GRAPA CU DISCURI

Domeniul de utilizare si clasificarea grapelor cu discuri Grapele cu discuri sunt folosite pentru: întretinerea solului în intervalulde la arat pâna la semanat, când se efectueaza maruntirea bulgarilor si nivelareaaraturii, prelucrarea solului pe intervalul dintre rândurile de pomi si vita de vie,desfiintarea culturii premergatoare cu încorporarea în sol a resturilor vegetale sipregatirea patului germinativ cu încorporarea în sol a îngrasamintelor sierbicidelor.Grapele cu discuri se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa destinatie:- pentru culturi de câmp;- pentru vii;- pentru livezi:

Dupa modul de cuplare la tractor- tractate;- purtate;- semipurtate.

Dupa greutatea G0 ce revine pe disc:- Grape usoare (15-20 da N);- Grape mijlocii (20-30 da N);- Grape grele (30-45 da N).

Constructia grapelor cu discuri Grapele cu discuri constructiv(fig.2.13) sunt formate dintr-un cadru 1 pecare sunt prinse bateriile cu discuri 2, care au pozitie reglabila , ce permitemodificarea unghiului de înclinare a discurilor fata de directia de înaintare. Cuplarea la sursa de energie se face prin intermediul unui dispozitiv decuplare 3, care în cazul grapelor tractate este prevazut cu un mecanism dereglare a orizontalitatii cadrului grapei 5. Pentru trecerea din pozitia de lucru înpozitia de transport grapele tractate se prevad cu mecanisme de ridicarecoborâre care actioneaz asupra rotilor de sprijin ale masinii 4, limitândadâncimea de lucru a discurilor.

1

Fig. 2.13.Schema grapei tractate cu discuri

La grapele cu discuri purtate nu avem organe de rulare, ridicarea saucoborârea grapei realizându-se prin intermediul mecanismului de suspendare altractorului. La grapele dezaxate, folosite pentru prelucrarea solului în livezi, seprevad mecanisme de dezaxare (fig.2.14).Dispunerea bateriilor pe cadrul grapei se poate face în form de X(fig.2.13).sau V, simetric sau asimetric, pe unul sau doua rânduri (fig.2.14).

Fig. 2.14.Schema grapei cu discuri dezaxate

2

Organele de lucru ale grapelor cu discuri sunt discurile sferice concave,cu muchie neteda sau crestata (fig.2.15).Retinem:Discurile crestate au o actiune mai energica asupra solului sipatinarea lor fata de sol este mai redusa . Discurile se caracterizeaza prindiametrul D, raza de curbura R, grosimea g, unghiul de ascuire a muchieitaietoare i.

Fig. 2.15.Tipuri de discuri

Diametrul discurilor, la grapele usoare, este de 350-450 mm; la grapelemijlocii, de 450-600 mm si la cele grele de 600-850 mm. Raza de curbura estecuprinsa între 500 si 700 mm, unghiul de ascutire al muchiei taietoare de 10-20+,grosimea discului între 4,5-7mm.Discurile se dispun înclinat fata dedirectia de înaintare sub un unghi y .( unghiul de atac =10-22+), planul muchieitaietoare fiind dispus vertical.Discurile grapelor se dispun grupat, câte 5-15 discuri, fiind montate pe unax comun, cu sectiune patrata , formând o baterie cu discuri. Axul comun estesustinut pe lagare montate pe cadrul bateriei.Totodata discurile sunt prevazute cu razuitori pentru curatirea suprafeteiactive a acestora. Procesul de lucru al grapelor cu discuriObservatie:Prin deplasarea discului, sub actiunea greutaii g0 care apasa asupra sa, discul patrunde în sol la adâncimea a si decupeaza un strat de sol cusectiunea S0 pe o latime de lucru b (fig.2.16). Stratul de sol taiat de discul sfericeste urcat pe suprafata lui interioara , maruntit, deplasat lateral si rasturnat.Miscarea discului în timpul lucrului este formata din miscarea de rotatieîn jurul axei sale (curba A), datorita fortelor de frecare care apar între disc si sol

3

si mi!carea de translatie imprimata prin tractare, traiectoria descrisa de unpunct de pe disc fiind o elice B.

Fig. 2.16.Procesul de lucru executat de disc

Greutatea g0 care apasa pe disc, are urmatoarele valori: g0=15-20 daNpentru grapele usoare, g0 =20-30 daN pentru grapele mijlocii si g0 =30-45 daNpentru grapele grele.Adâncimea maxima de lucru amax este determinata de diametrul D si dediametrul d al mosorului distantier, exprimat prin relatia:2 maxD da/% (2.5)Actiunea de patrundere în sol a discului se realizeaza prin utilizarea unordiscuri cu diametrul mai mare sau prin marirea unghiului de atac al discurilor.Solul lucrat cu grapele cu discuri ramâne neuniform pe fundul brazdelor,asa cum se observa în figura 2.16, distanta dintre creste fiind determinat dedistanta dintre discuri, care este cuprins între 165-280 mm.

GRAPA CU DISCURI GD.4.

In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bul-gãrilor, afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor.

4

Condiţii optime de lucru

Pentru o funcţionare corectã a maşinii G.D. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii:

înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm

pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm; cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei

grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului;

pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia ,,flotant” (rotile grapei ruleazã

permanent pe sol, iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului);

pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia ,,neutrã’’ (rotile grapei sunt

ridicate permanent, corespunzãtor adâncimii de lucru necesare);

distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 - 20 mm, pentru a nu rãmâne o

zonã nelucratã în mijlocul grapei;

distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de

410 mm;

deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii. Când terenul trebuie

discuit de douã ori, prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor;

pentru o bunã nivelare a solului, dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de

grapã cu colti;

intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã;

5

în lucru, grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã

grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã, când se lucreazã pe terenuri afânate);

pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 - 20%) se vor folosi mijloace de

mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi, apã în pneuri, zãbrele, etc)

viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã;

sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã.Reglaje

a) Reglarea unghiului de atac. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°, iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°.

Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi), dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria.

b) Reglarea adâncimii de lucru. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare, care se regleazã la înãltimea doritã. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj, prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner.

Dupã efectuarea reglajului, colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca, în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã.

c) Reglarea orizontalitãtii grapei. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare, ridicând sau coborând partea din fatã a grapei.

6

d) Reglarea rãzuitoarelor. Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor, astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm.

In cazuri exceptionale, când terenul este foarte compact, se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip, greutãti de beton, etc.) pe platforme de tablã ale cadrului, pentru a se mãri adâncimea de lucru. Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg.

7