NR. 6

FEBRUARIE 2012

REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE

GRUPUL ŞCOLAR ȘCHEIA

COLECTIVUL DE REDACŢIE

COORDONATORI: Prof. NASTASĂ OANA Prof. CIUDIN RALUCA MARIANA COLABORATORI: Prof. Ciudin Raluca Mariana Prof. Manole Manuel Prof. Nastasă Loredana Prof. Nastasă Oana

Prof. Resmeriţă Anca Prof. Voroneanu Veronica Părinte – Adăscăli ței Florina Elevă – Rotundu Mădălina

COPERTA: Prof. Vasluianu Andreea Ionela EDITURA PIM

IAŞI, 2012 ISSN 2247 – 9708

1

Copilăria mea Copilăria mea frumoasă, N-am s-o uit vreodată-n viață. Când eram o copiliță, Eu mergeam la grădiniță. Mama mea mă alinta, De bine mă învăța, Sfaturi dragi, folositoare, Ca și doamna educatoare. Mă jucam mereu, mereu, Nicicând cu gândul la greu, N-am dus lipsă de nimic, Am avut tot ce-am dorit. Oare ce-aș fi și ce-aș face, Timpul dacă s-ar întoarce? Să fiu iarăși copiliță, Cum eram la grădiniță. N-am să uit vreodată-n viață, De cei șapte ani de-acasă, Am să mi-i păstrez mereu Cât m-o ține Dumnezeu! Și când voi crește mare, Eu o să-mi amintesc, De copilăria pe care. N-o s-o mai întâlnesc! Adăscăli ței Daciana-Mihaela, clasa a II-a Natura Natură frumoasă, natură aleasă, Tu îmi dai putere să ies iar din casă. Fără tine fructe, legume, copaci și flori nu ar fi, Fără tine soare, lună, stele ar pieri. Raveica Emanuela – clasa a II-a

Soarta și destinul meu Soarta și destinul meu Sortite-s de Dumnezeu El a pus suflet în mine Să văd soarele pe lume. Pe lume cât voi trăi, Lui Dumnezeu voi sluji, Lui îi spun durerea mea, Că mă poate ajuta. Nimeni pe acest pământ, N-ar putea să mă-ncălzească, Decât ocrotirea Sfântă, Cea din cer dumnezeiască. Doamne, mulțumescu-ți Ție, Pentru tot ce mi-ai dat mie, Că tu îmi veghezi mereu, Soarta și destinul meu! Adăscăli ței Daciana-Mihaela, clasa a II-a Copilăria mea M-am născut plângând, Mama mă iubea. Anii au trecut Ca prin vârf de stea. Am intrat la școală, Bine-am învățat. Mama mă felicita, Tata-n brațe mă lua. Eu învăț în clasă Premiul întâi mereu să iau Ca s-ajung persoană-aleasă Din pâinea mea și altora să dau. Raveica Emanuela – clasa a II-a

2

Continuarea activităţii de reparaţie a şcolii...Continuarea activităţii de reparaţie a şcolii...Continuarea activităţii de reparaţie a şcolii...Continuarea activităţii de reparaţie a şcolii...

Pentru a păstra aceeaşi manieră de expunere, folosită în celelalte numere, voi prezenta în imagini, spații din cadrul școlii, abandonate în timp... dar, aduse la viață ... Având în vedere că ani la rând elevii au mers la grupul sanitar exterior, un real pericol pentru ei, luând în calcul stadiul degradat în care se afla, am decis să construim unul nou... Făcând o analiză a costurilor, împreună cu câțiva membri ai Consiliului de Administrație (d-na Țugulia Viorica, d-na Voroneanu Veronica și d-l Borș Virgil), am constatat că erau destul de mari, iar bugetul nu permitea. Și totuși ... trebuia făcut ceva. Și am făcut: Imaginile, cred că sunt grăitoare... Așa a fost... Și așa este...

Deși s-au făcut eforturi foarte mari pentru a se aduce spațiile în acest stadiu, baia nu este funcțională. De ce? Deoarece dl. primar, care nu a trecut în această etapă, nicio secundă pragul școlii, trebuia să găsească ruta pe care trebuia adusă apa, prin cădere, aceasta fiind pe spațiu public. Cu toate că au trecut 8 luni, acest lucru nu s-a întâmplat... Cabinele trebuiau montate după racordare. Director, Prof. Raluca Mariana Ciudin 4

5

TradiTradiTradiTradiții româneii româneii româneii românești / 30 Noiembrie ti / 30 Noiembrie ti / 30 Noiembrie ti / 30 Noiembrie ---- "Noaptea Sfântului Andrei""Noaptea Sfântului Andrei""Noaptea Sfântului Andrei""Noaptea Sfântului Andrei"

Cu ocazia sărbătoririi Sfântului Andrei, câțiva elevi ai școlii noastre îndrumați de domnul profesor de religie Stoleru Ionuț au prezentat următorul material. Prezentăm și fotografii de la acest eveniment.

"Ziua Sfântului Andrei se cheamă și Ziua lupului sau Gădinetul șchiop. Se știe ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuși steagul lor avea înfățișarea unui balaur cu cap de lup. Se credea și încă se mai crede și acum că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, își poate îndoi gâtul țeapăn și nimic nu scapă dinaintea lui. De aici și credința că "își vede lupul coada". Ziua se serbează prin nelucru în casă, ca să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite ci și pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum în ziua când pornește și luparia.

În noaptea de 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte prada pentru iarna care începe fiecărui lup. Ca să-și apere gospodaria de lupi, se obișnuiește și astăzi la țară să se ungă țărușii de la poartă, ferestrele și pragul ușilor cu usturoi. În unele părți se ung cu usturoi chiar și fântânile. Alți gospodari fac o cruce de ceară și o lipesc la vite, însă numai la cele de parte bărbăteascaă: boi, berbeci, armăsari, țapi, și anume pe cornul din dreapta.

Tot din cauza lupilor nu se mătura toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană și nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuși, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndeparta căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei nimeni nu poate trece.

6

În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare. La miezul nopții de Sf. Andrei se deschid cerurile.

Noaptea strigoilor În credințele poporului român de pretutindeni în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29

noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morților care nu ajung în lumea de "dincolo" după înmormântare sau refuză să se mai întoarcă "acolo" după ce își vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.

Strigoii morți devin foarte periculoși pentru cei vii: iau viața rudelor apropiate, aduc boli, grindină și alte suferințe. Dupa relele provocate și locul unde activează, ei pot fi de apă și de uscat, de vite și de stupi, de ploi și de foc. Ei călătoresc pe Pământ și pe ape, strigând și miorlăind, călare pe meliță, pe coada de mătură, pe butoi sau în butoi.

Prin unele părți se crede că acești strigoi iau coasele și limbile de meliță pe care le găsesc pe afară, prin curțile oamenilor și se duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă ca asemenea obiecte să nu fie lăsate afară. Se mai spune că ei dansează pe la răspântiile drumurilor până la cântatul cocoșilor. Ei se bat cu strigoii vii, adică cu strigoii-oameni. A doua zi aceștia se cunosc după zgârieturile ce le au pe față.

Babele sau oamenii-strigoi, înainte de a ieși din casă pe horn, se ung pe tălpi cu untură. Adeseori ei trag și clopotele pe la biserică. Când nu au cu cine să se războiască se duc pe la casele oamenilor, dar toate gospodinele au luat măsuri de apărare: au mâncat usturoi, s-au uns pe frunte, pe piept, pe spate si la încheieturile trupului. Au uns ferestrele, ușile, hornurile, scările, clanțele ușilor, boii și vacile la coarne, cleștele, lada și toporul. Pe alocuri, usturoiul este tăvălit mai întâi prin funingine. Unii astupă și hornul sobei. Dacă strigoii nu găsesc niciun loc pe unde să intre în casă atunci caută să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Strigoiul vine și strigă la fereastră: "Ai mâncat usturoi?". Dacă omul răspunde, îl muțește; iar dacă tace, se duce în treaba sa și încearcă pe la cei care n-au mâncat usturoi.

Noaptea vrăjilor și a farmecelor Noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an pentru vrăji și farmece.

Fetele măsoară nouă ceșcuțe cu apă pline și le toarnă într-o strachină care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeași ceșcuță, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie și câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceșcuță va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc și nu se vor mărita. În noaptea de Sf. Andrei, ca să-și viziteze ursitul, fata iși pune sub cap 41 de boabe de grâu și dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita.

Unele fete își pregătesc turta, pentru ea aducând apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepara turta (faina și sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele își mănâncă turtițele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.

Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un cațel de usturoi. Dus acasă, colacul este așezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămâna. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaște că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează și spune că va fi lipsită de noroc. Unele fete merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paști și o afundă cu ajutorul găleții. Când fața apei este luminată bine, fata zice: "Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în fața apei, Ca în vis să-l visez, C-aievea să-l văz!"

Atunci, apa din fântână se tulbură și fata își vede, se spune, chipul ursitului. Unele iși fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuțite și o coasă, toate înfierbântate în foc. După ce s-au înroșit, se scot afară, se sting în apă și apoi se descântă.

7

În seara Sfântului Andrei, toți ai casei, mai ales fetele mari și băieții, seamănă grâu în câte o strachină sau glastră cu pământ. Aceluia îi va merge mai bine, va fi mai sănătos și mai norocos, căruia i-o răsări grâul mai bine și o crește mai frumos.

Usturoi miraculos Tot în seara de 29 noiembrie se adună la o casă mai mulți flăcăi și fete. Pe o masă, ei

pun mai multe căciuli de usturoi, împrejmuite cu tămâie, smirnă și câteva lumânări de la Paști aprinse. Pun apoi pe masă diferite feluri de mâncare, mănâncă, vorbesc și râd în toată voia bună, până când apar zorii zilei. Fetele își împart între ele usturoiul, pe care îl duc a doua zi la biserică, pentru a-l sfinți preotul. Acest usturoi se pune pe policioară la icoane, fiind bun de făcut de dragoste.

În alte zone din țara noastră păzitul usturoiului se face în felul următor: într-o casă de gospodar se strâng 10-12 fete, având fiecare fată câte o pâine, trei capățâni de usturoi, un fir de busuioc, legate cu o ață roșie și o sticlă de rachiu. Aceste lucruri se pun pe o masă, într-un colț al casei, și se acoperă cu o broboadă roșie. Lângă lucruri, pe masă, stă un sfeșnic c-o lumânare aprinsă, care arde de cu seara și până în ziuă. Lângă masă, una în dreapta și una în stânga, stau de strajă două babe, care bagă bine de seamă ca să nu se fure din lucruri, ori să nu pună cineva mâna pe ele. Ele stau acolo neclintite până dimineața. La această petrecere vin și băieți cu lăutari. Se cântă și se petrece până în zori.

Când s-a făcut ziuă, hora este jucată afară. Un flăcău joacă în mijlocul horei toate lucrurile fetelor, păzite de bătrâne. După joc, fetele își iau lucrurile și le împart flăcăilor. Pâinea se mănâncă, rachiul se bea, usturoiul se păstrează de leac. Când vitele-s bolnave, li se dă mujdei în borș ori vin și le trece. Dacă se fură din usturoi, nu-i bine deloc: fetei nu-i va mai merge bine. Usturoiul păzit este semănat primavara. Dacă pleci la drum lung, să iei puțin usturoi cu tine. De la păzitul acestui usturoi s-a născut zicala: "Parcă a păzit usturoiul", care se dă celui ce se cunoaște că a petrecut o noapte fără somn.

Tot în această noapte se fac observații meteorologice: dacă luna va fi plină și cerul senin, se zice că iarna va fi cu moină. Dacă luna va fi plină și dacă cerul va fi întunecat, dacă va ninge sau va ploua, peste iarnă vor fi zăpezi mari și grele. De la această zi și până la Crăciun, gospodinele nu mai țes în război și nu torc de frică să nu se supere Maica Domnului pe dânsele.

Sfântul Andrei este socotit început de iarnă, numindu-se din această cauză "Andrei-de-iarna".

8

Moment istoricMoment istoricMoment istoricMoment istoric în viaîn viaîn viaîn viața a a a

comunitcomunitcomunitcomunității noastre ii noastre ii noastre ii noastre

ÎÎnalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a efectuat la sfârşitul

acestei săptămâni, vizite pastorale în Protopopiatul Iaşi II, pentru a oferi Sfinte Antimise bisericilor.

Sâmbăta, 19 Noiembrie 2012, Înalt Preasfinția Sa, a pornit în pelerinaj

prin parohii, însoțit fiind de Înalt Preasfințitul Serafim , Mitropolit pentru

Germania, Europa Centrală şi de Nord.

Mare ne-a fost surpriza și bucuria, primind binecuvântare de la

Dumnezeu, să trăim asemenea clipe, și momente unice în viața noastră,

dar și în viața parohiei noastre de a avea prezența celor doi ierarhi, în

Biserica noastră.

Vizita Înalt Prea Sfințitului Teofan a fost primită cu emoție atât de

preotul paroh al bisericii din Șcheia, com.Șcheia, jud.Iași, PC.

Pr.Voroneanu Mihail Ovidiu, cât și de enoriașii acestei parohii, care au

venit în numar mare, pentru a se întâlni cu Înalt Prea Sfințiile Sale, mai ales că înalții ierarhi au fost pentru

prima oară în vizită la biserica din sat.

La slujbă a participat și PC. Pr. Florea Bogdan, preotul paroh al parohiei Sf.Gheorghe, care a

primit Sfântul Antimis odată cu hirotonia și instalarea sa ca preot.

Răspunsurile la strană au fost date de dl. Stoleru Ionuț, profesor de religie la Grupul Școlar Șcheia.

Preotul paroh i-a întâmpinat pe distinșii oaspeți cu un cuvânt de mulțumire pentru darul oferit

bisericii și pentru prezența Înalt Preasfințiilor Sale în mijlocul enoriașilor.

În alocuțiunea sa a prezentat un scurt istoric al parohiei și bisericii Sf.Dumitru și a evidențiat

lucrările importante desfășurate de-a lungul timpului până în prezent, în parohie.

În cuvântarea sa, preotul amintește și de acțiunile filantropice

desfășurate cu enoriașii acestei parohii, despre implicarea în ajutorarea

familiilor nevoiașe și a bolnavilor, menționând și de colaborarea

fructuoasă pe care Biserica a avut-o cu școala, în privința programului

9

de catehizare a tinerilor, Hristos Împărt ășit Copiilor, și educarea acestora în spiritul dragostei pentru

Dumnezeu și pentru cunoașterea valorilor morale ale creștinismului ortodox.

A urmat apoi,cuvântul Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei care

si-a început discursul prin a da slavă Lui Dumnezeu, pentru că a fost

învrednicit să ajungă pe aceste meleaguri.

Discursul Său plin de blândețe, de trăire duhovnicească, de curățenie

sufletească, sensibilitate și smerenie, indeamnă spre rugăciune, spre viată

curată în Hristos, spre savârșirea faptelor bune.

Înalt Preasfinţia Sa, prezinta Sfântul Antims credincioșilor, specificând că, fără antimis nu se poate

săvârşi Sfânta Liturghie.

În biserică, Sf. antimis se păstrează în altar, pe Sfânta Masă sub Sfânta Evanghelie, amintind că,

în Sf. Antimis se găsesc cusute părticele cu sfinte Moaște.

Înalt Preasfințitul Serafim, cu aceeași atitudine de

smerenie, cu un duh inefabil al blândeții, al bunătății și al

îngăduinței povățuiește credincioșii sa asculte de preot, să

păstreze vie legătura între biserică și rugăciune, să trăiască in

comuniune cu Dumnezeu prin Taina Sfintei Spovedanii.

Înalții ierarhi, au încheiat printr-o rugăciune de dezlegare a păcatelor credincioșilor,

binecuvântându-i și împărțind iconițe cu Cuvioasa Maică Parascheva, tuturor celor prezenți.

După o scurtă vizită a Casei Parohiale, Înaltii Ierarhi și-au continuat vizita pastorală și la Parohia

Sf.Ilie Satu Nou, parohie suplinită de preotul Voroneanu Mihail-Ovidiu

Prof. Voroneanu Veronica

10

““““PPPPământul mântul mântul mântul –––– încîncîncîncă o planeto planeto planeto planetă verdeverdeverdeverde”””” Proiect de parteneriat educaţional

De ce Pământul –încă o planetă verde? Deoarece Pământul suferă din neglijenţa unor oameni care poluează mediul, aceştia

nu sunt întotdeauna conştienţi de răul pe care îl fac, dar informându-i şi implicându-i în activităţi de ecologizare putem face ca o parte dintre ei să se gândească la efectele activităţii lor asupra vieţii pământului şi asupra noastră, a tuturor.

Trebuie să înţelegem că trăim pe o planetă de care trebuie să avem grijă cu toţii şi că ceea ce natura a creat în milioane de ani se poate distruge în câteva zile, luni sau decenii.

Noi putem proteja mediul folosind resursele în mod raţional şi eficient dar şi reciclând deşeurile casnice.

Reciclând diverse materiale prevenim poluarea şi conservăm materiile. Prin reciclare, aproape toate materialele folosite la obţinerea unui produs finit sunt redate în folosinţă prin reprelucrarea sau reutilizarea lor.

Trebuie să cunoaştem câteva dintre beneficiile reciclării supra mediului înconjurător: � Reciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată în gropi de gunoi sau

incinerată; � Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci; � Energia pe care o recuperăm când reciclăm un pahar de sticlă poate alimenta un bec

pentru patru ore; � Reciclarea reduce numărul de agenţi poluanţi din aer şi apă; � Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de emisii de CO2 realizată prin extragerea şi

prelucrarea minereurilor; � Se foloseşte cu 95% mai puţină energie pentru reciclarea aluminiului faţă de cea necesară

producerii din materii prime (60% în cazul oţelului, 40% în cazul hârtiei, 70% pentru plastic şi 40% pentru sticlă);

� Reciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemn, apă şi minereuri; � Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversităţii şi

previne eroziunea solului; Atunci când a vom conştientiza şi vom contribui prin exemple bune de folosire a

resurselor naturale vom putea vedea roadele: o lume mai educată, o natură protejată, oameni mai sănătoşi. Parteneri: Şcoala cu clasele I – VIII Drăguşeni

Primăria comunei Şcheia Scopul proiectului - conştientizarea elevilor asupra importanţei menţinerii unui mediu curat, sănătos şi echilibrat; - formarea unui comportament ecologic şi dezvoltarea capacităţilor de a aprecia frumosul din natură. Obiectivele proiectului - îmbogăţirea cunoştinţelor referitoare la problemele de mediu specifice zonei; - cultivarea capacităţii de cooperare în scopul protejării mediului; - formarea unei conştiinţe şi atitudini ecologice; - formarea unor deprinderi ecologice prin activităţi extracurriculare; Grup ţintă şi beneficiari Elevii de la Grupul Şcolar Şcheia şi de la Şcoala cu clasele I – VIII Drăguşeni Cadrele didactice de la Grupul Şcolar Şcheia şi de la Şcoala cu clasele I – VIII Drăguşeni - coordonatoare ale grupelor de elevi.

11

Părinţii elevilor Membrii comunităţii Instituţiile locale Activit ăţile proiectului Activităţile care s-au desfăşurat Activitatea 1. Satul meu curat

Elevii au participat la activităţi de igienizare a spaţiilor verzi, de unde au colectat selectiv deşeurile în luna septembrie.

Începând cu luna martie elevii vor planta şi vor însămânţa flori în grădinile şcolilor şi în grădinile caselor în care locuiesc. Activitatea 2. Colţul deşeurilor

Elevii au amenajat un colţ destinat colectării deşeurilor reciclabile, numit Colţul deşeurilor.

Pentru construcţia acestui colţ elevii au folosit materiale refolosibile suficient de rezistente pentru a susţine greutatea deşeurilor colectate (ex: cutii de carton, plastic, metal, lemn, PVC). Recipientele destinate colectării deşeurilor au fost colorate diferit în funcţie de deşeul reciclat.

Elevii implicaţi în amenajarea Colţului deşeurilor au informat pe ceilalţi elevi ai şcolii despre utilitatea acestuia. Activitatea 3. Ghidul ecologistului

A fost realizat un ghid al ecologistului care conţine informaţii despre poluare, modul de folosire eficientă a resurselor naturale şi materialele ce pot fi recuparate. Activitatea 4. Ornamente pentru bradul de Crăciun

Elevii au realizat ornamente pentru bradul de Crăciun folosind materiale ecologice şi refolosibile. Ornamentele realizate de elevi au fost folosite pentru a împodobi brazii din sălile de clasă şi de acasă. Activităţile care urmează să se desfăşoare

Activitatea 5. Clasa verde - concurs

Pentru că dorim cu toţii o lume curată şi pentru că avem nevoie să trăim într-un mediu sănătos, este bine să colectăm deşeurile selectiv.

Elevii şcolilor implicate în proiect au început să colecteze selectiv materialele reciclabile (hârtie, carton, baterii, pet-uri). Activitatea 6. Măr ţişoare ecologice - concurs

Elevii au confecţionat mărţişoare folosind materiale ecologice şi refolosibile, care au fost dăruite persoanelor apropiate. Un panou cu felicitări şi mărţişoare este expus la Casa Corpului Didactic Iaşi, mărţişoarele şi felicitările expuse vor fi dăruite persoanelor în vârstă de la o casă de bătrâni. Activitatea 7. Un copac, o viaţă

Copacii ne oferă un aer mai pur, un sol mai bogat, un loc răcoros, un adăpost călduros, cele mai bune sortimente de fructe. Copacii sunt arhitecţi desăvârşiţi în peisagistica naturii, ne umplu de linişte şi de relaxare. Pentru aceste beneficii şi nu numai, ne propunem să plantăm cel puţin 50 de copaci în comună. Activitatea 8. Un mediu sănătos, o viaţă sănătoasă

Elevii vor participa la întreceri sportive în aer liber pentru a conştientiza importanţa unui mediu curat şi sănătos asupra dezvoltării armonioase. Evaluarea proiectului Realizarea unui album cu fotografii.

12

Expunerea unor afişe, pliante, în care să fie prezentată activitatea elevilor în cadrul proiectului. Realizarea unor expoziţii cu lucrări ale copiilor, desene , pliante, etc.

Prof. Nastasă Loredana

13

"Unele cărți sunt pe nedrept uitate, nici una nu este pe nedrept ținută minte."

Wystan Hugh Auden

TĂRÂMUL SPERANȚEI

Uneori viața la prima vedere pare plină de frumusețe și libertate și ni se pare că avem tot timpul din lume să ne bucurăm de ea și să ne satisfacem toate plăcerile. Dar dacă te uiți de mai aproape vezi mii de cioburi negre pe care oamenii le aruncă peste tot și tot ei calcă în ele trezind înlăuntrul lor părțile întunecate și schimonosite ale vieții.

Orice om dorește să-și creeze o viață mai bună dar mereu apar piedici fel de fel în îndeplinirea visurilor.

Iată o carte care ne arată un colțișor din viața reală și care ne va spune o poveste incitantă.

Tărîmul speranței ne prezintă povestea extraordinară a unor nou veniți în America, a căror foame este potolită doar de speranța unui nou început. Sunt urmărite destinele unor emigranți care reușesc să transforme această speranță în realitate într-o lume aspră a banilor

și a puterii.

Dan Lavette, eroul principal, reușește să construiască pe ruinele orașului San Francisco, distrus de cutremure, un imens imperiu naval. Pentru a-și atinge scopul el își asumă toate riscurile, inclusive o căsătorie din interes. Toate acestea le face în numele unei mari iubiri secrete pentru o femeie din Orient de care în final își leagă destinul.

Romanul surprinde în cele mai mici detalii viața societății americane de la straturile cele mai sărace până la cei mai bogați oameni, în zorii ultimului secol. Stilul lui Howard Fast este sentimental, emoționant și spectaculos. O carte scrisă cu multă dăruire!

Iată și una din criticile apărute despre această carte:

"Nu există un roman care să aibă un impact emoțional atât de puternic asupra cititorului ca ultimele 50 de pagini din Tărâmul Speranței."

Eu una sper să vă placă.

Lectură plăcută!

Rotundu Mădălina-clasa a X-a B

14

Cum sCum sCum sCum să ggggăsim culorile care ni se potrivescsim culorile care ni se potrivescsim culorile care ni se potrivescsim culorile care ni se potrivesc

În alegerea tonurilor pentru îmbrăcăminte, în general, folosim două criterii de bază: "ne place - nu ne place" şi "ni se potriveşte - nu ni se potriveşte". Preferinţa pentru anumite culori nu este întâmplătoare, ea caracterizează omul ca personalitate, evidenţiind necesităţile (nevoile, trebuinţele) şi scopurile acestuia. Dar oare întotdeauna culorile preferate ni se potrivesc? Paleta de culori este uriaşă. Cum să găsim acea combinaţie de culori care ne va face să arătăm întotdeauna bine?

Alegerea gamei de culori joacă un rol important în formarea (conturarea) imaginii. Culoarea este capabilă să înfrumuseţeze omul, să-i sublinieze individualitatea, să confere figurii (feţei) strălucire (luminozitate), privirii - expresivitate, sau dimpotrivă, poate face faţa să pară palidă, ştearsă (inexpresivă) şi întreaga înfăţişare să pară informă (amorfa).

De alegerea gamei individuale de culori se ocupă nu numai designerii, stiliştii şi croitorii. Această problemă îi interesează şi pe psihologi, medici, sociologi. În afară de a crea stilul exterior, culorile ne ajută să ne exteriorizăm (manifestăm sinele), să ne exprimăm sentimentele, să atingem armonia interioară. Tipuri de aspect exterior. Teoria anotimpurilor

În anii '70, Johannes Itten, un pedagog şi teoretician german al culorii, a propus împărţirea oamenilor în patru tipuri prin analogie cu anotimpurile -"prim ăvara", "vara", "toamna", "iarna", fiecărui tip corespunzându-i o anumită gamă cromatică. Teoria

anotimpurilor s-a bucurat de popularitate în întreaga lume pentru că este simplă, accesibilă şi serveşte ca bază pentru alegerea culorilor costumului. (Totuşi, ca orice teorie, ea necesită o abordare creativă şi înţelegere, întrucât fiecare regulă are şi excepţii.)

Fiecărui sezon îi sunt caracteristice anumite culori. Primăvara predomină tonurile de galben, verde luminos (crud), bej, roz delicat, iar gama cromatică este alcătuit ă din nuanţe pure, limpezi (clare, strălucitoare), calde.

15

Vara predomină albastrul (culoarea cerului şi a apei), verdele - smarald, roşul aprins, iar în arşiţă culorile par decolorate. Paleta de toamnă este plină de tonuri aurii, orange, maro, verde - oliv şi roşu închis. Iarna numărul de culori nu este atât de mare, acestea sunt reci, puternice, glaciale, cu vii intruziuni (inserări) de culori pure.

"Prim ăvara". Ca aspect exterior predomină tonurile calde. Pielea este delicată, de culoarea piersicii sau roz, adesea cu pistrui aurii. Genele şi sprâncenele, de regulă, sunt roşcate. Părul este de la nuanţa grâului copt până la castaniu - deschis, dar niciodată nu e de nuanţă închisă şi conţine pigmenţi aurii - roşiatici. Culoarea ochilor are, de asemenea, nuanţe calde: albastru - azuriu, de albăstrea, albastru - verzui, oliv - deschis, căprui -auriu, de chihlimbar.

Celor care aparţin tipului de primăvară li se potriveşte o gamă caldă, luminoasă (strălucitoare): galben - porumb (pai), maro - deschis, ocru, coral, portocaliu, culoarea verdeţii de mai şi a frunzei de varză, oliv, culoarea salatei, albastru - azuriu, turcoaz, violet delicat, alb - gălbui, crem.

Iar nuanţele de Bordeaux, albastru - închis, violet, metalice (gri - argintiu), negru fac faţa palidă, gălbuie şi sunt în dezarmonie cu caracteristicile naturale ale tipului de primăvară.

"Vara". Acestui tip îi sunt caracteristice nuanţele stinse, uşor reci ale culorii pielii şi părului. Pielea adesea este palidă cu un ton albăstrui, roz fără bujori pronunţaţi sau are o nuanţă bej - măslinie. Părul este blond, cenuşiu - luminos, blond - auriu, castaniu - mediu, blond - închis. Ochii sunt albastru - luminos, albastru - cenuşiu, verde - cenuşiu, căprui - mediu, cenuşii.

Gama cromatică a tipului de vară se bazează pe semitonuri combinate şi nuanţe pastelate răcoroase de albastru, albastru - jeans, bej -

roz. Potrivite sunt şi verde - smarald, culoarea sticlei, roşu - pepene, zmeuriu, roz de garoafă, culoarea merişorului, galben - pal, cenuşiu, culoarea mărgăritarelor.

Nu se recomandă tonurile maro, orange, muştar, şi de asemenea vineţii, albastru - violet, galben - verzui.

"Toamna". Aspectul exterior al omului aparţinând tipului de toamnă se caracterizează prin culori calde, saturate. Pielea are o coloratură puternică, roz - piersică, uneori aurie, cu pistrui pe tot corpul. Rareori, pielea este palidă, de culoarea fildeşului. Părul este roşcat, castaniu - auriu, castaniu, culoarea mierii, blond - roşcat cu nuanţe măslinii. Ochii sunt verzi, albastru

16

- cenuşiu, căprui - alună, chihlimbar - închis. Coloritul natural este evidenţiat de tonurile de auriu,

roşu - maro şi verde puternic. Potrivite sunt şi kaki, albastru - turcoaz, nuanţe de albăstrea, galben, roşu - orange, de salată, albastru - petrol, culoarea laptelui fiert.

Tipului de toamnă nu i se potrivesc nuanţele reci, albastru - cenuşiu, roz - zmeuriu, bej şi culorile palide. "Iarna". Acest tip se evidenţiază prin puritatea şi claritatea culorilor naturale. Culoarea pielii este fie foarte luminoasă, de porţelan, fie oacheşă (brună, tuciurie, măslinie). Acestui tip îi sunt circumscrişi şi negrii şi popoarele orientale. Caracteristic este aşa-numitul tip Albă-ca-Zăpada: cu pielea

palidă, cu buze viu colorate, cu părul negru ca smoala (abanosul). Totuşi părul poate avea şi alte nuanţe: cenuşiu glacial, blond-castaniu, castaniu-închis. Tipul de "iarnă" are ochi viu coloraţi, clari,sprâncene şi gene negre. Culoarea ochilor este cenuşie, albastră, verde, căprui-verzui, căprui, specifici acestui tip fiind ochii căprui-închis şi negri.

Culorile ideale sunt cele pure, viu colorate, fără urmă de gri: alb ca zăpada, albastru glacial, roşu, galben de lămâie, culoarea vişinei, Bordeaux, roz-aprins, lila, violet, albastru-închis, culori electrizante. Se potriveşte şi culoarea malachitului, fucsia, ciocolatei, oţelului, negru.

Nu i se potrivesc tipului de "iarnă" tonurile de galben-

nisip, culoarea salatei, bej-oliv şi, de asemenea nuanţele "prăfuite".

Natura a înzestrat fiecare om cu o "paletă" de culori, specifică numai lui. Având în vedere nuanţele care predomină într-o figură: calde sau reci, putem face asocierea cu un anotimp şi putem determina combinaţiile de culori care i se potrivesc. Desigur că armonia în îmbrăcăminte depinde nu numai de culorile în sine ci şi de modul de combinare a lor. In alegerea gamei cromatice foarte importante sunt culorile care sunt apropiate de nuanţa fetei.

Tipul dumneavoastră se poate modifica dacă, de exemplu, vă schimbaţi în mod radical culoarea părului: din blond natural în brunet închis. O dată cu înaintarea în vârstă culorile naturale îşi schimbă nuanţa. Ele sunt influenţate şi de starea de spirit, de sănătate, de anotimp. Atunci unele culori ni se potrivesc mai mult, iar altele mai puţin. Există şi tipuri combinate sau de tranziţie? Uneori se întâlnesc "cameleoni", oameni

17

cărora se pare că li se potriveşte orice culoare. Adesea, acest tip este reprezentat de persoane cu un aspect exterior care iese imediat în evidenţă, cu o culoare sănătoasă a pielii şi cu ochi expresivi. Se poate observa cu uşurinţă asemănarea dintre unii reprezentanţi ai tipului de primăvară şi ai tipului de vară (acest tip combinat este denumit uneori "primăvară târzie" sau "vară timpurie"), sau de toamnă şi iarnă. Un astfel de om îşi poate schimba "sezonul", accentuând o anumită impresie cu ajutorul cosmeticii decorative (prin machiaj). De asemenea, există culori universale care se potrivesc tuturor. Acestea sunt: alb ca laptele, turcoaz, roşu de intensitate medie, nuanţa delicată a portocalei, albastru-închis, dar atenuat, cenuşiu luminos. Uneori este dificil să determini tipul de "anotimp" căruia îi aparţine

cineva, precum e greu să-ţi închipui că toţi oamenii, atât de diferiţi, se împart numai în patru grupe. Evident că în decursul folosirii sale, teoria anotimpurilor a suferit numeroase corecturi şi completări, s-au imaginat noi clasificări ale tipurilor de aspect exterior, li s-au dat noi denumiri. Conform unei versiuni, fiecare dintre cele patru tipuri are, la rândul lui, câte trei subtipuri (prin analogie cu numărul de luni dintr-un sezon). De exemplu, "primăvara" conţine subtipurile: "martie", "aprilie", "mai". Ele se diferenţiază prin culoarea ochilor şi nuanţa părului, prin urmare, gama lor cromatică se va deosebi prin nuanţe şi accente.

Indiferent ce gamă cromatică alegem, caldă sau rece, pastelată sau viu colorată, conservatoare sau modernă, trebuie să

avem în vedere faptul că dominante rămân culorile care accentuează datele (calităţile) noastre naturale.

Culoarea care se aseamănă cu culoarea părului va fi potrivită pentru o ţinută de afaceri sau pentru articolele de îmbrăcăminte exterioară, pentru încălţăminte şi poşete. O nuanţă roşie sau roz va atrage atenţia asupra pielii, potrivindu-se pentru bluze, eşarfe, cravate. Culoarea care repetă culoarea ochilor se poate regăsi în coloritul hainelor ca şi în culoarea bijuteriilor şi accesoriilor. Ea reprezintă un accent minunat şi o dominantă în costum, fiind culoarea care vă înfrumuseţează întotdeauna, indiferent de modă sau anotimp.

Ing. diplom. Manole Manuel

18

OLIMPIADELE...ȘCOLARE

La fel ca olimpiadele sportive și olimpiadele școlare urmăresc promovarea valorii, talentului și a perform anței. Performanța într-o anumită materie școlară poate fi hotărâtoare pentru alegerea domeniului de activitate a viitorului adult. Astfel este foarte importantă descoperirea anumitor înclinații către un domeniu de la o vârstă fragedă pentru a se putea instrui respectivul elev și pentru a i se canaliza eforturile spre domeniul în care el excelează și care îi place. O primă etapă o reprezintă olimpiadele școlare, faza pe școala urmând apoi ca, în funcție de rezultatele obținute, să se califice la fazele județene unde concurează cu elevi de aceeași vârstă pasionați ca și ei, de același domeniu, sau la diverse concursuri județene. Olimpiadele dezvoltă simțul competiției, elevii având oportunitatea de a se întâlni cu alți elevi talentați, cei mai buni dintre cei buni la o anumită materie, din școală, județ sau țară.

În școala noastră s-au organizat olimpiade la diverse materii școlare după cum urmează:

Olimpiada de biologie-faza locală a avut loc în data de 30.01.2012. La această

activitate organizată de domnișoara profesor Istrate Georgeta au participat un număr de 11 elevi din clasa a VII-a A.

Olimpiada de limba română –faza locală a fost organizată de doamnele profesoare Resmeriță Anca și Voroneanu Veronica în data de 17 februarie 2012 și au participat 4 elevi din clasa a V-a, 6 elevi din clasa a VI-a, 4 elevi din clasa a VII-a, 4 elevi din clasa a VIII-a și 2 elevi de la clasa a X-a. Olimpiada de matematică-faza locală a avut loc în data de 18 februarie 2012 fiind organizată de doamnele profesor Ciudin Raluca, Nastasă Oana și domnul profesor Alexa Gheorghe. La această etapă au participat 5 elevi din clasa a V-a, 5 elevi din clasa a VI-a, 4 elevi din clasa a VII-a și 2 elevi din clasa a VIII-a. În urma acestei oplimpiade s-au calificat pentru concursul județean de matematică "Olimpic pentru o zi" urm ătorii elevi: Lefter Elena, clasa a V-a A, Slabu Mihai Alexandru, clasa a V-a B, Lazăr Ionel clasa a VI-a A, Slabu Mădălina, clasa a VII-a A, Donea Alexandra, clasa a VIII-a A. Olimpiada de religie-faza locală s-a desfășurat pe data de 25 februarie 2012 și au participat un număr de 4 elevi din clasa a VII-a A aceștia fiind îndruma ți de către domnul profesor Stoleru Ionuț. În urma corectării tezelor s-au calificat pentru olimpiada județeană elevele Dodoloi Bianca și Slabu Mădălina. Au mai fost organizate și alte concursuri cum ar fi : -"Concursul național de competență și performanță COMPER " la matematică și limba română la Școala Căuești, sub îndrumarea doamnei profesor pentru învățământul primar Hitruc Mihaela în datele de 17 decembrie 2011 și 14 decembrie 2011, unde au participat 6 elevi din clasa a II-a și 6 elevi din clasa a IV-a. -"Concursul Național Piciul" la care au participat 10 copii de la Grădini ța Satu nou, îndrumați de doamna profesor în învățământul preprimar Vieru-Stoleru Elena.

Prof. Nastasă Oana

18

19

ASCUȚITOAREA DE MINȚI

În numărul acesta ne-am gândit să propunem și cititorilor noștri mai mici probleme interesante și totodată adaptate vârstei lor.

1. Unește numerele în ordine crescătoare a numerelor și colorează imaginea rezultată:

2. Găseștea calea corectă prin labirintul următor:

3. Încearcă să afli care sunt cele opt diferențe dintre cei doi Moș Crăciun:

Prof. Nastasă Oana

20

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN

„NA ŞTEREA DOMNULUI - RENAŞTEREA BUCURIEI” Şcoala „B.P. HAŞDEU” – IAŞI

Îndrumați de doamna profesoară Nastasă Loredana, câțiva elevi din școala noastră au

participat în cadrul acestui proiect interjudețean cu lucrări din diverse domenii (creații literare, felicitări, colaje ) care au fost apreciate cu premii și mențiuni. Prezentăm aceste creații ale elevilor noștri precum și premiile obținute:

Dragă Moş Crăciun,

Mă numesc Grigoraş Isabela – Elena, am 9 ani, sunt

elevă în clasa a III-a la Grupul Şcolar Şcheia şi locuiesc în

comuna Şcheia, judeţul Iaşi împreună cu părinţii şi sora mea

mai mică.

Dragă moşule, eu doresc multă sănătate, mie, părinţilor

şi tuturor copiilor din

lume.

Eu doresc să-mi dai putere să învăţ la şcoală şi să îmi

aduci jucării.

Te rog să faci fericiţi de Crăciun toţi copiii.

Crăciunul este pentru mine cea mai frumoasă sărbătoare.

Moş Crăciun, te rog să citeşti aceste rânduri şi te aştept să vii!

Cu drag, Isabela.

Isabela Grigoraș, clasa a III-a

Sania lui Moş Crăciun

Pe cerul albastru, Plin de steluţe strălucitoare, Moş Crăciun coboară lin, În sania lui cea mare.

El o tolbă mare are, Şi-n ea cadouri multe are, Pentru voi, iubiţi copii! Sub brăduţ să le găsiţi, Bucuroşi şi fericiţi.

Raveica Emanuela, clasa a II-a

21

Iarna Totu-i alb Pe câmp, pe dealuri. Casele tot albe sunt, Săniuţa mă aşteaptă La săniuş să mă duc...

Cu bulgări de zăpadă, Îmi place să mă joc.

Cu colindul eu voi merge, Pe la case peste tot.

Acasă eu vreau să mă joc, Cu copii dragi la un loc, Cu ei voi colinda, Bucurându-ne de nea.

Doloi Bianca, clasa a VII-a A

În seara de ajun

Este iarnă, satul este îmbrăcat într-o albă mantie de zăpadă. Copiii sunt nerăbdători să vină moşul. Se înnoptează. Norii au început să cearnă steluţe argintii. Mama îmi spune:

- Culcă-te, că o să vină moşul mai repede! - Bine, o să mă duc la culcare!

Pe la miezul nopţii aud un zgomot lângă bradul strălucitor, îl văd pe moşu într-un costum roşu. El îmi spune:

- Ho, ho, ho ştii vreo poezie? - Da, ştiu una.

După ce am spus poezia m-a întrebat:

- Şi ce cadouri să-ţi dea moşul? - Eu vreau să îmi daţi o păpuşă şi un ursuleţ!

Când l-am condus până afară, blana renilor strălucea de la razele lunii. Moşul îşi ia zborul. Steluţe mici şi albe se topesc de fericirea pe care ne-a adus-o moşul.

Aşa l-am cunoscut pe moşul.

Gribincea Ioana Mădălina, clasa a III-a

22

Sărbătorile de iarnă

A

venit iarna!

Soarele este mai palid, se ascunde printre nori.

Afară este frig, zilele sunt mai scurte iar nopţile mai

lungi. În curând vor cădea primii fulgi de zăpadă care

vor acoperi tot cuprinsul ţării. Atunci copiii vor ieşi afară

la joacă cu săniile, cu schiurile şi vor face oameni de zăpadă.

În această perioadă aşteptăm sărbătorile de iarnă: Crăciunul şi Anul Nou.

În ajunul Crăciunului vom împodobi bradul cu globuri, ghirlande, dulciuri şi instalaţia electrică

care ne va lumina nopţile până după sfântul Ion. Vom merge cu colinda pentru a vesti naşterea

Domnului, după care stăm cuminţi în aşteptarea lui Moş Crăciun, care ne va aduce cadouri.

În ajunul Anului Nou mergem cu uratul.

Îmi plac sărbătorile de iarnă deoarece au o frumuseţe şi un farmec deosebit.

Ababei Ana, clasa a VII-a A

Feeria ajunului A sosit iarna, anotimpul cu inimă de

gheaţă! Este frig, dar soarele îşi face loc printre

norii de cenuşă şi trimite câteva raze palide.

Luncile şi câmpurile sunt albe ca laptele. Râul s-a

acoperit cu o pojghiţă subţire de gheaţă şi parcă a

adormit.

Încălţată în pâslari moi, iarna a pornit prin

munţi, dealuri şi câmpii. În urma ei, steluţe mici şi

albe ca un roi de fluturi strălucitori, au format un

covor moale, pufos şi lucios de zăpadă. Privită din

casă, zăpada pare caldă şi moale, dar zările sclipesc

severe.

23

După ce a pardosit pământul cu mărgăritare, iarna a scos copiii din casele lor, la săniuş. Larma

năzdrăvanilor îmbujoraţi a pus stăpânire pe derdeluş. Cu

fesurile trase pe ochi, suflând în pumnişorii reci, cârmacii

zgomotoşi ignoră gerul care le-a îngheţat obrajii. Pe feţele

lor se citeşte bucuria că Bunica albă le-a adus atâtea daruri.

Ploaia de steluţe a încetat. Liniştea serii a cuprins

întreg ţinutul. Zăpada sclipeşte sub razele lunii argintii.

Primele steluţe au apărut pe cerul sticlos. Fumuri negre ies

din hornurile caselor. Copiii îl aşteaptă cu bucurie pe Moş

Crăciun. Dar uite! Din împărăţia zăpezii se arată un omuleţ

bătrân cu barba albă într-o sanie de cleştar!

Copiii bucuroşi se grăbesc să-l primească înăuntru la căldură şi să-l ajute pe Moş Crăciun să-şi

care sacul în casă.

Toţi copiii aşteaptă cu nerăbdare cadourile pe care le vor primi după care vor spune o poezie

sau o colindă. Toţi sunt bucuroşi de venirea moşului.

După plecarea moşului, doar iarna rămâne stăpână peste întinderea albă. Chiar dacă întunericul

s-a lăsat peste sat, glasurile vesele ale copiillor se aud vestind naşterea Domnului.

Ababei Adelin, clasa a VII-a A

Nr. crt.

Numele şi prenumele elevului

Clasa SECŢIUNEA Premiul

1. Vieriu Loredana a VII- a A Desen - pictură I

2. Vrabie Mădălina Andreea a VII- a A Desen - pictură I

3. Slabu Mihai a V-a B Colaj - felicitare II

4. Raveica Adelina Cristina a VII- a A Felicitare Mentiune

5 Dodoloi Bianca Petronela a VII- a A Felicitare II

6 Grigoraş Isabela Elena a III-a Scrisoare Mentiune

7. Raveica Emanuela a II-a Creaţie literară I

8 Doloi Bianca a VII- a A Creaţie literară Mentiune

9 Gribincea Ioana Mădălina a III-a Creaţie literară III

10 Ababei Adelin a VII- a A Creaţie literară II

11 Ababei Ana a VII- a A Creaţie literară Mentiune

24

1 Decembrie 2011

Marți, 29 noiembrie

2011, clasele de gimnaziu au dedicat un scurt moment artistic comemorării Marii Uniri a Românilor de la 1 decembrie 1918.

Corul școlii, alcătuit din elevi din toate clasele și pregătit de domnul profesor Dandu Florin, a interpretat următoarele cântece simbolice pentru evenimentul amintit: Așa-i românul, Treceți batalioane române Carpații, Deșteaptă-te, române! și Doamne, ocrotește-i pe

români!. Acestea au fost completate de poezii pe aceeași temă: Doină de Mihai Eminescu, Peneș Curcanul de Vasile Alecsandri, Trei culori - muzică și text de Ciprian Porumbescu și Anul 1840 de Grigore Alexandrescu. Poeziile au fost recitate de elevii clasei a VII-a A: Vieriu Loredana, Dodoloi Petronela, Vieru Bianca, Ailenei Vlad, Slabu Mădălina, Raveica Adelina, Chipăruș George, Ababei Ana, State Marinela, Raveica Florin.

Domnul profesor de istorie, Ostaciu Mihai, a ținut un discurs despre importanța acestei date în istoria românilor de pretutindeni.

25

Din punct de vedere istoric

la 1 decembrie 1918 Adunarea Națională de la Alba Iulia a adoptat o Rezoluție care consfințeste unirea tuturor românilor din Transilvania și

întreg Banatul cu

România. Tot în același an, sub conducerea regelui Ferdinand I, românii s-au unit în același stat. A încheiat citându-l pe Florin Constantiniu în O istorie sinceră

a poporului român : ”Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera niciunui om politic, a niciunui guvern, a niciunui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit.”

StemaRomâniei în 1921 Prof. Resmeriță Anca

26

" 13 februarie 2012. O zi de școală mult așteptată după o absență lungă, datorată viscolului și gerului năprasnic

ce s-a abătut asupra țării

noastre. Iarna acestui an a fost cea mai grea

din ultimii ani, cu multă zăpadă, ger cumplit și viscol de lungă durată. La noi

zăpada era înaltă cât gardurile, gerul îți tăia răsuflarea iar viscolul prelungit ne-a ținut zile întregi în casă. N-am să uit ușor această iarnă ! În sfârșit o zi frumoasă de iarnă cu soare strălucitor și nea moale și pufoasă. Împreună cu colegii mei ne pregătim să ne întrecem, să facem oameni de zăpadă supravegheați de doamna învățătoare. Echipați corespunzător, ne-am adunat în curtea școlii, am fost împărțiți în echipe și

am ascultat regulamentul. Toți eram veseli, nerăbdători să arătăm

cât de bine știm să lucrăm în echipă, să

câștigăm întrecerea,

să fim învingători.

Un fluierat puternic a

anunțat începutul. Băieții și fetele s-au apucat să

rostogolească bulgări de zăpadă din care au construit trupul și capul omului de zăpadă. Fredi îi așează pe cap un fes iar la gât un fular. Simona îi pune un nasture la cămașă iar în loc de mâini câte o mătură. Toți copiii zburdă prin zăpadă strigând și împingându-se ca niște cățeluși în apă. Timpul a trecut repede. A sunat fluierul de final iar din omăt s-au ridicat mai mulți oameni de zăpadă. Toți erau minunați. Băieții au fost mai inventivi și de aceea au câștigat. Am fotografiat "operele " noastre și am încins joaca în jurul lor. Ce frumusețe, ce

27

bucurie a fost! Ne-am despărțit cu greu de prietenii noștri – oamenii de zăpadă." Chelaru Davide, clasa a III-a

" A venit iarna cu zăpadă din belșug. În curtea

școlii eu și colegii mei de clasă ne-am hotărât să facem

un concurs de oameni de zăpadă.. Neaua este moale și pufoasă. Fredi rostogolește un bulgăre mic de zăpadă. Acesta devine din ce în ce mai mare. Va fi capul omului de zăpadă. Eu și ceilalți din echipă ne-am apucat să clădim bulgării unul peste altul. Pe cap i-am așezat o cratiță în loc de căciulă. Iar chipul omului de zăpadă se înveselește cu ochii din tăciuni și nasul dintr-un morcov.

Se apropie ora de plecare acasă. Eu și colegii mei am plecat bucuroși și mândri de creațiile noastre." Năvădaru Darius, clasa a III-a

"E iarnă. Afară ninge. S-a pus troianul

aproape cât mine. M-am întâlnit la școală cu

ceilalți colegi care abia

așteptau concursul de oameni de zăpadă. Doamna

învățătoare ne-a scos în curtea școlii ca să ne întrecem. După concurs ne-am jucat cu bulgări de zăpadă. De asta iubim noi copiii așa mult iarna!"

Rădeanu Ionuț Cosmin, clasa a III-a

28

IARNA PE ULIȚA....ȘCOLII Se știe că iarna este iubită de toți copiii. Și cum să nu fie așa când ea aduce zăpada cea

creată parcă special pentru distracția lor. Bătăile cu bulgări pufoși, îngerașii pe zăpadă, oamenii de zăpadă, săniușul, schiatul nu ar fi posibile fără zăpadă, nu-i asa? Și astea sunt doar câteva din marile distracții ale iernii. Iar în vârful ierarhiei oricărei sărbători stă bineînțeles Crăciunul. Toți copiii, mai mici sau mai mari așteaptă cu nerăbdare în fiecare an sosirea Moșului. E perioada când zboară printre fulgii jucăuși de nea dorințele fiecărui copil însoțite întotdeauna de promisiunile solemne de bună purtare și rezultate școlare mulțumitoare. E și perioada când fiecare devine darnic la rândul său, când ne gândim cum să dăruim celorlalți un strop de bucurie; un mic cadou, o felicitare făcută cu propriile mâini, ornamente pentru brăduț...

Iată un colaj de imagini din școala noastră care surprinde atmosfera magică a iernii ce s-a instalat și aici, printre atâtea teme, materii, cataloage și note.

29

Prof. Nastasă Oana

30

Iată câteva imagini ce nu mai au nevoie de explicații de la serbarea de Crăciun pe care au organizat-o elevii claselor I-IV, îndrumați de către domnii lor învățători de la școala noastră:

31

Festivalul brazilor de Crăciun

Elevii claselor a III-a și a VII-a A de la școala noastră au participat la concursul județean "Festivalul brazilor de Crăciun" cu un brăduț împodobit doar cu podoabe create de ei din materiale reciclabile, brăduț care a obținut mențiune.

" Eu și colegii mei de clasă am împodobit bradul cu ornamente făcute de noi: cuburi din hîrtie colorată, nuci pictate cu acuarele, steluțe din hârtie colorată, conuri vopsite, ghirlande din hârtie creponată, clopoței gemeni, arici din folie de aluminiu. Tuturor ne-a plăcut brăduțul în jurul căruia ne-am

adunat, am cântat, ne-am bucurat și am făcut fotografii.

Brăduțul frumos împodobit a participat la un concurs la Iași unde am luat mențiune, apoi acesta a fost donat Spitalului de copii Sfânta Maria din Iași.

Cu siguranță și copiii bolnavi, aflați acolo, s-au bucurat

de el cel puțin la fel de mult ca

și noi.

Bucuria ne-a fost întregită de faptul că am făcut și o faptă

bună."

Chelaru Cătălina-Mirabela , clasa a III-a

32

Magia SMagia SMagia SMagia Sărbrbrbrbătorilor de iarntorilor de iarntorilor de iarntorilor de iarnă

“Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să prețuiești pacea și bunăvoința, să oferi din plin, compasiune!” Calvin Coolidge

“Nașterea Ta Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii, lumina cunoștiinței” (troparul Nașterii Domnului).

A mai trecut un an şi ne aflăm din nou în pragul celei mai frumoase şi cunoscute sărbători a creştinismului - Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos.

Este una dintre cele mai frumoase sărbători, perioadă în care simţim parcă în inimile noastre o chemare tainică spre a fi mai buni, mai îngăduitori şi mai plini de nădejde, este perioada în care, cursul existenţei noastre pare să capete un sens. Cred că cea mai frumoasă și cea mai iubită, atât de cei mici cât și de cei mari, săraci sau bogați, este această sărbătoare.

Veche de peste doua milenii, răspândită pe tot globul, cea mai importantă sărbătoare a creștinilor este așteptată cu emoție și bucurie.

Crăciunul este asociat cu feeria iernii, cu puritatea zăpezii, fiind o sărbătoare emoționantă, mai ales pentru copiii care așteaptă sosirea lui Moș Crăciun.

In feerica seară de Crăciun sunt emoționante colindele, care vestesc nașterea lui Iisus, Cel trimis de Dumnezeu să mântuiască oamenii de păcate, ură, invidie. Copiii merg cu colindul din casă în casă, înfruntă gerul, zăpada, cântă cu veselie, cu însuflețire, chiar dacă au năsucurile înghețate, ei primesc cu bucurie daruri, colaci, nuci, mere etc. Peisajul de iarnă este emoționant...căsuțele sunt luminate, prin geamuri licăresc lumânări și globuri colorate, iar mesele sunt pline de bunătăți tradiționale. Amintirile sărbătorilor de Crăciun din copilărie ne întristează uneori, pentru că realizăm că nu putem da timpul înapoi, dar e minunat să primim în casele noastre cu lacrimi de emoție în ochi, pe copiii și nepoții noștri, care ne urează tot ce e mai frumos și ne încălzesc sufletele cu veselia și tinerețea lor. Într-o astfel de zi importantă, nu putem să nu prăznuim Nașterea lui Hristos în Sfănta Biserică, deoarece Sărbătoarea Nașterii Domnului este prin taina ei, o chemare către Hristos, către biserica Lui. "Să mergem toți unde se naște Hristos, spune cântarea liturgică, înainte de Crăciun, și mergând acolo cu gandul... să-L întâmpinăm și să-I aducem Lui, ca vrednice daruri, faptele bune" , "luminati fiind prin credinta".

33

Și elevii școlii noastre de la Grupul Școlar Șcheia, au venit să-L întâmpine pe Hristos, participând activ la această mare sărbătoare, prăznuindu-L și aducându-I slavă Lui Hristos, intr- un concert de colinde “Colindăm Domnului Bun”, coordonați de domnii profesori Stoleru Ionuț și Voroneanu Veronica, bucurând auzul și inima credincioșilor prezenți în această zi Sfântă în număr mare la Sfânta Liturghie.

În final, toată suflarea a intonat la unison cea mai cunoscută colindă: "O, ce veste minunată!" şi

s-au oferit daruri de Moș Crăciun, unde preotul paroh, Voroneanu Mihail-Ovidiu a făcut o surpriză plăcută, copiilor din parohie, aducându-l pe Moș Crăciun în biserică, împărțind daruri celor prezenti, atât celor mici, cât și celor mari…. La cererea moșului copiii au recitat poezii legate de sărbătoarea Nașterii Domnului, încheindu-se totul intr-o atmosferă de sărbătoare, lăsându-ne purtați de bucuria Crăciunului. Să ne lăsăm, aşadar, cuprinşi de chemarea lăuntrică de a fi mai buni, mai blânzi şi mai îngăduitori şi fie ca Pruncul Sfânt Care S-a născut și în acest an, să-Şi afle loc şi în « Betleemul » sufletelor noastre, umplându-le de har şi pace !

Prof. Voroneanu Veronica

34

OBICEIURI NOI ȘI VECHI DE ANUL NOU

Aho! Aho! În seara lui Vasile Sfântul Merg pe drum, bătut de gându′, Că sfârșește și-acest an Și nu am măcar un ban. Anul ăsta se sfârșește, Sărăcia ne topește, Căci la noi în România E la modă sărăcia. Toate țările străine De noi românii sunt pline, Sunt români plecați de ani La muncă să-și facă bani Multor copii de vârsta mea Li se rupe inima C-au rămas fără părinți Amărâți și necăji ți... Totuși mie-mi este bine Că- s părinții lângă mine. Doamnă gazdă, iar acum Te rog, adă-mi un vin bun Dacă-mi dai și-un ban bătut Îmi fac rolul și mă duc... Moșul Bună seara, bună seara, Românași din toată țara Bună seara, românași, Celor din județul Iași Mă primiți cu a mea babă Ce-o cunoaște-o lume-ntreagă Că-i frumoasă, arată bine, De rămâi trăsnit, Vasile! Am fost cu ea, m-am plimbat Toată țara-n lung și-n lat Și-am fost și la Parlament Dar eu vă spun un secret: Bună țară, rea tocmeală Au tupeu și îndrăzneală Spune tu, băbucă hăi, Nu-i așa că-i vai de noi?

Baba Vă salut pe toți românii, Chiar și pe cei din străini Poate-or veni vremuri bune Să trăim un pic mai bine. Că la noi în România Ne distruge sărăcia. Munții noștri aur poartă Noi știm asta, dar vreodată Ne-am uni românii toți Și-om pune țara pe roți? Moșul Of, nu te mai plânge, babă, Pune mâna și fă treabă, Că Dumnezeu pământ a dat, Știi că trebuie lucrat! Țărănimea-i talpa țării Și alți-s culmea răbdării Că cei tineri sunt departe, La muncă-n străinătate. Au plecat ca să muncească, Copilașii să și-i crească, Și-au lăsat în urma lor, Copii și bătrâni cu dor; Și-au rămas și huligani Să-i cotrobăie de bani. Baba Of, of, of, moșnege-așa-i Mare dreptate mai ai! Vino tu, nițel la mine Să te-nvăț ceva de bine! Lasă tu, băuturica Vin, rachiu și cu berica, bani cu zece noduri Wisky și cu coniacul Să nu dai cumva de dracu′! Strânge bani cu zece noduri Că acuși îți trebuie poduri Vine-acuși sfârșitul lumii Și tu te gândești la bine? Bei paharul și-altul pui Pe șoseaua gâtului?

35

Moșul Chei, măi babă, ce-i cu tine Acum tu te dai la mine N u vezi că-s ditai bărbatu′ Tu mă cerți și mă dai dracu′ Ce ai, ce s-a întâmplat? Ai mâncat cev-alterat? Ai fumat țigări din plante De tot scoți cuvinte proaste? Asta-mi ești tu, măi drogato, Te bat până te-a lua dracul! Baba Sai lume și mă păzește, Că moșneagu-nebunește, Bătrânețea-l afectează, Și mintea i-o buruiază. Lua-te-ar cu proces verbal, Tu bei ca un bădăran. Nu vezi că pensia-i mică, Mori după băuturică, Spui că bei de supărare, Dar de mine nu te doare? Moșul Hai babă, lasă vrăjeala, Termină cu bănuiala, Vino-ncoace să cântăm Și-o horă să o jucăm De necazuri să uităm! Moșul-Baba Hai jucăm cu bucurie Drept în ciuda sărăciei, Că romănul e viteaz La bine și la necaz. Asta-i hora horilor, E hora șcheienilor, Că în România toată Hora-i din străbuni lăsată. Cu obiceiuri păstrate, La orașe și la sate, Primarii și polițaii Să trăiască-ntru′ mulți ani! De bine urăm la toți: La profesori și preoți, Sănătate și mult spor La români pe viitor! Dumnezeu să-i ocrotească Țara să ne-o îmbogățească

Să sperăm cu bucurie, Că scăpăm de sărăcie. Căci noi suntem mici acum, Dar vrem viitor mai bun! Dacă-am spus ceva greșit Cerem scuze la sfârșit La mulți ani! Noi v-am lăsat, Că rolul s-a încheiat. Dar nu-l vom încheia Până ce n-ați asculta: Moșul Noi vă dorim multă sănătate tuturor românilor, celor de aici și celor de departe, să fi ți optimiști, să fi ți răbdători că-n țara noastră dragă suntem moștenitori!

La mulți ani!

Text realizat de Adăscăli ței Florina

36

36

Ce este bancul? Unde a apărut? Care este legătura dintre

banc și viața reală?

Bancul este o poveste foarte scurtă, reală sau imaginară, cu un final surprinzător si foarte amuzant. Bancurile pot avea rolul unui tratament scump, cu același efect : descrețesc frunțile și sunt un plăcut subiect de discuție la o întâlnire de orice gen. Bancurile sunt legate de socializare, ele se spun într-un grup. "Na șterea" lor e legată de natura umană care simte nevoia de a exprima îndoieli, probleme, respectiv argumente, opinii ce sunt încorporate în această producție. Pentru că bancurile conțin o mică învățătur ă socială, reprezintă în majoritatea cazurilor o lecție socială despre lume, oameni, totul îmbrăcat într-o formă ludică, de glumă, de joacă. Dar scopul principal al bancurilor - ca, de altfel, al proverbelor, poveștilor cu tâlc, snoavelor - este de învățătur ă neacademică, profană, fără un program anume, ce are loc în spațiul liber al comunicării. În mare parte pot avea și rol educativ. Bancurile exprimă nevoia de creație a unui popor într-un anume moment. Ele au avut dintotdeauna, din punct de vedere al conținutului, asemănări cu glumele, cu jocurile, cu povestirile cu tâlc, cu zicalele, uneori și cu proverbele. Global, toate acestea pot fi considerate producții spirituale ale unei comunități.

Iată câteva culmi:

Culmea sportului: -Să alergi singur și să ajungi al doilea la finish. Culmea cruzimii: - Să bați un cațel de usturoi, iar el să te muște. Culmea lenii : - Să te pui pe marginea unui pat și să-ți fie lene să te culci !!! Culmea vitezei: -Să stingi lumina și să ajungi înaintea ei în pat. Culmea politeții: -Să stai în picioare într-un autobuz gol! Culmea prostiei: -Să stingi un bec și să aprinzi un chibrit să vezi dacă s-a stins becul Culmea ghinionului: -Să faci pe prostul și să rămai așa! Culmea căsătoriei: - Să ceri mâna fetei și să primești piciorul tatălui! Culmea Yoga: - Să-ți tragi un cap în gură!!! Culmea geografiei: - Să deschizi Porțile de Fier cu Cheile Bicazului!

37

Culmea vampirului: - Să bea nectar de usturoi. Culmea culmilor: - Să sperii un chel așa de tare încât să i se facă părul măciucă. Culmea fizicii: -Să paști un cal putere pe un câmp magnetic. Culmea ceasului desteptător: -Să sune ocupat! Culmea culmilor: -Să aibă pureci păduchii. Culmea culmilor: - Mutul îi spune surdului că orbul se uită la ei! Culmea amabilității: - Să-și ceară scuze profu' care te-a prins copiind! Culmea suspansului: -Îți spun mâine! Culmea matematicii: -Să stai de unul singur și să te simți în plus! Culmea zgârceniei: - Să speli hârtia igienică și să o pui la uscat! Culmea cruzimii: -Să omori timpul. Culmea muzicii: - Să cânți cu gura sobei la fluierul piciorului. Culmea tehnologiei: -Să alungi o muscă de pe ecranul calculatorului cu cursorul de la mouse! Culmea fotbalului: -Să dai gol și în reluare să ratezi! Culmea slăbirii: - Să slăbească un ardei gras. Culmea ciudățeniei: - Un pom cu rădăcini pătrate. Culmea astrologiei: - Să măsori distanța dintre două stele după ce primești o directă în față. Culmea curiozității: - Să te uiți în rezervorul mașinii cu chibritul aprins să vezi dacă mai ai benzină! Culmea țânțarului: - Să-i intre o muscă în ochi!

Prof. Nastasă Oana

38

Poezii ......................... 1

Continuarea activității de reparație a școlii ........ 2

Noaptea „Sf. Andrei” ......................................... 5

Venirea Preasfințitului Teofan ............................................ 8

Pământul – încă o planetă verde ............................................ 10

Tărâmul speranței ........................................................ 13

Culori în modă ............................................................... 14

Olimpiada locală ......................................................... 18

Ascuțitoarea de minți .............................................. 19

Concursul interjudețean – Nașterea Domnului ........................ 20

1 Decembrie ......................................................................... 24

Bucurii de iarnă .................................................................... 26

Iarna pe uliță ............................................... 28

Serbarea de Crăciun ................................... 30

Concurs – Brazi ecologici ................................ 31

Magia sărbătorilor de iarnă ........... 32

Urătură ........................................ 34

Bancuri ......... 36

Cuprins ........ 38