hag hanuca sameah! · 75 de ani de la noaptea de cristal • kristallnacht (“noaptea de...

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LVI = NR. 416-417 (1216-1217) = 1 – 30 NOIEMBRIE 2013 = 28 HEŞVAN – 27 KISLEV 5774 =24 PAGINI – 3 LEI

PAG. 5

PAG. 19 PAG. 13

7 5 d e a n i d e l a

N o a p t e a d e c r i s t a l

• Kristallnacht (“Noaptea de cristal”) a avut loc în Germania, în anul 1938, în noaptea de 9 -10 noiembrie.

• Sute de sinagogi din Germania şi Austria, incendiate sub ochii pasivi ai pompierilor şi poliţiei.• Majoritatea locuinţelor şi magazi-

nelor evreilor sunt distruse. • 1000 de evrei şi-au pierdut viaţa

şi peste 30.000 au fost duşi în lagăre de concentrare.

• A fost considerată „punctul cel mai de jos” atins, până atunci, de civilizaţia germană şi înce-putul prigonirii sistematice a evreilor de către nazişti.

(Pe larg în pag. 2)

HAG HANUCA SAMEAH!

• Gând de Hanuca• Un cântec tradiţional• Zâmbete de Sărbătoarea

Luminii

Bucureşti - gazdă a Festivalului

Filmului Evreiesc

„Viaţa evreiască şi antisemitismul în Europa actuală“

Interviu cu ing. IONEL SCHLESINGER, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Arad

Un mare succes pentru B’nai B’rith: „PODURILE TOLERANŢEI“, DRUMUL CĂTRE ARMONIE ŞI RESPECT

TRIBUNA IDEILORIŢIC ŞTRUL

NU MAI ESTE DEZERTOR

Un memorial Horthy

la Budapesta

Femeile au ajuns să domine

finanţele lumiiPAG. 3

PAG. I-IV

PAG. 3

PAG. 4

2 REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.416-417(1216-1217)-1-30noiembrie2013

75 de ani de la Noaptea de cristalLa9noiembriea.c.,înGermania,dar

şiînalteţărialelumiiafostcomemoratăceadea75-aaniversareaKristallnacht(“Noaptea de cristal”).Această datămarcheazăînceputulprigoniriisistema-ticeaevreilordecătrenazişti,cares-afinalizatprindeportareaşianihilarealorînlagăreledeexterminare,alăturiderestulevreilordinaproapeîntreagaEuropă.La9 noiembrie 1938, autorităţile germaneaufolositpretextulrăzbunării“spontane”pentruunatentatîmpotrivasecretaruluilegaţieigermanedelaParissăvârşitdecătreunrefugiatevreugermandeoriginepolonezăşiîncheiatcudecesulînaltuluidiplomat. Unele documente recentesusţincăelarfipututfisalvatdar,dindispoziţialuiHitler,afostlăsatsămoa-ră. În consecinţă, sute de sinagogi dinGermaniaşiAustriaau fost incendiate,locuinţele şimagazinele evreilor – dis-truse.1000deevreişi-aupierdutviaţaşipeste30.000aufostduşiînlagăredeconcentrare.

Cuprilejulcomemorării,înnumeroaseoraşedinGermaniaau fostaprinse lu-mânărişicandele,iargermaniis-auduslacimitire,împreunăcuevreii,pentruaevocamemoriavictimelor“Nopţiidecris-tal”.CancelarulgermanAngelaMerkeladeclaratcă„«Noapteadecristal»afostunevenimentcarei-aumilitpeevreiîntr-unmoddeneimaginat.Atuncis-aatinspoate punctul celmai de jos al istorieigermane.Dinnefericire,maitârziuistoriagermanăaevoluatîntr-unmodşimaidra-matic,finalizatăpânălaurmăprinceeacecunoaştemcaŞoahsauHolocaustul”.Cancelarulacerutpoporuluigermansănuuiteniciodatătrecutul.

LocuitoriaiBerlinuluis-auorganizatîngrupuricaresăcureţeopartedincele5000depietrepecareerauînscrisenu-melevictimelor,fiindaşezateînfaţacase-lorundeaulocuit.Organizatoriiaudecis

caaceastăiniţiativăsăaibălocanual.Darmulţi vorbitori din timpul evenimentuluiauatrasatenţia căantisemitismul esteîncăo problemă înEuropa.Un sondajde opinie realizat în rândul populaţieievreieştidinEuropaaindicatcăpestetreisferturi dintre cei chestionaţi considerăcăantisemitismulrenaşteînţărilelorşiaproximativotreimesegândescsăemi-greze,deoarecenusesimtînsiguranţă.Celemaimaritemeri,potrivitsondajului,aufostexprimatedeevreiidinUngaria.

LaceremoniiledelaMuzeulmemorialalHolocaustuluidelaWashingtonafostevocată“Noapteadecristal”,subliniindu-secăbisericilecatolicăşiprotestantănuau reacţionat laceeaces-a întâmplat,aufostdoarreacţii individualealeunorpastoricareaucondamnatacesteviolen-ţeşiauîncercatsă-iajutepeevrei.Niciplecareaînstrăinătatenuafostosoluţie,deoarecefoartepuţineţării-auprimitpeevrei,celemaimultei-aurefuzat,inclusivStateleUnite, care au dus în perioadarespectivăopoliticăizolaţionistă.

La rugăciunea de duminică, papaFranciscaevocatînfaţacredincioşilor,adunaţiînPiaţaSf.Petru,ceadea75-aaniversarea“Nopţiidecristal”.Suveranulpontifi-adescrispeevreicape“fraţiimaimari”aicreştinilorşiaarătatcănoapteade 9 noiembrie 1938 a fost începutuldrumuluicareaduslaHolocaustşicarenutrebuieniciodatăuitat.“Nemanifestămdin nouapropierea şi solidaritatea faţădepoporulevreu, fraţiinoştrimaimari,şi îl rugăm peDomnul camemoria şipăcateletrecutuluisăneajutesăfimînpermanenţă vigilenţi împotriva oricăreiformedeviolenţăsauintoleranţă”,aspusel.Larândulsău,cardinalulKurtKochaadresatunmesajdesolidaritateConferin-ţeirabiniloreuropeni,cares-adesfăşuratlaBerlinchiarînziuade9noiembrie,înamintireaKristallnacht.(E.G.)

AGENDA DEPUTATULUI ŞI PREŞEDINTELUI F.C.E.R.

Scurta trecere în revistă a temelor din agenda de lucru a preşedintelui şi deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, oferă măsura diversităţii de preocupări, reflectă dinamica unei existenţe dedicate obştii noastre. Este vorba de: implicarea în organizarea la Parlament, moderarea Atelierului „Contribuţia etniei iudaice la dezvoltarea României”, ca şi participarea cu o comunicare proprie în cadrul eveni-mentului „Podurile Toleranţei”; iniţiativa şi urmărirea publicării volumului „Mărturii şi imagini despre Holocaust în România”; prezentarea, la Reşiţa, a cărţii „Domiciliul forţat, formă pregătitoare a soluţiei finale” de Emeric Miki Marosi; participarea cu o comunicare, „Evreii din România”, la unul din atelierele Conferinţei Naţionale a PSD; susţinerea unei conferinţe la „Keshet” – Bucureşti; demersurile pentru comemorarea la Academia Română a Holocaustului în România; activităţi în Comisia de Politică Economică şi Priva-tizare din Camera Deputaţilor; avansarea de propuneri legislative; întâlniri cu lideri ai Guvernului la Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale (GPMN); primiri la Biroul Parlamentar al deputatului F.C.E.R.; vizita acad. Irinel Popescu la sediul F.C.E.R.; participarea la cere-monia de Laudatio pentru prof. univ. dr. Paul Cornea, la 90 de ani; perspective parlamentare şi comunitare imediate.

•PreşedinteleşideputatulF.C.E.R.a contribuit la realizarea simpozionu-lui–maratondelaPalatulParlamentului,„ContribuţiaetnieiiudaiceladezvoltareaRomâniei”, parte importantă a eveni-mentului„PodurileToleranţei”,iniţiatdeB’nai B’rith Europa şi realizat efectivde B’nai B’rith România. În calitatedemoderator, domnia sa a reuşit untur de forţă: peparcursul unei singurezile au fost prezentate, pe larg sau însinteză, comunicări având o tematicăvastă-rolulevreilorromâniîndomeniilecultural, ştiinţific, economic, industrial,militar,politicînRomânia,contribuţiimaicunoscute,altele,maipuţin.Domniasaa susţinut comunicarea „ParlamentarievreiînistoriapoliticăaRomâniei”.Dr.AurelVaineramulţumitpersonalităţilormarcante din viaţa politică, culturală,ştiinţificăromânească,careauparticipatcusubstanţialeintervenţii.EvenimentulestepelargreflectatînR.E.PreşedinteleF.C.E.R., împreună cu consilierul săupersonal,SilviuVexler,auînceputlucrullaeditareaunuivolumcuprinzândacestecomunicăridevaloare.

•Volumul„MărturiişiimaginidespreHolocaust” a fost lansat de preşedin-tele şi deputatul F.C.E.R. la sesiuneacomemorativă a ZileiHolocaustului înRomânia de la Camera Deputaţilor.Cartea, beneficiind de o grafică exce-lentă – remarcabile, copertele I şi IVreproducândcovârşitorultabloudespreHolocaustal luiRobertCorvus-Kora–,afostrealizatăcuaportulsubstanţialalconsilieruluiSilviuVexler.Ea cuprindeintervenţii la temă ale unormarcantepersonalităţipolitice,religioase,culturale.Demareimpactemoţional-prezentareareînhumăriiînCimitirulPăcuraridinIaşiarămăşiţelorpământeştialeunorvictimeevreieştirecentdescoperiteîntr-ogroa-păcomunădinPopricani, Judeţul Iaşi.Cartea,editatădeF.C.E.R.,s-abucuratdeecouripozitivevenitedinparteaunorpersonalităţi româneştideprestigiu,caministrulMuncii,MarianaCâmpeanu,vicepreşedinteleCamereiDeputaţilor,IoanOltean,ambasadorulRomâniei laLondra, E.S. Ion Jinga, deputatul deIaşi,NeculaiRăţoi.DeputatulF.C.E.R.amulţumitpentrusprijinlogisticpreşedin-teluişisecretaruluigeneralalCamereiDeputaţilor,ValeriuZgoneaşi,respectiv,CristianAdrianPanciu.

•O lansare de carte-eveniment lasinagogadinComunitateaEvreilor dinReşiţa,beneficiinddeparticipareapre-şedinteluişideputatuluiF.C.E.R.,afost„Domiciliul forţat, formăpregătitoare a

soluţiei finale” deEmericMikiMarosi,originar dinRomânia, stabilit în Israel.CarteaafostprezentatădepreşedinteleC.E.Reşiţa,IvanSchnabel,dedr.AurelVainerşideprof.univ.dr.SperanţaMi-lancovici,delaCatedradeStudiiIudaiceaUniversităţii „VasileGoldiş”dinArad.Au fost de faţă autorităţi locale, vice-preşedinteleC.E.Reşiţa,SorinButilcă,lideriaiunorcomunităţiînvecinate:C.E.Timişoara – preşedinte LucianaFried-mann,secretaracomunităţii,VeraBotiş,C.E.Lugoj–preşedinteIvanBloch,careesteşimembruînComitetulDirectoralF.C.E.R.Subiectul cărţii: circa 300 deevreireşiţeniaufostevacuaţi,întimpulHolocaustului,într-unlagărdinOraviţa,undeauprestatmuncăforţatăladrumurişipăduri.Autorul,unuldinsupravieţuitori,aconceputcarteadreptgestderecunoş-tinţăfaţădeevreiidinOraviţa,careauaplicatdouăpreceptefundamentaleiu-daice,frăţietateaşisolidaritatea,ajutândlareîntoarcereaevreilorreşiţeniacasă,după război.Preşedintele şi deputatulF.C.E.R.avorbitdupălansarecuprima-rulMunicipiului,MihaiStepanescu,carei-a solicitat sprijin pentru aducerea deinvestitoriisraelieniînzonă,ceeacearaveaunefectbeneficasupraredresăriieconomice a oraşului. S-a discutat şidespreoînfrăţireîntreReşiţacuunuldinoraşeleisraeliene.

•Dr.AurelVaineraprezentatocomu-nicarelaunuldinsimpozioaneledintim-pulConferinţeiNaţionaleaPSD.Lucrărileaufostcondusedeacad.RăzvanTheo-dorescu,prietenstatornicalcomunităţiievreieştidinRomânia.Expunerea„EvreiidinRomânia”astârnit interesprinele-menteledefinitoriideistorieşicontribuţiemultisecularăaevreilorromâniîncultură,ştiinţă,economie,industrieromânească.

LaCentrulComunitarEvreiesc dinCapitală,preşedinteleşideputatulFede-raţieiafostprezent,printr-osubstanţialăintervenţie,încadrulProgramului„Kes-het”.Programulaavutloclaaceeaşidată–17noiembriea.c.–înmultecomunităţidin ţară, pe teme diverse, propuse şielaboratedeînşişimembriicomunităţilor.

•O iniţiativăadr.AurelVainer: co-memorareaHolocaustului laAcademiaRomână, solicitare înaintată preşedin-telui celuimai înalt for cultural al ţării,acad.IonelHaiduc.ParticipanţiivoraveaprilejulsăafleadevăruldespreHolocaustdelasupravieţuitoridinIaşi,Bucureşti,Herţa,Bucovina,TransilvaniadeNord.

• Câteva activităţi parlamentarespeciale,pelângăparticiparearegulatălalucrărileînplenşilaComisiadespe-cialitatedinCameraDeputaţilor:partici-pare la audierileComisiei persoanelorpropuse la conducereaAutorităţii deSupraveghere,PiaţăFinanciară,Banca-răşideAsigurări;demersurilaCameraDeputaţilorpentruaplicareaproiectuluidemodificareaLegii189/2006privindaprobareaOUGnr.105,urmândcapro-iectulsăfiediscutatînplenlaînceputulanului2014.Încazulîncarevafiaprobat,resursele necesare pentrumajorareaindemnizaţiilor beneficiarilor legii va fiasiguratăînbugetulpentruanul2015.

• Premierul Victor Ponta,ministrulEducaţiei, RemusPricopie, viceprim-ministrulLiviuDragneaauavutîntâlniricumembriiGPMN.Premieruladiscutatproiectul de buget pentru anul 2014,cuaccentpesprijinulfinanciaracordatorganizaţiilor deminorităţi naţionale.Viceprim-ministrulaprezentatprevederiprivinddescentralizareaadministraţiilorpublicedinRomânia.DeputatulF.C.E.R.i-asolicitatoaudienţăprivindsoluţiona-rea unor probleme referitoare la pazacimitirelorevreieştidinRomânia.

•PreşedinteleşideputatulF.C.E.R.aprimitînaudienţăpeing.JackGoldstein,careasolicitatsprijinpentruaplicareaunuifoarte important proiect de valorificare

1 Decembrie 1918

Un moment de entuziasm al naţiunii române, de speranţă pentru minorităţi

Pentruromâni,precumşipentrumem-briicomunităţilornaţionaledepeteritoriulstatului naţional şi unitar constituit la 1decembrie 1918, respectivulmomenta avut o semnificaţie care depăşeştesimpla reunire a tuturor vorbitorilor delimbăromânăîncadruluneisingureţări.Afostpunctuldedebutalunorreformeprofunddemocratice,prevăzuteîntextul„RezoluţiuniiAdunării Naţionale de laAlba Iulia” şi preluate apoi, cu consec-venţă,încadrulConstituţieiRomânieide la1923.

Se cuvine a fi subliniat, de la bunînceput,cădeşievenimentuldelaAlbaIuliaafostdefinit,încorpulRezoluţiunii,cititădeepiscopulIuliuHossu,ca„Adu-

nareaNaţionalăatuturorRomânilordinTransilvania,BanatşiŢaraUngurească”,nuaufostuitateminorităţilenaţionale,alecărorproblemespecificeaufostabordateînmodulcelmaidemocratic,promiţându-se,întrealtele„deplinălibertatenaţionalăpentrutoatepopoareleconlocuitoare”,însensulcă„fiecarepoporsevainstrui,ad-ministraşijudecaînlimbasaproprieprinindivizidinsânulsăuşifiecarepoporvaprimidreptdereprezentareîncorpurilele-giuitoareşilaguvernareaţăriiînproporţiecunumărulindivizilorce-lalcătuiesc”.

ALEXANDRU MARINESCU

(Continuare în pag. 10)

IULIA DELEANU(Continuare în pag. 9)

REALITATEAEVREIASCĂ-Nr.416-417(1216-1217)-1-30noiembrie2013 3

-Spuneţi-ne câteva cuvinte despre dimensiunea conferinţei şi participanţi.

-Auditoriul a cuprins peste 300 departicipanţidin38deţări.Aufostdefaţăoseriedepersonalităţi,dintrecarevreausă-iamintescpeAnetteLantos,preşedin-teleFundaţiei ”Lantos”şivăduvasena-toruluiTomLantos,singurulparlamentaramerican,supravieţuitoralHolocaustului,YairLapid,ministrulisraeliandefinanţe,KzyriakosGerontopoulos,adjunctalmi-nistruluielendeexterne,AndrewBaker,directorcuafaceriinternaţionalealAJC,IraForman,delaDepartamentuldeStatalSUA,careseocupădemonitorizareaşicombatereaantisemitismuluiînlume,FlorianeHohenberg, din parteaOSCE,AndreiHeiszler,preşedinteleFederaţieiComunităţilor Evreilor din Ungaria – MAZSIHISZ.Guvernulungarafostrepre-zentatde vicepremierulTibor Navrac-sics,ZsoltNémeth,secretardestatparla-mentaralMAEungar,daravorbitşiJanosMartony,ministrulungardeexterne.

-Care au fost principalele probleme abordate?

-Aufostnumeroase.Amintesc,printrealtele, viaţa evreiască actuală şi politi-ca, antisemitismul, politica şimemoria

Holocaustului,măsuriconcretedecom-batereaantisemitismuluipeplaninternşi internaţional, identitateaevreiască înEuropa,gestionareamoşteniriievreieştiînEuropa,dialoguldintrereligii.HermanvanRompuy,preşedinteleConsiliuluiEu-ropean,atrimisunmesajvizândcomba-tereaantisemitismului.Antisemitismul,aspusdomniasa,“esterefuzareaEuropei,aculturiieuropene”.

- Vă rugăm să ne spuneţi câteva dintre cele mai importante poziţii exprimate.

- Yair Lapid (Israel) a subliniat călupta împotrivaextremismului şiantise-mitismuluinu trebuiesă încetezenicio-dată.MalcolmHoenlein,vicepreşedintealConferinţei preşedinţilor principalelororganizaţii evreieşti din SUA, a vorbitdesprenecesitateadeacombateapatia,deaconştientizacăsecretulviitoruluistăînavalorificaînvăţăminteletrecutului.In-citatoriifolosescpeplanmondialceamaimodernătehnicădaractivitatealorestealimentatădeurastrăveche,aarătatel.IraForman(SUA)asubliniatnecesitateaunei activităţi continuede combatereaantisemitismuluişiatragereaansamblu-luisocietăţiiînacestdemers.S-aarătatcănuexistăoconcepţieunitarăprivind

Tribuna ideilorVreausăatacaiciotemădestuldespinoasăpentru

noi, evreii, obişnuiţi altfel cu teme de un asemeneacalibru.MultăvremeamcrezutcătezascandaloasăaHanneiArendt,carecondamna“resemnarea”celorduşilaBirkenau-Auschwitz,fărăîmpotrivire,precumoturmădeoilaabator,arfioriginală.Darcumdauiardeaceastăteză,încămaiveche,deprinanii50,subcondeiulluiEricHoffer(„Adepţiifanatici”,Polirom,2013,trad.LucianLeuştean),măfacesăcredcăcelebraautoares-ainspi-ratoris-aafiliatideilorpredecesorului,căciacestascriaurmătoarele:“Acoloundenumaiexistăsperanţă,oame-niifiefug,fieselasăucişifărăîmpotrivire.Oameniisevoragăţadeviaţăcaîntr-unvis.Cumamputeaexplicafaptulcămilioanedeeuropenis-aulăsatduşiînlagăredeexterminareşicameredegazare,ştiindclarcăerauconduşilamoarte?Faptulcăaştiutsă-şideposedezeadversarii (celpuţin, înEuropacontinentală)deoriceurmăde speranţă a fost printre celemai formidabileputerialeluiHitler.Convingereafanaticăpotrivitcăreiaconstruiaonouăordine,careurmasădurezeomiedeani,afosttransmisăatâtsusţinătorilor,câtşiadversarilor.Primilorle-aoferitsenzaţiacă,luptândpentrualTreileaReich,sealiaucueternitatea,întimpceultimiiausimţitcăaluptaîmpotrivanoiiordinialuiHitlerînsemnaasfida

soartainexorabilă”(p.93).Pentrunoi,supravieţuitorii,esteotemădedezbătut.

Oscurtăobservaţie.Ceiceau“fugit”,şilatimp,bineaufăcut.Aumaievadatapoicâţiva,îndrumsprelagărelemorţii,precumfilosofulfrancezJeanWahl(careaaflatdelapoliţiecăesteevreu!),sărinddintren,dinmers.Darneputemînchipuifemei,copii,bătrânifăcândace-laşilucruşiascunzându-seapoilauniibinevoitori,careîşi riscauşieiastfelviaţa?Săgeneralizăm:decenus-aurăsculatceidinGulag,ceidelaCanal,cupumnii,culopata,împotrivamitralierelorşiacâinilordepază?Uşordezis!

Dariatăosurprinzătoarecontinuareacitatuluidemaiînainte:“EsteinteresantcăevreiicareauacceptatsăfieexterminaţiînEuropaluiHitlerauluptatcuîndrăznealăcândauajunsînPalestina.Şideşis-aspuscăaulup-tatînPalestinapentrucănuauavutdeales–trebuiasăluptesauarabiile-arfităiatgâtul–,rămânetotuşiocertitudinecăîndrăznealaşidisponibilitateacutezătoarepentrusacrificiuldesineaizvorâtnudindisperare,cidinpreocuparealorferventăpentrurenaştereaunuipoporşiauneiţăristrăvechi.Într-adevăr,eiauluptatşiaumuritpentruoraşecareîncănufuseserăconstruiteşipentrugrădinicarenufuseserăîncăplantate”.

Mai întâide toate,deobservatcăexpresia “evreiiau acceptat” este inacceptabilă şi profanatoare!Aufostminţiţicucinismcăsevorspăla.DupăHolocaust,evreii au luptat înPalestina, ca oameni liberi, nu carobi,capacitaţi,dupăopiniamea,şidemartiriilăsaţiînurmă. Însăşi HannahArendtrecunoaşte, în1944,că„rezistenţaevreilordinghetouldelaVarşoviaapuscapătsituaţieidepariaapoporuluievreuşişi-aregăsitgloriaşionoareapierduteîncădinepocaMaccabeilor”(apudJuliaKristeva,„Geniulfeminin.HannahArendt“,Paralela45,2004,trad.BeatriceStanciu,p.147).Urmaşii lor?ÎnIsrael.Printr-ospectaculoasăîntorsăturăadestinului,prinenergiasupraomenească,fărăprecedent,sporitădetestamentelemartirilorşidehotărâreaNaţiunilorUnite.Deşisintagma“omulnou“trebuiefolosităcuprudenţă,fiinddeseoricompromisă,încazulevreuluiisraelianex-presiaaredeplinăacoperire,subraportulcurajului,darchiarşidinpunctdevedereantropologic:suntgeneraţiidetinerifrumoşi,maiînalţidecâtînDiaspora,cuopatriecarele-aredat,înlibertate,demnitatea.CaşiînBiblie,cuoarmăîntr-omânăşicuounealtăîncealaltămână,îşiapărăşiîşicultivăstrăvechiulpământ.IţicŞtrulnumaiedezertor!

ŢICU GOLDSTEIN

I Ţ I C Ş T R U L N U M A I E D E Z E R T O R ! . . .

Jurnalul C.E.B. la început

de an iudaicNumăruldinseptembriealJurnalului

C.E.B.debuteazăcutradiţionaleleurărideAnulNou iudaic,darşicu informaţiiutile: atribuţii ale fiecăruia dintre lideriinoualeşiaicomunităţiibucureştenela19maia.c.;oredeaudienţă;unprimbilanţalComitetuluideConducereC.E.B.raportatlaobiectivelepropuseîncampaniaelec-torală;adresealeinstituţiilorcomunitare.Sefaceoofertătentantăpentrudoritoriidevacanţereuşite:CentreledeInstruireşiRecreere.Lalocdecinste–organiza-reasărbătorilordetoamnă,aSăptămâniiVârstnicului.Unaccentspecial:noulcor„Hazamir”–„Privighetoarea”,formatprinunificareacoriştilorC.E.B.şiJCC,reac-tivareaformaţieideklezmeri„BucharestKlezmerBand”, ambele – conduse deBogdanLifşin.Coperta IV:unmişcătorapelpentrudonaţiispresalvareavieţiiluiDavidFinţi,tânărde19ani.(I.D.)

„ V i a ţ a e v r e i a s c ă ş i a n t i s e m i t i s m u l î n E u r o p a a c t u a l ă ”Interviucuing.IONEL SCHLESINGER,preşedinteleComunităţiiEvreilordinArad

În zilele de 1 şi 2 octombrie a.c., Institutul ”Tom Lantos” de la Budapesta, fundaţie care se ocupă mai ales de cercetarea respectării drepturilor omului şi minorităţilor în Europa centrală şi de est şi în Balcanii de vest, a organizat conferinţa “Viaţa evreiască şi antisemitismul în Europa actuală”. Principalele teme abordate au fost de a găsi răspunsuri legate de cauzele reînvierii antisemitismului în Europa şi posibilităţile de a combate fenomenul. Un alt subiect s-a referit la problemele specifice ale evreimii europene. Din ţara noastră au participat ing. Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov, şi ing. Ionel Schlesinger, preşedintele Comunităţii Evreilor din Arad. Acesta din urmă ne-a împărtăşit din impresiile lui de la această manifestare.

gestionarea“discursuluideură”şinus-astabilitcândtrebuieluatemăsuri(FlorianeHohenberg,OSCE).ExistădouătendinţepericuloaseîncepriveşteatitudineafaţădeantisemitismuldinEuropacentralăşideest – bagatelizarea şi supralicitarea(PeterKrakó, directorul institutului “Po-liticalCapital”,Ungaria).Afostabordatăşi relaţia dintre antisemitism şi islam,subliniindu-se cămajoritatea atacurilorîmpotriva evreilor au fost efectuate detineri musulmani (JeanYves Camus,Franţa).Guvernelenufactotulpentruaasigura protecţia cetăţenilor evrei şi ainstituţiilorevreieşti(AndrewBaker,SUA).

“Holocaustul nu a fost numai tragedia evreilor ci tragedia naţională a întregii Ungarii”

- Care a fost poziţia oficială a autori-tăţilor ungare?

- VicepremierulTiborNavracsics arecunoscut oficial că statulmaghiar şiinstituţiile sale au luat parte activă laHolocaust–otraumăpentruansamblulsocietăţiiungare–,darcăînprezentde-mocraţiaungarăesteînstaresă-şiaperecetăţenii de cei care caută să semeneură.Cadovadăaatitudiniipozitiveagu-vernuluiUngariei,anul2014(70deanideladeportareaevreilor)afostdeclaratAnMemorialalHolocaustuluiînUngaria.Larândulsău,ZsoltNémethareafirmatdeterminareaguvernuluiungardeanuto-leranicioformădeură,antisemitismsaurasismşiarecunoscutcăHolocaustulnuafostdoartragediacomunităţiievreieştici

afosttragedianaţionalăaîntregiiUngarii.-În cadrul lucrărilor pe secţiuni, aţi luat

parte la cea intitulată “Identitatea evreias-că”, unde aţi avut o intervenţie care s-a bucurat de succes. Despre ce aţi vorbit?

-Amarătat cănu sunt deacord cudilema identitară a fraţilor dinUngariacarenuştiudacătrebuiesăsedefinească“evreiunguri”sau“ungurievrei”.Noi,înRomânia,nedefinimca“evreitrăitoriînRomânia”şinefacemuntitludemândriedinfaptulcă,fiindcetăţeniloialişiutiliaiRomâniei,suntem,înacelaşitimp,susţi-nătoriaiStatuluiIsrael.Aceastădualitatenuascundeîneaniciocontradicţie,noiputândfisimultanambasadoriaiIsraeluluiînRomâniaşiambasadoriaiRomânieiînIsrael.

Amarătat,deasemenea,căacţiunilela nivel guvernamental şi instituţional,frumoaselediscursuriîntrezidurileparla-mentuluinusuntsuficientepentruaavearezonanţă lamareamasăa populaţiei.Pentruafieficienţi încombatereaanti-semitismului,trebuiesăfolosimcăiledeaajungelamaselelargialepopulaţiei,săimplicămbiserica,sistemuleducaţionalşisocietateacivilă,săneimplicămşiînac-tivitateaorganizaţiilorneguvernamentale,cumesteConsiliulInternaţionalalCreşti-nilorşiEvreilorcare,deşiareorganizaţieînUngaria, nua fost invitat la aceastăconferinţă.Dealtfel,numeroşireprezen-tanţiaicultelorauexprimat,într-osesiu-ne,necesitateadialoguluiinterreligiosşipromovareaideilorumanistealereligiilor.

- Vă mulţumesc pentru interviu.

A consemnat EVA GALAMBOS


IUDAICAGând de Hanuca

Istoriaserepetă.ÎnImperiulEle-nisticSeleucid a fost interzisăBrit Mila(circumcizia).Greciivenerautru-puluman,pecareîlconsiderauper-fect.Oricemodificareaacestuiaeraînochiilorcelmaimaresacrilegiu.

Atitudineaoficialăacomunismuluifaţădereligieeraambiguă.Pefaţă,libertatereligioasă,daralăturideea,interdicţia foarte severă a oricăreiforme de promovare a credinţei.Extrem de gravă era consideratăpromovareacredinţeicătreunminor,chiar de părinţii săi.Brit Mila, carese faceunuicopilcare încănuareproprialuijudecată,eraconsideratăşieapromovareacredinţeicătreunminor.Autorităţilecomunistesperaucă,înlipsaunuimoddepromovare,credinţavadispăreadinbloculsoci-alist înmomentul în caregeneraţiaeducatăînvechiulregimnuvamaifi.Astăziştimcutoţiicăeis-auînşelat.

Celde-aldoilearăzboimondial,cutoateororilesale,careauculminatcuŞoah-ul,afostunpunctderăscruceîn gândireapolitică.Din dorinţa dea nu repeta greşelile atât de greuplătitealetrecutului,ideeadisciplineioarbeacăzutîndizgraţie.Drepturileşi demnitatea omului, până atuncivehiculatedoar încercuri restrânsedeidealişti,audevenitvaloridebazăale societăţii. Trăiam cu speranţacă,însfârşit,s-agăsitunsistemdevaloripebazacăruiasepoateclădiosocietateechitabilă.

Dezamăgirea nu a întârziat săapară.ÎnnumeledrepturiloromuluiafostcontestatdreptuldeautoapărarealstatuluiIsrael.Înnumeledrepturiloranimalelor,afostinterzisă,încâtevastateeuropene, tăierea rituală.Mairecent,înnumeledrepturilorminori-lor,s-aridicatideeadeainterziceBrit MilaînUniuneaEuropeană.

Egreudeînţeles.Treisistemedevalori,careaufoartepuţinîncomun,ajungtoatelaacelaşirezultat:săneinterzică o practică religioasă carestăchiar labaza identităţiinoastre.Uniiarputeaspunecăexistătotuşicevacomun întrecele treisisteme.Alţiiarafirmacăacesteprincipiiaufostdoarmanipulateînvedereaunuiscoppolitic.

Înopiniamea,ambeleexplicaţiiarputeaficorecte.Dupăceprimejdiavatrece,vomaveatimpdinbelşugsădiscutămacesteaspecte.Acumînsă,estemomentulsăurmămexemplulMacabeilor, care nu şi-au dedicattimpul unor discuţii savantedesprenaturaelenismului,ciauacţionat.

PevremeaMacabeilor,multedis-putesedecideaupecâmpuldeluptă.Astăzi,elesedecid,încelemaimultecazuri,princreareauneiopiniipublicefavorabile.Macabeii au fost nevoiţisă-şi pericliteze viaţa pentru a-şiapăra drepturile.Noi o putem facefărăaneexpunelaniciunpericol.Anepromovapunctuldevedereestechiarunuldindrepturilenoastredebază.Acestanuestedoarundrept.Esteşiodatorie.

Făcândunbilanţalforţelorimpli-cate,omânădeoameni,careîncear-căsăinfluenţezeoopiniepublicădepesteunsfertdemiliarddecetăţeniaiUniuniiEuropene,nupotevitasămăsimtcaunDonQuijotecareseluptăcumoriledevânt.Ovechezi-calăevreiascăspuneînsăcăpuţinălumină alungămultă beznă.Razadeluminăacelorcaredorescsă-şipăstrezetradiţiamilenarăareputereasăalungebeznacelorcareîşidorescsăneşteargăidentitatea.AşaafostpetimpulMacabeilor,aşavafişiînzilelenoastre.

RAFAEL SHAFFER

U n c â n t e c t r a d i ţ i o n a lDupăaprinderealumânărelelordeHa-

nuca,esteobiceiulrecităriiunuicântecînlimbaebraică,dedicatacesteisărbători.Înmod convenţional, pebazaprimului săuvers,cânteculesteintitulat”MaozŢurYe-şuaty”(StâncaFortăreaţăaMântuiriimele;defapt,uncitatdinCarteabiblicăaluiIsaiaXVII,10)şiestecompusdinşasestrofe.Elapareînritulaşkenaz;înritulsefard,acestcântecafostpreluatmaitârziu.Cânteculprezintăunrezumatalsperanţeimesianiceiudaiceîncadrulistorieievreieşti.

Uniicercetătoriaucrezutcăultimastro-făarfiunadaosmaitârziu,maialespentrucăealipseştedinunelecărţiderugăciuneebraică(Sidurim).Darseparecălipsaeiînacestecărţiderugăciune(printrecareSidurul luiA.S.Gold,cutraducereromâ-neascăînprozădinsecolulalXIX-lea)s-ardatorafiecenzuriimedievale,fiereticenţeiintelectualilor evrei din epocamodernă,friciideoriceelementcarearputeapro-

vocaantisemitism.Înlimbaromână,acestcântecnuafosttradusînversuriniciodată.

Primastrofăexprimăsperanţamesiani-căaautorului,adăugândcererealuicătreDumnezeu de a reconstrui Templul dela IerusalimsaumăcaraltarulTemplului.CeadeadouastrofăsereferălaieşireapoporuluiluiIsraeldinEgiptşilaînecareafaraonuluişiaarmateiluiînmare,decisereferălaoprimăminunefăcutădeDum-nezeupentrupoporulluiIsrael.CeadeatreiastrofăsereferălaprofanareaprimuluiTempludelaIerusalimcaurmareacuceririioraşuluidecătreregelebabilonianNabu-codonosor (sauNebucadneţar) în anul586înainteaereicreştine.StrofaapatrasereferălaevenimentelepovestiteînCar-teabiblicăaEstherei.NumeleluiHamanaparesubforma”AgagybenHamdatha”,iarMordehaiestemenţionatcudenumi-rea”RoşYeminy”(întraducereanoastră:Beniaminitul), deoarece făcea parte din

tribulBeniamin.Deci, încăominune,dedataaceastaasalvăriifiziceapoporuluiluiIsrael.Strofaacinceamenţioneazăminu-neadeHanucaîncadrulcelorlalteminuni,următoare lor. Elenizaţii suntmenţionaţisubdenumirea”Yevanim”;întraducereampreferatsăutilizămaceastădenumireebra-icăagrecilor(pebazatribuluiIonienilordinGreciaantică),deoarecenuestevorbadegreci,cideevreielenizaţi.Suntmenţionaţişi ”Haşmonaim” (în traducerea noastră:familiaHaşmoneu).Minuneacentralăesteceaauleiuluicareaarsoptzile.Înultimastrofă,autorul versurilor,MordechaybenYitzchak,cererăzbunareasângeluirobilornevinovaţiailuiDumnezeuşiceremântu-irea, regretândcămaiestemultpână laea.Elmenţioneazăşinumelelui”Admon”(Roşcatul),desiguroreferirelaîmpăratulgermanFriedrichBarbarossa(1121-1190),cunoscutpentrupogromurileorganizateşisuferinţeleprodusedeelevreilor.

Stânca Fortăreaţă a Mântuirii mele, Bastionul meu,Mi-e drag ca să Te laud în vorbă şi gândire,Reînalţă Casa Rugăciunii mele, Te rog eu,Şi acolo îţi voi aduce jertfele de mulţumire.Deocamdată pregăteşte altarul,Ca înainte, când goneai duşmanul şi uitam amarul,Atunci voi face o sărbătorire,Cu un cânt de laudă şi fericire,Pentru a Templului Tău târnosire.

Simţeam că de nenorociri sufletul meu s-a săturat,Puterea îmi pierea în suferinţa ce continua să mi-o stingă,Viaţa mea o amărâseră, eram îndurerat,De robia regilor în care eram strâns ca în chingă.Dar Mâna cea puternică a Lui,A scos din mâna lor poporul Lui,Armata faraonului şi neamul său cel crunt,Căzut-au ca o piatră în mare, în străfund.

El m-a adus în Casa Sfântă şi credeam că-s fericit,Dar nici măcar acolo eu nu m-am liniştit,Asupritorul a venit, m-a alungat,Fiindcă la zei păgâni m-am închinat,Şi vin spurcat am înghiţit,De parcă m-aş fi otrăvit,Aproape că de tot plecam,Sfârşitu-mi îl vedeam eu în Babel,Dar a venit Zerubabel,Şi apoi, conduşi de el,După şaptezeci de ani de-acolo noi scăpam.

Să doboare cedrul falnic,Vru Agagul lui Hamdatha,Dar se prăbuşi el jalnic,Şi trufia-i spulberat-ai.L-ai înălţat pe cel din Beniamin,Şi pe duşmanul lui Tu l-ai lovit din plin,Numele lui l-ai şters dintre popoare,Cu fiii lui cei mulţi sfârşi într-o spânzurătoare.

Cei din Iavan pe mine-au năvălit,În zilele familiei Haşmoneu,Zidurile turnurilor mele le-au spart şi le-au lovit,Şi-au pângărit uleiul sfânt al meu.Dar cu uleiul ce-a rămas,Uitat în cel din urmă vas,Poporului Tău i-ai făcut minune,Şi înţelepţii noştri, ni se spune,Decis-au opt zile să fie,Zile de cânt şi bucurie.

Ridică Braţul Tău cel Sfânt,Apropie-ne de ceasul mântuirii pe pământ,Sângele robilor Tăi îndureraţi,Răzbună-l împotriva celor vinovaţi,Că mult e până la a noastră mântuire,Şi zilele răului s-au lungit în neştire,Pe Roşu Împărat goneşte-l în împărăţia morţii,Şi rezideşte Templul Tău, Casa Luminii, Casa Torţei!

Articol şi traducere de LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

Zâmbete de Sărbătoarea Luminii

Humăntaş contra Latkes: care e mai bun şi mai frumos?DisputaLatkes-Humăntaş, o dezbatere

academică umoristică pentru a decidesuperioritatea latkes asuprahumăntaş sauviceversa, a avut loc pentru primaoară laUniversitatea dinChicago, în 1946, şi deatunciacontinuatcuregularitateînfiecarean la universităţi americane prestigioaseca Stanford, Brandeis, Harvard, MIT,Princeton,YeshivaUniversity,casănumimnumaicâteva, fărăsăse tranşezedefinitivproblema.Printreparticipanţis-aunumăratMilton Friedmann şi LeonM. Ledermann,câştigătoriaiPremiuluiNobel,şimultealtecapeteluminate,deţinătoriaititluluidedoctor,indispensabil pentru calificarea în aceastădisputădecelmaiînaltnivelacademic.Citezcâtevaargumente careau intrat în istorie:profesorulAlanDershowitz,avocatcelebru,aacuzat latkes căar fi responsabil pentrudependenţaStatelorUnitedeulei(asecitipetrol). Profesorii Jonathan Flombaum şiHollisRobbins au pledat pentru latkes pebaze semiotice şi filozofice, citându-i peBaruchSpinozaşiJacquesDerrida.PentruHaroldTafler Shapiro,humăntaş este celsuperior, „triunghiul său oedipal” având osemnificaţieepicuriană.

Săneamintim: latkesesteunamestecdecartofiraşicufăină,ouăşieventualceapă,careseprăjeşteînulei,delicioscândeîncăfierbinteşicrocant.PrinmâncărurileprăjiteînuleisecomemoreazăminuneadeHanuca,atunci când cantitatea de ulei pentru osingurăziaalimentatflacăradintemplutimp

deoptzile.Humăntaşesteoprăjiturăînformătriunghiulară,cuoumpluturădemacsaugemdeprune,caresemănâncădePurim.

Lacebunsăbaţiapaînpiuăşisădespicifirulînpatru?Dezbatereadespreproblemacrucialăşiexistenţialăasuperiorităţiilatkes contra humăntaş ne dovedeşte clar şilimpede(diferenţadenuanţăîntreceledouăadjective este esenţială!) că da, concizianu este întotdeauna o virtute, dimpotrivă,este seacă şi, pe undeva, ratează sensul,iar subiectul este total irelevant, “vive larose!“, importantestecumvorbeştidesprenimic.Când eram copil, tatamă invita sănumesc 5-6 cuvinte disparate, pe care el,rabinşiorator,seamuzasăleîmpleteascăîntr-onaraţiunecaresunaabsolut raţional,cumiezşitâlc.Esteoartăpecarenumulţiostăpânesc.

Cum suntem în pragul sărbătorii deHanuca, am să încerc să rup o lance înfavoarea latkes-ului, numit adesea la noiacasăkezli; habar n-amde ce şi deundevinecuvântul,căpegoogleniciurmădekezli,parcănicinuarexista!Eppur si muove,kezli sfârâieînulei,rotundşiplat,dinviermişoridecartofi,crocantlasuprafaţă,moaleîninterior,undeliciu!

Ceeacegoogleşilumeaîntreagăignorăeste că un grup de cercetători, istorici,etnologişibucătariaudescoperitînîncăpereacareadăpostisearhiveleComunităţiiEvreilordinTimişoara(arhivecare,dacăauexistatvreodată,audispărutcudesăvârşire),ofoiţă

de pergament cu câteva rânduri scrise culiterecareaduceauaalef-beit.Dupăanidezilededescifraremigăloasă,asemenealuiArhimedecareasăritdincadaplinăcuapăşi a alergat gol-goluţ pe străzileSiracuzeiţipând evrica!, cercetătorii timişoreni aualergatpeCorsoţipândkezli,kezli,amgăsitreţeta-mumă! Discreţia tipic timişoreanăne interzice să poposimasupra ţinutei lorvestimentare.Descoperireaeraepocală:nugromperekichelcher(Luxemburg),nudraniki (Bielorusia), nu gamjajeon (Coreea), nureibekuchen(Germania)şinicimăcarlatkes,cikezliesorginteatuturor,originalul,produsal geniului evreiesc timişorean!Şi cumarputeafialtfel?Undesareuleiulmaisus,maiarzător,undepicurăgrăsimeamaiaprigdecâtpemalulapeilaŞag?Niciundealtundevapetotmapamondul!DoarpemalulBegheuluiputeasăsenascăideeadeascăldacartofiînulei,precum langoşii,care laTimişoara,faptuniversalcunoscut,suntceimaigustoşidinlumeaasta.Quod erat demonstrandum.

Humăntaş provine de pe undeva dinbeciul Evului Mediu german, o ghiuleatriunghiulară şi ţepoasă, incomparabilăcu latkes-kezli rotund-senzual timişorean.BuzunarelesauurechileticălosuluiHaman,pfui-pfui,leînghiţiodatăpean,culatkes-kezli tedelectezicâtdedesşicâtîncape!

PestecâtevalunisărbătorimPurim,cândpartizaniihumăntaş-uluivoraveacuvântul.

GETTA NEUMANN

MAOZ ŢUR YEŞUATY (STÂNCA FORTĂREAŢĂ A MÂNTUIRII MELE)


David Ben-Gurion, un om care a avut un visNăscut la 16 octombrie 1886 în

Plonsk (acum, înPolonia),DavidGrünafostfiulavocatuluiAvigdorGrün, lideralmişcăriisionisteHovevei Zion.Mamasa,Scheindel,sestingecândmiculDavidaveadoar11ani.Crescândpeholurileorganizaţiei sioniste la care activasetatălsău, lanumai14ani, împreunăcudoiprieteni,elînfiinţezăclubuldetineretEzra,promovândebraica,studiileiudaiceşiemigrareaînEreţIsrael.Eraînceputulvisuluisăude-oviaţă… În1906aemi-grat înEreţ-ul aflat încă subdominaţieotomană, iar ulterior, după finalizareastudiilordedrept,şi-aebraizatnumeleînBen-Gurion.Înpragulprimeiconflagraţiimondiale,ovacunoaştepefemeiacarel-asprijinitmereuşicare-ivadeveniso-ţieîn1917,PaulaMunweis;auavuttreicopiii,Amos,GeulaşiRenana.Întimpulprimuluirăzboimondial,Ben-Gurionalup-tatînLegiuneaEvreiascăaArmateiMariiBritanii,iarulteriors-aimplicatînvariatepartideşifracţiunisioniste.În1935devinepreşedintelecomitetuluiexecutivalAgen-ţieiEvreieşti,funcţiepecareadeţinut-opână la proclamarea independenţei.Aurmatlungasacarierădepremier.Luânddeciziidureşicontroversate, înprimeleluni după proclamarea independenţei,Ben-Gurion forţează unificarea tuturorformaţiunilormilitarizate într-o armatănaţională –Ţahal (acronim de laŢva Hahagana Le Israel–ArmatadeapărareaIsraelului).Ben-Gurionafostliderulde factoalisraelienilorînaintedeproclama-reapropriu-zisăa statului şi a jucat unroldecisivînRăzboiuldeIndependenţă.Caprim-ministrualIsraelului,Ben-Gurion

s-apreocupatnudoardeapărare,cişideîncurajareaabsorbţieiunuinumărcâtmaimaredeevreidintoatecolţurilelumii.ÎnafarădelocuinţadinTelAviv,pecareoaveadin1931,Ben-Gurion îşi faceocasăşiînkibuţulSde Boker,dincentrulNeghevului, ca să dea un exemplu.Asusţinutmişcarea kibuţurilor, ca soluţiepentruabsorbţiarapidăaemigranţilorşidezvoltareaagriculturii.Deasemenea,aimpulsionatfoartemultindustria,crearearezervelornaţionaledeapă,cercetareaşi investiţiile în descoperiri ştiinţifice,construireadenoiaşezărişioraşe.Aşacummărturiseaînpropriilememorii,Ben-GurionavăzutînluptadusădeisraelienipentruatransformadeşertulNeghevîn-tr-ogrădinăşi,in extenso,întregteritoriularidal ţării într-ooază, într-unexemplualcontribuţieimajorepecareîncercatulpoporevreuoaduceumanităţii,luptândtotodatăsăsupravieţuiască.Numele luiBen-Gurionseleagădevariateepisoadetensionate din istoriamodernăa Israe-lului,delaoperaţiunea“CovorulMagic”pentrusalvareaevreilordinteritoriileara-bedeatrocităţilelocale,pânălaprindereaşijudecareacriminaluluinazistderăzboiAdolfEichmann.

Cuoîntreruperededoiani,Ben-Gu-riona fostpremierpână în1963,daracontinuat să activezepe scenapoliticăisraeliană până în 1970, influenţând-o.De la apropiatul său, celebrul generalMosheDayan, până la fostul său rival,MenachemBegin,numeroasepersona-lităţi au continuat să-i ceară sfatul sausăaibă întrevederi cu “bătrânul leudinNeghev”,mai ales în timpulRăzboiuluideŞaseZile(1967).Chiarşidupă1970,cânds-aretrasoficialdinviaţapoliticălacasa luidinkibuţ, lucrând lao istorieaIsraeluluiîn11volume,Ben-Gurionnua

putut sta complet deoparte, continuândsăaibăîntrevedericunoiilideripoliticişisă-iinfluenţeze.În1971,elvizitapoziţiileisraelienedelaCanaluldeSuez,întimpulunuinouconflict.Atrăitagoniauneinoiameninţări,apoiextazulvictorieidinRăz-boiuldeIomKippur(octombrie1973);uniicomentatoriapreciazăchiarcăIsraelulareuşit să stăvilească, aproape “miracu-los”,atacul,atuncicânduniigeneraliauurmatstrategiiledefrontale“bătrânuluileu”,chiarşiînpofidaordineloroficiale.Propriulsăunepot,Alon,aluptatcapara-şutistîntrupedeelităşiafostgravrănitînRăzboiuldeIomKippur.

Ben-Gurionatrăitintenstoatemarilerăzboaie pentru consolidarea statuluimodern.La1decembrie1973,inimagreuîncercatului“părintealnaţiunii”,învârstăde87deani, a încetat să bată.A fostînmormântatlângăsoţiasa,laMidreşet Ben-Gurion,centruleducaţionalşidecer-cetarepecareîlînfiinţaseînNeghev.Acu-zatadeseadeduritate, încăpăţânareşichiartendinţedictatoriale,Ben-Gurionşiacţiuniilesaleaufostreevaluatedemulţi istoricidupădesecretizareaunorarhivealeŢahalului,înanii‘80.Numeroşispeci-aliştiauapreciatvizionarismulsăuşibunaînţelegereapoliticiimondiale,numindu-l“părintefondator”alrenaşteriinaţionale.Maipresusdetoate,DavidBen-Gurionafostomulcareacrezut,oviaţăîntreagă,învisulsău:Israelulmodern.

Casa… Declaraţiei de Independenţă a Israelului

PeactualulBulevardBen-GuriondinTelAvivsepoatevizitaCasaBen-Guri-on.Aici,între1931-1968,afostlocuinţafamiliei Ben-Gurion, o bună perioadăfiind întrebuinţată în paralel cu locuinţadin kibuţ. Impresioneazămodestia şisobrietatea imobilului.Muzeul respectivadăposteştebirouldestudiuşibibliotecapersonalăale fostului lider israelian,cucirca20.000devolume,delaediţiiraredeTanah(Bibliaebraică),pânălalucrăridindiversedomenii, înmaimulte limbi,precumşiovastăcolecţiedepublicaţiidintoată lumea–puţiniştiucăBen-Gurionerapasionatdestudiuşiaveaoculturăenciclopedică.Obiectelepersonalearatăunstil deviaţă tradiţionalist şi deosebitdemodest.La13mai1948,Ben-Gurioni-agăzduit înaceastăcasăpemembriiMinhelet Haam(Administraţianaţională),alăturidecareaformulatşiredactatversi-uneafinalăaDeclaraţieideIndependenţăaIsraelului.Ozişi-onoapteîntreagăs-alucratasupradocumentului.Adouazi,pe14mai1948,membriidelegaţieis-audusdirect laCasaDizengoff, acumnumităSalaIndependenţei,şidocumentulafostcititdeBen-Gurion...înfaţaistoriei!

DIANA MEDAN

4 0 d e a n i f ă r ă , , o m u l c a r e a p r o c l a m a t I s r a e l u l ” . . .Adulat sau, dimpotrivă, contestat, geniu politic şi militar, artizanul unor momente

istorice, dar şi al unor acţiuni controversate, având numeroase instituţii şi străzi israeliene care-i poartă numele – cu siguranţă, David Ben-Gurion nu te poate lăsa indiferent! Trăind în vremuri de grele încercări pentru evreimea mondială, el rămâ-ne omul care la 14 mai 1948 (5 Iyar 5708) a citit Meghilat HaAţmaut – Declaraţia de independenţă a Statului Israel, într-o sală albă şi luminoasă a unui muzeu de artă din Tel Aviv (acum, Sala Independenţei). Era într-o vineri, înainte de intrarea în Şabat − unul memorabil... Pentru mii de evrei din lumea întreagă, de la cei care împânziseră Tel Aviv-ul, până la cei care ascultau radioul înfriguraţi, din diverse ţări ale lumii, începea nu doar un nou Şabat, ci şi o nouă eră, aceea a întoarcerii acasă...

Bucureşti – gazdă a Festivalului Filmului EvreiescÎn zilele de20-24octombrie a.c., în

cadrulFestivaluluiFilmuluiEvreiescdelaBucureştidesfăşuratlaMuzeulNaţionalalŢăranuluiRomân(MNŢR),şi laInsti-tutulFrancez,au fostprezentate40defilmeartisticeşidocumentare.Esteceade-atreiaediţieîntr-uncadrumailargalpromovării,recuperăriişivalorificăriimoş-teniriiculturale,aldialoguluiinterculturalşi interetnic.Parteneri:MuzeulNaţionalal ŢăranuluiRomân (MNŢR), InstitutulFrancezdinRomânia,Ambasadelesta-telor Israel, SUA,Germania, F.C.E.R.,InstitutulCulturalRomân,DepartamentulpentruRelaţiiInteretnice,MinisterulCul-turiiş.a.Festivalulseînscrieîntr-oreţeacare includepeste130deevenimente,organizateînîntreagalumesubbrand-ulJewish Film Festival.GaladelaMNŢRafost dedicată regizoruluiRaduGabrea,acăruibogatăcarierăcinematograficăafostprezentatădeIrinaMargaretaNistor.Auluatcuvântul E.S.DanBen-Eliezer,ambasadoralStatuluiIsrael,PaulGhiţiu,directorulFestivalului,şi,evident,RaduGabrea. Afostprezentat apoifilmul„TheGardenofEden” (regiaRanTal, Israel,2012).FilmulestecâştigătoralpremiuluipentrucelmaibunregizorîncadrulJeru-salem International Film Festival - Israel (2012) şi alMarelui Premiu pentru celmai bun filmdin cadrulMediteran Film Festival - Bosnia (2013).

Prezentămpescurt opartedinfilmeleoferitepublicului.

„Lonely Planet”- Echipa unui filmdocumentar porneşte într-o incredibilăvânătoare de fantome, călătorind de-alungulTranssiberianuluipentrua-lgăsipeMişka,unbăiatcareafugitîntr-opădure

dinBelarus, întimpulceluide-alDoileaRăzboiMondial,undeastattreianisin-gur,alăturideohaitădelupi.

„Panteraalbă”(regia:MichalAvi-ad)-Înanul1990unmi-liondeevreid i n f o s t aURSS ausositînIsra-el.Imigranţiiau fost dis-preţuiţi depopu l a ţ i alocală,cares-a temutde“invazia”lor. În timpcemulţiauîmbrăţişatmoduldeviaţăis-raelian,alţiiaualessătrăiascăînghetouriimprovizate,ruseşti.Acesteghetouriaureprezentatuntărâmfertilpentruapariţiaunorevreineo-nazişti,plinideurăfaţădepropriaidentitate.

“Evreipunk”(regia:JesseZookMann,2012)-Portretizareaunorpunk-erihasizi,aunorartiştidestradăidiş,aunoractiviştievreiamericanietc.Filmulexploreazăomişcaresocialăiniţiatădemilitanţievreicareseîntreabă,fiecareînfelulsău,ceînseamnăsăfiievreuînsecolulXXI.

„EuşiJerry” (2012) - Înacestdocu-mentar, cineastaMehrnazSaeed-Vafaexaminează rolul important pe carefilmelehollywood-ienel-aujucatînviaţasa,atâtcatânărăcinefilăînIranulpre-re-voluţionar,câtşicacineastăşiprofesoarăînIranşiStateleUnitedinziuadeazi.

„Besa–Promisiunea“(regia:RachelGoslins,2012)- Filmulilustreazăeroismulalbanezilordinaldoilea războimondialprinintermediuluneicălătoriivéritéîntre-prinsededoibărbaţi.UnulesteNormalGershman, un renumit fotograf evreuamerican, determinat să documentezerelatări ale albanezilormusulmani careausalvatevreiîntimpulceluide-alDoileaRăzboiMondial. Celălalt esteRexhepHoxha,unalbanezmusulman.

„Ameerşi-aprimitarma”(regia: NaomiLevari,SaarYogev,2011)“ –Ameer Abu Riaestepecalesăseînrolezeînarmată.Spre deosebire demajoritateabăieţilorde18anidinIsrael,pentrucareserviciulmilitaresteobligatoriu,Ameerestescutitdeoarece se bănuieşte că înrolarea saar putea periclita securitatea Israelului.Acest lucru este cauzat de faptul căAmeer,cetăţeanisraelian,estearabmu-sulman.Cutoateacestea,Ameerdecidesăfievoluntar.

LaSala “ElviraPopescu”,dincadrulInstitutuluiFrancezdinBucureşti,aufost

prezentatedeasemenea oseriedefilmeevreieşti, darşiscurtmetra-je franţuzeştişi germane.Aurulatfilme-le: “Sharqi-ya”, care în-făţişeazăpo-vestea uneifamiliidebe-duini din su-dulIsraelului,

confruntatăcudeciziadestrămutareşiimperfecţiu-nile sistemu-lui birocratici s r a e l i a n ;“Au cas oujen’aurais laPalmeD’or”,despre viaţaaparent eşu-ată a unuiregizorevreufrancezşidi-lemele saleexistenţiale;auurmatscurtmetrajele“TheNorth London Book of the Dead” şi “A Buck’sWorth”. Scurtmetrajul ger-man“TheLittleNazi” esteosavuroasăcomedie despre amintirile unei supra-vieţuitoarea regimului naţional-socialistgerman.

IrisLackner,criticdefilmdinIsrael,asusţinutmarţi, 22octombrie, laMuzeulŢăranuluiRomân,oconferinţăcutema:Cumse reflectă iudaismul încinemato-grafia internaţională.Gala de închidereşidesemnareacâştigătoruluiFestivaluluideFilmEvreiesc–Bucureşti2013aavutloc joi, 24 octombrie, laMNŢR. Juriul,prezidatde regizorulRaduGabrea,se-condatdecriticulisraelianIrisLackner,aacordatMarelePremiupeliculei“BowingGracefully”şiunpremiupentrupelicula„TheDreamers”.PremiulMedia pentrucelmaimediatizatfilmalfestivaluluiafostacordatpeliculei„TheGardenofEden”.

BORIS MEHR DAN DRUŢĂ


Savanţiiisraelieniseaflăpeurmaunorposibile viitoare remedii sau tratamentecarearputeaîmbunătăţisemnificativacu-itateavizualăapersoanelorcudeficienţedevedere.Pe10octombrieafostmarcatăZiuaInternaţionalăaVederii,prilejcucareau fostprezentateoseriede inovaţii îndomeniu.Elesuntaxatepesubstitutealeunorpărţicomponentealeaparatuluiocu-larsauremediisubformaunortratamenteaplicateînfuncţiedeafecţiune.

Or Cam este de departe unadintrecelemai importante realizăridindome-

niulHighTechmedical. Este un dispo-zitiv ataşat ochelarilor de vedere, caretranspune,subformaunuitextemisdeunrobot,inscripţiilegreuaccesibilecelorcuproblemedevedere,fiindrealizatdeprof.AmnonShasua,delaUniversitateaEbraicădinIerusalim.Companiaisraelia-năNanoRetinaarealizatunproduscarepoartănumelefirmei.Obţinereauneire-tineartificialevafacilitavindecareacelorafectaţideslăbireavederiisauchiarde

orbiredincauzaafecţiunilorretinei.Prin-cipiulde funcţionaresebazeazăpeunimpulstransmisneuronilorprininterme-diulunorochelarispeciali,fotosenzoriali.Unaltdispozitiv esteAmblyz,subformaunor ochelari destinaţi celor afectaţi deambliopiesauboalaochiuluileneş,careîmpiedică vederea concomitentă cuambiiochi.CuajutorulAmblyz,olentilăintermitentăvastimulaactivitateaochiuluiafectatşirecuperareasa.

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovaţii fără precedent în oftalmologie

DispozitivuldenumitNowForcepoateasiguraprinintermediulunuismart phone şioaplicaţiemodernăconectarealaunsistem integrat de securitate, UnitedHatzalah.Elîşipoatedovedieficienţaîn

celemaidiferitesituaţii.NowForceafostrealizatînanul2008,deungrupdetreiisraelieni.AcumaajunssăfieutilizatînStateleUnitealeAmericiideorganizatoriideevenimenteşivoluntariispecializaţiîn

prevenireaincendiilorsauatacurilortero-riste.Aplicaţiaesteconectatălaunsistemdeurgenţespecializat,darşilaungrupdevoluntari,ambiifiindnotificaţiîntimprealdespredesfăşurareaunuievenimentnefericit.Esteoaplicaţie low-cost,carevafiprobabilrăspândităînîntreagalumedatorităeficienţeisaleşigraduluisporitdeaplicabilitate.Colegiile americane şicampusurileuniversitaredejautilizeazăastfel de aplicaţii, conectate la smart-phone-urile studenţilor lor, careoricândsesimt înpericol,potalertaautorităţileatât printr-un cod, un sms, o fotografiesauosimplăatingereaecranuluiîntr-unformatprestabilit.Companiaproducătoa-reestemică,avânddoar20deangajaţiînIerusalimşiunoficiudereprezentanţăînWashingtonDC.ÎnviitorplănuiescsăseextindăşipepieţeledinAfrica,înspecialînNigeria,acoloundeaplicaţiaestedejautilizatădepoliţie.

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

DAVID FINŢI sau existenţa

pe muchie de cuţit

O viaţă salvată prin unitate evreiascăOchifrumoşi.Unzâmbetsimpatic.Un

tânăr,aproapecopil,pecarel-amvăzutla programulBlack Sea Gesher. Într-ozidevară,oştire,publicatăacumdouălunişiîn„RealitateaEvreiască”,străbatecomunităţileevreieştidinRomânia,prinintermediulFacebook,ceamaipopularăreţeasocială.DavidFinţi–atunciamîn-ţelescăevorbadespreadolescentulcuochifrumoşi–asuferitunaccidentfoartegrav.Oşedinţă fotoad-hoc, la Iaşi, l-afăcutsăseatingădeuncabludeînaltătensiune şi aveaarsuri pe 60-80%dinsuprafaţacorpului.

În acestmoment de criză - ca deatâtea ori în istoria evreilor - oameniisecoalizează.Olinieroşiestrăbatepeaxa Joint-Sohnut-F.C.E.R.-AmbasadaIsraelului-comunităţi evreieşti. Toateşansele duc spre Israel, unde arsurilegravesunttratatecelmaiperformantdinlume.Directorul JointRomânia, IsraelSabag,ne-aspus:„Kol Israel arevim ze le zeesteuncomandamentpracticşinuunulteoretic,cafiecareevreusăfieres-ponsabilpentrucelălalt,pentruviaţasa,pentrusănătateasa,sănuîlabandonezeînmomenteledecriză.Afostimpresio-nantăaceastăunirea forţelor, aceastămobilizarefărăprecedentpentrusalvareaunuisuflet,încomunitateaevreiascădinRomânia”.

Unalttemerar,înluptapentrusupra-vieţuirealuiDavid,esteElyIzhaki,zecideaniangajatalSohnut,înmomentuldefaţăvoluntarpentruRomâniaşialtecâte-vaţăridinregiune.„Afostozidecisivă,oziincredibilăîncareacesttânărevreudinRomâniaaprimitdinparteaautorităţilordinIsraelunsprijincarearfipututpăreaincredibil.Am contactat personalităţilepecarele-amcunoscutdinMinisteruldeInterne,dinMinisterulSănătăţiişiamavutputereadeconvingeresăîilămuresccăajutorul lorestevital.Unavionmedicalparticularafostcontactat,decătreJoint,pentrua-l transportapeDavid.Acesta,însă,nueradispussăfacăacest lucrupânănuseştiaundeurmasăfiedusşicineurmasăîiplăteascăspitalizarea.Amreuşitsăconvingemautorităţile,inclusivsăîideauncodnumericpersonal,înaintedeaseaflaefectivpepământisraelian.Eleraîncomă,nuputeasăsemnezesausăseocupedeacte.Oamenisufletiştiaugarantatpentruel,MinisterulSănătăţiişiMinisterulAbsorbţieii-auoferitînfinaltotsprijinul.Spitalizareapentru45dezile,minimulperioadeidelaterapieintensivă,costa la spitalulHadasah 500 000 deşekeli,osumăfabuloasă.Davidaprimit,încăînRomâniafiind,toateasigurărilecăisevaasiguraspitalizarea.Înmomentulde faţăseaflă la recuperare într-unaltspital.Apetrecutlaterapieintensivă90dezile,costurilefiindunmiliondeşekeli-peste200000deeuro.DavidavenitlaHadasahîntr-osituaţiedisperată,asuferitintervenţii,abeneficiatdeîngrijirelacelmaiînaltnivel.

LUCIANA FRIEDMANN(Continuare în pagina 12)

Un rain man israelian

SavantulAmirYechi-eliabrevetatunsistemdecolectare şirefolosire aapei pluvia-le, destinatzonelor dinAfrica afec-tatedesece-tă. În urmaunor studiiaprofundateîn deşertulSinaişia realizăriiuneihărţiazonelorploioasedinzonă,eladescoperitcăocantitate importantă deapăar putea fisalvatăîntimpulploilordinanotimpuldeiarnă.AplicaţialuiafostdestinatăşcolilordinKenya, care seaflau într-o situaţiedezastruoasă în privinţa aprovizionăriicuapăpotabilă.Elaexpusplanulsăuautorităţilor locale, a obţinut finanţareaproiectului,iargraţieînfiinţăriicompanieiYevul Mayimpeste150deşcolidintr-oregiuneextremdesecetoasăaKenyeiîşiasigurănecesaruldeapă.Tehnologiaeste utilizată şi în Israel, acolo unde,conformestimărilormeteorologiceplouăcirca100dezilepean,iarapacolectatăestereutilizată.Investiţianuestescumpă,costurilepuneriipepicioareaunuiastfeldeproiectfiinddecirca10.000dedolari,sumăamortizatăîncircaunan.Esteorealizareextremdeimportantănudoarpentru Israel, ci şi pentrudiversezonedepeglobafectatelipsaapei.Proiectelesavantuluiauşiolaturăpacifistă,reunindîn realizarea lor israelieni, palestinieni,iordanienişiarabi.

Noi parteneriate între Israel şi China

Conferinţa Internaţională BrainTechÎntre14-15octombriea.c.,laTelAviv

s-adesfăşuratprimaconferinţă interna-ţionalăBrainTech.Dupăcumsugereazătitlul,eaaavutcascopprezentareaşidez-batereaunor tehnologiiavansate îndo-meniulcreieruluişiinteligenţeiartificiale.Acesteveniment,careareunitspecialiştidindomeniulmedicalşiantreprenoridindiversealtedomeniiconexe,s-abucuratdeprezenţapreşedinteluiStatuluiIsrael,ShimonPeres,unsusţinătoralcercetă-rilordindomeniul tehnologiilormedicaleavansate.Aufostprezentatecomunicăribazatepeultimelestudiişiinovaţiilecelemai recente, şi au fost premiaţi savanţi

implicaţiînastfeldeproiecte.Dintrecelezeceechipeformatedinoamenideştiinţădinîntreagalume,câştigătorulafostalesîn persoana lui John Donoghue, de laUniversitateaBrowndinSUA,şiechipadecercetătoricondusădeel.J. Donoghue abrevetatunimplantdesenzorneuronalcapabilca,prinstimulareacerebrală,sădeterminecaunpacientcudizabilităţilo-comotoriisăsepoatădeplasapedistanţescurte,sistemulurmândafi îmbunătăţitpentruperformanţesporiteşi înamelio-rareaaltorafecţiuni.

Perfecţionări în sistemele de securitate

Acesteavizeazădomeniidintrecelemaidiverse,delamanufacturişiagricul-turăpânălaaplicaţiiHighTechşidezvol-tareatehnologiilordeobţinereaenergieialternative.

Deşirelaţiilediplomaticebilateraleaufoststabiliterelativrecent,în1992,par-teneriateleacademice,culturaleşieco-nomiceabundăînultimavreme,chineziifiind interesaţi de reţeta unui success storyprecumcelalStatuluiIsrael.Înau-gustaavutlocunSimpoziondeInvestitţiiChina-Israel,undepestezececompaniiisraelieneşi-auprezentatportofoliiledeactivitateşiplanuriledeviitor,fiindbineprimitedeopiaţăîncontinuăcreştereşiexpansiune, precum cea chineză.Bei-jingulesteinteresatşidedeschidereaînChinaaunorpunctedefabricaţiedecătrecompaniiisraeliene,celemaimultedere-numemondial.ArieZief,vicepreşedinteleCamereideComerţIsraeliano-Chineză,aafirmatcăstatulchinezvarămâneunuldintreprincipaliiimportatorideserviciişibunuriisraeliene,iarcifrelevorcreşteîn

următoriiani.Relaţiile academicemutuale dintre

celedouăstate seaflă în continuăex-pansiune,confirmatădeuriaşainvestiţiede peste 130 demilioane de dolari laInstitutul de Tehnologie Technion dinHaifa,precumşideacordareaunorbursestudenţilor chinezi pentru specializareîn universităţile israeliene.PreşedinteleUniversităţii dinTelAviv, prof. JosephKlafter,aafirmatcăacesteparteneriatevordeschidenoiporţidecunoaştereşicooperarereciprocă.


În memoria victimelor Şoah-uluiMiercuri, 9 octombrie a.c.,ComunitateaEvreilor dinBaiaMarea organizat

acţiunicomemorative,dedicatememorieivictimelorHolocaustuluidinRomâniaşiînspecialdinzonaMaramureşuluişiTransilvanieidenord.EleaufostgăzduitedeLiceul“MihaiEminescu”şiaureunitelevi,profesorişireprezentanţiaimunicipalităţii.Încadrulcomunicărilor,moderatedeprofesoriiDorelCondorşiTeodorMarton,auluatcuvântulŞalicNachman,preşedinteleC.E.dinBaiaMare,şiVargaZsolt,dinparteaDirecţieijudeţeneaArhivelorNaţionaleMaramureş.(D.D.)

Dialog intercultural prin... muzică!SinagogadinBistriţaagăzduitomanifestaredeosebită,menităsăpromoveze,

prin intermediulmuzicii, dialogul intercultural.VioloniştiiAlexandruTomescu şiPavelŠporclaususţinutunconcertextraordinar,pedatade3noiembrie2013,cuocaziaZileiNaţionaleaRepubliciiCehe.LamanifestareauparticipatE.S.dr.JiříŠitler,ambasadorulCehiei,IoanŢintean,prefectuljudeţuluiBistriţa-Năsăud,RaduMoldovan,preşedinteleconsiliuluijudeţean,OvidiuCreţu,primarulBistriţei,senatorişideputaţideBistriţa-Năsăud,oamenidecultură,alăturideunpublicnumeros.

Programul a cuprins lucrări deG. F.Handel,N.Paganini, J.Halvorsen şiE.Ysaye.Interpretareadeexcepţieacelordoivioloniştiafostovaţionatăminuteînşir.Participanţiiauvizitatşimicaexpoziţiecuobiectedecultevreieşti,amenajatăpermanentînsinagogă.(DIANA MEDAN)

C o m u n i tAt i La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R.

născuţi în luna decembrie!

CRISTIAN SIMON – 1 decembrie 1971 (Îmbrăcăminte)

FLORENTINAMARIN–1decembrie1975(Oficiul juridic)

ALEXANDRUDICU – 1 decembrie 1987(Oficiul administrativ, pază)

CECILIATOMA–3decembrie1946(Cămin „Dr. Moses Rosen”)

GHITAMOISE–4decembrie1932(Centrul Comunitar Naţional Evreiesc, JCC)

NICOLAEDECSEI – 5 decembrie 1941 (preşedinteC.E.SatuMare)

MIRELAAŞMAN–5decembrie1966(Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare)

SYBILLEARLETTEBENUN–6decembrie1937(Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare)

GEORGEWEINER – 6 decembrie 1979 (Oficiul Relaţii, Cultură, Informatizare)

ZWYHASCAL–7decembrie1935(Oficiul administrativ, pază)

FLORICASTAN–7decembrie1957(Ajutor gospodăresc)

MARIN ENACHE – 8 decembrie 1952 (Centrul de zi)

ANAMARIAPARVAN–8decembrie1973(C.I.R)

AURELIAMARIN–9decembrie1967(Ajutor gospodăresc)

ANAMARIANIMULESCU–10decembrie1979(Cămin „Dr. Moses Rosen”)

LARISAROXANACIUBOTARU–11decem-brie1951(C.A.P.I.)

TRAIANDOBRESCU–11decembrie1976(C.I.R)

MIHAELA FILOS – 11 decembrie 1980 (Cămin „Dr. Moses Rosen”)

AGNESZSUZSANAPOP–12decembrie1970(C.I.R)

HERTHAHENDEL – 13 decembrie 1973(Asistenţă)

GHEORGHECHIRU–14decembrie1935(Editura „Hasefer”)

STELACIOCANEL – 14 decembrie 1956(Oficiul administrativ, pază)

OVIDIUBĂNESCU– 15 decembrie 1956(Departamentul Management Economic Financiar)

VIORICAENACHE– 16 decembrie 1958(Centrul de Ajutor Medical)

SEBASTIANDIACONESCU–16decembrie1977(Centrul de Ajutor)

PAULLIVIUROSENFELD–16decembrie1981(C.S.I.E.R.)

NICOLETACOVRIGEA–18decembrie1973(Ajutor gospodăresc)

ANA VANATORU – 19 decembrie 1946 (Centrul de Ajutor)

MARIA VERTES – 19 decembrie 1946 (Editura „Hasefer”)

CLEMENTEDUBAU–22decembrie1939(Sector Management Mijloace de Transport)

IONELSCHLESINGER–23decembrie1938(preşedinteC.E.Arad)

AURELIAAIONESEI–23decembrie1948(Centrul de Ajutor)

HENRIETTE ALSCHEK – 23 decembrie1954(Asistenţă)

ANASTAN – 23 decembrie 1956 (Ajutor gospodăresc)

VIOLETALUCICACOZMA–23decembrie1968(Cămin „Dr. Moses Rosen”)

ANCASTANCU–25decembrie1958(Ajutor gospodăresc)

GAETANOPERROTTA–25decembrie1965(Cămin „Dr. Moses Rosen”)

ŞTEFANIAABRAMOVICI – 25 decembrie1981(Asistenţă)

NICULINADUMITRU–26decembrie1966(Complex Alimentar ”M. Băluş”)

CRISTINA FLORENTINA BENCZE – 30 decembrie 1954 (Centrul de Ajutor Medical)

ANAGABRIELAVASILIU – 30 decembrie1976(C.S.I.E.R.)

MARIOARACRISTINAMISU–30decembrie1979(Cămin „Dr. Moses Rosen”)

PERI BLĂNARU

Sibiu

Iaşi

Bistriţa

Baia Mare

PROMOVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL SIBIANÎnziuade25octombrie,Comunitatea

EvreilordinSibiuagăzduit,laSinagogadinSibiu, desfăşurarea simpozionului“Promovareapatrimoniuluiculturalsibi-an,prinintermediuleducaţieiintercultu-rale,interreligioaseşiinterconfesionaleîn rândul tinerilor”, organizat de cătreInstitutulEuropeandeTrainingşiStudiiMulticulturale.

Avândînvederediveristateaetnică,religioasăşiconfesionalădinSibiu,seimpunepromovareapatrimoniuluicultu-ralprinintermediuleducaţieiintercultu-rale,interreligioaseşiinterconfesionale,s-aarătatîncuvântuldeintroducerealorganizatorilor.Îneducaţia,conformăcuspiritulconceptelorarătate,unroldesea-măîldeţinepatrimoniulcultural,capunctdepornireînpromovareaunoratitudinişi comportamente care să condamnegesturile rasiste şi discriminarea peconsiderentereligioaseşiconfesionale.

Înacestsens,au fostaleseşipre-zentate zece obiective din patrimoniulculturalsibian,pentrua-iilustravarieta-

tea,darşipentruaatrageatenţiaasupraunormonumentecareajung,dinpăcate,în paragină, din pricina indiferenţei şiignoranţei.SinagogadinSibiu,declaratămonumentistoricşibundepatrimoniu,datefiindreprezentativitateaeiînpeisa-julurban,darşigradulbundeconser-vare,afostaleasădecătreorganizatoricalocdedesfăşurareasimpozionului.

Auparticipatunsenatorşidoidepu-taţi,reprezentanţidinparteaConsiliuluiJudeţeandeCultură,aiUniversităţiidinSibiu,aiPrimărieişiPrefecturii,aiculte-lor,preseişiteleviziuniilocale,precumşiunpublicnumerosinteresatdesubiect.Încuvântullor,oficialităţileauevidenţiatimportanţaeducaţieiinterculturale,inter-religioaseşiinterconfesionale,maialesîn rândul tinerilor, şi prin promovareapatrimoniuluiculturalsibian.

Amfitrionulsimpozionului,preşedinte-leComunităţiiEvreilordinSibiu,dupăceaadresatunsalutcătreparticipanţi,înnumeleetnieievreieşti,aarătatinteresulpentrueducaţiatinereigeneraţii,înspe-

cialaelevilor,prinîntâlniri însinagogăpevariisubiecte.“Ne-ampreocupatcasinagogasăfieîncircuitulturisticalSibi-ului,promovândacestobiectivprindateşiplianteatâtlapunctuldedocumentarealMunicipiului,câtşi ladiverseagenţiideturism,avândcaurmarenumeroasegrupuri de vizitatori. De asemenea,cu prilejul Festivalului Internaţional deTeatru, care se desfăşoară anual, însinagogăauavutlocconcerte.Cualteocazii, au fost organizate expoziţii cutematicăadecvată,faptcareaduslaocunoaşteremaibunăacomunităţiinoas-tre”,amaispuspreşedinteleC.E.Sibiu,ing.OttoDeutsch,carene-aşitransmisacesterânduri.

Reuniunea s-a încheiat cu o pre-zentareamplăa istoriculuiComunităţiisibiene şi a rolului Sinagogii în viaţaetniei noastre şi, concret, a istoriculuişiarhitecturiiacestui lăcaş,încares-adesfăşuratsimpozionul.

Înziuade9octombrie,SinagogadinSibius-adoveditafineîncăpătoarepentrugrupuriledeeleviaişcolilornr.20şi“Re-geleFerdinand”,însoţiţidecadreledidacticeşidirectorulprof.MihaiFrincu,careauparticipatlaocomemorareavictimelorHolocaustuluidinRomânia,organizatădeconducerilecelordouăşcolişideComunitateaEvreilordinSibiu.

Dealtfel,asemeneaîntâlniripediversetemedecunoaş-tere reciprocăau loc frecvent la sediul nostru, completândcunoştinţeleelevilorcelordouăşcoli carestudiazăuncursopţional de Istorie aevreilor şiHolocaustului.Spre cinstealor,directorulMihaiFrincuşiprofesoriideistoriecarepredauacestcursmanifestămultăcompetenţă,organizândînşcoliactivităţimultiple,caredepăşesccumultsimplaparticiparelauncursdecunoaştereaHolocaustului.

PreşedinteleComunităţiiEvreilor,înalocuţiuneasaasub-liniatînmodspecialfaptulcăpopulaţiaevreiascăs-aaşezatpeacestemeleaguricusutedeaniînurmăşică,de-alungulistorieipoporuluiromân,evreiiauavutocontribuţieimportantălaviaţaeconomică,socialăşiculturală,şi-aupusamprentaasupradezvoltăriiţării.Înacestsens,numeroaseleexempledateaufostunbunprilejpentruparticipanţisăînţeleagăcăevreiiaumarimeriteînistoriaţăriişiîntoateramuriledeacti-vitate.Cuatâtmaiaberanteaufostprigonirealorînperioadaanilorîntunecaţidelegislaţienazistăantievreiască,soldatăcuprogromuri,deportări în lagăredeexterminare,confiscareabunurilor,muncileobligatorii,şiastapentrusimplulmotivcăerauevrei.Consecinţeleaufostdramatice,îndecursulcelorpatruanide războipierindzecidemiideoamenimaturişi

copii,stigmatizaţidepropagandaantisemită.ComemorareaHolocaustuluişistudiereaacesteiprobleme

de istorie în şcoli are scopul dea educa în special tânărageneraţie,pentruatrăiînrespectreciproc.

Elevii prezenţi au participat cu câte un desen ilustrativ,transpunândgânduri sau imagini despre cumau văzut şiînţeleseiHolocaustul.Cu toţiiau fostdeacordcăaceastăactivitatemenităacomemoraunevenimenttragicpentruevrei,darşioetapăneagrădinistoriapoporului,afost,odatăînplus,unevenimenteducativ,decunoaştereşirespectreciproc,subliniatşideimpresiileîmpărtăşiteatâtdecătreelevicâtşideprofesoriicarei-auînsoţit.

Ing.OTTO DEUTSCH

Comemorarea victimelor Holocaustului din România

Sinagoga Mare, renovată

din banii donaţi de un milionar

chilian SinagogaMare”ShareTora”dinSatu

Mareesteînplinărenovare,sefaccon-solidărialetavanului,serefacefaţada,sepundalenoi.LucrărileaufostposibiledatorităgenerozităţiimilionaruluichilianLeonardoFarkasKlein,originardinVetiş,judeţulSatuMare.Aflatînvizităînoraş,eladecissăsprijinefinanciarComunitateaEvreilordinSatuMare.PreşedinteleCo-munităţii,av.NicolaeDecsei,aspuscăsponsorulaoferitosumăconsiderabilă,dar a condiţionat cheltuirea ei pentruobiectivebinedefiniteşiacerutsăvadătoatedevizeleşideconturile,iarlafinali-zaredoreşteorecepţieoficialăalucrări-lor.Dupăcesevaterminarenovarea,seintenţioneazăamenajareauneiexpoziţiipermanente înmemoriaHolocaustului,cuprilejulîmplinirii,în2014,a70deanideladeportareaevreilordinUngariaşiTransilvaniadenord.

(După ziarul sătmărean „Informaţia Zilei”)

Satu Mare

R E V I S T A „ P R I E T E N I A ” O revistă care oferă consistenţă

numelui pe care-l poartă: „Prietenia”.În numerele 8-9/ 2013 se întâlnesccondeiereprezentativepentruevreiidinRomânia,pentruisraelieniiambasadoriaiculturiiromâneştiîncares-auformat,pentru ierarhii creştini apropiaţi etnieinoastre.Unaccentspecial–comemo-rareapogromuluidinIaşidin1941–,cuatâtmai importantcucâtasistămlao

ofensivădinceîncemaiconcentratăaextremeidrepteînEuropa,cucâtsite-urile legionare fac o insistentă propa-gandăantisemităpenet.Înacelaşitimpesteomagiatămemoria„oamenilordeomenieînvremurideneomenie”care,cu riscul propriilor vieţi au salvat vieţievreieşti.Evenimentulliterar„ZileleFun-doianu-Fondane”,reflectatînrevistă,rimeazăbinecucelistoric.(I.D.)


JCC BUCURESTI,

Pagină realizată de LUCIANA FRIEDMANN

JCC TIMISOARA,JCC ORADEA

P e t r e c e r e a s e n i o r i l o r

L e c ţ i i d e c h i t a r ă , l a n i v e l !Copiiide laJCCBucureştiauprivilegiulsă înveţesăcânte lachitarăcuA.G.

Weinberger,muziciancarepromoveazăblues-ulşisusţinenumeroasespectacoleînţarăşistrăinătate.Cuajutorulsău,careşi-aasumatcutoatăseriozitatearoluldeprofesor,tineriipotdeprindenunumaitehnicamuzicală,cişitrăireacomplexăcareînsoţeşteinterpretarea.A.G.Weinberger,binecunoscutpubliculuiromânprininter-mediulconcertelorşimediei,realizeazăşiemisiunipentruRadioShalomRomânia,caresebucurădesucces.

„Jewloween” pentru toate generaţiileCurs Radio Shalom România

pentru voluntariÎntreaga existenţă aRadioShalom

România se bazează pe dăruirea vo-luntarilor, care realizează toate emisiu-nileacestuipost.Aceştiaauavutrecentprilejul să întâlnească profesionişti îndomeniul radioului,care le-auoferitcâ-teva sugestii pentru a diversifica stilulredactării şi dialogurile cu ascultătoriişi invitaţii.Redactori înrestulzilelor,deaceastădatăaufostprofesoriLiviuTofan(EuropaLiberă),BogdanŞerban(RadioGuerilla) şiCarmenDimitriu (realizatorradio-tv), care au împărtăşit din expe-rienţa lor.DeliaMarc, coordonatoareanumeroaseproiectepentruvârstamediela JCCBucureşti, ne-a relatat despreaceastăîntâlnire.

„Pe 10 noiembrie întâlnirea volun-tarilor JCC«infestaţi» de virusul radiocu trei «radiofonişti» consacraţi, a fostunadevărat regal!Treipersonalităţialemicrofonului, a căror biografie ESTERADIOUL!

JCCBucureşti&RadioShalomRomâ-niaaavutointuiţiespecialăinvitându-ilaaceastă sesiune/comunicare/workshoppeLiviuTofan,peCarmenDimitriuşipe

BogdanŞerban-RadioGuerilla,repre-zentantulgeneraţieitineredeoamenideradio, venind cu experienţa posturilorprivateşicutoatenoileaspectealepieţeimedia.

Viaţaacestorinvitaţiesteradioulşi,dealtfel,adevenitdinceîncemaimultşianoastră,avoluntarilordelaJCCcarerealizeazăemisiunivariatecatematică,emisiuniadresatecumultdrag,onestitateşirealăcompetenţăcelorcareîiurmărescdinoricecolţallumii!

Trebuie să recunoaştemşi noi, aşacumau recunoscut realizatorii emisiu-nilor de laRadioShalomRomânia, căposibilitateaexprimăriişicomunicării înfaţamicrofonuluiaeliberat,conştientşisubconştient,realevalenţe!

Această nouă sesiune aAcademieideRadioşiJurnalismJCCBucureştis-aîncheiat cu două concluzii clare: prima– hotărâreaa doimembri JCCdea-şiproiecta şi realiza propriile emisiuni şia doua– cerereaexpresădea repetacâtmai curândacest eveniment foarteapreciat”.

Keshet , „curcubeul” cunoştinţelor iudaice

Pentrualdoileaan,în15comunităţidinţarăseorganizeazăZiuaKeshet.Oîntreagă zi de duminică este dedicatăreligiei, culturii şi civilizaţiei evreieşti.Personalităţi dinBucureşti şi din toateoraşeleparticipantevorsusţineconferinţe

şi vormodera dezbateri. În traducere„curcubeu”,Keshetreuneşteovarietatede abordări şi viziuni asupra identităţiievreieşti.

Vomrevenicuoamplărelataredespreaceastăziaşteptată.

În seara de 30 octombrie, senioriiCentruluidezişiBaitHamauparticipatla o petrecere retro,manifestare ce aaduszâmbetepefeţeleparticipanţilorşiaîncălzitsufletele.Toatedoamneles-auprezentatîmbrăcateînrochiileanilor’60,iarbărbaţii...lacostum!.

Aavutlocunconcursderochiiretrolacareauparticipatoptpersoane,toatefiindcâştigătoarelafinal.NuvreausăouitpedoamnaRozinaStănescu,careafostsareaşipiperulacestuieveniment,distrându-necucostumuleide„madamCoprol”.Aavutlocoexpoziţiedepălăriiretro(aparţinânddoamneiMonicaTatoiu),

şioexpoziţiedepoşetedintr-ocolecţiea doamneiSuziStoenescu,membrăaCentruluidezi.Acestoralis-aualăturatdouapictoriţe,ElenaMoraruşiMarianaCostea,cumiciexpoziţii,dovedindtalentşibungust.S-adansatpemuzicaanilor’30-’60,muzicăasiguratădeNicuBuni-cu,dansurilefiinddelatangolahoreşisârbe.Pentru„îndulcirea”evenimentuluis-aservit,capetimpulbunicii,şerbetşidulceaţă,halva,rahatşisirop.Succesulseriiafăcutcatoatălumeasă-şiexprimedorinţacaodatăpetrimestrusăaibălocunasemeneaeveniment.

(SANDA WOLF)

Tradiţia de Halloween a traversatOceanulşiaintratînrândulsărbătoriloreuropene, iar copiii şi adolescenţii dinRomânia au preluat acest eveniment.Toate şcolile şi grădiniţele aumarcatevenimentul,caşicumarfiapărutăpemalurileDâmboviţei.Pentrucluburi,ca-fenele,restaurante,HalloweenadevenitunaldoileaRevelion,prilejdeingenioasepuneriînscenăcualimenteşidecoruri...„sângeroase”.NiciceicarefrecventeazăJCCBucureşti,înspecialcopiii,nuarfi

fostdreptsănusebucurededistracţiapecarecolegiilorausavurat-odinplin.Eve-nimentuldelaJCCs-anumit„Jewloween”şiafostvariantaevreiascăasărbătorii.Maturişicopiis-aumascatînpersonajemaimult saumai puţin înfricoşătoare.Copiii au urmărit experimentele „profe-soruluinebun”,fărăsăîşipoatăluaochiidelatransformărilepecareacestale-afăcut.Ceipeste50decopiiaudansat,aucântatşiauavutpartedeoziminunatăîncompaniamadrihim-ilorlor.

Artă, divertisment, prietenie

LaJCCOradea,perioadadintreMarileSărbătoridetoamnăşiHanucaafostplinădeprograme,dedicatetuturorgrupelordevârstă.PrezenţaînoraşuldepeCrişuriacâtorvalucrăriemblematicealeluiMarcChagallareprezentatprilejulcaungrupnumerosdemembriaicomunităţiisăvizi-tezegaleriacareaaduslucrărilemareluiartist. În timp cematurii şi pensionariis-aubucuratdeartaluiChagall,copiiişiadolescenţiiauavut timpsăsedistrezelaBăile Felix.Bazinele cu apă termalădinapropiereaOradieisuntidealepentruaceştia,maialescăexistăunAquapark,cunumeroaseatracţiipentruceimici.

Seniorii au sărbătorit-o recent, într-oatmosferăplăcută,peprietenalorStauerBozsi.Cuaceastă ocazie, în companiatortuluianiversar,prieteneleei i-audorit„AdMeaVeesrim” şi „BisHundert undZwanzig”, să aibă parte de sănătate şibucuriipănăla120deani!

ZiuaVârstnicului a reprezentat, şi laOradea, unprilej dea aduce împreunănumeroşisenioriaicomunităţii într-oat-mosferăcaldădefamilie.Laomasăbună,eiaupututconversa,depănaamintirişifaceproiectepentruactivităţilelordeclub.

Voie bună pentru seniorii

timişoreni!LaTimişoara,ZiuaVărstniculuiafost

sărbătorităcuo„ieşire”launrestaurantcunoscut din apropiata localitate timi-şeanăGiroc.Nudoarbucatelealesecugrijăaufostatractive,cimaialescadrulrelaxant!Saladebiliardnuafostocolităşinicilaculcupeşticoloraţinuarămasignorat de participanţi. Sărbătoarea aduratpestepatruoreşinimeninuşi-amanifestat dorinţa deaajungemai re-pedeacasă!

Privilegiul unei întâlniri cu maestrul Ladislau Roth

Pentru cei care frecventeazăCen-trul de zi din Timişoara nu este timpde plictiseală! Chiar dacă tablele derummynu rămân în cutii, sunt şi altenumeroase şi interesante programe!Dacă prezenţa câinilor salvatori şi adresoriloradevenitdejaoobişnuinţă,dacăobiectedeartăsecreazăaproapeînfiecaresăptămână,recent,pensiona-riiauavutoîntâlnirespecială.Liniştea

MaestrulLadislauRoth,dirijor,pianistşi orchestrator, a onorat comunitateaevreilor din Timişoara cu o seară dedesfătaremuzicală,darşicufragmentedeistoriepersonală.Între1946şi1958,aceastăpersonalitate cu totul specială,careîmbinătalentulabsolutcumodestiaşi umorul, a fost la pupitrulOperei dinTimişoara, iar, în 1956, alături deDanMizrahi,afăcutcunoscutpubliculuitimi-şoreanmuzicaluiGershwin.Dupăemi-grareaînIsrael,acolaboratcuoperaşifilarmonicaşiacondusorchestraRadio-difuziuniiisraeliene.AcondusorchestreînAfricadeSudşidinMexic.De-alungultimpuluiadirijatînSUA,Olanda,Austria,Italiaetc.darmareasaiubire,aşacumnusesfieştesăafirme,arămasOperatimişoreană.LadislauRothascrisnume-roaseorchestraţiipentruartişticaPlacido

DomingosauBarbraStreisand.Deşinudramatizează durerea care i-amarcatanii tinereţii,maestrul nuuită niciodatăsămenţionezeostaţieimposibildeuitatabiografieisale-Auschwitz.

AlăturidesopranaDianaChirilă,so-listăaOpereitimişorene,aoferitrecentosearădedicatăAnuluiVerdi.DoamnaVerona Botiş a prezentat ariile inter-pretate.Surpriza serii au reprezentat-omelodiile „Yerushalaim shel Zahav” şi„OseShalom”,interpretatespecialpentrupublicul care a aplaudatminute în şir.TinerelestudenteClaudiaFotin,laviolă,şiCristinaStruţă,lapian,auasiguratin-termezzo-urilespectacolului,tinerelefiindtalenterecunoscutealenoiigeneraţiicareacumstudiază laFacultateadeMuzicădinTimişoara.

Copii şi bunici la Centrul de zile-afostperturbată–într-unmodplăcut,credem–deprezenţaaoptcopilaşidincomunitate,cuvârsta între2şi5ani.Între cele două generaraţii nu a lipsitcomunicarea. Un balon aruncat întrecele „două tabere” a deschis poartaspredistracţie...


Poveşti despre supravieţuitori

În locul lagărelor morţii - arestul poliţiei din ClujDintresuteledemiideevreidinTran-

silvaniadenord,condamnaţisămoarăînlagăreledeexterminaredelaAuschwitz-Birkenau, au fost câţiva (din păcate, îinumeripedegeteledelaomână)careauscăpatînmodmiraculosdeladeportare,totaşacumaufostevrei,cevamaimulţi,maialesdinCernăuţi,carenuatrebuitsătreacăpriniaduldinTransnistria.Amprezentat în numerele anterioare alerevisteidouăastfeldecazuri–unuldinTransilvaniadenord,altuldelaCernăuţi.Dr.AndreiDévényi,fizician,totdinCluj,esteprintrepuţinii„norocoşi”.ÎnlocsăfieduslaAuschwitz,apetrecutobunăpartedintimp,pânălaeliberareaoraşului...înarestulpoliţiei,într-oînchisoarecareseaflaînclădireaTribunaluluidinCluj.

„Înmai 1944, după ce la 19martiearmatagermanăocupaseUngaria,evreiidinprovincieaufostduşiînghetouri.LaClujghetoulafostorganizatîntr-ofabricăde cărămidă; vădaţi seamace condiţiierau acolo! Numai că eu eram copil,aveam10ani,şimienumis-apărutaşaotragedie,nuştiamdefaptceseîntâm-pla,aşacumnicioameniimaturinus-augânditvreodatăcăvorfitrimişipeundrumfărăîntoarcere.Nis-aspuscăvommergelamuncă,laKistarcsa,înUngaria(acolose afla de fapt o închisoare).Desigur,existau unii din conducerea ghetouluicareştiaude-acum,dacănutotadevărul,măcaropartedinel,numaicănouănune-auspus.Auformatungrupprivilegiat(aşa-numitulgrupKasztner),majoritateaoamenicubanicare,contrauneisumeuriaşe,aufostduşipânălaurmăînElve-ţia.Familiameanuseaflaprintreei”,şi-aînceputpovestireadr.Dévényi.

În ghetou amers numai cumama,deoarecetatăllui,DévényiMor,primisecutotulexcepţionaloaprobaresărămânăpeloc,subsupravegheremilitară.Fusesedirectorul tehnical fabriciidepielărieşiîncălţăminteDermata, se specializaseînstrăinătateînacestdomeniuiar,după

începerea războiului, fabrica trecuse laproducerea de bocanci pentru armată.Pretextul subcare fusese reţinuta fostsă pregătească un înlocuitor, un ingi-ner tânăr, care să preia activitatea lui.La fiecare două-trei săptămâni,deoarece acestadeclara că maiarede învăţat (aduratpânăaproa-pe de eliberareaClujului), apro-barea lui sepre-lungea. „Când aînceput deporta-reapropriu-zisăaevreilorşinoitre-buia să plecăm,tatălmeuaspusconduceriifabriciică, ori îl lasă săplece cu familia,oriova reţine laCluj.Nuştiudacăceicarei-aupre-lungit aprobareaştiau de soartacare ne aştepta.Poate bănuiau,poateaveauniş-te informaţii sau,purşi simplu, segândeaucănuvommergespremaibine.Faptestecănuamplecat.(DeportăriledinCluj au fost amânate cu opt-zeceziledeoareceavioaneanglo-americanebombardaseră gara şi liniile ferate, iar150depersoaneauprofitatdeaceastaşiaufugitdinghetou).AmrămaslaCluj,iarcândghetoulafostlichidat,unpoliţistavenit şine-a luat,darnune-adus lafabrică, unde tata avea o cameră, ci...înarestulpoliţiei,careseaflaînclădireaTribunaluluiorăşenesc”,arelatatîncon-tinuareinterlocutorulmeu.

Condiţiile încareau trăitacoloerau

îngrozitoarepentruelşimamalui,carenuaveaudeundesăştiecă,ajungândlaAuschwitz, ar fi fost probabil duşi încameradegazare.Erau60defemeiîntr-oîncăpereşi regimuleracade închisoa-

re.Arestaţiierauscoşilaplimbaredoar30deminu-te,înreststăteautot timpul în ca-meră.Mâncareaera groaznică şiceea ce a fostfoarte greu desuportat pentruuncopileralipsademişcare,aceleore lungi petre-cute întrepereţi,mai ales că nuînţelegeadece.

„Înaugust,în-chisoarea a fostlichidatăşipenoine-au dus la fa-brică,latata.Apoia venit perioadacea mai grea.Era septembrie,armata sovieticăşicearomânăseapropiaudeCluj.Atunci,muncitorii

auvenitlatataşii-auspuscăeraacuzatcăarsemnalizaruşilor,dinturnuldeapăalfabricii,locurileundesăbombardeze.Drept caream fost ascunşi în sistemuldetunelurialfabricii,undeerainstalatăcanalizarea, iarmuncitoriiveneauşineaduceaumâncareşiapă.Amstatacoloaproximativdouăsăptămânicând,într-odimineaţă de octombrie, au venit dupănoişine-austrigat:«Ieşiţi,auvenitruşii».Primullucrupecareunofiţerrusl-afăcutafostsărupăsteauagalbenă,cusutăpehainatatăluimeu.

Ammaistatdouăluniînincintafabricii.

Apoi,nis-adatînapoivilaîncarelocuisem,construitădetatadinbaniiproprii(nuafostniciproprietar,niciacţionaralfabricii,deşilaînceputulanilor50l-auarestatca«exploatator»,l-auţinutînînchisoaretreiani,iarlaprocesafostgăsitnevinovatşieliberat)şipecareoficialităţilemaghiareoconfiscaseră.Acoloi-amprimitpeceicareseîntorceaudinlagăresaudindeta-şamenteledemuncăobligatorie.Afostunadăpostpentruceicarepierduserătotul”,şi-aîncheiatevocăriledr.AndreiDévényi.

L-am întrebat cumaperceput, copilfiind,toateacesteevenimente.„Altfelde-câtunadult“,mi-arăspunsel.„Înghetouerammulţicopii,alergam,neascundeam,nejucamînfân.Nepuneasăducemgu-noiulcuvagonetele,eravară,cald...nuştiamcesevaîntâmpla.Laînchisoareafostmultmaigreu,maialescănicicândne plimbam, nu aveamvoie să vorbimcucineva.Darcelmaigreumi-afostînperioadacâtamstatînincintafabriciişinuaveamvoiesăies.Măuitamcuregretşicuinvidielacopii–şieraumulţi–cumsejucauşinuînţelegeamdecenupotfişieucuei.Nucredcăamperceputpericolulîncarenegăseam,căneameninţaînoriceclipămoartea.Eraunoţiuni pe care uncopilde11aninuleareîncă”.

Cecredeţicăv-asalvat,l-amîntrebatîn final. „Întotdeauna trebuie să ai undramdenoroc.Şansaafostcătatălmeuera specialist, darmai important a fostcăeraînconjuratdeoamenicarevoiausă-lsalveze,şipeelşipenoi.Doarnucredeţicăacelinginertânărnuarfifostînstaresăînveţeprocesuldefabricaţie.Acest lucru îl ştia şi directorul generalalfabricii,JanosZuttor,careaprelungitîn permanenţă autorizaţia tatăluimeu.Noroculs-aîmbinatcuumanismulunoroamenidinjurulnostru”,afostconcluziainterlocutoruluimeu.

EVA GALAMBOS

arezervelorauriferedelaRoşiaMontanăaltfeldecâtprinmetodaclasicăacianuri-lor, respectiv – un proiect-pilot industrialcumetodeoriginale.DeputatulF.C.E.R.aprimitînaudienţălaBiroulParlamentarodelegaţieaSindicatului„Mineritul-RoşiaMontană”, condusă de liderul acestuia,CristianAlbu.ÎnnumeleminerilordinRo-şiaMontană,domniasaafostsolicitatsăacorde sprijin parlamentar realizării pro-iectuluideexploatareaauruluidelaRoşiaMontană, ca premisă importantă pentrucreareadelocuridemuncăînzonă,cuungradridicatdeşomaj.Exploatareaauruluivaputeacreacondiţiimaibunedemuncăşiviaţăpentrupopulaţiazonei,darşiresursefinanciareimportantepentrustatulromân.

•Prof.univ.dr. IrinelPopescu,preşe-dinteleAcademieideŞtiinţeMedicaledinRomânia,a făcutovizităpreşedinteluişideputatuluiF.C.E.R.lasediulFederaţiei.Aufostdefaţădr.AlexandruElias,dr.MonaBejan, dr. SorinRiga, dr. DanRiga, dr.IrinaCajal,membrăînComitetulDirectoralF.C.E.R.şisubsecretardestatînMinis-terul Culturii. Dr.Aurel Vainer a adresatoaspetelui sincere şi călduroase felicităripentruprimireasa înAcademiaRomânăcamembru corespondent. Pe parcursulîntâlniriiaufostevocatepersonalităţievre-ieştialelumiimedicaledinRomânia.Afostpropusă popularizarea contribuţiei acad.SimionOeriuşidr.CorneliuE.Giurgealadezvoltarea ştiinţeimedicale româneşti.La încheierea întrevederii, s-a convenitdezvoltarea colaborării între F.C.E.R. şiAcademiadeŞtiinţeMedicaleprivindva-lorificareamoştenirii ştiinţifice lăsate dereprezentanţi ai populaţiei evreieşti dinRomânia îndomeniulştiinţelormedicale.ÎnnumeleFederaţiei, preşedintele şi de-putatulnostruşi-aexprimatdisponibilitateapentrupromovareaştiinţelormedicaledin

Româniaînmediiinternaţionale.• Preşedintele F.C.E.R., împreună cu

Sybil Benun, reprezentantă a OficiuluiCultură,Artă,Ştiinţă,auparticipatlacere-moniadeLaudatio,organizatălaFaculta-teadeLitereaUniversităţiiBucureşti,cuprilejul împlinirii a 90 de ani de viaţă decătre prof. univ. dr. PaulCornea, distinsmembrualobştiinoastre.Înnumelecon-duceriiF.C.E.R.,dr.AurelVainer,aaduselogiisărbătorituluipentruvastasaactivi-tatedidacticăşidecercetareîndomeniulliteraturiiromâne,înmânându-iunCertificatdeExcelenţăpentruOmulşiOperaprofe-soruluiuniv.dr.PaulCornealaîmplinireafrumoaseivârste.

•Printreperspectiveleparlamentareşicomunitareapropiates-aunumărat:susţi-nereaînCameraDeputaţilorauneiinterpe-lăriadresateminiştrilorApărăriiNaţionaleşiAfacerilorInternepentrurespectareaunordrepturi cuvenite veteranilor de război;promovareainiţiativeiGPMNdeapărarealibertăţilorreligioase privindintenţiilerecentexprimate laAdunarea Parlamentară aConsiliuluiEuropeireferitoarelacircumci-zie,faptcarepriveşteatâtpeevreii,câtşipemusulmaniidinRomânia;participareala dezbaterile şi adoptarea înParlamentabugetuluipe2014;vizitaînIsrael,laîn-tâlnireaComitetuluipentrucimitireleevre-ieştidinEuropaşilareuniuneaAsociaţieiRabinilorOriginaridinRomâniatrăitoriînIsrael, vizând adoptarea unormăsuri deîmbunătăţireasituaţieicimitirelorevreieştidinRomânia;vizitaînMareaBritanie,camembrualdelegaţieicondusedepreşedin-teleCamereiDeputaţilor,ValeriuZgonea,lainvitaţiaComunităţiiEvreieştidinMareaBritanie;participareaînHanuchiadălaC.E.Galaţi,înTemplulMeseriaşilor,restauratdecurând,şilaC.E.Iaşi;urgentareaaplicăriiproiectelorderenovareaTempluluidinVa-traDorneişiasinagogilordinCâmpulungMoldovenescşiGuraHumorului.

AGENDA DEPUTATULUI ŞI PREŞEDINTELUI F.C.E.R.(Urmare din pagina 2)

Pelerinaj la Muzeul Marelui Rabin din Ştefăneşti

LaCimitirulevreiescşiMuzeulMareluiRabindinŞtefăneştiauvenitînvizităpesteosutăderabinişipelerinidinIsrael,Maroc,Tunisia,Germania,Ungaria,Rusia,SUA,UcrainaşiSpania.CuacestprilejaavutlocoslujbăritualăpentrucomemorareaMareluiRabinlamormântulacestuiaşiafostvizitatMuzeuldinincintacimitirului.S-aucititrugăciunişilaaltemorminte,rabiniiaustrăbătutcimitirul,constatândvechimeadecâtevasutedeaniaacestuia.

Peleriniiaufostimpresionaţidefaptulcăşiînzileledeastăzi,lamormântulMareluiRabincetăţenii românidinŞtefăneşti vinsăaprindă lumânări şi săfacărugăciuni.

LafeldeplăcutimpresionaţiaufostşidefaptulcălaLiceulteoretic„ŞtefanD.Luchian“dinŞtefăneştiseorganizează,,ZileleoraşuluiIerusalim”şiconcursul„IUDAICA2013”,căeleviiviziteazăcuocaziadiferiteloractivităţi(SăptămânaEducaţieiGlobale,ŞcoalaAltfel)MuzeulşiCimitirulevreiesc.

Cadeobicei,alăturidepeleriniaufostprezenţielevi,însoţiţideprofesoaraOlteaNeagu,şicetăţenidinŞtefăneşti,careprindialogcupeleriniiaurecon-firmatcomuniuneaetnică,existentădintotdeaunalaŞtefăneşti.

OLTEA NEAGU


Nicinuseputeaalegeuncadrumaiadecvatpentrusărbătorirea luiTomaGeorgeMaiorescu, poet (şi fostompolitic,creatoralMişcăriiEcologiste,acumlipsitădeentuziasmul necesar bunei sale funcţionări, ne-a spusiniţiatorul ei), decâtBiblioteca „Şafran”, care în rafturileei păstrează scrierile sale.De fapt, prilejul pentru cares-auadunatcititoriişifoartemulţiiluiprieteniafost,pedeoparte,aniversareacelor85deani(Ad mea veesrim!),pe care îi va împlini pe8decembrie, pedealtă parte,lansareaultimuluisăuvolum,oculegeredepoeziiscrisede-alungultimpului,„Geopoemerătăcitoare-halteşimomentepeoceaneşicontinente”.Citindvolumulşiuitându-mălafotografiadepecopertacărţii,amaflatcuuimire(deşinecunoaştemdemulţi ani) căTomaGeorgeMaiorescuafostşi...marinar,acolindatlumea,deundeşititlulsugestivalcărţii.

DirectorulEdituriiHasefer,Alexandru Ma-rinescu, nuavorbitdesprecarte(aufăcut-oalţii),cidespreomulTomaGeorgeMaiorescu,numepecarel-arespectatdeoareceşi-adatseamacăesteunpoetpreocupatdesoartaomenirii – o explicaţie a asumării ecologiei– şi, în cadrul acestei îngrijorări generale,desoartacomunităţiievreieştidinRomânia,dovadă–afirmaţiilefăcuteîntr-uninterviupublicatîn„Re-alitateaEvreiască”,înnoiembrie2011.

Prof. univ. dr.Vasile Morar a prezentat biografia şioperapoetului,multiplelelui„specializări”înafarapoeziei:reporter,marinar,apicultorşiprofesordeecosofie.Esteunconceptdezvoltatdeel,ofilosofieamediuluicarel-aşideterminatsăînfiinţezepartidulpoliticmenţionatmaisus.Opera,cutotuloriginală,aluiTomaGeorgeMaiorescu,a fost tradusă înnumeroase limbidemaripersonalităţiliteraredinţărilerespective,cumaufost,depildă,EvgheniEvtuşenko,DimosRendis,PabloNeruda,ZoltanFranyosauŞlomoDavid.Vorbitorulaţinutsătransmităoinfor-maţiepuţincunoscută–faptulcăTomaGeorgeMaiorescus-aaflatşipelistanominalizărilorpentruPremiulNobel.Dupăceacitatopiniileunorcolegiscriitorişicriticiliteraridesprecalităţilepoetului,despreviziunealuicosmică,prof.VasileMorar,specializatînproblemedemorală,aarătatcăsimteocomuniunecuTomaGeorgeMaiorescudeoareceşi acestaesteunmoralist.Este călăuzit deprincipii cagenerozitate,gratitudine,onestitate,bunătate,decoman-damentul„sănufacirăunimănui”.Referindu-selavolumullansat,elaarătatcăacestacuprindepoeziidincincialtecărţi.Titlul de „Geopoeme”este rigurosales, deoarecescoateînevidenţăcăpoetulesteunrătăcitorîncăutareapropriuluidestin,apropriuluidrum,asineluitensionat.

DarTomaGeorgeMaiorescu estemaimult decâts-aspusîncadrulacestuieveniment.Exegeţiiluiscotînevidenţămodernismullui,capacitatealuideschimbareşiadaptare faţădecerinţele timpului, faţădeevenimente,căutareapermanentăanoului înexprimare, în limbajulpoetic.Poatecăesenţadrumuluialesdepoetafostsin-tetizatăcelmaiplasticdeLaurenţiuUlici:”TomaGeorgeMaiorescu...atrecut,împreunăcupromoţiaconsecutivălui,promoţia‘60,înperioadaderecuperareatradiţieiliriceromâneşti,afostînpascuspiritulnovatordelafineleanilor’80şidupă,şitoateacesteapentrucă,dupăopiniamea,întoateacesteexperienţe,atâtdediverseşicontradictorii,poeticeştevorbind,elarămasunavangardist,însensulchiaralavangardeiistorice”.

„TomaGeorgeMaiorescuinaugureazăoserienouădepoezieîntr-odefinitivădeautor.Elpreiadirecţiamoder-nităţiiavangardei istorice...,”aratăşiprof.univ.dr.Paul

Miclău,alăturidemultealteopiniidesprecreaţialuipoeticăcescotînevidenţăspiritulnovator,viziuneaglobalădarşineliniştile,nustelare,cipământeştialepoetului..

Pedealtăparte,poetulesteunomsocial,şidacăseopreşteîntr-unloc,depildălaunmonument,acestaestelegatdecurgereatimpului,aistoriei,deevenimentelecareauprecedatridicarealui,sacrificiileumane,simbolisticacesetransformăînfuncţiedecelînmânacăruiaaajuns.Depildă, iniţial,AiaSofiaa fostbazilica ridicatăpentru„înţelepciuneadivină/sprenemurirealuiCrist/spregloria

Crucii”,caapoisădevină„loculde-ncoronareal păgânilor împăraţi”. Istoria, arată poetul,este plină de contradicţii, ce e pentru unulfrumos,pentrualtulesuferinţă„Kylios/:surâsprintresmochini/Eaicişicelceşi-avândutturma/pentruovacanţădeaur/...şialăturideelînsemifrazemondene/caruselulmilioane-lor”(„LaKyliosmareşipoezieneolatină”).

LaTomaGeorgeMaiorescuseconstatăobogăţietematicădeexcepţieşiaicimerităderelevatcealegatădeiudaism,relaţiadintreiudaismşicreştinism,(„Ioshua”),Holocaustul(„Baia letală”), Israelul („Lehaim”, „Ieruşha-laim”, „Trumpeldor”).Dar nu trebuie uitatăreacţiapoetuluilatragediileprezentului,cum

afostceadela11septembrie.AflatînSUA,poetul,ne-areamintitprof.Morar,i-ascrisadouazipreşedinteluiBush,propunându-ipăstrarealoculuiaşacumesteşiridicarea,alături,aunuimemorial.Sentimenteleluilegatedeaceastădramă,desacrificiileumane,decomuniuneadintreoameniîncazdecatastrofăaufostredateşisubformăpoeticăsfâşietoareîn„Zonazero”.

Darceeaceconferăpoetuluioriginalitateşiparticulari-tateestedragosteafaţădenatură,faţădemediulînconju-rător,semnaluldealarmăadresatomeniriipentruasalvaacestdatalnaturii,dincareafăcutofilosofie.Poatecă,aspuslaunmomentdatTGM,totulapornitdincopilărialuipetrecutălaReşiţaceaplinădesmogiarcopiii,casăvadăcerulalbastru,trebuiausăurcepemunte,sămear-găînpădure.Câtdevaloross-adoveditacestmesaj,cefeldeapreciereacăpătat,îivomcitanumaipedoidintrenumeroşiisusţinătoriaiacestei„ideologiianaturii”,douăpersonalităţicarenusuntcriticiliterari,cioamenideştiin-ţă.«ÎmblânzitoareafiareidinomsauEcosofia»,deTomaGeorgeMaiorescu,–scriaacad.C.BălăceanuStolnici–secaracterizeazăprinspiritulviualdezbateriide ideişiprinmesajulei:mentalulumantrebuieconştientizatcăderelaţiadintreomşimediulsăudeviaţădepindeînsăşisupravieţuirealuihomo humanuscaspecie.

„Înloculumanismuluiantropocentricpropulsândomulîncentruluniversului,TomaGeorgeMaiorescupropuneunumanismecosofic,biocentric,atribuindvaloaresupre-mă vieţii, sacralităţii ei, sub toate formele şi ipostazelebiodoversităţii”.Acad.NicolaeCajalîlconsiderapeT.G.Maiorescu „gânditorul neliniştit” care „a fundamentat, aintrodusşidezvoltatometadisciplinădevenităaziobiectdestudiuuniversitar,ecosofia.Prinnelinişteaîntrebărilor,TomaGeorgeMaiorescuneimplicădirectpefiecaredintrenoi...”înaceastăluptă.

La 85 de ani, TomaGeorgeMaiorescu rămâne încontinuare neliniştit, rămâne „omul cetăţii”. Nu ştiudacă poezia este tocmai celmai potrivitmijloc de asalvaUniversul şi pe noi, care facemparte din el, dareste un clopoţel al cărui glas se aude... Şi dacă semai adaugă şi glasul altor clopoţei, poate vomaveao şansă.

EVA GALAMBOS

A v. I U L I A N S O R I N – u n l i d e r e x e m p l a r

Toma George Maiorescu – un poet neliniştit

Duminică,27octombriea.c.,aavut loc laCentrulComunitar din Bucureşti lansarea cărţii regretatului av. Iulian Sorin, „Puncte de vedere” (Ed. LibrariumHaemus).

IulianSorins-anăscutla13martie1926,laGalaţi,într-ofamiliedeoameninevoiaşi.Arămasorfanlavârstade10ani.Alucratînaparatuldestatîndeplinind,timpdeaproape25deani,funcţiiderăspundere.Dupăpensio-nare(1986),alucratîncadrulFederaţieiComunităţilorEvreieştidinRomânia,fiind,perând,directoradjunctlaCăminul-spital“MartinBăluş”,consilieralŞefRabinuluidr.MosesRosenz.l.Dupăîncetareadinviaţăaacad.NicolaeCajal,afostsecretargeneralşipreşedinteinte-rimaralF.C.E.R.Afost,deasemenea,membrufondatorşimentoralForumuluiB’naiBrith“Dr.MosesRosen”,membru fondator alConsiliuluiMinorităţilorNaţionaledinRomânia,undeadeţinutfuncţiiledesecretaralCo-misieipentruCulte,CulturăşiMass-Media,preşedintealComisieipentrurestituireabunurilorimobiliarealeor-ganizaţiilorcetăţeniloraparţinândminorităţilornaţionale,membru fondatoralAsociaţieipentruPaceaReligiilordinRomânia,membru fondatorşi secretargeneralalFundaţiei“RonaldS.Lauder”,membrufondatorşivice-preşedintealFundaţiei“Caritatea”şivicepreşedintealAsociaţieiCulturaledeprietenieRomânia-Israel,numă-rându-seprintrefondatoriiei.Aîncetatdinviaţă,dupăoboalăîndelungatăşigrea,la23martie2013.

Cartea a fost redactatăde fostul director al EdituriiHasefer,Al.Singer,iniţiatoarefiindfiiceleluiIulianSorin,IusiDaniliucşiSiraMihaelaDe-leanu,stabilitedemaimulţianiînIsrael.Acestvolumprezintănunumaiactivitateaautorului,darşiopartedinistoriaobştiinoastre,reflectatăîncuvântăridemareconcizieşiputeredeanaliză.Cele treipărţi aucatitluri:Personalităţi,aniversări,comemorări;Holocaust,anti-semitism,negaţionism;Opiniişicuvântăriladiferitemanifestări.Întâlnireaafostmo-deratădeing.PaulSchwartz,vicepreşedintealF.C.E.R.şipreşedintealC.E.B..AfostcititunmesajdinparteafostuluiconsilierprezidenţialVictorOpaschi,careîlcon-siderapeIulianSorinunprietenşiunmentor.Al.SingeraspuscăIulianSorinnelipseştetuturor.Eraunomcumareexperienţăîndomeniulmanagementului,compe-tentşirigurosîncalitateasadecoordonatorF.C.E.R.,sprijinind cu atenţie activitatea edituriiHasefer.Şi-aredactatcarteaînultimelelunideviaţă.IrinaCajalacititunmesajdinparteaSandreiSegal,careşi-aexprimatregretulcănuapututparticipa(decurândi-amuritsoţul,

acad.EugenSegal)şiaevocatcolaborareadeexcepţiecuav.IulianSorin.Acestaaveaîncredereşiîistimulapeceicaremunceaupentrubineleobştii,eraapropiatdeoameni,competentşimodest.Aştiutsăatragăşitineriidincomunitate,arezolvatnumeroasechestiunidificilepentruFederaţie,pentruevreiidinRomânia.Auvorbit,subliniindu-imeritele, ing.PaulSchwartz(carel-aca-racterizatcafiindunomdeosebit,apropiatsufleteştedecolaboratori),fiiceleluiIulianSorin(unpărintecareaştiutsă-şiîndrumeodraslele,iubindu-şifamilia,mereupre-zentlatotceeraimportantşiutileducaţieilor),colonelAurelIanovici(recunoştinţăpentrusprijinulprimit),NatanNeta(admiraţiepentruiubireasadeIsrael,cunoaşte-reafundamenteloriudaismului),dr.LyaBenjamin(careasubliniatcăIulianSorinasusţinutmereuactivitateaCentruluideIstorie),TovaBenNun-Cherbis(bunaco-laborareîncadrulFundaţiei“Caritatea”),dr.HaryKuller(competenţaînmulteaspectealeistorieicomunitare),IuliaDeleanu, redactor la “RealitateaEvreiască”, ing.AlbertKupferberg,secretargeneralalF.C.E.R..Preşe-dinteleF.C.E.R.,dr.AurelVainer,şi-aexprimatadmiraţiaşirespectulpentrupersonalitateacareafostav.IulianSorin,pecare îl considerăun liderdeexcepţie,apoiconsiliercucarepreşedinteleacolaboratpermanent.

Oîntâlnireemoţionantă,ocartecaremerităaficitităcaundocumentalistorieiobştiinoastre.

BORIS MEHR

Rezoluţiuneamaispuneacătoateminorităţilevorbeneficia şi de „egală îndreptăţire şi deplinălibertateautonomăconfesionalăpentrutoatecon-fesiuniledinStat”.

Desigur că istoria este plină de promisiunigeneroase făcute înmomente politice demareentuziasmşiimportanţă,darnuafostcazulorien-tărilorpoliticeşisocialecititelaAlbaIuliadecătreepiscopulIuliuHossu.Ceeacemulţievreiconsi-derau,lamomentulrespectiv,căerapreafrumossăfieşiadevărat,s-amaterializatşiînConstituţiadela1923.

LaTitlul II,care tratadespredrepturile româ-nilor, se specifica fără ambiguitate că „românii,fără deosebire de origină etnică, de limbă saudereligie,sebucurăde libertateaconştiinţei,delibertateaînvăţământului,delibertateapresei,delibertateaîntrunirilor,delibertateadeasociaţieşidetoatelibertăţileşidrepturilestabiliteprinlegi”.Înacelaşilocsespecificaşifaptulcă„deosebireadecredinţereligioaseşiconfesiuni,deoriginăetnicăşi de limbă, nu constituie înRomânia o piedicăspreadobândidrepturilecivileşipoliticeşia le exercita”.

Într-adevăr,prea frumossăfieadevărat,maialescă,înspiritulRezoluţiuniicititelaAlbaIulia,înConstituţiadin1923sespecifica,înmodexpres,că„nuseadmiteînStatniciodeosebiredenaşteresaudeclasesociale.Toţiromânii,fărădeosebiredeoriginăetnicăsaureligie,suntegaliînaintealegii”.

Şisemaiafirma înConstituţiecă „nimeninupoatefiexpropriatdecâtpentrucauzadeutilitatepublică”.

Dinpăcate,însă,acestefrumoaseprincipiine-discriminatoriiurmausăaibăoviaţădeosebitdescurtă,pentrucăascensiunealegionarilorlaputereaduslaeliminareaevreilordinnumeroasedomeniialevieţiieconomice,laexpropriereaşideportarealor. Pentru ca, apoi, în timpurile comunismului,discriminărilesăfiecontinuate,deşiînlegilevremiinusefăceavorbiredecâtdeegalitate.

Revenind,însă,în1918şi1923,săspunemcăaufostvremuridesperanţă,derelansareeconomi-căşirevigoraresocială,deascensiuneaevreilorînviaţaeconomică.Şisămaispunemcă,dacăaziamcontinuasăavemînConstituţieunelepre-vederialelegiifundamentaledin1923,Românieii-armergemultmaibine.Depildă,peaceeadelaarticolul19:„Zăcăminteleminiere,precumşibogă-ţiiledeoricenaturăalesubsoluluisuntproprietatea Statului”.

Şi,maimultcasigur,societăţiinoastre,înan-samblulei,i-arprindebineentuziasmulgeneralalsocietăţiidin1918.

1 Decembrie 1918

Un moment de entuziasm

al naţiunii române, de speranţă pentru

minorităţi(Urmare din pag. 2)

La 85 de ani


O pietricică în edificiul contribuţiei evreieşti

la dezvoltarea RomânieiDeschizândacestmatineuduminical

maispecial,dr.Aurel Vainer,preşedinteleF.C.E.R.,şi-amanifestatsatisfacţia faţădeprezenţaînsală„aunormariintelectu-ali,oamenideetniişireligiidiferite,care-şidaumânapetărâmulculturii”.Dupăcei-aintroduspeinvitaţi,preşedinteleF.C.E.R.a făcuto scurtăprezentareabiografieisărbătoritului,subliniindcămaiaparnumenoipeuliţaevreiască,dintr-ogeneraţiemaitânără.AndreiOişteanu,membrualcomunităţii,carenuşi-anegatniciodatăevreitatea,princeeacearealizatapusopietricicăînedificiulcontribuţieievreilorladezvoltareaRomâniei.Dr.AurelVaineri-auratviaţălungă,tinereţe,casăpoatăurma exemplul altor intelectuali evrei.Amenţionatcă AndreiOişteanua fostdecoratdepreşedinţiiRomânieişiItaliei.

Încuvântulsău,prof.Paul Cornea a vorbit despre binecunoscuta lucrare aluiAndreiOişteanu,„Imagineaevreuluiînculturaromână”,pecareaapreciat-odrept„credibilăprinmetodasadelucruştiinţifică”. Este o lucrare foarte binedocumentată care suportă doar puţineadaosuri.Oişteanuareuşitsăfacăoana-lizăobiectivăa stărilor descrise, „uneledintreeledestuldelugubre”,asubliniatvorbitorul, dar autorul nu este adeptulneutralităţiireci,ciseimplicăînceeacescrie,aconchisprof.Cornea.

Vorbind despre volumele luiAndreiOişteanu,filosofulAndrei Pleşuasubli-niatconsistenţaacestoraşis-adeclaratimpresionatdemodestiaautorului,carenuselasăpradăispiteiuneiatitudiniex catedra, afişând o cordialitate fireascăvaloriisaleintelectuale.Deasemenea,elaafirmatcă,înpofidarespectăriiimpuseirigori ştiinţifice, tonul regăsit în lucrărilesale invită cititorul, într-unmod sublimşiplăcut, lacunoaştereşidescoperireaunei luminebănuite, ceeaceconstituie

o calitate rară. El l-a invitat peAndreiOişteanusăîşicontinueactivitateaedito-rială,categoricunanecesarăcompletăriiansamblului academic românesc, prinvaloarealorşimanieradeabordare.

ScriitorulMircea Cărtărescuamulţu-mit pentru invitaţia la acest eveniment,afirmândcăîlleagădeautorofrumoasărelaţiedeprietenie,asemănătoareuneiconstelaţii deosebite. Într-o cronică aprieteniei şi legăturii spiritualedintreei,vorbitorulasubliniatşi laturaartisticăaautorului precum şi a fratelui acestuia,poetulValeryOişteanu,pecarel-acarac-terizatdreptolegendăaNewYork-ului.Totodată,elarelevatvaloareascrierilorluiAndreiOişteanu,carereuşeştesăîmbinecusuccesrigoareacercetăriiştiinţificecupasiuneascrieriiliterare,obţinândunre-zultatcomplexşiperfectcorelatcudorinţaoricăruitipdecititor

AntropologulVintilă Mihăilescuaana-lizatlucrarea„OrdineşiHaos.Mitşimagieîn cultura tradiţională românească”, înlegăturăcucareascosînevidenţăcali-tateade„traducător”aautorului,însensultraducerii legăturii între culturi. „AndreiOişteanunu rămânedoar un etnograf,unexegetnumaialspiritului românesc,ciîltraduceîntr-operspectivăuniversa-lă, în limbajuniversal.Prinpătrundereaînurzealaculturii ţărăneşti,elajungelauniversulmitic”,aarătatVintilăMihăiles-cu.ElamenţionatcăOişteanuaabordatşidomeniiocultatepânăacum,dovadălucrarea„Narcoticeînculturaromână”,şioalta,aflatăîncursdepregătire,despresexualitatealapoporulromân.

Prof. univ.Mircea Anghelescu, încalitatealuidecriticliterar,s-areferit laprozatorulAndreiOişteanu, al cărui stilputernicse reflectăşi în lucrările luideantropologie.Cărţilelui,aspusvorbito-rul, sunt caomeditaţie „inginerească”(aluzie lameseriadebazăaautorului),cuostructurăprecisă,maimultdecâtoimagine.MirceaAnghelescuaamintitundeficitalculturiiromânelegatdeforma-rea identităţii, ceea ceAndreiOişteanua încercat să corectezeprin „Imagineaevreului”. Există o lipsă de informaţiedespreistoriaevreilorînsocietatearomâ-nească,amaiprecizatvorbitorul,careaarătatcăaaflatcinesuntevreiicitindînadolescenţăromanul„De2000deani”,alluiM.Sebastian.RolulcărţilorluiOiştea-nuestefoarteimportantdatorităviziunii,tenacităţiişitalentuluisău.

Prof.univ.dr.Liviu Rotman,directorulCSIER, a evocat prietenia sa cu săr-bătoritul, animată de obiective comunetrecuteşideactualitate,darnunumai.Dinperspectivăacademică,elasusţinutim-portanţavolumuluideimagologie,devenitunreperbibliograficînpredareacursurilordespreHolocaust.Vorbitorulaafirmatcăunuldintremeritelelucrăriiesteacelacăreliefează aspecte edificatoare despresocietatea românească.Deasemenea,a evocat implicarea activă a luiAndreiOişteanuînsocietateacivilăşiluărilesaledepoziţiefaţădeevenimentelecontem-poranedinRomânia.

EVA GALAMBOS DAN DRUŢĂ

(Continuare în pag. 19)

La 65 de ani Andrei Oişteanu – sărbătorit de prieteni, colegi şi cititoriSala festivă a Centrului Comunitar

Evreiesc a fost arhiplină cu prilejul sărbătoririi uneia dintre personalităţile culturale evreieşti din România. La a 65-a aniversare a profesorului dr. Andrei Oişteanu, antropolog, sociolog, etnolog şi imagolog, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a dorit să-l aniver-seze într-un cadru festiv, prietenesc. A fost apreciată activitatea lui fructuoasă, concretizată în volume de studii, dar şi de literatură, fiind de faţă şi luând cuvântul unii dintre cei care-l consideră prieten – Andrei Pleşu, Mircea Cărtă-rescu, Vintilă Mihăilescu, Liviu Rotman, alături de prof.univ.dr. Paul Cornea, prof. univ. Mircea Anghelescu şi tânărul cercetător Eugen Ciurtin. Iar în sală s-au aflat, în afară de mama domniei sale, numeroşi cititori, admiratori, studenţi şi masteranzi care au venit să-l asculte şi să-l felicite. Atât din punctul de vedere al vorbitorilor, cât şi al publicului, a fost un regal intelectual iar în organizare s-a reflectat din nou efortul „culturalilor” noştri – dr. ing. José Blum, Sybil Benun şi, cel mai tânăr şi mai nou membru al triadei, Robert Schor.

Asociaţia femeilor din cadrul C.E.B. NouaconducereaComunităţiiEvreilordinBucureşti(C.E.B.)avrutsăreînvieo

frumoasătradiţielansatădedoamnaBibiCajal(z.l.),soţialuiNicolaeCajal(z.l.),re-spectivoorganizaţieafemeilorevreice.Iniţiativaafostpreluatădeprof.SaraWexler,membrăaconduceriiC.E.B.,subsecretardestatIrinaCajalşiNicoleTender.Într-oprimăreuniunelacareaufostinvitatesăparticipemaimultemembrealecomunităţii,s-adeciscreareaAsociaţieideFemei„BibiCajal”.AsociaţiaîşipropunerealizareaimplicăriifemeiloratâtînactivitateaC.E.B.şiF.C.E.R.îndomeniicecorespundspeci-ficuluiorganizaţiei,câtşilansareaunoriniţiativepropriiculargăparticipare,nunumaifemeiască.S-astabilitstructuraasociaţieişiafostaleasăconducerea.PreşedintealAsociaţieiafostpropusăprof.SaraWexler,preşedintedeonoare–ing.AnetteVainer,vicepreşedinte–dr.IrinaCajal,directorexecutiv–InaMoscovici,directorexecutivadjunct–CarmenDimitriu,secretar–VictoriaDemayo.(E.G.)

A . L . Z I S S U – m a r e p e r s o n a l i t a t e a e v r e i m i i r o m â n e Împlinireaa125deanidelanaşterea

marelui lider al evreimii româneAvramLeibZissuatrecutneobservată.VremeîndelungatăpreşedintealMişcăriiSionis-tedinRomânia,preşedintealPartiduluiEvreiesc,directorulziarului„Mântuirea”,unuldinpreşedinţiiCongresuluiMondialEvreiesc (secţia România), publicist,scriitor şi editor,A.L. Zissu s-a aflat,alături deWilhelmFilderman şi şef-ra-binulAlexandruŞafran, în centrul vieţiievreieştidinRomânia.Sensibilizatadâncde durerile evreimii române,mobilizatdeaspiraţiileei,A.L.Zissu i-apurtatcumândriesteagul.

Dincolodeluptătorulpolitic,semani-festa,timid,scriitorul.Zissuaveavocaţiascrisului. Era un polemist de temut,aveajurnalisticaînsânge.Ascriscuunreal talent şi câteva romane şi nuvele:„Spovedaniile unui candelabru” (1926),„EreticuldelaMânăstireaNeamţ”(1930),„MarcusinMarcu”(1934),„CaleaCalva-rului” (1935), „SamsonşiDalila” (1939)etc.Tematica e evreiască, personajele-evrei.NuştiudacăZissuadâncisestu-diulCabalei; prozele sale, şi în special„Spovedaniile unui candelabru” ascundtainecabalistice.Eocartefrumoasă,cuputerniceamprenteiudaice.

De altfel, viaţa şi activităţile luiA.L.Zissu stau înscrise între coordonateleiudaismului.S-anăscutlaPiatraNeamţ,la25ianuarie1888,într-ofamiliecuzececopii.Tatăl–PincuEzraZissuşimama–Hinda-Lea l-auvrut rabin.A.L.Zissuafăcutstudiirabiniceşi,la20deani,aobţinutdiplomăderabin.Darnuapro-fesat.Buncunoscătorallimbiiebraiceşialistorieievreilor,elscrielaziarulebraic

„Hamekitz”,dinIaşi,participălaînfiinţareapublicaţieiliterare„Floarealbastră”şisededicăactivităţiisioniste.Apoi,intrăîntr-opolemicădurăcuWilhelmFilderman.Iseparecăacestanusprijinăsuficientemi-grareaspreţarastrămoşească.În1942şi1943autorităţileantonescieneîlconside-răpericulosşi-linterneazăînlagăruldelaTg.Jiu.Înlagăraflăcăfiulsău,TheodorZissu, care trăia înPalestina, voluntarîntr-ounitateevreiascădecomandocareluptaîncadrularmateibritanice,căzuseînlupteledelaElAlamein,înAfrica.

Odată cu instaurarea comunismuluiînRomânia,aînceputşirullungalcatas-trofelor în viaţa luiA.L. Zissu.Fabricilei-au fost confiscate, ziarul suspendat,sediulMişcăriiSioniste închis,arhivaşibibliotecasaconfiscate,toateresurseledeexistenţătăiate.Omulcare,cuogene-rozitatedenabab,dăruisemilioaneînne-numărateacţiunidebinefacere,devenisesărac,împovăratdegriji.Într-unmomentdedisperareîncearcăsăfugă,dareprinslagraniţăşiaruncatîntr-oînchisoaredinTimişoara.Autorităţilenuştiucucineaude-afaceşi-lcondamnăladoartreilunideînchisoareşioamendăbănească,lafelcapetoţievreiişiromâniicareîncercausătreacăclandestingraniţa.Eliberat,Zissuse întreţinecudificultate,dând lecţiideebraică.La2aprilie1948, îiadreseazăoscrisoarepatetică,cudestuleaccenteironice,luiTeohariGeorgescu,zbirul-şefalMinisteruluideInterne.Cereapaşaportsăemigreze în Israel: „Sunt totalmentelipsitdemijloace.Numaiamniciunvenit,nefiindîncâmpulmuncii.Am60deani,Rahel,soţiamea,are53deani,nuaşmaiputeaastăzisă învăţunmeşteşugnou

pentruaoluadelacapăt.Cunoştinţelemelede fostadministratordeconcerneindustrialenumaipotfiastăziutilizate,iarcascriitorşipublicistnusuntînritmulepociişipe linia imperativelorei.Sursanoastră de subzistenţă – desfacereatreptatălapreţuriderizoriialucrurilordincasă–seapropiedeepuizareşi,dacănu intervine în timputil o soluţie salva-toare pentrumine, ne vom afla foartecurândpemargineaprăpastiei.Israelul,ţara de repatriere, constituie punctulculminantalunei ideideemancipare laacăreipromovareamcontribuitşieucumodestelemeleputeri timpdeaproapecincidecenii.Repatriereanu-ipentruminedecâtoconsecinţălogicăauneivieţideluptăînserviciuluneiideicareaconstituitraţiuneameadeafi.Acolopotfidecidefolosşisocietăţiişimie,pecândaici,înRomânia,suntosarcinăşimieşisocietăţiişiînprimejdiedelentădescompunere...”O scrisoare asemănătoare îi trimiseseconducătorulsionistşiluiGheorghiu-Dej.

Ambasadorul israelian laBucureşti,pictorulReuvenRubin,unprietenvechialluiZissu,pecareîlconsideraunmentorspiritualşipolitic,alerteazăIerusalimulşi-lconvingepeMosheSharet,ministruldeExternealIsraelului,desituaţiadezastru-oasăafostuluilidersionist.Unajutorde50.000lei(osumăconsiderabilăînaceiani)ajungelaZissu.Baniiauajunsînsăprea târziu, viaţa lui Zissudeveniseuncalvar.Laînceputulluiaprilie1951,ZissuîiscrieluiSharet:nubaniaaşteptat,ciointervenţieaStatuluiIsrael.Zissuîisu-gereazăministruluiisraeliansăintervinălarenumitulsavantfrancezJoliot-Curie,laureatalPremiuluiNobel,caacesta,care

aveabunerelaţiicuconducătoriiromâni,să-iînlesneascăobţinereapaşaportului.Savantul franceza intervenitdaraltulafostdeznodământul.Înnoapteade2spre3mai1951,Zissuafostarestat.AuurmattreianidechinuriîntemniţeleSecurităţii.

În autobiografia scrisă în beciurileSecurităţii,la16mai1951,Zissuinsistăasupraanilordedupă23august1944.Despreanii interbelici nuaremulte cu-vinte,doaratât,căşi-adatviaţaşişi-acheltuit imensa avere (pentru căZissufusese unul dintre ceimai bogaţi evreidinRomânia)pentrusionismşiemigrareaevreilorînţarastrămoşească.Nuuităînsăsăsubliniezecăarefuzat,demonstrativ,„DiplomadeAur”acordatădeguvernulAngliei,prinmareşalulHaroldAlexander,pentru activitatea eroică împotriva na-zismuluiînaniirăzboiului.PentruZissu,Anglia,careîmpiedicaemigrareaevreilorînŢaraSfântă,nueraoţarăonorabilă.

La31martie1954,TribunalulMilitardinBucureştil-acondamnatpeA.L.Zissulatemniţăgreapeviaţăpentru„crimedeînaltătrădare”.EvreiiamericanişiStatulIsraelianaureuşit înceledinurmăsă-iobţinăgraţierea.Olunămaitârziu,ZissuprimeştepaşaportulşipărăseşteRomâ-nia.LaIerusalimşiTelAviv,mulţidintretovarăşiideluptăşiceipecarei-aajutatsăemigrezeîlomagiază.Efericitcă,însfârşit,is-aîmplinitvisul.Fericireprema-tură! Internat la spital,medicii încearcăvremededouălunisă-isalvezeviaţa.

Moarela16septembrie1956.Opia-ţetădinTelAvivşidouăstrăzidinHaifaşiBeer-Shevaîipoartănumele.

TEŞU SOLOMOVICI


Hannah Arendt – ideile ei au

schimbat lumeaHannahArendt (JohannaArendt)

(n.14octombrie1906–d.4decembrie1975)afostunadintrefigurilemarcantealegândiriisocio-politicecontemporaneşi aabordat în lucrările sale celedouămarişidificiletemealeepociipostbelice:totalitarismulşiantisemitismul.

S-anăscutîntr-ofamiliedeevreilaicilaLinden,în1924.S-aînscrislaUniver-sitateadinMarburgpentruastudiateo-logia,darasfârşitprina-şiluadoctoratulînfilosofielaHeidelberg(1929),undeastudiatcuHeidegger,HusserlşiJaspers.În1925,întâlnireacuHeideggerdevineunevenimentmajor înviaţaei,atâtpeplan intelectual, cât şi sentimental. În1933,afostarestatădeGestapo,darareuşitsăscapeşis-arefugiatînFranţa.În1941aajunsînSUA,undeiniţialascrispentruziaruldelimbăgermană“Aufbau”şi a lucrat la editura SchokenBooks,ocupând înacelaşi timppoziţii-cheie îndiverseorganizaţiievreieşti.

În1951i-aapărutmonumentalamo-nografie“Originiletotalitarismului”(“TheOriginsofTotalitarianism”),încareana-lizamecanismelorcareaufăcutposibilăinstaurareaunorregimuritotalitare,fas-cistesaucomunisteestecompletatădeevidenţierea structurilor care le asiguramenţinerea, precum şi a consecinţelorantiumanepecarelegenerează.Înanii‘60şi‘70aţinutcursurilamaimulteuni-versităţi(Berkeley,Princeton,Chicago)şilaNewSchoolforSocialResearch(NewYork).Ascrispentrunumeroaseziareşireviste, între care “ReviewofPolitics”,“Journal ofPolitics”, “TheNewYorker”,“SocialResearch”.Înprelegerilepublicatesubtitlul“TheLifeoftheMind”(“Viaţacu-getării”)îşiexprimăîngrijorareaînprivinţaneputinţeifilosofieideainfluenţaînbineacţiunileoamenilor.AmuritlaNewYork.

În2012,cunoscutaregizoaredefilmMargarethe vonTrotta a produs filmul“HannahArendt”, în care rolul titularesteinterpretatdeBarbaraSukowa.Amavut ocazia să vizionămacest film deexcepţie,laJCC,în3noiembriea.c.,lainiţiativaDelieiMarc,moderatoarefiinddr.LyaBenjamin.Scenariulsebazeazăpecarteacareafăcut-ocelebrăpeHannahArendt: „Eichmann la Ierusalim.Raportasuprabanalităţii răului” (tradusă în ro-mână,1991,edituraALL).Fiind trimisăcorespondental ”TheNewYorkTimes”la celebrul proces din 1960 al călăuluiEichmann, autoarea a surprins pentruprimaoară, într-unmodatâtdeacutşişocant faptul că individul poate devenicălăuprinpierdereacapacităţiidegândi-re,areperelorproprieiconştiinţe.”Dacăs-arfidoveditcătatălmeul-atrădatpeFührer,l-aşfiucischiareu”,s-aexprimatlimpedeEichmann.Darlaîntrebarea“deceevreilorlis-aaplicatregimulextermina-tor”,„banalul”şiatotputerniculexecutanta răspunsmai puţin convingător, chiarconfuz: „Nuamucis penimeni, nuamurâtevreii,amprimitşiexecutatordinele”.Estecutremurătoracestmoddepierdereaconştiinţeiresponsabilităţiiindividuale!

Discuţiileaufostaprinse.Vicepreşe-dintele F.C.E.R., ing. Paul Schwarz, aanunţatcăînviitorulapropiatsepregă-teşteoConferinţăInternaţionalăpetemaHolocaustuluiprivitsubunnouunghidevedere.Dr.LyaBenjaminadeclaratcăHannahArendtnupoatefi învinuităde„ură de sine”, dimpotrivă, ea şi-a iubitpropriaetnicitate,chiardacăadeclaratcănuariubiunanumitpopor,cidoarpeprieteni.Dr.HaryKulleraexplicatorigi-neagândiriiHannei Arendt în filosofialui Heidegger. De asemenea, s-a pusproblema poziţiei unor lideri evrei dinanii 1939-1945, a eşecului solidarităţiievreilor,deşicondiţiilepentruorezistenţăsistematică erau extremde vitrege.Otematicăbogată,caremerităafireluată.

B.M.M.

NICO NITAI, actorul şi regizorul care a şocat publicul israelian

-Cine sunteţi domnule Nitai?-M-amnăscut înRomânia, înBu-

cureşti.Amînvăţatmaiîntâilaoşcoalăromânească, apoi, după introducerealegilorrasiale,laşcoalaMalbim.Maitâr-ziu,lecţiiles-audesfăşuratînsinagogă.Aveamzeceanicândunuldintreprofe-soriimei,NicăGrinberg,apusînscenăspectacolepentrucopiila„Baraşeum”,încareamjucatşieu.Atunciafostdebutulmeuînteatru.Amcontinuatşimaitârziu,la16ani,odatăcudeclarareaStatuluiIs-rael,amfăcutunfelde„onemanshow”,dedicatacestuieveniment.

Întâlnire cu fraţii HechterLa liceul evreiesc „Cultura 2” am

avut norocul să-i amprofesori pe fraţiiHechter, respectiv peMihailSebastianla română şi pe fratele lui, Beno, lafranceză.Laînceput,nicinuştiamcineeraSebastian,amaflatdespreeldelaunaltcolegde-almeu,maifamiliarizatcu intelectualitatea româno-evreiască,delaregretatulŞtefanIureş.Sebastianorganiza la sfârşitul anului şcolar unconcursdeliteraturăromânăcupremii,pecareleofereachiarel,deşinupreaaveabani.Eraunomfoarte liniştit,nuridica niciodată glasul, avea un fel dedisponibilitateironicăfaţădeobrăzniciileelevilor.EuamavutproblememaimultcuBeno,carelaînceputnicinuavrutsămăprimească.Aveamdificultăţi, deoarecenuaveamcărţi;noiatrebuitsăfugimdinfaţalegionarilor.DeşistătusemînBucu-reşti,dincauzaloramplecat laGalaţi,tatălmeuvoiasămeargăînBasarabia.Nuamreuşit,ne-amîntorslaBucureştiunde, nemaiavând casă, a trebuit săstămseparat,mamalaoverişoară,euînaltăparteşitataîntr-unlagărdemuncă.Locuiam lângăDâmboviţa şi, în timpulrebeliuniilegionare,auzeamîmpuşcătu-rilepestradă.Însfârşit,atrecuttimpul,aveniteuforiadela23augustcândnoi,evreii,amscăpatcuviaţă.Amterminatliceulla„MateiBasarab”şim-amînscrisla IATC– Institutul deArtăTeatrală şiCinematografie.Cândamabsolvit, amfostselecţionatsăjoclaTeatrulTinere-tului,caresegăseapestradaSărindari,fostulteatru„MariaFilottti”,astăziTeatrulMic.Întretimp,teatruls-amutatpeDo-brogeanuGherea,deoarecesaladepeSărindariaarsîntr-unincendiu.Aiciamjucatîn„Notazerolapurtare”împreunăcu IurieDarie,precumşi înaltepiese.Dar, launmomentdat,am începutsăsimt antisemitismul, chiar şi în teatru.Atunciamdepusactele,amprimitdestulde repede aprobarea, numai că, întretimp,s-auopritplecările.Cândamvăzutsituaţia, amdecis să renunţ, am jucatlaTeatruldeEstradăRegional, făcândturneelasate.

Actor de limbă ebraicăÎn 1961 am primit aprobarea.Am

plecat,înarmatcuoinformaţiecares-adovedit falsă, şi anume că fostulmeuprofesor,NicăGrinberg, are un teatruînIsrael.Defapt,elavea...ofabricădetextile!

-Ce-aţi făcut când v-aţi dat seama că lucrurile stăteau altfel?

-Omulafostfoartedrăguţ,darnuapututfacenimic.Nimeninum-aajutat,aşacăm-amdusîntr-unkibuţşi,dupăuntimp,amdatexamenlanouînfiinţatulTeatruMunicipaldinHaifa.

-Vorbeaţi ebraica?-Amînvăţatlaulpanşiînkibuţ.Când

amdatexamenlaHaifa,mareleomdeteatru IosefMilo s-amirat că vorbescaşadebine,darm-aîntrebatdecenufolosesc timpul viitor. Fiindcă nu l-amînvăţat încă, am răspuns.Aici amstatdoiani,amjucatîndiferitepiese,printrecareîn„Rinocerii”luiIonesco.MaitârziuamplecatlaTelAviv,laTeatrulHaohel,undeamstatşaseanişiamjucat,printrealtele, în piesa luiTenneseeWilliams„Untramvainumitdorinţă”.M-ainteresatşi regia.Am regizat chiar înRomâniaspectacole studenţeşti laUniversitareaC.I.Parhon.Astfelcă,atuncicândamajunslaTeatrulHabima,amfostşiactorşiregizor.

Primul teatru „fringe” în Israel

Pânălaurmă,mis-apropussăiauo clădire, un fel de ateneupopular, şisăotransformînteatru,învechiulIaffo.Astfel,în1982ianaştereTeatrulHasimtá(Uliţa),pecarel-amcondusvremede18ani.În2001amînfiinţatunteatru„fringe”,Karov (Aproape), care a funcţionat în

clădireaMerkazimdinTelAviv,pânălaunincendiudevastatorcareaizbucnitîn2003.Foculamistuitmanuscrise,cos-tume,decorurişinumeroasearhive.Deaceea,potsăspuncăsuntunomfărătrecut.Teatrulafostredeschisîn2004,însediuldinNouaAutogarăCentralăaTelAvivului.TeatrulKarovpromoveazăunrepertoriumodernşiesteconsideratunfeldemodel,chiarşiînprivinţaclasicilor.Şinuvorbescnumaidespreviziune,cişiderepertoriu.

-Ce cuprindea?-Depildă,ampusînscenăpiesalui

Sofocle„OediplaColonos”,carenusemaijoacă.Amprezentatautorimoderni,Ionesco,Beckett,Camus,darşiPassolinişiFassbinder,cunoscuţi ca regizoridefilm,darcareauscrisşipiesedeteatru,de fapt un fel de antiteatru. Imi placesăvădfilmelemarilor regizorimoderni–Bergman,Fellinişialţii–care te facsă-ţi „cureţi” gândirea, să-ţi regândeştiprincipiile.Afostunşocpentrupubliculisraelian.Intenţiameaafostsăprezintlucrurimoderne.Am jucat, într-o altăviziune,Shakespeare:„Visuluneinopţidevară”,„TroilusşiCressida”,„Richardal III-lea”, iar în perspectivă pregătesc„RegeleLear”.

Promovarea teatrului românesc

-Jucaţi şi autori români?- ÎnafaraunorpiesedeSebastian,

în România am descoperit unmareautordesprecarenuştiamnimic,MateiVişniec. Uneori îmi aduce aminte deSebastian.Areaceeaşi atitudine, plinădemodestie.Amprezentatînacestanpiesalui„Istoriacomunismuluipovestităpentrubolnavii mintali”.Ammaipus înscenăşiCaragiale,„D-aleCarnavalului”,cucareamfostşiînturneu,înRomânia.Toateacestepiesesejoacăînebraică.Vreausăvăspuncăamoaltănebunie,Focşaniul,undes-aţinutprimulcongressionistşidesprecareînIsraelnuseştienimic. Vreau să scriu o piesă despreacest eveniment şi despre emigranţiievreidinRomâniacareaucreatoseriedeaşezări–Rishon leZion,RoşPinaşiZikronIacov–,faptecareînIsraelaufostescamotate.NicimăcarlaRoşPinanuexistăostradăcaresăsenumeascăFocşani.Amfoartemulteideiînlegăturăcuaceasta.Eunuamfostsionistactivdarsuntprinceeacefaccelmaibine,teatrul!

- Cum apreciaţi iniţiativa „Zilele Se-bastian” de la Brăila?

-Afostfantastic.TotceeacesefacepentruSebastianeominuneşiaiciaufostadunaţinişteoamenidecultură,nişteoamenicuidei.Mi-auplăcutvorbitoriidarmi-aplăcutfoartemultşiechipadetineridelaliceu,carel-ainterpretatpeSebas-tian,şicelcareapusînscenăşiaavutoconcepţiefoartemodernă.Sebastianrămâne întotdeaunaactual şimodern.Brăilaafostpentrumineceamaimaresurpriză, lacarenum-amaşteptat,unevenimentdemnderespectşidelaudă.

EVA GALAMBOS

Actorul şi regizorul israelian de origine română Nico Nitai este un mare „fan” al lui Mihail Sebastian, care i-a fost profesor la Liceul „Cultura 2” şi care şi-a invitat elevul să-l viziteze acasă. Într-un fel, dragostea lui pentru teatru s-a datorat acestei influenţe, deşi spune că, dacă Sebastian ar mai fi trăit şi ar fi fost în continuare pro-fesorul lui, poate s-ar fi ocupat de literatură. În Israel a familiarizat publicul de limbă ebraică cu câţiva autori dramatici români: Caragiale, Sebastian şi Matei Vişniec. Nico Nitai nu a putut refuza invitaţia de a participa la „Zilele Sebastian”, organizate la Brăila, atât în calitate de actor, cât şi ca om care cunoaşte în profunzime opera lui Mihail Sebastian. Actorul a răspuns cu multă amabilitate unor întrebări puse de R.E.

DAVID FINŢI sau existenţa pe muchie de cuţit(Urmare din pagina 6)

PărinţiiluiDavid,acărordeclaraţieafostconsemnatăîn«RealitateaEvre-iască»dinseptembrie,s-auaflatalăturideel.Aubeneficiatşieidetotsprijinul,alăturidefiullor.Azi,Davidareoadouaţară. În condiţiile în care, dinmotivepur umanitare, Israelul acordă asis-tenţăpânăşicelormaicrunţiinamici,deexemplu sirienilor, estenormal săacordeşioricăruievreudinDiaspora!Acesta a fost un argument hotărâtorînfaţaautorităţilorşipotspunecăamcontribuit, împreunăcu IsraelSabag,

lasalvareauneivieţi”,ne-amărturisitElyIzhaki.

Ambasada Israelului la Bucureşti,ExcelenţaSaDanBen-Eliezeraufăcuttoatedemersurileposibile,toatălumeas-aimplicatştiindcăesteoluptăcon-tracronometru.AttilaGulyas,directorulDASM, a fost „capul limpede” care acentralizat toate datele, fiind un efortconjugatsăsincronizeziServiciulisra-eliandeambulanţă,SMURD-ul,spitalulHadasah,centreledeabsobţie,etc.

Davidasărbătoritrecent19anideviaţă!Untortminunati-afostpregătitdeprietenidinRomâniaşiIsrael,care

l-au vizitat. I-au cântatYom Huledet SameahşiLa mulţi ani! Davidchiarmaiareşansalamulţiani!DoarDumnezeufacemiracole,daroamenii trebuiesăÎi deaomânădeajutor...Trebuia săvrea şi să facă,mereu, tot posibilul.De această dată aşa s-a întâmplat.David, proaspăt student lamedicinăînmomentulaccidentului,aînvăţatpepropriapieleceînseamnăsăfiiajutatcutoatăinimaşicutoatăforţa.Cândvaajungemedic,aceastăexperienţăîivafi,sperăm,unimboldsănuuitecă„cel care salvează o viaţă, salveazăîntreagaumanitate”.


Dr. Karnit Flug, guvernator

al Băncii Naţionale a Israelului (B.N.I.)

La20octombriea.c.,premierulBenja-minNetanyahuşiministruldefinanţe,YairLapid,aupropus-opedr.KarnitFlugînfrunteaB.N.I.,caredevine,dupăaproba-reaunuicomitetalBănciişiaCabinetuluidelaIerusalim,primafemeiecareocupăaceastăfuncţieprestigioasă.DeşiafostsusţinutădefostulguvernatoralBăncii,StanleyFischer,şieraucunoscuteper-formanţele ei profesionale deexcepţie,ea s-a confruntat cu prejudecăţile desexcarepredominăînacestsector.Diniulie 2011, dr. Fluga ocupat funcţia deviceguvernator iar, din iulie 2013, dupăterminareamandatuluiluiFischer,ceadeguvernatorexecutiv.

Karnit Flug s-a născut în 1955, înPoloniaşiaemigrat în Israelcu familia

cândaveatreiani.Deţineuntitludemas-terîneconomie,obţinutlaUniversitateaEbraicădin Ierusalim şi unul dedoctorîneconomie laUniversitateaColumbia.Între1984-1988afostangajatălaFondulMonetarInternaţional.În1988revineînIsrael şi lucrează laDepartamentul deCercetarealBănciiNaţionaleaIsraelului.Dupăo întreruperededoiani,cândseangajeazălaobancăamericană,revinelaB.N.I.înfuncţiadedirectoradjunctînDepartamentuldeCercetareiar,îniunie2001,directoralacestuiDepartamentşimembrualconduceriisuperioareaBăncii.Dupăoseriedelupteînsurdinăpentruocuparea funcţiei de guvernator,KarnitFlugadevenitceacareocupăfuncţia.

EstecăsătorităcuSaulLach,şefulca-tedreideeconomieaUniversităţiiEbraicedinIerusalim,şiaredoicopii.

Christine Lagarde, prima femeie în fruntea FMIChristine Lagarde s-a născut la

1ianuarie1965,laParis,într-ofamiliedeprofesoriuniversitari.Şi-apetrecutcopilă-rialaLeHavreşiafostmembrăaechipeinaţionalefrancezedeînotsincron.Dupăbacalaureat, obţine o bursă americanădeunan laŞcoalaHoltonArmspentrufetedelaBethesda,Maryland.AabsolvitUniversitateaNanterre LaDefense dinParisşiaobţinutunmasteratînengleză,dreptulmunciişidreptulsocial.Dease-menea,areunmasteratînştiinţepolitice.Aînregistratşiuneşec,nereuşindsăintrelaENA,şcoalafrancezădeelităînştiinţeadministrative.

ChristineLagardes-adoveditafiunavocattalentat,ocupândpoziţiiimportan-teînmarifirmedeavocatură.MembrăaUniuniiMişcăriiPopulare (UMP), a fostdemaimulte orimembră a guvernuluifrancez.Astfel, a fostministru pentruproblemeeconomice,financiareşilocuridemuncă,ministrualagriculturiişipescu-ituluişiministrualcomerţuluiînguvernelecondusedeDominiquedeVillepinşiFran-coisFillon.Prestigiosulcotidianbritanic“FinancialTimes”anumit-ocelmaibunministrudefinanţeal ţărilormembre înzona euro.A fost prima femeie care aocupatfuncţiadeministrudefinanţeîntr-oţarădinG8şiesteprimafemeielacon-ducereaFMI,funcţiepecareoocupădin2011,dupăcecompatriotulei,DominiqueStrauss-Kahn,atrebuitsădemisioneze,fiind implicat într-un scandal sexual. În2011, revista ”Forbes” a considerat-oaoptaceamaiputernicăfemeiedinlume.Lagardeestedivorţatăşiaredoicopii.

Janet Louise Yellen, cea dintâi preşedintă a Rezervelor Federale

ale SUA (Fed) Janet Louise Yellen s-a născut în

1946,înBrooklyn,uncartiernewyorkezlocuit de evrei. De religiemozaică, aurmat liceul înBrooklynşiaabsolvitcusumma cum laudaeUniversitateaBrown,cu o licenţă în economie.Doctoratul îneconomie l-a obţinut la UniversitateaYale.ProfesoruniversitarlaHarvardîntre1971-76,professor emerituslaUniversi-tateaBerkeley-California, a predat şi laLondonSchool ofEconomics. În timpuladministraţieiClinton,afostpreşedinteleConsiliuluiConsilierilorEconomici.În1994afostnumitămembruînConsiliulGuver-natorilor Fed. În 2010 a ocupat funcţiadevicepreşedintealFediarînoctombrie2013,preşedinteleObamaadesemnat-opreşedinte alRezervelorFederale, fiindprimafemeiecareaccedelaacestpost.Yellenafostunuldintrepuţiniieconomişticare,încădin2004,aatrasatenţiaasupra

“buleiimobiliare”dinStateleUniteşiape-ricoluluipecare-lreprezintăinstabilitateaacesteipieţe,deşiacrezutcăeconomiaamericanăvaputeadepăşicriza.

JanetYellenestecăsătorităcuGeorgeAkerlof,laureatalPremiuluiNobelpentrueconomie,şiareunfiu.

Caroline Anstey, director executiv al Băncii MondialeChiardacănuaajunsîncăînceamai

importantăfuncţie,CarolineAnsteyocupăloculaldoileaînierarhiadeconducereaBănciiMondiale.Eaafostnumitădirectorexecutivîn2011,curesponsabilităţispeci-aleînserviciileoperaţionalealeBănciişimodernizareageneralăainstituţiei.

CarolineAnsteys-anăscut în1955,la Londra, într-o familie implicată în ci-nematografie.Tatăl,EdgarAnstey,afostunpionieraldocumentarelorbritaniceşilaureatalunuipremiuOscar,iarmama,DaphneLilly,afostfilmeditorlaNationalFilmBoardalCanadei.AnsteyaabsolvitUniversitateadinLeeds–Istorieşipoli-tică internaţională– şi a primit o bursădemaster în jurnalism laUniversitateaBerkeley-California.Doctoratull-aobţinutlaLondonSchoolofEconomics.Alucratîn cabinetul premierului britanic JamesCallaghancaasistentdepolitică,afostjurnalistălaBBC,moderândunprogramsăptămânaldepoliticălazi.

S-a angajat la BancaMondială în1995şia fostasistentaexpreşedinteluiBăncii,JamesWolfesohn,căruiaîiscriacuvântările.Înaintedeafinumitădirectorexecutiv, a fost vicepreşedinteleBănciicuproblemedepoliticăexternăşişefulpersonaluluifostuluipreşedintealBănciiMondiale,RobertB.Zoellick.CadirectorpentruzonaCaraibelor,Ansteya reuşitsă strângă fonduri pentru reconstrucţiastatuluiHaiti,dupăuraganulcareadistrusaceastăţară.

EstecăsătorităcuMiltonW.Hudson,fost director executiv şi şef alDeparta-mentuluideAnalizăEconomicăalBănciiJPMorgan,şiaredoifii.

EVA GALAMBOS

I M P O R T A N TÎncepândculunaoctombrie2013,sumeleceurmeazăafiviratedebeneficiarii

publicaţiilorCentruluiIudaicdeEditurăşiPublicisticăcătreFederaţiaComunităţilorEvreieştidinRomâniasăseordonanţezeîn:

BANK LEUMI ROMÂNIASUCURSALA MOŞILORAdresa băncii: CALEA MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTIContul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02 RO06DAFB108000090989US02 RO46DAFB108000090989EU02swift: DAFB RO22

Rachel Hausfater – o scriitoare franceză cu origini româneştiRachelHausfaters-anăscutîn1955,laParis.Este

ocelebritateînlumealiterară,deţinătoareadouăpre-miiinternaţionale(Enfantaise–2000şiGoya–2003).FamiliaeiaavutdesuferitîntimpulHolocaustului,ceeace i-a influenţat concepţia de scriitoare.A călătorit înSUA,Anglia(astudiatlimbaşiliteraturaengleză),Israel(undeare rude).Are laactiv21devolumepublicate.Temeleabordate sunt de interes, pentru copii, dar şipentruadulţi.

EsteceamaicunoscutăscriitoarepentrucopiidinFranţa.Bunicii scriitoarei s-au născut înBacău şi înIaşi.Deşiadorăsărâdă,scriecărţitriste,încaretemeprecumHolocaustulorisuferinţacopiilorîntimpulceluide-al doilea războimondial se regăsesc foarte des.Criticii literari spun cămaniera în care scrieRachelHausfaterseamănăcuceaîncareRobertoBenigniarealizatpelicula„Lavitaebella”,încareororilelagăre-lordeconcentraresuntascunsesubjocurilecopilăriei.Cărţilescriitoareiaufostpublicate,pânăacum,înlimbileromână,spaniolă,catalană,olandeză,engleză,chinezăşicoreeană.RachelHausfaterşi-alansatlaClujocartetradusăînlimbaromână,încadrulunuiparteneriatcuCentrulCulturalFrancezdinCluj.

FamiliadeevreistabiliţiînFranţaapăstrattottimpulnostalgiadupăRomâniainterbelică,unlocîncare,vorbaluiMarinPreda,timpulavearăbdarecuoamenii.„Stră-moşiimeisuntnăscuţiînRomânia,daruniiauemigrat,iaropartea familieiarămasînRomânia.Aceştiaaumuritîntimpulrăzboiului,deaceea,nui-amcunoscut.Oaltăparteafamiliei,aşacumv-amspus,aemigratîn

Franţa,deci,înfinal,eum-amnăscutînFranţa.OmareparteafamilieitatăluimeuafostdeportatădinFranţa,dareierauevreiromâni.Aşadar,pentruminecuvântul,expresia«evreiromâni»esteoexpresieaproapesacră”,spuneRachelHausfater,carepovesteştecă,încopilăriasa,cuvântulRomâniaaveaorezonanţăaparte.

„Cânderamcopil,cuvântul«România»erauncuvântaproapemagic.Nupreaştiamcevreasăzicăacestcu-vânt,darştiamcătata,familiatatăluimeu,eradeacolo,dinRomânia,iarRomâniaerauntărâmdepoveste.Iarcândamajuns înRomâniacuadevăratpentruprimaoară,nueradelocprecumînviselemele,dar,iată,esteoţarăcaremi-arămasînsuflet,careesteimportantăpentrumine”,spuneRachelHausfater.ToteaspunecăRomâniapecareadescoperit-oînprezentnuseamănădeloccutărâmulfabulosdincopilărie.„Nuestemagicădeloc.Este adevărat. Însă acum încerc să descopărRomâniaadevărată.O iaucubinişorul. Însăcuvântul«magic»esteînpermanenţăascunsundevaînminteamea.Deci,dacăvoiscrieocartedespreRomânia,eavafi,deopotrivă,ocartedespreRomâniaadevăratăşidespreRomâniamagică,despreambele.ArfipăcatsăpierdfrumoasaRomâniedincopilăriamea,carenuexis-tăînrealitate,darcareexistăundeva,înminteamea”.

RachelHausfaterspunecă „înFranţaesteositu-aţiespecială.Decevavreme, lumeaa începutsăseinteresezedin ce în cemaimult despre ceeace s-aîntâmplatatunci,întimpulrăzboiului.Oameniiauînceputsăvorbeascătotmaimult,săînţeleagălucrurilepecarefranceziiînşişile-aufăcut.Oameniisunt,înacestcon-

text,pasionaţidetemă,darşipuţinsperiaţi.Estefoarte,foartebizar.Înoricecaz,nupotspuneeu,cascriitor,căacestecărţialemelearfifostrefuzatepentrucăvorbescdespreastasaudesprealteteme.Editoriiacceptăsăpublicecărţilepeacestsubiect”.

Câteva ditre celemai recente titluri semnate deRachelHausfater, deşi cel puţin 20 armerita să fieamintite:“Danslaruedubonheurperdue”(LaMartinièrejeunesse,Confessions,(2005),“Pourquoiçafaitmal?”(ThierryMagnier,2005),“LalumièredeBouchka”(Sar-bacane,2006),“Quandelleserareine”(ThierryMagnier,2008),“Envrai”(ThierryMagnier,Petitepoche,2008),“Miralaide,Mirabelle”(PèreCastorFlammarion,Castorpoche, 2009), “Un soir, j’ai divorcé demes parents”(ThierryMagnier,roman,2009).

Despreeaînsăşiscrie:„Măsimtdejabătrână(puţin),frumoasă(puţin),nebună(puţin)…Suntveselă,tristă,fericită…Amavutşieuocopilărie,amcopiilarândulmeu,soţ,cărţi…Amcesăiubescşisăurăsc, iubescadevărul…Credcăşicărţilemelemăiubesc.Viaţaesteuneorionebunie,uneoritesimţiunidiot,audsunete,simtofurie”.Într-uninterviuacordatîn2011unuijurna-listfrancezadeclarat:“ÎnoctombrieamfostinvitatădeCentrulCulturalFrancezdinRomâniaşi,înmodnormal,voiveni,laIaşişilaBacău.Practic,dinIaşişidinBacăuprovine familiamea.Vafiocălătoriecareeste foarteimportantăpentrumine,personal.Îngeneral,dupăastfeldecălătoriivineşicâteocarte.ŞiaşaarputeaapăreaocartedespreRomânia”.

B.M.M.

Femeile au ajuns să domine finanţele lumiiÎn ultimii ani, tot mai multe femei ocupă funcţii de condu-cere în instituţiile financiare ale ţării din care provin sau chiar în marile instituţii financiare interna-ţionale. De-a lungul anilor, ele au dovedit capacitate, talent şi vizi-une, egalându-i sau depăşindu-i pe colegii lor bărbaţi. Azi, Fondul Monetar Internaţional, Rezer-vele Federale ale SUA (Banca centrală) sau Banca Naţională a Israelului au în frunte femei, dar le regăsim şi în staff-ul Băn-cii Mondiale, în cea de a doua poziţie ca importanţă. Nume ca Janet Louise Yellen , Christine Lagarde sau Caroline Anstey au devenit cunoscute în lumea până de curând exclusiv masculină a finanţelor. Ultima de pe listă este dr. Karnit Flug, propusă guverna-tor al Băncii Centrale din Israel.

Karnit Flug Christine Lagarde Janet Louise Yellen Caroline Anstey


O Magna Charta a Cultului Mozaic

Comunitatea Evreilor din Bu-cureşti rămâne, în istorie, ceamaiimportantăorganizaţiecomunitarăaevreimiidinRomânia,pentrurolulpecarel-aavutînrealizareauneireţelecomunitaredinistoriaC.E.B.moderneaevreimiidinRomânia îngeneral, înobţinereastatutului juridicdedreptpublicpentrutoatecomunităţile.Răsfoinddocumentelevremii,aflămcăînanul1932statutuljuridiclegalalmajorităţiiinstituţiilorcomunitareeraîncănereglementat.NuafostelaboratîncăRegula-mentuldefuncţionareaCultuluiMozaic.Dinaceastăcauză, după cum scria în documentele epocii,comunităţileerau înmaresuferinţă.Erausupusearbitrariuluiprindizolvărinelegale,nuaveaustabilitdreptuldeaînfiinţasinagogi,deaautorizaserviciidivine,dea fabricaazime,deatăiacarnecaşer,ş.a.Clerulşipersonalulcomunităţii,îngeneral,nusebucuraudeavantajeledecarebeneficiauclerulşipersonalulaltorculte,cadeexemplutarifreduspecaleaferată.Ziuadesâmbătănuerarespectată,subvenţiileprevăzuteprinConstituţienuerauacor-dateetc.Amînşiratdoarcâtevadintregreutăţilecucareseconfruntauorganizaţiilecomunitareînanul1932,laaproapeundeceniudelapromulgareanoiiConstituţii,careconsfinţeadrepturiegalepentrutoţicetăţeniiţării,fărădeosebiredeorigineetnicăsauapartenenţăreligioasă.Pentruexaminareatuturoracestorchestiuni,UniuneaComunităţilorEvreieştidinVechiulRegat,ahotărâtconvocareaunuicon-gresextraordinaral tuturorcomunităţilordin ţară.Desigur,estedereţinut,căînmăsurileîntreprinsedeUniuneaComunităţilorEvreieştidinVechiulRe-gat,factoruliniţiatorşideterminanteraComunitateaEvreilordinBucureşti.TrebuiemenţionatcăiniţiativaconvocăriiunuiCongresalcomunităţilordintoatăţaraaavutunecoularg,nudoarînpresaevreiască,darşiîncotidieneprecumera,deexemplu,ziarul„Dimineaţa”.Astfel, în numărul din 30 octombrie1932 scria: „Populaţia evreiască consideră acestCongrescaunevenimentdintrecelemaiimportante.Estepentruprimaoarăcândsepuneîndezbatereîn adunarea comunităţilor chestiunea organizăriiCultuluiMozaic.Se intenţioneazăalcătuireauneiMagnaChartaaacestui cult, care sădefineascăorganizareainternăşiraporturilecustatul.Pivotulacestordezbateriîlvaconstituiunproiectelaboratdedr.W.Filderman”.

Din păcate, din cauza disensiunilor interco-munitare, în special dintreUniuneaComunităţilordin VechiulRegat şi comunităţile din provinciilealipite,lacongresauparticipatdoarreprezentanţiiComunităţilordinVechiulRegat.Astfel,congresulpeţarăs-atransformatînCongresulComunităţilordin Vechiul Regat. Lucrările s-au desfăşurat laBucureştiînzilelede31octombrie,1-2noiembrie1932 şi, între altele, s-a pus în discuţie proiectulRegulamentuluideorganizareaCultuluiMozaic.W.Fildermanainformatcongresulcăarfiexistatdouăposibilităţi în legătură cuelaborarea respectivuluiproiect: aşteptareapână cândautorităţile de stattreclaalcătuireaRegulamentuluisauasumareadecătrecomunitateaacesteiobligaţii.S-aoptatpentruadoua variantă.Aşadar, documentul elaborat deW.Fildermanafostsupusdezbateriicongresului.CapitolulI,intitulat„DespreComunitate”,aprecizatstatutuldeautonomieacomunităţilor.Eletrebuiesăaibădreptuldeaseorganizaconformnecesităţilorlor,cucondiţiadeanucontravenilegilordeorgani-zareastatului,bunelormoravurişilegilordeordinepublică. ÎnprivinţaCultuluiMozaic,s-a lămuritcăsunttreirituri:occidental(respectiv,neologşistatusquoante),ortodoxşispaniol,organizareadebazăaCultuluifiindcomunitatea.Fiecareritaredreptullaocomunitateîntr-olocalitate.Suntdefinitedrepturilecomunităţii: dreptul la autonomie; la percepereacontribuţiilordirecteşiindirecte;ladeschidereadesinagogi şi temple; dreptul deproprietate asuprabunurilormobile şi imobile. S-a precizat şi rolulUniunilordeComunităţi,avândscopulsăreprezin-te,săapere intereselegeneralealecomunităţilorcomponenteMulte alte capitole au fost dedicatelămuririistructurilororganizatoricealecomunităţilor,sistemullordemocraticdeorganizareşifuncţionare.AminsistatasupraunorprevederideorganizareaCultuluiMozaic, deoarece unele prevederi şi-aupăstratvalabilitateapânăînzilelenoastre.Proiectulaprilejuitviidezbateri,fiindvotatînunanimitatedecongres.Presavremiiaapreciatcăadoptareadocu-mentuluivadeschideoerănouădepropăşirepentruobşte.Statulcareţinesăcunoascăglasulautorizatalcomunităţilorvaaveacutotuluşuratămisiunea,datorităelucidăriiproblemelordecătreCongres.

LYA BENJAMIN

Top 3 din 30O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile

FMI vine şi pleacă, noi rămânem cu ponoaseleUn lucru trebuie reţinut de la bun

început,datfiindcoruldestrigăturicădinpricinaFondului noi nuneputemfacepropriile politici economicedupăcumnetaiecapul:FMI,BancaMondialăsauComisiaEuropeanănupotfifăcuterăspunzătoaredeceseîntâmplăînRo-mânia.Nune-aubăgateipegâtbaniilor,noii-amcerutşi,caoricebancă,FMIvreaniştegaranţii:căautorităţiledelaBucureştinuscapăcheltuieliledesubcontrol,CEvreapreţuriliberelaenergieşi privatizare, să nu fie distorsionatăpiaţaunicăşiaşamaideparte.

Acestea fiind zise, să revenim lavisuldintotdeaunaalromânilor,şianu-mesădeacâtmaipuţinibani lastatşisăprimeascălefurişipensiicâtmaimari.Aşa că, înmaniera lor neutră,darfermă,ceidelaFondulMonetarauspus,prinvoceaAndreeiSchaechter,că guvernul nu are decât să scadăcontribuţiile sociale cu 5%, dacă gă-seştemetodasăofacăîntr-o„manierăneutrăbugetar”,adicăsănumăreascădeficitul.„Trebuiesăsevadăundesuntscutiriacumşicumpoatefirezolvatăcorectitudineaşiimparţialitateaacestuisistem”,aspusşefamisiuniiFMI. Iarguvernulagăsit:dinmomentcestâlpiidelareţeleleelectriceerauneimpozitaţi(caşialteconstrucţiispeciale),urmeazăsăsepunăbiruripeei.Şidupăcestâlpiişialtelevorproducecamjumătatedemiliarddeleiînprimulsemestru,dupăcefiecarelitrudebenzinăsaumotori-năvafiscumpittotdela1ianuariecu30–40debani,DACĂsevoradunadestuibanilabuget,sevordiminuaşicontribuţiilesocialecu5%dela1iulie2014.Adică,plataînainte,plăcereapeurmă. Între timpînsă,pentrucăoriceprodustrebuietransportat,caşimateri-ileprimeşimaterialeledincareefăcut,pentrucăînprocesuldeproducţiesefoloseştecurentelectric, al cărui preţestemaimare din cauza birului pestâlp,cetăţeanulderândvascoatedinbuzunarcevamaimulţibănuţipentrutotcemănâncă,îmbracă,beaşifumează(înultimeledouăcazuri,semărescşiaccizele,casăfiemasabogatăşicopiiiunşilagură,cumsemaizice).

În ceea ce priveşte oportunitateaînceperiiexploatărilordelaRoşiaMon-tană, şefulBiroului FMI laBucureşti,GuillermoTolosa, a dat un răspuns

àlaPythia:proiectulareavantajeeco-nomice nete, dar ridică şi problemesocialeşidemediu,ceeacedepăşeşte„domeniul de expertiză” al Fondului,care„nuesteînmăsurăsărecomandecevaGuvernuluiromân”.

Mulţumim,şimaitreceţipelanoi!

Al naibii, Bulă!Poate vămai aduceţi aminte de

nedumerirealuiBulă,careîntreba,pevremealuiNeaNicu:dacăînVesteaşaderăuşilanoiaşadebine,deceelaeiaşadebineşilanoiaşaderău?Totaşaşiacum,premierulavenitlaîntâlnireacupresa,declarândcă,printr-ofericităcoincidenţă, ziua în careGuvernul aaprobat proiectul de legea bugetuluidestata fostşi cea încareEurostat(OficiuldeStatisticăalUE),launisoncuINSE(InstitutulnostrudeStatistică),auanunţatcăProdusul InternBrutalRomâniei(PIB)acrescutcelmaimultdincele28destatemembrealeUniunii,iar producţia industrială a înregistrataldoilearitmdecreşteredinUE.Îişivedeampenemţişipeluxemburghezipălinddeinvidiecăle-amluat-oînainte!ÎntimpceRomâniacreşte,româniiră-mântotsăraci.Dincele230demiliardedelei(noi)pecaremizeazăExecutivulla buget, 50 se duc pe salariile unorangajaţicarenulucreazăniciînarmată,niciînpoliţie,niciînjandarmerie,niciînjustiţie,sănătatesaueducaţie,nicimă-carlaserviciilesecretesauautorităţilelocale,pentrucătoateacesteaaualtesumealocatepentru lefuri, însumând46demiliarde.Alte52demiliardedeleimerglapensii.Frumosestecăatâtpentru investiţiile, cât şi achiziţiile debunuri şi serviciipentruadministraţie,beneficiazădecâte40demiliardedelei.Nudiscutdacăemultsaupuţin,daregalitateafondurilorpentruinvestiţiişiacelorpentruachiziţiidebunuripentruadministraţieestecelpuţinsurprinză-toare.Sănătăţiii-aufostalocate30demiliarde,decimaipuţindecâtachiziţiilorpentruadministraţie, aşacă faceţi ceputeţi şi rămâneţi sănătoşi, cănumaiunnebunsemaiîmbolnăveşteîn2014,deşi legea bugetului a fost aprobatătocmai înziua încareoficials-acon-statatcăPIB-ulRomânieiacrescutcelmaimultdinUEîntrimestrulaltreileadin2013şiestecelmaimaredin ’89încoace!

A!Sănuuit!Toateasteavorputeafifăcutenumaidacăfisculreuşeştesă

adunelabugetbaniicaresecuvindintaxeşiimpozite,pentrucă,spuneatotpremierul,înRomâniaveniturilecolec-tate din taxe şi impozite nu se ridicădecâtla32%,pecândmediaeuropea-năestede42%!Şiastanupentrucăimpozitelesuntmici,cumspuneprimulministru,cipentrucăevaziuneafiscalăestepeloculîntâiînEuropa!

Extrema dreaptă europeană îşi arată muşchii

AlegerilepentruParlamentulEuro-peanstausubo realăameninţare, şianumeascensiuneaextremei drepte.Recent, liderii a două grupări naţio-naliste,MarineLePen,şefaFrontuluiNaţionaldinFranţa,şiGeertWilders,liderul extremei drepte olandeze, auconvenit laHaga o „alianţă istorică”.Aceastamarchează„începutuleliberăriideacestmonstru numitBruxelles”, aspusWilders,MarineLePenfiindrevol-tatăcă„noi,bătrânenaţiunieuropene,suntemobligatesăcerempermisiuneaBruxelles-uluipentruorice”şistabilindcaobiectivalalianţeiregăsireasuvera-nităţiiteritoriale,monetareşibugetare.Wilders,unproisraelianconvins,ade-clarat,referitorlaantisemitismulluiLePen:„Marineesteşefa!”GeertWildersdoreşteinterzicereaCoranului,pecarel-acomparatdejacu„MeinKampf”alluiAdolfHitler.

Scopul celor doi este constituireaunuigrupparlamentarindependentalextremei drepte naţionaliste, pentrucaretrebuiesăracoleze25dedeputaţiproveniţidinşaptestatemembreUE.GrupulpreconizatdeLePenşiWildersar putea include formaţiuneaVlaamsBelangdinBelgia,LigaNorduluidinIta-lia,AlternativapentruGermania(AfD)şiPartidulLibertăţiiaustriac,darşialtepartidedinEuropadeNord.CeidoiauexclusînsăoasocierecupartidulungarJobbikşicualţideputaţinaţionaliştislo-vaci,românişibulgari,cutoţiiacuzaţidederivărasistă.

Dacăneuităm,însă,cătoateparti-deleexcluse(deocamdată)dingrupuliniţiatdeceidoiprovindinEuropadeEst,nesimţimtotmaiînclinaţisăcre-demcăsuntemînfaţauneitentativede„purificareetnică”aPE,maidegrabădecâtînfaţauneirepulsiiprodusăderasism!

ALEXANDRU MARINESCU

-Momente de viaţă care v-au condus spre sinagogă?(Dreptrăspunsmi-aratăsăculeţulbrodatîncare-şiţine

talesşitfilin,pecarescrieAvramAvram-1897.Afostalstrăbuniculuisău.Îlpriveştecape-ofiinţădragă.)

-Amtrăit, încopilăriameaieşeanăoviaţăevreiascătradiţională.Buniculm-aduslaşildelapatru-cinciani.Elm-acrescut.Trăiamlaolaltă,bunicul,bunica,mamaşieu.Sărbătorilelesimţeamîncasă,letrăiam,învăţamdespreelecadesprecevapalpabil.Cânderamcopil,îmidoreamtaremultsăamşieudeSimhatToraunmărcuunsteguleţînfiptînvârf.MiloBerghoffmi-aconfecţionatunuldinhârtiecolorată.LaŞira Vezimra–eramde-acumînBucureşti–amcântatdin’88pânăîn’98.Peurmă,feluriteîntâmplărideviaţăm-auîndepărtatdesinagogă.Deunanşidouăluni,decânds-asfârşitmamamea,amrămasaproapesingur,vinînfiecarezi,fiindcăsimtcăsinagogaecasamea.

-Ce înseamnă rugăciunea pentru dumneavoastră?- ApropieredeDumnezeu.Simtcăaşatrebuie.Datorită

credinţei evreii rezistă demilenii.Rugăciunea înseamnăşiapropieredeoameni.Enoriaşiim-auprimit frumosdinprimulmoment.

- Modele în viaţă?- Buniculmeudinspremamă,EzraAvram,vărulmeu,

MiloBerghoff.- Cum caracterizaţi comunitatea noastră?

- Apreciezstrădaniilefiecăruiaintratînviaţacomunitarădeanefaceviaţamaibună.

- Cât ajută suferinţele proprii la înţelegerea suferinţelor altora?

- N-aşputeaspunecât.Cautsă-iînţelegpeceimaiînvârstă decâtmine.Am trăit întotdeaunaprintre ei. Fraţi,surorin-amavut.Deaceea,faţădeceimaivârstnicidecâtmineamoafecţiunespecială.

- Ce v-a ajutat şi vă ajută să nu vă pierdeţi în viaţă?- Credinţa înDumnezeuUnicul şi încrederea în ceea

cepotsăfac.- Ce înseamnă pentru dumneavoastră a fi evreu?- Văvoidaunexemplu.Cândaveamvreozeceani,am

fostcubunicullaCovasna.Stăteamîngazdă.Băiatulgaz-dei,cucaremăjucam,misepăreacamîngâmfat.Într-ozi,ascultândîmpreunăştirilaradio,amvăzutcă-ipasăcândungrupdeteroriştiadeturnatunavioncupasageri.Deatunciamdevenitprieteni.Dacăarfisăteoretizez,aşspune:săştiisăveziparteabunăafiecăruiom.

*Baal Şem Tov vorbea despre oameni care se apropie

de Dumnezeu prin învăţătură şi oameni care se apropie de Dumnezeu prin puterile sufleteşti. Acestora din urmă la aparţine Sorin Widerman.

IULIA DELEANU

„ S I M T C Ă S I N A G O G A E C A S A M E A ”ConvorbirecuSorin Widerman,enoriaşlaSinagogaMare

„Numămaiţineţiminte?Ne-amîntâlnitdemultlaTemplulCoral.CântamlaŞira Vezimra.«Colegamea,vărulmeu»,ne-afăcutatuncicunoştinţăMiloBerghoff”.Berghoff,fostdirectortehniclaTES,eraatuncidocumentaristlarevistanoastră.Celdinfaţamea,SorinWiderman,eacelaşişinumaieacelaşicucelde-atunci.Seamănăcuperso-najulcareadattitlulunuiadintreromaneleluiŞalomAş,celmaiîncărcatdefilosofieiudaică,„EvreulcuPsalmi”.Unevreucupăsărialbastredevânzare,bătândiarmaroaceest-europeneşiîndemnând:„Zug tilâm, zug tilâm!”–„SpunePsalmi,spunePsalmi!”.„UndeesteDumnezeu?”,îlîntreabăuncopilperabin.„Acoloundeestelăsatsăintre”,vinerăspunsul.DevorbăcuSorinWiderman,amsimţitadevărulacestorcuvinte.

Din istoria C.E.B.


Profesor israelian, câştigător al unui premiu german pentru literatură

IstoriculOttoDovKulka, pro-fesor laUniversitateaEbraicădinIerusalim şi cercetător în cadrulCentrului deStudii IudaiceMan-del,estecâştigătorulediţiei2013a PremiuluiGeschwister-Scholl Preis. Născut în anul 1933, înCehoslovacia,elasupravieţuitla-găruluidelaAuschwitz,undeafostdeportatîmpreunăcuîntreagasafamilieîn1943,emigrândînIsrael, în1949.

Premiul, atribuit lucrării saleLandscapes of the Metropolis of Death,reprezintăorecunoaşte-reatalentuluişiacribieicucareadescrisclipelepetrecuteînlagărulmorţii,văzuteprinochiiunuicopilde doar zece ani, nedumerit denesfastarealitate.

Memoriile luiOttoDovKulka,

publicatechiarînacestan,aufostdeosebitdebineprimitedecritică,fiinddejatraduseîn17limbi.

Premiulîivafiacordatîncadruluneiceremoniioficiale,desfăşuratălaUniversitateaLudwig Maximi-liansdinMünchen,ceare locpe18 noiembrie, concomitent cuFestivaluldeLiteratură.OttoDovKulkacompleteazălistascriitorilorşi oamenilor de cultură israelienilaureaţiaiaceluiaşipremiu,precumDavidGrossman (2008) şi SaulFriedländer(1998).

Geschwister-Scholl Preis esteunprestigiospremiu literar, iniţiatîn1980,înmemoriafraţilorSophieşiHansScholl,membriaigrupăriide rezistenţă antinazisteWeiße Rose (Trandafirul Alb), înfiinţatăînMünchen.(D.D.)

Adrian Marino, omul profund, unora incomodDupăce,devenitdincriticliterarbibliograf

profesionist,amînceputsăcitesc,sistematic,publicaţiile culturale. Depistam subiecte pecare,apoi,lefişam.Aşaamdescoperitîn„Jurnalulliterar“seriaadoua,editatăînajunulrăzboiului,unarticoldespreH.Sanielevici,întocmitcudensăaplicaţiededomnulAdrianMarino.

Era, pentrumine, o dublă surpriză.Mai întâi autorultipărise,între1967şi1968,douăamplecercetări,unades-preViaţa lui Alexandru Macedonski – cealaltăconsacratăopereiaceluiaşiautor.Camdeatunci,deşiAdrianMarinofusesedistinscuPremiulAcademiei,amdecelatîncâtevacomentariiinsidioaserezervefaţădeaplicatul,substanţialulmonografist.

Neavândlaîndemânăexplicaţiilaostilitateacucareeratratat,amcăutatsăafluceanumeisereproşaexegetului,întretimpdevenitdinasistentalluiG.Călinescu,lacatedradespecialitate,uncomplexpublicistpecontpropriu.Mis-aspuscăomulA.Marinoareonaturăconflictuală.Poatefide-adreptulmuşcător,cândnuteaştepţi!Întoateasteanueranimicsurprinzător.DoarcăMarinoştia,ceştia...

Nuamluatînseamăanumiteaprecieri/avertizărişiamprimitsăparticiplaoemisiuneradiofonicădedicatăcâtorvalucrăridemaridimensiuniceîntruneau,pelângăamploaredocumentară, puteri de sinteză în definireaargumentelorîncorporateîntext.Tocmaiapăruseşialttom,alaceluiaşideschizătordedrumuri,Introducere în critica literară, volumcareconfirmaînsuşirilesale(seriozitate,largorizont,alăturidenumaipuţinsolidadescifrareametodelorterminologicepuseîndiscuţie).

I-amaflatadresaşi,ţintindîndrăzneţspreriscuriledea-itrezitemeridetămâieredomnuluiMarino,ampusînscrisoa-rearedactatăîntreagameaconsideraţieatâtpentruspiritulinterpretărilor,câtşipentruvoinţaconstantădeafiexhaustiv.

Launmomentdatmis-aadus lacunoştinţăcă,de laCluj,undesestabilisedemultăvreme,s-aexprimatpozitivfaţădemodulîncarereplicasemunornedrepteatacuridincoloaneleuneirevistebucureştene.AmprofitatdefaptulcăîmiapăruselaEdituraŞtiinţificăşiEnciclopedicăstudiulSub semnul realului. Excurs prin naturalismul european (primitcudestulăindiferenţălanoiînsădeosebitdefavorabilreceptatînFranţa,cudeosebirelarubricadenoutăţialui„Cahiersnaturalistes“).Dealtfelaici, însus-numitapublicaţie,s-aufăcutulteriornumeroasetrimiterilatraiectoriameadezolistimpenitent.Amluatunexemplaralcărţiimele,l-amînchisîntr-unplicşil-amexpediatrecomandatdomnuluiMarino.Înafaraconfirmăriidepetalonulpoştal,altcevanuavenitdinparteadestinatarului.PestecâtvatimpamscoslaEdi-turaFacladinTimişoaramonografiaEstetica imperfecţiei, inspiratădeactele,aspiraţiile,sferaîncares-aînscrisna-turalismulromânesc.

Când,neaşteptat,găsescînpresăprimelesemnaleprivi-toarelaecoulstârnitdeuneleadeziunilapunctelemeledevedere.CelmaitemeinicînformulărieracelemisdeAdrianMarino.Nicivorbăcăomularfifostunlectorpătrunsdepro-priasuperioritate,bachiaranimatdeinventatedivergenţe!...

Înfine,eramoarecum lămurit.Daradevărataprobăamoduluisăudeafipersonalmi-adat-odomnulAdrianMa-rinocând,înalesale„Cahiersroumainsd’étudeslittéraires“,trimestrialdemareaudienţăînspaţiuleuropean,arezervat,subsemnăturaluiTituPopescu,patrupaginicontribuţiilormele.Aveauînvederedomeniulpentrucaremultăvremespecialiştiinoştrinuauarătatdecâtuninteresmoderat.

Amizbutitsă-lgăsesclatelefon(eraînclinatsărăspundăgreu, totmai rar, temătorsănufiederanjatdeadversari,destul denumeroşi, din păcate). I-ammulţumit călduros,convinscăgestulluideadevăratcărturarcontamultpentruinsulcareeram,lipsitdetribunăproprieşi,înplus,nuîntot-deaunaintuitînlimiteleobiectivităţii.

Foartepuţiniaufostceicareşi-auînchipuitcâtdeacid,detăiosînverticalitateasa,vasuna,înpostumitate,Jurna-lul luiAdrianMarino,publicatdesoţialuilacincianidelamoarteaacestuia...

HENRI ZALIS

CentruldeStudiiIsraelienedincadrulFacultăţiideŞtiinţePoliticeaUniversităţiidinBucureştiaorganizatîntre21şi22octombriea.c.oprelegerecutemaEthnicity and Religion in Muslim Jewish Relations: the Ottoman case,susţinutădeprof.BülentSenay,specialistînistoriareligieişiculturii,profesor laFacultateadeTeologieaUniversităţiiUludagdinBursa(Turcia)şimoderatădeconf.univ.dr.FeliciaWaldman.Seriadeprelegerişi-apropusabordareauneitemedeinteresacademicprivindrelaţiadintreevreişimusulmaniîncontextulmulticultu-ralităţiispecificespaţiuluiotoman.

Corelatedintr-odublăperspectivă,sincronicăşidia-cronică, comunicările au tratat începuturile prezenţeievreilor şi relaţiilor iudeo-islamicepână spre sfârşitulsecoluluialXIX-lea,precumşiconceptuldemillet,careînglobaunîntregsetderaporturiîntr-unregimautonomacordatdemusulmanicelorlaltegrupurietnicenemusul-mane.Acestsistemdeorganizaregrupacelelalteminori-

tăţietnicedesorgintereligioasăavrahamicăîncategoriaPopoarelor Cărţii,elebucurându-sedeunstatutprivile-giat.Conformcelorprezentatedeprof.Senay,celemaivechiaşezărialeunorgrupurideevreiînspaţiulamintitdateazăîncădinainteacuceririiConstantinopolului,iarprimaaşezareatestatăauneicomunităţievreieştiafostînoraşulBursa,încursulsecoluluialXIV-lea.Deosebitdeinteresantăestedeasemeneaistoriagrupuluideevreiromanioţi,Benei Romania,deculturăgreacă,aşezaţiînregiuneaAnatoliei.

OaltăcoordonatăesenţialăaistorieievreilorotomaniestedatădeevenimentelelasfârşitulsecoluluialXV-lea,cândungrupimportantdeevreisefarzi,expulzaţidinSpaniaşiPortugalia,ajungînImperiulOtoman.Eisevordistingeîncelemaidiversedomenii,delaintroducereaunornoitehnologii industriale,pânălaocupareaunorînaltefuncţiiadministrative,diplomaticeşideinterpreţi.

Istoriaevreilordinspaţiulotomannua fostocolită

însădestigmatulexistentpreponderentînEuropa,iarunadintreprincipaleleacuzaţiieraaceeadeomorritualdar, cu toateacestea, prezenţaunor reprezentanţi aicomunităţiievreieşti înstructurileadministrativeafostdominatădecontinuitate.

SfârşitulsecoluluialXIX-lea,cunoscutpentrureviri-mentulnaţionalismuluişiapariţiaunorstatenaţionale,mai ales în zona balcanică, a determinat un numărsemnificativ de evrei să emigreze în ceea ce pentrucircajumătatedeveacaveasămaipoartetitulaturadeimperiu,iarunaltgrupdeevreiluacaleaOccidentului,înspecialaSUA,accesulfiindu-lefacilitatdeculturadeexpresielaicăpecareşi-oînsuşiseră.

Prinexpunereaşiconţinutulsău,conferinţaareuşitsăprefigurezeoschiţăaviitoareirelaţiidintreautorităţileotomaneşiPalestina,oecuaţiecumultiplevariabilearelaţiilorinternaţionalemoderne.

DAN DRUŢĂ

E v r e i ş i m u s u l m a n i î n I m p e r i u l O t o m a n

Siluete

Aveavocaţiaumorului,pecare-lpracticaameste-catcu impulsurihistrioni-ce, străduindu-se să şo-cheze;aşaamcunoscut-opeTia Peltz. Venise cusoţulei,jurnalistulSergiuSăraru, la fostul Cămin„Băluş” să conferenţie-ze despre tatăl ei, IsacPeltz, cel care-a nemuritcanimenialtullumeaCăiiVăcăreşti.Auzeampentruprimadată lucruri inexis-tenteînbibliografiadesprescriitoriiinterbelicidinaniimei de studenţie; lucruriaparţinânduneiistoriides-precarenusesuflaovor-bă:suferinţeleînduratedeevreimea română într-untimp ieşit din ţâţâni; cumfamiliaPeltz a fost silităsăpărăseascălocuinţaîn24 de ore, aceasta fiindrechiziţionatădeComen-duirea legionară aPieţiiBucureşti; cum legionarii auars cărţile tatălui ei înpiaţapublicădinCâmpulungMuscel…Şialtelucruri,nescriseînmanualelegeneraţieimele:anii‘50.

IsacPeltza fostarestat subacuzaţiade „crimăcontra umanităţii”. „Numai ochii i-am recunoscut laproces”,povesteaTiadespretatălei.„ÎnfavoarealuiaudepusmărturieCamilPetrescu,CezarPetrescu, IonelTeodoreanu,GalaGalaction,CamilBaltazar…”.

Am revăzut-o peTia la un ver-nisaj, laGaleriileOrizont,moştenitoare în spirit alui IsacPeltz.Trăia, cuadevărat, înceeacepicta.Îicontinuacronicapateticăşi fantasticădespre toţidisperaţiiexistenţei,trapeziştifăcândsalturimortaledinspreozisprealtafărăplasădeprotecţie.Darera-ndesenele,uleiurile,tapiseriileeimultmaimultdecâtetichetaasta.„Noisuntemcirculşiel(IsacPeltz–n.red.)eviaţavastă”,aveasă-midesconspiremaitâr-ziugândireacarestătealabazatablourilorsale.Sereferea la „bâlciuldeşertăciunilor”din totdeaunaşi,maiales,laceldinprezentulnostrudeatunci.Veselietragică.Sângeşilacrimialternaucudorinţasălbaticăde-atrăişiconştiinţaefemeruluidinsceneledeviaţă

ale „circarilor”. Ochii eiaveau forţa unui laser.Ce-iarta?,păreasăspu-nă: descântec pentru aîndepărtaRăul.Oaredu-rerea, singurătatea, fricapotfidomesticite?Poţisătrăieştiîmpotrivalor,săleexplorezi,sălefacifizic–adicăplastic–inteligibile?Erau şi portrete cu „bă-trâni” contemporani; amrecunoscut,orimis-apă-rutnumai,unelechipuridelacămin.„Eisuntdurereaexistenţei”,mi-aspusmaitârziu, pe cândo vizitamîn apartamentul ei de laetajul7,dintr-unblocaflatîntr-uncartierbucureşteanconstruitprinanii’75.

Tablourileeraujurnaluleidedragostepentrutoţiceicareştiuce-nseamnăneputinţă,frustrare,amă-răciune fără leac.Tablo-urileeraucopiii ei.Copiii

suntiarăşicevacare-npeniţăi-aizbutitteribildebine.„Sigurcălucrarea,indiferentcâtdemultaimuncitlaea,trebuiesăparăcasuflată”,îmispunea.„Ceesteolinie?!,poatedadinumeriunprofan.Ei,bine,liniaaiaeceamaigrea”.Înportreteledecopiii,Tiaatingesimplitateaprofundăcarevinenumaiodatăcumaturi-

zareaexperienţeiartistice.Cuvorbaascuţităşi inima–pâinecaldă,cuştiinţadeacitiuntabloucufoartemultăseriozitate,învăţatădelapro-

fesorulei,M.H.Maxy,laŞcoaladeartăevreiască,înaniiîncareviaţaevreilorromâniatârnade-unfirdepăr,cuorgoliulde-aseexprimapesinefărăafacecompromisurişiconştiinţacăafiartistnuînseamnăsăfiimanufacturier,operaTieiPeltzînfruntătimpul.„Pemine,nedreptateamăsufocă”,îmispunea.Niciunintelectualn-arevaloaredacăenumaiteoretician,dacă perorează subtil despre umanism „mâncândcornulînfaţaceluicaren-arecepuneîngură”.Câtatrăit–arfiîmplinitacum90deani-s-aluptatcaoperatatăluieisănufieuitată.

IULIA DELEANU

In memoriam Tia Peltz - 90 de ani de la naştere

„NOI SUNTEM CIRCUL ŞI EL E VIAŢA VASTĂ”

Autoportret


J E W I S H R E A L I T YA Great Success for B’nai B’rith: “Bridges of Tolerance”,

the Way towards Harmony and Respect

A Horthy Memorial in Budapest

Nico Nitai, an Actor and Stage Director who shocked the Israeli public

For three days, between October 20-22, 2013 themanifestation “BridgesofTolerance”washeld inBucharest.Organized byB’naiB’rithRomania, theForum, “Dr.MosesRosen”, and initiated by B’nai B’rith Europe for a betterknowledgeandmoreclosenessofJewsandnon-Jews,ithadprestigiousinstitutionsaspartners:theRomanianGovernment,theChamber ofDeputies, theRomanianCultural Institute,

BucharestMunicipality,theMayorofthe5thsectorofBucharest,the“ElieWiesel”Institute,FJCR.

The event included two musical sections, a theatreperformance,aswellastwosessionsofpresentationswhichwereheldattheParliamentPalace.Thefirst–asessionledbyDr.AlexandruFlorian,GeneralDirectorofthe“ElieWiesel”Institute–wasdedicatedtoadebateontheanti-Semitisminthepastandthepresent.Thesecond–asessionledbyDr.AurelVainer,PresidentofFJCR–referredtotheJewishpopulation’scontributiontothedevelopmentofmodernRomania.

The opening eventwas held in front of a fullRomanianAthenaeumHall. Prior to the inaugural concert, in theirspeeches,Eng. JoséIacobescu,PresidentofB’naiB’rith“Dr.MosesRosen” inRomania (BBR), Senior Vicepresident ofB’naiB’rithEurope(BBE),ErikavanGelder,andPresidentoftheChamberofDeputies,ValeriuZgonea,explainedtheneedtodefendthehighestvaluesforthegoodofhumanity,whichhas animated, since its foundation, theB’naiB’rith activity:helping those indistress;encouragingscience,art; thefightagainstethnic,racial,religiousdiscriminationanywhereintheworld;theroleofJewsinthedevelopmentofRomaniansociety.All the cultural events enjoyedamassive participation, andat the two symposiums various political figures, academics,representativesofreligiouscommunities,researchers,scientistsandartists,Jewsandnon-Jewswerepresentandvoicedtheiropinions.

In recent years the political forcesof the extreme right inHungary claimmore vigorously the rehabilitation ofcontroversialpersonalitiesof the1930sandduringWorldWarII,headedbyMiklosHorthy, former Governor of Hungary,Hitler’sally,whowasatthehelmofthecountry in 1944,when the Jewsweredeported to the Nazi death camps.Thus, at the beginning of November,right in the centre of Budapest, at theChurchof„ReturntotheMotherland”wasreinauguratedabustofHorthy.

At the church service attended byabout300people,manyofthemwearing

the uniform of the HungarianGuard,organization that has been banned,themilitaryuniforms fromWorldWar IIor evenof theNazis.Parliamentarianswhoaremembersof the „Jobbik”partywerepresentandinitiatedtheceremony.„Jobbik“ deputy, Márton Gyöngyösi,spoke aboutMiklos Horthy qualifyinghim as „the greatest statesman of the20th century”, having led a policy of„salvation of the nation”.The speakerconsideredunacceptable that, after theregimechanged,theformerGovernorofHungaryhasnotbeenrehabilitatedandwasn’tawardedastatueinapublicplace

inthecapital.In the same time in front of the

Churchgatheredatleast700protesters,membersofoppositionpartiesandsomecivilsocietyorganizations,whochantedslogans like „Nazis, go home”, „Nazistraitors”and“wewillnotcease”.Mostofprotestersworetheyellowstar,slogansandportraitsofprominentartists,writers,scientists and athletes, Hungariansof Jewish origin, trimmedwith yellowstar.Representativesoftherulingparty„Fidesz” condemned the action of theextremeright.

TheRomanian-bornIsraeliactoranddirector,NicoNitai,wasinvitedtoparticipateto“Sebastian’sDays”fromBrăila.InIsraelhepopularizedSebastian’sworksaswellasofotherRomanianplaywrightsthathetranslatedintoHebrewandhepresentedtheminhistheater,“Karov”,inTelAviv.Intheinterviewtoourreview,theactorrecalledfirstofallhismeetingwithSebastianasstudentinthehighschool“Culture2”wheretheplaywrightandhisbrotherwereteachers,hisyouth,thebeginningofhisartistic career and the decision to leave for Israelwhenherealizedthere-emergenceofanti-SemitisminRomania,eveninthetheaterfield.

NicoNitai described his career in the theatreworld in

Israel,bothasactoranddirector,hisinnovationsinchoosingtherepertorythroughwhichhemadetheIsraelisfamiliarwiththemoderntheatreandthestagingofsomeauthors,includingRomanian ones.He highly appreciated the organization inBrăilaof„Sebastian’sDays”andthepresenceofsuchalargenumberofparticipantsintheeventsmanifestations.Regardingthe fragments of „TheHolidayGame” presented at „MariaFilotti”TheatreofBrăila,ofthethreevariants–TES,himselfandthe„Sebastian”HighSchoolstudents–,hewasespeciallypleasedwiththesuccessofthedirector’sconceptionandtheinterpretationofthelatter.

75 years from the

« Kristallnacht »

B u d a p e s t : „ J e w i s h L i f e a n d A n t i - S e m i t i s m i n E u r o p e T o d a y ”Interview with Eng. Ionel Schlesinger, President of the Jewish Community from Arad

OnOctober 1-2, „Tom Lantos” Institute inBudapestorganizedtheConferenceon“JewishLifeandanti-SemitisminEuropeToday”.ItwasattendedonbehalfofourcountrybyEng.TiberiuRoth,Presidentof theJewishCommunity fromBraşov,andEng.IonelSchlesinger,Presidentofthe JewishCommunity fromArad,who sharedhisimpressionsfromthisevent.HepointedoutthattheConferencewasattendedbymorethan300delegates from38countries,byanumberofpersonalities,amongthemYairLapid, IsraeliMinister of Finance,KzyriakosGerontopoulos,GreekDeputyForeignMinister,AndrewBaker,Director of InternationalAffairs of theAJC,Ira Forman from theUSDepartment ofState,which deals withmonitoring and combatinganti-Semitism in the world,Andrei Heiszler,PresidentofMAZSIHISZ(FederationofJewishCommunitiesfromHungary).

TheHungarianGovernmentwasrepresentedbyVice-PrimeMinisterTiborNavracsics, ZsoltNémeth,ParliamentaryStateSecretary of theHungarianForeignMinistry,andJanosMartony,

Hungary’sForeignMinisteralsohadaspeech.Therehavebeenaddressedissuessuchas:thecurrentpolicyandtheJewishlife,anti-Semitism,theHolocaustmemoryandpoliticsandtheJewishidentity.Thespeakerspointedoutthatthefightagainstextremismandanti-Semitismmustnevercease.They stressed the need to combat theapathy, to leadacontinuousactivity tocombattheanti-Semitismandtoattractthewholesocietyin this endeavor. The Hungarian authoritiesrepresentatives have officially recognized thattheHungarian State and its institutions havetakenactivepartintheHolocaust,atraumaforthewholeHungarian society, but that currentlytheHungariandemocracy is able todefend itscitizensfromthosewhoseektosowhatred.InhisinterventionEng.JohnSchlesingerdrewattentiontotheneedtoaccuratelydefinetheJewishidentityandonthefactthattheactionsoftheGovernmentandoftheinstitutionallevelmustreachthebroadmassesofthepeople,throughtheinvolvementofthechurch,oftheeducationalsystemandofthecivilsociety.

On November 9, 2013, the 75thanniversaryofwhat isknowninhistoryas “Kristallnacht”was commemoratedinGermanyandinothercountriesoftheworld. This datemarks the beginningof systematic persecution of the JewsinGermany.OnNovember9,1938theGerman authorities used the pretextof a “spontaneous” revenge for anassassinationattemptagainstaGermandiplomat inParis by aGerman Jewishrefugee of Polish origin.As a result,hundredsofsynagoguesinGermanyandAustriawereburntdownandthehomesandshopsoftheJewsweredestroyed.1,000 Jews lost their lives andmorethan30,000weretakentoconcentrationcamps.

Inmany cities inGermany candleshave been lit on the commemorationoccasion.GermanChancellorAngelaMerkel said the “Kristallnachtwas anevent thathumiliated theJewsand ledtotheHolocaustandtheGermanpeoplemustnotforgetthepast”.Theceremoniesat theHolocaustMemorialMuseum inWashington outlined the poor reactionoftheGermanpopulation,oftheclergyagainstthedramaticeventsofNovember9th.

PopeFrancis evoked in his turn, infrontofthefaithfulgatheredinSt.Peter’sPiazzainRome,the75thanniversaryofthe “Kristallnacht” andpointedout thatthe night ofNovember 9th, 1938,wasthe beginning of the road that led totheHolocaustandthisshouldneverbeforgotten.


Dintre toţi cei muritori devin nemuritori cei ce respectă două condiţii:

1. Să fi trecut în nefiinţă2. Să nu fi trăit degeaba

COMEMORĂRI• La1decembrie1973amurit laTel-Avivfostulprim-ministrualIsraelului,DavidBen-Gurion,pă-rintelestatuluievreu.• La6decembrie1991amuritlaBucureştiscriito-rulşipublicistulVladimirColin,autordeliteraturăfantastică.• La9decembrie1891amuritlaOdessajurna-listulLeoPinsker.ÎnlucrărilesaleapledatpentruîntoarcereapoporuluievreuînEreţIsrael.• La13decembrie1204amuritfilosofulMaimo-nide, una dintre celemaimari personalităţi dinistoriaiudaismului.• La21decembrie1958amuritînCaliforniascrii-torulLionFeuchtwanger.Esteautorulunorlucrărica „Evreul Süss”, „Evreica dinToledo”, „FraţiiOppenheim”etc.• La25decembrie1998amuritlaBucureştiori-entalistulşiistoriografulIdelSegal.

*• La1decembrie 1889 s-a născut laBucureştiscriitorulAlexandruDominic(Reichmann).• La 1 decembrie 1911 s-a născut laBotoşaniIeronimŞerbu.• La4decembrie1923s-anăscutlaIaşiprofesorulIancuFischer,caresevaafirmaculucrăristrăluciteîndomeniulfilologieiclasice.• La9decembrie1924s-anăscutscriitoareaTaniaLovinescu.• La10decembrie1868s-anăscut la IaşiPaulWeisinger,carevadevenicunoscutprinlucrărilesaledefilosofie.• La17decembrie1928s-anăscutlaBucureştiscriitorulVictorBârlădeanu.• La17 decembrie 1880 s-a născut laOdessaVladimirJabotinski,carevamilitapentrucreareaunuistatevreiescîntr-oPalestinăliberă.• La23decembrie1930s-anăscut laBabadagcel care va deveni caricaturistul şi graficianulAlbertPoch.• La31decembrie1908s-anăscutSimonWie-senthal, devenit cunoscut prin contribuţia sa ladescoperireaşijudecareaunorcriminaliderăzboinazişti.

EVENIMENTE GLOBALE1960 • David Ben-Gurion se adresează celui de-al25-leaCongresMondialSionistde la Ierusalim,susţinând că imigraţia înŢaraSfântă este pro-blemacentralăaedificării statului iudeu şi esteconformă unui precept talmudic, care prevedecăevreiiortodocşirămaşiîndiasporaîncalcăuncomandament religios.Susţinerea lui a produsresentimente printre evreii dinAmerica, sioniştişinesionişti, careconsiderăcăpoţi fipedeplinreligiosmozaicşiîndiaspora.1961 • ConsiliulMondial al Bisericilor, reprezentândsutedeprotestanţişiortodocşi,condamnăanti-semitismulcaunpăcat împotriva luiDumnezeuşialomului.1966• Oanchetă,făcutăînFranţa,relevăcă17%dintrerespondenţieraudepărerecăevreiidinFranţanutrebuie consideraţi francezi, procent în scăderefaţădeunaltsondaj,din1946,lacare43%dintrerespondenţiîmpărtăşeauaceastăconvingere.1972• U.R.S.S.apermisemigrareaa34.733evrei.1980• VladislavGomulka, prim-secretarul PartiduluiMuncitorescUnitPolonez, declanşeazăo cam-panieantisemită în urmaconstituirii sindicatului„Solidaritatea”.• Îndecembrie1989,peste700deevreisovietici,reprezentând175organizaţiievreieştidinU.R.S.S.,proveniţidin75deoraşe,împreunăcuevreidinmulteţărioccidentale,seîntâlnesclaMoscovalaprimaconferinţănaţionalăaevreilorsovietici.

EVENIMENTE LOCALE1920• 4-5.12,Bucureşti–Primaadunareareprezentan-ţilortuturorcumpărătorilordeterenuriînPalestina,prinreţeaua„achuzelor”dinţară.Dinraportulpre-zentatrezultăcăexistăînRomânia80„achuze”,cu861membri,careausubscris29.635dunami,învaloarede21milioanelei.• 24.12–ProgramulPartiduluiSocialŢărănesc,conceputdeZanfirArbore,prevede,întrealtele,completaegalitateînfaţalegiloratuturorcetăţe-nilorţării,fărădeosebiredesex,rasă,religiesaunaţionalitate.• 27.12, Bucureşti – Se înfiinţeazăSocietateaCompozitorilorRomâni.Printremembriifondatori:MarcelMihalovicişiFilipLazăr.• N.B.Încursulanului1920iaufiinţănumeroasesocietăţicomercialeşiaulocevenimenteculturaleca:apariţiieditoriale,expoziţii,publicaţiiînlimbaidişş.a.

HARY KULLER

CALENDARUL LUNII DECEMBRIE

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

Înziuade18octombrieaîncetatdinviaţăeminentatraducătoareşiexegetăaliteraturiipolonezeşifranceze,OlgaZaicik.S-anăscutpe8noiembrie1921,înLodz(Polonia).FiicăaJochweteişia luiManaseZayczyk.S-a stabilit înRomâniaîmpreunăcufamiliaîn1927.Urmeazăcursurileprimareşisecunda-re laPiteşti (1928-1938),absolvite laŞcoalaCentralădinBucureşti (1938-1940). În perioada 1940-1944, dincauza legilor rasiale,nupoatestudiamedicina(aşacumîşidoreatatălei),darurmeazăŞcoalasanitarăevreias-că.DupărăzboiseînscrielaFacultateadeLitereşiFilosofieaUniversităţiidinBucureşti,specializându-seînlimbaşiliteraturafranceză(1944-1947).Îşivasusţine licenţa cu teza “SentimentulmorţiilaPascal”.Din1948pânălapen-sionare(1976)vafiredactorlaEdituradeStat (1948-1951),Editura deStatpentruLiteraturăşiArtă(undeîn1959

vadevenişefdesecţie),EditurapentruLiteraturăUniversală(caşefalsecţieideliteraturiromanice,din1965)şiEdi-turaUnivers(din1970).Colaboreazăla „Secolul 20″, „România literară”,„Cahiersroumainsd’étudeslittéraires”,„Lettres Internationales” ş.a. PentruactivitateadetraducătoareaprimitdinparteastatuluipolonezCruceadeAuraOrdinuluipentruMerit(1970),MedaliaAmicusPoloniae(1976),PremiulAsoci-aţieiAutorilor(ZAIKS)(1980)şiCruceadeCavaleralOrdinuluiNaţionalMeritepentruRepublicaPolonă(1999),iardinparteaPreşedinţieiRomâniei–OrdinulNaţionalpentruMeritîngraddeOfiţer(2000).

PrimulstudiucriticpublicatdeOlgaZaicik, “Pasiunea romantică” (1965),prezintă creaţia poeţilorAdamMick-iewiczşiJuliuszSiowacki.MonografiaHenrykSienkiewicz (1972) continuămai vechilepreocupăridecritică lite-

rară.Catraducătoare,OlgaZaiciks-aimplicatîntranspunereaînromâneştea prozei polone, în palmaresul săuintrândversiunialeunorautoridepri-mămărime, precumclasiciiBoleslavPrus,HenrykSienkiewicz (Potopul),ZofiaNalkowska,ElizaOrzeszkowa,MariaDabrowska.Unlocînsemnatîlocupă tălmăcirile din proza contem-porană,incluseînmaimulteantologii,ca şi din scriitorimoderni (Jaroslaw Iwaszkiewicz, Stanislaw Ignacy Witkiewicz,WitoldGombrowicz etc.)orimairecenţi(CzeslawMilosz,OlgaTokarczuk).Prin dispariţiaOlgăi Zai-cik, literatura română şi comunitateaevreiască suferă o grea pierdere.Afost înmormântată înCimitirul evre-iescdinŞoseauaGiurgiului,duminică, 27octombrie.

Condoleanţefiiceidistinseiscriitoa-re,Ana-MariaIosup.

(B.M.M.)

Înurmăcuzeceani,s-astinsdinviaţălaTelAvivregi-zorulromândefilmMirceaSăucan.Intâmplareaafăcutca,puţintimpînainte,săsefilansatlaBucureştinumărul13alCaietelorculturale„RealitateaEvreiască”,editatelaHaseferşi coordonatedeGeoŞerban,numărconsacrat chiar luiMirceaSăucan.CaietulculturalR.E.,semnatdeIuliaBlaga,intitulat„Fantasmeşiadevăruri.OcartecuMirceaSăucan”,porneştedelauninterviudin1998,tânăraautoarealcătuindomonografie captivantă a reputatului regizor, silit în anii’80săşomezeşiapoi,în1987,săpleceînIsrael.„ViaţaluiMirceaSăucanpoateservieasingurăcamaterialpentruunfilmsauunroman“,scrieIuliaBlaga.

NăscutlaParis,în1928,dintr-untatăromânşiomamăevreică,acăreifamilievafiexterminatălaAuschwitz,iniţialsincerprocomunist,devinerepedeindezirabilşi,înceledinurmă,persecutatpoliticpentrucalitateaartisticăafilmelorsale. Interviurile cuprinse în acest volumsunt destăinuiriimpresionante,deoonestitatetulburătoare,povesteaunuidestincu totulspecial.Sunt „prinse“ înmontajarticoleşicronicidespreMirceaSăucan,proiectedescenarii(IzidorMânecuţă),fragmenteconfesivedecupate„cinematografic“

dinbiografiaregizorului(şiscriitorului),mărturiişi„pledoarii“ale prietenilor, cunoscuţilor şi colaboratorilor săi (MirceaHoriaSimionescu,RaduCosaşu,SorinVieru,GinaVieru,Radu Ionescu,DanNuţu,CălinCăliman,MihaiCreangă,NicolaeManolescu–prezentcuuninterviu),cronicidesprefilmeleluiSăucanînţarăşistrăinătate(Franţa,Israel).DarşidespreprozatorulSăucan,desprecareauscris IoanaPârvulescu,AdrianMarino,LeonVolovici,ş.a.

Între1948-1952astudiatregialaInstitutulUnionaldeCinematografiedinMoscova,unuldintreprofesorifiindu-ichiarmareleEisenstein.Arealizatnumeroasefilmeartisticeşidocumentare.PrietencuregizorulVictorIliu,cuGheorgheUrsu, disidentul ucis deSecuritate, a colaborat cuHoriaLovinescularealizareacelormaireuşitepelicule:„Meandre”şi„Sutadelei”.S-abucuratdeapreciereaunorcriticidinFranţaşiIsrael,fiindconsideratuninovatorşiunartistdemaretalent.Bunprozator,nuaavutrăgazulsă-şialcătu-iascăooperă,darînţelepciuneasadeomcuexperienţă,cuascendenţăîntradiţiileiudaiceşiuniversal-culturale,îlatragepeoricarecititor.(B.M.)

Pios omagiu: Olga Zaicik (1921-2013)

REMEMBER Mircea Săucan (z.l.) (1928-2003)

Flori, fanfară, respect şi amintiri de Ziua Armatei DeZiuaArmateiRomâne, laMonumentulEroilor

dinParculCarol,omulțimedeoficialitățiauvenitsădepunăcoroanedefloriînamintireaostașilorcăzuțiînluptelepentruapărareapământuluipatriei.NuaulipsitdelegațiidinparteaPreședinției,Guvernului,Ministe-ruluiApărăriișiaceluideInterne,aSRIșialtorserviciideinformații,pompieri,jandarmi,autorități,organizațiialeveteranilor.

Caîntoțiceilalțiani,FederațiaComunitățilorEvreieștidinRomâniași-aexprimatrespectulpentrueroiicareși-auvărsatsângeleînrăzboaielepentruapărareapa-triei–printreaceștiafiindșinumeroșievrei–depunândocoroanădeflori laMonumentulEroilor.F.C.E.R.afostreprezentatălaceremoniedeing.PaulSchwartz,vicepreședintealFederațieișipreședintealC.E.B.,ZwiHascalșiAlexandruMarinescu.

Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna octombrie: SPITZER CLARA (94 de ani,CimitirulGiurgiului), IDELOVICI MOISE (84 de ani,CimitirulGiurgiului),SIMION SONIA (93deani,CimitirulGiurgiu-lui),SCHAFFER ITAMAR (80deani,CimitirulGiurgiului),SEGAL EUGEN(80deani,CimitirulFilantropia),ALBIN BELLA(83deani,CimitirulGiurgiului),ZAICIK SPITZER OLGA (92deani,CimitirulGiurgiului),GRUIA LEONARD (92deani,CimitirulGiurgiului)

ComunitateaEvreilorBacăuanunţăcuprofundădureretrecereaînnefiinţăaceluicareafostunvechişi deosebit colaborator, ing. BENO BERCOVICI,căruiaîivompăstraovieşineştearsăamintire.În-humareaaavutlocpedatade1noiembrie2013încimitirulisraelitdinBacău.

Conferinţă despre presa evreiască interbelică la Colegiul Noua Europă

Marţi, 22 octombrie a.c.,ColegiulNouaEuropădinBucureştiagăzduitconferinţa cu temaNoi perspective asupra presei evreieşti din România,organizată de dr. Camelia Crăciun,lectorlaFacultateadeLimbişiLiteraturiStrăine aUniversităţii dinBucureşti,cercetătorlaCSIER.ÎncadrulacestuievenimentaufostsusţinuteoseriedecomunicăriprivindspecificitateapreseievreieştiinterbelicedinRomânia.

Primasesiunedecomunicări,mo-deratădedr.CameliaCrăciun,s-arefe-ritlacontextulsocial-politicşidirecţiileideologicealepublicaţiilorevreieşti.Eaacuprinsprelegerilesusţinutede:dr.

ClaudiaUrsuţiu, de laFacultatea deStudiiEuropeneaUniversităţiiBabeş-BolyaidinCluj,desprepresaevreiascăde orientare naţional sionistă; lectordr.MagdaRăduţă,delaFacultateadeLitereaUniversităţiidinBucureşti,careaevocatcelemaiimportantefiguridejurnaliştievreidinpresa româneascădestânga;dr.RăzvanPârăianu,delaFacultateadeŞtiinţeşiLitereaUniver-sităţii „PetruMaior”dinTârguMureş,care a vorbit despre activitatea „Cu-rierului Israelit” încontextul regimuluitotalitardeextremădreapta.

A doua sesiune,moderată de dr.ClaudiaUrsuţiu, a abordat tematica

vieţiiculturaleşicomunitareevreieşti,şiacuprinsprezentăriledrd.ClaudiaCîţă,delaFacultateadeLimbişiLiteraturiStrăine aUniversităţii dinBucureşti,despre cotidianul „Israelitul român”,caparadigmăadialoguluiintercultural;drd.AndreeaToma,dinparteaCSIER,cuoexpuneredespreviaţacomunitarăevreiascărelevatăînpaginileziarului„Egalitatea”laînceputulsec.alXX-lea;dr.CameliaCrăciun,careaoferitoima-ginedeansambluarevistei„Adam”încontextulpublicaţiilorculturaleevreieştialeepocii.

DAN DRUŢĂ


zicedid ze`ivndז כסלו תשע"ד כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה –כ' ן ח חשו כ'

75 שנה מאז "ליל הבדולח"

הגשר לסובלנות – הדרך לידידות וכבוד

ניקו ניתאי השחקן והבמאי אשר הביא

תיאטרון אחר לציבור הישראלי

השחקן והבמאי הישראלי ממוצא רומני – ניקו ניתאי – הוזמן להשתתף

ב"ימי סבאסטיאן" בבראיילה.בישראל החייה ניקו ניתאי את

היצירות של סבאסטיאן ושל דרמטורגים אחרים מרומניה. הוא תרגם את המחזות לעברית ואף הציג אותן בתיאטרון שלו,

"תיאטרון קרוב" בתל אביב. בריאיון שהעניק לירחון ריאליטאטיה, השחקן

סיפר על פגישתו עם סבאסטיאן כתלמיד בתיכון "קולטורה 2", שבה

הדרמטורג ואחיו היו מורים, על שנות נעוריו צעירותו בבוקרשט, על תחילת

עיסוקו כאמן ועל החלטתו לעלות לישראל כשגילה שהאנטישמיות חוזרת

לרומניה ואפילו לתיאטרון.ניקו ניתאי צייר את עיסוקו

בתיאטרון הישראלי כשחקן וכבמאי. הוא דיבר על החידושים בבחירת

התכניות, על החלטתו להביא תיאטרון מודרני, ועל הציבור הישראלי שנמשך

לתיאטרון זה ונמשך ולראות על הבמה גם שחקנים רומנים.

ניקו ניתאי התלהב מארגון האירועים בבראיילה של "ימי סבאסטיאן"

ומנוכחות של ציבור משתתפים כה גדול. הוא גם התייחס לחלקים מההצגה "משחק של חופש" שהועלה בתיאטרון

מאריה פילוטי מבראיילה. בדבריו התייחס להופעות, לתיאטרון הממלכתי היהודי ולהופעת התלמידים מתיכון "סבאסטיאן" והתלהב במיוחד

מהבימוי והמשחק של התלמידים.

במהלך שלושה ימים, מה-20 עד ה-22 באוקטובר שנה זו, התקיים

בבוקרשט אירוע "הגשר לסובלנות" שארגן בני ברית רומניה, הפורום

"ד"ר משה רוזן", ביוזמת בני ברית אירופה כדי להכיר טוב יותר ולקרב

בין יהודים ולא-יהודים. האירוע נערך בשיתוף מוסדות מכובדים כמו ממשלת רומניה, בית הנבחרים, מכון התרבות

הרומנית, עיריית בוקרשט, עיריית אזור 5 בבוקרשט, מכון "אלי ויזל" והפדרציה

של הקהילות ברומניה.בתוכנית האירוע היו שני מופעים מוזיקאליים, הצגת תיאטרון וכן שני מושבים של הרצאות אשר התקיימו

בבניין הפרלמנט: המושב הראשון נוהל על ידי מנכ"ל מכון "אלי ויזל", ד"ר

אלכסנדרו פלוריאן. נושא ההרצאות היה האנטישמיות בעבר, האפליה והמצב כיום. מושב שני נוהל על ידי יו"ר

הפדרציה של הקהילות ברומניה, ד"ר אאורל ויינר, במושב דובר על תרומת

האוכלוסייה היהודית לפיתוח המדינה הרומנית המודרנית.

פתיחת האירועים התקיימה באולם מלא מפה לפה, אטאנאל רומאן.

לפני קונצרט הפתיחה לאירועים נאמו יו"ר פורום בני ברית "ד"ר משה

רוזן" ברומניה (ב. ב. ר.), אינג' ז'וסה יאקובסקו, סגנית יו"ר בני ברית אירופה

(ב. ב. א.), אריקה וון גלדר, ויו"ר בית הנבחרים, ולרי זגוניה, כולם דיברו על הצורך להגן על הערכים של האומות אשר ליוו את פעולות בני ברית מאז היווסדו. פעולות שבהן נתמכו אנשי מדע, אנשי אמנות, פעולות שנלחמו באפליית הדתות השונות בכל מקום בעולם ועל תפקיד היהודים בפיתוחה

של החברה הרומנית.בכל האירועים נרשמה השתתפות רבה ובכללה אישים פוליטיים אשר הביעו את דעתם, אנשי מדע, אנשי

אמנות, נוצרים ויהודים.

הצלחה גדולה לבני ברית

ב-2-1 באוקטובר שנה זו ארגן מכון "טום לאנטוס" מבודפשט סימפוזיון

"חיים יהודיים והאנטישמיות באירופה של היום".

מרומניה נסעו לכנס אינג' טיבריו רוט, יו"ר קהילת בראשוב, ואינג' יונל שלזינגר, יו"ר קהילת אראד. אינג' יונל

שלזינגר שיתף אותנו בהתרשמויותיו בכנס וסיפר שבכנס השתתפו 300 נציגים מ-38 ארצות. בין האורחים שנכחו היו שר האוצר של ישראל, יאיר לפיד, תת-שר החוץ של יוון,

קיריאקוס גאבונטופולוס, מנכ"ל עסקים בינלאומיים של אי. זי. אי. אנדרה באקר, אירא פורמן ממשרד החוץ

של ארצות-הברית, אחראית למניעת האנטישמיות בעולם, אנדריי הייזלר, יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות

בהונגריה, ממשלת הונגריה הייתה מיוצגת על ידי סגן ראש הממשלה,

טיבור נאבראקסיקס, שר החוץ ההונגרי, יאנוש מרטוני, ותת-שר פרלמנטארי

במשרד החוץ ההונגרי, זולט נגט.יאנוש מרטוני, שר החוץ ההונגרי, דיבר על החיים היהודיים והפוליטיים בעבר. כל השאר הנואמים דיברו על

האנטישמיות ועל השואה והשפעתן על היהודים. הנואמים כולם טענו שעל

המלחמה נגד הקיצוניים והאנטישמיים להימשך במלוא עוצמתה, הם התעכבו

על הצורך להילחם נגד האדישות ולהיות פעיל כל הזמן ולמשוך עוד ועוד את הציבור נגד התחדשות האנטישמיות.

נציגים של שלטונות הונגריים הכירו רשמית שמדינת הונגריה ומוסדותיה

השתתפו באופן פעיל בשואה, בבחינת כתם לכל העם ההונגרי, אבל עכשיו

הדמוקרטיה ההונגרית מסוגלת להגן על אזרחיה מאנשים שרוצים להפיץ שנאה.אינג' יונל שלזינגר דיבר על הצורך לדבר בזכות היהודים ותרומתם, ועל

חשיבות הדבר שממשלת הונגריה ומוסדותיה יביאו זאת לידיעת הציבור

הרחב, לידיעת הכנסיות, מוסדות החינוך והחברה בכללותה.

אנדרטה הורטי בבודפשט

בשנים האחרונות כוחות פוליטיים רדיקאליים בהונגריה מתבטאים

חזק יותר כדי לשקם אישים שנויים במחלוקת מהתקופה של בין המלחמות

ומזמן מלחמת העולם ה-2, ובראשם מיקלוש הורטי, שהיה שליט הונגריה בשנת 1944, הצטרף להיטלר ובימיו

הוגלו היהודים למחנות ההשמדה של הנאצים. כך, בתחילת נובמבר, במרכז

בודפשט, בכנסייה "חזרה למולדת", חנכו אנדרטה ובה דיוקנו של הורטי.

בטקס שנערך בכנסייה השתתפו כ-300 איש. רבים מהם הגיעו במדי המשמר ההונגרי, שהוא ארגון אסור – מדים

צבאיים מתקופת המלחמה או במדים של הנאצים.

בטקס נכחו חברי הפרלמנט של מפלגת ז'וביק, מארגני הטקס.

חבר הפרלמנט ממפלגת ז'וביק – מרטון גיסנגיוסי אמר שמיקלוש הורטי

היה "האיש הגדול ביותר בהונגריה במאה ה-20 אשר ניהל מדיניות של 'הצלת העם'". הדובר טען שהוא לא מעלה על הדעת שאחרי שהמשטר

השתנה, מנהיגי הונגריה לא מצאו לנכון להחזיר אותו למעמד שראוי להקים בעבורו אנדרטה במרכז עיר הבירה.

בזמן הטקס והאסיפה, התאספו לפני הכנסייה כ-700 איש ממפלגות מתנגדות

ומחברות שונות אשר מחו והחזיקו בידם שלטים "נאצים לכו הביתה", "בוגדים נאציים", "אנחנו לא ניתן". רוב אנשי המחאה ענדו על חולצתם את הטלאי הצהוב, הלוא הוא המגן

דוד הצהוב שהיהודים חויבו לענוד בימי השואה, והחזיקו בידם פלקטים ותמונות

של שחקנים ידועים, סופרים, אנשי ספורט, אנשי אקדמיה הונגרים ממוצא

יהודי. התמונות היו מעוטרות בטלאי הצהוב – המגן דוד הצהוב. נציגים של מפלגת השלטון "פידאס" מחו גם הם נגד מה שעשו אותם קיצוניים ימניים.

ב-9 בנובמבר שנה זו נערכו בגרמניה ובארצות אחרות אזכרות לרגל 75

שנה למה שנרשם בעולם כולו כ"ליל הבדולח". תאריך זה היה תחילתו של גירוש מאורגן של היהודים מגרמניה.

ב-9 בנובמבר 1938, ניצלו שלטונות גרמניה כסיבה לנקם ניסיון של פליט יהודי מגרמניה, שהיה בעצם ממוצא פולני, להרוג דיפלומט גרמני בפריז

– וכך מאות בתי כנסת בגרמניה ובאוסטריה נשרפו ודירות וחנויות של

יהודים נהרסו. אלף יהודים נרצחו ויותר מ-30 אלף נשלחו למחנות.

בודפשט החיים היהודיים והאנטישמיות באירופה של היום. ריאיון עם אינג' יונל שלזינגר, יו"ר קהילת אראד

לרגל האזכרה, הודלקו נרות זיכרון בהרבה ערים בגרמניה. קנצלרית גרמניה אנג'לה מרקל הראתה ש"ליל הבדולח"

היה אירוע שמטרתו הייתה השפלת היהודים וזה הוביל לשואה. העם

הגרמני לא צריך לשכוח את העבר, אמרה קנצלרית גרמניה.

באירועים שאורגנו במוזיאון השואה בוושינגטון לזכר "ליל הבדולח", הראו

שהעם הגרמני הגיב באדישות לאירועי ה-9 בנובמבר.

האפיפיור פרנצ'סקו הזכיר באוזני מאמיניו שהתאספו בכיכר פטרוס את

אותו היום, "ליל הבדולח", לפני 75 שנה, והראה ש-9 בנובמבר 1938 היה תחילת הדרך שהובילה לשואה. דבר

שאין לשכוח לעולם, אמר בנאומו.


Gyöngyösi (celcare a propusrealizarea uneilistecudeputaţiievrei cu dublăcetăţenie, un-garăşiisraelia-nă),l-acalificatpeMiklos Horthy drept “celmai mare omdestatalseco-lului XX”, careadusopoliticăde “salvare anaţiunii”.Vorbi-torulaconside-rat inacceptabilfaptul că, dupăschimbarea re-gimului, fostulguvernator alUngariei nu afost reabilitatşicănuis-aridi-catostatuieîn-tr-un loc publicdincapitală.

În ace laş it imp, în faţabiserici i s-auadunatcelpuţin

700deprotestatari,membriaipartidelordeopoziţieşiaiunororganizaţiialeso-cietăţiicivile,careauscandatlozincica“nazişti,plecaţiacasă”,“trădătorinazişti”şi “nunevom lăsa”.Ceimaimulţipro-testataripurtausteauagalbenă,lozincişiportretealeunorcunoscuţiartişti,scriitori,oamenideştiinţăşisportiviungurideori-gineevreiască,tablourilefiindîmpodobitedeasemeneacusteauagalbenă.Peopancartă a demonstranţilor se afla unportretcare-iînfăţişapeHorthyşiHitler,cuexplicaţia:“împreunăaudistrusţara,ne-aajunsosingurădată”,iarpealtaseputeaciti:“Horthyesterăspunzătorpen-

trumoarteaapeste100.000demilitarimaghiari”.

Uniidintreparticipanţiilaceremonie,carenucitiserăprobabilaceste lozinci,seîntrebaunedumeriţideces-aadunatlumeasăprotesteze.Li s-aexplicat că“ăia sunt evreii”. “Amsimţit dedepartemirosullor”,s-aauzitînrândurilelor,uniiîndemnându-isăseducăînIsraelsaulaDunăre(aluzielaîmpuşcareaevreilordinBudapestadecătrenyilaşiştiîntoamnalui1944.)“Dardece,doarHorthyi-asalvat”,s-auîntrebatalţii.Da,Horthy“i-asalvat”,aşacumşiAntonescu“i-asalvat”peevreiiromâni. ÎntrebareaestecumdeaumaimuritatâtdemulţievreidinRomâniaşiUngariaînlagăre,dacătotauavutatâţiasalvatori?

Fidesz consideră că a fost o “provocare”

AntalRogán, liderul fracţiunii parla-mentareaFidesz,adeclaratcăacţiuneaa fosto “provocare”aextremeidrepte,vizând subminarea imaginii Ungarieiîn lume, în condiţiile în care guvernulOrbánadeclaratdemaimulteoricăsedelimitează de declaraţiile antisemiteale “Jobbik” şi îi va apăra pe cetăţeniiUngariei.Esteadevărat,înultimultimp,reprezentanţiaiguvernuluiaurecunoscutHolocaustuldinUngaria,ausubliniatcăacestaafostotraumăaîntregiisocietăţiungare şi au declarat anul 2014, cândseîmplinesc70deanideladeportareaevreilor,ancomemorativ.Darobservato-riivieţiipoliticedinUngariaaratăcă,prinneluarea unormăsuri legale împotrivaunor asemeneamanifestări, guvernullepromoveazătacit.Seprofitădefaptulcă înUngarianuexistăo legecaresăinterzicăsimbolurilefasciste,antisemite,xenofobesaupromovareapersonalităţilorcontroversatealeacesteiperioade.

EVA GALAMBOS

Andrei Oişteanu – sărbătorit de prieteni, colegi şi cititori

Delainstalarea,în2010,aguvernuluide centru-dreaptaFidesz şi intrarea înparlament a formaţiunii politice de ex-tremadreaptă „Jobbik“, înUngaria s-aintensificatprocesuldereabilitareaunorpersonalităţi de orientare fascistă dinperioada interbelică şi din timpul celuide-aldoilearăzboimondial,înfruntecuMiklosHorthy,guvernatoralUngarieişialiatalluiHitler,subacăruiguvernare,în1944,evreiiaufostdeportaţiînlagăreledeexterminarenaziste.Totmaimultevocidinextremadreaptăaeşichieruluipolitic,darşiuniiistoricicerreabilitareaacestuia.Astfel,laînceputulluinoiembrie,chiarîncentrulBudapestei,labiserica„Reveniriilapatrie”afostreinauguratunbustalluiHorthy. ”Dacăar fi depins de „Jobbik“,acomentat cotidianul „Népszava”,anul2013arfifostanuljubiliarHorthyînUnga-ria”,înamintireafaptuluicărămăşiţeleluiHorthyaufostaduseînţarăşiînhumatelaKenderesînurmăcu20deani.Afostopropunerepecareacestpartidarfidoritsăoprezinteînparlament.Nus-aajunspânăacolo,dar înnumeroase localităţidinUngariaau fost ridicatebusturi saupuseplachetecomemorative.Înplus,maimultestrăziauprimitnumeleluiHorthy,iar guvernul a reînviat fundaţiaOrdinulSfântulŞtefan,iniţiatădeMariaTereza,apoipreluatăîn1938deHorthy.Însep-tembrie, lao ceremonie înmemoria luiHorthydelaKenderes,vicepreşedintele

parlamentului,SándorLezsák (Fidesz),s-aplânscăînopiniapublicădinUngaria„maipersistăcelepatrudeceniisocialist-comuniste care au otrăvit conştiinţelecuopropagandămincinoasă legatădeHorthy” şi a cerut reabilitarea fostuluiguvernator.

EvenimentulreinaugurăriibustuluidelaBudapestaalluiHorthyafostprilejuitdeceadea75-aaniversareaprimuluidictatdelaViena,cândopartedinSlo-vaciaarevenitUngarieişiatuncis-apuspiatra de temelie a bisericii în care segăseştebustulluiHorthy.Afostdefaptonouăinaugurare,deoareceacestaafostaşezat înbiserică înurmăcuşaseani.Acumînsăafostscosînpridvorulbiseri-cii,pentrucatoţiceicareauparticipatlaceremoniesăîlpoatăvedea.

“De fapt ce vor evreii ăştia, doar Horthy i-a salvat”

Laslujbade reinaugurare, ţinutădepastorul LorándHegedüs jr., cunoscutpentruvederileluiextremiste,aupartici-pat aproximativ300depersoane,multedintreelepurtânduniformaGărziiUngare,interzisă,uniformemilitaredinperioadacelui de-al doilea războimondial sauchiarnaziste.Aufostdefaţăparlamen-tariaipartidului „Jobbik“,careau iniţiatceremonia.Deputatulpartidului,Márton

U n m e m o r i a l H o r t h y l a B u d a p e s t a

(Urmare din pag. 11)

Dr.Eugen Ciurtin,cercetătorîncadrulInstitutuluideIstorieaReligiilor,aelogiatactivitatealuiAndreiOişteanuşimeritelesaledeosebiteînînfiinţareaşiactivitateaacestuia.Elasubliniatînsemnătatealu-crării“Imagineaevreuluiîncultura româ-nă”,lacareautorulalucratcudeosebităacribie,şirigoareacarepredominăînori-cedemersştiinţificpecareîlîntreprinde

„M-au interesat întotdeauna temele tabu”Andrei Oişteanu amulţumit pentru

iniţiativaorganizăriiacestuievenimentşipentrucuvintelefrumoasecares-auspus.Referindu-selapreocupărilelui,asubli-niatcă„ImagineaEvreului”nus-anăscutpeunterenvirgin,laCSIERfiindeditatenumeroase lucrări legate de acest su-biect.Elaarătatcăşiînaintede1990l-aupreocupattemeletabu,darabordarealornuafostuşoarănicidupăaceea,existând

prejudecăţiconservatoarecareaulăsatlamarginesubiectedinculturaromână.Afostoaventurădificilă,curisculgreşelilor,ceeaceis-aşiîntâmplatşipecarele-acorectat peparcurs.AndreiOişteanuasubliniat importanţa traducerii cărţilorautorilorromânipentruaficunoscuţiînstrăinătateşiascosînevidenţămeritulluiHoriaRomanPatapievicicare,atuncicânds-aaflatînfrunteaICR,astimulatşiaajutatlarealizareaacestuiobiectiv.

În încheierea evenimentului,Oana Chelaru Murăraş, decanulFacultăţii deLitereaUniversităţiiBucureşti,l-afelicitatînnumelecorpuluiprofesoralpeAndreiOişteanu şi i-a înmânat o diplomădeonoareşiomedalie.Larândulsău,ing.Paul Schwartz,încalitatedepreşedintealComunităţiiEvreilordinBucureşti,i-aoferitodiplomădeexcelenţă.Dr.Aurel VaineramulţumitpentruprezenţăînmodspecialmameiluiAndreiOişteanu,pre-cumşituturorparticipanţilorşivorbitorilor,subliniindapreciereadecaresebucurăAndreiOişteanu.

La 65 de ani


“Yentl”, Hausvater şi Cornişteanu –

în FNTA23-aediţieaFestivalului Naţional de Teatru (25oct.-

3nov.)!Uneşantionconcentrat,reprezentativşiatrăgătoralmişcăriisceniceactuale!Alice Georgescu, directorartisticşiselecţionerunicalmanifestării,s-a concentrat pe inventivitatea, fantezia şi originalitatea creatorilor dintoategeneraţiile.Ne-ambucurat,cuatâtmaimult,săregăsimpeafişulTNTspectacolulTeatrului Evreiesc de Statcu„Yentl”, dramatizaredupălaureatulNobel–I.B.Singer.Alegereaechivaleazăcurelevareatalentuluişiareuşiteicelorcesemneazămontarea:înprimulrând,regizorulErwin Şimşensohn (şi,alăturideel,scenografaAlinaHerescuşicompozitorulVlaicuGolcea).Darşicuorecunoaştereaexcelenţeiinterpreţilor–unii,vârfurinotoriiprecumMaiaMorgenstern,RudiRosenfeldsauN.Călugăriţa,RoxanaGuttman,alţii–dinultimelepromoţii.

Maia Morgenstern acontribuitlamaratonuldetoamnăalteatruluievre-iescşiprin„Hai,iu,iu–nuheyyouyou”,concertderemix-uribazatepecânteceleMarieiTănase.Germenelel-aconstituit„Atelieruldecreaţie”dedoarpatruzile,avândcatemăpersonalitateaşiartafaimoaseicântăreţe,delaacăreinaşteres-auîmplinitosutădeani.Omagiulparticipanţilor,entuziasmulşidăruirea,emoţiatransmisăde„încarnările”şitransformărilelorl-austimulatperegizorulRaduAfrim(ceîlarealăturitotpeVlaicuGol-cea)săpropunăunuipublicmai largaceastăaventurămuzical-teatrală.Spectacolul,carereînvierăvăşitorulşinostalgiculLume, lume,energiculUhăi bade,evocatoareleMărie şi MărioarăşiTrei focuri ard pe lumeoritânguritoareledoinedinOltenia,Maramureş,Argeş,se însufleţeşteprinimplicareaenergiiloracincisprezecetinericuînzestrăridecântăreţi.CâtdespreMaiaMorgenstern(careesteşidistinsăprofesoarădeactorie),eaacreataiciunmomentdeneuitat–prinatâtdepregnantulşimelancoliculDodă, dodă. OprezenţămultilateralăînFNTafostşiAlexandru Hausvater.SpectacolulregizatdeellaTeatrulNaţionaldinTimişoara–Adam şi Eva (dupăromanulluiLiviuRebreanu)-aîncheiatfestivalul.Consideratdrept„osplendidăpovestedesprecălătoriaprintimp,prinistorieşipringeogra-fie,încăutareaiubiriişi, înacelaşitimp,unfabulosjocalsimbolurilorşialsenzaţiilor,opovestecareexploreazădimensiuneanoastrăezoterică”–montareasebizuiepeaportulunorartişticupersonalitate:IonuţCaras,RamonaDumitrescu,IonRizeaetc.

Semnalăm,deasemenea,lansareaadouăcărţiconsacrateluiAl.Ha-usvater.CeadintâiesteDespre dictatori şi alţi demoni. Iulius Cezar – jurnal de repetiţii,deCristinaRusiecki.Volumulfixeazăgenezauneimontări(deacumcâţivaani)cucelebratragediealuiShakespeare.Unspectacolcare,trimiţândcugândullaactualitate,sedoreaşi„omeditaţietransistoricăasupraschemelorpoliticeşiajocurilordeputere”.Unprilej,pentruHausvater,dease(mai)întrebadacă„artistulpoateschimbacevaîndezordineamoralăalumiiîncaretrăieşte”.Ceade-adouaapariţieeditorialăafostHausvater – cel mai frumos anotimp, unalbumsemnatdeOzolinDuşa,carenerestituie,prinforţaimaginii,personaje,conflicte,stăridin12spectacolealeartistului,semnatelaBucureşti(inclusivlaTES),Iaşi,Timişoara,Oradea,Bacău.

Amintim,deasemenea,căşiregizorulMircea Cornişteanu(acăruiul-timăO scrisoare pierdutăapututfivăzutădinnou,cuacestprilej)s-aaflatprintreinvitaţiidemarcăai„Divanelor”(dialoguri,dezvăluirişiaprofundărialereţetelordesuccesînconducereaşiadministrareaartistică).DirectorulNaţionaluluidinCraiovas-aîntreţinutcuC. Chiriac,creatorulFestivaluluiInternaţionaldelaSibiuşiconducătorulNaţionalului„RaduStanca”.

ImplicaţiînaceleaşidezbateriaufostşiAda Lupu Hausvater şiAttila Gasparik,ces-auremarcatprineficienţa lorîndirijareaNaţionalelordinTimişoaraşi,respectiv,TârguMureş.

NATALIA STANCU

Câteva feluri de vorbeVorbelepotfişieledemaimultefeluri.Vorbe

rele saubune.Vorbegoale saupline demiez.Vorbegreleoriduioase.Vorbeînvântsaugânditeadânc.Vorbeşoptite,peascuns,sau rostitecuglas tare, pe faţă.Vorbeascuţite, care rănesc,şivorbecarealină.Şiarmaifi,maiales,vorbescăpatefărăvoie,darşivorbespusecumpătat.Vorbearuncatecare,odată ieşitedinguraunuinechibzuit,numaipotfiaduseînapoinicidezeceînţelepţi,cumnupoatefinicipiatraazvârlităînbaltă.

Pedealtăparte,chiarşipentruvorbelebuneşichibzuiteeste,dupăcumspuneEcclesiastul,ovremepotrivităşiunanepotrivită: „tăcerea îşiarevremeaei,şivorbireaîşiarevremeaei”.Iarovorbă,fieeaşichibzuită,spusăcândarfifosttimpuldetăcut,otransformăînvorbăgrea,carenumaipoatefiluatăînapoinicidezeceînţelepţi.

Camastaseîntâmplăînzilelenoastre,cândpoliticieniiparafilaoîntreceresui generisdespuslucruritrăzniteîncelmaiprostmomentcuputinţă.

Depildă,preşedinţiadăuncomunicatîncareprecizează,nicimaimult,nicimaipuţin,decâtcăTraianBăsescu„l-aavertizat”peministrulDanielChiţoiu„sănu-lschimbedinfuncţiepepreşedin-teleCECBank,Radu-GraţianGheţea,înaintedeterminareamandatului legal”.Motivele acestuiavertismentsuntcăîntrerupereamandatului„fărăomotivaţietemeinicăestedenaturăacreaneîn-credereîninstituţiabancară”.Deatunciîncoace,omulţimedecomentatori(pecarenui-aşincludein corpore încategoriaînţelepţilor)numaisfârşescanalizând,fărăsăsebazezepevreoinformaţieconcretă,dacăIoanaBăsescuaprimitcredituldeunmiliondeeurodelaCECBanklaintervenţiapreşedinteluiţăriişidacă,înacestcazşidinacestmotiv,celdinurmăaavertizatunministrusănu-lschimbedinfuncţiepeşefulCEC-ului,deşistatulesteacţionarmajoritarlaaceastăbancăşideci,dacă se dovedeşte că respectivul şef nu esteeficient, conform contractului semnat, îl poateînlocui.Ceeacesevaşi întâmpla,dupăcumaanunţatpremierul.

Punândbomboanapecolivă,încomunicatulpreşedinţieisemaiaratăcăintervenţiapreşedin-telui„afostfăcutăînbazaArticolului80,alin.(2)dinConstituţiaRomâniei.”Dacă avemdestulăcuriozitatesăcitimaliniatullacaresefacereferire,vedemcăacolostăscriscă„preşedinteleexercităfuncţiademediereîntreputerilestatului,precumşiîntrestatşisocietate”.ĂstasăfieoarespiritulşiliteraConstituţieiatuncicândsereferălamediereîntrestatşisocietate,anumecăpreşedintelepoate„avertiza”unministrusănuschimbeunconducătorde societate comercială, fie ea şi bancară?Nucred,nicidacăsuntameninţatcuardereaperug!

AvândînsăînvederecănuexistăniciodovadăînceeacepriveşteointervenţieilegalăaluiTraian

Băsescupe lângăRaduGheţeapentru obţine-reaunorfacilităţi înfavoareafiiceisale, înbazaprezumţieidenevinovăţietrebuiesăconsiderămcă IoanaBăsescu a obţinut creditul fără înalteproptele paterne. „Avertizarea” unuiministru întemeiularticoluluicitatdinConstituţierămâneînsăovorbăînvântşichiaropiatrăaruncatăînbaltădeDepartamentuldeComunicarealPreşedinţiei,caresemneazăcomunicatulremispreseişinaţi-unii.DarvinaceamarealuiTraianBăsescuestecănutrebuia,subnicioformă,săintervinăpentrupăstrareaînfuncţieapreşedinteluiuneibăncicare,cudoarolunăşijumătateînainte,îiacordasefiiceisaleuncreditdeunmiliondeeuro(creditulafostobţinutpe9septembrieşicomunicatulbuclucaşestedatat17octombrie).Aici,preşedintelepoatefiacuzatcăavorbitcândera„vremedetăcere”.

Acelaşi lucru l-au făcut şi VictorPonta, îm-preunăcuLiviuDragneacare,exactcuosearăînaintedeadunareageneralădealegeridelaLigaProfesionistădeFotbal,s-auîntâlnitcuGinoIorgu-lescu,candidatlapreşedinţiaLigii,şicualţizece„oamenidefotbal”,casădiscute...modificărilaLegeaSponsorizării!Săînţelegemdeaicicăeraimposibilpentrupremiersăîiinvitepecei„zecenegrimititei”laodiscuţiealtcândvadecâtcucâte-vaoreînaintedealegeriledelaLPF?Şi,culmeacoincidenţei,GinoIorgulescuacâştigatfuncţiadepreşedintealLigiişiadeclaratimediat:„vreaucapoliticulsăneajutedeacumîncolocufacilităţilefiscale”,iarînvinsul,MiticăDragomir,aexplicatcăapierdutpentrucăaufostpresiunipolitice.Nuştiudacăpremierulaintervenitînprocesuldealegeri,darcategoricnuaveacesăcauteacoloînsearapremergătoarevotului!Omulţimedevorbegoale,devorbeînvânt,darşidevorbearuncate,pecarezeceînţelepţinulemaipotrecupera.

Astaînsănuetot.Scenapoliticămusteştedevorbegrele.Băsescuspunecă„plagiatorulPontarămâneunmaremincinos”,primulministruafirmăcăpreşedintele„areofaţătipicădemincinos”,iarexemplelenus-auterminat.

Şi, în opinia preşedintelui, acest climat tre-buiesăcontinue: „Româniamaiarenevoie,celpuţinîncăunmandat,deunpreşedintecaresănu facă compromisuri”, nudeunpreşedinte cademocrat-liberalulCătălinPredoiu, despre careTraianBăsescuafirmă:„esteunomîncareeunuamîncredere,i-amvăzutflexibilitatea.Estemultpreaflexibilşiîmpăciuitor”.

Atâteavorbegrele.Vorbeînvânt.Vorbearun-cate,pecarezeceînţelepţinulepotaduceînapoi.Pecândşiniştevorbecumpătateşicumiez îngurapoliticienilornoştri?

Deocamdată, nu.Până la alegeri, cel puţin,urmeazănumaivorbeascuţitecapumnalele.

ALEXANDRU MARINESCU

Prestigioasacolec-ţie „Opera omnia” aEdituriiTipo-Moldova–careacordăatenţiacuvenită şi scriitori-lor români de origineevreiască,dinţară,dinIsrael şi din întreagalume– a publicat nudemultvolumulpoe-tuluiEmilNicolae, in-titulatHarşt se aude la marginea cimitirului*.

Înfapt,estevorbadeoantologie in-versăaultimelortreiapariţiieditorialealeautorului:Omul de hîrtie (1999),Mortul perfect (2002)şiParanoima (2005).Treivolumedesprecares-ascris şiaici, înRealitatea Evreiască,carel-auconsacratpeEmilNicolaedreptunpoetautenticşi,totodată,unuldintreceicaredau„şcoliidepoeziedelaPiatraNeamţ”profilulatâtdeoriginalpecareîlareînliricaromânească

dinultimeletreidecenii.Există,desigur,înliteraturăeminente

subiecteevreieşti(uneleaudatcapodo-pere,veziCalea VăcăreştialuiI.Peltz,săzicem)şiscriitoricareîşiasumăevre-itateacapeomatricespirituală.Însă,înafaraacestorevidenţe,mieîmidisplacesă scotocesc prin texte spre a găsi cuoricepreţprobeleevreităţiiunorscriitoricarenufacdinoriginealortemaprincipalăaliteraturiipecareoscriu;procedeulîmiseamănăpreamultascotocitprindosareşiîmievocăepocidetristăamintire,cândoameniierauîmpărţiţidupăcriteriulrasial,nudupăproprialorvaloare.

Deaceea,aşspunecăînpoezialuiEmilNicolae (pseudonimul literar al luiEmilNadler,actualulpreşedintealC.E.dinPiatraNeamţ)evreitateaţinemaipuţindetematicăşimaimultdecombustiainte-rioarăaartistului,esteunuldintrereactiviieiesenţiali,dardiscreţi,caregenereazăopoezieînegalămăsurătragicăşiludică.

Nota profundăaacesteiaeste,însă, tragicul,chiar dacă po-etul î l camu-flează sub unjoctextualcare,paradoxal, nueniciodată ve-sel:„Atârnatdesingurătate/ caspinuldetija trandafirului/ca luminadeîntuneric/ ca litera de cuvânt// cuprinsde singurătate/ ca spinul de floareatrandafirului/ ca sâmburele luminii-nîntuneric/ ca litera într-un cuvânt.” (Al cincilea martor, 1989).Efemerulcondiţieiumane, nedesăvârşit suspendată întrecer şi pământ, aspirând fără săajungăvreodatălaobiectulaspiraţieisale,esteotemăcareîlpreocupăpeEmilNicolaeînaceastă„trilogieinversată”pecarene-ooferăvolumulHarşt se aude la marginea cimitirului: „cerul acesta desigur şi nucelălaltdeacăruiexistenţănu/eştisigur/

neştiinddacălumeadedincoloareuncer/oricumziuarămâimaidegrabăprizonierulvămilor/dinjur/alpietrelordehotardis-pusedupăunplansecretşi-/ntrecareîţiconsumi/ambiţiilespaimelenelinişteafuria laşitatea foamea/ şi setea” (7, dinvolumulParanoima).CăutareaunuiDin-colo,auneinoime paraleleceleilacareavemaccesînmodobişnuit,reprezintămotorulneliniştii poeticeşi al unei stărilirice contradictorii, conflictuale adesea.Arta, după Emil Nicolae, nu vindecă,doarproblematizează,developândrănilemoraleşisufleteşti.

EmilNicolaeeste,deaceea,unpoetprofundşi care tepunepegânduri, nuunulcareseascundeînspateleexperi-mentuluiformal,caatâţiaalţiidinliteraturanoastrădeazi.

RĂZVAN VONCU*EMILNICOLAE–Harşt se aude la marginea

cimitirului,cureplicişi interpretărigraficedeDinuHuminiuc, colecţia „Opera omnia”, EdituraTipo-Moldova,Iaşi,2011.

Un poet profund: Emil NicolaeRealitatea

cărţii

Drumul spre teatru

Preţulunuiabonamentpeunanestede30lei.Abonamentelepentrucititoriidinprovinciesevorfacelacomunităţileevreieştidinlocalitatearespectivă.ABONAŢIISUNTRUGAŢISĂCOM-PLETEZEADRESAEXPEDITORULUIPECUPON!PentruceidinBucureşti–lasediulF.C.E.R.dinstr.SfântaVinerinr.9–11,codpoştal030202.AbonamentelesemaipotachitaşiprinmandatepoştalefiepeadresaF.C.E.R.–laoficiilepoştaledinlocalitate,fieînconturile:BCR2511.A01.01195275.0074.ROL.1RO51R-NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074.EUR.3RO94RNCB0074011952750003(EURO),sauBANKLEUMIROMÂNIA,SUCURSALAMOŞILOR,Adresabăncii:CALEAMOŞILORNR.280,SECTOR2,BUCU-REŞTI,ContulIBAN:RO89DAFB108000090989RO02,RO06DA-FB108000090989US02,RO46DAFB108000090989EU02,swift:DAFBRO22.PentruEUROPA,unabonamentpeunancostă45deeuro(cutoatetaxeleincluse).PentruEXTRAEUROPA,unabonamentcostă95dedolariUSA(cutoatetaxeleincluse).PentruIsrael,unabonamentpeunancostă40dedolariUSA.

REALITATEA EVREIASC|REDACŢIA: Bucureşti,

str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel. / fax: 021-322.75.60www.fcer.jewish.ro

[email protected] nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată în 1956

de Şef-Rabin dr. Moses Rosen

Redactor-şef: ALEXANDRU MARINESCU

Consilier editorial onorific: DOREL DORIAN

Secretar general de redacţie:ELENA MARINESCU

Redactori: IULIA DELEANUDAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN

EVA GALAMBOS (senior editor), GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN,

BORIS M. MEHR

Corectură: MIHAELA OBERSCHIFoto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER

Traducători:Ebraică: SARIT BLONDER

LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICIEngleză: SANDA LEPOIEV

Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIUTelefon: 021-314.96.90

DTP: GABRIEL IONESCUCOSMIN MIUŢE

Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRLGHEŢA ROBERT

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto-rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice.

Gândul scris

REALITATEAEVREIASCĂ–Supliment – 1-30 noiembrie2013

DeschidereaevenimentuluiaavutlocînsalaarhiplinăaAteneuluiRomân.Îna-inteaconcertuluiinaugural,îndiscursurilelor,preşedinteleForumuluiB’naiB’rithdinRomânia„Dr.MosesRosen”(BBR),ing.José Iacobescu,vicepreşedintelesenioralB’naiB’rithEuropa (BBE),Erika van Gelder,şipreşedinteleCamereiDeputa-ţilor,Valeriu Zgonea, auexplicatnevoiadeapărareacelormaiînaltevaloripentrubineleumanităţii,crezcareaanimat,delafondare,acţiunileB’naiB’rith:ajutorareacelor în suferinţă; încurajarea ştiinţelorşiartei,combatereadiscriminăriietnice,confesionale,rasialeoriundeînlume.Audatcursinvitaţieideaparticipalaeveni-ment,reprezentanţilavârfaivieţiipolitice(Preşedinţie,Guvern,Parlament),cultura-le(AcademiaRomână,InstitutulCulturalRomân,Universităţi)şicomunitare(liderilaicişispiritualiaiF.C.E.R.,C.E.B.,BBR,AERVH,ACPRI,JCC,aiFundaţiei„Ro-naldS.Lauder”,numeroşievreidinRo-mânia).AufostdefaţămembriaicorpuluidiplomaticacreditaţiînRomânia.

„B’naiB’rithareo tradiţiede150deani înviaţauneipopulaţiievreieşticuovechimerigurosdocumentată,peaces-te teritorii, de cel puţin şase secole”, asubliniat preşedintele BBR, ing. José Iacobescu. „Însuşi loculundeneaflăm,AteneulRomân,eodovadăacontribuţieievreieşti la dezvoltarea oraşului, întrearhitecţiisăifiindLeonSchwartz”,aob-servatdomniasa,mulţumind,înnumelesău şi al BBR, directorului Filarmonicii„GeorgeEnescu”, domnuluiAndreiDi-mitriu,care„ne-apusladispoziţieacestedificiuemblematicpentrutoţiiubitoriidefrumos”.PreşedinteleBBRamulţumit,deasemenea,tuturorcelorgraţiecăroras-apututrealizaacestproiect:„preşedinteluiCamereiDeputaţilor,ValeriuZgonea,se-cretaruluigeneralalCamereiDeputaţilor,CristianAdrianPanciu,tuturorsponsorilormenţionaţi în programprecum şi celorcare,fărăafimenţionaţi,aufostalăturidenoiînaceastăactivitate”.Omulţumiredeosebită–doamneiErikavanGelder,vicepreşedintesenioralBBE,iniţiatoarea

proiectului„PodurileToleranţei” în„Anulcetăţeanului european”. PreşedinteleBBRamulţumit,totodată,OrchestreiMe-dicilordinBucureşti,personal–domnuluiprof. dr.MirceaPenescu, dirijoruluiOr-chestrei,IosifIonPrunner,şiFilarmonicii„GeorgeEnescu”.

Tikun Olam – valoare supremă a B’nai B’rith

„CândamplecatdinRomânia,acum45deani,lăsândtinereţeameaînurmă,

încircumstanţe foartediferite,numi-aşfiputut imaginanici învisurilecelemaiîndrăzneţecă«întunericulînplinăzi»vadispăreaşi,cuatâtmaipuţin,căvoipre-zentaînfaţadumneavoastră,laAteneulRomân,proiectul«PodurileToleranţei»“,aarătatînalocuţiuneaei,vicepreşedintelesenior alBBE,Erika van Gelder. Ea ascos în evidenţă că BBR, condus depreşedintele José Iacobescu, este unadincelemaiactiveorganizaţiideBBdinEuropa“.Scopulnostruprincipalestesăfacemmaibunălumeaîncaretrăim–înebraicăexistăexpresiaTikun Olam,do-rinţadeavindecalumea–şiîncercămsăîmplinimacestdezideratprinajutoruma-nitar, apărareadrepturilor omului, com-batereatuturorformelordeprejudecată,discriminare, xenofobie şi antisemitism,prin răspândirea cunoştinţelor despreculturaşitradiţiaiudaică,casăenumărdoarcâtevamodalităţi.Deceacestpro-iect,acum?Pentrucăvaloareanoastrăuniversalumană,atrăiliber,îndemnitate,este ameninţată. Fiindcă pe străzi aleEuropeimărşăluiescneonazişti.Fiindcăîn unele statemembrealeUE, partidede extremă dreapta sunt, incredibil, înparlamente.Fiindcă«străinuldininterior»este, din nou, duşman imaginar, cauzatuturorrelelor…Avemnevoiedeeducaţieprivind cunoaşterea «celuilalt» la toatenivelurileşipentrutoatesegmenteledevârstă.Avemnevoiesăconstruimpoduri

puternicecaresăneapropie,ajutându-nesătrecemcubinepesteacestevremuridecriză.Avemnevoiesăcunoaştemmaibinecontribuţiileminorităţilornaţionalelaculturalocală”.

„Statul român apără drepturile minorităţilor”Încuvântulsău,preşedinteleCamerei

Deputaţilor,Valeriu Zgonea, a subliniatimportanţaproiectului„PodurileToleran-ţei”,desprecareaspuscă„vareuşisăneaducăpetoţimaiaproape,indiferentdeetnie,religie,rasă,pentrucăscopulluiestedeacontribuilacombatereatuturorformelordediscriminare–antisemitism,rasismşi,nuînultimulrând,xenofobie–, adică la eliminarea acelor bariere carestauîncaleatoleranţei”.Europadeazi,aspusvorbitorul,esteunmozaicalpo-poarelor şi fiecare cetăţean este parteauneimajorităţilanivelstatalşiparteauneiminorităţilanivelcontinental.„Esteun lucru fundamental să recunoaştemfaptul căminoritatea evreiască a avuto contribuţie importantă în ştiinţă, eco-nomie, cultură, la dezvoltareaEuropei.Aceastăminoritate a fost în repetaterânduridiscriminată...deşieaacontribuitladezvoltareaunuinumărdestatemoder-ne,Românianumărându-seprintreele”,

U n m a r e s u c c e s p e n t r u B ’ n a i B ’ r i t h

„PODURILE TOLERANŢEI“, DRUMUL CĂTRE ARMONIE ŞI RESPECTTimp de trei zile, între 20-22 octombrie a.c., la Bucureşti s-a desfăşurat mani-festarea “Podurile Toleranţei”. Organiza-tă de Forumul B’nai B’rith România “Dr. Moses Rosen” şi iniţiată de B’nai B’rith Europa pentru cunoaşterea mai bună şi apropierea evreilor şi neevreilor, ea a avut ca parteneri instituţii prestigi-oase ca Guvernul României, prin Minis-terul Culturii şi Ministerul de Externe, Parlamentul, respectiv Camera Deputa-ţilor, Institutul Cultural Român, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăria Sec-torului 5 al capitalei, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România “Elie Wiesel”, F.C.E.R.

Manifestarea a primit sprijinul Joint, al Băncii Leumi şi al Geneva Romfarm International şi a cuprins două secţiuni muzicale, un spectacol de teatru, pre-cum şi două sesiuni de comunicări, care s-au desfăşurat la Palatul Parlamentului, în sala „Nicolae Bălcescu”. Prima sesiu-ne, coordonată de directorul general al Institutului „Elie Wiesel”, dr. Alexandru Florian, a avut ca temă de dezbatere problematica antisemitismului în trecut, discriminările şi sechelele actuale. A doua sesiune, coordonată de preşedin-tele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, s-a referit la contribuţia populaţiei evre-ieşti la dezvoltarea României moderne.

(Continuare în pag. II)

Erika van Gelder, vicepreşedinte senior al BB Europa, ing. José Iacobescu, preşedintele BB România,

şi Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, la deschiderea evenimentului. (De la stânga spre dreapta)

Moment din timpul evenimentului, care a avut loc la Ateneul Român

I


asubliniatValeriuZgonea,careamenţio-natcăsesimteonoratsăvinăînfaţapu-blicului„careprezentantalstatuluiromânpentruaarătarolulpecareminorităţile,îngeneral,şiminoritateaevreiască,înspe-cial, l-au jucat îndezvoltareaRomânieimoderne”.„Vinînfaţadumneavoastrăcareprezentantalunuistatcareapărădrep-turileminorităţilorşiafirmareaidentităţilorlor culturale”, amai arătat preşedinteleCamereiDeputaţilor.

Programulconcertuluiailustratmuzi-calacesteidei.ApredominatmuzicaluiVerdi, cunoscut pentru umanismul său:„Nabucco”–paginădinexilulbabiloneanalevreilorantici; „Trubadurul”– inspiratde autodafeurile robilor romi; „Othello”– pledoarie antirasistă.Amascultat nudoar corul sclavilor din „Nabucco” ci şifragmentedin„Machbeth”, „DonCarlo”.ConcertulpentruvioarădeMendelssohn,„Adagietto”-ulmahlerian, laitmotivul din„ListaluiSchindler”aupunctatcâtevadininflexiunileiudaiceînmuzicaeuropeană.MozartşiSaintSaensne-au„vorbit”des-prenevoiadearmoniealumii.OrchestraMedicilor,corulFilarmoniciişi-aureafirmatrenumele,caşivioarademaremăiestrieşi expresivitate aCristineiAnghelescu.Ne-au convins stele în ascensiune cabaritonul Ştefan Ignat,mezzosopranaOanaAndra,sopranaAlexandraComan.Aplauzeşibinemeritatebuchetecufloriauîncheiatseara.

Prejudecăţi care afectează societatea româneascăWorkshop-ul„Discriminareşiantisemi-

tism,stereotipurişiprejudecăţi”,organizatde Institutul „ElieWiesel” (INSHR-EW),a abordat problema recrudescenţei an-tisemitismului,xenofobieişidiscriminăriiîngeneral,precumşiînţaranoastră.Încuvântuldedeschidere,directorulgeneralalInstitutului,dr.Alexandru Florian,asub-liniatscopulacestuiatelierdeaaduceînactualitateînsocietatearomânăaspecte

legatedeintoleranţă,precumşimăsurileluateîmpotrivaacestuifenomen.Înacestcontext,Institutul„ElieWiesel”aorganizatpatruconferinţecuprivirelamanifestareaextremeidrepteînspaţiulpublic,inclusivînspaţiulonline.Dr.A.Florianşi-aexpri-matnemulţumireafaţădefaptulcăpresadinRomâniatrateazăsuperficialdiscrimi-nareaşiantisemitismul,atrăgândatenţiacăideideextremadreaptăsuntvehiculateşiîncadrulunoremisiunideteleviziune.

Preşedintele B’nai B’rith România,ing.José Iacobescu,aprezentatpescurtscopul acestei organizaţii, care includeşicombatereamanifestărilorantisemite.Deşi în România se înregistrează unnivel scăzut al antisemitismului, trebuiestopate orice fel de încercări de acestfelşiînaceastăacţiuneBBRsebucurădesprijinulInstitutului„ElieWiesel”şialAmbasadei Israelului.Problemaseaflă

încentrulatenţieiB’naiB’rithEuropa,do-vadă–organizareamanifestării„PodurileToleranţei”.

Încuvântulei,Erika van Gelder,iniţi-atoareaacţiunii,aarătatcăestenevoiedeastfeldemanifestărideoareceexistăindiciicăsituaţiaantisemitismului,adis-criminăriiarsemănacuaceeadin1933şi nu este permis să degenereze. Deaceea, în condiţiile democraţiei, vremmăsuripentruaîmpiedicaanumitevaluride antisemitism, şovinism, naţionalism.Eleaparmaialesîncondiţiidecrizăeco-nomicăşimorală.Aceastăproblemănuesteoproblemăevreiască,ciasocietăţiicivileromâneşti,asubliniatvorbitoarea.

Csaba Ferenc Asztalos,preşedinteleConsiliuluiNaţional pentruCombatereaDiscriminării, în comunicarea intitulată„Nediscriminareaîncontextregional”,avorbitdespreproblematicaantisemitismu-luişialtortipuridediscriminare,prezenteînstatelefostesocialistedinEuropaCen-tralăşideEst.Elaamintitinstituţiilecaremonitorizeazăacestemanifestărideură,prezenteînRomânia,UngariaşiBulgariasubformaunoragenţiiguvernamentale,precumşifaptulcăPolonia,CroaţiasauSerbiaautransferataceastăresponsabi-litateinstituţieiAvocatuluiPoporului.Deşiprogresele instituţionale sunt evidente,el a afirmat că flagelul antisemit şi ne-respectareadrepturilor omului continuăsăreprezinteprovocărimajoreînspaţiulpublicactual.

În prelegerea „Extrema dreaptă înRomânia.Dimensiuneaantisemită”,Ale-xandru Climescu (Institutul„ElieWiesel”)aanalizatrezultateleobţinutedupăceaurmărit,timpdetreiluni,anumitesite-urionline ale unor grupări extremiste carepromoveazăantisemitismulşiaconstatatcăjumătatedintremesajesuntîmpotrivaevreilor.Mesajeleconţineautoatetipuriledeatitudini antisemite – denatură reli-gioasă,aşa-numita teorieaconspiraţieisauculpabilizareaevreilorpentruanumiteevenimentedinistoriaRomâniei.

Marko Katz,directorulCentruluipentruMonitorizarea şiCombatereaAntisemi-tismuluidinRomânia,arostitprelegerea”Antisemitismulîneradigitală:vecheaurăînhainenoi”.Els-areferitlamanifestărileextremistedinmediulonline, lacarearavea acces aproximativ zecemilioanederomâni.Dinpăcate,statisticileindicăo recrudescenţă amesajului xenofobşi antisemit, iar de celemaimulte oriautorităţile ignoră acest pericol sau seaflă depăşite de numărul lor.Având învedere importanţa şi aportulmediuluionline în prezent, vorbitorul a subliniatnecesitateauneistrânsecolaborăriîntreinstituţiilestatuluipentrustopareaacestuifenomenextremdenocivpentruspaţiulpublicromânesc.

Într-oscurtăintervenţie,artistulşise-natorulDamian Drăghiciavorbitdesprestigmatizareacomunităţiiromilor,situaţiaîn care se află astăzi, comunitatea deinterese ale evreilor şi romilor, ambeleminorităţifiindvictimealeHolocaustului.Els-aangajatsăsprijinetoateiniţiativelevizândaccesul laeducaţieal romilor şimăsurileantidiscriminatorii.

În cadrul dezbaterilor, ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R. şi

preşedintealC.E.B.,s-areferitladiferiteleformeconcretedemanifestareaantise-mitismuluişilafaptulcănuseiaumăsuriîmpotrivafăptuitorilor,deşiaufostsesiza-teorganeleîndrept.Faptulcănuexistăolegislaţieclarăşicăniciceaexistentănuseaplicăînjustiţieestefoartegrav.Elşi-a exprimat intenţia dea organizaunseminarpentrutineriicarevădînfascismosoluţie,casăaflecearfifăcutHitlerînEuropa,inclusivcupoporulromân,dacăarficâştigatreăzboiul.

Erika van Gelderaarătatcă„PodurileToleranţei” a fost un proiect-pilot, carepoatefifolositşidealteminorităţi.

Delia Niţă,delaorganizaţianeguver-namentalăCentrul deResurse Juridice(CRJ), în prelegerea „Interesul publicîntrediscursuluriişilibertateadeexpri-mare”,aatrasatenţiaasuprafaptuluicăînîntregspectrulpoliticsepoateconstataexistenţaunuidiscursantisemit,rasistşixenofob,uneori incitândchiar laviolen-ţă.Seconstatăotrivializarealimbajuluidiscriminator,maialesfaţăderomi.Dis-cursurile politice extremiste reprezintăun pericol pentru pacea socială şi nuseîncadreazăîncategoria„libertatedeexpresie”,aconchisvorbitoarea.

Ana Bărbulescu,dinparteaInstitutu-lui „ElieWiesel”,aprezentat rezultateleunuistudiuintitulat„Rasism,naţionalism,antisemitism?Evreulînlumeavirtualăaextremismuluidedreapta”.Eaaoferitrăs-punsurilacâtevaîntrebăridespreacestefenomene,prinintermediulraportăriilaoserie de concepte socio-psihologicedereferinţă,dintr-operspectivăanaliticăşicomparativăasuprarealităţiişiimagina-ruluiproiectatînumbradiferitelorstereo-tipuricareadeseaopacizeazăoviziunecorectă.Deasemenea,aevidenţiatrelaţiadintre naţionalismul religios ortodox şipremisele antisemitismului generat deantagonismulimaginarevreu-creştin.

Florin Manole, cercetător laCentrulpentruStudiiRomealUniversităţiidinBu-cureşti,avorbitdespre“Migrareşidiscri-minareîncontextulUniuniiEuropene”.Els-areferitlaistoriaitineraruluiminorităţiiromedinRomânia,larelaţiacumajoritariide-alungulistoriei,lanoileprovocărică-roraleestesuspusăminoritatearomăşivicisitudinilemigraţieiîncondiţiileunuire-centcontextsocial,politicşieconomicdatdeintegrareaeuropeanădedupă2007.Problemaeducaţieişinecesitateaadoptă-riiuneistrategiiviabileşidelungăduratăreprezintă o altă componentă pentru oşansă reală la integrare şi performanţăaminorităţii rome, asupra căreia lideriiacesteia,sprijiniţideinstituţiilestatuluişiceleeuropenepartenere, trebuie săseconcentreze.

Un concert al sufletelor – perechePoateecamexageratspus,maiales

căeraumaimulte...perechi,darconcertuldejazz,cuparticipareaunormariartişti–A. G. Weinberger,Berti BarberaşiDami-an Drăghici(deaceastădatănuîncalitatedesenator,cidecântăreţlanai),alăturidechitaristulNicu Patoi,ailustratideeadefrăţietate,unuldintrecuvintelecheiealeB’naiB’rith.Artiştievrei,românişiromişi-aupuslaunloctalentulpentruaoferipubliculuiunminunatconcertdesuflet,încareauexistatmomente–depildă,cânds-auprezentat„evergreen-uri”israeliene–încarepublicul,laîndemnulartiştilor,acântatîmpreunăcuei.Pescenă,artiştiiaufăcutmărturiidecredinţăînfavoareacoexistenţeişiînţelegeriidintrepopoare.Preşedintele BBR, José Iacobescu, şivicepreşedinteleBBE,Erika van Gelder,au vorbit pe scurt despre importanţaevenimentului,încareafostinclusacestconcert,şil-aupremiatpedr.AlexandruFlorian, directorul Institutului „ElieWie-sel”, pentru tot ceea ce face institutulîn vederea combaterii antisemitismului,xenofobieişidiscriminării.

“Contribuţia etniei iudaice la dezvoltarea României”Celde-aldoileasimpozionascosîn

evidenţăaportulincontestabilalminorităţiievreieştidinRomâniaîncultură,econo-mie, industrie, pe câmpul de luptă, celmaievidentrăspunslaacuzaţiileantise-miţilorromâni.Afostunnumărimensdecomunicăricare,–dupăcumadeclaratpreşedintele FC.E.R., dr.Aurel Vainer,

moderatorulsimpozionului–,vorfiincluseîntr-unvolum.

Workshop-ul s-a înscris între obiec-tivele fundamentale ale activităţii B’naiB’rith,aaccentuatpreşedinteleBBR,ing.José Iacobescu:„fraternitate,caritate,cu-noaştereşiinstrucţie”.ÎnsuccintulistoricalexistenţeiBBR,realizatdevorbitor,afost amintit rolul jucat deprimul consulalSUA înRomânia, FranklinBenjaminPeixoto, înconstituireaLojiiB’naiB’rithînRomânia.Au fostmenţionate numeilustre care i-aumarcat existenţa: ŞefRabinul IacobNiemirower,ŞefRabinulAlexandru Şafran,Adolf Stern ş.a.; afostmarcatăreactivareaBBRînultimeledecenii.Vorbitorul a evidenţiat direcţiileprincipaledeacţiunealeBBR:„neimpli-cămîncombatereaantisemitismului,re-vizionismului,negaţionismului,precumşiîncultivareavalorilorumaniste”.Totodată,arelevatpreşedinteleBBR,„apreciemşipromovămbuna înţelegere interetnică”.Înacelaşispiritdincares-anăscutpro-iectul„PodurileToleranţei”,„amînfiinţat,încadrulForumului,GrupuldeSprijinalB’naiB’rithRomânia,formatdinneevrei”.

Relevând comunicarea permanentăîntreBBEşilojileB’naiB’rithdinEuropa,caşireprezentareaBBEînParlamentulEuropean,ConsiliulEuropei,UNESCO,ONU,vicepreşedintelesenioralBBE,Eri-ka van Gelder,asubliniatcăproiectul„Po-durileToleranţei”împlineşteundezideratcareîipriveştenudoarpeevrei,nudoarminorităţilenaţionale,ciîntreagaumani-tate.Înîncheiereaprimelordouăalocu-ţiuni introductive,preşedinteleF.C.E.R.,dr.Aurel Vainer,aprimitodistincţiedinparteaBBEşiBBR,pentrucontribuţiasalacombatereaantisemitismului,labunaînţelegereinteretnică.Mulţumindpentrudistincţie,moderatorulworkshop-ului asubliniatunfaptsimptomatic:temasim-pozionuluiareunitpersonalităţidediferiteetniişiconfesiuni,pentrucă„înRomâniaa existat şi există bună înţelegere, uniifaţădeceilalţi,labineşilamaipuţinbineşivremsăscoatemînreliefelementelepozitivealeacesteiconvieţuiri“.Lalucră-rile simpozionului a participatE.S.Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului înRomânia.

„Intoleranţa este un semn de eşec al societăţii”

Simpozionul a fost prefaţat de uncuvântdesalutrostitdeIon Iliescu,fostpreşedintealRomâniei întreanii1992–1996şi2000–2004.„Lumeaîncaretrăim

„Podurile Toleranţei“, drumul către armonie şi respect(Urmare din pag. I)

(Continuare în pag. III)

Un mare succes pentru B’nai B’rith

Dr. Aurel Vainer, preşedintele

F.C.E.R.

Ing. Paul Schwartz,

vicepreşedinte F.C.E.R., preşedinte

C.E.B.

Dr. Alexandru Florian, directorul Institutului

„Elie Wiesel“

II


e cuprinsă de un frison de intoleranţă.Dacă economiamerge prost, sărăciacreşte, societatea dă dovadă de slăbi-ciune,«străinul»,omulde lângă tine,evinovat.Intoleranţafaţădeevreişinunu-maifaţădeevreiesteunsemndeeşecalsocietăţii”.Existăastăzi,pede-oparte,unfenomendeintoleranţăfaţădeimigranţi,pedealtăparte–faţăderomi,„inamiculpublicnr.1întoatăEuropa”.Referindu-selaasumarea,în2004,decătrestatuldemocraticromânauneipărţiîntunecatedin istoriaRomâniei,Holocaustul, vor-bitorulaarătatcăasumareaacestuiaafostpregătitădetoateevoluţiilesocietăţiiromâneşti,angajatăînstrădaniiledeinte-grareeuro-atlanticăşieuropeană.„Asu-mareaHolocaustuluiafostunbinevenitgestreparatoriufaţădeetniaevreiască.

Trecutulnutrebuieinstrumentatşifolositcaoarmăîmpotrivatoleranţei.Ammilitatşimilitezpentruegalitatea îndrepturiatuturorminorităţilornaţionaledinRomâ-nia,plecânddelaideeacă,indiferentdeetnie,cetăţeniiaparţinândfiecăreiadintreelesuntcetăţeniaiacesteiţări”.

DeputatulVasile Suciuatransmisme-sajul preşedinteluiCamereiDeputaţilor,Valeriu Zgonea.StatulromânrecunoaşteastăzicontribuţiaevreilorladezvoltareaRomânieimoderne,recunoaşteororiledintimpulHolocaustului. În centrul acestorconvingeri stă ideea de toleranţă.Dinpăcate,mai există înRomânia acţiuniale unor oameni care sunt departe deasumareatoleranţei.Apreciindfaptulcă„minoritateaevreiascăesteunadincelemai active în promovarea toleranţei”,preşedinteleCamereiDeputaţiloraarătatcă „fiecaredintre noi este parte a uneimajorităţi,înRomânia,şiauneiminorităţi,înEuropa”.

Înintervenţiasa, intitulată“Identitateaevreiască înRomânia”,Daniel Barbu,ministrul Culturii, a scos în evidenţăexcelenţa evreilor în celemai diversedomenii–artă,ştiinţă,economieşichiarîn armată – şi a subliniat importanţaproblemei cetăţeniei, în jurul căreia aapărutproblemaevreiascăînRomânia.“Aconstruiocetăţenieînseamnăoluptăîmpotriva prejudecăţilor.Trebuie să re-cunoaştemvaloareauneipersoaneîna-intedeapartenenţalaungrup.Aceastăchestiunetrebuiesăiasfârşitdeoarece

astăzi,înEuropa,ideeapreconizatăesteexistenţauneinaţiunidenaturăcivicăşinuetnică”,aarătatvorbitorul.

Cristian David, ministruldelegatpentruromânii de pretutindeni, în prelegerea“Toleranţă şimulticulturalism”, a susţi-nut ideea combaterii urii colective. “ÎnRomâniatrebuieluatemăsuripentrucagreşeliletrecutuluisănusemairepete,iarlabazacoexistenţeiîntreetniilecaretrăiescaicişipopulaţiamajoritarătrebuiesăsteatoleranţaşimulticulturalismul”,adeclaratel.

“Academicieni evrei înRomânia” aconstituitsubiectulexpuneriiprezentatedeprof.univ.dr.Ionel Haiduc,preşedin-teleAcademieiRomâne.Într-olistălungă,elaprezentatpecategorii–membriplini,membrideonoare,membricorespondenţi–personalităţileevreieşticareauobţinutacestetitluriînnumeroasedomenii.

În alocuţiunea intitulată “OeducaţiepentrutoţicetăţeniiRomânieiînspiritulîn-ţelegeriilecţiiloristoriei”,Mihnea Costoiu,ministruldelegatpentruînvăţământsupe-rior,cercetareştiinţificăşidezvoltare,s-areferitlaimportanţacooperăriiîndomeniuleducaţionalşiştiinţificdintreRomâniaşiIsrael.Elasubliniatexistenţamaimultorcentreacademicedestudiiiudaiceînprin-cipalelecentreuniversitareromâneşti–laBucureşti,Iaşi,Cluj,Craiova–precumşiîncheierea unor parteneriate bilateraleîntreuniversităţiledinRomâniaşiceledinIsrael,urmândcaelesăfiecompletatedealtelenoi,încursdederulare.

Victor Opaschi,secretardestatlaSe-cretariatuldeStatpentruCulte,aabordatproblemeprivindidentitateaşialteritatea,istoriacomunăaevreilordinRomâniaşipoporuluiromân,rolulimportantşicontri-buţiaanumeroşievreilabunăstareasta-tuluiromânşiînsemnătateamemoriei.ElaevidenţiatimportanţaasumăriitragiculuiepisodalHolocaustuluiromânescodatăcuadoptareaRaportuluiFinalalComisieiPrezidenţiale pentruStudiereaHoloca-ustuluiînRomâniaşiposibilitateamani-festăriidreptuluilalibertatereligioasă,înspiritulvalorilordemocraţieieuropene.

Acad. Solomon Marcuss-a referit laevoluţiatermenuluide„etnie”,adoptatîn

contextul unui regimdictatorial, în zoriianilor1940,şi lamulticulturalitateares-pinsădeanumiţifactoripoliticidinaceaepocă.Elaevocatoseriededistinşima-tematicienievreiromâni,precumMendelHaimovici,OctavMayer,doicreatoride

şcoalăcareaupro-fesatîncadrulUni-versităţii„AlexandruIoanCuza”dinIaşi.Acad.S.Marcusasubliniatcomponen-tadiasporeievreilorromâni, în contex-tul unei globalizări,oferindexemplullui Isaac JakobScho-enberg, un mate-mat ic ian evreu-român-american,care întotdeaunas-aprevalatdepluri-identitateasa.

Evrei care au excelat în cele mai diverse domenii„Suntextraordinardemultepersona-

lităţievreieşti careaupusunasaumaimultecărămizilaculturaşicivilizaţiadinTransilvania,înRomânia”,aprecizatde-putatulLászló Borbély,preşedinteleCo-misieipentrupoliticăexternădinCamera

Deputaţilor,omagiindmemoriavictimelorHolocaustului,decaretrebuiesăneadu-cemmereuaminte,caasemeneatragediisă nu semai repete. ÎnTârguMureş,oraşul natal al deputatului, a existat opopulaţieevreiascăcuomarecontribuţieladezvoltareaoraşului.Ceimaimulţiaufostdeportaţi,azicomunitateacuprinzânddoar130-150depersoane.Vorbitorulatrecutînrevistăcontribuţiaevreilortran-silvăneniînştiinţă,literatură,publicistică,industrie,economie;apunctatreprezen-tarealorînParlamentulRomâniei,după1918, amintindafirmarea lor în diversedomenii,după1945.

O sinteză despre prezenţa evreilorîn armata română, realizată degral. lt.Theodor Frunzetti,rectoralUniversităţiiNaţionaledeApărare„CarolI”,afostdenaturăsăcontracarezecalomniilepuseîn circulaţie de antisemiţi despre lipsadeloialitateşidecurajaevreilor.Aufostmenţionate: participarea la războiul deindependenţă din 1877 şi eroismul luiMauriciuBrociner; naturalizarea, dupăCongresuldelaBerlin(1878)aunuimicnumăr demilitari evrei; încetăţenireaindividuală;restricţionareanumăruluideofiţerievrei;prezenţapefront,înrăzboa-ielebalcanice,acirca15000deevrei;înrolareamasivăaevreilordinRomâniaînprimulrăzboimondial,respectiv10%dinpopulaţiaevreiască,adicăoproporţieegalăcuceaapopulaţieimajoritare,ra-portatălanumăr;încetăţenireacolectivă,prinConstituţiadin1922.Întimpuldictatu-riiluiIonAntonescu,populaţiaevreiascăafostobligatăsăplăteascătaxemilitare,săfacămuncăobligatorie.Înpogromuri,deportăriînTransnistriaaufostasasinaţicirca 350000deevrei români.Au fostevreiromânicareauluptatîmpotrivafas-cismuluiînrăzboiulcivildinSpania.DupăîntoarcereaarmelorîmpotrivaGermanieinaziste,evreiauluptatînarmataromână.Lucrări de referinţă în domeniulmilitarsunt scrise de evrei români: Corneliu

Soare,OliverLustig,EugenBantea.Contribuţiaevreilorînindustriaromâ-

nească, temă abordată de vicepreşe-dinteleF.C.E.R.şipreşedintealC.E.B.,ing.Paul Schwartz,afostofoartedocu-mentatăexplorareîntr-ozonăpreapuţinpopularizată. El a vorbit despre LazărEdeleanu, unul dintremarii savanţi şiinovatoriînpetrochimie,peplaninternşiinternaţional,şiareliefat,cudateşicifre,rolul de seamăal evreilor români – delameseriaşi la întreprinzători – în dez-voltarea industriei româneşti. Conformrecensământului din 1930, 36,3% dinpopulaţiaevreiascăeraangrenatăîncelemaidiverseramuriindustriale:metalurgie,industriahârtieişiaarticolelorgravate,in-dustriaconstructoaredemaşini,industriasticlei,industriatextilăş.a.

Ing.Silviu Wechsleraarătatcă„evreiiromâniaudatţăriiopleiadădeenergetici-enideprimrang”.Unuldintreaceştiaesteacad.MartinBercovici, „creatorul şcoliiromâneştidereţeleşicentraleelectrice”,profesoreminentlaFacultateadeEnerge-ticăaPolitehniciibucureştene.Vorbitorulaprezentatpelargbiografiaacestuia.Elaavutcaparteneri,înuneleactivităţi,alţievrei de seamăşi anumepeprofesoriiuniversitaridoctoriArieArie,CălinSergiu,MatyBlumenfeld,pecercetătoriiHerminaAlbert,ManfredStein,CarolGoldenberg,soţii Bernard şi SuzetteMarcu, PincuMoscoviciş.a.

Acad.Marius Salane-areamintit–înprelegerea “Lingvişti români de etnie evreiască” –, contribuţia cercetătorilorevreiînfilologiaromână,unaspectintere-sant,maialescăuniidintreei,născuţiînsecolulalXIX-lea,nicinuaveauromânacalimbămaternă.Esteolistăceseex-tindepesteunsecol,începândcuMosesGasterşiterminândcuLuciaWald.

Prof. univ. dr.Emilian Dobrescu a vorbitdespreproiectulsăudeascrieolucrare privind contribuţiaminorităţilor,inclusivaevreilor,ladezvoltareaecono-micăaRomâniei.

Oevocaredeosebitdeinteresantăafăcut acad.Gheorghe Zaman, care i-aamintitpecolegiiluievreişiperformanţelelordeexcepţieîncadrulInstitutuluiNaţio-naldeCercetăriEconomice.Mulţidintreeiauplecatînstrăinătateundes-auafirmatîndomeniilelor.

Dinexpunereafăcutădeprof.univ.dr.deputatSanda-Maria Ardeleanuareieşitcontribuţiaevreilorbucovinenilamoder-nizareaspaţiuluibucovineanşiasocietăţiiromâneşti.PaulCelan,RoseAusländer,AlfredMargulSperber–afirmaţi în lite-ratura europeană; IţicManger, Eliezer Steinbarg, Relly Blei – reprezentativipentru literatura idişş.a.După trecereaînrevistăascriitorilorbucovineni,avenitrândulmuzicienilor – cântăreaţaMariaFlorescuFullerman,celebrultenorJosephSchmidt–,alpictorilor,avocaţilor.DintrepoliticieniievreiaufostcitaţiMayerEbner,IacobPistiner.Un locaparte l-aocupatEmanuelAloisZiffervonTeschenbruck,„părintele căilor ferate din Bucovina”,pentrucăprinconstruireadecăi ferateînzonă–oimportanţăspecialăavând-oliniaKimpolung-Dornawatra–afăcutsăsedezvoltecomerţul,săaparănoilocuridemuncă,săseamplificeaccesulprodu-selorromâneştipepiaţamondială.

Încomunicarea “Valoareapersoaneiumane în religiilemozaică şi creştină”,conf. univ. dr.Adrian Lemeni a scos înevidenţăparticularitateacelordouăreligiiîncomparaţiecualtecredinţe,raportatela om. “Valoarea persoanei umane înreligiilemozaică şi creştină derivă dinfaptul că omul este creat şi structuratdupăchipulluiDumnezeuşi,înaceastăcalitate,esteun interlocutoral luiDum-nezeuEstevorbadeorelaţiepersonală,trăităcarăspunsalomuluilachemarealuiDumnezeu.Tradiţiaşigândireaiudaicăausubliniatcumultăconsecvenţăvaloareaunică, irepetabilă a fiecărei persoane,demnitateaspecialăafiecăruiom”.

„Podurile Toleranţei“, drumul către armonie şi respect(Urmare din pag. II)

(Continuare în pag. IV)

Un mare succes pentru B’nai B’rith

László Borbély, deputat

Acad. Solomon Marcus

Gral. lt. Theodor Frunzetti, rector al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”

Daniel Barbu, ministrul Culturii, alături de prof. univ. dr. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române

Ion Iliescu, fost preşedinte al României

III


Prof.univ. (gen.r.) dr.Mihail Ionescu aprezentatideileunuiîndrăzneţproiectde cercetare, intitulat “Evrei în armataromână”.Problemavafiabordatădintr-unpunctde vedere structuralist, privitădinmaimulteperspective.Vafivorbanunumaideparticipareaconcretăaevrei-lorpefrontcişiderolullordesusţinerefinanciarăaarmatei,aspitalelormilitare,alogisticii,recrutareaevreilor,instrucţia.Sedoreşteconturareauneiimaginicaresă stabilească raportul dintrearmată şisocietate şi din perspectivă evreiască,precumşi o analiză a stării de spirit aminorităţilordinarmată.

Prof.univ.dr.Mircea Beuranaevocato serie demedici evrei aflaţi în slujbasănătăţiiromâneşti,afirmândcămedicinareprezintădedeparteunuldintredomeni-ilepredilecteîncareevreiiromâniauex-celatşişi-auadusocontribuţiedeosebitdeimportantă.Potrivitdatelorstatistice,în1938, circa35%dinceipeste8.000demedicicareprofesauînRomâniaerau

evrei. Întreaceştiasuntmedici renumiţiprecumOscarSager,LeonGhelertersauSimionIagnov,membrucorespondentalAcademieiRomâne.

AmbasadorRadu Homescuaprezen-tatcontribuţiaevreilorromâniladezvolta-reafiziciişiciberneticii.Suntdomeniiîncarecercetătoriievreiromâniauavutunaportdenecontestat,prinpublicareaunorlucrărişimonografiiştiinţifice,remarcân-du-seşicabunipedagogi.DintreaceştiapoatefiamintitnumelefizicianuluiErwinFriedländer,membrualAcademieiRomâ-ne, profesor laUniversitateaCalifornia,cu rezultate remarcabile în domeniulfiziciinucleareşidistins,înanul1995,cuPremiulHumboldtpentruFizică.

DeputatulSever Voinescu a evocatpersonalitateaunorscriitorişioamenideculturăevrei,recunoscuţiatâtînRomâniacâtşiînafaragraniţelor,simbolurialespi-ritualităţiiromâneştiasecoluluialXX-lea.

ElarealizatoparalelăîntrePaulCelan,Mihail Sebastian şiMaxBlecher, caresuntreperefundamentalealeparadigmeiculturaleevreo-române.

RolulşivaloareaştiinţificăarealizărilorînRomâniaşiînBelgia,îndomeniulne-uroştiinţei,aleprof.dr.CorneliuGiurgeaaufostprezentatededr.Sorin Riga şi dr. Dan Riga.Autoriicomunicăriiausubliniatcontribuţia de excepţie a prof.Giurgeaîn elaborarea conceptului şi strategieinootrope-neurometaboliceşiîndomeniulanti-agingşipro-longevitateundecerce-tătorulastabilitşioterapieorginală.“Înprogresul ştiinţei şimedicinii, şi-a legatdefinitivnumele(caautorşiinventator)deconceputul,modelulşiterapianootropă-piracetam(DCI)”,auarătatautorii.

Dr.Adrian Cioflâncă, cercetător laConsiliulNaţionalpentruStudiereaArhi-velorSecurităţii,avorbitdespre „istoriafascinantă a Iaşiului”, cu o populaţieevreiascăatestatădinEvulMediu,avândoponderemare înviaţasocio-culturalăînsecolulalXIX-lea.AmintindpogromulsăvârşitlaIaşiînvaraanului1941,vor-

bitorul a accentuat asupra importanţeimicroistoriei,demareajutorînstudiereaacesteitragedii,parteaHolocaustuluidinRomânia.

În comunicarea sa, preşedintele deonoarealACPRI,preotprof.univ.dr.Emi-lian Corniţescuademonstrat,cuexemplefilologice,influenţalimbiiebraiceasupralimbiiromâne.„Vocabularulromânescs-aformatînspiritullimbiiebraice”.Exemple:traducereaBibliei de la Bucureşti, din1688;traducereaînromânăaPsalmilorş.a.Numeproprii româneşti provin dincelealeunorpersonalităţibiblice.Existătoponime,vechidenumirialeluniloranu-lui în limba română, precumşi numeleunorsărbătoricreştinecarefactrimiterela cuvinteebraice.Fărăaportul textuluimasoretic–punctareatextuluiebraiccuvocale–nuarmaifiexistatvechiletradu-ceriromâneşti”,careauduslaîntărireaunităţiinaţionaleşisubraportlingvistic.

„Fiecarepoatetrăiînreligialuicures-pectpentrucelelaltereligii”,aspusrabinulRafael Shaffer.Dacămaimulţioameniarfigânditşiargândiastfel,arfifostşiarfimaipuţinăvărsaredesângeînlume.“Noi,

evreii,caminoritatereligioasă,atrebuitsăarătămcăbarierelereligioasenuneîmpiedicăsăcolaborăm“,aarătatrabinulShaffer,apreciindiniţiativaşiorganizareaacestui atelier şi a acesteimanifestări,care au facilitat o dată în plus dialogulîntreoamenidediverseetniişiconfesiuni.

Înscurtasaintervenţie,prof.univ.dr. Liviu Rotman,directorulCSIER,avorbitdespre rolul evreilor înmodernizareaRomâniei,înintroducereaunorelementeeuropeneînviaţaromânească.

Preşedintele C.E. Piatra Neamţ,muzeograful şi scriitorulEmil Nadler, ailustratlaretroproiectortitlulcomunicăriisale:„Unfilosofalpicturii:VictorBrauner”.Acestintelectual,familiarizatcugândireaexistenţialistă,cuocultismul,areuşitsălesublimezeînactulartistic.

Etnosociologdr.Hary Kullerasubli-niat importanţa completării numelor deevrei care au contribuit la dezvoltareaRomâniei.

Prof.univ.dr.Vasile Morar şiprof.univ.dr.Ştefan Cazimir auprezentatideiledincomunicărilelor: “Filosofiromânievrei”şi“Călinescudesprescriitoriievrei”.

PublicistaEva Galambos a rezumattemacontribuţiabancherilorevreidinse-colulalXIX-lealadezvoltareaeconomicăşifinanciarăaRomâniei.

Deputat dr.Aurel Vainer a făcut unsuccint istoric al prezenţei parlamenta-rilorevrei înprima jumătateasecoluluial XX-lea, dupăMareaUnire, până în1940, amintindu-i pe ŞefRabin IacobNiemirower, Şef Rabin dr.AlexandruŞafran,dr.WilhelmFilderman–alespelistele liberalilor, al treilea după cei doiBrătieni–cares-aocupatşideproblemeale societăţii româneşti.A fost relevatăprezenţaŞefRabinuluiMosesRosenînMareaAdunareNaţională.După1990,acad.NicolaeCajal a fost senator in-dependent. Începânddin 1996până înprezent,F.C.E.R.are reprezentarepar-lamentară: scriitorul şi publicistulDorelDorianşiapoiAurelVainer.Eiaureuşit

săcreezeoimaginebunăaetnieievre-ieştiînParlament.Vorbitorulaenumeratlegilepecarele-apropuscadeputat,legicaresusţinintereselepopulaţieievreieşti.Respectul faţă de etnia evreiască înParlamentul românsemanifestăşiprinmarcareaZileiNaţionaleaIsraeluluişiaZileiHolocaustuluiînRomânia.Dr.AurelVaineramenţionatcă,urmândexemplullui Filderman, se implică în dezbaterilecare privesc viaţa socială înRomânia:„Susţinoricelegecare,dupăopiniamea,poateducelamaibineleRomâniei”.

A fost încheierea acestuimaratonspiritual.

Transmisiaevenimentuluipenets-adatoratconsilieruluipersonalalpreşedin-teluiF.C.E.R.,Silviu Vexler.

Compozitori evrei îndrăgiţi la Teatrul de Revistă

Ultimulmomentalmanifestării„Podu-rileToleranţei“ aavutloclaTeatruldeRe-vistă„ConstantinTănase”dinBucureşti,a cărui sală a fost arhiplină.Secretarulliteraralteatrului,AurelStorin,aevocatnumealeunorpersonalităţidinlumeaar-tistică,cuoriginievreieşti,precumNicolaeStroie,MirceaCrişan,H.Mălineanu,ElyRoman,AurelGiroveanu,EdmondDedasauAlexandruMandy.Unregalumoristic,oferitdeStelaPopescu,CristinaStamate,VasileMuraru,AdrianEnache,aîncântatasistenţaiarunadintresurprizeleseriiafostprezenţaîndrăgituluiactorşidirectoralTeatrului„ConstantinTănase”,Alexan-druArşinel,careaţinutsătransmităuncăldurossalut.

FormaţiaBucharestKlezmerBandaC.E.B., reconstituităşiprineforturile luiSilvianHorn,directordecabinet,aoferitspectatorilor unmoment artistic deose-bit, interpretând unele dintre celemaiîndrăgitemelodiidinrepertoriulevreiescinternaţional.

Un altmoment special a fost creatde actriţaMaiaMorgenstern, directorulTeatruluiEvreiescdeStat,careşi-ado-veditîncăodatătalentulşisensibilitatea,specificedoarunuimareactor.

Searas-aîncheiatînaplauzeletuturorcelor prezenţi, deosebit de încântaţi decalitateaprestaţieiartisticeşirafinamentultuturorceloraflaţipescenă.

IULIA DELEANU EVA GALAMBOS

DAN DRUŢĂ

(Urmare din pag. III)

Rabinul Rafael Shaffer

Preot prof. univ. dr. Emilian Corniţescu, prof. univ. Ştefan Cazimir şi ambasadorul Radu Homescu

Formaţia Bucharest Klezmer Band

Momente artistice de la ArCuB…

…şi de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase“

IV

„Podurile Toleranţei“, drumul către armonie şi respectUn mare succes pentru B’nai B’rith

Stimate Domnule Ministru,

La manifestările de stradă împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană, care au avut loc în ziua de 10 noiembrie, în Bucureşti şi la Braşov, au protestat

şi persoane care au reactualizat Mişcarea Legionară, organizaţie care, aşa cum este cunoscut, a reprezentat în fapt fascismul românesc în perioada interbelică.

În mod concret, un grup de persoane

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LVI = 1 – 30 NOIEMBRIE 2013 = 28 HEŞVAN – 27 KISLEV 5774

Aspect de la manifestările împotriva exploatărilor miniere de la Roşia Montana la care a luat parte şi un grup de legionari Fo

to: V

lad

Petr

i

INTERpElaREadresată de Dr. AUREL VAINER, DEPUTAT,

PREŞEDINTELE FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA,MINISTRULUI AFACERILOR INTERNE, DL. RADU STROE,

ŞI MINISTRULUI JUSTIŢIEI, DL. ROBERT MARIUS CAZANCIUC

a purtat o pancartă verde, având înscrise cuvintele “Aici sunt legionarii”, flancate de sigla Gărzii de Fier de odinioară.

Autenticitatea cuvintelor exprimate de mine mai sus este reflectată în imaginea ataşată.

De asemenea, la Braşov, în aceeaşi zi, au fost exprimate mesaje cu caracter antisemit legate de Roşia Montană, în sensul că evreii americani ar fi direct interesaţi să exploateze aurul românesc.

Pe bună dreptate, consider că au fost cazuri concrete de reînviere a extremismului interbelic, care au adus atât de mult rău evreilor, Europei şi lumii întregi.

Observaţiile mele sunt întemeiate pe prevederile Legii 107/2006, care stipulează interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, dar şi pe experienţa istorică, atât de dramatică, a Holocaustului împotriva evreilor.

De aceea, Domnule Ministru, vă adresez această Interpelare, dorind să fiu

informat, în scris şi oral, despre măsura în care Autorităţile de Stat, de justiţie şi ordine publică au fost informate în prealabil de cele întâmplate în ziua de 10 noiembrie, inclusiv dacă persoanele care au manifestat au avut autorizaţia necesară în acest sens.

În mod special, consider că este important pentru populaţia evreiască din România, dar şi pentru toate forţele democratice, din ţară şi din străinătate, să cunoască măsurile pe care le-aţi adoptat, îndeosebi referitor la tot ce înseamnă acţiuni de împiedicare a renaşterii forţelor extre miste în România democratică de astăzi.

Cu deosebit respect şi înaltă consideraţie,

Deputat Aurel VainerGrupul Parlamentar al Minorităţilor

Naţionale

hag hanuca sameah! · 75 de ani de la noaptea de cristal • kristallnacht (“noaptea de...

Documents