Tema nr. 23Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinară şi alte complicaţii ale bolilor parodontiului marginalBIBLIOGRAFIE:3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat deA. terenul individual al pacientuluiB. ereditateC. prezenta placii bacterieneD. manopere stomatologice intempestiveE. calitatea smaltului dentar(pag. 174)

S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:A. lingual, palatinal, vestibularB. palatinal, vestibular, lingualC. vestibular, palatinal, lingualD. vestibular, lingual, palatinalE. lingual, vestibular, palatinal(pag. 172)

S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:A. 0,2 %B. 20 %C. 2 %D. 22 %E. 6 %(pag. 174)

S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:A. palatinalB. lingualC. vestibularD. mezialE. distal(pag. 172)

S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:A. insistenta la periajB.exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al acestuia este redus sau blocatC. scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleD. scaderea rezistentei imune a organismuluiE. microtraume repetate ale gingiei(pag. 172)

S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:A. sistemului nervos in exclusivitateB. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acideC. traumei ocluzale in exclusivitateD. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitate

E. eroziunii chimice acide in exclusivitate(pag. 174)

S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:A. pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositiB. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositiC. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folositD. negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folositE. negative doar la testul electric(pag. 173)

S1523008. Abcesul parodontal poate fi:A. simplu;B. complicat;C. mixt;D. diferentiat;E. simetric.(pag. 173)

S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:A. aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;B. celulita a buzei superioare;C. tulburari de ocluzie frontala;D. cefalee si stare de curbatura;E. sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.(pag. 173)

S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:A. insuficienta renala;B. sinuzita maxilara;C. abces cerebral;D. colecistita prin piofagie;E. rectocolita prin piofagie.(pag. 175)

S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:A. necrozele pulpare;B. lacunele cuneiforme;C. pulpitele acute laterograde sau retrograde;D. celulita;E. septicopioemia.(pag. 174)

S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:A. periaj;B. detartraj;C. badijonaj cu ZnCl2;D. traumatisme dento-alveolare;E. indepartarea obturatiilor in exces.(pag. 173)

S1623013. Lacunele cuneiforme:A. apar in 1/3 medie a suprafetelor dentareB. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrinC. apar mai frecvent ocluzalD. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dinteluiE. nu reprezinta o lipsa de substanta.

(pag. 174)

S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:A. Palatinal;B. Sublingual;C. Vestibular;D. LingulaE. Nu are o localizare predilecta(pag. 172)

S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de:A. Celulita buzei superioareB. GlosodinieC. Tulburari de gustD. Infectii micoticeE. Afte si herpes(pag. 173)

S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:A. factori loco-regionali determinantiB. virstaC. alimentatieD. unele boli localeE. sex(pag. 171)

S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cmB. dintii limitanti sunt indemni de carieC. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violaceeD. consistenta abcesului este moale, depresibilaE. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma(pag. 172)

S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareB. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculareC. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentareD.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubiidentinariE. nici unul din cele enuntate(pag. 174)

S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:A. prezenta peliculei dobinditeB. prezenta placii bacterieneC. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzaleD. depozite de tartru depuse la coletul dintilorE. efectuarea detartrajului ultrasonic(pag. 174)S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:A. simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventaB. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescutaC. uneori durerea poate aparea si spontanD. uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpiteE. aspect lobulat al papilelor

(pag. 173)

S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirileparodontale profunde:A. 0,2 %B. 20 %C. 2 %D. 22 %E. 6 %(pag. 174)

S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:A. sistemului nervos in exclusivitateB. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acideC. traumei ocluzale in exclusivitateD. uzurii prin periaj excesiv in exclusivitateE. eroziunii chimice acide in exclusivitate(pag. 173)

S2523023. În formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol următoarelor cauze, mai puţin una:A. Sistemul nervosB. Distoniilor neuro-vegetativeC. Traumei ocluzaleD. Circulaţiei sangvine parodontaleE. Periajul excesiv şi incorect(pag. 174)

S2623024. Finger spreaderele prezintă următoarele avantaje faţă de hand spreadere:A. permit îndepărtarea cu uşurinţă din canal cu dislocarea gutaperceiB. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului său în ambele sensuriC. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilăD. partea activă are formă cilindricăE. lungimea părţii active este de cca 20 mm.(pag. 223)

S2623025. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturaţia radiculară sunt:A. închidere perfectă a canalelorB. tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărităC. radioopacitatea intensă a conului dă o falsă impresie de obturaţie neetanşăD. are acţiune oligodinamică (discutabilă în condiţiile unei sigilări perfecte)E. flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă.(pag. 243)

S2623026. Precizaţi care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentară de canal cu amalgam de argint:A. se resoarbeB. asigură o bună sigilare în condiţiile unei tehnici corecteC. necesită canale cu secţiune circularăD. necesită un calibru suficient de larg al porţiunii apicale a canaluluiE. necesită instrumentar endodontic special.(pag. 239)

S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastică a gutapercei (Mc Spaden):A. este mai lentăB. există posibilitatea fracturării compactoarelor

C. obturează cea mai mare parte a spaţiului endodonticD. facilitează depăşirile în lipsa unui stop dentinar apical corespunzătorE. există posibilitatea apariţiei unor leziuni termice ale parodonţiului de susţinere.(pag. 234)

S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:A. contuzia buzei superioareB. cheilita actinicaC. cheilita glandularaD. edem QuinqeE. chist radicular infectat(pag. 173)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1223029. Abcesul parodontal marginalA. este o complicatie a parodontitei marginale croniceB. este localizat cel mai frecvent palatinalC. nu poate fi intalnit niciodata lingualD. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontaleE. tratamentul consta in drenaj prin punctionare(pag. 172)

S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate deA. adeniteB. abcesul parodontal marginalC. hiperestezia dentinaraD. sinusita maxilaraE. septicemie(pag. 172)

S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata deA. factori locali favorizantiB. varstaC. instalarea unor boli generaleD. efectele secundare ale unor medicamenteE. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj(pag. 171)

S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditiiA. contact cu instrumente metaliceB. contact cu alimenteC. amprentarea campului protetic cu hidrocoloiziD. contact cu peria de dintiE. poate aparea si spontan(pag. 174)

S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala dupaA. retractii gignivaleB. prepararea unor cavitati proximaleC. detartrajD. gingivectomieE. gingivostomatita ulcero-necrotica(pag. 173)

S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme posibile de producereA. stimularea directa a pulpei dentareB. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareC. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentareD. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentareE. stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinari(pag. 174)

S1223035. Lacunele cuneiforme aparA. la coletul dintilorB. in zona incizala/ocluzala a dintilorC. mai frecvent vestibularD. mai frecvent oralE. ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara(pag. 174)

S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice suntconsecintaA. traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologicaB. periajului excesivC. lucrarilor protetice incorect realizateD. lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanciE. contactului cu alimente foarte fierbinti/reci(pag. 174)

S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginalA. se vindeca spontan dupa 1-2 saptamaniB. fistulizeazaC. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrogradeD. produce abcese ale lojilor profundeE. produce, oral, osteite sau osteomielite(pag. 173)

S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal aparA. jena dureroasa la masticatieB. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalaraC. percutie verticala dureroasaD. dinti limitanti cu carii profunde complicateE. mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasa(pag. 173)

S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numaraA. osteite/osteomielite ale oaselor maxilareB. sinusite frontaleC. celuliteD. adeniteE. tromboflebita sinusului cavernos(pag. 175)

S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal aparA. nu exista simptomatologie subiectivaB. jena dureroasa la masticatieC. durerea poate aparea si spontanD. uneori, durerile sunt intense, violenteE. aspect lobulat al papilelor(pag. 173)

S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:A. scade rezistenta organismuluiB. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleC. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicularD. drenajul pe cale naturala al pungii este redusE. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat(pag. 172)

S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:A. pulpite croniceB. pulpite acuteC. parodontite apicale croniceD. parodontite apicale acute retrogradeE. osteite(pag. 173)

S1323043. Abcesul parodontal marginal prezintaA. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apicalB. dintele afectat prezinta de obicei carieC. consistenta abcesului vestibular si lingual este moaleD. abcesul parodontal marginal palatinal se insoţeste de celulita buzei superioareE. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa(pag. 173)

S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei purulente:A. pericoronarB. subalveolarC. periradicularD. poate inconjura una sau mai multe feţe ale radaciniiE. submucos gingival(pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:A. gastritaB. colitaC. colecistitaD. flebitaE. septicemia(pag. 175)

S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:A. abcesul parodontal marginalB. gingivo-stomatita ulcero-necroticaC. pericoronarita acutaD. cariile situate deasupra coletului anatomic al dinteluiE. hiperestezia dentinara(pag. 172-173)

S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:A. prezenta aparatelor proteticeB. prezenta obturatiilor fizionomiceC. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuseD. prezenţa recesiunilor gingivaleE. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale(pag. 174)

S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:A. blocuri masive de tartruB. manevre terapeutice incorecteC. obturatii debordanteD. microproteze cu adaptare defectuoasa la coletE. aparate ortodontice(pag. 172)

S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:A. retractii gingivaleB. interventii chirurgicale parodontaleC. periaj profesionalD. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomiceE. planarea radiculara(pag. 173)

S1323050. Lacunele cuneiformeA. apar frecvent la caninii inferioriB. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiularaC. apar la coletul dintilorD. apar frecvent vestibularE. apar pe suprafata radiculara(pag. 174)

S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:A. tulburari ale sistemului neurovegetativB. trauma ocluzalaC. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoaseD. eroziunilor chimice acideE. regurgitatiile acide(pag. 174)

S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:A. pulsatilaB. redusaC. medieD. intensa uneoriE. iradianta(pag. 173)

S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:A. gastrita cronicaB. pancreatitaC. rectocolita ulcero-hemoragicaD. colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastricaE. septicopioemii si septicemie(pag. 175)

S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:A. celuliteB. meningitaC. osteite si osteomielite ale oaselor maxilareD. nomaE. sinuzita maxilara(pag. 175)

S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:

A. adeniteB. meningitaC. tromboflebita sinusului cavernosD. nomaE. abces cerebral(pag. 175)

S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine manifesta in urmatoarele conditii:A. contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometriceB. contactul cu peria de dintiC. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)D. in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomericeE. contactul cu alimente acre sau dulci(pag. 174)

S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:A. abcesul parodontal marginalB. necroze pulpareC. paresteziiD. pulpite acute laterograde sau retrogradeE. gingivita acuta ulcero-necrotica(pag. 172)

S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medieB. dintii limitanti prezinta procese carioase extinseC. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosieD. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibilaE. percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversala(pag. 173)

S1523059. Abcesul parodontal marginal:A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice;B. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde;C. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;D. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie;E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.(pag. 172-173)

S1523060. Abcesul parodontal marginal:A. este localizat mai ales vestibular;B. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;C. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala;D. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;E. prezinta jena dureroasa la masticatie.(pag. 172)

S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:A. sunt, in general, indemni de carie;B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.(pag. 173)

S1523062. Hiperestezie dentara:

A. se poate instala dupa detartraj;B. este determinata de prezenta placii bacteriene;C. apare la contactul cu un instrument metalic;D. este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet;E. nu apare la contactul cu alimente calde.(pag. 173)

S1523063. Lacunele cuneiforme:A. apar la coletul dintilor;B. apar ca o lipsa de substanta ovalara;C. apar pe toate fetele dintilor;D. se pot forma prin periaj excesiv;E. se pot datora traumei ocluzale.(pag. 174)

S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:A. rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare;B.lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi adanci;C. traumatisme mecanice la dinti parodontotici;D. canale colaterale aberante;E. distonie neuro-vegetativa.(pag. 174)

S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:A. celulite;B. pulpite acute;C. parodontite apicale acute;D. gangrene;E. necroze.(pag. 173)

S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:A. durere localizata;B. tumefactie cu dimensiuni variabile;C. prurit gingival;D. tensiune la nivelul gingiei;E. mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.(pag. 173)

S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:A. este rotunda;B. este ovalara;C. are dimensiuni variabile;D. este circumscrisa;E. nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.(pag. 173)

S1623068. Abcesul parodontal marginal:A. este o complicatie a parodontitelor marginale croniceB. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinalC. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolarD.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocatE. nu este insotit de adenopatie regionala.(pag. 172)

S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:A. cariile localizate sub coletul anatomic al dinteluiB. necrozele pulpareC. parodontitele apicale pe cale retrogradaD. lacunele cuneiformeE. leziunile aftoaase. (pag. 174-175)

S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:A. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivaleB. prezenta leziunilor hiperkeratoziceC. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveD. resorbtia osului alveolarE. adenopatii loco-regionale frecvente.(pag. 173)

S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:A. sistemului nervosB. traumei ocluzaleC. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesivD. eroziuni chimice acideE. stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.(pag. 174)

S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareB. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinariC. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentareD.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanismehidrodinamiceE. stimularea factorului de crestere epiteliala.(pag. 174)

S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :A. Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastricaB. DiabetC. LeucemieD. SepticopioemiiE. Septicemie(pag. 175)

S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:A. abcesul parodontal marginalB. hiperestezia dentinaraC. pericoronariteleD. gingivostomatita ulcero-necroticaE. abcesul cerebral(pag. 172)

S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :A. Hiperestezia dentinaraB. Lacune cuneiformeC. Sinuzita maxilaraD. CeluliteE. Tromboflebita sinusului cavernos(pag. 175)

S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :A. DetartrajB. GingivectomieC. Gingivita alergicaD. Infectii micoticeE. Tumori gingivale(pag. 175)

S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:A. pulpite acute totaleB. necroze pulpareC. hiperestezia dentinaraD. abcesul lojii sublingualeE. parodontite apicale subacute sau cronice(pag. 172)

S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarateA. este o complicatie a parodontitelor marginale croniceB. este localizat numai vestibularC. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolarD.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocatE. toate de mai sus(pag. 172)

S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:A. gradul de inflamatie al gingiei marginaleB. gradul de resorbtie osoasaC. mobilitatea patologicaD. mobilitatea fiziologicaE. igiena orala(pag. 171)S2323080. In abcesul parodontal marginal:A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carieB. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negativeC. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in axD. apar frecvent adenopatii locoregionaleE. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala(pag. 172)

S2323081. În abcesul parodontal marginal:A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, “de prundis”B. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.C. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.D. evacuarea exudatului purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale libereE. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii(pag. 173)

S2323082. Abcesul parodontal marginal:A. este o complicatie a parodontitei marginale croniceB. este localizat cel mai frecvent palatinalC. nu poate fi intalnit niciodata lingualD. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontaleE. tratamentul consta in drenaj prin punctionare(pag. 173)

S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:

A. contact cu alimente acre sau dulciB. contact cu alimente solide sau lichideC. contact cu alimente calde(cel mai frecvent)D. contact cu peria de dintiE. poate aparea si spontan(pag. 174)

S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:A. retractii gingivaleB. prepararea unor cavitati proximaleC. detartrajD. periaj profesional intempestivE. gingivectomie(pag. 174)

S2323085. Lacunele cuneiforme:A. apar în 1/3 medie a suprafetelor dentareB. apar la coletul dintilorC. apar mai frecvent vestibularD. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dinteluiE. reprezinta o lipsa de substanta(pag. 174)

S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:A. stresul si distoniile neuro-vegetativeB. devitalizarea dintilorC. trauma ocluzalaD. periajul excesivE. detartrajul manual(pag. 174)S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:A. periajului intempestivB. traumatismelor mecaniceC. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontoticiD. eroziunii chimice acideE. leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontale(pag. 174)

S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:A. CeluliteB. septicopioemiiC. sinuzita maxilaraD. septicemieE. colecistita(pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:A. sunt, in general, indemni de carie;B. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;C. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;D. prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;E. au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.(pag. 173)

S2523090. Complicaţiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:A. Celulita

B. Osteita maxilarăC. AdenitaD. SepticopiemiaE. Sinuzita maxilară(pag. 175)

S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec în obturaţia radiculară sunt:A. nu este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilareB. densitate mai mică a obturaţieiC. apar leziuni termice ale parodonţiului în cazul supraîncălzirii gutaperceiD. frecvenţa mai mare a obturaţiilor cu depăşire comparativ cu cele din condensarea convenţională la receE. consum mai mare de conuri de gutapercă.(pag. 229)

S2623092. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec se caracterizează prinA. posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din siliconB. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatura maximă 155 °C)C.încălzire în 5 minute cu menţinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul decontrolD. răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de controlE. este simplu şi ergonomic.(pag. 229)

S2623093. Avantajele tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercei în obturaţia radiculară:A. protecţie mai eficientă împotriva microinfiltraţiilor de interfaţă comparativ cu condensarea laterală la receB. se realizează doar o alipire a unor mase izolate de gutapercăC. se produce fuzionarea conurilor într-o masă micăD. densitatea şi omogenitatea lasă de doritE. asigură un succes clinic în timp.(pag. 227)

S2623094. Indicaţiile utilizării Biocalexului în obturaţia radiculară sunt:A.curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porţiunii respective acanaluluiB. pulpite seroase totaleC. parodontite apicale acuteD. parodontite apicale cronice fistulizateE. gangrena pulpară simplă.(pag. 218)

S2623095. Avantajele obturaţiei radiculare segmentare cu rumeguş de dentină sunt:A. biocompatibilitatea materialului de obturaţie cu bontul pulpar apicalB. perturbarea proceselor de vindecare periapicală în cazul folosirii rumeguşului infectatC. constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaţie şi ţesutul conjunctiv periapicalD. sigilarea prin obturaţia de canal este corespunzătoareE. stimulează formarea la apex a unui ţesut fibros.(pag. 241)

S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastică a gutapercei (Mc Spaden):A. este metodă foarte rapidă, necesitând mai puţin de 10 secunde pentru obturarea canaluluiB. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la receC. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânităD. generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaţiul endodonticE. există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor.(pag. 235)

S2623097. Precizaţi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaţiei radiculare:A. adaptarea superioară a gutapercei la pereţii canalului prin ramolireB. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenţionale la receC. grad de omogenitate deosebită a obturaţieiD. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilareE. leziuni termice ale parodonţiului.(pag. 228)

S2623098. Precizaţi care sunt motivele pentru care nu este posibilă propulsarea conului pe toată lungimea de lucru a canalului, deşi s-a ales unul potrivit calibrului preparat:A. fracturarea unui instrument pe canalB.folosirea instrumentului endodontic de lărgit de acelaşi calibru cu conul, pe toată lungimea de lucru acanaluluiC. formarea unui pragD. îndepărtarea corespunzătoare a detritusurilor organominerale în timpul tratamentului mecanicE. formarea unei căi false.(pag. 220-221)

S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:A. neconcordanţă între calibrul conurilor şi cel al instrumentelor provenite de la diverse firmeB. canalul este obturat complet cu ciment de sigilareC. conul asigură o sigilare eficientă şi singurăD. solubilitatea sigilanţilor, în majoritatea cazurilorE. metoda este simplă.(pag. 219)

S2623100. În utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei în obturaţia radiculară, trebuie ca acesta:A. să aibă spirale integreB. să fie uşor îndoitC. să se verifice pătrunderea acului în turaţie pe canalD. să nu fie ruginitE. să se verifice sensul corect de rotaţie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal).(pag. 219)

S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:A. retractii gingivale prin involutieB. dupa detartrajC. chiuretaj gingivalD. chiuretaj gingival in camp inchisE. planarea radacinilor(pag. 174)

S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:A. tumefactie circumscrisa rotundaB. jena dureroasa la masticatieC. cariile situate sub coletul anatomic al dinteluiD. sinusita maxilaraE. abcesul cerebral(pag. 173)

S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:A. intense (mai rar)B. sub forma de jena dureroasa la masticatieC. localizate de intensitate mare

D. uneori violente si iradiaza in zonele invecinateE. simulante cu fenomene de otita(pag. 173)

S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:A. exacerbarea virulentei germenilorB. reducerea drenajului pe cale naturalaC. in absenta tartruluiD. manevre terapeutice corecteE. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar(pag. 173)