12 pagini

n DAN SUCIU, BNR: “Decizia de reducere adobânzii-cheie subliniazã strategia BNR de scãderegradualã a dobânzilor” PAGINA 11

n PENTRU OBLIGAÞIUNILE EMISE ÎN 2008 / PrimãriaOraviþa a achitat plãþile scadente în aprilie anultrecut PAGINA 11

n ÎN PRIMELE DOUÃ SÃPTÃMÂNIALE ANULUI / Doar 13% dinacþiunile Compa tranzacþionateau fost rãscumpãrãri

PAGINA 4

5 lei Marþi, 19 ianuarie 2021, nr. 12 (6792), anul XXXn „LUPII LIBERALI” AU TRECUT LA ATAC:

“Capul lui Orban vrem!” PAGINA 3

n ÎN SCANDALUL FINANÞÃRII IMM-URILOR /Miniºtrii USRPLUS au gãsit vinovatul:guvernul Orban PAGINA 3

n SINGURA ECONOMIE MAREPE PLUS, ANUL TRECUT /PIB-ul Chinei a crescut cu 2,3%,în 2020

PAGINA 12

GRAM AUR = 238,2202 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5329 RON EURO = 4,8740 RON DOLAR = 4,0405 RON

Confuzia

Pe Alexei Navalny l-au arestatimediat cum s-a prezentat laghiºeul pent ru controlulpaºapoartelor. Asta dupã ce au

încercat, cu câteva luni înainte, sã îlotrãveascã. ªi dupã ce, cucâteva zile înainte, îi arestase-rã fratele. Mã refer la regimullui Vladimir Putin, care sea-mãnã din ce în ce mai mult cuadministraþia din Corleone, înanii ’70. Dar asta ºtim. Nucred cã existã vreun cititor alacestui ziar care sã aibã vreoiluzie despre ceea ce trece drept “gu-vernare” în Rusia. Subiectul meu estealtul. Chiar Navalny.

Existã, în comedie, un procedeu,acela al identitãþii greºite. În filmulAgent fãrã voie (The Man, 2005), un

biet dentist este confundat cu un peri-culos traficant de arme. Omul, în toatãinadecvarea sa hazlie, reuºeºte totuºisã îi ducã de nas pe infractorii cu careeste nevoit sã negocieze.

Acum însã nu mai este derâs. Am vãzut reacþiile comu-nitãþii internaþionale la aresta-rea lui Navalny. ªi eu cred cãacuzaþiile sunt cusute cu aþãalbã, iar maniera în care acestaa fost arestat este ostentativã.Dar Navalny nu este nicide-cum cavalerul pe cal alb, în to-

atã aceastã poveste.A reacþionat, vãd, ºi actualul mini-

stru de Externe al României, care seplânge cã “represiunea împotrivaOpoziþiei este inacceptabilã”.

(continuare în pagina 3)

CÃTÃLINAVRAMESCU

„Datoria noastrã externã -vulnerabilitatea pe care pieþeleo vor folosi fãrã scrupule”

(Interviu cu analistul economic Adrian Mitroi,instructor de finanþe comportamentale)

l „Fosta clasã de mijloc a devenit noua clasã sãracã”l „Sectorul financiar este un câºtigãtor”l „Internetul a fostmarele nostru aliat în aceastã crizã”

Reporter: Cum caracterizaþi anulcare tocmai s-a încheiat, din punct devedere economic?

Adrian Mitroi: Societatea rom-âneascã a reuºit sã îºi menþinã echili-brul economic ºi social în mod remar-cabil. Pentru cei mai mulþi dintre noi,a fost un an foarte greu. Pandemia aimpus, pe lângã reticenþa la investiþii,ºi restrângerea consumului. Creºtereaeconomiilor în dauna consumului a

adãugat la averea netã. Pentru cei fãrãeconomii sau investiþii, averea netã ascãzut însã (activele au crescut maipuþin decât datoriile). Fosta clasã demijloc, cea aflatã mai jos în clasa-mentul acesteia, a devenit noua clasãsãracã.

A CONSEMNATEMILIA OLESCU

(continuare în pagina 9)

Este posibil, dar puþin probabil sã suferim o crizã economicã puternicã, profundã ºi de duratã, indusã depandemie, considerã analistul economic Adrian Mitroi, instructor de finanþe comportamentale. Domniasa susþine cã sectoarele cele mai expuse la dificultãþile pandemiei - sãnãtate, educaþie, HoReCa - au do-vedit rezilienþã ºi determinare remarcabile. „Resursa noastrã umanã capabilã ºi priceputã, serioasã ºi di-

sciplinatã s-a dovedit avantajul competitiv în criza pandemicã”, ne-a spus Adrian Mitroi, într-un amplu interviu,adãugând: „Datoria externã a României este vulnerabilitatea pe care pieþele financiare o vor folosi fãrã scrupu-le exact atunci când vom avea mai multã nevoie de acces facil ºi ieftin la finanþare. (...) Guvernul a fost prizonie-rul propriului discurs reformist, dar fãrã flexibilitate, a luat mãsuri în funcþie de presiunea de lobby ºi dupã o li-stã de prioritãþi pe termen scurt. (...) Sectorul financiar este un câºtigãtor, pentru cã a exersat foarte bine admi-nistrarea riscurilor de dobândã, de credit ºi de maturitate, de ratã de schimb sau cel operaþional”.În opinia specialistului, Internetul a fost marele nostru aliat în aceastã crizã: „Consecinþa permanentã a ace-stui avantaj excepþional oferit umanitãþii de cãtre internet este trecerea, fãrã întoarcere, spre digital ºi vir-tual a business-ului ºi a relaþiilor sociale”.

PROPUNERE

O nouã formulã de calcula impozitului pe profit

În articolul de faþã propun o nouãformulã de calcul a impozitului pe pro-fit, care þine cont nu atât de pre-siunea fiscalã individualã, cimai degrabã de stimularea acu-mulãrii de capital ºi creºtereaproductivitãþii. Abordarea im-pozitãrii profitului firmelor arporni de la cu totul alte obiecti-ve decât presiunea fiscalã careîn mod obsesiv ºi de multe oricu temei (nu neg asta!) esteadusã în discuþie când este abordatãfiscalitatea.

Propunerea ia în considerare cã ac-tivitatea firmelor se va relansa spre

sfârºitul primului trimestru al acestuian sau în prima parte a trimestrului al

doilea, iar nevoia de capital vafi în creºtere, într-un orizont detimp de 10-15 ani, pe fundalulunui nou ciclu economic încare investiþiile sunt vitale su-pravieþuirii ºi competitivitãþiifirmelor, þinând cont de trans-formarea digitalã ºi þinta de re-ducere a emisiilor de dioxid decarbon care inevitabil schimbã

tehnologii ºi structura de producþie. Înpiaþã vor rezista firmele care investescpermanent.

(continuare în pagina 11)

VALENTIN M.

IONESCU

CEA MAI MARE BANCÃ ELVEÞIANÃ ESTIMEAZÃPENTRU 2021:

Preþurile argintului ºi platineivor creºte mai mult decâtcotaþia auruluil Evoluþia de pe piaþa argintului va fi susþinutã de redresareaeconomiei, respectiv de cererea industrialãl Un accent maimare din partea decidenþilor politici pe energia regenerabilã ºidecarbonizare poate ajuta, de asemenea, preþul argintului

2020 a fost unul dintre cei mai buniani pentru aur, întrucât investitorii s-auorientat masiv cãtre acest activ consi-derat refugiu, datã fiind criza generatãde pandemia de coronavirus. O influ-enþã au avut, de asemenea, incertitudi-nile geopolitice.

Cotaþia metalului preþios a atins re-cordul de 2.075 de dolari uncia la datade 7 august 2020, însã acum strategiiUBS Global Wealth Management, di-

vizie aparþinând celei mai mari bãncielveþiene - UBS Group AG -, sunt depãrere cã aurul nu va repeta, în 2021,performanþa din 2020. În schimb, eisusþin cã vom vedea evoluþii foartebune pe piaþa argintului ºi platinei, iarpreþurile acestor metale vor aveacreºteri mai mari decât cotaþia aurului.

A.V.(continuare în pagina 12)

Licitaþia pentru viaþã -inegalitatea accesului lavaccinul anti-Covid

Marea cursã de vac-cinare anti-Covid-19este în plinã desfã-ºurare pe întreg ma-pamondul. Milioanede oameni sperã cãvaccinul va pune ca-

pãt pandemiei ºi vom putea reveni lanormalitate. În acelaºi timp, mulþi oa-meni sunt ambivalenþi, deoarece, deºi

doresc sã se protejeze împotriva infec-tãrii cu SARS-CoV-2, se tem ºi de po-sibilele efecte secundare ale vaccinã-rii. Existã încã îndoieli cu privire la câtde sigure sunt vaccinurile, având învedere ritmul rapid de dezvoltare ºidacã posibilele efecte secundare aufost studiate în mod adecvat.

Pe lângã scepticism, existã ºi o ine-galitate a accesului la vaccin între þãri-

le bogate ºi cele sãrace.„Lumea se aflã în pragul unui eºec

moral catastrofal”, a averitizat ºi di-rectorul general al Organizaþiei Mon-diale a Sãnãtãþii, Tedros AdhanomGhebreyesus.

Domnia sa a explicat cã este greºitfaptul cã adulþii mai tineri ºi mai sãnã-toºi din þãrile bogate sunt vaccinaþiînaintea lucrãtorilor din domeniul sã-

nãtãþii ºi a persoanelor în vârstã dinþãrile mai sãrace.

Reprezentantul OMS a mai spus cãproducãtorii vaccinurilor au acordatprioritate aprobãrii de reglementare înþãrile bogate, unde profiturile sunt celemai mari, în loc sã depunã dosarecomplete cãtre OMS.

ADELINA TOADER(continuare în pagina 8)

CORESPONDENÞÃ DIN PARIS

Specificitãþile evoluþiei pandemieiºi a vaccinãrii în FranþaDupã ce a cunoscut câteva rateuri legate de mãºti ºi de teste insuficiente la începutul pande-miei, autoritãþile franceze nu vor sã rateze buna organizare a campaniei de vaccinare.

Cu mult peste 100 de milioane de doze comandate pentru 2021, Franþa se pregãteºte sã-ºi vacci-neze populaþia adultã, dupã ce bilanþul a depãºit deja 70.000 de victime pe întreg teritoriul...

Cu toate acestea, puþin peste 500 de persoane fuseserã vaccinate între 27 decembrie 2020 ºi 1ianuarie, ceea ce a stârnit controverse.

Care este strategia guvernului francez ºi cum poate fi interpretatã aceastã aparentã lentoare acampaniei de vaccinare?

O frazã simplã a primului ministru Jean Castex încearcã o explicaþie: „Nu dorim sã confundãm vi-teza cu precipitarea”....

Perioada de 7 sãptãmâni de „confinement ”(echivalentul francez al termenului englez „lockdown”) s-a încheiat la mijlocul lunii decembrie cu rezultate foarte promiþãtoare, prin scãdereanumarului de infectãri, a cazurilor grave ºi a deceselor, plasând þara într-o poziþie foarte bunã,dar procesul de vaccinare a început atât de lent, încât - procentual raportat la populaþia þãrii -Franþa este încã pe unul din ultimele locuri în Europa. (M.C.)

(continuare în pagina 8)

Israelul a vaccinat, deja, aproapeun sfert din populaþieIsraelul, þara cu cea mai ridicatã ratã de vaccinare din lume, a imunizat deja aproximativ unsfert din populaþia sa de circa 9 milioane de oameni ºi are în plan accelerarea ºi mai mult a ritmu-lui campaniei de imunizare.

Numãrul israelienilor care s-au vaccinat de la debutul campaniei se ridicã la circa 150.000 de oa-meni pe zi, adicã aproximativ un sfert din populaþie. Prim-ministrul Israelului a declarat recentcã dacã rata de infectare întrece ritmul de vaccinare, vor fi impuse noi restricþii, motiv pentrucare autoritãþile israeliene vor sã accelereze procesul de imunizare.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, ieri: „Aducem mai multe vaccinuri. Sper cã astãzivom vaccina în jur de 200.000 de oameni ºi cã vom continua astfel pe parcursul sãptãmânii, pen-tru a permite redeschiderea treptatã, cu paºaport verde, a unor pãrþi ale economiei ºi vieþii,pânã când le vom redeschide complet”.

Israel ºi-a propus ca pânã la jumãtatea lunii martie sã vaccineze cinci din cele nouã milioane decetãþeni cu ambele doze de vaccin anti-Covid.

Vârstnicii, adulþii cu afecþiuni cronice ºi persoanele care lucreazã în sectoare în care sunt expuseîn faþa virusului au avut prioritate. Dar cum oficialii israelieni anticipeazã sosirea mai multortransporturi cu noi doze de vaccin, alte categorii vor fi introduse pe listã, inclusiv copiii de peste12 ani, dacã acest lucru va fi posibil.

(continuare în pagina 8)