt cu pan- demia de coronavirus, aceasta „nu se poate compara cu eliminarea meto- dic i diabolic a ase milioane de evrei”. „Bineîneles, a subliniat premi- erul, situaia este complet diferit. Azi avem un cmin naional, o ar puter- nic, avansat i foarte apreciat. Li- derii lumii, care au participat la marca- rea a 75 de ani de la eliberarea lag- rului de la Auschwitz, au fost profund impresionai de succesul nostru în transformarea slbiciunilor în for i în realizri extraordinare. i toi aceti lideri s-au angajat s lupte împotriva antisemitismului i a altor forme de ra- sism. Am primit cu bucurie aceast ati- tudine dar, în acelai timp – i aceas- ta a fost esena mesajului meu la Forumul Holocaustului – Israelul va fi întotdeauna rspunztor pentru des- tinul propriu. În orice eventualitate i oricând trebuie s avem fora i voina s ne aprm cu forele noastre”.
Lecia Holocaustului, a mai spus premierul, ne oblig s fim vigileni i, în acest context, el a evocat pericolul iranian, care nu a disprut odat cu coronavirusul. Dup ce a salutat apro- pierea unor state islamice de Israel, Netanyahu a vorbit despre necesita- tea unitii, evocând faptul c revolta ghetoului din Varovia a fost realizat de dou organizaii evreieti care se confruntau ideologic. El i-a manifes- tat ataamentul i recunotina fa de cei ase supravieuitori ai Holocaustu- lui, cu povetile lor de via uluitoare, care au aprins în acest an cele ase tore ale memoriei.
Dup acest moment solemn a ur- mat o ceremonie religioas în memoria victimelor. ef-rabinul Israelului, David Lau, a recitat un capitol din Psalmi, ef- rabinul din Rishon LeZion, Yitzhak Io- sef, a rostit Kadiul, iar cantorul Daniel Dahan a intonat El Male Rahamim.
La ceremonie au participat cântreii Shiri Maimon i Shai Tza- bari, iar actorul Zohar Straus a pre- zentat texte scrise de Jack Werber, supravieuitor al Holocaustului. Ce- remoniile au fost moderate de Danny Cushmaro.
Povetile supravieuitorilor Cei ase supravieuitori care au
aprins torele – Zohar Arnon, Avi- va Blum-Wachs, Haim Arbiv, Lea Meream Reuveni, Avraham Carmi, Yehuda Beilis – au reuit s rmâ- n în via cu ajutorul celor din jur – organizaii evreieti, simpli evrei sau cretini. Astfel, Zohar Arnon, originar din Ungaria, a fost salvat de la depor- tare de organizaia sionist Hasho- mer Hazair, care l-a trecut în Româ- nia, de unde a reuit, dup un periplu îndelungat, s ajung în Palestina în ianuarie 1945. Aviva Blum-Wachs, originar din Polonia, a evocat efortu- rile mamei sale, directoare la o coal de infirmiere, de a salva, cu ajutorul organizaiilor ilegale evreieti, o par- te din elevele colii. Lea Meream Reuveni (Frana) a povestit despre eforturile ei personale de a-i salva pe mama i fraii ei, precum i pe ali refugiai aflai în Frana. Yehuda Beilis a reuit s scoat din ghetoul din Varovia, într-un rucsac, rând pe rând, 22 de copii, pe care i-a ascuns cu ajutorul unui preot catolic, devenit „Drept între Popoare”. Haim Arbiv a fost salvat în Libia. Dou alte mrturii au venit s confirme eforturile fcute de evrei pentru salvarea confrailor lor. Astfel, Naomi Cassuto, în calitate de reprezentant a supravieuitorilor, originar din Strasbourg, a povestit cum a fost trecut, împreun cu fa- milia, din Frana în Elveia cu ajutorul unei organizaii evreieti ilegale. O poveste emoionant a fost scris de Jack Werber. Originar din Polonia, el a ajuns în lagrul de la Buchenwald unde, împreun cu organizaiile ile- gale evreieti care activau în lagr, a reuit s salveze aproape în întregi- me un grup de 700 de copii evrei între 6-16 ani, adui în lagr.
Au fost doar câteva cazuri relevan- te despre sprijinul oferit evreilor de c- tre evrei chiar i în cele mai dramatice condiii în care au fost obligai s tr- iasc în timpul Holocaustului.
Ceremoniile din seara zilei de 20 aprilie au fost urmate de alte manifes- tri comemorative. Astfel, pe 21 apri- lie, la ora 10, sirenele au sunat timp de dou minute pe tot teritoriul Isra- elului, oprind orice fel de activitate. Yad Vashem a organizat în aceast zi depuneri de coroane la Monumentul Revoltei din ghetoul din Varovia. De asemenea, Institutul a lansat o cam- panie internaional intitulat „Adu-i aminte de acas de numele unor vic- time ale Holocaustului”. Participanii au trimis înregistrri video de câte 15 secunde, în care enumerau numele unor martiri ai Holo caustului.
Uniunea European, alturi de comunitile evreieti
Delegaia UE din Israel, împre- un cu 26 de ambasade ale statelor membre ale UE, printre care i Ro- mânia, au emis o Declaraie Comu- n, în care menioneaz c se altu- r comunitilor evreieti din întreaga lume care comemoreaz victimele Holocaustului. „Ne vom aduce aminte de solidaritatea evreilor care au salvat ali evrei în Holocaust, întruchipând solidaritatea într-o lume în dezagrega- re, tema central a Iom Haoah 2020. Cinstim memoria tuturor celor care i-au riscat viaa i s-au opus nazitilor i i-au protejat sau i-au salvat pe cei care se aflau în pericol. Curajul lor plin de altruism ar trebui s ne inspire în aprarea demnitii fiinei umane.
Ne reafirmm angajamentul de a asigura c pstrarea memoriei Holo- caustului i educaia despre Holo- caust se vor baza pe cercetarea isto- ric tiinific, pentru a putea combate negarea Holocaustului, denaturrile i afirmaiile false”, se arat în Declaraia Comun a statelor membre în UE.
EVA GALAMBOS
Iom Haoah, în cinstea evreilor care au salvat evrei
Ca în fiecare an, pe data de 4 a lunii Iyar din calenda- rul ebraic – 27/28 aprilie 2020 – au avut loc manifestri cu prilejul zilei de Iom HaZikaron sau Ziua Amintirii. Iom HaZikaron comemoreaz soldaii i civilii israelieni czui
victime în diferitele rzboaie de aprare a Israelului sau în atentate teroriste comise în aceast ar. Momentul de debut al comemorrilor din acest an a fost marcat de su- netul sirenei, care întrerupe orice activitate în Israel, urmat de ceremonia oficial care a avut loc la Zidul Plângerii, în prezena preedintelui Reuven Rivlin i a unor importani comandani ai Marelui Stat Major al Armatei israeliene.
Dup cum era de ateptat, din cauza restriciilor impuse de criza coronavirusului, pentru prima dat ceremonia a
avut loc fr public, iar toate cimitirele i locurile memoria- le din toat ara au fost închise. Flacra memorial a fost aprins de Tami Shelah, preedinta Asociaiei Vduvelor i Orfanilor din Armata Israelian, i a onorat memoria celor 23.816 soldai czui la datorie i a celor 3.153 de victime ale terorismului, din Israel sau din afara granielor sale. Fa de numrul înregistrat anul trecut, s-au înregistrat alte 75 de nume, dintre care 42 fiind militari activi ai Armatei israeliene, iar 33 erau veterani.
În cuvântul su, preedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, a evocat importana acestei comemorri precum i momentele delicate în care se desfoar ca urmare a restriciilor impuse de criza noului coronavirus.
„Dragi familii, tiu c nu avei nevoie de Ziua Aducerii Aminte pentru a v aduce aminte. Avei înc atât de multe alte zile, atât de multe alte nopi, întreg anul pentru a v aduce aminte. Aceast zi este pentru noi un prilej pentru ca timp de un minut s cunoatem numele i chipurile, vieile i povetile brbailor i femeilor din aceast ar, ale celor dragi. (...) Sufletele noastre sunt legate de ale voastre”, a declarat preedintele Statului Israel. De asemenea, pentru a aduce un omagiu celor czui, numele lor au fost afiate pe Muntele Herzl, pe 28 aprilie, între orele 7.30 i 11.00, i, tot în onoarea lor, a fost inaugurat o Carte a Vizitatorilor virtual, unde publicul i rudele victimelor au avut ocazia de a-i transmite gândurile.
Ambasada Israelului de la Bucureti a organizat o im- presionant comemorare online.
DAN DRU
4 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
Statul Israel este un miracol i o minune
Cu prilejul Iom HaAmaut, pree- dintele Reuven Rivlin a adresat un me- saj de felicitare comunitilor evre ieti din întreaga lume, pre cum i cona io- nalilor si. „Chiar dac srbtorirea din acest an este diferit, nici un virus nu poate s ne împiedice s celebrm miracolul Statului Israel, evreiesc i democratic. Chiar dac în acest an nu putem fi împreun, aceast criz ne-a fcut s simim mai mult ca ori- când c suntem o singur familie, c împrtim o istorie comun, valori comune i un destin comun”.
„Statul Israel este un miracol i o minune”. Am creat o industrie avansa- t, o agricultur bazat pe inovaie i o cultur bogat i com plex, a explicat preedintele de ce consider Israelul ca fiind magic. El i-a încheiat discur- sul spunându-le israelienilor: „Acum este momentul s cumprm mrfuri produse la noi în ar. S alegem din nou industria i agricultura israeliene, pentru a sprijini firmele mici i a con- solida economia noastr”.
În condiiile de azi, din nou „trebuie s ne confruntm cu mari pericole i ameninri, dar hotrârea i solidari- tatea poporului nostru ne-au permis întotdeauna s depim fiecare pro- vocare, iar Statul Israel s-a dezvoltat într-o democraie puternic. Aceeai determinare i solidaritate ne va per- mite s depim marea provocare a coronavirusului”.
„Firmele start-up i centrele de cercetare israeliene aduc de-acum contribuii importante la rzboiul glo- bal împotriva coronavirusului i tiu c Statul Israel i poporul Israelului vor deveni mai puternice dup aceast criz. Atept s celebrez împreun cu voi la anul, la Ierusalim”, i-a încheiat discursul Reuven Rivlin.
Nevoia de unitate Premierul Benjamin Netanya-
hu i vicepremierul Benny Ganz, pree din tele Knessetului, au vorbit la ceremonia de aprindere a torelor, desfurat fr public. Ambii dem- nitari au subliniat necesitatea unitii. „Este timpul unitii. Dac ne adunm forele, vom putea depi coronavi- rusul”, a spus premierul, care a scos în eviden faptul c Israelul a reuit s fac fa cu succes pandemiei i a meninut distanarea social. „Cu toii ne-am dat seama c, în vremea coronavirusului, dragostea se mani- fest de la distan. Pandemia mai este prezent i trebuie s respectm regulile ca s ne salvm reciproc”.
Benny Ganz s-a referit, la rândul su, la coronavirus: „Trecem printr-o perioad dificil i trebuie s ne pre- gtim pentru perioade i mai grele. Vom câtiga acest rzboi i vom crea un nou etos, o poveste a solidaritii o poveste care nu va fi conceput de strini sau de dumanii notri, ci de noi înine. Aceasta va fi principala noastr misiune în cadrul conducerii naionale”. El a lansat un apel pentru o societate „în care noi, liderii, ne vom asuma responsabilitatea, vom aciona pentru voi, cetenii statului, ne vom preocupa de unitatea naiunii i vom menine democraia i drepturile indi- viduale”.
Printre cei ce au aprins cele 12 tore se aflau i personaliti care iau parte activ la combaterea coronavi- rusului.
Spre deosebire de ali ani, isra- elienii nu au ieit s serbeze Ziua Independenei în aer liber, nu au avut voie s mearg la cimitire ca s vizi- teze mormintele militarilor czui în rzboaie, iar demonstraia aerian a armatei israeliene s-a limitat la câte- va zboruri deasupra spitalelor, drept omagiu adus eforturilor medicilor i personalului sanitar în greaua lupt împotriva coronavirusului.
Recepia organizat de obicei la reedina preedintelui rii de Iom HaZikaron i Iom HaAmaut s-a desf- urat într-un format res trâns. Au parti- cipat eful Statului Major al Arma tei is- raeliene i mai muli ofieri. Dac în ali ani, cu acest prilej sunt decorai mili- tari cu performane deosebite, acum s-a renunat la aceast ceremonie.
Într-un scurt discurs, preedintele Rivlin s-a referit la „strânsele leg- turi care sunt mai puternice decât orice altceva care ne desparte“. El a mulumit „echipelor medicale care zile i nopi se gsesc în prima linie a lup- tei împotriva virusului, pentru a oferi israelienilor îngrijiri medicale, persoa- nelor care se ocup de sraci i vo- luntarilor din întreaga ar care-i ajut pe cei izolai s nu se simt singuri, militarilor, poliiei, salvatorilor, servici- ilor de informaii i poporului israelian pentru rbdarea i curajul su”.
Ziua Israelului online la JCC Bucureti, un mare succes
În pofida dificultilor generate de epidemia de Covid-19, la toate Cen- trele Comunitare Evreieti din ar, prin eforturile conductorilor lor, ale membrilor comunitilor i bucurân- du-se de sprijinul FCER i Joint, a fost posibil organizarea online a unor evenimente importante, interesante – de pild ediia a XVI-a a Keshet – cu muli participani care le-au urmrit i i-au spus prerea. Srbtorirea Zilei Israelului, cu un numr impre- sionant de „actori”, la toate JCC-uri- le, i cu o mare audien, a fost una dintre cele mai reuite iniiative, în condiiile izolrii i distanrii sociale. Mulumiri speciale lui Adrian Gueron, directorul JCC Bucureti, moderatorul aciunii, i lui Ery Pervulescu, respon- sabilul programelor JCC din partea Joint.
Cei care au urmrit emisiunea – într-un numr mare, dovad fiind mesajele trimise – au avut prilejul s se întâlneasc în spaiul virtual cu nu- meroase personaliti din lumea evre- iasc: preedintele FCER, dr. Aurel Vainer, deputatul Silviu Vexler, Tania Berg Rafaeli, adjunct al ambasadoru- lui Statului Israel, Israel Sabag, direc- tor pentru România al JDC, deputaii israelieni Yakov Margi i Yinon Azou- lai. Ei au putut s arunce o privire în Centrele Comunitare din provincie, la Cminul de vârstnici „Dr. Moses Ro-
sen”, unde au ascultat evocrile a doi seniori, Pompiliu Sterian i I. Cotn- reanu, despre crearea Statului Israel, s asiste la un spectacol de dansuri israeliene al formaiei Hora pe inter- net, fiecare membr a trupei rmâ- nând la ea acas, i la un mic concert al Bucharest Klezmer Band. Nu în ul- timul rând, „norocoii” care au trimis mesaje de felicitare de Ziua Israelului au câtigat la tombol câte un premiu. Emisiunea a fost urmrit permanent de 150 de persoane, câte ar fi umplut sala JCC dac manifestarea ar fi fost live.
În mesajul adresat spec tatorilor, pree dintele FCER, dr. Aurel Vai- ner, a evocat momente de la crearea Statului Israel, a explicat denumirea aleas, Medinat Israel, care nu impli- c nici o form politic de guvernare, ceea ce a însemnat c, dup mii de ani de rtcire, evreii i-au redobân- dit o ar. Pentru noi, Statul Israel este ca o ancor puternic, a spus preedintele FCER. El a amintit acti- vitatea organizaiilor sioniste din ara noastr – el personal fiind membru în Dror Habonim – în sprijinirea Is- raelului, organizaii desfiinate dup instaurarea regimului comunist. Tot- odat, a vorbit despre dificultile întâmpinate în diferite perioade de evreii care doreau s plece în Isra- el. Vorbitorul s-a mai referit i la isto- ria relaiilor dintre România i Israel, relaii neîntrerupte chiar i dup Rz- boiul din 1967, când toate statele din lagrul socialist au suspendat aceste legturi. Evreii români care au emigrat de-a lungul vremii în Israel, dei au ju- cat mai puin un rol în viaa politic, au contribuit esenial la edificarea rii, la dezvoltarea ei în toate domeniile, a artat preedintele FCER, care a transmis felicitri Israelului cu prilejul zilei aniversare.
Vorbind în numele Ambasadei Is- raelului, Tania Berg Rafaeli, adjunct al efului misiunii, a subliniat importana relaiilor dintre Israel i Diaspora, spri- jinul reciproc al acestor dou (Continuare în pag. 22)
EVA GALAMBOS
Iom HaAmaut srbtorit cu entuziasm, fr public, dar cu accentul pe solidaritate
În acest an, din cauza pandemiei de coronavirus, Iom HaAmaut – Ziua Declarrii Independenei Statului Israel a fost srbtorit cu puine oficialiti prezente i fr public, care a putut urmri ceremoniile de aprindere a torelor i cuvântrile liderilor rii numai online. Dup calendarul evreiesc, anul acesta 5 Iyar s-a marcat la 29 aprilie (dup calendarul gregorian) i ceremoniile au început pe Muntele Herzl în seara zilei de 28 aprilie, fiind srbtorii cei 72 de ani de la evenimentul din 15 mai 1948 (5 Iyar 5708), care a dat evreilor propriul lor stat, îndelung visat i râvnit.
ultimul Pesah în ghetoul din varovia
Sub titlul „Voci din Infern”, Buletinul Institutului Yad Vashem din aprilie a.c. a publicat câteva mrturii ale supravieuitorilor ghetoului de la Varovia, care au evocat condiiile în care s-a desfurat ultimul Pesah înainte ca aceia care mai erau în via s fie deportai i înaintea revoltei din ghetou.
Aharon Carmi a relatat c „în aprilie (1943) în ghetou s-a rspândit zvonul despre o iminent deportare. Cu toate acestea, evreii au continuat s se pre- gteasc pentru Pesah. Unii au reuit chiar s fac maot, s-i procure vin i i-au „koerit” farfuriile înainte de srbtoare. La 18 aprilie 1943 s-a aflat c germanii au adus o armat la Varovia în perspectiva lichidrii ghetoului. Membrii rezistenei s-au plasat în alert maxim. În acea noapte ghetoul a fost înconjurat”…
„Nimeni nu a dormit în acea noapte”, i-a amintit Tuvia Borzykowski, mem- bru în Organizaia Evreiasc de Lupt. „Cu toii au început s-i fac bagajele, s împacheteze lucrurile cele mai necesare, aternuturi, alimente, albituri, pe care le-au transportat în buncre. Era lun plin i noaptea era neobinuit de luminoas. Era mult mai mult micare prin curi i strzi decât ziua. Era ajun de Pesah, iar rabinul Eliezer Meisel a organizat în apartamentul lui Sederul. „În perspectiva a ceea ce urma, masa în centrul camerei prea neverosimil, cu paharele umplute cu vin, familia aezat în jur i rabinul citind din Hagada. Lectura era punctat de explozii i zgomotul mitralierelor. Feele membrilor de familie, care stteau în jurul mesei, erau luminate de roul incendiilor care au cuprins cldirile din jur”.
„Era ajun de Pesah 1943 i noi am aranjat totul în cas i ne-am pre- gtit de srbtoare. Am gsit chiar i maot i toate celelalte. Ne-am fcut paturile. Poliistul care sttea cu noi ne povestea întotdeauna ce se va în- tâmpla. Ne-a spus: «Ar trebui s tii c ghetoul este înconjurat de ucraineni. Nu o s fie o noapte linitit». A auzit i el acest lucru. Ne-am luat toate lu- crurile i ne-am dus în adpost. De ce s ateptm? Aa c am luat tot ce aveam în cas, alimente, totul i am coborât în buncr”, a povestit Shoshana Baharir. (E.G.)
REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020 5
Fiamma Nirenstein arat c, de multe ori, pandemia de coronavirus intete Israelul. „Medici, militari, asis- tente medicale din Israel, care s-au dus s ajute în toate colurile lumii în cazuri de catastrofe naturale, sunt descrii drept vampiri al cror scop principal este s fure organe”. Înalte personaliti palestiniene, printre care Suha Arafat, vduva lui Yasser Arafat, au acuzat Israelul c otrvete fân- tâni, scrie autoarea. „Acum, acuzaiile formulate de Autoritatea Palestinian susin c Israelul rspândete viru- sul i refuz s le explice palestinie- nilor cum s-l combat, cu toate c spitalele israeliene au invitat medici palestinieni, inclusiv din Gaza, la in- formri privind msurile preventive.”
Printre acuzaii mai figureaz i ace- ea c israelienii trimit acas muncitorii palestinieni pentru a declana un val de infecii i c îi infecteaz dinadins pe deinuii palestinieni i chiar i pe copii. Un alt leitmotiv: pandemia este rspunsul lui Allah la recunoaterea de ctre Donald Trump a Ierusalimului drept capital a Israelului!
Toate acestea fac parte dintr-o campanie de delegitimare a Israelului. Astfel, premierul palestinian Moham- med Shtayyeh i-a acuzat pe militarii israelieni c încearc s rspândeas- c virusul în rândul palestinienilor scuipând pe clana uilor autoturis- melor palestiniene. Ibrahim Milhem, purttorul de cuvânt al Autoritii Pa- lestiniene, afirm în schimb c „Isra-
elul nu export virusul palestinieni- lor, dar este agentul epidemiei care se numete ocupaie”. În substratul acestei afirmaii, ca i al altor mesa- je, constat articolul, se afl ideea c Statul Israel, „putere imperialist”, este responsabil pentru toate relele lumii, pe care le folosete pentru a dobândi dominaia mondial.
C nu numai palestinenii gândesc aa, reiese dintr-o declaraie a lui Ni- kolai Mladenov, coordonatorul spe- cial al ONU pentru procesul de pace în Orientul Mijlociu, care, dup ce a ludat msurile Israelului vizând aju- torarea palestinienilor în combaterea coronavirusului, a adugat, cu referi- re la anexarea viitoare a unor teritorii palestiniene: „Pentru a lupta împotriva virusului nu este suficient o aciune unilateral, ci cooperarea.”
i în alte ri au fost înregistrate manifestri antisemite legate de pan- demie. Astfel, Iranul a acuzat SUA i Israelul c au rspândit coronavirusul, idee preluat de presa palestinian.
Lumea civilizat, scrie autoarea, respinge astfel de acuzaii primitive, care fac parte din noul antisemitism.
(Continuare în pag. 22) (E.G.)
Antisemiii se folosesc de ameninarea epidemiei de coronavirus
Pandemia, pretext pentru delegitimarea Israelului
Moshe Kantor: COvID-19
i politic Moshe Kantor, preedintele
Congresului European Evreiesc (EJC), a prezentat pe 20 apri- lie principalele concluzii ale celui mai recent Raport anual asupra evoluiei antisemitismului global, întocmit de Centrul Kantor de la Universitatea din Tel Aviv.
Înainte de a se referi la Raport, vorbitorul a subliniat c, de la înce- putul pandemiei, a crescut semni- ficativ numrul acuzaiilor c evreii s-ar afla în spatele rspândirii viru- sului i c ei profit, individual sau în grup, de aceast situaie. Limba- jul, a declarat eful EJC, amintete de „acuzaiile medievale c evreii rspândesc bolile, otrvesc fântâ- nile i controleaz economiile”.
Unele dintre aceste acuzaii provin de la politicieni i activiti de extrem dreapta din Europa i America, pastori ultra-conserva- tori americani, precum i de la unii conductori iranieni. Ca atare, M. Kantor a evideniat nevoia ca lide- rii mondiali s se concentreze nu numai asupra aspectelor medica- le i economice ale pandemiei, ci i asupra necesitii de a controla creterea extremismului i a popu- lismului. Acest demers este unul imperios necesar, având în vedere faptul c fascismul i nazismul s-au intensificat dup criza financiar din 2008 i dup Marea Criz din anii ’30, iar azi „pandemia generea- z o criz social i politic”.
Un factor agravant este „utiliza- rea cu atât mai ampl a reelelor de socializare, cu cât contactul social direct este mai restrâns, iar teoriile conspiraiei i soluiile facile ofer rspunsuri simpliste nelinitii tot mai mari din sânul publicului larg”, consider eful EJC. Creterea omajului face ca tot mai muli oa- meni s caute api ispitori, iar conductorii politici trebuie s se ocupe cât mai urgent de acutizarea extremismului i adâncirea urii, cât înc problema nu a scpat de sub control.
Statisticile arat c în 2019, nu- mrul incidentelor antisemite a fost cu 18% mai mare fa de anul pre- cedent, iar numrul total al inciden- telor antisemite violente produse în întreaga lume a fost anul trecut de 456, fa de 387 în 2018. În aceeai perioad au fost cu 30% mai muli evrei atacai fizic, numrul celor a cror via a fost periclitat ajun- gând la 40 (cu 47% mai mult), iar 25 de proprieti evreieti au suferit pagube. Cel mai grav: apte evrei au fost ucii în incidente antisemite.
„Ceea ce ar trebui s îi îngri- joreze cel mai mult pe liderii i autoritile din întreaga lume este c a sporit incidena celor mai grave atacuri”, a conchis Moshe Kantor, care a amintit c zecile de efi de stat i de guvern care au luat cuvântul la cel de-al V-lea Forum Mondial al Holocaustului, desfurat la Ierusalim în ianuarie 2020, i-au manifestat îngrijorarea fa de aceste fenomene grave i au promis s acioneze împotriva lor. (A.M.)
Intensificarea manifestrilor an- tisemite în Europa a determinat organizaia B’nai B’rith Internaional, reprezentat de vicepreedintele exe- cutiv Daniel Mariaschin, s organize- ze un dialog online despre aceast problem, cu participarea coordo- natoarei Comisiei Europene pentru Combaterea Antisemitismului, Katha- rina von Schnurbein.
Oficiala CE a artat c a fost nu- mit în aceast funcie în 2015, c este pentru prima dat când în cadrul Comisiei Europene exist acest post, dar anterior a fost cinci ani consilie- ra preedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în probleme legate de dialogul dintre organizaiile religioase i cele neconfesionale. În aceast poziie a avut posibilita- tea s cunoasc i s colaboreze cu organizaiile evreieti. O alt particu- laritate care a recomandat-o pentru acest post a fost naionalitatea ei, deoarece în mod firesc, ca german, este precupat de problema Holo- caustului, subiect la ordinea zilei în ara sa. De asemenea, nefiind evrei- c, poate aborda mai obiectiv proble- mele antisemitismului.
Prima chestiune abordat de cei doi a fost cea a pandemiei de coro- navirus, a faptului c antisemiii au profitat imediat ca s lanseze nume- roase teorii conspiraioniste, în care sunt acuzai evreii c ar fi la originea pandemiei, deoarece vor s decime- ze populaia. Aceste teorii au o larg circulaie în social media.
Opinia Katharinei von Schnurbein este c se poate vorbi în acest caz de o nou form de antisemitism, ea
intrând în categoria discursului de ur i este cu atât mai pericu- loas cu cât se propag cu mare vitez în lumea virtual, iar în condiiile actuale oamenii se uit mult mai mult pe internet. De fapt, exist o legislaie în acest domeniu, de aceea, împreun cu ali factori responsabili din partea UE, au luat legtura cu administratorii platformelor, care au promis c vor înltura lurile de poziie care provoac ur. Exist îns o problem legat de legislaie. În cea european, în strduina de a se respec- ta libertatea cuvântului, teoriile
conspiraioniste, discursul de ur nu pot fi interzise decât dac duc la ata- curi, la violen. Se face o deosebire juridic între incidentele provocate de ur i atacuri. Uniunea Europea- n i statele membre au ajuns la o înelegere pentru a modifica legislaia, dar punerea ei în aplicare este de du- rat, a subliniat vorbitoarea.
Invitata a abordat, împreun cu Daniel Mariaschin, problema neg- rii Holocaustului i msurile luate de Uniunea European în acest dome- niu. Din pcate, lipsete în multe ri educaia generaiei tinere pentru ps- trarea memoriei Holocaustului. State- le UE au decis s elaboreze o strate- gie comun, alturi de cea pe care o are fiecare ar. Tematica urmeaz s fie mai extins, în afara Holocaustului propriu-zis, s se insiste i asupra is- toriei i culturii comunitilor evreieti. Acest subiect a fost abordat pe larg într-o Declaraie a UE din decem- brie 2018. Anul trecut a avut loc o adunare a reprezentanilor UE unde, pentru prima dat, au fost invitai i reprezentanii comunitilor evreieti. O problem preocupant este i de- naturarea Holocaustului, aplicarea unor comparaii neadecvate cu dife- rite situaii actuale sau minimalizarea Holocaustului, faptul c extremitii îi fac platforme comune de negare a Holocaustului. În condiiile actuale, toate aceste manifestri se regsesc în mod pregnant pe internet. În ceea ce privete aspectul educativ, mijloa- cele care s-au dovedit eficiente sunt organizrile unor comemorri locale cu participarea unor supravieuitori.
Astfel de întâlniri au un impact deo- sebit asupra publicului i contribuie în mod concret la pstrarea memoriei Holocaustului. Katharina von Schnur- bein a vorbit i despre colaborarea paneuropean a unor institute de cer- cetare în domeniul Holocaustului, cu schimb de informaii i de documente din arhive, iniiativ sprijinit de UE.
Daniel Mariaschin s-a referit i la intensificarea antiisraelismului, o for- m a antisemitismului modern, i în acest context a întrebat în ce msur definiia de lucru a antisemitismului dat de IHRA este folositoare în com- baterea acestor manifestri i dac nu ar trebui ca toate statele UE s o ad- opte. Coordonatoarea UE consider c definiia este un instrument impor- tant, deoarece definete clar ce este antisemitismul, unde este linia roie dincolo de care nu se poate merge. Definiia ar trebui recunoscut i apli- cat, dar depinde i de context i de pregtirea celor care ar trebui s o uti- lizeze. i în antisemitism exist diferi- te nuane i legea trebuie s defineas- c ce se consider i ce nu se consi- der antisemitism. Este un instrument pentru dezbatere public i va fi util când se va înelege c nu se aplic numai la evrei, ci i la democraie i li- bertate. Ea i-a exprimat convingerea c statele membre ale UE vor adop- ta definiia i o vor folosi în pregti- rea celor implicai în educaia despre Holo caust i a celor care se ocup de contracararea unor manifestri anti- semite, de pild poliia.
Uniunea European, a mai artat ea, se preocup i de noul antisemi- tism, care se manifest sub forma antiisraelismului, a micrii BDS de boicotare a Israelului i pentru dele- gitimarea statului evreu. Exist o co- laborare între factorii responsabili din diferite ri membre ale UE. Ei se întâl- nesc de dou ori pe an, când se face o analiz a fenomenului, a diferitelor provocri i cei prezeni împrtesc din experiena lor. Încercrile de de- legitimare a Israelului sunt inaccep- tabile i ele trebuie condamnate. Din pcate, a constatat Katharina von Schnurbein, unele personaliti politi- ce din guvernele europene nu îneleg sensibilitile Israelului.
EVA GALAMBOS
De cum a izbucnit pandemia de coronavirus, au aprut imediat acuzaiile împotriva evreilor care, sub diferite forme i pentru diferite motive, ar fi provo­ cat aceast maladie. La fel ca virusul, aceste „interpretri” s-au rspândit cu mare vitez în social media i, cum în foarte multe state s-a introdus interdicia sau limitarea de a prsi locuina, oamenii stau mult mai mult pe internet i au acces la aceste tiri. Mai nociv este felul în care s-a folosit pandemia ca arm politic, pentru delegitimarea Statului Israel.
Într-un articol publicat mai întâi în Jerusalem Center for Public Affairs, jur­ nalista italian Fiamma Nirenstein a atras atenia asupra acestui fenomen i a dezvluit argumentele mincinoase susinute de importante personaliti politi­ ce, din pcate, nu numai din administraia palestinian.
6 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
Bucharest Klezmer Band i Maia Morgenstern la Cafeneaua online a ICR Tel Aviv
„Fac parte din echipa care, acum 10 ani, a fondat JCC Bucureti”
Interviu cu directorul Centrului Comunitar Evreiesc din Bucureti, AdRIAN GUERoN
Recital i lansare de carte: „Sonet.
Antologie de limb italian” La 13 aprilie 2020 a avut loc lan-
sarea volumului al II-lea al lucrrii „Sonet. Antologie de limb italian”, de Florian Chelu Madeva, gândit sub forma unui recital susinut on­li­ ne de artistul ordean i de fiica sa, Alexandrina Chelu. Data lansrii a fost aleas în memoria medicului i traductorului Constantin Dimoftache Zeletin, în ziua în care acesta ar fi împlinit 85 de ani. „Ne-a prsit exact în 18 februarie, ziua în care a murit i Michelangelo, pe care l-a tradus din greu. Este i ziua în care am intrat eu la teatru, la 23 de ani”, a observat Florian Chelu Madeva. Volumul I al lu-
crrii menionate a aprut în 2015 i a cuprins 80 de sonete, dedicate celor 80 de ani pe care îi împlinea atunci C.D. Zeletin.
„Dragii notri – prieteni, iubitori de cultur –, bine ai venit la noi acas! Suntem într-o situaie în care toi avem de suferit, dar important este s ne r- mân spiritul liber i viu, iar cei care putem s oferim ceva celor din jurul nostru s nu ne oprim s o facem. (...) Chiar în îngrdire, s încercm s fim i mai inventivi! Asta cred eu c putem s facem, s privim partea bun i, în felul acesta, s lsm în urma noastr ceva mai bun”, a declarat Alexandrina Chelu în deschiderea evenimentului.
Compozitorul Florian Chelu Ma- deva a explicat: „Sonetul muzical a pornit de la dou msuri de Johann Sebastian Bach: este vorba de o fug din Sonata a doua pentru vioar. Cu cele dou msuri s-au compus, pân în prezent, 1700-1800 de sonete. i avem bucuria de a spune c a crescut foarte frumos acest material.” Dintre volumele elaborate pân acum de vorbitor, unele au pornit de la sonete- le lui Shakespeare, Michelangelo Bu- onarroti, Eminescu, Gheorghe Pitu, iar altele au fost dedicate Sonetului românesc (7 volume).
Din repertoriul italian, cei doi artiti au interpretat sonete de Michelangelo Buonarroti, Veronica Franco, Gaspa- ra Stampa, Tullia d’Aragona, Louise Labé, Manoello Giudeo, Compiuta Donzella Fiorentina, oferind informaii despre fiecare dintre ei. De exemplu, Veronica Franco (1545-1591) a ap- rut ca personaj în filmul „Frumoasa veneian” (1998). La Gaspara Stam- pa (1523-1554) s-a referit Rainer Maria Rilke în prima dintre Elegiile duineze. Louise Labé (1522-1566), prima feminist a Franei, cunotea, printre altele, greaca veche i latina; a compus i în limba italian i a fost tradus strlucit de poeta evreic Ve- ronica Porumbacu. Manoello Giudeo (1261-1328) a fost un mare umanist, sonetist i om de tiin evreu, con- temporan cu Dante Alighieri.
CLAUDIA BOSOI
Printre cei care fac parte din Celula de Criz a F.C.E.R. pen- tru protecie efectiv a populaiei evreieti din România în condiii de pandemie se afl i directorul
Centrului Comunitar Evreiesc (JCC) din Bucureti, Adrian Gueron. Afirmarea lui în viaa comunitar este un rezultat al procesului de transformare a comunitii din ultimele de- cenii, demarat de Joint pentru perpetuarea vieii evreieti în România, pus în oper de liderii Federaiei prin crearea de organizaii care s aduc tinerii mai aproape de comu- nitate i s descopere evreitatea aa-numitei „generaii pierdute”. Printre organizaiile care au demonstrat c nu- mele de „generaie pierdut“ nu a fost unul corect se nu- mr Organizaia Tineretului Evreu din România (OTER) i Cluburile Generaiei de Mijloc. „Era prin 1997, când, la iniiativa i cu sprijinul Joint-ului, în cadrul Comunitii Evreilor din Bucureti (CEB) s-a deschis un club de cal- culatoare i internet – internetul era pe vremea aceea o noutate în România”, povestete Adrian Gueron. „Cel care m-a atras spre comunitate prin intermediul clubului era ac- tualul preedinte al CEB, ing. Paul Schwartz, atunci – con- silier F.C.E.R. pentru generaia de mijloc”.
– Ce v-a determinat s acceptai propunerea? – În acea perioad eram student la o facultate cu profil
tehnic. Am considerat c e o bun oportunitate de a aplica cele învate în timpul orelor de curs i un mod de a începe s m deprind cu tainele vieii comunitare. Am continuat s-o fac, alturându-m echipei nou creatului Centrul Pedago- gic bucuretean, în cadrul OTER-ului, condus de consilie- rul F.C.E.R. pentru probleme de tineret, ing. Sandra Segal. Din staff fceau parte Eduard Kupferberg, Mirela Aman. Colaboram cu Yosef Hirsch z.l., voluntar Joint, consilier pentru cursuri de educaie iudaic prin e-mail. Participam la seminare de instruire organizate în ar, inclusiv bine- cunoscutul Seminar Buncher pentru Leadership, cu sprijin israelian, unde am avut ocazia s înv i s-mi dezvolt cunotinele i abilitile comunitare.
– Care a fost momentul hotrâtor în drumul ales? – Venirea ca director Joint pentru România a lui Israel
Sabag, moment de cotitur în viaa noastr comunitar. Se punea accentul pe know how, programe naionale de educaie iudaic prin metode moderne, noi forme de reuni-
re sub cupola comunitar a tuturor segmentelor de vârst prin crearea unor structuri sociale pentru practicarea celor mai diverse preocupri: culturale, sportive, culinare etc. Atunci au fost create, cu sprijinul preedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Centrele Comunitare Evreieti. Se împlinesc 10 ani de când am avut privilegiul s fac parte din echipa care a fondat Centrul Comunitar Evreiesc din Capital, al- turi de Dalia Golda, Dana Vereanu...
– Cum ai reuit s ajungei la Centrul puternic de azi? – Fiecare aciune, de la proiect la realitate a fost o pro-
vocare. Împreun am învat „cu ce se mnânc” o astfel de abordare modern a vieii evreieti. Programele trebu- iau s rspund nevoilor i intereselor tuturor, de la copii la bunici: s fie educative – de exemplu, seria de seminare din Programul naional evreiesc Bereshit, ajuns aproape de ediia a XX-a; s cuprind divertisment i fitness; s satisfac bucuria apropierii de natur prin tabere organiza- te la CIR-urile F.C.E.R.; nevoia de frumos – film, muzic, teatru; s includ aciuni de voluntariat, inclusiv vizite la Cminul „Rosen”. Un moment de referin a fost inaugura- rea, la iniiativa lui Shai Orny, a postului de radio comunitar Radio Shalom România. În perioada actual, programele JCC s-au mutat în mediul online, cu aceeai grij pentru atractivitate. Aa am srbtorit anul acesta Ziua Naional a Israelului.
– Fiindc ai amintit de aniversare: ce loc ocup Israelul în programele JCC?
– Este una dintre constante, materializat prin partici- parea unor invitai din Israel, cursuri de limba ebraic, pro- gramul „duminica israelian”, Festivalul Shalom Ierusalim. Ne bucurm c Ambasada Israelului în România rspunde întotdeauna prezent, când o solicitm.
– Un numitor comun? – Programele noastre sunt „fr ziduri”: este binevenit
oricine ne calc pragul, fie c este membru al comunitii, fie c face parte din publicul bucuretean mai larg. Toate acestea au fost i sunt posibile prin susinerea primit per- manent din partea preedintelui, vicepreedintelui, secre- tarului general ai F.C.E.R., respectiv, dr. Aurel Vainer, ec. Ovidiu Bnescu, Eduard Kupferberg; a directorului Joint, Israel Sabag; a directoarei DASM, dr. Mona Bejan, mereu alturi de membrii echipei JCC Bucureti. Am Israel Hai!
IULIA DELEANU
Respectând deja cutuma întâlniri- lor virtuale cu care i-a obinuit publi- cul, Institutul Cultural Român din Tel Aviv a organizat o nou sesiune de di- alog, moderat de directorul Salamon Márton László, avându-i de aceas- t dat ca invitai pe membrii trupei Bucharest Klezmer Band, pe Silvian Horn, managerul formaiei muzicale i vicepreedintele Comunitii Evreilor din Bucureti i pe actria Maia Mor- genstern, directoarea Teatrului Evre- iesc de Stat din Capital.
Silvian Horn a schiat un scurt isto- ric al devenirii acestei trupe. Borna de început poate fi plasat în anul 2012, atunci când o discuie cu Bogdan Lifin a creionat ideea unei formaii de mu- zic klezmer. Managerul mrturisete c anul 2012 a transpus în realitate o mai veche nzuin a sa. Dup doar o sptmân, dirijorul Bogdan Lifin a pus la punct toate detaliile tehnice.
Dirijorul BKB, Bogdan Lifin, a
amintit de un turneu efectuat la Salo- nic, în Grecia, organizat de directorul ICR Tel Aviv, atunci când el se afla în misiune diplomatic în aceast ar. Bogdan Lifin a retrit cu umor mo- mentul de dup proba de sunet, când ei au îneles dimensiunea acelui fes- tival i au refcut repertoriul în doar jumtate de or, adaptându-l pe mo- ment pentru a rezona cu un repertoriu specific de muzic balcanic. Acest exerciiu de spontaneitate i, de ce nu, de profesionalism – îi amintete el – va rmâne demn de amintit într-o posibil cronic a trupei BKB.
„Viaa mi-a oferit un mare cadou”, a mrturisit directoarea Teatrului Evre iesc de Stat, Maia Morgenstern, despre întâlnirea cu trupa BKB. „Bog- dan Lifin i toi colegii au o rbdare îngereasc cu mine” a spus actria, care a transmis mulumiri speciale so- listelor Arabela Neazi, Geni Brenda- Vexler, Carmen Hannah Ioviu pentru buna colaborare. Maia Morgenstern apreciaz muzica klezmer drept „o motenire cultural extrem de boga- t – cântece pline de energie, iubire, ironie, dar i cu un substrat social”. Ea a vorbit despre un proiect de suflet la care viseaz, transpus sub forma unei cltorii muzicale, culturale idi, cu borne la Iai, Odessa, Bli, Buenos Aires i, desigur, Ierusalim i Tel Aviv.
Violoncelistul Sergiu Marin a po- vestit cum, în anul 2013, s-a prezentat la audiii, la propunerea colegei sale, Rodica Gancea. „Nimic nu e întâm- pltor, pentru c iat, suntem împre-
un”, a artat Sergiu Marin. „Muzica klezmer face parte din
viaa mea”. Astfel i-a început inter- venia violonista trupei BKB, Rodica Gancea, care a oferit asculttorilor un fragment din melodia Oyfn Pripetshik. Prezent în trup din anul 2013, ea a mrturisit c muzica klezmer aduce frumusee i totodat îi invit pe cei care intr în contact cu ea s îi desco- pere tainele.
Radu Gheorghe este toboarul Bucharest Klezmer Band. Întâlnirea cu BKB s-a produs în anul 2015, în calitate de colaborator la TES. „Apro- pierea de aceast muzic mi-a produs surprize, ea genereaz stri care te mic emoional”, a mrturisit artistul.
Geni Brenda-Vexler, actri la Tea- trul Evreiesc de Stat, i-a destinuit mai vechea slbiciune pentru limba idi. „La teatru am cochetat cu muzica klezmer, iar o dorin a fost s cânt într-un band”. În anul 2014, cu prilejul unei srbtori de Purim, a artat ea, a venit propunerea lui Silvian Horn de a se altura proiectului BKB. „Mi- am dat seama c, dac eti sincer cu dorinele tale, se întâmpl acel lucru”, a conchis solista trupei, care a inter- pretat un fragment din melodia A yid­ dishe meydele.
Actria Arabela Neazi a afirmat c istoria întâlnirii cu Bucharest Klezmer Band este una frumoas, întrucât atunci când urc pe scen este auten- tic. Cadoul muzical al solistei a fost
(Continuare în pag. 22) DAN DRU
REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020 7
Amânarea evenimentelor
dedicate eliberrii lagrelor Bergen
Belsen i Buchenwald La 15 aprilie a.c. s-au împlinit 75 de ani de la eli-
berarea de ctre armata american a lagrului de concentrare nazist Bergen Belsen. Din cauza pan- demiei de coronavirus, toate evenimentele come- morative au fost amânate cu un an. Stephen Well, premierul landului Saxonia inferioar, le-a cerut cetenilor germani s-i aminteasc, fr cuvinte, c aici a fost „un loc care a ilustrat brutalitatea i caracterul nemilos al celui mai întunecat capitol al istoriei noastre”.
Astfel, la 15 aprilie, Germania a inut un moment de reculegere pentru a marca cei 75 de ani. Chiar dac evenimentele programate au fost amânate, o parte dintre discursuri au fost transmise online. Pes- te 50.000 de persoane au murit în lagrul de la Ber- gen Belsen, printre ele aflându-se i adolescenta Anna Frank, cunoscut în lume pentru „Jurnalul” ei.
Jens-Christian Wagner, directorul fundaiei me- moriale a Saxoniei inferioare, a declarat c anu- larea evenimentelor comemorative a provocat „o foarte, foarte mare decepie” supravieuitorilor la- grului, care s-au pregtit s vin din toate colurile lumii în Germania pentru a participa la ele.
Au fost amânate i manifestrile comemorative dedicate eliberrii lagrului de la Buchenwald (Thu- ringia inferioar), care urmau s se desfoare pe 11 aprilie, dar angajaii Muzeului lagrului au de- pus o jerb la Memorial. Guvernul landului a dat publicitii „Declaraia din Thuringia”, un apel în care a atras atenia asupra „creterii radicalismului i autoritarismului de dreapta, precum i a populis-
mului bazat pe complexul de superioritate motivat rasist, a naionalismului i a subminrii unitii euro- pene”. „Rasismul i antisemitismul sunt propagate fi – se mai arat în document – i aceasta a dus la aciuni violente în Germania, de neconceput în urm cu câiva ani. În lumina memoriei noastre isto- rice, este limpede c otrvurile distructive de ieri au fost din nou preluate drept remediu universal pen- tru bolile societii. Din pcate, având în memorie experiena noastr naional-socialist, trebuie s artm c drepturile omului, democraia i liberta- tea nu pot fi considerate imuabile. Trebuie aprate din nou i din nou. i noi suntem pe deplin angajai s le aprm”, arat autorii Declaraiei, cerând ca un numr cât mai mare de oameni s o semneze. Primii semnatari au fost premierul Thuringiei, Bodo Ramelow, i Volkhard Knigge, directorul Memoria- lului Buchenwald.
EVA GALAMBOS
Realitatea se schimb cu viteza fulgerului
Marul vieii în mediul vir tual Marul Vieii (March of the
Living) de anul acesta a fost anulat din cauza pandemiei de coronavirus, dar comemo- rarea a avut loc în mediul on­ line cu plci virtuale dedicate i plasate pe traseele de tren spre Birkenau.
„Anul acesta, pentru prima dat în 32 de ani, nu putem s mergem în mar pe distana dintre Auschwitz i Birkenau”, a spus dr. Shmuel Rosenman, preedintele mondial al March of the Living, potrivit „Jerusa- lem Post”. „Dar asta nu ne va opri. Vom continua s edu- cm urmtoarea generaie cu valorile pe care le predm de trei decenii”, a mai spus dr. Shmuel Rosenman.
Chiar dac Ziua Amintirii Holocaustului nu a putut fi marcat ca în anii precedeni,
organizaia rmâne angajat s promoveze mesa- jul educaional. În acest spirit, Shmuel Rosenman a anunat lansarea „#NeverMeansNever”, un pro- iect unic de amintire a Holocaustului global, care permite oamenilor din întreaga lume s participe la unul dintre cele mai semnificative momente, com- punând un mesaj personal i „plasându-l“ pe fun- dalul infamelor ine de tren din lagrele morii de la Auschwitz-Birkenau. Proiectul reflect determi- narea continu de a promova importana memoriei prin utilizarea tehnologiei inovatoare pentru a preda leciile atemporale ale Holocaustului.
În mesajul su, preedintele israelian Reuven Ri- vlin a spus, între altele: „March of the Living este cel mai mare program anual internaional de educaie despre Holocaust i a avut loc în Polonia fr în- trerupere de la înfiinarea sa, în 1988. În fiecare an, mii de participani din 150 de comuniti de pe glob iau parte la acest program, inclusiv supravieuitori, studeni, eliberatori i educatori. Pân în prezent, mai mult de 260.000 de participani ai March of the Living au parcurs cei 3,2 kilometri de la Auschwitz
pân la Birkenau pentru a omagia cea mai mare pierdere din istoria poporului evreu i a întregii umaniti.”
Preedintele Israelului, Reuven Rivlin, a fost pri- mul care a întocmit o plac virtual, cu urmtorul mesaj însoitor: „Dup 75 de ani de la Holocaust, tragedia teribil a poporului nostru, întrucât antise- mitismul ridic din nou capul urât în toat lumea, naiunile lumii trebuie s stea împreun. Împreun, în lupta împotriva rasismului. Împreun, în lupta îm- potriva antisemitismului i extremismului. Împreun, pentru protecia valorilor democratice i a demnitii umane. Aceasta este misiunea timpului nostru. Aceasta este provocarea noastr. Dac putem s ne unim în jurul acestor lucruri, atunci ne putem ridi- ca la nivelul acestor provocri.”
March of the living marcat i la Bucureti
În ceea ce privete România, iniiativa March of the Living are ca reprezentant oficial Comple- xul Educaional Laude-Reut, dup cum ne-a infor- mat Cristina Marin. Pe 21 aprilie 2020, numeroi reprezentani ai autoritilor centrale, precum pre- mierul Ludovic Orban, viceprim-ministrul Ralu- ca Turcan, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, preedintele Camerei Deputailor, Marcel Ciolacu, vicepreedintele Camerei Deputailor, Carmen Mi- hlcescu, ambasadorul României în Frana, Luca Niculescu, au rspuns prompt invitaiei de come- morare a Holocaustului, lansat de Fundaia Mag- na cum Laude-Reut, adresând mesaje de susinere i inserând plcue comemorative virtuale pe site-ul March of the Living.
În semn de respect, elevii Laude-Reut au inut momente de reculegere în memoria victimelor nevi- novate ale Holocaustului, afirmându-i credina de a nu uita i a nu repeta aceste atrociti – Never Means Never.
Premierul României, Ludovic Orban, i-a mani- festat solidaritatea fa de victimele Holocaustului, menionând c acum mai mult ca niciodat, dat fiind contextul pandemiei prin care trecem, „trebuie s contientizm, o dat în plus, c viaa este bunul cel
mai de pre al tuturor. Aducem un omagiu victime- lor Holocaustului i suntem solidari cu cei care au supravieuit acelor orori. Cu îndurerare i respect pentru suferina lor, ne rugm pentru toi.”
„Aceast tradiie aduce onoare colii noastre ce pstreaz vie memoria Holocaustului, precum i României, prin toate eforturile la care s-a înscris pentru combaterea antisemitismului i discriminrii, fapt pentru care i-am invitat pe toi cetenii Români- ei s ne fie alturi la momentul de aducere aminte”, se mai arat în mesajul Complexului Educaional Laude-Reut, semnat de Cristina Marin, în finalul c- ruia se mai afirm: „Ne bucurm s fii alturi de noi, preluând i rspândind mesajul de toleran i pace cu care Marul Vieii este sinonim de peste trei decenii, la nivel mondial”.
În urm cu numai o sptmân pregtisem deja prima form a acestui articol, când am perceput, în- tr-o secund, c tot ce scrisesem cu doar câteva zile înainte devenise complet învechit i inutiliza- bil! Nimic nu se mai potrivea. Soluia se cerea de la sine: s uit de manuscrisul iniial i s-o iau de la capt!
Ceea ce am i fcut, i iat rezultatul în ceea ce privete epidemia Coronei în ara Sfânt. Cu un cuvânt, a zice c noi, aici, nu o ducem chiar aa de ru în comparaie cu alte ri. Iat doar câteva cifre (corecte pentru începutul lunii mai).
În primul rând numrul de cazuri la un milion de locuitori: Israelul are cam 1900 de cazuri, spre deosebire de Statele Unite (3800), Spania (5400), Frana (2700) sau Suedia (2300), dar nu mai bine decât, s zicem, Austria (1740). Cu alte cuvinte, pe undeva, pe la mijloc.
Cum se explic aceast situaie, relativ încura- jatoare? Pe de o parte, acesta e rezultatul faptului c Guvernul israelian a închis la timp graniele rii, fiind printre primele (dac nu chiar primul!) care a interzis aterizarea avioanelor venind din strintate, chiar la începutul lui martie. Dar, în plus, aceast situaie reflect în mare msur gradul de disciplin a populaiei care, cu mici excepii, s-a artat preg- tit s ia în serios msurile obligatorii de prevenire a rspândirii bolii, s-a închis în cas (în adevratul sens al cuvântului) i în felul acesta a micorat ris- cul îmbolnvirii.
Interesant e îns cellalt parametru, cel al nu- mrului de decedai la un milion de locuitori. Inutil a meniona faptul c orice deces, indiferent de vârsta disprutului sau disprutei, reprezint o tragedie pentru familie i mediul social înconjur- tor. Dar privind în mod obiectiv cifrele publicate de organele de sntate internaionale, situaia Israe- lului, din acest punct de vedere, e mai bun decât a multor alte ri. Israelul are cam 30 de decese la un milion de locuitori, spre deosebire de State- le Unite (226), Spania (553), Frana (395), Suedia
(291), Olanda (304), Austria (68), sau chiar Româ- nia (45). Aceast discrepan se cere a fi explicat, dei explicaii exist doar parial i ele nu sunt în- trite de fapte obiective. În ciuda teoriei dup care populaia Israelului e mai tânr decât a multor ri europene, statistica indic faptul c imensa majori- tate a celor decedai în Israel erau vârstnici, chiar foarte vârstnici, i c 50% proveneau din casele de btrâni.
i atunci ce ne rmâne de argumentat? tiu, mi se va spune c trag spuza pe turta mea,
dar eu am prsit activitatea clinic în urm cu pa- tru ani, deci îmi permit s cred c vederile mele sunt obiective. Sunt convins c la baza acestor date se afl, în primul rând, nivelul înalt de pregtire a per- sonalului medical din Israel, obinuit de zeci de ani, de fapt de la întemeierea statului, s fac fa, din când în când, unui numr mare de cazuri grave pe unitatea de timp.
Camerele de gard ale tuturor spitalelor genera- le sunt antrenate pentru a primi pacieni/rnii grav în numr mare i în valuri. Personalul serviciilor de terapie intensiv aplic cu strictee toate proto- coalele în legtur cu tratamentul cazurilor foarte grave i seciile sunt dotate la nivelul cerut. În plus, experiena de zeci de ani i-a învat pe toi cei în ca- uz s deceleze la timp primele semne de agravare ale unui pacient internat sau adus de urgen.Toate la un loc, i fiecare în parte, stau la baza numru- lui relativ mic (în comparaie cu alte ari) de bolnavi decedai din cauza SARS-CoV 2.
Dar mai exist un factor care trebuie luat în con- siderare, i anume, numrul relativ mic de pacieni în stare grav care au ajuns în seciile de terapie in- tensiv i nu în secii obinuite, întrucât numrul de paturi de terapie intensiv existent a fost suficient pentru a interna orice pacient care necesita acest tip de tratament.
(Continuare în pag. 22)
Însemnri la faa locului
8 REALITATEA EVREIASC - Nr. 560-561 (1360-1361) - 1 – 31 Mai 2020
I U D A I C A
Tora Oral i Tora Scris
Decalogul, Rut i regele David
lag Baomer, istorie i actualitate
De 18 Iyar, a 33-a zi a Omerului, între Pe- sah i avuot, în calendarul ebraic e înscris Lag Baomer, singura zi în care n-a murit nici unul dintre lupttorii din armata lui Bar Kohba. Era a treia revolt a evreilor împotriva imperiu- lui roman (132-135 e.a.). Prima a fost înbuit de Titus, fiul împratului Vespasian, aproxima- tiv în 70 e.a. Au pierit atunci circa 600 000 de evrei, dup estimrile lui Tacitus. i romanii au suferit pierderi însemnate.
Nu exista decât o singur ans ca iu- daismul s fie salvat: coala, perpetuarea învturii. Dar cum? Strzile Ierusalimului erau pline de cadavre. Templul – în flcri. Nici un locuitor n-avea voie s prseasc Cetatea. Unul dintre liderii spirituali ai vremii, Iohanan ben Zakai, evalueaz situaia înelept, prag- matic, inventiv. Reuete s înele vigilena grzilor romane i, ascuns într-un sicriu, este scos din ora de discipoli ai si. Ajuns în faa lui Vespasian, obine acceptul de înfiinare a unei coli la Iavne – victorie spiritual mai du- rabil decât imperiul.
A doua revolt are loc în timpul unei cam- panii a împratului Traian împotriva parilor, în 113 e.a., care-i întrerupe campania pentru a-i face fa; un rzboi de uzur, pe durata a trei ani. Inegalitatea de fore era prea mare ca evreii s-l câtige. Dar fisurile cauzate în construcia imperiului au însemnat începutul sfâritului. De atunci frontierele sale încep s se restrâng.
Succesorul lui Traian, împratul Hadrian, încearc s romanizeze Iudeea, proces cul- minând cu romanizarea Ierusalimului cu nume schimbat: Aelia Capitolina. Credea c, dup a doua revolt euat, evreii se resemnaser. Se înela. A treia revolt izbucnete în 132 e.a., când romanii erau prini în ofensiva asupra britanicilor, comandat de generalul Severus. Revolta e condus de Bar Kohba, învcel al lui Rabi Akiva. Hadrianus îl cheam pe Seve- rus în zona reinflamat. Mcel de doi ani. Pier 24 000 de oteni evrei. Dezastrul e consemnat de Talmud în termeni considerai metaforici: o „epidemie” generat de o boal ciudat, „înce- pând din aparatul digestiv i terminându-se la gur”. Epidemia ar fi codificat masacrul, boala necunoscut – foametea. Opinia unora. Alii iau trimiterea telle quelle.
Referiri explicite la o molim între Pesah i avuot apar în Tora, e drept, în alt moment istoric, acela al peregrinrilor în deert, dup ieirea din Egipt. Fotii sclavi au de înfruntat condiii grele de via. Înc nu este dat Tora. Apare neîncrederea în Dumnezeu Unicul, se nasc cârteli împotriva lui Moe i Aaron, unii asimileaz libertatea cu amoralitatea. „Au mâ- niat astfel pe Domnul prin faptele lor i o ur- gie a izbucnit între ei./ Dar s-a ridicat Pinhas i a fcut judecat i urgia s-a oprit” (Psalm 106, 29 - 30). Perioada avea s fie consfinit ca numrtoarea Omerului (msur antic de orz) în Tora scris. Cele 49 de zile pân la ofranda de grâu la Templul din Ierusalim sem- nific pregtirea spiritual pentru primirea Le- gii la poalele Muntelui Sinai.
Chiar dac revolta avea s fie înbuit dup moartea lui Bar Kohba, în 135 e.a., creierul ei, Rabi Akiva, prins i ucis în torturi, alt discipol al su, Rabi imeon Bar Iohai, care-i salveaz viaa ascunzându-se timp de 13 ani într-o grot din fat, deschide învturii o nou direcie prin conceperea Zoharului, cartea de baz a Caba- lei. Se crede c ar fi încetat din via tot pe 18 Iyar; Hazkara prin elogiere a operei.
Azi, pandemia de Covid-19 readuce isto- ria în actualitate. Mai precis, atitudinea în faa calamitii: sociale sau biologice. Avem nevoie de for interioar pentru a ne pstra echilibrul cutând soluii viabile, de contiina c a pierde o lupt nu înseamn a pierde rzboiul, curaj când ne e fric, autoprotecie oricât de greu ne-ar fi, salvare prin învtur, încredere în Puterea Divin, cci „El le-a vzut strâmtora- rea, când le-a auzit strigtele/ i-a adus aminte de Legmântul Su i a avut mil de ei, dup buntatea Lui cea mare” (Psalm 106, 44-45).
IULIA DELEANU
Ne apropiem de srbtoarea de avuot, când ce- lebrm primirea Torei. În fiecare an, în ziua în care strmoii notri au primit Tora pe Muntele Sinai, noi, urmaii lor, ne deschidem inimile pentru a o primi din nou.
Dei cuvântul „Tora” este folosit de muli, ar fi de folos o definiie riguroas. Ca substantiv comun, „tora” se poate traduce ca „învtur cu rol de îndrumare”. tiinele naturii nu intr în aceast categorie. Ele ne dau informaii preioase, dar nu ne îndrum în ce scop s le folosim. Un cod de bune maniere sau de bune practici, în schimb, este o „tora”.
„Tora” ca substantiv propriu se refer la îndruma- rea pe care a primit-o Moe prin revelaie divin pe Muntele Sinai i a transmis-o poporului Israel. Tora este alctuit din dou pri: un text scris, pe care îl numim „Tora Scris”, i învturi transmise prin viu grai, pe care le numim „Tora Oral”.
Tora Scris conine cele cinci cri ale lui Moe: Bereit/ Geneza, mot/ Exodul, Vaikra/ Leviticul, Ba- midbar/ Numeri i Devarim/ Deuteronom. Ea a fost tradus în mai toate limbile pmântului, st la baza celor trei religii monoteiste i se bucur de larg apre- ciere chiar i în afara lor. Nu puini atei o preuiesc, cel puin ca document istoric, dar nu numai.
Tora Oral nu s-a bucurat de aceeai soart ferici- t. În afara naiunii noastre, ea este foarte puin cunos- cut, cu atât mai puin recunoscut. Muli o contest ca tradiie oral, recunoscând-o doar din momentul în care a fost parial aternut pe hârtie în secolul al II-lea al erei curente. În contextul laicizrii din ultimele dou secole, chiar i muli dintre fiii poporului nostru s-au înstrinat de ea. Numai evreii religioi i un mic numr de cunosctori o in în înalt preuire i îi de- dic viaa pentru a-i deslui tainele.
Ce nevoie avem de Tora Oral? Nu ar fi fost oare mai bine dac toate învturile ar fi fost date în scris? Pentru a rspunde, voi cita un pasaj din Talmud, tra- tatul abat fila 31a. Dar pentru a-l înelege trebuie cunoscut o premiz: convertirea la iudaism necesit asumarea necondiionat a tuturor poruncilor din Tora.
Spuneau înelepii: O fapt cu un neevreu care a venit în faa lui amai i l-a întrebat: „Câte tore avei”. I-a rspuns: „Dou, Tora Oral i Tora Scris”. I-a
spus: „De cea scris te cred, de cea oral nu te cred. Convertete-m cu condiia s m învei [numai] Tora Scris. L-a mustrat i l-a dat afar. A venit înaintea lui Hilel. L-a convertit. În prima zi l-a învat [literele] Alef, Bet, Ghimel, Dalet. A doua zi a schimbat ordinea. I-a spus: „Ieri nu aa m-ai învat.” I-a rspuns: „Nu în mine ai avut încredere. [În legtur cu Tora] Oral, tot în mine s ai încredere”.
În cuvinte pe înelesul oricui i-a explicat Hilel inter- locutorului su un adevr universal: nu putem înelege un text fr s cunoatem literele. Cunoaterea litere- lor este în afara textului i se transmite din generaie în generaie. Aa cum avem deplin încredere c literele ne-au fost corect transmise din generaie în generaie, aa s-ar cdea s avem încredere în înelepii Israelu- lui, care au transmis din generaie în generaie tâlcul Torei.
Timp de un mileniu i jumtate, din momentul în care am primit Tora pe Muntele Sinai pân în secolul al II-lea al erei curente, Tora Oral a fost transmis numai prin viu grai. În secolul al II-lea al erei curente, când stpânirea roman amenina s curme transmi- terea prin viu grai, a simit Rabi Iehuda Hanasi nevoia s atearn unele învturi în scris. El a scris Mina, care este considerat pân astzi fundamentul Torei Orale.
Cu timpul, codificrile au devenit tot mai ample i mai detaliate. Ele cuprind multe informaii utile, dar nu reuesc s cuprind spiritul Torei Orale. Acesta poate fi transmis numai prin viu grai, de la