Reducerea nivelului inflaţiei de la 29,8% în 1995 pînă la 5,3% în 2002, care de altfel conţine o doză ridicată de suspiciune în viziunea unor analişti financiari, a constituit o tendinţă pozitivă în direcţia stabilizării leului moldovenesc. Însă rata anuală a inflaţiei de 12,9% care a fost înregistrată în anul 2008 a dat peste cap politica fulminantă a Băncii Naţionale în această direcţie. În acest context, merită să specificăm că scăderea periodică a nivelului inflaţiei a fost precedată de anumite fluctuaţii dure, uneori chiar galopante precum ne-a demonstrat practica anilor 1998–1999, unde nivelul ratei inflaţiei a variat între 7,80% şi respectiv 39,20%. Acest declin a survenit în cea mai mare parte ca urmare a crizei financiare din Rusia. Republica Moldova a fost captivă acelor distorsiuni financiare de proporţii, dar fiind faptul că aproximativ 70% din schimburile comerciale externe pe care le întreţinea îi revenea Federaţiei Ruse. Cauzele structurale ale inflaţiei sînt legate de insuficienta restructurare a economiei. Realocarea lentă a resurselor, nivelul scăzut al investiţiilor străine directe (mai puţin de 5% din PIB, şi care într-un fel facilitează crearea unor noi locuri de muncă) au menţinut o presiune extraordinară asupra finanţelor publice şi asupra Băncii Naţionale atunci cînd aceasta din urmă nu a fost eliberată de operaţiuni cvasifiscale.In primul trimestru al anului 2010 inflaţia anuală a crescut rapid până la nivelul de 7.4 la sută, în principal din cauza şocurilor provocate de preţurile la resursele energetice, preţurilor reglementate şi volatilităţii cursului de schimb al valutei naţionale.

Şomeri conform criteriilor BIM sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

-nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

-sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi: înscrierea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;

-sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Şomajul afectează într-o proporţie mai mare bărbaţii.Situaţia creată pe piaţa muncii denotă o tergiversare a procesului de creare a noilor locuri de muncă în economia Republicii Moldova, în pofida semnalelor economice cu privire la recuperarea economiei.

In perioada 2007-2008, cand noi ne faceam griji ca deficitul comercial atingea 13-14% din PIB, in Moldova deficitul a depasit 50% din PIB.Din totalul exporturilor, 52% se indreapta catre tarile UE. Exporturile catre Romania totalizau 240 mii dolari in 2009 (dublu fata de 2005), iar importurile din Romania insumau 311 mii dolari.Deficitul de cont curent s-a situat la 450-490 mii dolari in 2009 si 2010, fiind acoperit prin investitii straine in proportie mai mica de o treime.In ce priveste datoria externa, la sfarsitul anului trecut, aceasta era de 4,78 miliarde dolari sau 77% din PIB, suma din care 1,1 miliarde dolari reprezinta datoria publica. In cazul Romaniei, datoria externa totala a fost de 75% din PIB in 2010, datoria publica externa avand o pondere in PIB de 14,6% (22% daca includem banii de la FMI directionati catre BNR).Principalele riscuri macroeconomice ar fi: - presiunile inflaţioniste; - agravarea deficitului comercial ; ce fac economia ţării şi mai vulnerabilă la şocurile economice externe; - ritmurile mici de creştere economică, ce ar putea deteriora sustenabilitatea finanţelor publice. Ritmuri modeste de creştere pot genera majorarea deficitului bugetar şi a datoriei publice, făcînd ca acestea să depăşească limitele de prudenţă: 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi 60% din PIB pentru datoria publică7 ;

- orientarea economiei naţionale pe utilizarea remiterilor. Un asemenea model nu este unul de termen lung, fiind asociat cu riscul reducerii remiterilor ce asigură consumul şi implicit creşterea economică.

La inceputul anilor '90, economia Moldovei s-a prabusit.Dupa cum se poate observa in grafic,economia Moldovei a scazut cu 12,9% in 1991, cu 29% in 1992 si cu 30,9% in 1994, evolutie care a determinat o scadere a PIB-ului de la 4 miliarde dolari in 1990, la $1,75 miliarde in 1994, pentru ca minimul sa fie atins in 1999 – $1,17 miliarde.In 2010, PIB-ul Republicii Moldova a avut o valoare de 6,2 miliarde dolari, cu 55% mai mare decat in 1990, insa calculat la valori constante . Intre 1990 si 2010, Romania a inregistrat o crestere reala de aproximativ 26%.În anul 2010 am fost martorii unei reveniri spectaculoase şi peste aşteptări a economiei. PIB a crescut în termeni reali cu 6.9 la sută, astfel încât economia naţională s-a apropriat de nivelul său potenţial de dezvoltare. Cauzele similare au determinat creşterea formării brute de capital cu 18.7 la sută, generând astfel o contribuţie semnificativă la evoluţia PIB. În structură aceasta s-a majorat preponderent datorită creşterii formării brute de capital fix cu 17.2 la sută, pentru că, deşi a înregistrat o majorare considerabilă (81.0 la sută), contribuţia componentei „variaţia stocurilor” a fost mai puţin semnificativă. Consumul final al administraţiei publice a înregistrat o creştere modestă (0.3 la sută) şi, în acest fel, nu a provocat modificări esenţiale în dinamica PIB.

8

Monetary Aggregates (y-o-y, %)

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

M3 M2

Evoluţia indicatorilor monetari în perioada 2000-2010 se caracterizează printr-o ascendenţă sporită. Astfel toate agregatele monetare au avut, în general (cu excepţia anului 2009) o evoluţie pozitivă – în perioada 2000-2010.Perioada de expansiune a maselor monetare este exprimata de perioada anilor 2005,2008,2010.Ritmul de creştere mai lent al masei monetare M3 decât cel al masei monetare M2 se explică prin trendul ascendent al dinamicii depozitelor în lei şi aprecierii cursului oficial de schimb al monedei naţionale. Depozitele în valută străină, recalculate în lei moldoveneşti, au demonstrat un ritm moderat de creştere pe parcursul anului 2010 – 4.6 la sută, în timp ce creşterea lor în dolari SUA în aceeaşi perioadă a constituit 5.9 la sută – 55.9 mil. USD. Creşterea banilor în circulaţie a fost cauzată şi de majorarea salariilor, pensiilor şi altor plăţi, pe cînd creşterea rezervelor bancare s-a bazat pe majorarea rezervelor obligatorii ca urmare a sporului depozitelor în moneda naţională (1010.0 mil. lei) şi pe creşterea banilor în casele băncilor ca urmare a extinderii volumului operaţiunilor cu numerar şi lărgirii reţelei de bancomate. Pe parcursul anului 2007 masa monetară M2 (bani în circulaţie + depozite în MDL) s-a majorat cu 34.4 la sută în comparaţie cu sfîrşitul anului 2006, constituind 16781.1 mil. lei. În structura masei monetare M2 soldul depozitelor în moneda naţională a cifrat 10696.0 mil. lei (creştere cu 46.0 la sută), iar cel al banilor în circulaţie s-a majorat cu 919.5 mil. lei (cu 17.9 la sută).

Masa monetară M3 (M2 + depozitele în valută străină) a înregistrat o creştere cu 31.1 la sută în perioada respectivă, cifrînd 25639.1 mil. lei, inclusiv depozitele în valută străină cu 1785.2 mil. Lei.La sfirşitul anului 2009,inceputul anului 2010 observam o scadere brusca a agregatelor monetare,cauzate în mare parte de apariţia crizei economice,care a adus pagube în sfera activităţii economice.