1

PROIECT DE ACTIVITATE

"OMUL DE ZĂPADĂ"

Prof. înv. preșcolar Pătru Adriana Elena

Grădinița cu P.P. Nr. 15 Târgoviște

GRUPA: Mică

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ”Când, cum și de ce se întâmplă?”

PROIECT TEMATIC: Iarnă bine ai venit!

TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ”Cu iarna la joacă”

TEMA ACTIVITĂȚII: „ Omul de zăpadă”

FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată

TIPUL ACTIVITĂȚII: Mixtă ( transmitere de noi cunoștințe –DLC și consolidare de

priceperi și deprinderi –DOS/AP)

COMPONENȚA ACTIVITĂȚII:

ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)

Rutina: Întâlnirea de dimineaţă: “Când sunt la săniuș sunt vesel/ trist/speriat”-

dezvoltarea abilităților de comunicare

Salutul. Prezenţa.Calendarul naturii.

Ne pregătim pentru activități

Sosirea copiilor la grădiniță- deprinderi de igienă și autoservire

Tranziţii:

Joc cu text şi cânt: „Săniuța fuge”

Joc cu text și cânt: „Iarna ne-a sosit în zori”

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE

ALA I: Joc de rol: ”De-a cofetarul” – interpretarea rolului de cofetar

Știință:"Jocurile copiilor iarna"-asociere de imagini

Joc de masă: "Omul de zăpadă"-găsește umbra

ALA II: Joc distractiv: „ Petrecerea Omului de zăpadă”

Joc de atenție: „Ce a pierdut omul de zăpadă ?”

ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE (ADE)

DLC:Educarea limbajului:”Povestea omului de zăpadă” din folclorul copiilor-

lectura educatoarei

DOS:Activitate practică : „Omul de zăpadă” asamblare , lipire

SCOPUL:

-Dezvoltarea capacității de a asculta cu atenție conținutul unui text literar demonstrând

înțelegerea acestuia ,educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere gramatical .

- Consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.

OBIECTIVE: La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:

O1- să formuleze propoziții simple demonstrând înțelegerea textului;

2

O2-să expună cu ajutorul imaginilor și al întrebărilor principalele momente ale

povestirii;

O3-să folosească tehnici specifice activităților practice (asamblare, lipire) pentru

realizarea temei date;

O4-să interpreteze rolul de bucătar folosind ingredientele puse la dispoziție ;

O5-să recunoască umbra pieselor reconstituind omul de zăpadă ;

O6-să asocieze jetoane care corespund imaginii de iarnă prezentate.

METODE ȘI PROCEDEE: observația, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, lectura

educatoarei, exerciţiul, tehnica comunicării rotative , harta conceptuală, , turul galeriei.

MATERIAL DIDACTIC:

- panoul pentru prezenţă cu pozele copiilor, calendarul naturii cu jetoane, cutii cu emoții, imagini

cu jocurile copiilor iarna;

- prezentare ppt,imagini reprezentative din poveste, om de zăpadă, fețe cu emoții, ;

- mingi din polistiren,bețe frigărui, material mărunt , cofrag ouă, lipici, machetă;

- pandișpan, cremă, nucă de cocos, bomboane;

- imagine de iarnă,imagini reprezentative,lipici;

- oameni de zăpadă, jetoane cercuri.

FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, în grup.

FORME DE EVALUARE: Continuă – formativă: prin observarea sistematică a

comportamentului copiilor, observarea produselor activității, răspunsurile copiilor, acordarea de

stimulente.

DURATA: o zi

BIBLIOGRAFIE:

Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educațional, Bucuresti, 2005;

Curriculum pentru învățământul preșcolar, MECT, 2008;

Aplicarea noului Curriculum pentru educație timpurie – o provocare, Editura Diana,

Pitești, 2009;

“Metode interactive de grup”, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela

Fulga, Editura Arves, 2002

3

SCENARIUL ZILEI

Rutină: Copiii vor aborda întâlnirea de dimineaţă într-o manieră optimistă şi plină de

energie, deoarece ziua bună se cunoaşte de dimineaţă.

„Bună dimineaţa, dragi PITICOȚI !”. Încă de la începutul săptămânii ne-am propus să vorbim

despre jocurile copiilor în anotimpul iarna.

Așezați în semicerc, pe scăunele, copiii se salută cu expresia „Bună dimineaţa!”. Salutul

curgând firesc de la stânga la dreapta, într-o atmosferă de relaxare şi bună dispoziţie.

Educatoarea va fi cea care va saluta pe rând fiecare copil.

Prezenţa se va realiza în stilul grupei mici: fiecare copil când își aude numele vine ia

fotografia și o așază la panou. Pozele copiilor care lipsesc se așază în partea de jos a panoului .

Consultăm buletinul meteo verbalizând acţiunea: “Suntem în anotimpul iarna, luna

ianuarie , data 25“,”Ieri a fost miercuri, a treia zi a săptămânii, astăzi este joi a patra zi a

săptămânii,iar mâine va fi vineri, a cincea zi a săptămânii.Vremea este...........,cerul

este............,soarele............”.

Preșcolarii vor primi jetoane în care sunt ilustrate jocurile copiilor iarna. În centru sunt

așezate două cutii , pe o cutie sunt fețe reprezentând emoții pozitive, iar pe cealaltă sunt imagini

cu fețe reprezentând emoții negative. În funcție de jocul ilustrat pe jeton și de emoția pe care o

are copilul când practică acel joc de iarnă va introduce jetonul în cutia cu emoții pozitive sau

negative.

Copiii intonează jocul cu text și cânt "Iarna ne-a sosit în zori" .

Noutatea zilei:La grupă va sosi un invitat, omul de zăpadă, care le cere copiilor să îl

primească la grupă să îi asculte povestea ,să îi găsească pe frații lui și astfel să îl facă fericit .

DLC: Educarea limbajului

Copiii sunt așezați în semicerc și audiază povestea "Povestea omului de zăpadă", urmărind

câteva ppt-uri sugestive. După lecturarea textului, copiii vor răspunde la întrebările adresate de

educatoare cu privire la conținutul poveștii și vor realiza harta conceptuală. La finalul activității,

educatoarea adresează întrebări preșcolarilor pentru a reconstitui povestea, folosindu-se de

imagini corespunzătoare ideilor principale.

Copiii vor asocia omului de zăpadă emoțiile pe care el le-a simțit de-a lungul poveștii.

La finalul activității de educarea limbajului copiii formează o coloană, trenul piticilor şi părăsesc sala de grupă pentru a merge la toaletă şi pentru a se spăla pe mâini. Prin intermediul TRANZIŢIEI :,,Săniuța fuge”, copiii se întorc în sala de grupă și se

pregătesc să viziteze centrele deschise pentru a alege activitatea preferată.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE I. La măsuţe este pregătit materialul pentru următoarea

activitate, iar copiii vizitează centrele descoperind materialele şi sarcinile din fiecare centru. Se

4

va da startul de începere a lucrului. Se vor îndruma copiii acolo unde vor întâmpina greutăţi,

atenţia deosebită va fi canalizată la centrul Artă, unde se va desfăşura activitatea practică. După

terminarea lucrului la centre voi face evaluarea lucrărilor expuse prin metoda Turul galeriei.

La centrul Artă copiii vor desfășura activitatea practică și vor realiza cu ajutorul

materialelor puse la dispoziţie un om de zăpadă din mingi de polistiren, îl vor decora folosind

fetru, ochi mobili, cofrag de ou pentru pălărie.Toți oamenii de zăpadă vor participa la petrecerea

invitatului – omul de zăpadă. Fiecare copil care va trece prin acest centru va primi un ecuson cu

silueta unui om de zăpadă.

Preşcolarii se vor interpreta rolul de cofetar în jocul ”De-a cofetarii”. Copiii vor veni la

centrul Joc de rol și vor pregăti bulgări necesari realizării unui om de zăpadă. Ei au la dispoziție

pandișpan tăiat sub formă de cercuri, cremă albă, nucă de cocos și bomboane și vor face

prăjituri- oameni de zăpadă.

La centrul Știință copiii au la dispoziție imagini cu jocurile copiilor iarna . Ei vor

identifica elementele componente ale imaginii și le vor lipi în jurul imaginii centrale.

La centrul Joc de masă pe măsuțe sunt siluete ale unor oameni de zăpadă și piese

mărunte, pe care copiii le vor folosi să le pună ochi, nasturi, mătură și pălărie. Ei vor încerca să-l

îmbrace pe omul de zăpadă care le-a dat animalelor pădurii cea ce ele au avut nevoie și astfel a

rămas dezbrăcat.

Rotaţia grupurilor va trebui făcută în aşa fel încât toţi copiii să participe la activitatea

principală.

La final se vor iniţia câteva jocuri distractive şi de mişcare menite să pună în valoare şi

cunoştinţele dobândite în ziua respectivă dar şi alte tranziţii.

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE II. Copiii vor desfaşura următoarele jocuri:

Jocul distractiv: „Petrecerea omului de zăpadă”

Joc de atenție: „Ce a pierdut omul de zăpadă ?”

5

Demersul didactic

Eveniment

didactic

Obiec

tive

Conținutul științific Metode și

procedee

Mijloace de

învǎțǎmânt

Forma de

organizare

Evaluare

1.Moment

organizatoric

Se asigură condiţiile optime pentru

desfăşurarea activităţii. Întâlnirea de dimineaţă Copiii intră în sala de grupă şi se aşază în

semicerc. Salutul între copii se va realiza utilizând

tehnica comunicării rotative. Prezența: Educatoarea face prezența, iar fiecare copil când își aude numele vine și pune

poza la panou. Calendarul naturii: În ce anotimp suntem? În

ce lunǎ suntem?Ce zi a sǎptǎmânii este? Cum este vremea? Împǎrtǎsirea cu ceilalți:Cum te simți atunci

când faci un om de zăpadă/ te joci cu bulgări/ te dai cu sania/ te dai cu schiurile/ patinezi?-

dezvoltarea abilităților de comunicare

Tehnica comunicării rotative

Conversația

Calendarul naturii Catalog

Cărți

Frontal

Observarea comportamen

tului inițial

Rǎspunsurile copiilor

2.Captarea atenției

În sala de grupă își face apariția un om de zăpadă. Acesta va recita o poezie și îi va ruga pe copii să-l primească la ei la grupă să se

joace împreună, să-i asculte povestea și să-i găsească astfel și pe frații lui oamenii de

zăpadă. Copiii îl primesc bucuroși pe omul de zăpadă.

Conversația

Om de zăpadă

Frontal

3.Anunțarea temei și a

obiectivelor

Educatoarea îi anunță pe preșcolari că astăzi vor asculta Povestea Omului de zăpadă,

vor realiza oameni de zăpadă- prietenii omului de zăpadă de la grupă, vor face dulciuri pentru

omul de zăpadă, vor reconstitui imaginea unui

Explicația

Frontal

6

om de zăpadă , vor identifica elementele componente ale unei imagini de iarnă și se vor juca împreună cu omul de zăpadă.

4.Prezentarea noului conținut și

dirijarea învățării

Copiii sunt așezați în semicerc și audiază povestea "Povestea omului de zăpadă", urmărind câteva ppt-uri sugestive. Educatoare

citește povestea clar, expresiv , folosind tonul și mimica adecvate.

Se vor explica cuvintele necunoscute ( , cină). Conţinutul povestirii va fi redat cât mai

expresiv de către educatoare după următoarele idei:

1. Un copil construiește un om de zăpadă din trei bulgări, câțiva cărbuni, o căciulă veche și o măturică.

2. Omul de zăpadă a rămas singur în grădina înghețată, iar peste noapte, îl zărește Zâna

Iarnă și îi dă viață. 3. Două căprioare înfometate vin la omul de zăpadă. Acesta, foarte generos le dăruiește

nasul lui pentru cină. (cină – masa de seară).

4. Omul de zăpada oferă lâna din căciula sa păsărilor ca să-și căptușească cuiburile reci,

mătura din paie o oferă unor iepurași . 5. Zâna îl găsește fără haine și îi dă omului de

zăpadă cel mai prețios dar: dragostea copiilor. Toți copiii de pe planetă se transformă în prietenii omului de zăpadă.

Educatoarea va asigura, pe parcursul expunerii cursivitatea, claritatea, succesiunea

logică a ideilor, caracterul atractiv-emoțional, mesajul educativ al poveștii, adecvarea

Observația

Lectura

educatoarei

Videoproiec

tor Ppt-uri

sugestive

Frontal

Observarea comportamen

tului copiilor

7

O1

O2

limbajului la nivelul de înțelegere al copiilor, prin: nuanțarea/modelarea vocii, tonul cald, schimbarea ritmului vorbirii, folosirea

pauzelor, utilizarea mimicii și a gesticii. Pentru fixarea conținutului copiii vor

completa harta conceptuală răspunzând la următoarele întrebări: Din ce a făcut băiatul omul de zăpadă?

Cine a avut nevoie de........(morcov, căciulă, mătură , cărbuni)?

Se va reconstitui conținutul poveștii folosind imagini sugestive, pentru fiecare imagine educatoarea va adresa o întrebare:

Ce a construit băiatul într-o iarnă? Cine i-a dat viață omului de zăpadă?

Cui i-a dat omul de zăpadă nasul? Cine s-a așezat pe capul omului de zăpadă? Ce i-a oferit Zâna Iarnă drept răsplată

omului de zăpadă? În încheierea activității educatoarea adresează

următoarele întrebări copiilor: Cum credeți că s-a simțit omul de zăpadă din poveste?

Cum vă simțiți voi atunci când construiți un om de zăpadă?

Copiii se încolonează și ies din sala de grupă.

Harta

conceptuală

Conversația

Om de zăpadă

elemente componente

Animale ale pădurii

Imagini din poveste

Frontal

Frontal

Răspunsurile

copiilor

5.Obținerea performanței

Prin intermediul TRANZIŢIEI : ,,Săniuța”, copiii se îndreaptă spre centrele de joc.

La măsuţe este pregătit materialul pentru următoarea activitate, iar copiii vizitează

centrele descoperind materialele şi sarcinile din fiecare centru.

Observația

Frontal

8

O3

O4

O6

O5

DOS-Activitate practică "Omul de zăpadă"

Se vor executa exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii: Mișcăm

degețelele,/Închidem și deschidem pumnișorii/ Rotim pumnișorii,/Cântăm la pian,/Scuturăm

mânuțele. Realizarea temei de către copii: Copiii vor realiza cu ajutorul materialelor puse

la dispoziţie un om de zăpadă. Îi vor lipi ochi,nas, gură, nasturi, îi vor așeza pălăria și

mătura. Copiii vor respecta criteriile de realizare:să asambleze părțile componente, să lucreze

îngrijit lipind corespunzător materialul pus la dispoziție, să finalizeze lucrarea.

Joc de rol "De-a cofetarii": Preşcolarii vor interpreta rolul de cofetar realizând bulgări de zăpadă din pandișpan, cremă și nucă de cocos.

Știință "Jocurile copiilor iarna" : Copiii au la dispoziție o imagine cu jocuri de iarnă, ei

vor asocia jetoane care corespund imaginii principale și le vor lipi. Joc de masă "Omul de zăpadă" : Pe măsuțe

sunt siluete ale oamenilor de zăpadă, copiii trebuie să le pună oamenilor de zăpadă ochi,

nasturi, căciulă și mătură toate realizate din cercuri de diferite dimensiuni.

Rotaţia grupurilor va trebui făcută în

aşa fel încât toţi copiii să participe la activitatea obligatorie - confecționarea omului

de zăpadă. Copiii sunt motivați să lucreze în

fiecare centru pentru a-l bucura pe omul de

Exercițiul

Exercițiul

Exercițiul

mingi din polistiren bețe, fetru,

ochi mobili sârmă

plușată machetă

Pandișpan Cremă ,nucă de cocos

Imagini jocuri de

iarnă Jetoane lipici

Oameni de zăpadă

Cercuri de diferite mărimi

Individual

Individual

Individual

Individual

Observarea comportamen tului

Produsele

activității

Produsele

activității

9

zăpadă. Tranziție:

6.Evaluarea activității

Dupǎ finalizarea activitǎtilor în centre copiii se încoloneazǎ și merg pentru a observa produsele obținute.

Câte un copil va prezenta la fiecare centru ce au avut de realizat, se va urmǎri fixarea

cunoștințelor despre povestea lecturată și exprimarea în propoziții în prezentarea fiecărui centru.

Conversația Turul galeriei

Lucrǎrile din fiecare centru

Frontal

individual

Observarea produselor activitǎții

7.Asigurarea retenției și a

transferului

Se vor iniţia jocurile:

ALA II: Program distractiv "Petrecerea Omului de zăpadă" Copiii vor forma un cerc în jurul omului de

zăpadă și vor cânta .Deoarece în fiecare iarnă facem oameni de zăpadă ,îi sărbătorim și

putem să le urăm "La mulți ani!". Joc de atenție "Ce a pierdut omul de zăpadă?" În fața copiilor este un om de zăpadă, la

semnalul educatoarei copiii închid ochii. În acest timp educatoarea schimbă un obiect din

componența omului de zăpadă. Când vor deschide ochii, copiii trebuie să spună ce s-a schimbat.

jocul

Om de zăpadă dulciuri

Frontal

frontal

Comportamentul copiilor

8.Aprecierea activității

Educatoarea va face aprecieri asupra modului

cum s-a desfǎșurat activitatea și va distribui

recompense.

recompense Frontal

Acordarea stimulentelor

10

Harta conceptuală (organizatorul grafic) este o tehnică de reprezentare vizuală a conceptelor

și a legăturilor dintre ele. A apărut ca urmare a teoriilor cognitiviste ale lui David Ausubel și,

ulterior, a cercetărilor lui Joseph D. Novak, începând cu anii '70, la Universitatea Cornell, S.U.A.

Novak, prin hărţile conceptuale, acordă o importanţă majoră formării de legături între concepte

în procesul învăţării.

Conceperea hărţilor conceptuale se bazează pe temeiul : „învăţarea temeinică a noilor

concepte depinde de conceptele deja existente în mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc

între acestea” (Teoria lui Ausubel). Esenţa cunoaşterii constă în modul cum se structurează

cunoştinţele. Important este nu cât cunoşti, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele

asimilate.

Hărţile conceptuale (conceptual maps) sau hărţile cognitive (cognitive maps) se definesc

astfel ca fiind o imagine a modului de gândire, simţire şi înţelegere ale elevului care le

elaborează, la început simplist, apoi tot mai complete, devenind o procedură de lucru la diferite

discipline, dar şi inter şi transdisciplinar.. Ele se pot utiliza atât în predare- învăţare, cât şi în

evaluare, la toate nivelurile şi toate disciplinele. Aceste instrumente de evaluare presupun

operaţii de analiză, identificare a semnificaţiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare),

comparaţii, clasificări şi raţionamente. Hărţile conceptuale sau „formularele de argumentare”

pun accentul pe relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele pe care le are elevul, pe modul în care

fiecare elev îşi organizează experienţa, ideile, dar şi modul de aplicare al acestora. Această

metodă îi face pe elevi să devină activi în propriul proces de învăţare, să asimileze cunoştinţe,

priceperi şi deprinderi având la bază cunoştinţe, priceperi şi deprinderi deja existente.

În procesul de instruire constructivistă, hărţile conceptuale sunt mai des folosite ca

instrumente de instruire decât ca procedeu de estimare. Conceptele sunt redate în spații

delimitate (cercuri, dreptunghiuri etc.), iar relaţiile dintre concepte sunt indicate prin linii/săgeți

de legătură.

O hartă conceptuală prezintă următoarele caracteristici:

Este o reprezentare grafică a componentelor unui proces sau concept, precum şi a

relaţiilor dintre ele .

Informaţiile dintr-o lecţie sau un text se organizează în jurul unor termeni-cheie, tema

principală este plasată în centrul organizatorului;

Subtemele sunt plasate în jurul temei principale, însoţite de caracteristici. Prezentarea

schematizată a cunoştinţelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum şi la o consolidare mult

mai eficientă a acestora.

11

O hartă conceptuală conţine cel puţin 10-15 subteme secundare, terţiare etc.

Se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, căsuţe sau cercuri, într-o modalitate

ierarhizată.

Săgeţile dintre căsuţe sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relaţie existentă între

componente (determinare, relaţionare etc.) .

Avantajele acestei metode de evaluare se reflectă prin:

Utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă şi mai eficientă a informaţiei.

Facilitează dezvoltarea gândirii logice şi a abilităţilor de învăţare.

Poate fi folosită pentru orice disciplină, dar şi pentru a rezolva situaţii- problemă reale din

viaţa de zi cu zi .

Este un mod de lucru ordonat şi construit cu imaginaţie şi simţ artistic.

12