ha ha ha prima parte

7/25/2019 Ha Ha Ha Prima Parte

1/12

2.Efectuati si colorati un frotiu din cultura bacteriana/produs

patologic (colectie purulenta)Se folosesc lame de sticla noi, dezinfectate, degresate cu alcool, uscate siambate. Efectuarea frotiurilor se face cu ansa. Se urmareste obtinerea

unui frotiu subtire, intr-un singur strat. In cazul efectuarii unui frotiu dinprodus patologic, acesta poate solid sau lichid. aca este solid, precumo colectie purulenta, se foloseste ansa bacteriologica pentru incarcarea cuprodus a lamei. In caz de produs patologic lichid, intai se centrifugheaza siapoi se recolteaza din sediment si se realizeaza frotiul. Etalarea se maipoate realiza si cu pipeta.

!ehnica efectuarii frotiurilor cuprinde mai multe etape"#. Etalare $ Se foloseste o lama de sticla noua, degresata, dezinfectata

si uscata. %nsa bacteriologica se arde pana la incandescenta, apoise incarca bucla cu produs sau cultura bacteriana si se descarca pesuprafata lamei, in centrul ei, dupa care se etaleaza produsul subforma de spirala, in sens centrifug.

&. 'scare $ Se aseaza lama cu fata in sus, langa becul de gaz. 'scarease face la temperatura camerei. %ceasta nu se forteaza, deoareceuscarea brusca la temperatura ridicata altereaza structurile celularebacteriene.

. i*are $ Se face dupa ce+ preparatele sunt uscate. %ceasta etapaare doua roluri, de a mari aderenta preparatului pe suprafata lameisi de a pastra intacta structura celulara a microorganismului. rin*are are loc coagularea proteinelor. i*area se realizeaza e princaldura (trecerea lamei prin acara), e utilizand *atori chimic(e*." alcool metilic sau etilic, amestecuri alcool-eter sau alcool-

fenol).olorare $ rin colorarea frotiurilor au loc interactiuni zico-chimice intre

coloranti si componentele celulare. ezultatul colorarii depinde de

structura chimica a colorantului, dar si de compozitia chimica a

componentelor structurale celulare, precum si de natura solentilor,

temperatura la care se face colorarea, si aloarea p0- ului. rintre

colorantii uzuali se numara cristalul iolet, ioletul de gentiana, fu*ina

bazica, albastrul de metilen, erdele malachit sau albastrul de toluidina.

E*ista mai multe metode de colorare $ simple, duble sau speciale (pentru

structuri precum spori, capsule, cili, ageli).

3,olorati prin metoda 1iehl-2eelsen un frotiu din sputa%ceasta metoda de colorare se foloseste pentru eidentierea germeniloracido-alcoolo-rezistenti care apartin genului 34cobacterium, anumespeciile tuberculosis, aium, bois si leprae.

Principiu Se bazeaza pe rezistenta 34cobacteriilor la decolorarea cuacizi minerali diluati si alcool, dupa colorare cu fucsina fenicata 1iehl.3ecanismul colorabilitatii este urmatorul $ patrunderea fucsinei fenicate1iehl in interiorul bacteriei si legarea colorantului de acidul micolic (dininelisul peptidoglicolic) al peretelui celular prin legaturi stabile conferasuprafetei celulei caractere hidrofobe. Se pare ca 34cobacteriile patogene

sunt mai bogate in acid micolic (mai rezistente la decolorare, deci mentinculoarea rosie pe frotiu) decat cele nepatogene- saprote (contin putin


2/12


3/12

se pot obsera caracterele de cultura ale speciei respectie, inclusi daca

este irulenta sau nu.

5.%ntibiograma difuzimetrica $ principiu, interpretariPrincipiu 'n inocul standardizat al tulpinii testate este insamantat intr-un gradient discontinuu de concentratii ale medicamentului antimicrobianrealizat e in placi cu mediu agarizat, e in mediu cu bulion nutriti. upaincubarea adecata este urmarita concentratia minima inhibitorie(3I).Metoda e mediul solid (e*." agar 3>ller-0inton) se insamanteazatulpina bacteriana care urmeaza a testata. %cest procedeu se realizeazacu a?utorul tamponului de ata steril imersat in suspensia bacterianaetalonata. Se inlatura e*cesul de lichid prin presare si se descarcatamponul in striuri paralele pe toata suprafata mediului succesi in treidirectii. @ alta metoda este cea prin inundare a placii si e*tragereae*cesului cu o seringa sterila. %poi se lasa placile timp de -= minute

pentru absorbtia inoculului. 'rmeaza uscarea placilor insamantate latemperatura camerei timp de =-#= minute. iscurile se depun pe placa inmomentul cand nu mai e*ista lichid pe suprafata mediului. iscurile cuantibiotic se depun la o distanta de #= mm de marginea placii si sepastreaza o distanta de : mm intre centrele a & discuri ecine. uparepartizarea discurilor se incubeaza imediat la 9o timp de #8-#A ore.%ntibiograma difuzimetrica Birb4-;auer este standardizata conform 6SI/E'%S!. %poi se masoara zona de inhbitie, luand in calcul si diametruldiscului. upa masurarea zonei de inhibitie se compara diametrele cititecu diametre standard in functie de antibiotic, cantitatea de antibiotic dincomprimat, specia bacteriana testata, din tabele standard.

Interpretare ezultate calitatie" Sensibil - categoria implica faptul ca infectia poate tratata cu

agentul antimicrobian, in doza indicata tipului de infectie Intermediar $ include agenti antimicrobieni cu 3I apropiate de

nielurile serice obtinute in urma administrarii dozelor terapeutice.%stfel, antibioticul respecti poate ecace daca se concentreaza lalocul infectiei sau daca se poate administra in cantitati mai maridecat in mod obisnuit.

ezistent $ tulpinile nu sunt inhibate de nielurile de antibioticrealizate dupa administrarea dozelor terapeutice. %stfel, acestea nuau aplicabilitate clinica.

Standardizarea testelor:

Inoculul $ %cesta trebuie sa aiba o turbididate corespunzatoare :,=unit. 3carland (densitatea trebuie sa e de #=: ::: :::/ml). Seface comparatie fata de un etalon sau se masoara prinspectrofotometrie. Se realizeaza incubare timp de &-8 ore la 9o.

Substantele antimicrobiene $ %cestea sunt alese dupa standardele auna din urmatoarele doua asociatii, 6SI (linical 6aborator4Standards Institute) sau E'%S! (European ommittee on %ntibioticSusceptibilit4). Substantele trebuiesc pastrate la &-Ao saucongelate.

3ediul $ %cesta trebuie sa e agar 3>ller-0inton, la un p0 de 9,&-9,C, steril, turnat in placi etri perfect plate, intr-un strat de Cmm

grosime. 3ediul poate conserat ma*im 9 zile.


4/12

.eactia %S6@ $ principiu, interpretarePrincipiul reactiei Este o reactie antigen-anticorp.%nticorpii antito*ici

antistreptolizina @ sunt pusi in eidenta pentru diagnosticul infectiilor

streptococice. Streptolizina @ este o enzima produsa de streptococi, care

lizeaza hematiile. unerea in contact a anticorpilor din serul pacientilor

%S6@ cu streptolizina @ duce la neutralizarea actiitatii sale hemolitice. In

acest scop, intr un sir de eprubete se pun ser de cercetat in dilutii

succesie, streptolizina @ si hematii, folosite ca indicator. In practica se fac

determinari si se urmareste curba anticorpilor. Se folosesc = tuburi care

contin cantitate standard de streptolizina @, hematii si dilutii din serul

pacientului" #/#::, #/&=:, #/=::, #/A::, #/#&=:.

Interpretare eactia negatia este data de prezenta hemolizei,

indicand absenta anticorpilor %S6@, astfel ca ciclul litic al S6 @ asupra

hematiilor nu este anihilata. eactia pozitia este eidentiata prin absenta

hemolizei si indica prezenta anticorpilor %S6@ (se formeaza butoni dehematii). 'ltima eprubeta unde nu apare hemoliza indica prezenta

anticorpilor %S6@. 2ormal trebuie sa e mai mic de &:: ' %S6@. %S6@ se

foloseste pentru diagnostic si pentru monitorizarea tratamentului.

3a?oritatea bolnailor prezinta o crestere a tritrului antristreptolizinei @

(%S6@), iar reactia de punere in eidenta este %S6@. !itrurile de pana la

&:: de ' %S6@/m6 de ser sunt considerate normale. Daloarea crescuta a

%S6@ se mentine in mod normal -= saptamani de la debutul infectiei

streptococice. ersistenta anticorpilor in titruri inalte timp indelungat

sugereaza hipersensibilitate la antigenele streptococice, urmata de

instalarea complicatiilor poststreptococice.

!itrurile normale %S6@ se situeaz Fntre #88-&:: u/ml. Ele ariaza in

functie de arsta, arie geograca, sezon. %stfel, sub arsta de #C luni o

infectie streptococica nu determina cresterea %S6@, iar sub & ani cresterile

raman nesemnicatie. In infectiile cutanate titrul %S6@ este normal.

!itrul %S6@ G &:: u/m6 da informaHii despre" @ infectie streptococica in antecedentele recente ale pacientului,

cand se inregistreaza creterea in dinamica a titrului. upa o anginastreptococica, titrul %S6@ creste in &- saptamani, atinge nielul

ma*im la = saptamani si scade apoi lent, pana la 8-#& luni (Fn cazulFn care boala se indec). Instalarea sau agraarea unei complicatii poststreptococice

EcienHa tratamentului $ %ntibioticoterapia instituita precoce faceca titrul %S6@ sa creasca mai putin, iar corticoterapia determinareenirea mai rapida la alori normale. In infectiile streptococicenetratate, titrurile ating alori ma*imale (pana la &=:: u/m6).

Starea de purtator sanatos

!2. aracterizati comportamentul biochimic al unei

enterobacterii insamantata pe medii diferentiale

amiliei enterobacteriilor ii apartin genurile Escherichia, Shigella,Salmonella, Blebsiella, Jersinia si roteus.aracterele biochimice seresc


5/12

la identicarea bacteriilor, in functie de unele enzime pe care le detin.

aracterul biochimic reprezinta comportamentul metabolic al unor bacterii

in functie de mediul pe care au fost insamantate.

3edii multitest"

!SI (three sugars and iron) $ anta contine lactoza si sucroza.

ermentarea unuia dintre aceste doua zaharuri (de obicei lactoza)

determina irarea culorii din rosu in galben, datorita acidierii

mediului. oloana contine glucoza si tiosulfat de sodiu ca sursa de

sulf. ermentarea glucozei determina producerea de @&, ce seeidentiaza sub forma bulelor, iar producerea de 0&S determina

irarea culorii coloanei spre negru. 3I' (mobilitate, indol, uree) $ upa o perioada de incubare de &C

ore, turbiditate in ?urul liniei de intepare indica mobilitatea speciei

bacteriene respectie. roducerea ureazei, ce descompune ureea,

determina irarea culorii mediului din galben in rosu-iolet.

roductia de indol poate pusa in eidenta utilizand catea picaturi

de reacti Boacs sau o hartie de ltru imbibata cu acesta si plasata

in eprubeta. %paritia culorii iolet pe hartia de ltru sau sub forma

unui inel la suprafata mediului este un rezultat poziti.

3ediu diferential Simmons itrate $ ontine citrat si ioni de amoniu.

;acteriile capabile de a utiliza citratul ca unica sursa de carbon si ionii de

amoniu ca unica sursa de azot determina alcalinizarea mediului, cu irarea

culorii de la erde la albastru.

3ediu diferential %%;!6 (albastru de brom timol si lactoza) $ ermentarea

lactozei determina acidierea mediului si irarea culorii de la albastru la

galben.

!SI 3I' Simmo

ns

Kenul ermentar

ea

lactozei

roducere

a de gaz

roducer

ea de

0&S

3obilitate roducer

ea de

indol

escompune

rea ureei

'tilizar

ea

citratul

ui

Escherichi

a

L L - L/-

(depinde

de

tulpina)

L - -

Salmonella - L L L - - L


6/12

Shigella - - - - L/-

(sonnei)

- -

Blebsiella

(pneumoni

ae)

L L - - - L L

Jersinia - L - - L -

roteus - - L L L/- L L/-

Enterobact

er

L L - L - L/- -

!3.!estul E6EB $ principiu, interpretarePrincipiu Este o metoda ce permite depistarea capacitatii to*igene a

unei specii de Corynebacterium dyphteriae.In cazul in care tulpina este

to*igena, to*ina a difuza in mediu, iar dupa unirea cu anticorpul

antito*ina, comple*ele %g-%c or da nastere unor linii de precipitare.

Metoda Intr-o cutie etri ce contine un mediu simplu se asaza o hartie

de ltru imbibata in solutie ce contina anticorpi antito*ina difterica. upa

doua ore, timp in care anticorpii difuzeaza in mediu, se insamanteaza in

mediu, perpendicular pe hartia de ltru, o tulpina de C.d.to*igena, ce

sereste drept martor poziti, una de C.d.neto*igena, ca martor negati,si tulpina de cercetat, formandu-se astfel o serie de striuri perpendiculare

pe hartia de ltru. laca etri se incubeaza la 9o timp de CA ore si se

urmareste zilnic aparitia precipitatului. e-a lungul liniilor de insamantare

apare cultura bacteriana.

Interpretare in cultura de C.d.to*igena, to*ina difterica difuzeaza in

mediu. 'nirea dintre antigen si anticorp duce la formarea unor comple*e

%g-%c care precipita, iar in mediu or aparea linii de precipitare in

unghiurile dintre cultura si hartia de ltru. In cazul in care apar linii de

precipitare in unghiurile dintre cultura de cercetat si hartia de ltru,respectia tulpina este to*igena. eactia a negatia pentru martorul

negati si tulpinile de cerecetat neto*igene.

!".E*udatul faringian $ mod de recoltare, insamantare,

interpretareRecoltare ecoltarea trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii,

inaintea administarii de antibiotice. E*udatul faringian se recolteaza

dimineata, inainte ca pacientul sa manance, inainte de a se spala pe dinti

sau de a face gargarisme cu substante antiseptice. Se respecta conditiile

de asepsie si antisepsie in recoltarea produsului patologic, folosindu-seechipamentul de protectie pentru preenirea contaminarii personalului de


7/12

laborator. Se deprima baza limbii cu un apasator steril, dupa care se sterg

cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui, izand zonele

inamate sau ulcerate si depozitele purulente. and e*ista membrana

falsa, aceasta trebuie desprinsa la periferie si apoi se tamponeaza

mucoasa subiacenta. %tat la introducerea cat si la scoaterea tamponului

din gura se eita atingerea cu baza limbii sau palatul moale. Se recolteazadoua tampoane, unul pentru efectuarea frotiului si unul pentru

insamantarea pe mediu de cultura.

Transport !amponul de e*udat faringian trebuie e*aminat in ma*im

ore de la recoltare. aca nu se poate respecta acest termen, atunci este

necesara imersia si transportul tamponului in bulion de conserare.

Insa#antare Se insamanteaza probele pe mediu cu geloza sange. Se

ruleaza toate fetele tamponului pe un cardan al placii si se epuizeaza apoi

inoculul cu ansa bacteriologica in celelalte trei cadrane. rin inteparea

mediului cu ansa la sfarsitul epuizarii ecarui cadran se creeaza conditii

microaerole care prote?eaza de o*idare streptolizina @. Se incubeaza

aerob, timp de &C ore la 9o, cu prelungirea timpului la CA ore daca la

prima citire lipsesc coloniile beta hemolitice.

Interpretare Se e*amineaza placile si se urmaresc coloniile mici (:.=-#mm in diametru), rotunde, bombate, lucioase, cu margini regulate,incon?urate de o zona larga de M-hemoliza, acestea fiind colonii destreptococi patogeni M-hemolitici, producatori de streptolizina S (o*igen-stabila). In absenta coloniilor M-hemolitice se urmareste cu atentie zona dehemoliza din ?urul punctelor de intepare a mediului. aca la acest nielconstatam hemoliza M se impune repicarea culturii din profunzimeaintepaturii cu incubare anaeroba a culturii, deoarece poate o tulpina deS. p4ogenes producatoare e*clusi de streptolizina @.

!$.'rocultura $ mod de lucru, insamantare, interpretareRecoltare Se face toaleta locala cu apa si sapun. 'rina se recolteaza in

?et mi?lociu intr-un recipient steril cu gat larg. Se recolteaza prima urina de

dimineata sau la cel putin patru ore de la ultima mictiune,inaintea

inceperii tratament cu antibiotice.

Transport Se face in ma*im o ora.

Insa#antare 'tilizand anse din platina calibrate :,::#m6 si :,:#m6,

dintr-un olum foarte mic de suspensie bacteriana, se prelea si se

epuizeaza pe doua placi cu mediu agarizat (una cu ecare ansa), in scopul

de a se dezolta cat mai multe colonii posibil. %stfel, se poate realiza o

apro*imare economica si satisfacatoare clinic a numarului de bacterii in

probele de urina. Suspensia se omogenizeaza cu gri?a, dupa care se

imerseaza ansa si se e*ecuta catea miscari pe erticala. %nsa se retrage

cu iteza moderata. escarcarea anselor se face in striu pe unul din

diametrele placii, dupa care se epuizeaza imediat inoculul pe toata


8/12

suprafata placii in striuri stranse perpendiculare pe striul de descarcare.

Se folosesc medii 3aconcNe4 sau geloza sange. Se incubeaza placile

aerob la 9o, iar a doua zi se numara coloniile de la suprafata placilor.

laca cu agar sange faorizeaza dezoltarea unei game largi de bacterii, in

special cele gram pozitie care sunt inhibitate pe mediul slab selectipentru bacilli gram negatie sau tulpini e*igente nutriti. Se inregistreaza

rezultatele dupa ordinul de marime al bacteriuriei.

Interpretare uanticarea numarului de colonii se face inmultind

numarul de colonii de pe o placa cu #:: sau #:::, in functie de ansa

utilizata. entru a se putea face interpretarea, identicarea izolatelor

trebuie facuta pana la niel de gen, si cand e*ista diferente semnicatie

ale senibilitatii la antibiotice intre speciile unui gen, de specie.

Izolarea unei singure bacterii, intr-un numar de peste #::.::: colonii (sau

' $ unitati formatoare de colonii) per m6, este un rezultat poziti pentruo infectie a tractului urinar la barbati. 6a femei, aceasta aloare are

predictie pozitia numai de :.A:, repetarea rezultatului pe a doua proba

crescand predictia la :.7=.

Izolarea unei singure bacterii in numar de #:.::: '/m6 necesita

epetarea analizei pentru bacili Kram-negatii, dar se considera poziti

pentru leuri si stalococi coagulazo-negatii.

Izolarea a doua sau trei bacterii in numar de peste #::.::: '/m6

necesita repetarea analizei.

'n numar de #.::: '/m6 se considera rezultat negati.

!.oprocultura $ mod de lucru, insamantare, interpretareRecoltare in scaunul emis spontan se recolteaza portiuni cu mucus si

sange. !amponul rectal, care se introduce in sncterul anal #,= cm, este

utilizat in cazul suspiciunii infectiilor cu Salmonella sau Shigella. Sonda

2elaton se foloseste pentru a recolta de la nielul colonului sigmoid.

ecoltarea se face in recipient steril, iar cantitatea recoltata este de =-#:g.

Transport Se face in ma*im o ora. aca nu se poate respecta acest

termen, se utilizeaza mediul special de transport ar4-;lair, in care

enterobacteriile patogene pot supraietui pana la CA ore. In cazul Dibrio

holerae, se foloseste apa peptonata alcalina ca si mediu de transport.

Insa#antare Se face in trei medii diferite"

;ulion selenit

3aconNe4

O6 sau %6


9/12

Se insamanteaza intotdeauna fragmentele sugestie ale materiilor fecale,

anume cele cu mucus, puroi.

Se insamanteaza initial pe bulionul selenit, mediu de imbogatire in special

pentru Salmonella spp. Eprubeta se incubeaza timp de #A-&C ore la =-

9o

, iar a doua zi se insamanteaza din bulionul selenit pe 3aconNe4 si%6.

Interpretare:

3aconNe4"o oloniile lactozo-pozitie $ #- mm, roz-rosii, cu sau fara

halou opalescent, de tip S sau 3 (Escherichia, Enterobacter,

Blebsiella, itrobacter)o oloniile lactozo negatie $ #-& mm, necolorate, transparente

(Salmonella, roteus, Shigella)

%6 $ 3a?oritatea bacteriilor lactozo-pozitie sunt inhibate. otaparea tardi colonii de dimensiuni mici, rosii, de tip S. aca se

produce 0&S, centrul coloniei este negru (Salmonella $ toate speciile

in afara de S. typhi).

!5.eactia de *are a complementului-eactia ;ordet-

PassermanPrincipiu eactia de *are a complementului se bazeaza pe

proprietatea sistemului @36E3E2! de a se *a pe comple*ul imun %g-

%c. Se eidentiaza prezenta unor anticorpi specici in serul pacientului

prin punerea serului in contact cu antigene cunoscute, elemente alesistemului complement si un indicator de hemoliza.

Tehnica Serul de cercetat se a mentine : minute la =8Q, pentru

inactiarea complementului propriu. eactia de *are a complementului

are loc in & etape"

In prima etapa se pun in reactie complementul, serul de cercetat si

antigenul cunoscut. E*ista doua posibilitati"o In serul de cercetat e*ista anticorpi specici, rezultand un

comple* %g-%c pe care se a *a complementulo In serul de cercetat nu e*ista anticorpi specici, nu se

formeaza comple*ul %g-%c, iar complementul ramane liber In a doua etapa se introduce in reactie sistemul hemolitic indicator

(format din hematii si anticorpi anti-hematie). in nou, e*ista &

rezultate posibilite"o omplementul nu este liber, nu are loc hemolizao omplementul se *eaza pe sistemul hemolitic, lizeaza

hematiile si obseram aparitia hemolizei

Interpretare $ Initial se erica rezultatele aparute pentru martori. In

tubul martor pentru complement trebuie sa e hemoliza, la fel ca si in


10/12

tubul martor pentru ser sigur negati. In tuburile martor sigur poziti si

martor pentru sistemul hemolitic, nu trebuie sa e hemoliza.

In tuburile cu serul de cercetat, daca apare hemoliza, inseamna ca nu

e*ista %c iar testul este negati (lichidul din tub a aea un aspect rosu,

limpede).

!estul este poziti atunci cand in tuburile cu ser de cercetat nu apare

hemoliza, iar hematiile se depun formRnd un butonT in partea inferioara a

tubului (in serul de cercetat e*ista anticorpi).

$.iagnosticul de laborator in infectiile sreptococice

Streptococii sunt coci sferici gram-pozitii care formeaza perechi sau

lanturi in cursul diiziunii celulare.intre speciile cu importanta medicala

ar "S p4ogenes, S.agalactie ,S. Diridans ,S pneumonie.

entru a discuta despre diagnosticul de laborator in infectiile produse de

streptococii om alege faringita streptococica.

aringita streptococica este cauzata de streptococul de grup %, M-

hemolitic, anume Streptococcus pyogenes.

%&a#en #icroscopic Streptococii piogeni sunt coci Kram-pozitii

sferici, dispusi in lanturi scurte sau perechi, imobili, capsulati si

nesporulati.

'aractere de cultura e geloza-sange streptococul de grup % dezolta

colonii mici (diametrul Fn ?ur de :,=mm), transparente sau translucide,

bombate, cu zona larg de hemoliz clar de tip M, ce depsete de &-C ori

diametrul coloniei. riite la lup, aceste colonii pot prezenta C aspecte.

%ceste colonii pot de tip 3 (mucoide), deoarece in cultura proaspata, S.

p4ogenes prezinta capsula. Sunt facultati anaerobi. In bulion glucozat sau

bulion-ser formeaza depozit la fundul si pe peretii tubului.

'aractere (iochi#ice:

Identi)carea *rupului$ se face prin testul sensibilitatii labacitracina. Este o metoda simpla, larg utilizata, care diferentiaza

streptococii de grup %, sensibili, de restul grupurilor rezistente la

bacitracina. Streptococii pio*eni sunt rezistenti la tri#etopri#+

sula#eto&azol

-nti(io*ra#a In cazul izolarii streptococilor de grup %, antibiograma nueste necesara, deoarece pana in prezent nu s-au semnalat tulpinirezistente la penicilina. acientii alergici la penicilina pot tratati cu

eritromicina. up identicarea serogrupului % prin testul la bacitracina,


11/12

e*amenul bacteriologic se considera incheiat i se poate elibera buletinulde analiza cu rezultatul deniti.

.iagnosticul de laborator in infectiile produse de

Staph4locociPentru a discuta dia*nosticul de la(orator in inectiile produse de

sta)lococi vo# ale*e drept reprezentative inectiile purulente ale

te*u#entelor si #ucoaselor si ne vo# reeri la sta)lococus

aureus.

%&a#en #icroscopic S. aureus U coci Kram-pozitii, dispusi izolat, in

perechi (diplo), in lanturi scurte sau in gramezi (ciorchine $ greaca"

staphylosU ciorchine, kokkos U graunte). %sezarea in gramezi se

datoreaza faptului ca diiziunea are loc in toate cele trei planuri, iar

celulele ice raman alipite. Sunt imobili (toti cocii sunt imobili) sinesporulati.

'aractere de cultura:

resc pe medii uzuale, ind neprententiosi la cultiare (non-

fastidiosi) dar haloli acultati anaerobi

p0 de 9,:-9,=

!emperatura de 9o (sunt mezoli)

ultura apare la #A-&C ore de la insamantare

In bulion genereaza turbiditate uniforma In mediu geloza-sange, stalococii se eidentiaza prin hemoliza

totala (M) cumulata, iar S. %ureus se eidentiaza mai departe prin

pigmentul caracteristic, auriu In medii selectie cu caracter diferential isi manifesta proprietatile

specice"o 3ediu Chapman$ prin concentratia crescuta de 2al (9,=5),

mediul selecteaza stalococii, iar S. aureus degradeaza

manitolul, ceea ce duce la acidierea mediului si irarea

culorii indicatorului de p0 (rosu fenol) spre galbeno 3ediu de geloza salina cu galbenus de ou (GGO) $ prin

concentratia crescuta de 2al (9,=5), mediul selecteaza

stalococii, iar S. aureus degradeaza lecitina, ceea ce duce la

formarea unui halou opac in ?urul coloniilor In mediul geloza sange se formeaza colonii netede, tip TST, cu un

diametru de &-mm, opace, bombate, netede, uneori lucioase, cu

margini regulate, pigmentate galben-auriu. atorita inechirii

mediului si deshidratarii acestuia, colonii de bacterii patogene pot

capata aspect rugos cu trecerea timpului. * intre stalococi si

streptococi se face in functie de tipul de hemoliza. Stalococul

formeaza colonii mari incon?urate de zone mici de hemoliza, fara

margini bine denite, pe cand streptococul formeaza colonii mici

incon?urate de zone mari de hemoliza, cu margini bine denite.


12/12

'aractere (iochi#ice:

Sta)lococii au un #eta(olis# *lucidic atat respirator cat si

er#entativ ./er#enteaza *lucoza,#anitotlil,&iloza,lactoza,zaharoza cu producere de acid.'apacitatea de

acidi)ere a #ediului continand #anita este utilizata ca test de

dierentiere intre #anito pozitiv si #anito ne*ativ.

Testul catalazei$ Se efectueaza pe placa. Se pune o picatura de

apa o*igenata pe placa, iar apoi in aceasta se depune un inocul

preleat cu ansa bacteriologica dintr-o colonie izolata. eactia

pozitia a determina formarea de bule. !estul catalazei este folosit

ca * intre stalococi, care sunt cu totii catalazo+pozitivi , si

streptococi, care sunt catalazo-negatii. Testul coa*ulazei$ Se poate efectua in eprubeta sau pe placa. In

eprubeta se pune plasma, iar pe placa se pune o picatura de

plasma. e urma se depune un inocul preleat cu ansa

bacteriologica dintr-o colonie izolata. In ambele cazuri, reactia

pozitia a determina formarea unui cheag. S. aureus este

coa*ulazo+pozitivsi se diferentiaza de celelalte specii ale genului

Staphylococcus prin producerea unei coagulaze libere. Coagulaza

este o proteina e*tracelulara ce se combina cu protrombina gazdei,

formand un comple* numit staphylotrombina,care transforma

brinogenul solubil in brina insolubila ce formeaza o retea in ?urul

bacteriilor, izolandu-le de celule cu rol fagocitar implicate inraspunsul imun al organismului. Eidentierea acesteia se realizeaza

optim prin testu coagulazei efectuat in eprubeta.

-nti(io*ra#a %ntibiograma se efectueaza pe mediu simplu, geloza

3>ller-0inton. 'tilizand un disc ce contine #::Vg urazolidon, se poate

face * in micrococi si stalococi"

iametrul zonei de inhibitie W #=mm $ micrococ

iametrul zonei de inhibitie G #=mm $ stalococ

ha ha ha prima parte

Documents