gp 072-2022 protectia anicorosiva a constr met di beton hidrotehnice
TRANSCRIPT
- 1 -
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI
Institutul de Cercetări pentru Echipamente şi Tehnologii în ConstrucŃii
– ICECON Bucureşti –
GHID DE PROIECTARE, EXECUłIE ŞI EXPLOATARE A PROTECłIILOR
ANTICOROZIVE PENTRU CONSTRUCłII HIDROTEHNICE.
Revizuire GP 072-2002
FAZA 1 - REDACTAREA I. ANCHETĂ PUBLICĂ ŞI SINTEZA OBSERVAłIILOR.
Contract nr: 427/2009
DIRECTOR GENERAL,
Prof. Univ. Dr. Ing. Dr.h.c. Polidor BRATU ..............................................................................................
ŞEF DE PROIECT,
Dr. Ing. Ioan Pepenar...................................................................................................................................
- Decembrie 2010 -
- 2 -
Indicativ: GHID DE PROIECTARE, EXECUłIE ŞI EXPLOATARE A PROTECłIILOR ANTICOROZIVE PENTRU CONSTRUCłII HIDROTEHNICE. Revizuire GP 072-2002
Înlocuieşte GP 072-2002
1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Obiectul si domeniul de aplicare 1.1.1. Prezentul ghid cuprinde condiŃiile de proiectare, execuŃie şi exploatare privind protecŃia
anticorozivă a construcŃiilor hidrotehnice noi şi existente: (i) - construcŃii şi echipamente hidrotehnice din oŃel (stavile, batardouri, porŃi de ecluză, grătare,
greifere ş.a.), ale căror elemente componente sunt supuse atât acŃiunii apelor naturale şi a solurilor agresive cu care vin în contact, cât şi agenŃilor agresivi atmosferici, cu diferite clase de corozivitate;
(ii) - construcŃii hidrotehnice din beton, beton armat şi beton precomprimat (baraje şi lucrări aferente acestora: diguri, peree, galerii, centrale ş.a.), supuse acŃiunii apelor naturale şi a solurilor agresive, precum şi a agenŃilor agresivi atmosferici, cu diferite clase de expunere / agresivitate.
1.1.2. Ghidul nu se referă la construcŃiile imersate parŃial sau total în medii cu agresivitate chimică (recipienŃi, bazine ş.a.). 1.1.3. Prevederile specifice din ghid stabilesc cerinŃele de calitate, criteriile şi nivelurile de performanŃă pentru suprafaŃa suport de oŃel / beton şi pentru protecŃiile anticorozive, pentru a răspunde cerinŃei implicite privind durabilitatea, respectiv menŃinerea caracteristicilor implicate în cerinŃele esenŃiale ale construcŃiilor din oŃel, beton, beton armat si beton precomprimat, în condiŃiile acŃiunii agenŃilor agresivi din mediul înconjurător. 1.1.4. ProtecŃia împotriva coroziunii se realizează, în funcŃie de clasa de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului, prin: concepŃia de ansamblu şî de detaliu a elementelor/construcŃiei şi prin alegerea materialelor adecvate; prevederea de măsuri constructive şi de condiŃii pentru modul de executare a lucrărilor; prevederea unor sisteme de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafaŃă elementelor de construcŃii. 1.1.4. Ghidul nu prevede sisteme speciale de protecŃie anticorozivă a armăturii din oŃel, cum sunt: acoperiri metalice şi nemetalice, inhibitori de coroziune, protecŃia electrochimică (catodică, anodică) etc. 1.1.5. Ghidul se adresează proiectanŃilor, verificatorilor de proiecte, executanŃilor şi proprietarilor/utilizatorilor de lucrări de construcŃii hidrotehnice, precum şi organelor de avizare, control, responsabililor tehnici din domeniul construcŃiilor hidrotehnice.
Elaborat de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGII ÎN CONSTRUCłII - ICECON
Aprobat de: MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Cu ordinul nr…...
- 3 -
1.2. Terminologie
În prezentul ghid sunt utilizaŃi următorii termeni de specialitate:
- agent agresiv: factor de mediu ce acŃionează distructiv asupra construcŃiei sau a diverselor sale părŃi componente, provocând degradarea prin coroziune a materialului de construcŃie;
- acoperire metalică: termen generic pentru unul sau mai multe straturi metalice (zinc, aluminiu etc.), aplicat (e) pe suprafaŃa suport (oŃel);
- acoperire organică: termen generic pentru unul sau mai multe straturi compatibile între ele, alcătuite din materiale de acoperire organice (grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, chituri), aplicate pe suprafaŃa suport (oŃel şi beton);
- betoane hidrotehnice: betoane destinate construcŃiilor care se află în contact permanent sau periodic cu apa având caracteristici care asigură construcŃiilor durabilitate în aceste condiŃii;
- betoane masive: elemente de construcŃie de beton la care dimensiunea cea mai mică depăşeşte 2 m şi care de regulă necesită măsuri speciale pentru limitarea eforturilor care apar ca urmare a degajării de căldură la întărirea betonului;
- clasă de agresivitate: caracteristică tehnică măsurabilă a intensităŃii acŃiunii mediului agresiv asupra materialului de construcŃie (beton);
- clasă de corozivitate: caracteristică tehnică măsurabilă a intensităŃii acŃiunii mediului agresiv asupra materialului de construcŃie (oŃel);
- clasă de expunere:clasificare a condiŃiilor de mediu fizice, chimice şi mecanice la care poate fi expus betonul şi care pot influenŃa în timp suprafaŃa betonului, structura şi / sau armăturile;
Notă: Aceste tipuri de acŃiuni nu constituie ipoteze de încărcare în proiectarea structurală;
- coroziune: interacŃiune fizico-chimică sau electrochimică între un material de construcŃie (beton, oŃel) şi mediul său înconjurător, care conduce la modificarea proprietăŃilor materialului şi adeseori la degradarea unor caracteristici şi / sau funcŃională a acestuia, a mediului înconjurător sau a sistemului constituit din cei doi factori;
Notă : Această interacŃiune este în general de natură fizico-chimică pentru beton şi de natură electrochimică pentru oŃel.
- corozivitate: capacitate a unui mediu de a determina coroziunea într-un sistem de coroziune dat;
- corozivitatea atmosferei : capacitatea atmosferei de a provoca o coroziune într-un sistem de coroziune dat ;
- degradare datorată coroziunii: efect al coroziunii considerat dăunător pentru utilizările materialului de construcŃie, mediul sau sistemul pe care aceşti doi factori îl formează;
- durabilitatea protecŃiei: durata de viaŃă estimată a unui sistem de protecŃie anticorozivă aplicat pe suprafaŃa suport din oŃel / beton până la prima lucrare de refacere completă a protecŃiei;
Notă: Durata de viaŃă estimată nu constituie o durată de garanŃie.
- durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafaŃă: interval de timp în care o suprafaŃă metalică este acoperită cu o peliculă adsorbită şi / sau un lichid electrolitic, capabil să provoace coroziunea atmosferică;
- mediu agresiv (coroziv): mediu care conŃine unul sau mai mulŃi agenŃi agresivi (corozivi);
- 4 -
- protecŃie împotriva coroziunii: modificare a unui sistem de coroziune astfel încât să diminueze degradările datorate coroziunii;
- protecŃie primară: protecŃia anticorozivă a elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat asigurată prin calitatea betonului (tip de ciment, raport a/c, dozaj de ciment, agregate, aditivi, adaosuri), natura materialelor ce intră în compozitia acestuia şi acoperirea cu beton a armăturii;
- protecŃie secundară: protectia realizată cu un sistem de protecŃie anticorozivă de natură organică aplicat pe suprafata suport de beton;
- rezistenŃa la coroziune: capacitatea unui material de construcŃie de a rezista la coroziune într-un sistem de coziune dat;
- sistem de coroziune: sistem format din unul sau mai multe materiale de construcŃie şi diferite elemente ale mediului care pot influenŃa coroziunea;
- sistem de protecŃie anticorozivă: ansamblu de straturi aplicate pe o suprafaŃă suport (oŃel, beton), pentru a realiza protecŃia acesteia împotriva coroziunii;
- suport: suprafaŃa pe care a fost sau trebuie să fie aplicat un produs / sistem de protecŃie anticorozivă;
- tipul atmosferei: noŃiune care caracterizează atmosfera pe baza criteriilor de clasificare corespunzătoare, altele decât corozivitatea (rurală, urbană, industrială, marină) sau factori opŃionali complementari (chimici etc.);
- viteză de coroziune: efect al coroziunii asupra materialului de construcŃie (oŃel) raportat la unitatea de timp.
Notă: Expresia utilizată pentru viteza de coroziune depinde de sistemul de coroziune considerat şi de tipul acesteia. Astfel, viteza de coroziune poate fi exprimată prin creşterea adâncimii coroziunii raportată la unitatea de timp, prin masa de metal transformată în produşi de coroziune raportată la unitatea de suprafaŃă şi unitatea de timp etc. Efectul coroziunii poate varia în timp şi poate să nu fie acelaşi în toate punctele suprafeŃei care se corodează. De aceea, referirile la viteza de coroziune trebuie să fie însoŃite de informaŃii despre tipul, dependenŃa de timp şi localizarea efectului coroziunii. 1.3. Lista documentelor de referinŃă
1. SR 2833:2009 - Încercări pe betoane. Determinarea contracŃiei axiale a betonului întărit. 2. SR 3011:1996 şi SR 3011:1996/A1:1999 - Cimenturi cu căldură de hidratere limitată şi cu
rezistenŃă la agresivitatea apelor cu conŃinut de sulfaŃi. 3. SR 3518:2009 - Încercări pe betoane. Determinarea rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ prin măsurarea
variaŃiei rezistenŃei la compresiune şi/sau modulului de elasticitate dinamic relativ. 4. SR 5440:2009 - Încercări pe betoane. Verificarea potenŃialului de reacŃie alcalii-silice pentru
agregate. 5. SR CEN/TS 12390-9:2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 9: RezistenŃă la îngheŃ-dezgheŃ.
Exfoliere. 6. SR EN 196-1:2006 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea rezistenŃelor
mecanice. 7. SR EN 196-2:2006 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a
cimenturilor. 8. SR EN 196-3+A1: 2009 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului
de priză şi a stabilităŃii. 9. SR EN 196-5:2006 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 5: Incercarea de puzzolanicitate
a cimentului puzzolanic. 10. SR EN 196-6: 2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineŃii.
- 5 -
11. SR EN 196-7: 2008 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 7: Metode de prelevare şi pregătire a probelor de ciment.
12. SR EN 196-8:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Căldura de hidratare. Metoda prin dizolvare.
13. SR EN 196-9:2010 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 9: Căldura de hidratare. Metoda semiadiabatică.
14. SR EN 196-10:2007 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 10: Determinarea conŃinutului de crom (VI) solubil în apa din ciment.
15. SR EN 197-1:2002, SR EN 197-1:2002 /A1 :2004 şi SR EN 197-1:2002 /A3 :2007 - Ciment - Partea 1: CompoziŃie, specificaŃii şi criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale.
16. SR EN 206-1:2002, SR EN 206-1/A1:2005 şi SR EN 206-1/A.2:2005 şi SR EN 206:2002/C91:2008 - Beton-Partea 1: SpecificaŃie, performanŃă, producŃie şi conformitate.
17. SR EN 450-1+A1: 2008 - Cenuşă zburătoare pentru beton. Partea 1: DefiniŃii, condiŃii şi criterii de conformitate.
18. SR EN 450-2:2006 - Cenuşă zburătoare pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformităŃii. 19. SR EN 480-1:2007 - Aditivi pentru beton, mortar si pastă. Metode de încercare. Partea 1: Beton şi
mortar de referinŃă pentru încercări. 20. SR EN 480-2:2007 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 2:
Determinarea timpului de priză. 21. SR EN 480-6:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 6: Analiză
în infraroşu. 22. SR EN 480-14:2007 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Metode de încercare. Partea 14:
Determinarea efectului de coroziune asupra oŃelului pentru armare prin metoda electrochimică potenŃiostatică.
23. SR EN 933-1:2002 şi SR EN 933-1:2002/A1:2006 - Încercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităŃii. Analiza granulometrică prin cernere.
24. SR EN 934-1:2008 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 1: CerinŃe comune. 25. SR EN 934-2:2009 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 2: Aditivi pentru beton.
DefiniŃii, condiŃii, conformitate, marcare şi etichetare. 26. SR EN 934-4:2009 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru
cabluri pretensionate. DefiniŃii, condiŃii, conformitate, marcare şi etichetare. 27. SR EN 934-6:2002 şi SR EN 934-6:2002/A1:2006 - Aditivi pentru beton, mortar şi pastă. Partea
6: Eşantionare, control şi evaluare a conformităŃii. 28. SR EN 1008: 2003 - Apa de preparare pentru beton. SpecificaŃii pentru prelevare, încercare şi
evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apă de preparare pentru beton.
29. SR EN 1090-2:2008 - Executarea structurilor din oŃel. Partea 2: Reguli suplimentare pentru secŃiunile chesonate deschise sau închise şi elementele subŃiri formate la rece.
30. SR EN 1097-3:2002 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinarea masei volumice în vrac şi a porozităŃii intergranulare.
31. SR EN 1097-6:2002, SR EN 1097-6:2002/AC:2003 şi SR EN 1097-6: 2002/A1:2006 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbŃie a apei.
32. SR EN 1262:2004 - AgenŃi activi de suprafaŃă. Determinarea valorii pH-ului soluŃiilor sau dispersiilor.
33. SR EN 1504-1:2006 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 1: DefiniŃii.
- 6 -
34. SR EN 1504-2:2005 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 2: Sisteme de protecŃie de suprafaŃă pentru beton.
35. SR EN 1504-3:2006 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 3: ReparaŃie structurală şi nestructurală.
36. SR EN 1504-4:2005 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 4: Lipire structurală.
37. SR EN 1504-5:2005 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 5: Produse de injecŃie în beton.
38. SR EN 1504-6:2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 6: Ancorarea armăturii.
39. SR EN 1504-7:2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 7: ProtecŃia armăturii împotriva coroziunii.
40. SR EN 1504-8:2006 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 8: Controlul de calitate şi evaluarea conformităŃii.
41. SR EN 1504-9:2009 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor şi sistemelor.
42. SR EN 1504-10:2004 şi SR EN 1504-10:2004/AC: 2006 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. DefiniŃii, condiŃii, control de calitate şi evaluarea conformităŃii. Partea 10: Aplicarea pe şantier a produselor şi sistemelor şi controlul calităŃii lucrărilor.
43. SR EN 1670:2007 şi SR EN 1670:2007/AC: 2008 - Accesorii pentru construcŃii. RezistenŃă la coroziune. CondiŃii şi metode de încercare.
44. SR EN 1990:2004 şi SR EN 1990:2004/A1:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor. 45. SR EN 1990:2004/NA:2006 - Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Anexă naŃională. 46. SR EN 1992-1-1:2004 şi SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de
beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. 47. SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 şi SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A91:2009 - Eurocod 2:
Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexă naŃională.
48. SR EN 1992-2:2006 şi SR EN 1992-2:2006/AC:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton - Proiectare şi prevederi constructive.
49. SR EN 1993-1-1:2006 şi SR EN 1993-1-1:2006/AC: 2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri.
50. SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oŃel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naŃională.
51. SR EN 1993-1-10:2006 şi SR EN 1993-1-10:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor oŃel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oŃelului.
52. SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a oŃelului. Anexa naŃională.
53. SR EN 1993-1-12:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-12: Reguli suplimentare pentru aplicarea prevederilor standardului EN 1993 la mărci de oŃel până la S 700.
54. SR EN 1993-1-3:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elementele structurale şi tablele de oŃel cu pereŃi subŃiri formate la rece.
- 7 -
55. SR EN 1993-1-3:2007/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-3: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale şi table formate la rece. Anexa naŃională.
56. SR EN 1993-1-4:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-4: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oŃeluri inoxidabile.
57. SR EN 1993-1-4:2007/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-4: Reguli generale. Reguli suplimentare pentru elemente structurale din oŃeluri inoxidabile. Anexa naŃională.
58. SR EN 1993-1-8:2006 şi SR EN 1993-1-8:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor.
59. SR EN 1993-1-8:2006/NB:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 1-8: Proiectarea îmbinărilor. Anexă naŃională.
60. SR EN 1993-2:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 2: Poduri de oŃel. 61. SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oŃel. Partea 5: PiloŃi şi palplanşe. 62. SR EN 1994-2:2006 şi SR EN 1994-2:2006/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor
compozite de oŃel şi beton. Partea 2: Reguli generale şi reguli pentru poduri. 63. SR EN 12350-1: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 1: Eşantionare. 64. SR EN 12350-2: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 2: Încercare de tasare. 65. SR EN 12350-3: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 3: Încercare Vebe. 66. SR EN 12350-4: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Grad de compactare. 67. SR EN 12350-5: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 5: Încercare cu masa de răspândire. 68. SR EN 12350-6: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 6: Densitate. 69. SR EN 12350-7: 2009 - Încercare pe beton proaspăt. Partea 7: ConŃinut de aer. Metode prin
presiune. 70. SR EN 12390-1:2002 şi SR EN 12390-1:2002/AC: 2006 - Încercare pe beton întărit. Partea 1:
Formă, dimensiuni şi alte condiŃii pentru epruvete şi tipare. 71. SR EN 12390-2:2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 2: Pregătirea şi conservarea epruvetelor
pentru încercări de rezistenŃă. 72. SR EN 12390-3:2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 3: RezistenŃa la compresiune a
epruvetelor. 73. SR EN 12390-5:2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 5: RezistenŃa la întindere prin încovoiere
a epruvetelor. 74. SR EN 12390-6:2002 şi SR EN 12390-6:2002/AC:2006 - Încercare pe beton întărit. Partea 6:
RezistenŃa la întindere prin despicare a epruvetelor. 75. SR EN 12390-7:2009 - Încercare pe beton întărit. Partea 7: Densitatea betonului întărit. 76. SR EN 12390-8: 2009 - Încercarea pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de pătrundere a apei sub
presiune. 77. SR EN 12504-1:2009 - Încercări pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare şi
încercări la compresiune. 78. SR EN 12504-2:2005 - Încercări pe beton în structuri. Partea 2: Încercări nedistructive.
Determinarea indicelui de recul. 79. SR EN 12504-3:2006 - Încercări pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea forŃei de smulgere. 80. SR EN 12504-4:2004 - Încercări pe beton. Partea 3: Determinarea vitezei de propagare a
ultrasunetelor. 81. SR EN 12620+A1:2008- Agregate pentru beton. 82. SR EN 13263-1+A1:2009 - Silice ultrafină pentru beton - Partea 1: DefiniŃii, condiŃii şi criterii de
conformitate. 83. SR EN 13263-2+A1:2009 - Silice ultrafină pentru beton - Partea 2: Evaluarea conformităŃii.
- 8 -
84. SR EN 13369:2004 şi SR EN 13369:2004/A1:2006 - Reguli comune pentru produse prefabricate de beton.
85. SR EN 13529: 2004 Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. RezistenŃa la atac chimic puternic.
86. SR EN 13577:2007 - Atac chimic asupra betonului. Determinarea conŃinutului de dioxid de carbon agresiv din apă.
87. SR EN 13579:2004 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de uscare pentru impregnare hidrofobă.
88. SR EN 13580:2004 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. AbsorbŃia apei şi rezistenŃa la alcalii pentru impregnarea hidrofobă.
89. SR EN 13584:2004 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea deformării la compresiune pentru produse de reparare.
90. SR EN 13791: 2007 - Evaluarea in-situ a rezistenŃei la compresiune betonului din structuri şi din elemente prefabricate.
91. SR EN 14068:2004 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea impermeabilităŃii la apă a fisurilor injectate fără pătrundere în beton.
92. SR EN 14497:2004 şi SR EN 14497:2004/AC: 2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea stabilităŃii infiltrării.
93. SR EN 14629:2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercare. Determinarea conŃinutului de clorură în betonul întărit.
94. SR EN 14630:2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Determinarea adâncimii de carbonatare în betonul întărit prin metoda cu fenolftaleină.
95. SR EN 15183:2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de evaluare a protecŃiei împotriva coroziunii.
96. SR EN 15184:2007 - Produse şi sisteme pentru protecŃia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Încercarea de aderenŃă la beton prin forfecare a armăturii protejate (încercarea prin smulgere).
97. SR EN 60068-2-5:2001 - Încercări de mediu. Partea 2 : Încercări – Încercarea Sa : RadiaŃie solară artificială la nivelul solului.
98. SR EN 60068-2-14:2010 - Încercări de mediu. Partea 2-14 : Încercări – Încercare N : VariaŃii de temperatură.
99. SR EN 60068-2-33:2002 - Încercări de mediu. Partea 2 : Încercări. Ghid pentru încercări la variaŃii de temperatură.
100. SR EN 60068-2-78:2004 - Încercări de mediu. Partea 2-78: Încercări - Încercarea Cab: Căldura umedă, continuă. 101. SR EN ISO 178: 2003 şi SR EN ISO 178: 2003/A1:2005 - Materiale plastice. Determinarea
proprietăŃilor de încovoiere. 102. SR EN ISO 604: 2004 - Materiale plastice. Determinarea proprietăŃilor de compresiune. 103. SR EN ISO 1518: 2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la zgâriere. 104. SR EN ISO 1520:2007 - Vopsele şi lacuri. Încercarea prin ambutisare. 105. SR EN ISO 1522:2007 - Vopsele şi lacuri. Încercarea de amortizare a pendulului. 106. SR EN ISO 1461:2009 - Acoperiri termice de zinc pe piese prefabricate din fontă şi oŃel.
SpecificaŃii şi metode de încercare. 107. SR EN ISO 2063:2005 - Pulverizare termică. Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice.
Zinc, aluminiu şi aliajele lor. 108. SR EN ISO 2082:2009 - Acoperiri metalice şi alte acoperiri anorganice. Acoperiri
electrochimice de zinc pe fontă sau oŃel, cu tratament suplimentar.
- 9 -
109. SR EN ISO 2409:2007 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj. 110. SR EN ISO 2431: 1997 şi SR EN ISO 2431: 1997/AC:2003 - Vopsele şi lacuri. Determinarea timpului de curgere prin utilizarea cupelor de curgere. 111. SR EN ISO 2808: 2007 - Vopsele şi lacuri. Determinarea grosimii peliculei. 112. SR EN ISO 2810:2005 - Vopsele şi lacuri. Îmbătrânirea naturală a acoperirilor. Expunere şi evaluare. 113. SR EN ISO 2811/1...4: 2002 şi SR EN ISO 2811-1: 2002/AC: 2006. 2811- Vopsele şi lacuri.
Determinarea densităŃii. 114. SR EN ISO 2812-1:2007 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la lichide. Partea 1:
Metoda prin imersiune în lichide, altele decât apa. 115. SR EN ISO 2812-2:2007 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la lichide. Partea
2:Metoda prin imersiune în apă. 116. SR EN ISO 2812-3:2007 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la lichide. Partea
3:Metoda cu mediu absorbant. 117. SR EN ISO 2812-4:2007 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la lichide. Partea
4:Metoda petei. 118. SR EN ISO 3231:2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la atmosferă umedă care
conŃine dioxid de sulf. 119. SR EN ISO 4618:2007 - Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiŃii. 120. SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la tracŃiune. 121. SR EN ISO 4628-1:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 1. Introducere generală şi sistemul de notare.
122. SR EN ISO 4628-2:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 2. Evaluarea gradului de băşicare.
123. SR EN ISO 4628-3:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 3. Aprecierea gradului de ruginire.
124. SR EN ISO 4628-4:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 4. Aprecierea gradului de fisurare.
125. SR EN ISO 4628-5:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 5. Aprecierea gradului de exfoliere.
126. SR EN ISO 4628-6:2008 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor vopsite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii schimbărilor uniforme de aspect. Partea 6. Evaluarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.
127. SR EN ISO 4628-7:2004 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor acoperite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 7. Aprecierea gradului de cretare prin metoda cu o bucată de velur.
128. SR EN ISO 4628-8:2008 - Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeŃelor vopsite. Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităŃii modificărilor uniforme ale aspectului. Partea 8. Evaluarea gradului de exfoliere şi a coroziunii în jurul unei zgârieturi.
129. SR EN ISO 6270-1: 2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la umiditate. Partea 1: Condensare continuă.
130. SR EN ISO 6270-2:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la umiditate. Partea 2: Procedură pentru expunerea epruvetelor în atmosferă de apă cu condens.
- 10 -
131. SR EN ISO 6272-1: 2004 - Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenŃa la şoc). Partea 1: Încercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaŃa mare.
132. SR EN ISO 6272-2:2006 - Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenŃă la şoc). Partea 2: Încercarea prin căderea unei mase cu penetrador cu suprafaŃă mică.
133. SR EN ISO 6860:2006 - Vopsele şi lacuri. Încercarea de îndoire (mandrină conică). 134. SR EN ISO 7784-1:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la abraziune. Partea 1.
Metoda cu disc rotativ acoperit cu hârtie abrazivă. 135. SR EN ISO 7784-2:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la abraziune. Partea 2.
Metoda cu disc rotativ abraziv de cauciuc. 136. SR EN ISO 7784-3:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la abraziune. Partea 3.
Metoda plăcii antrenată de o mişcare de du-te-vino. 137. SR EN ISO 7980:2002 – Calitatea apei. Determinarea conŃinutului de calciu şi magneziu.
Metoda prin spectrometrie de absorbŃie atomică. 138. SR EN ISO 8044:2000 - Coroziunea metalelor şi aliajelor. Termeni de bază şi definiŃii. 139. SR EN ISO 8501-1:2007 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi
produselor similare. Evaluarea vizuală a gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 1: Grade de ruginire şi grade de pregătire a suporturilor de oŃel neacoperite şi a suporturilor de oŃel după îndepărtarea acoperirilor anterioare.
140. SR EN ISO 8501/2:2002 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 2: Grade de pregătire a suporturilor de oŃel acoperite anterior, după îndepărtarea locală a acoperirilor.
141. SR EN ISO 8501-3:2007 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 3: Grade de pregătire a sudurilor, marginilor şi altor suprafeŃe cu imperfecŃiuni.
142. SR EN ISO 8501-4:2007 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Evaluarea vizuală a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 4: CondiŃiile iniŃiale ale suprafeŃei, grade de pregătire şi grade de îndepărtare a ruginii după decaparea cu apă la presiune ridicată.
143. SR EN ISO 8502-2:2006 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a gradului de curăŃare a suprafeŃei. Partea 2: Determinări de laborator a clorurilor de pe suprafeŃele curăŃate
144. SR EN ISO 8502-3:2003 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 3: Evaluarea prafului pe suprafeŃe de oŃel pregătite pentru vopsire (metoda cu bandă sensibilă la apăsare)
145. SR EN ISO 8502-4:2003 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 4: Linii directoare pentru estimarea probabilităŃii de condensare înainte de aplicarea vopselelor
146. SR EN ISO 8502-5:2005 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 5: Determinarea clorurilor pe suprafeŃele curăŃate (metoda cu tub detector de ioni)
147. SR EN ISO 8502-6:2007 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 6: ExtracŃia contaminaŃilor solubili în vederea analizei. Metoda Bresle.
148. SR EN ISO 8502-8:2005 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 8: Metoda de teren pentru determinarea refractometrică a umidităŃii
149. SR EN ISO 8502-9:2002 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări de evaluare a curăŃeniei suprafeŃei. Partea 9: Metoda în situ pentru determinarea sărurilor solubile în apă prin conductometrie
- 11 -
150. SR EN ISO 8502-11:2006 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 11: Metoda de teren pentru determinarea turbidimetrică a sulfaŃilor solubili în apă.
151. SR EN ISO 8502-12:2005 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Încercări pentru aprecierea gradului de curăŃare a unei suprafeŃe. Partea 12: Metoda de teren pentru determinarea prin titrare a ionilor feroşi solubili în apă.
152. SR EN ISO 8504-1:2002 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Metode de pregătire a suprafeŃei. Partea 1: Principii generale.
153. SR EN ISO 8504-2:2002 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Metode de pregătire a suprafeŃei. Partea 2: Decapare cu jet abraziv.
154. SR EN ISO 8504-3:2002 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Metode de pregătire a suprafeŃei. Partea 3: CurăŃare manuală şi mecanică.
155. SR EN ISO 9117-1:2009 - Lacuri şi vopsele. Încercări de uscare. Partea 1: Determinarea uscării în adâncime şi a timpului de uscare în adâncime.
156. SR EN ISO 9227:2007 - Încercări la coroziune în atmosfere artificiale. Încercări în ceaŃă salină. 157. SR EN ISO 9514-2:2005 - Vopsele şi lacuri. Determinarea intervalului maxim de utilizare a
vopselelor lichide după amestecare. Pregătirea şi condiŃionarea eşantioanelor şi linii directoare pentru încercări.
158. SR EN ISO 11341:2005 - Vopsele şi lacuri. Îmbătrânire artificială şi expunere la iradiere artificială. Expunere la radiaŃiile filtrate ale unei lămpi cu arc de xenon.
159. SR EN ISO 11507:2007 - Vopsele şi lacuri. Expunerea acoperirilor la îmbătrânire artificială. Expunere radiaŃii UV fluorescente şi la apă.
160. SR EN ISO 11997-1:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei în condiŃii de coroziune ciclică. Partea 1: Stropire (ceaŃă salină)/uscare/umiditate.
161. SR EN ISO 11997-2:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei în condiŃii de coroziune ciclică. Partea 2: Stropire (ceaŃă salină)/uscare/umiditate/radiaŃii UV.
162. SR EN ISO 11998:2007 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la frecare umedă şi a aptitudinii de curăŃare a acoperirilor.
163. SR EN ISO 12137-2:2006 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenŃei la zgâriere. Partea 2: Metoda care utilizează cuŃit ascuŃit.
164. SR EN ISO 12944-2:2002 – Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor din oŃel împotriva coroziunii. Partea 2: Clasificarea mediului.
165. SR EN ISO 12944-3:2002 - Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor din oŃel împotriva coroziunii. Partea 3: Proiectare şi dispoziŃii constructive.
166. SR EN ISO 12944-4:2002 - Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 4: Tipuri de pregătire a suprafeŃelor.
167. SR EN ISO 12944-5:2008 - Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 5: Sisteme de vopsire.
168. SR EN ISO 12944-6:2002 - Vopsele şi lacuri. ProtecŃia prin sisteme de vopsire a structurilor de oŃel împotriva coroziunii. Partea 6: Metode de încercare de laborator pentru evaluarea performanŃei.
169. SR EN 14216:2004 - Ciment. CompoziŃie, specificaŃii şi criterii de conformitate ale cimenturilor speciale cu căldură de hidratare foarte redusă.
170. SR EN ISO 14713-1:2010 - Acoperiri de zinc. Ghid şi recomandări pentru protecŃia împotriva coroziunii fontei şi oŃelului în construcŃii. Partea 1: Principii generale de proiectare şi rezistenŃă la coroziune.
171. SR EN ISO 14713-2:2010 - Acoperiri de zinc. Ghid şi recomandări pentru protecŃia împotriva coroziunii fontei şi oŃelului în construcŃii. Partea 2: Zincare termică
- 12 -
172. SR EN ISO 14713-3:2010 - Acoperiri de zinc. Ghid şi recomandări pentru protecŃia împotriva coroziunii fontei şi oŃelului în construcŃii. Partea 3: Zincare prin difuziune.
173. SR EN ISO 15710:2006 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la coroziune pri alternarea introducerii şi scoaterii dintr-o soluŃie tamponată de clorură de sodiu.
174. SR EN ISO 17132:2008 - Lacuri şi vopsele. Încercarea la încovoierea în T. 175. SR ISO 4221:2000 - Calitatea aerului. Determinarea concentraŃiei masice de dioxid de sulf în
mediul înconjurător prin metoda spectrofotometrică cu thorin. 176. SR ISO 7150-1:2001 - Calitatea apei. Determinarea conŃinutului de amoniu. Partea 1: Metoda
spectrometrică manuală. 177. SR ISO 8503-1:1995 şi – SR ISO 8503-1:1995/A99:2003 - Pregătirea suporturilor de oŃel
înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 1: Precizări şi definiŃii referitoare la plăcile de comparare ISO pentru profilul suprafeŃei în vederea evaluării suprafeŃelor decapate abraziv.
178. SR ISO 8503-2:1994 şi SR ISO 8503-2:1994/A99:2003 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 2: Metoda pentru clasificare a profilului unei suprafeŃe de oŃel decapate abraziv. Procedeul prin comparare.
179. SR ISO 8503-3:1995 şi SR ISO 8503-3:1995/A99:2003 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 3: Metoda de etalonare a plăcilor de comparare ISO pentru profilul suprafeŃei şi de determinare a profilului suprafeŃei. Procedeul cu microscop.
180. SR ISO 8503-4:1995 şi SR ISO 8503-4:1995/A99:2003 - Pregătirea suporturilor de oŃel înaintea aplicării vopselelor şi produselor similare. Caracteristicile rugozităŃii suprafeŃelor de oŃel decapate. Partea 4: Metoda de etalonare a plăcilor de comparare ISO pentru profilul suprafeŃei şi de determinare a profilului suprafeŃei. Procedeul cu palpator.
181. SR ISO 9223:1996 - Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferei. Clasificare. 182. SR ISO 9224:1996 - Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Valori de
referinŃă pentru clasele de corozivitate. 183. SR ISO 9225:1996 - Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor. Măsurarea
poluării. 184. SR ISO 9226:1995 - Coroziunea metalelor şi aliajelor. Corozivitatea atmosferelor.
Determinarea vitezei de coroziune pe epruvete de referinŃă pentru evaluarea corozivităŃii. 185. STAS 10128-86 - ProtecŃia contra coroziunii a construcŃiilor din oŃel supraterane. Clasificarea
mediilor agresive. 186. STAS 10166/1-77 - ProtecŃia contra coroziunii a construcŃiilor din oŃel supraterane. Pregătirea
mecanică a suprafeŃelor 187. STAS 438/1-89, STAS 438/1-89/A91:2007 şi STAS 438/1-89/A91:2007/C91:2009 - Produse
din oŃel pentru armarea betonului. OŃel beton laminat la cald. Mărci şi condiŃii tehnice de calitate 188. STAS 438/2-91- Produse din oŃel pentru armarea betonului. Sârmă rotundă trefilată. 189. STAS 2386-79 - Agregate minerale uşoare. CondiŃii tehnice generale de calitate. 190. STAS 2633-76 - Cimenturi. Determinarea stabilităŃii la agresivitatea apelor sulfatice. 191. STAS 3349/2-83 - Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei faŃă de betoanele construcŃiilor
hidroenergetice. 192. STAS 6482/1-83 - Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Reguli
pentru verificarea calităŃii. 193. STAS 6482/2-80 - Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă
netedă. 194. STAS 6482/3-80 - Sârme de oŃel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă
amprentată.
- 13 -
195. STAS 6482/4-80 - Sârme de oŃel şi produse din sârma pentru beton precomprimat. Toroane. 196. STAS 6102-86 - Betoane pentru constructii hidrotehnice. 197. STAS 7343-80 - Agregate minerale uşoare. Granulit. 198. STAS 8619/3-90 - pH-metrie. Determinarea electrometrică a pH-ului soluŃiilor apoase. 199. STAS 10107/0-90 - Constructii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat. 200. STAS 10329-75 - Puritatea aerului. Determinarea bioxidului de azot. 201. STAS 10812-76 - Puritatea aerului. Determinarea amoniacului. 202. STAS 10814-76 - Puritatea aerului. Determinarea hidrogenului sulfurat. 203. STAS 10943-89 - Puritatea aerului. Determinarea conŃinutului de acid clorhidric. 204. STAS 10946-77 - Puritatea aerului. Determinarea clorului. 205. C 130-78: InstrucŃiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor. 206. C 149-87: InstrucŃiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele
de beton şi beton armat. 207. C 170-1987 - Normativ privind protecŃia anticorozivă a elementelor din beton armat şi beton
precomprimat situate în medii agresive atmosferice. 208. CP 012/1-2007 - Cod de practică pentru producerea betonului - document tehnic unificat (SR EN 206-1:2002, SR 13510:2006, Ordinul MDLPL nr. 577/29.04.2008). 209. GP 111-2004 - Ghid de proiectare privind protecŃia împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel
(în curs de revizuire). 210. GE 053-2004 - Ghid de execuŃie privind protecŃia împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel. 211. GE 054-06 - Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a protecŃiilor anticorozive la
construcŃii din oŃel. Măsuri de intervenŃie. 212. GT 051-02 - Ghid de interpretate a cerinŃelor esenŃiale ale construcŃiilor în vederea stabilirii
adecvării la o utilizare prevăzută a produselor pentru construcŃii. 213. GM 017-2003 - Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor situate în
medii agresive. 214. GM 018-2003 - Ghid privind investigarea şi diagnosticarea stării construcŃiilor din beton armat,
beton precomprimat şi oŃel situate în medii agresive. 215. NP 042-2000 - Normativ privind prescripŃiile generale de proiectare. Verificarea prin calcul a
elementelor de construcŃii metalice şi a îmbinărilor acestora. 216. NP 073-2002 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităŃilor din domeniul
lucrărilor publice, transporturilor şi locuinŃei. 217. NP 076-2002 - Normativ de proiectare, execuŃie şi evaluarea siguranŃei la acŃiuni seismice a
lucrărilor hidrotehnice din frontul barat. 218. NP 087-2003 - Normativ pentru urmărirea comportării construcŃiilor hidrotehnice. 219. PE 713-90 - InstrucŃiuni tehnice departamentale pentru executarea betoanelor construcŃiilor
hidroenergetice. 220. ST 009-2005 - SpecificaŃie tehnică privind produse din oŃel utilizate ca armături: cerinŃe şi
criterii de performanŃă (în curs de revizuire).
- 14 -
2. SPECIFICAłIE DE PERFORMANłĂ PRIVIND PROTECłIA ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DIN DE DIN OłEL, BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT ALE CONSTRUCłIILOR HIDROTEHNICE 2.1. AgenŃi agresivi care acŃionează asupra elementelor din oŃel şi beton ale construcŃiilor hidrotehnice 2.1.1. AgenŃii agresivi care acŃionează asupra elementelor componente ale construcŃiilor
hidrotehnice, atât sub formă de ape naturale şi soluri agresive, cât şi sub formă de agenŃi agresivi atmosferici, se clasifică, după natura şi originea lor, aşa cum se arată în Anexa 1 (pentru elementele din oŃel) şi în Anexa 2 (pentru elementele din beton, beton armat, beton precomprimat), în diferite clase de corozivitate / agresivitate / expunere.
2.1.2. AcŃiunea apelor naturale (de suprafaŃă, subterane, supraterane) şi a solurilor agresive
asupra constructiilor hidrotehnice din oŃel, şi respectiv din beton, beton armat şi beton precomprimat se clasifică conform SR EN 12944-2 şi respectiv CP 012/1, după cum este prezentat în tabelele 2.1. şi 2.2.
Tabelul 2.1. Clasa de corozivitate a apelor naturale şi a solurilor agresive asupra construcŃiilor din oŃel
(conform SR EN 12944-2) ● Im1 - imersie în apă dulce ● Im2 - imersie în apă de mare sau apă sărată ● Im3 - în sol Tabelul 2.2.
Clasa de expunere a construcŃiilor din beton în ape naturale şi soluri agresive (conform CP 012/1)
Carbonatare
● XC1-uscat sau permanent umed ● XC2-umed, rareori uscat ● XC3-umiditate moderată ● XC4-alternanŃă umiditate-uscare
Cloruri (1)
● XD1- umiditate moderată ●XD2- umed, rar uscat ●XD3-alternanŃă umiditate-uscare
Cloruri din apa de mare ● XS1-expunere la aer
ce vehiculează săruri marine
●XS2-imersate în apa de mare în permanenŃă
●XS3-zone de variaŃie a nivelului apei mării, zone supuse stropirii sau ceŃii
ÎngheŃ-dezgheŃ ●XF1-saturaŃie moderată cu apă ●XF3-saturaŃie puternică cu apă
Atac chimic ●XA1-slabă ●XA2-moderată ●XA3-intensă
(1) Cloruri având altă origine decât cea marină.
2.1.3. AcŃiunea mediilor agresive atmosferice asupra construcŃiilor hidrotehnice supraterane din oŃel, şi respectiv din beton, beton armat, beton precomprimat se clasifică conform SR EN 12944-2 şi respectiv CP 012/1, după cum este prezentat în tabelul 2.3.
- 15 -
Tabelul 2.3. Clasa de corozivitate (oŃel) / agresivitate (beton) a mediilor atmosferice
ConstrucŃii din otel (conform SR EN 12944-2 şi SR ISO 9223)
ConstrucŃii din beton (conform CP 012/1)
● C1 - foarte slabă ● C2 - slabă ● C3 - medie ● C4 - ridicată ● C5-I - foarte ridicată (industrială) ● C5-M - foarte ridicată (marină)
● XA1b - neagresive ● XA 2b - slab agresive ● XA 3b - cu agresivitate medie ● XA 4b - cu agresivitate puternică
În tabelul 2.4 se arată echivalenŃa între noile clase de corozivitate prevăzute în SR EN ISO
12944-2 şi SR ISO 9223 şi vechile clase de agresivitate prevăzute în STAS 10128, pentru construcŃiile din oŃel.
Tabelul 2.4. Clasa de corozivitate Clasa de agresivitate
C1 1m C2 1m….2m C3 2m C4 2m
C5- I, M 2m…3m Nu face obiectul SR EN ISO 12944-2 şi SR ISO 9223
4m
Notă: EchivalenŃa s-a efectuat prin compararea vitezelor de coroziune a oŃelului prevăzute în SR ISO 9223 cu cele din STAS 10128 (Anexa 1).
2.1.4. Clasele de corozivitate / agresivitate / expunere se stabilesc în functie de carcteristicile agenŃilor agresivi şi /sau viteza de coroziune a materialului de construcŃie (oŃelului), conform Anexelor 1 şi 2.
2.1.5. Stabilirea clasei de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului în care se va amplasa
o construcŃie hidrotehnică nouă se va face de către proiectant, pe baza analizei mediului şi a datelor furnizate de proiectantul tehnolog privind existenŃa, natura şi concentraŃia agenŃilor agresivi.
2.1.6. Pentru stabilirea clasei de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului în care este amplasată o construcŃie hidrotehnică aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi cantitative de agenŃi agresivi, efectuate de un operator economic de specialitate în domeniu şi înscrise în rapoarte de încercare. 2.1.7. În cazul prezenŃei mai multor agenŃi agresivi, la stabilirea clasei de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului se va adopta criteriul agentului celui mai agresiv.
2.1.8. În prezentul ghid nu se recomandă protecŃii anticorozive pentru construcŃiile hidrotehnice din oŃel, respectiv beton, beton armat şi beton precomprimat situate în clase de corozivitate / agresivitate / expunere mai mari de Im1...Im3 şi C5 (4m), respectiv XA3 şi XB 4b.
2.1.9. La concentraŃii ale agenŃilor agresivi în apă şi în atmosferă care nu se încadrează în
limitele prevăzute în SR EN ISO 12944-2 (STAS 10128) şi CP 012/1, în cazul prezenŃei agenŃilor agresivi care nu sunt cuprinşi în Anexele 1 şi 2 şi care au acŃiune corozivă faŃă de oŃel şi beton, la
- 16 -
temperaturi care nu se încadrează în limitele prevăzute, precum şi în cazurile în care apa prezintă o viteză ridicată de scurgere, în combinaŃie cu anumite substanŃe chimice, clasa de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului se va determina pe baza unui studiu pentru fiecare caz în parte. Sudiul se va efectua de către un operator economic de specialitate.
2.2. Tipuri de protecŃie anticorozivă In tabelul 2.5 se prezintă tipurile de protecŃie anticorozivă pentru care se apreciază criteriile şi nivelurile de performanŃă.
Tabelul 2.5.
Materialul de
construcŃie
Factori ce determină natura solicitării şi intensitatea atacului coroziv
Tip de protecŃie
OŃel
Sisteme de protecŃie anticorozivă: • Pentru construcŃii aflate în exploatare: - acoperiri prin vopsire (grunduri, chituri, vopsele intermediare, emailuri, lacuri); - acoperiri prin metalizare şi vopsire. • Pentru construcŃii noi: - acoperiri prin vopsire (grunduri, chituri, vopsele intermediare, emailuri, lacuri); - acoperiri prin metalizare; - acoperiri prin metalizare si vopsire.
Beton, beton armat, beton
precomprimat
a) Zona supusa atacului: - zona imersată (aflată permanent sub apă), atac coroziv în general slab; - zona de imersare alternantă (cu variaŃii ale nivelului apei, datorită unor cauze naturale sau artificiale), atac coroziv foarte puternic; - zona aflată deasupra nivelului apei, deasupra zonei de imersare alternantă ( poate fi solicitată prin stropire cu apă sau prin ridicarea nivelului apei, pe o perioadă limitată), atac coroziv puternic. b) Tipul de apă (apă dulce, apă de mare, apă sărată); c) ConŃinutul de impurităŃi chimice; d) Factori mecanici; suspensii uşoare, corpuri solide aduse de viituri, nisip, pietriş, aluviuni, sloiuri de gheaŃă etc. e) Factori biologici: vegetali, minerali, bacteriologici; f) Curenti vagabonzi datorită vecinatăŃii reŃelelor electrice, etc.; g) Solicitări combinate (pe o parte apa, conform clasificării de mai sus a zonelor, pe cealaltă parte pământ, de exemplu la pereŃii palplanşei) h) Solicitări atmosferice (zona de imersare alternantă şi zona de deasupra nivelului apei).
Primară, prin compoziŃia şi caracteristicile betonului; Secundară (protecŃie prin vopsire), pentru anumite construcŃii hidrotehnice noi şi pentru construcŃiile aflate în exploatare, cu degradări, supuse agenŃilor agresivi atmosferici.
- 17 -
2.3. CerinŃe şi criterii de performanŃă
2.3.1.Abordarea exigenŃială privind criteriile şi nivelurile de performanŃă care trebuie satisfăcute de stratul suport de oŃel/beton şi de sistemele de protecŃie anticorozivă, se face în conformitate cu cerinŃele esenŃiale ale construcŃiilor stipulate în Directiva 89/106/CEE, conform matricei din tabelul 2.6. Tabelul 2.6.
CerinŃe specifice CerinŃe esenŃiale (conform Directivei 89/106/CEE) Stratul suport Sisteme de protecŃie anticorozivă
RezistenŃă mecanică şi stabilitate X - Securitate la incendiu - Clasă de reacŃie la foc X - Grad de rezistenŃă la foc X - Igienă, sănătate şi mediu înconjurător X - Emisii de substanŃe periculoase X - Compatibilitate alimentară X SiguranŃă în exploatare X - RezistenŃă la agenŃi agresivi X
- RezistenŃă la solicitări mecanice X
ProtecŃie împotriva zgomotului X - Economie de energie şi izolaŃie termică X -
2.4. Criterii si niveluri de performanŃă pentru stratul suport şi pentru sistemele de
protecŃie anticorozivă
2.4.1. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru stratul suport 2.4.1.1. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru stratul suport din oŃel
Principalele criterii şi niveluri de performanŃă care trebuie satisfăcute de stratul suport din oŃel pe suprafaŃa căruia se aplică sistemele de protecŃie anticorozivă sunt prezentate în tabelul 2.7.
Tabelul 2.7.
Nr. crt.
Criterii de performanŃă
Metoda de determinare
U.M. Niveluri de performanŃă
1. Gradul de pregătire a suprafeŃei
SR EN ISO 8501-1...4
(STAS 10166/1) grad
SuprafeŃe imersate în apă : min. Sa 2,5 SuprafeŃe supuse atacului atmosferic : min. : St 3, PSt 3 (3) optim: Sa 3, PSa 3 (1) sau Sa 2,5, PSa 2,5 (2)
2. Rugozitatea suprafeŃei (1)
SR ISO 8503-1...4
clasă profil (microni)
min. "mediu"
3. Umiditatea SR ISO 8502-4, 8 % lipsă 4. Temperatura SR ISO 8502-4 0C min. +3 peste punctul de rouă (2); max. +40 (2)
5. PrezenŃa clorurilor
SR EN ISO 8502-2, 5, 6 µg/cm2 max.: 7
6. Praf SR ISO 8502-3 etalon max. 2
- 18 -
7.
Alte impurităŃi - săruri - uleiuri, grăsimi, rugină, etc.
SR EN ISO 8502-6, 9, 11, 12
vizual -
lipsă
(1) Se referă la profilul obŃinut după pregătirea suprafeŃei cu jet abraziv de nisip sau alice (SR ISO 8504-2), la gradele de curăŃare Sa 2,5 şi Sa 3. Rugozitatea suprafeŃei se corelează cu grosimea stratului de grund. (2) Dacă în fişa produsului de protecŃie anticorozivă nu se specifică altfel.
2.4.1.2. Criterii si niveluri de performanŃă pentru stratul suport din beton
Principalele criterii şi niveluri de performanŃă care trebuie satisfăcute de stratul suport din beton
pe care se aplică protecŃiile anticorozive sunt prezentate în tabelul 2.8. Tabelul 2.8.
Criterii de performanŃă
Metoda de determinare
U.M Niveluri de performanŃă
1 2 3 4 Alcalinitate (pH) STAS 8619/3 unităŃi pH min.8;
max.12 Rugozitatea suprafeŃei
- - corespunzătoare naturii suportului şi tipului de protecŃie anticorozivă
Umiditate - % max. 4(1) Temperatura - 0C min.:+3 peste punctul de rouă(1)
max.:+40 ConŃinut de impurităŃi (praf, ulei de decofrare, urme de grăsimi,mortar, săruri, eflorescenŃe, rugină etc)
vizual - lipsă
Defecte de suprafaŃă (fisuri, goluri, segregări, lapte de ciment întărit etc)
vizual - lipsă
(1) Dacă în fişa produsului de protecŃie anticorozivă nu se specifică altfel.
- 19 -
2.4.2. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă 2.4.2.1. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă aplicate pe suport din oŃel Principalele criterii şi niveluri de performanŃă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de
protecŃie anticorozivă aplicate pe suportul din oŃel, în funcŃie de clasa de corozivitate a mediului, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanŃelor acestora), sunt prezentate în tabelul 2.9.
În tabelul 2.9 sunt prezentate nivelurile de performanŃă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecŃie anticorozivă. ExperienŃa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obŃine o protecŃie anticorozivă eficientă.
- 20 -
Tabelul 2.9. Niveluri de performanŃă pentru clasa de corozivitate
Corozivitate atmosferică Imersie
Nr. crt.
Criterii de performanŃă Metoda de
determinare U.M.
C1 C2 C3 C4 C5-I C5-M Im1...Im3
1. AderenŃa la suport-metoda grilei (1)
SR EN ISO 2409 nivel - 2 1 0 0 0 0
2. AderenŃa la suport-metoda smulgerii (2) SR EN ISO 4624 MPa - min.0,5 min.0,7 min.1,0 min.1,0 min.1,0 min. 1,0
3.
RezistenŃa la lovire (3) (înălŃimea minimă de cădere a unei mase, la care apar amprente cu fisuri)
SR EN ISO 6272-1 SR EN ISO 6272-2
cm - min.40 min.50 min.60 min.60 min.60 min.60
4. RezistenŃa la zgâriere (greutatea minimă la care apar zgârieturi fine)
SR ISO 1518 g - min.250 min.250 min.300 min.400 min.400 min.400
5. Flexibilitatea pe dorn (diametrul la care apar fisuri)
SR EN ISO 6860 SR EN ISO 1519
mm - min.20 min.10 min.10 min.7 min.7 min.7
6. Duritatea (pendul) SR EN ISO 1522 s - min.70 min.70 min.70 min.70 min.70 min.70 7. RezistenŃa la ceaŃă salină SR EN ISO 9227 ore - - min.480 min.720 min.1440 min.1440 min.1440
8. RezistenŃa la umiditate SR ISO 11503
SR EN ISO 6270-1 SR EN ISO 6270-2
ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720 min.720
9. RezistenŃa la căldură şi umiditate
SR EN 60068-2-78 ore - min.120 min.240 min.480 min.720 min.720 min.720
10. RezistenŃa la variaŃii de temperatură
SR EN 60068-2-14 SR EN 60068-2-33
cicluri - min.25 min.25 min.56 min.56 min.56 min.56
11. RezistenŃa la radiaŃii UV (4) SR EN 60068-2-5 cicluri - min.56 min.56 min.56 min.56 min.56 -
12. RezistenŃa chimică (5) SR EN ISO 2812-1 SR EN ISO 2812-2
ore - - min.24 min.168 min.168 - min.168
- 21 -
(1) Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenŃei acoperirilor cu grosimi de până la 250 microni.
(2) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenŃei acoperirilor cu grosimi de peste 250 microni.
În cazul acoperirilor cu deformabilitate ridicată, desprinderea nu trebuie să se producă la nivelul suportului.
(3) Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecŃie cu deformabilitate ridicată. (4) Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecŃie aplicate la exterior (de
exemplu pentru ecluze, supuse acŃiunii radiaŃiilor UV în perioadele în care acestea sunt ridicate). (5) Pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I se recomandă utilizarea de criterii
suplimentare, ca de exemplu rezistenŃa la atmosferă umedă cu bioxid de sulf (SR EN ISO 3231), rezistenŃa la îmbătrânire artificială (pentru protecŃii anticorozive de exterior) etc.
- 22 -
2.4.2.2. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru sistemele de protecŃie anticorozivă aplicate pe suport din beton Principalele criterii şi niveluri de performanŃă pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de
protecŃie anticorozivă aplicate pe suport din beton (protecŃii secundare), în funcŃie de clasa de agresivitate a mediului, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a performanŃelor acestora), sunt prezentate în tabelul 2.10.
În tabelul 2.10 sunt prezentate nivelurile de performanŃă sub formă de valori concrete pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de protecŃie anticorozivă. ExperienŃa a impus aceste valori ca fiind minimale, pentru a obŃine o protecŃie anticorozivă eficientă.
Tabelul 2.10. Niveluri de performanŃă pentru
clasele de agresivitate Nr. crt.
Criterii de performanŃă Metoda de
determinare U.M.
XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b
1. AderenŃa la suport - metoda grilei (1)
SR EN ISO 2409
nivel 1 1 0 0
2.
AderenŃa la suport - metoda smulgerii(2) -beton -mortar
SR EN ISO 4624
MPa
min.1,0 min.0,5
min.1,5 min.0,7
min.1,5 min.1,0
min.1,5 min.1,0
3.
RezistenŃa la lovire(3) (înălŃimea minimă de cădere a masei, la care apar amprente cu fisuri)
SR EN ISO 6272-1
cm min.30 min.40 min.60 min.60
4. RezistenŃa la zgâriere (greutatea minimă la care apar zgârieturi fine)
SR EN ISO 1518
g min.250 min.250 min.300
min.400
5. Duritatea (pendul) SR EN ISO
1522 s min.70 min.70 min.70 min.70
6. RezistenŃa la ceaŃă salină(4) SR EN ISO
9227 asimilat
ore - - min.720 min.1440
7. RezistenŃa la căldură uscată
SR EN 60068-2-2 asimilat
ore min.240 min.240 min.480 min.720
8. RezistenŃa la variaŃii de temperatură
SR EN 60068-2-14
SR EN 60068-2-33
asimilate
cicluri min.25 min.25 min.56 min.56
9. RezistenŃa la umiditate
SR ISO 11503
SR EN ISO 6270-1
asimilate
ore min.240 min.240 min.480 min.720
- 23 -
Tabelul 2.10. (continuare)
Niveluri de performanŃă pentru clasele de agresivitate Nr.
crt. Criterii de performanŃă
Metoda de determinare
U.M. XA 1b XA 2b XA 3b XA 4b
10. RezistenŃa la căldură şi umiditate
SR EN 60068-2-78
asimilat ore min.240 min.240 min.480 min.720
11. RezistenŃa la radiaŃii UV (5)
SR EN 60068-2-5 asimilat
cicluri min.56 min.56 min.56 min.56
12. RezistenŃa la agenŃi chimici agresivi (metoda imersiei)(6)
SR EN ISO 2812-1 asimilat
ore - min.24 min.168 min.168
13. ReacŃia la foc
Conform Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcŃii pe baza performanŃei de comportare la foc, aprobat cu Ordinul MTCT 1822/394/2004, cu modificările ulterioare
15. Emisie de substanŃe periculoase
Conform Normelor de medicina muncii (anexa nr.31 privind concentraŃiile admisibile de substanŃe toxice în atmosfera zonei de muncă şi anexa nr.35 privind substanŃe potenŃial cancerigene pentru om), aprobate cu Ordinul Ministerului SănătăŃii nr.1957/1995
(1) Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenŃei sistemelor de protecŃie cu grosimi de până la 250
microni. (2) Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenŃei sistemelor de protecŃie cu grosimi de peste 250 microni.
În cazul sistemelor de protecŃie cu deformabilitate ridicată, desprinderea nu trebuie să se producă la nivelul suportului de beton / mortar.
(3) Determinarea nu se efectuează pentru sisteme de protecŃie cu deformabilitate ridicată. (4) Determinarea se efectuează pe epruvete din beton armat. (5) Determinarea se efectuează pentru sisteme de protecŃie aplicate la exterior. (6) Pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b, se recomandă utilizarea de criterii suplimentare, ca de exemplu
rezistenŃa la atmosferă umedă cu bioxid de sulf, rezistenŃa la îmbătrânire artificială (pentru sistemele de protecŃie anticorozivă aplicate la exterior), etc.
3. CONDIłII ŞI CERINłE DE CONCEPłIE ŞI PROIECTARE
3.1.CondiŃii generale de concepŃie şi proiectare a protecŃiilor primare pentru elementele din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat ale construcŃiilor hidrotehnice supuse agenŃilor agresivi
3.1.1. La proiectarea elementelor de construcŃii hidrotehnice din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat imersate total sau parŃial în ape naturale agresive şi îngropate în soluri agresive, proiectantul va întocmi în cadrul documentaŃiei tehnice de execuŃie, caiete de sarcini privind execuŃia, exploatarea şi întreŃinerea protecŃiilor anticorozive conform prevederilor din prezentul ghid şi din reglementările tehnice CP 012/1, PE 713 şi STAS 3349/2. 3.1.2. La proiectarea elementelor de construcŃii hidrotehnice din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat situate în medii agresive atmosferice, proiectantul va întocmi în cadrul
- 24 -
documentaŃiei tehnice de executie, caiete de sarcini privind execuŃia, exploatarea şi întretinerea protecŃiilor antocorozive conform prevederilor din prezentul ghid şi şi din reglementările tehnice GP111, GE 053, GE 054, CP 012/1 şi C 170 .
3.1.3. Tema de proiectare trebuie să precizeze clasa de corozivitate / agresivitate / expunere a mediului, Ńinând seama de caracteristicile principale ale agenŃilor / mediului agresiv, conform Anexelor 1 şi 2.
3.1.4. Fixarea utilajelor, instalaŃiilor şi conductelor tehnologice se va proiecta astfel încât prin
elementele / piesele de prindere metalice (bride, plăcuŃe cu praznuri, ştuŃuri de trecere, bolŃuri etc.) şi străpungeri să nu se sensibilizeze local suprafaŃa betonului şi să nu se transmită coroziunea la armătura de rezistenŃă a elementelor din beton armat şi beton precomprimat.
3.1.5. În medii cu clasa de agresivitate XA 4b nu se vor utiliza elemente din beton
precomprimat, folosirea lor putându-se admite numai pe baza cercetărilor exprerimentale efectuate de un operator economic de specialitate.
3.1.6. Nu se vor utiliza elemente din beton precomprimat în medii cu degajări de hidrogen
(spaŃii închise, neventilate) şi în medii care pot produce fenomenul de coroziune armăturilor pretensionate din oŃel (ex. medii pe bază de azotaŃi).
3.1.7. În medii cu clasa de agresivitate XA 3b si XA 4b nu se vor utiliza grinzi cu zăbrele din
beton armat si beton precomprimat. 3.1.8. Elementele din beton, beton armat şi beton precomprimat cu agregate de granulit se vor
utiliza numai în medii cu clasa de agresivitate XA 1b şi XA 2b. 3.1.9. Sistemele de protectie anticoroziva secundară ale suprafetelor elementelor din beton,
beton armat şi beton precomprimat se vor alege în functie de tipul elementului, starea suportului din beton şi clasa de agresivitate a mediului, conform prevederilor din capitolul 4.
3.1.10. Aplicarea sistemelor de protecŃie anticorozivă secundară nu înlocuieşte realizarea
măsurilor de protecŃie primară prevăzute la pct.3.2. 3.1.11. Sistemele de protectie anticorozivă se pot aplica în mod diferenŃiat pe suprafaŃa
elementelor din alcătuirea construcŃiei hidrotehnice şi pe diferitele porŃiuni ale aceluiaşi element, în funcŃie de forma elementului de construcŃie şi de modul în care acŃionează mediul agresiv.
3.1.12. Prin proiect se va asigura posibilitatea observării şi întreŃinerii tuturor feŃelor
elementului de construcŃie. În cazuri excepŃionale, când pentru unele porŃiuni nu se poate respecta această condiŃie, se vor prevedea măsuri de închidere şi etanşare a acestora sau se va prevedea o protecŃie suplimentară faŃă de cea stabilită pentru feŃele care rămân vizibile şi accesibile.
Se va indica modul de protecŃie anticorozivă a tuturor detaliilor constructive: îmbinari, locuri de ancorare, locuri de fixare a unor utilaje, dispozitive etc. Aceste lucrări vor fi executate înaintea aplicării sistemelor de protecŃie anticorozivă.
3.1.13. Prin proiect se va preciza clasa de reacŃie la foc pentru protecŃiile anticorozive
secundare adoptate, potrivit reglementărilor tehnice specifice in vigoare.
- 25 -
3.2. Criterii si niveluri de performanŃă pentru beton, ca protecŃie primară.
Criteriile şi nivelurile minime de performanŃă care trebuie satisfăcute de beton, ca protecŃie primară sunt prezentate în tabelul 3.1. Tabelul 3.1.
Nr. crt.
Criterii de performanŃă
Metoda de determinare
U.M.
Niveluri de performanŃă
1 2 3 4 5
1.
RezistenŃa la îngheŃ - dezgheŃ (1), (2)
SR
3518 SR CEN/TS
12390-9
grade de
gelivitate G
În funcŃie de numărul schimbărilor nivelului de apă la suprafata spălată a betonului în timp de iarnă sau numărul de cicluri naturale de înghet - dezgheŃ: a) când temperatura medie a lunii celei mai reci t < -5˚ C - pentru < 50 cicluri: G50; - pentru ≥ 50 cicluri: G100; b) când temperatura lunii celei mai reci este -5˚C < t < -10˚C: - pentru < 50 cicluri: G100; - pentru ≥ 50 cicluri: G150.
2. Clasa de rezistenŃă SR EN
12390-6 N/mm2
În funcŃie de tipul betonului, în conformitate cu prevederile CP 012/1 şi PE 713.
3.
Omogenitatea
SR EN 206-1
grad de omogenitate
Omogenitatea betonului proaspăt se asigura prin uniformitatea componenŃilor, a amestecului, a densităŃii aparente şi a consistenŃei, stabilite prin reŃeta indicată în proiect.
4. ConsistenŃa (3)
SR EN 12350-2
mm (înalŃimea
tasării)
Se stabileşte prin proiect în functie de dimensiunile construcŃiei, procentul de armare, tehnologia de transport, punerea în lucru, modul de compactare a betonului. În lipsa acestor precizări, consistenŃa va fi: - la betoanele pentru construcŃii masive din beton şi beton armat (cu armare de pâna la 0,5% din suprafaŃa secŃiunii calculate): • max.20 - pentru beton cu aditiv; • max.30 - pentru beton fără aditiv; - la betoanele pentru construcŃii din beton armat cu până la 1% armare: • 20.....50 - pentru beton cu aditiv; • 30.....60 - pentru beton fără aditiv; • la betoanele pentru construcŃii din beton armat cu peste 1% armare: • 50.....80 - pentru beton cu aditiv;
- 26 -
• 60...100 - pentru beton fără aditiv; - la betonul pus în lucrare cu pompa: • 70....100 - pentru beton cu aditiv. • 70...120 - pentru beton fără aditiv
5. RezistenŃa la acŃiunea
agresivă a apei
STAS 3349/2
STAS 2633 -
Betonul să nu prezinte semne de degradare (aspect poros, ciment degradat, agregat aparent, fisuri, exfolieri ect.).
6. Lipsa reacŃiei alcalii-
silice SR
5440 -
Betonul să nu prezinte fisuri ca urmare a schimbărilor de volum periculoase ale construcŃiei, rezultate prin reacŃia alcaliilor din ciment cu silicea din agregate.
(1) În lipsa unor date cu privire la numărul ciclurilor naturale de înghet - dezgheŃ se recomandă ca acest număr să se ia egal cu diferenŃa între numărul zilelor cu temperatura minimă sub 0˚C şi numărul zilelor cu temperatura maximă sub 0˚C. (2) Temperaturile medii, numărul zilelor cu temperatura minimă sub 0˚C şi a celor cu temperatura maximă sub 0˚C, pentru zona în care se execută construcŃia, se iau din datele hidrometeorologice oficiale. (3) Datele din tabel nu se aplică în cazul folosirii superplastifianŃilor.
3.3. CerinŃe de bază privind alcătuirea elementelor de construcŃii din beton, beton armat şi beton precomprimat, pentru asigurarea protecŃiei lor anticorozive primare
3.3.1. Cimenturi 3.3.1.1. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcŃii hidrotehnice destinate a fi
imersate total sau parŃial în apele naturale şi solurile agresive la care se referă prezentul ghid, se face conform CP 012/1, SR EN 197-1 şi PE 713, în funcŃie de clasele de expunere a betonului (XC, XD, XS, XF, XA).
În caz de atac chimic sulfatic peste clasa de expunere XA1 este obligatorie utilizarea cimenturilor rezistente la sulfaŃi. Dacă cimentul este clasificat după rezistenŃa la sulfaŃi, trebuie utilizate cimenturi cu o rezistenŃă moderată sau ridicată la sulfaŃi pentru clasa de expunere XA2 (şi clasa de expunere XA1 este aplicabilă) şi trebuie utilizat un ciment cu o rezistenŃă ridicată la sulfaŃi pentru clasa de expunere XA3.
3.3.1.2. Alegerea tipului de ciment pentru elementele de construcŃii hidrotehnice destinate a fi
exploatate în mediile atmosferice agresive la care se referă prezentul ghid, se va face conform CP 012/1, în funcŃie de clasele de agresivitate a mediului, Ńinându-se seama de următoarele precizări: a) - în medii cu clasele de agresivitate XB 1b şi XB 2b sunt indicate următoarele tipuri de ciment: ● cimenturile compozite (cu adaosuri de maximum 35%) de tip CEM II, pentru elementele din beton armat; ● cimenturile portland (fără adaos) de tip CEM I, pentru elementele din beton precomprimat; b) - în medii cu clasele de agresivitate XB 3b şi XB 4 b (medii cu SO2, SO3, H2S, H2SO3, H2SO4, sulfaŃi, azotaŃi, medii alcaline etc.) sunt indicate următoarele tipuri de cimenturi: ● cimenturi de tip SR I, SR II/A-A şi SR II/A-P (conform SR 3011), pentru elementele din beton armat;
- 27 -
● ciment de tip SR I ( conform SR 3011), pentru elementele din beton precomprimat; c) - în medii cu clasele de agresivitate XB 3b şi XB 4 b (medii cu Cl2, HCl, aerosoli salini, azotaŃi, medii slab alcaline etc.) sunt indicate cimenturile portland fără adaos, de tip CEM I sau cimenturile portland cu adaosuri de maximum 15%, de tip CEM II; d) - la prepararea amestecurilor de injectare a fasciculelor în canalele elementelor din beton precomprimat cu armătura postîntinsă se vor utiliza cimenturile portland fără adaos, de tip CEM I. 3.3.1.3. Pentru situaŃii speciale de acŃiune combinată a agenŃilor agresivi, alegerea tipului de ciment se va face pe baza avizului unui operator economic de specialitate.
3.3.2. Agregate
3.3.2.1. Agregatele naturale trebuie să provină din surse certificate conform legislaŃiei în vigoare şi trebuie să îndeplinească cerinŃele prevăzute în CP 012/1, SR EN 12620 şi PE 713. 3.3.2.2. Agregatele nu trebuie să conŃină constituenŃi dăunători în cantităŃi care să influenŃeze negativ proprietăŃile betonului sau să conducă la coroziunea armăturii: ● utilizarea agregatelor calcaroase în medii acide se va admite numai pe baza cercetărilor efectuate de un institut de specialitate; ● utilizarea agregatelor ce reacŃionează cu alcaliile din ciment se va admite numai după consultarea unui operator economic de specialitate; ● nu se admite utilizarea nisipului de mare.
3.3.3. Apa de amestecare
3.3.3.1. Apa utilizată la preperarea betoanelor pentru lucrări de beton armat şi beton precomprimat poate proveni din reŃeaua publică sau din altă sursă, caz în care trebuie să îndeplinească cerinŃele prevăzute în CP 012/1 şi SR 1008. 3.3.3.2. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor.
3.3.4. Aditivi
3.3.4.1. Aditivii trebuie să îndeplinească cerinŃele prevăzute în CP 012/1 şi SR EN 934-2 sau în agrementele tehnice. 3.3.4.2. Aditivii nu trebuie să conŃină substanŃe care să influenteze negativ proprietăŃile betonului sau să conducă la coroziunea armăturii. La prepararea betoanelor se pot utiliza următoarele tipuri de aditivi: ● aditivi dispersanŃi; ● aditivi reducători de apă şi mari reducători de apă; ● aditivi antrenori de aer; ● aditivi superplastifianŃi (la elementele subŃiri cu armături dese); ● aditivi inhibitori de coroziune (la elementele din beton armat, în medii cu conŃinut ridicat de cloruri, Cl2, HCl etc.); Se interzice utilizarea ca aditiv a clorurii de calciu.
- 28 -
3.3.5. Adaosuri
3.3.5.1. Adaosurile trebuie să îndeplinească cerinŃele prevăzute în CP 012/1, SR EN 13263-1,2 sau în agrementele tehnice. 3.3.5.2. Adaosurile nu trebuie să conŃină substanŃe dăunatoare (cloruri, sulfaŃi, azotaŃi etc.) în cantităŃi care pot afecta durabilitatea betonului sau pot conduce la coroziunea armăturii. 3.3.5.3. În cazuri speciale, utilizarea adaosurilor la prepararea betoanelor se va afce numai pe baza unor studii întocmite de un operator economic de specialitate (mai ales atunci când betonul conŃine ciment cu adaos), pentru a se asigura îndeplinirea cerinŃelor de durabilitate pentru betoane în funcŃie de clasa de agresivitate a mediului.
3.3.6. Armături
3.3.6.1. Armăturile principale de rezistenŃă pentru elementele din beton armat vor fi realizate din otel-beton şi trebuie să îndeplinească cerinŃele din ST 009 şi STAS 438, utilizându-se cu precădere cele cu profil periodic. În medii cu clasa de agresivitate XA 3b si XA 4 b se interzice utilizarea armăturilor din sârmă trasă mată.
3.3.6.2. Armăturile pretensionate pentru elemente din beton precomprimat vor fi realizate din oŃel de înaltă rezistenŃă şi trebuie să îndeplinească cerinŃele din ST 009 şi STAS 6482. Utilizarea altor armături se va face pe baza avizului unui operator economic de specialitate
3.3.7. Betoane 3.3.7.1.Betoanele pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat ale construcŃiilor
hidrotehnice destinate a fi exploatate în apele naturale şi solurile agresive la care se referă prezentul ghid trebuie să îndeplinească criteriile şi nivelurile de performanŃă din CP 012/1 şi PE 713, în funcŃie de clasa de expunere a betonului (XC, XD, XS, XF, XA).
3.3.7.2. Betoanele pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat ale constructiilor
hidrotehnice destinate a fi exploatate în medii atmosferice agresive la care se referă prezentul ghid trebuie să îndeplinească criteriile şi nivelurile de performanŃă indicate în tabelul 3.2, în funcŃie de clasa de agresivitate a mediului.
Tabelul 3.2.
Niveluri de performanŃă pentru clasele de agresivitate(1)
Criterii de performanŃă XA 3b XA 4b
Pentru elemente din beton armat Clasa minimă de rezistenŃă a betonului
C25/30 C30/37
Grad de impermeabilitate, min. P810 P12
10
Dozaj minim de ciment, kg/m³, pentru agregate: 0.....16 mm 0......32 mm
350 300
400 350
Raport maxim apă/ciment 0.50 0.45
- 29 -
Pentru elemente din beton precomprimat Clasa minimă de rezistenŃă a betonului
C35/45 -
Grad de impermeabilitate, min. P1210 -
Dozaj minim de ciment, kg/m³, pentru agregate: 0.....16mm 0......31mm
450 400
- -
Raport maxim apă/ciment 0.40 - (1) Pentru clasele de agresivitate XA 1b şi XA 2b, criteriile şi nivelurile de performanŃă sunt prevăzute în CP 012/1.
3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton 3.3.8.1.Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armăturilor de rezistenŃă nepretensionate sau pretensionate (armături preîntinse şi armături postîntinse) sunt prezentate în tabelul 3.3.
Tabelul 3.3. Grosimea minimă de acoperire cu beton a armăturii, mm
Amături nepretensionate de rezistenŃă Amături pretensionate
în plăci cu grosimea ≤100mm
în celelalte elemente
Clasa de agresivitate a
mediului în plăci în pereŃi în grinzi în stâlpi
sârma toron sârma toron XA 1b 15 20 30 30 20 25 25 30 XA 2b 15 25 30 35 30 30 35 35 XA 3b 30 35 35 40 40 40 45 45 XA 4b 40 45 45 45 - - - -
Se admit abateri numai in sens pozitiv. Grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armăturilor postîntinse sub formă de fascicule vor trebui sa fie de: - 30 mm în plăci cu grosime mai mică de 100 mm şi 35 mm în celelalte elemente, pentru medii cu clase de agresivitate XA 1b şi XA 2b; - 40 mm în plăci cu grosime mai mică de 100 mm şi 45 mm în celelalte elemente, pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b. In cazul realizării canalelor cu Ńevi din materiale plastice ce nu se extrag, grosimile de mai sus se pot reduce cu 5mm. 3.3.8.2. Armăturile elementelor de beton masiv vor avea o acoperire de cel puŃin 50 mm. 3.3.8.3. PărŃile metalice ale unor îmbinări ce rămân neacoperite cu beton se vor proteja conform prevederilor din GP 111 şi GE 053.
- 30 -
3.3.9. Fisuri in beton 3.3.9.1. La proiectarea elementelor din beton armat în medii agresive, deschiderea maximă de
calcul a fisurilor normale pentru încărcările de exploatare normale se limitează la valorile din tabelul 3.4.
Tabelul 3.4. Clasa de agresivitate a mediului Deschiderea maximă de calcul a fisurilor normale, mm
XA 1b 0,30 XA 2b 0,20 XA 3b 0,15 XA 4b 0,10
La elemntele din beton armat care se proiectează în medii cu clase de agresivitate XA 2b şi XA
3b, deschiderile maxime de calcul a fisurilor normale de mai sus, se por spori cu 0,05 mm, în condiŃiile aplicării pe suprafaŃa betonului a unor sisteme de protectie anticorozivă elastice.
La elementele din beton armat care se proiectează în medii clasele de agresivitate XA 3b şi XA 4b şi la care deschiderea maximă de calcul a fisurilor normale se limitează la 0,15 mm, respectiv 0,10 mm, se va prevedea armătură suplimentară numai în zonele în care această armare este strict necesară.
3.3.9.2. Verificarea elementelor din beton precomprimat la fisurare se va efectua pe baza
STAS 10107/0, cu următoarele precizări: - în medii cu clasa de agresivitate XA 1b se limitează marimea deschiderii fisurilor normale la 0,10 mm, conform clasei II de fisurabilitate; - în medii cu clasa de agresivitate XA 2b se limitează marimea deschiderii fisurilor normale la 0,10 mm (clasa II de fisurabilitate), în condiŃiile în care sistemele de protecŃie aplicate pe beton preiau deformaŃiile sporite din dreptul fisurilor.
În cazul mediilor cu clasa de agresivitate XA 3b, se impun condiŃii de asigurare a închiderii eventualelor fisuri sub încărcări totale de exploatare (clasa I de fisurabilitate).
4. SISTEME DE PROTECłIE ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DIN OłEL, BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
4.1.CondiŃii generale 4.1.1. Sistemele de protecŃie anticorozivă a elementelor din oŃel, beton, beton armat şi beton
precomprimat se vor alege în funcŃie de clasa de corozivitate / agresivitate a mediului în care acestea sunt sau vor fi amplasate şi exploatate, de starea suportului, de durabilitatea estimată a protecŃiei şi de considerente economice.
ProtecŃia împotriva coroziunii este, de regulă, cu atât mai economică, cu cât este mai rezistentă, deoarece astfel se reduce la minimun numărul lucrărilor de întreŃinere / refacere a protecŃiei pe durata de serviciu a construcŃiei.
4.1.2. Durabilitatea sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafeŃele de oŃel se
clasifică în trei clase de durabilitate: - durabilitate limitată (L) : 2…5 ani ; - durabilitate medie (M) : 5…15 ani ; - durabilitate ridicată (R) : peste 15 ani.
- 31 -
Principalii factori care determină durabilitatea sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafeŃele de oŃel sunt următorii :
- concepŃia structurii ; - calitatea produselor folosite pentru protecŃie ; - starea iniŃială a suportului ; - eficacitatea pregătirii suportului ; - condiŃiile de aplicare ; - calitatea aplicării ; - condiŃiile de expunere după aplicare. 4.1.3. Elementele de construcŃie expuse la acŃiunea coroziva a mediului şi care, după montaj, nu
mai sunt accesibile, se vor proteja împotriva coroziunii înainte de montaj în asa fel încât, pe durata de serviciu a constructiei să nu afecteze durabilitatea acesteia. În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecŃie anticorozivă pe suprafaŃa suportului nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuŃia elementelor de construcŃii dintr-un material rezistent la coroziune, supradimensionarea elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităŃii înlocuirii elementelor degradate datorită coroziunii etc.
4.1.4. În cazul reperelor din oŃel protejate exclusiv prin zincare se va prevedea tratamentul
îmbinărilor sudate prin polisare şi aplicarea unei paste de zincare la rece. 4.1.5. Principalele criterii şi niveluri de performanŃă ce trebuie satisfăcute de stratul suport de
oŃel şi beton pe suprafaŃa căruia se aplică sistemele de protectie anticorozivă sunt precizate la pct. 2.4.1.1 şi 2.4.1.2 (tabelele 2.7 şi 2.8).
4.1.6. Principalele criterii şi niveluri de performanŃă ce trebuie să le îndeplinească sistemele de
protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafeŃe de oŃel şi beton sunt precizate la pct. 2.4.2.1 şi 2.4.2.2 (tabelele 2.9 şi 2.10).
4.1.7. La aplicarea sistemelor de protecŃie anticoroziva trebuie să se respecte reglementările în
vigoare privind protecŃia mediului înconjurător, măsurile de protecŃia muncii şi măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
4.2. Alcătuirea sistemelor de protecŃie anticorozivă 4.2.1. Alcătuirea generală Clasificarea şi alcătuirea sistemelor de protecŃie anticorozivă a construcŃiilor hidrotehnice
existente şi noi din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat, în funcŃie de natura suprafeŃei-suport (oŃel şi beton), clasa de corozivitate, respectiv clasa de agresivitate a mediului şi de domeniul de utilizare a acestora sunt prezentate în tabelul 4.1
Tabelul 4.1. Alcătuirea sistemului de protecŃie Tipul
sistemului de protecŃie
pe suport de oŃel pe suport de beton Domeniul de utilizare
Sisteme de protecŃie peliculare
acoperire alcătuită din: -strat primar (grund) -strat(uri) intermediar(e) (chit de nivelare, vopsea)
acoperire alcătuită din: -strat primar(amorsa) - strat(uri)intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea) - strat(uri)de finisare
-protecŃia anticorozivă a construcŃiilor din oŃel imersate sau supraterane, sau refacerea sistemelor de protectie deja existente, pentru medii cu clasele de
- 32 -
-strat(uri) de finisare (vopsea, email)
(vopsea, email) corozivitate C1...C5, Im1...Im3; - protecŃia anticorozivă a construcŃiilor din beton, beton armat şi beton precomprimat supraterane, care nu au fost protejate iniŃial sau remedierea/refacerea sistemelor de protecŃie deja existente, pentru medii cu clasele de agresivitate XA1b...XA 4b.
Acoperiri metalice
-
a) strat de zinc depus termic b) strat de zinc sau aluminiu depus prin metalizare (pulverizare) c) strat de zinc depus electrochimic
- numai pentru protecŃia anticorozivă a construcŃiilor din oŃel noi (medii cu clasele de corozivitate C1...C5, Im1...Im3)
Acoperiri combinate (duplex)
-
a) strat de zinc depus termic, acoperit cu pelicule organice b) strat de zinc sau aluminiu depus prin metalizare, acoperit cu pelicule organice
-numai pentru protecŃia anticorozivăa construcŃiilor din oŃel noi, în special a celor greu accesibile remedierilor, pe întreaga durata de serviciu a construcŃiei (medii cu clasele de corozivitate C1...C5, Im1...Im3)
4.2.2. Sisteme de protecŃie anticorozivă a suprafeŃelor de oŃel La pct. 4.2.2.1…4.2.2.7 se prezintă alcătuirea detaliată a sistemelor de protecŃie anticorozivă
prevăzute în tabelul 4.1, precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor şi nivelurilor de performanŃă menŃionate în tabelul 2.9.
Sistemele de protecŃie anticorozivă prevăzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor sisteme alcătuite din alte produse de protecŃie sau din produse noi pentru care există agremente tehnice, dacă aceste sisteme îndeplinesc criteriile şi nivelurile de performanŃă menŃionate în tabelul 2.9, corespunzătoare clasei de corozivitate a mediului şi durabilităŃii estimate a protecŃiei. Aplicarea acestora, pentru medii având clasa de corozivitate egală sau mai mare decât C3 va trebui să fie avizată, pe proiect, de un specialist de la un institut/laborator de specialitate în domeniul coroziunii.
4.2.2.1. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C1 În medii cu clasa de corozivitate C1 nu este necesară protecŃia împotriva coroziunii a
suprafeŃelor de oŃel. In cazul în care din criterii estetice / de finisare rezultă necesitatea acoperirii suprafeŃelor de
oŃel, se vor prevedea sistemele de protecŃie pentru clasa de corozivitate C2, menŃionate la pct. 4.2.2.2. 4.2.2.2. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C2 ● Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt
prezentate în tabelul 4.2 (SR EN ISO 12944-5).
- 33 -
Tabelul 4.2.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80 µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru
această grosime.
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată (vezi pct. 4.1.2) Nr.
crt. Liant
Tip de grund
Număr de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr de
straturi Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 40 2 80 X
2 1 până la
2 80
alchidic 2 până la 3 120 X X
3. 1 până la
2 80
Alchidic, acrilic, policlorura de
vinil, clorcauciuc(3)
2 până la 4 160 X X X
4.
alchidic divers(2)
1 până la 2
100 - 1 până la 2 100 X X
5. acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc
divers(2) 1 până la
2 80
acrilic, policlorura de
vinil, clorcauciuc(3)
2 până la 4 160 X X X
6. 1 până la
2 80 2 până la 3 120 X X
7. epoxidic divers(2)
1 până la 2
80
epoxidic, poliuretanic
2 până la 4 160 X X X
8. epoxidic,
poliuretanic, silicat de etil(4)
grund bogat în
zinc 1 60(5) - 1 60 X X X
- 34 -
● Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de
corozivitate C2 sunt prezentate în tabelul 4.3 (SR EN ISO 14713).
Tabelul 4.3.
(1) În medii cu clasa de corozivitate C2, viteza de coroziune a zincului este în general ≤ 0,7 µm/an sau ≤ 5g/(m2, an), iar viteza de coroziune a aluminiului este ≤ 0,6 g/(m2, an) (SR ISO 9223). (2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de oŃel (SR EN ISO 1461). (3) Grosimea acoperirii depinde de "calitatea acoperirii" specificată pentru Ńeava din oŃel (conform SR EN 10240). (4) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare). ● Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de corozivitate C2 sunt realizate din
acoperirile metalice prevăzute în tabelul 4.3 şi sisteme de acoperire prin vopsire, după cum urmează : a) sistemele prevăzute în tabelul 4.4, pentru acoperirile de zinc depuse termic ; b) sistemele din tabelul 4.2, pentru acoperirile de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare şi
acoperirile de zinc depuse electrochimic. Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.
Nr. crt.
Materialele de bază ale sistemului de protecŃie
Grosimea totală minimă a acoperirii,
microni
Durabilitatea sistemului (1)
1. strat de zinc depus termic pe elemente din oŃel
25…85 (2)
2. strat de zinc depus termic pe Ńevi din oŃel 25…55 (3)
3. strat de zinc depus termic pe table din oŃel 20
4. strat de zinc depus prin metalizare, necolmatat sau colmatat (4)
50
5. strat de aluminiu depus termic, necolmatat sau colmatat (4)
100
6. strat de zinc depus electrochimic 20
foarte ridicată (peste 20 ani)
- 35 -
Tabelul 4.4.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat
4.2.2.3. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C3 ● Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt
prezentate în tabelul 4.5 (SR EN ISO 12944-5).
Suport: oŃel zincat la cald Pregătirea suprafeŃei: Se va indica de producătorul vopselei
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e)
Sistem de protecŃie Durabilitatea estimată(2)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1)
, µm Tip de liant
Număr de
straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată
medie ridicat
ă
1. - - - 1 80 X X X 2 1 40 2 120 X X X 3. 1 80 2 160 X X X 4.
policlorura de vinil
1 80
policlorura de vinil
3 240 X X X
5. - - - 1 80 X X X 6. 1 40 2 120 X X X 7. 1 80 2 160 X X X 8.
acrilic 1 80
acrilic
3 240 X X X 9. - - - 1 80 X X X 10 1 60 2 120 X X X
11 1 80 2 160 X X X 12 1 80 3 240 X X X 13
epoxidic, poliuretanic
1 80
epoxidic, poliuretanic
3 320 X X X
- 36 -
Tabelul 4.5.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80 µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.
Suport : oŃel carbon uşor aliat Pregătirea suprafeŃei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată (vezi pct. 4.1.2) Nr.
crt. Liant
Tip de grund
Număr de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr de
straturi Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 până la 2 80 2 până la 3 120 X
2 1 până la 2 80 2 până la 4 160 X X
3. 1 până la 2 80
alchidic
3 până la 5 200 X X X
4.
alchidic divers(2)
1 până la 2 80 Alchidic, acrilic,
policlorura de vinil, clorcauciuc(3)
2 până la 4 200 X X X
5. 1 până la 2 80 2 până la 4 160 X X
6.
acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc
divers(2) 1 până la 2 80
acrilic, policlorura de vinil,
clorcauciuc(3) 3 până la 5 200 X X X
7. 1 80 2 până la 3 120 X 8. 1 80 2 până la 4 160 X X 9.
epoxidic divers(2) 1 80
epoxidic, poliuretanic
3 până la 5 200 X X X
10. 1 60(5) - 1 60 X X
11. 1 60(5) epoxidic, poliuretanic
2 120 X X X
12. 1 60(5) 2 la 3 160 X X
13.
epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)
grund bogat în zinc
1 60(5)
acrilic, policlorura de vinil,
clorcauciuc(3) 3 200 X X X
- 37 -
● Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de
corozivitate C3 sunt prezentate în tabelul 4.6 (SR EN ISO 14713). Tabelul 4.6
Nr. crt.
Materialele de bază ale sistemului de protecŃie
Grosimea totală minimă a acoperirii,
microni
Durabilitatea sistemului (1)
1. 45…85 (2) foarte ridicată (peste 20 ani)
2.
strat de zinc depus termic pe elemente din oŃel
25 ridicată (10…20 ani)
3. 45…55 (3) foarte ridicată (peste
20 ani) 4.
strat de zinc depus termic pe Ńevi din oŃel
25 ridicată (10…20 ani)
5. strat de zinc depus termic pe table din oŃel
20 medie (5…10 ani)
6. strat de zinc depus prin metalizare, necolmatat sau colmatat (4)
100 foarte ridicată (peste
20 ani)
7. strat de aluminiu depus prin metalizare, necolmatat sau colmatat (4)
100 foarte ridicată (peste
20 ani) 8. strat de zinc depus electrochimic 20 medie (5…10 ani)
(1) În medii cu clasa de corozivitate C3, viteza de coroziune a zincului este în general de 0,7…2,1 µm/an sau 5…15 g/(m2, an), iar viteza de coroziune a aluminiului este de 0,6…2 g/(m2, an) (SR ISO 9223). (2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de oŃel (SR EN ISO 1461). (3) Grosimea depinde de "calitatea acoperirii" specificată pentru Ńeava de oŃel (SR EN 10240). (4) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare). ● Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de corozivitate C3 sunt realizate din
acoperiri metalice prevăzute în tabelul 4.6 şi sisteme de acoperire prin vopsire, după cum urmează : a) sistemele prevăzute în tabelul 4.7, pentru acoperirile de zinc depuse termic; b) sistemele din tabelul 4.5, pentru acoperirile de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare şi
acoperirile de zinc depuse electrochimic.
- 38 -
Tabelul 4.7
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat
Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperire prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.
Suport: oŃel zincat la cald Pregătirea suprafeŃei: Se va indica de producătorul vopselei
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e)
Sistem de protecŃie Durabilitatea estimată(2)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1)
, µm Tip de liant
Număr de
straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată
medie ridicat
ă
1. - - - 1 80 X 2 1 40 2 120 X X 3. 1 80 2 160 X X X 4.
policlorura de vinil
1 80
policlorura de vinil
3 240 X X X
5. - - - 1 80 X 6. 1 40 2 120 X X 7. 1 80 2 160 X X X 8.
acrilic 1 80
acrilic
3 240 X X X 9. - - - 1 80 X X 10 1 60 2 120 X X X
11 1 80 2 160 X X X 12 1 80 3 240 X X X 13
epoxidic, poliuretanic
1 80
epoxidic, poliuretanic
3 320 X X X
- 39 -
4.2.2.4. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C4 ● Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt
prevăzute în tabelul 4.8 (SR EN ISO 12944-5). ● Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de
corozivitate C4 sunt prevăzute în tabelul 4.9 (SR EN ISO 14713). ● Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de corozivitate C4 sunt realizate din
acoperirile metalice prevăzute în tabelul 4.9 şi sisteme de acoperiri prin vopsire, după cum urmează: a) sistemele prevăzute în tabelul 4.10, pentru acoperirile de zinc depuse termic; b) sistemele din tabelul 4.8 şi sistemele prevăzute în tabelul 4.11 pentru acoperirile de zinc şi
aluminiu depuse prin metalizare şi acoperirile de zinc depuse electrochimic. Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.
- 40 -
Tabelul 4.8.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră.
(5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.
Suport : oŃel carbon uşor aliat Pregătirea suprafeŃei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată (vezi pct. 4.1.2)
Nr. crt.
Liant Tip de grund
Număr de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr de
straturi Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 până la 2 80 alchidic 3 până la 5 200 X 2. 1 până la 2 80 3 până la 5 200 X
3. alchidic divers(2)
1 până la 2
alchidic, acrilic, policlorura de vinil,
clorcauciuc(3) 3 până la 5 240 X X
4. 1 până la 2 80 3 până la 5 200 X
5.
acrilic, policlorura de vinil, clorcauciuc
divers(2) 1 până la 2 80
acrilic, policlorura de vinil,
clorcauciuc(3) 3 până la 5 240 X X
6. 1 până la 2 160 2 până la 3 200 X
7. 1 până la 2 160
acrilic, policlorura de vinil,
clorcauciuc(3) 2 până la 3 280 X X X
8. 1 80 2 până la 3 240 X X
epoxidic divers(2)
1 80
epoxidic, poliuretanic 2 până la 3 280 X X X
10. 1 60(5) 2 până la 3 160 X 11. 1 60(5) 2 până la 3 200 X X 12. 1 60(5)
acrilic, policlorura de vinil,
clorcauciuc(3) 3 până la 4 240 X X X 13. 1 60(5) 2 până la 3 160 X 14. 1 60(5) 2 până la 3 200 X X 15. 1 60(5)
epoxidic, poliuretanic
3 până la 4 240 X X X 16.
epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)
grund bogat în zinc
1 60(5) - 1 60 X
- 41 -
Tabelul 4.9. Nr. crt.
Materialele de bază ale sistemului de protecŃie
Grosimea totală minimă a acoperirii, microni
Durabilitatea sistemului (1)
1. 85
(grosimea oŃelului ≥6 mm) foarte ridicată (peste 20 ani)
2. 45…70 (2)
(grosimea oŃelului ≤6 mm) ridicată (10…20 ani)
3.
strat de zinc depus termic pe elemente din oŃel
25 (diametru filetat <6 mm
pentru piese componente) medie (5…10 ani)
4. 45…55 (3) ridicată (10…20 ani) 5.
strat de zinc depus termic pe Ńevi din oŃel 25 medie (5…10 ani)
6. strat de zinc depus termic pe table de oŃel
20 medie (5…10 ani)
7. strat de zinc depus prin metalizare, necolmatat sau colmatat (4)
100 foarte ridicată (peste 20 ani)
8. strat de aluminiu depus prin metalizare, colmatat (4)
100 foarte ridicată (peste 20 ani)
9. strat de zinc depus electrochimic
25 medie (5…10 ani)
(1) În medii cu clasa de corozivitate C4, viteza de coroziune a zincului este în general de 2,1…4,2 µm/an sau 15…30 g/(m2, an), iar viteza de coroziune a aluminiului este de 2…5 g/(m2, an) (SR ISO 9223). (2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de oŃel (SR EN ISO 1461). (3) Grosimea depinde de "calitatea acoperirii" specificată pentru Ńeava de oŃel (SR EN 10240). (4) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
- 42 -
Tabelul 4.10.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat.
Suport: oŃel zincat la cald Pregătirea suprafeŃei: Se va indica de producătorul vopselei
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(2)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 80 2 160 X X 2.
policlorura de vinil 1 80
policlorura de vinil 3 240 X X X
3. 1 80 2 160 X X 4.
acrilic 1 80
acrilic 3 240 X X X
5. 1 60 2 120 X X
6. 1 80 2 160 X X X
7. 1 80 3 240 X X X 8.
epoxidic, poliuretanic
1 80
epoxidic, poliuretanic
3 320 X X X
- 43 -
Tabelul 4.11.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o
manieră semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.
Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.
Astuparea porilor Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(3)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 NA(2) 2 160 X X X
2.
epoxidic, poliuretanic
1 NA(2)
epoxidic, poliuretanic
3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA(2) 3 450 X X X
4. epoxidic,
poliuretanic 1 NA(2)
epoxidic, combinaŃie de
epoxi 3 320 X X X
- 44 -
4.2.2.5. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I ● Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I
sunt prevăzute în tabelul 4.12 (SR EN ISO 12944-5). ● Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de
corozivitate C5, în funcŃie de viteza de coroziune a zincului/aluminiului, sunt prevăzute în tabelele 4.13 şi 4.14 (SR EN ISO 14713).
● Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de corozivitate C5-I sunt realizate
din acoperirile metalice prevăzute în tabelele 4.13 şi 4.14 şi sisteme de acoperiri prin vopsire, după cum urmează :
a) sistemele prevăzute în tabelul 4.15, pentru acoperirile de zinc depuse termic, b) sistemele din tabelul 4.11 şi sistemele prevăzute în tabelul 4.16, pentru acoperirile de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare şi acoperirile de zinc depuse electrochimic.
Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃă la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.
- 45 -
Tabelul 4.12.
(1) Grosimea nominală de film uscat.
(2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80 µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru această grosime.
Suport : oŃel carbon uşor aliat Pregătirea suprafeŃei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Straturi primare (grund) Strat(uri) următo(a)r(e) Sistem de protecŃie Durabilitatea estimată
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Tip de grund
Număr de straturi
Grosime(1)
, µm Tip de liant
Număr de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 până la 2 120 acrilic, clorcauciuc,
policlorura de vinil (3) 3 până la 4 280 X
2. 1 80 3 până la 4 320 X X X
3.
epoxidic, poliuretanic divers(2)
1 150
epoxidic, poliuretanic 2 300 X X
4. 1 60(5) 3 până la 4 240 X X 5. 1 60(5)
epoxidic, poliuretanic 3 până la 5 320 X X X
6.
epoxidic, poliuretanic, silicat de etil(4)
grund bogat în zinc
1 60(5) acrilic, clorcauciuc, policlorura de vinil (3)
4 până la 5 320 X X X
- 46 -
Tabelul 4.13.
Nr. crt.
Materialele de bază ale sistemului de protecŃie
Grosimea totală minimă a acoperirii, microni
Durabilitatea sistemului (1)
1. 115 foarte ridicată (peste 20 ani)
2. 85
(grosimea oŃelului ≥6 mm) ridicată (10…20 ani)
3. 45…70 (2)
(grosimea oŃelului <6 mm) medie (5…10 ani)
4.
strat de zinc depus termic pe elemente din oŃel
25 (diametru filetat <6 mm
pentru piese componente) limitată (sub 5 ani)
5. 45…55 (3) medie (5…10 ani) 6.
strat de zinc depus termic pe Ńevi din oŃel 25 limitată (sub 5 ani)
7. strat de zinc depus termic pe table de oŃel
20 limitată (sub 5 ani)
8.
150
foarte ridicată (peste 20 ani) 9. 100 ridicată (10…20 ani)
10.
strat de zinc depus prin metalizare : - necolmatat sau colmatat (4) - colmatat (4)
- necolmatat 100 medie (5…10 ani)
11.
150
foarte ridicată (peste 20 ani) 12. 100 ridicată (10…20 ani) 13.
strat de aluminiu depus prin metalizare : - necolmatat sau colmatat (4)
- colmatat (4) - necolmatat 100 medie (5…10 ani)
14. strat de zinc depus electrochimic
20 limitată (sub 5 ani)
(1) În medii cu clasa de agresivitate C5 (1), viteza de coroziune a zincului este în general 4,2…6,3 µm/an sau 30…40 g/(m2, an), iar viteza de coroziune a aluminiului este de 5…7,5 g/(m2, an) (SR ISO 9223). (2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de oŃel (SR EN ISO 1461). (3) Grosimea depinde de "calitatea acoperirii" specificată pentru Ńeava de oŃel (SR EN 10240). (4) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
- 47 -
Tabelul 4.14.
Nr. crt.
Materialele de bază ale sistemului de protecŃie
Grosimea totală minimă a acoperirii, microni
Durabilitatea sistemului (1)
1. 150…200 foarte ridicată (peste 20 ani) 2. 115 ridicată (10…20 ani)
3.
strat de zinc depus termic pe elemente din oŃel 70…85 (2)
(grosimea oŃelului ≥3 mm) medie (5…10 ani)
4. strat de zinc depus termic pe Ńevi din oŃel
25…55 (3) limitată (sub 5 ani)
5. strat de zinc depus termic pe table din oŃel
20 limitată (sub 5 ani)
strat de zinc depus prin metalizare :
6.
250
foarte ridicată (peste 20 ani)
7. - necolmatat
150 ridicată (10…20 ani) strat de zinc depus prin metalizare :
8.
150
foarte ridicată (peste 20 ani)
9. - colmatat
150 ridicată (10…20 ani)
10.
250
foarte ridicată (peste 20 ani) 11.
strat de aluminiu depus prin metalizare : - necolmatat 150 ridicată (10…20 ani)
12.
150
foarte ridicată (peste 20 ani) 13.
strat de aluminiu depus prin metalizare : - colmatat (4) 100 ridicată (10…20 ani)
(1) În medii cu clasa de agresivitate C5 (2), viteza de coroziune a zincului este în general 6,3…8,4 µm/an sau 40…60 g/(m2, an) (SR ISO 9223). (2) Grosimea acoperirii depinde de grosimea elementului/piesei de oŃel (SR EN ISO 1461). (3) Grosimea depinde de "calitatea acoperirii" specificată pentru Ńeava de oŃel (SR EN 10240). (4) Produsele de colmatare îmbunătăŃesc aspectul şi durabilitatea acoperirilor de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare (pulverizare).
- 48 -
Tabelul 4.15.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat.
Suport: oŃel zincat la cald Pregătirea suprafeŃei: Se va indica de producătorul vopselei
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(2)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 80 2 160 X 2.
policlorura de vinil 1 80
policlorura de vinil 3 240 X X
3. 1 80 2 160 X 4.
acrilic 1 80
acrilic 3 240 X
5. 1 60 2 120 X
6. 1 80 2 160 X X
7. 1 80 3 240 X X 8.
epoxidic, poliuretanic
1 80
epoxidic, poliuretanic
3 320 X X X
- 49 -
Tabelul 4.16.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manieră semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.
Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.
Astuparea porilor Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(3)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 NA(2) 2 160 X
2.
epoxidic, poliuretanic
1 NA(2)
epoxidic, poliuretanic
3 240 X X
3. epoxidic 1 NA(2) 3 450 X X X
4. epoxidic,
poliuretanic 1 NA(2)
epoxidic, combinaŃie de
epoxi 3 320 X X
- 50 -
4.2.2.6. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M ● Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M
sunt prevăzute în tabelul 4.17 (SR EN ISO 12944-5). ● Sisteme de acoperiri metalice Sistemele de protecŃie anticorozivă din acoperiri metalice pentru medii cu clasa de
corozivitate C5, în funcŃie de viteza de coroziune a zincului/aluminiului, sunt prevăzute în tabelele 4.13 şi 4.14.
● Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de corozivitate C5-M sunt realizate
din acoperirile metalice prevăzute în tabelul 4.17 şi sistemele de acoperiri prin vopsire, după cum urmează:
a) sistemele prevăzute în tabelul 4.18, pentru acoperirile de zinc depuse termic ; b) sistemele din tabelul 4.17 şi sistemele prevăzute în tabelul 5.19, pentru acoperirile de zinc şi aluminiu depuse prin metalizare şi acoperirile de zinc depuse electrochimic.
Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.
- 51 -
Tabelul 4.17.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers – grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Este recomandat să se verifice compatibilitatea după producătorul de vopsea. (4) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră. (5) Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină pentru
această grosime.
Suport : oŃel carbon uşor aliat Pregătirea suprafeŃei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1)
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată (vezi pct. 4.1.2) Nr.
crt. Liant
Tip de grund
Număr de straturi
Grosime(1)
, µm Tip de liant
Număr de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 150 2 300 X X
2. 1 80 epoxidic,
poliuretanic 3 până la 4
320 X X X
3. 1 400 - 2 400 X X
4.
epoxidic, poliuretanic
divers(2)
1 250 epoxidic,
poliuretanic 2 500 X X X
5.. 1 60(5) 4 240 X X
6. 1 60(5) epoxidic,
poliuretanic 4 până la 5
320 X X X
7.
epoxidic, poliuretanic, silicat
de etil(4)
grund bogat în
zinc 1 60(5) combinaŃie de epoxi
3 până la 4
400 X X X
8. combinaŃie de epoxi divers(2) 1 100 combinaŃie de epoxi 3 300 X X
- 52 -
Tabelul 4.18
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel zincat.
Suport: oŃel zincat la cald Pregătirea suprafeŃei: Se va indica de producătorul vopselei
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(2)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 80 2 160 X 2.
policlorura de vinil 1 80
policlorura de vinil 3 240 X X
3. 1 80 2 160 X 4.
acrilic 1 80
acrilic 3 240 X
5. 1 60 2 120 X
6. 1 80 2 160 X X
7. 1 80 3 240 X X 8.
epoxidic, poliuretanic
1 80
epoxidic, poliuretanic
3 320 X X X
- 53 -
Tabelul 4.19.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manieră semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.
Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu) Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.
Astuparea porilor Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(3)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 NA(2) 2 160 X X
2.
epoxidic, poliuretanic
1 NA(2)
epoxidic, poliuretanic
3 240 X X X
3. epoxidic 1 NA(2) 3 450 X X X
4. epoxidic,
poliuretanic 1 NA(2)
epoxidic, combinaŃie de
epoxi 3 320 X X X
- 54 -
4.2.2.7. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3 ● Sisteme de acoperiri prin vopsire Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire pentru medii cu clasele de corozivitate Im1,
Im2, Im3 sunt prevăzute în tabelul 4.20 (SR EN ISO 12944-5). ● Sisteme de acoperiri combinate (duplex) Sistemele de protecŃie anticorozivă prin vopsire a suprafeŃelor metalizate prin pulverizare
termică pentru medii cu clasele de corozivitate Im1, Im2, Im3 sunt prevăzute în tabelul 4.21. Primul strat din alcătuirea sistemului de acoperiri prin vopsire va fi un strat de grund specific
pentru suportul de zinc/aluminiu, care trebuie să asigure aderenŃa la suport şi să fie compatibil cu straturile ulterioare din componenŃa sistemului de protecŃie.
- 55 -
Tabelul 4.20.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) Divers - grunduri cu diverse tipuri de pigmenŃi anticorozivi. (3) Pentru grundurile pe bază de silicat de etil, este recomandat să se utilizeze unul din straturile suplimentare ca strat barieră. (4)Este de asemenea posibil să se lucreze cu o grosime de 40µm până la 80µm cu condiŃia ca grundul ales bogat în zinc să convină
pentru această grosime. (5)În general, produsele pe bază de apă nu sunt adaptate la imersie.
Suport : oŃel carbon uşor aliat Pregătirea suprafeŃei : Pentru Sa 2,5, grad de ruginire A, B sau C (SR EN ISO 8501-1) Sistemele cu durabilitate limitată nu sunt recomandate, nici un exemplu nu este prevăzut.
Straturi primare (grund) Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată (vezi pct. 4.1.2) Nr.
crt. Liant
Tip de grund
Număr de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr de
straturi Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. 1 60(4) epoxidic,
poliuretanic 3 până la 5 360 X X
2.
grund bogat în zinc
1 60(4) epoxidic, combinaŃie
de poliuretan 3 până la 5 540 X X X
3. 1 80 epoxidic,
poliuretanic 2 până la 4 380 X X
4. 1 80 paiete de sticlă-epoxi,
epoxidic, poliuretanic
3 500 X X X
5. 1 80 epoxidic 2 330 X X 6. 1 800 - - 800 X X X 7.
epoxidic, poliuretanic
divers(2)
1 80 paiete de sticlă-epoxi 3 800 X X X
8. silicat de etil(3) grund bogat
în zinc 1 60(4) epoxidic, paiete de
sticlă-epoxi 3 450 X X X
9. - - - 1 până la 3 400 X X
10.
epoxidic, poliuretanic
divers(2) - - - 1 până la 3 600 X X X
- 56 -
Tabelul 4.21.
(1) Grosimea nominală de film uscat. (2) NA-neaplicabil. Grosimea filmului uscat pentru astuparea porilor nu contribuie într-o manieră semnificativă la grosimea totală a filmului uscat a sistemului. (3) Durabilitatea este funcŃie de aderenŃa sistemului de protecŃie la suportul de oŃel metalizat.
(4) În general, produsele pe bază de apă nu sunt adaptate la imersie.
Suport: suprafeŃe metalizate prin pulverizare termică (zinc, aliaje de zinc/aliaje de aluminiu şi aluminiu). Se recomandă să se aplice astuparea porilor sau stratul de grund al sistemului de vopsea după un timp de 4 ore. Stratul de astupare a porilor trebuie să fie compatibil cu sistemul următor de vopsire.
Astuparea porilor Strat(uri)
următo(a)r(e) Sistem de protecŃie
Durabilitatea estimată(3)
(vezi pct. 4.1.2) Nr. crt.
Liant Număr
de straturi
Grosime(1), µm
Tip de liant Număr
de straturi
Grosime(1) totală, µm
limitată medie ridicată
1. epoxidic 1 NA(2) 3 450 X X X
2. epoxidic,
poliuretanic 1 NA(2)
epoxidic, combinaŃie de
epoxi 3 320 X X X
- 57 -
4.2.3. Sisteme de protecŃie anticorozivă a suprafeŃelor de beton
La pct. 4.2.3.1...4.2.3.4 se prezintă alcătuirea detaliată a sistemelor de protecŃie anticorozivă prevăzute în tabelul 4.1., precizându-se o serie de caracteristici principale, care permit îndeplinirea criteriilor şi nivelurilor de performanŃă menŃionate în tabelul 2.10. Sistemele de protecŃie anticorozivă prevăzute în prezentul ghid nu exclud utilizarea altor sisteme alcătuite din alte produse de protecŃie sau produse noi pentru care există agremente tehnice, dacă aceste sisteme îndeplinesc criteriile şi nivelurile de performanŃă menŃionate în tabelul 2.10, corespunzătoare clasei de agresivitate a mediului şi durabilităŃii estimate a protecŃiei.
4.2.3.1. Sisteme deprotecŃie pentru medii cu clasă de agresivitate XA 1b
Se vor prevedea sisteme de protecŃie obişnuite (exemplu sistemul pe bază de răşini acrilice în dispersie apoasă), pentru asigurarea protecŃiei betonului împotriva fenomenului de carbonatare.
4.2.3.2. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de agresivitate XA 2b
Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasă de agresivitate XA 2b sunt prezentate în tabelul 4.22. Tabelul 4.22.
Nr. crt.
Produsele de bază ale sistemului
de protecŃie
Grosimea totala minimă a sistemului de protecŃie,
microni ObservaŃii
200
- pentru exterior, durata de viaŃă estimată min.2 ani
1. Răşini acrilice 150
- pentru interior, durata de viaŃă estimată min.3 ani.
2. Răşini epoxidice cu gudron (vopsele de tip epoxi-gudron)
150
- se utilizează în medii a căror agresivitate este datorată în principal umidităŃii ridicate a aerului; - nu se utilizează în medii cu radiaŃii UV; - durata de viaŃă estimată 4...7 ani
3. Produse pe bază de clorcauciuc
150
- se utilizează în medii a căror agresivitate este datorată în principal agenŃilor agresivi chimici; - nu se utilizează în medii cu radiaŃii UV; - durata de viaŃă estimată max. 3 ani.
- 58 -
4.2.3.3. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b
Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de agresivitate XA 3b sunt prevăzute în tabelul 4.23.
Tabelul 4.23.
Nr. crt.
Produsele de bază ale sistemului de protecŃie
Grosimea totală minimă a
sistemului de protecŃie, microni
ObservaŃii
200
- în condiŃii de exterior se utilizează produse cu conŃinut ridicat de substanŃe solide (80…100%); - durata de viaŃă estimată 7…10 ani
1. Răşini epoxidice
150
- în condiŃii de interior sau în medii fără radiaŃii UV se utilizează produse cu conŃinut mediu de substanŃe solide (40…50%); - durata de viaŃă estimată 7…10 ani
2. Răşini epoxidice + răşini poliuretanice
200 - se utilizează în medii cu radiaŃii UV; - durata de viaŃă estimată 8 …15 ani
3. Răşini epoxidice cu gudron (vopsele de tip epoxi-gudron)
250
- se utilizează în medii a căror agresivitate este datorată în principal umidităŃii ridicate a mediului; - nu se utilizează în medii cu radiaŃii UV; se va evita utilizarea lor pentru protecŃia suprafeŃelor expuse unei însoleieri puternice; - durata de viaŃă estimată 4…7 ani.
4. Produse pe bază de clorcauciuc
200
- se utilizează în medii a căror agresivitate este datorată în principal prezenŃei agenŃilor agresivi chimici; - nu se utilizează în medii cu radiaŃii UV; - durata de viaŃă estimată max.3 ani
5. Polietilenă sulfoclorurată
200 - se utilizează pentru sisteme cu deformabilitate sporită; - durata de viaŃă estimată 3…5 ani
6. Răşini polisulfidice (simple sau compoundate)
200 - se utilizează pentru sisteme cu deformabilitate sporită; - durata de viaŃă estimată min.6 ani.
4.2.3.4. Sisteme de protecŃie pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b
Sistemele de protecŃie anticorozivă pentru medii cu clasa de agresivitate XA 4b sunt prezentate în tabelul 4.24.
- 59 -
Tabelul 5.4.
Nr. crt.
Produse de bază ale sistemului de
protecŃie
Grosimea totală minimă a sistemului de
protecŃie, microni
ObservaŃii
Sisteme de protecŃie peliculare
1. Răşini epoxidice 250
2. Răşini epoxidice + răşini poliuretanice
300
- se vor utiliza produse de protecŃie pe bază de răşini epoxidice cu conŃinut ridicat de substanŃe solide (80…100%) şi produse de protecŃie poliuretanice cu conŃinut mediu/ ridicat de substanŃe solide (50…70%); - sistemele pe bază de răşini epoxidice + răşini poliuretanice se utilizează în medii cu radiaŃii UV; - durata de viaŃă estimată min.7 ani
Sisteme de protecŃie pe bază de mase de şpaclu
3.
Răşini epoxidice: - nearmate; - armate local cu Ńesătură din fibre de sticlă
3000 5000
4.
Răşini poliesterice: - nearmate; - armate local cu Ńesătură din fibre de sticlă
3000 5000
- se utilizează pentru sisteme rigide (mase de şpaclu nearmate) sau cu deformabilitate sporită (mase de şpaclu armată local cu Ńesătură din fibre de sticlă); - durata de viaŃă estimată de min.8 ani
5. Răşini polisulfidice (simple sau compoundate)
3000 - se utilizează pentru sisteme (mase de şpaclu) cu deformabilitate sporită; - durata de viaŃă estimată min.8 ani
4.3. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă
4.3.1. CondiŃii generale 4.3.1.1. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă a elementelor construcŃii hidrotehnice din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat trebuie să se desfăşoare în condiŃiile necesare pentru asigurarea calităŃii acestora, prin respectarea reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
4.3.1.2. Lucrările de protecŃie anticorozivă a elementelor de construcŃii se vor executa de firme specializate, cu personal calificat în această categorie de lucrări. 4.3.1.3. Înaintea începerii lucrărilor de protecŃie anticorozivă, executantul va analiza documentaŃia de execuŃie şi soluŃiile adoptate, va stabili tehnologia de executare a lucrărilor şi va
- 60 -
solicita proiectantului, dacă este cazul, clarificarea eventualelor neconcordanŃe faŃă de situaŃia existentă la faŃa locului.
4.3.1.4. Executantul va prelua frontul de lucru în baza unui proces verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenŃelor impuse de natura lucrărilor, de prevederile documentaŃiei de execuŃie şi de prevederile reglementărilor tehnice specifice aplicabile, în vigoare.
4.3.1.5. Lucrările de protecŃie anticorozivă se vor executa în strictă conformitate cu prevederile documentaŃiei de execuŃie şi a reglementărilor tehnice specifice aplicabile, în vigoare. Orice neconcordanŃă va fi semnalată pentru rezolvare proiectantului, cu înştiinŃarea beneficiarului. 4.3.1.6. La executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă a elementelor se vor utiliza numai produse de protecŃie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau standarde de produs.
4.3.1.7. Proiectantul va preciza în proiect, în funcŃie de clasa de corozivitate / agresivitate a mediului şi de complexitatea sistemului de protecŃie prevăzut, dacă şi care din operaŃiunile de protecŃie anticorozivă constituie puncte de oprire (faze determinante). ActivităŃile legate de punctele de oprire (fazele determinante) se vor desfăşura conform prevederilor legale.
4.3.1.8. Înaintea începerii lucrărilor de protecŃie anticorozivă se vor realiza suprafeŃe etalon (de referinŃă) cu sistemul de protecŃie adoptat, care constituie puncte de oprire (fază determinantă), şi vor fi avizate de proiectant şi beneficiar. Numărul şi dimensiunile suprafeŃelor etalon se vor stabili de către proiectant, de la caz la caz, în funcŃie şi de complexitatea sistemului de protecŃie adoptat şi forma elementelor de construcŃie.
4.3.1.9. La terminarea executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă se va întocmi un proces verbal de recepŃie a lucrării, pe baza constatărilor şi verificărilor efectuate de comisia formată din reprezentanŃii executantului, proiectantului şi beneficiarului.
4.3.2. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă
4.3.2.1. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă a elementelor din oŃel, beton armat şi beton precomprimat cuprinde următoarele etape principale:
a) - pregătirea suprafeŃei (suportului); b) - pregătirea produselor de protecŃie; c) - aplicarea produselor de protecŃie
4.3.2.2. Executarea fiecarei faze se face conform prevederilor din GE 53 (pentru elementele din oŃel) şi C 170 (pentru elementele din beton armat şi beton precomprimat). 4.4. CondiŃii de verificare a calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă
4.4.1. GeneralităŃi
4.4.1.1. Verificarea calităŃii şi recepŃiile pe faze a lucrărilor de pregătire a suprafeŃei şi a lucrărilor de protecŃie anticorozivă a elementelor din beton armat şi beton precomprimat (etape, metode, frecvenŃe, responsabilităŃi, înregistrări) se vor efectua în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.
- 61 -
Lucrările de pregătire a suprafeŃei vor fi delimitate pe etape, stabilite în funcŃie de condiŃiile precizate pentru această categorie de lucrări şi vor face obiectul unor procese verbale pentru lucrări ascunse.
După realizarea sistemului de protecŃie anticorozivă pe suprafaŃa etalon, care este punct de oprire (fază determinantă), se va încheia, cu proiectantul, un proces verbal de admitere, prin care se vor consemna observaŃiile acestuia în urma verificării lucrării executate, precum şi eventualele condiŃii noi, pentru executarea lucrării respective.
4.4.1.2. În cazul în care unitatea executantă are sistem propriu de management al calităŃii, atunci
lucrările de protecŃie anticorozivă vor face obiectul respectivului sistem (proceduri de execuŃie, plan de control al calităŃii etc.).
4.4.1.3. Verificarea calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă se efectuează înaintea începerii aplicării acoperirilor protectoare, în timpul şi după aplicarea acestora, în scopul constatării îndeplinirii condiŃiilor privind:
- gradul de pregătire a suprafeŃei suport; - calitatea produselor de protecŃie anticorozivă; - procedeele de aplicare a produselor / sistemului de protecŃie anticorozivă; - calitatea sistemului de protecŃie anticorozivă realizat.
4.4.1.4. Pentru asigurarea calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă a elementelor din oŃel, beton armat şi beton precomprimat, se impun verificări în următoarele etape:
a) - la recepŃia produselor de protecŃie anticorozivă; b) - privind păstrarea şi depozitarea produselor de protecŃie; c) - asigurarea condiŃiilor prealabile la punerea în operă; d) - înaintea aplicării acoperirilor protectoare; e) - în timpul aplicării acoperirilor protectoare; f) - după aplicarea acoperirilor protectoare.
4.4.2. RecepŃia produselor de protecŃie
4.4.2.1. RecepŃia produselor de protecŃie se bazează, în primul rând, pe declaraŃiile de conformitate şi termenele de valabilitate emise de producător, pentru fiecare lot de produse.
4.4.2.2. Controlul de calitate pentru produsele de protecŃie, care să ateste conformitatea cu
documentaŃia producătorului, standardul de produs sau agrementul tehnic, se execută pe şantier, de către personal specializat.
4.4.2.3. Controlul de calitate cuprinde următoarele verificări minimale, pe loturi de produse:
a) pentru produse lichide: ● aspect (vizual);
● culoare (vizual); ● densitate (SR EN ISO 2811-1…4); ● vâscozitate (SR EN ISO 2431); ● intervalul maxim de utilizare (pot-life), pentru produse în doi sau mai mulŃi componenŃi (SR EN ISO 9514); ● timp de uscare (SR EN ISO 9117-1) ;
b) pentru produse solide (pulverulente): ● aspect (vizual);
- 62 -
● culoare (vizual); ● sorturi granulometrice (STAS 4606); ● densitate aparentă în stare uscată (STAS 4606); ● umiditate (SR EN 1097/5).
4.4.3. Asigurarea condiŃiilor prealabile pentru punerea în operă
4.4.3.1. Asigurarea condiŃiilor prealabile pentru punerea în operă a protecŃiilor anticorozive aplicate pe suprafaŃa elementelor din oŃel, beton armat şi beton precomprimat, se efectuează de către executant, în conformitate cu prevederile documentaŃiei de execuŃie, respectându-se următoarele etape şi cerinŃe:
a) - asigurarea utilajelor, sculelor şi dispozitivelor necesare, a spaŃiilor de acces sau necesare pentru protecŃia muncii; b) - asigurarea condiŃiilor de microclimat necesare pregătirii produselor; dacă în standardele de produs, agrementele tehnice şi fişele tehnice ale producătorului nu se fac precizări, condiŃiile trebuie să fie următoarele: temperatura cuprinsă între + 50C şi + 300C, umiditatea relativă a aerului maximum 70%; c) - condiŃionarea produselor, înainte de preparare şi aplicare; produsele trebuie aduse din spaŃiile de depozitare şi menŃinute la temperaturi cuprinse între + 150C şi + 250C dacă în standardele de produs, agrementele tehnice şi fişele tehnice ale producătorului nu se fac alte precizări; d) - asigurarea calităŃii suprafeŃei suport din oŃel/beton, care trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: temperatura, min. + 30C peste punctul de rouă, max. + 400C; lipsă umiditate, praf sau alte impurităŃi; e) - cunoaşterea, pentru respectarea strictă, a următoarelor cerinŃe la aplicarea straturilor de protecŃie:
- compoziŃiile şi dozajele; - intervalul maxim de utilizare (pot-life); - modul de aplicare: - timpul şi condiŃiile de păstrare pe perioada de reticulare; - timpul de reticulare; - aderenŃa şi compactarea, pe toată suprafaŃa.
4.4.3.2. În afara cerinŃelor de la pct. 4.4.3.1., executantul va efectua, imediat înainte de punerea în operă, la realizarea suprafeŃei etalon, următoarele verificări:
a) - verificarea calităŃii produselor anticorozivă, în ceea ce priveşte: aspectul produselor (pe fiecare unitate de produs), intervalul maxim de utilizare (pot-life) şi timpul de uscare (în funcŃie de temperatura mediului ambiant) ş.a.; b) - stabilirea porŃionării amestecului din doi sau mai mulŃi componenŃi, la produsele cu întărire exotermă, pe bază de încercări preliminare efectuate la faŃa locului; c) - verificarea consumurilor specifice şi a grosimilor efective ale straturilor de protecŃie aplicate; d) - verificarea, prin încercări, a aderenŃei la suprafaŃa suport; e) - verificarea gradului de întărire a produselor de protecŃie puse în operă.
4.4.4. Verificări înaintea aplicării acoperirilor protectoare
4.4.4.1. Verificarea calităŃii produselor de protecŃie se face pe fiecare produs în parte.
- 63 -
Produsele pot fi introduse în lucrare dacă, în urma verificărilor efectuate, se constată: - existenŃa agrementelor tehnice pentru produsele respective; - existenŃa şi conŃinutul declaraŃiei de conformitate cu care au fost livrate produsele; - nedepăşirea termenului de valabilitate a produselor.
Produsele pentru care există dubii asupra calităŃii sau care au termene de valabilitate expirate se folosesc numai cu avizul unui operator economic de specialitate.
4.4.4.2. Verificarea calităŃii pregătirii suprafeŃei elementelor din oŃel, beton armat şi beton
precomprimat se face pe fiecare fază de lucru şi pe fiecare porŃiune de suprafaŃă executată, atât în ceea ce priveşte aspectul, cât şi modul de execuŃie, conform reglementărilor tehnice specifice aplicabile, în vigoare.
4.4.4.3. După terminarea lucrărilor de pregătire a suprafeŃei, comisia de recepŃie a lucrărilor executate trebuie să efectueze următoarele verificări:
- verificarea existenŃei şi întocmirii corecte a procesului verbal pentru lucrări ascunse; - verificarea calităŃii pregătirii suprafeŃei înainte de aplicarea acoperirilor protectoare,
care se va efectua pe cel puŃin 5% din suprafaŃa totală a lucrărilor efectuate; mărimea suprafeŃei verificate se stabileşte de către comisia de recepŃie, în funcŃie de dimensiunile suprafeŃei de protejat (inclusiv în zonele greu accesibile), astfel încât aspectul acesteia să poată fi examinat corespunzător.
Dacă se constată că aspectul suprafeŃei verificate nu este corespunzător gradului de pregătire prevăzut în documentaŃia de execuŃie (caietul de sarcini), se verifică întreaga suprafaŃă pregătită.
Lucrările constatate ca fiind necorespunzătoare se refac.
4.4.4.4. Constatările comisiei de recepŃie se consemnează în procese verbale de recepŃie pentru lucrări ascunse.
4.4.5. Verificări în timpul aplicării acoperirilor protectoare
4.4.5.1. Verificarea condiŃiilor de mediu în care se execută lucrările de protecŃie anticorozivă se efectuează permanent, cu instrumente de măsurare adecvate (termometru, higrometru ş.a.).
4.4.5.2. Verificarea modului de preparare a produselor de protecŃie anticorozivă şi de aplicare succesivă a straturilor de protecŃie se efectuează permanent, urmărindu-se respectarea strictă a prevederilor din documentaŃia de execuŃie (caietul de sarcini) şi din instrucŃiunile de aplicare ale produselor, furnizate de producătorii acestora.
4.4.5.3. Verificarea aspectului întregii suprafeŃe, înainte de aplicarea fiecărui strat de protecŃie, se efectuează permanent, vizual, urmărindu-se ca :
a) - aplicarea straturilor succesive ale sistemului de protecŃie anticorozivă să se facă numai pe suprafeŃe curate, lipsite de umiditate, de praf sau de alte impurităŃi;
b) - fiecare strat de protecŃie să fie continuu, uniform, lipsit de băşici, încreŃituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte (SR EN ISO 4628- 1…8);
c) - fiecare strat de protecŃie să aibă o culoare uniformă pe toată suprafaŃa protejată. Se va verifica grosimea stratului de protecŃie umed. Dacă un strat de protecŃie nu este continuu şi uniform sau are o culoare neuniformă, va fi
acoperit cu încă un strat din acelaşi produs, care nu se ia în considerare la numărul total de straturi. Dacă un strat de protecŃie prezintă zone cu defecte de tipul celor menŃionate la pct. 4.4.5.3. b, se
îndepărtează zonele cu defecte şi se aplică din nou stratul, cu acelaşi produs.
- 64 -
4.4.6. Verificări după aplicarea acoperirilor protectoare
4.4.6.1. Verificarea aspectului final al sistemului de protecŃie anticorozivă se face vizual, pe întreaga suprafaŃă. Sistemul de protecŃie se consideră corespunzător dacă acoperirea este continuă, uniformă, lipsită de băşici, încreŃituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte.
4.4.6.2. Verificările privind grosimea, aderenŃa şi numărul de straturi ale sistemului de protecŃie anticorozivă se vor efectua prin sondaj. Numărul şi locul efectuării acestor verificări se vor stabili prin documentaŃia de execuŃie (caietul de sarcini).
4.4.6.3. Verificarea grosimii totale minime a sistemului de protecŃie anticorozivă se efectuează prin metodele prevăzute în SR EN ISO 2808. În cazul utilizării metodei distructive de determinare a grosimii, zonele respective se refac, după verificare, aplicând integral sistemul de protecŃie prevăzut.
4.4.6.4. Verificarea aderenŃei sistemului de protecŃie anticorozivă se efectuează prin metoda grilei (SR EN ISO 2409) şi prin metoda smulgerii (SR EN ISO 4624). După verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.
4.4.6.5. Verificarea aplicării numărului de straturi ale sistemului de protecŃie anticorozivă se efectuează prin îndepărtarea succesivă a straturilor componente ale sistemului de protecŃie şi examinarea cu ochiul liber. După verificare, zonele acoperirilor distruse se refac.
4.4.6.6. Dacă aspectul, grosimea totală sau aderenŃa sistemului de protecŃie anticorozivă nu sunt corespunzătoare documentaŃiei de execuŃie (caietului de sarcini), proiectantul va decide asupra măsurilor ce se impun (refacerea unor zone, refacerea parŃială/totală a sistemului de protecŃie sau alte măsuri).
4.4.6.7. Rezultatele tuturor verificărilor efectuate se vor consemna în procesele verbale de recepŃie a lucrărilor de protecŃie anticorozivă. 4.4.7. RecepŃia lucrărilor de protecŃie anticorozivă RecepŃia lucrărilor de protectie anticorozivă a elementelor din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat, se va executa în comun, de către beneficiar, proiectant şi executant, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare. Se vor avea în vedere următoarele: - aspectul suprafeŃelor protecŃiilor anticorozive aplicate (care trebuie sa fie continui, uniforme, aderente la suport, fără băşici, încreŃituri, fisuri, exfolieri sau alte defecte), consemnate atât pe etape, prin procese verbale de lucrări ascunse, cât şi pentru toată protecŃia anticorozivă, prin procese verbale de recepŃie; - abaterile dimensionale prevăzute în documentaŃia de execuŃie elaborată de proiectant; - consemnarea acestor date în documentaŃia de execuŃie elaborată de proiectant; - consemnarea acestor date în documentele de recepŃie a lucrărilor.
- 65 -
5. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A PROTECłIILOR ANTICOROZIVE ŞI LUCRĂRI DE INTERVENłIE
5.1. Urmărirea comportării în exploatare a protecŃiilor anticorozive 5.1.1. Urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor hidrotehnice din oŃel, beton, beton
armat şi beton precomprimat se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare: - Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcŃii; - Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenŃiile în timp şi postutilizarea
construcŃiilor, aprobat prin HG. nr.766/1997; - Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcŃiilor, P130 - 99; - Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor situate în medii agresive,
GM 017-2003; - Normativ pentru urmărirea comportării construcŃiilor hidrotehnice, NP 087-2003.
5.1.2. Urmărirea comportării în exploatare a protecŃiilor anticorozive presupune urmărirea atât a protecŃiei primare, pentru elementele din beton, beton armat şi beton precomprimat, cât şi a protecŃiei anticorozive aplicate pe suprafeŃe de beton şi oŃel. Urmărirea curentă a parŃilor care nu sunt sub apă se efectuează asupra tuturor construcŃiilor hidrotehnice şi echipamentelor hidromecanice ale acestora, indiferent de tipul şi importanŃa lor. 5.1.3. Urmărirea specială poate avea caracter permanent sau temporar şi se face pe bază de proiect de supraveghere. Aspectele, fenomenele si parmetri care se supun urmăririi speciale sunt indicaŃi în Anexa 3. Dacă se consideră necesar, pot fi urmărite şi alte elemente. 5.1.4. Urmărirea curentă a părtilor care nu sunt sub apă şi urmărirea specială se fac cu frecvenŃa indicată în normativul specific sau în proiect, care poate fi adaptată pe parcurs pe baza analizării comportării şi stării tehnice a construcŃiilor şi în funcŃie de evoluŃia fenomenelor ce influenŃează aptitudinea de exploatare a acestora. 5.1.5. În situaŃii deosebite (solicitări excepŃionale, date contradictorii, modificări bruşte ale evoluŃiei parametrilor, aproprierea parametrilor principali de limitele stabilite), măsurările se fac cu frecvenŃa indicată de organe competente. 5.1.6. Asigurarea urmăririi comportării în timp în condiŃii normale de exploatare a sistemelor de protecŃie anticorozivă aplicate pe suprafaŃa elementelor de construcŃii hidrotehnice se va face prin grija beneficiarului. Intervalele de efectuare a urmăririi curente a protecŃiilor anticorozive se stabilesc în funcŃie de tipul construcŃiei, clasa de corozivitate a mediului, existenŃa unor agenŃi agresivi cu acŃiune specifică asupra elementelor de construcŃii din oŃel, vârsta construcŃiei ş.a., conform tabelului 5.1.
- 66 -
Tabelul 5.1. Intervale de urmărire curentă Clasa de corozivitate (oŃel) /
agresivitate(beton) a mediilor atmosferice
ConstrucŃii din otel (conform SR EN
12944-2)
ConstrucŃii din beton
(conform CP 012/1)
prin examinare
vizuală prin măsurări/determinări simple
C 1 foarte slabă
XA1b - neagresive 1 an 3……….5 ani
(după max. 5 ani de exploatare) C 2
slabă XA 2b - slab
agresive 1 an
3……5 ani (după max. 5 ani de exploatare)
C3 medie
XA 3b - cu agresivitate medie
6 luni….1 an 2……3 ani
(după max. 4 ani de exploatare) C4
ridicată 6 luni
1……2 ani (după max. 3 ani de exploatare)
C5 foarte ridicată
XA 4b - cu agresivitate puternică 3 luni
6 luni……1 an (după max. 2 ani de exploatare)
Intervalele recomandate sunt orientative şi pot fi modificate (mărite sau micşorate) în funcŃie de
condiŃiile concrete pentru fiecare caz în parte (construcŃie, mediu): - intervalele pot fi mărite dacă la două examinări/măsurări succesive nu se constată degradări
semnificative ale protecŃiilor anticorozive, dar nu la construcŃii cu o vechime de peste 20 ani ; - intervalele se iau pentru o clasă de agresivitate superioară, pentru construcŃiile situate în
medii agresive conŃinând compuşi pe bază de azotaŃi, clor, sulfaŃi sau alŃi compuşi similari cu acŃiune specifică, complexă şi periculoasă asupra materialelor de construcŃie (beton, armătură), precum şi în cazul elementelor din beton precomprimat;
- intervalele pot fi micşorate pentru construcŃiile la care degradările afectează durabilitatea unor elemente/îmbinări, chiar fără a afecta iminent rezistenŃa şi stabilitatea construcŃiei.
5.1.7. Urmărirea comportării în timp a protecŃiilor anticorozive aplicate pe suprafeŃele elementelor de construcŃii hidrotehnice din oŃel / beton imersate se va face la aceleasi termene precizate la pct.5.1.6. sau, de fiecare dată când se observă semne de degradare a protecŃiilor în zona cu nivel variabil al apei.
5.1.8. În cazul unor accidente în urma cărora se produc avarii, intervenŃiile trebuie efectuate imediat după producerea acestora.
5.2. Lucrări de intervenŃie
5.2.1.GeneralităŃi
5.2.1.1. Lucrările de intervenŃie pentru remedierea/refacerea protecŃiilor anticorozive se efectuează în următoarele situaŃii:
a) - la constatarea unor defecte şi degradări ale protecŃiilor anticorozive (băşicări, fisurări, exfolieri şi desprinderi, distrugeri cauzate de acŃiuni corozive, mecanice, termice ş.a.); b) - în cazul elementelor din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat degradate datorită coroziunii, care necesită intervenŃii pentru repararea/ consolidarea elementelor şi asigurarea măsurilor de protecŃie anticorozivă ulterioară;
- 67 -
c) - în cazul unor accidente tehnologice, în urma cărora se produc avarii.
5.2.1.2. Necesitatea lucrărilor de interveneŃie pentru remedierea/refacerea protecŃiilor anticorozive rezultă în urma efectuării:
(i) - expertizei tehnice a construcŃiei şi a protecŃiilor anticorozive, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, Ńinându-se seama de prevederile din „Ghidul privind investigarea şi diagnosticarea stării construcŃiilor din beton armat, beton precomprimat şi oŃel situate în medii agresive” - GM 018-03;
(ii) - urmăririi comportării în exploatare a construcŃiei şi a protecŃiilor anticorozive, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, Ńinându-se seama de prevederile din „Ghidul privind urmărirea comportării în exploatare a construcŃiilor situate în medii agresive” - GM 017-03.
5.2.1.3. Adoptarea şi aplicarea în practică a măsurilor de intervenŃie trebuie efectuată prin
elaborarea proiectelor de intervenŃie şi detaliilor de execuŃie pentru fiecare caz concret în parte, în funcŃie de rezultatele expertizei tehnice, respectiv a urmăririi comportării în exploatare.
5.2.1.4. Proiectele de intervenŃie vor fi elaborate de proiectant în colaborare cu specialiştii care au efectuat expertiza tehnică/urmărirea comportării în exploatare şi au stabilit decizia de intervenŃie şi vor fi verificate de verificatori atestaŃi.
5.2..5. Proiectantul va stabili prin proiect, măsurile de asigurare şi control a calităŃii lucrărilor de execuŃie, cu atenŃie specială pentru verificarea lucrărilor ascunse.
5.2.1.6. Lucrările de intervenŃie vor fi executate în mod obligatori de către unităŃi atestate, conform prevederilor legale, pentru categoria de lucrări pe care o execută.
5.2.2. Executarea lucrărilor de intervenŃie
Executarea lucrărilor de remediere/refacere a protecŃiilor anticorozive aplicate pe suprafaŃa elementelor de construcŃii hidrotehnice, cuprinde următoarele faze principale:
(i) - pregătirea suportului; (ii) - pregătirea produselor de protecŃie; (iii) - aplicarea produselor de protecŃie.
5.2.2.1. Pregătirea suportului
5.2.1.1. Înainte de aplicarea sistemelor de protecŃie anticorozivă se va efectua pregătirea
suprafeŃei elementelor din oŃel, beton armat şi beton precomprimat, atât a zonelor/elementelor remediate (reparate, consolidate), cât şi a zonelor/elementelor pe care trebuie refăcută protecŃia anticorozivă.
5.2.1.2. Pregătirea suprafeŃei suport de oŃel şi beton se va efectua conform pct. 4.3.2.2 (GE 053 şi respectiv C 170).
5.2.2. Pregătirea produselor de protecŃie
- 68 -
5.2.2.1. Pregătirea produselor de protecŃie anticorozivă, la locul de aplicare, se va efectua conform pct. 4.3.2.2.
5.2.3. Aplicarea produselor de protecŃie
5.2.3.1. Aplicarea succesivă a straturilor de protecŃie din alcătuirea sistemului de protecŃie anticorozivă prevăzute la pct. 4.2., se va efectua conform pct. 4.3.2.2.
5.2.3.2. În cazul în care protecŃia veche nu se îndepărtează complet, se va efectua un test de compatibilitate între sistemul vechi de protecŃie şi cel nou, care urmează să fie aplicat.
5.2.3. Asigurarea calităŃii lucrărilor de intervenŃie
Verificarea calităŃii lucrărilor de intervenŃie pentru remedierea / refacerea protecŃiilor anticorozive se va efectua conform pct.4.4.
6. MĂSURI PRIVIND PROTECłIA ŞI IGIENA MUNCII
6.1. Pe durata executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă se vor respecta cu stricteŃe măsurile de protecŃia şi igiena muncii cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaŃia de execuŃie întocmită de proiectant.
6.2. Măsurile privind protecŃia şi igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii produselor de protecŃie anticorozivă, precum şi pe reglementările aplicabile în domeniu, în vigoare: a) Legea nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă; b) Legea nr.90/1996 privind protecŃia muncii, modificată şi completată cu Legea nr.177/2000;
c) Hotărârea de Guvern nr.300/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;
d) Norme generale de protecŃia muncii, elaborate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale, în colaborare cu Ministerul SănătăŃii, 2002;
e) Regulament privind protecŃia şi igiena muncii în construcŃii, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/15.03.1993;
f) Norme specifice de protecŃie a muncii pentru lucrări de izolaŃii termice, hidrofuge şi protecŃii anticorosive, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale nr. 700/1999;
g) Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico-chimice şi mecanice, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale nr.339/1996;
h) Norme specifice de securitate a muncii privind lucrul la înălŃime, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii şi ProtecŃiei Sociale nr.235/1995;
i) Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecŃia muncii, aprobat cu Ordinul nr.225/1995;
j) Normativul pentru verificarea calităŃii şi recepŃia lucrărilor de construcŃii şi instalaŃii aferente, indicativ C 56 -1985.
6.3. În afara reglementărilor tehnice menŃionate se fac următoarele precizări:
- 69 -
a) muncitorii care execută lucrările de protecŃie anticorozivă, precum şi persoanele care supraveghează lucrul, trebuie să poarte costume speciale, ochelari de protecŃie şi mănuşi speciale de protecŃie;
b) la întreruperea lucrului, muncitorii trebuie să-şi cureŃe mâinile cu solvenŃi adecvaŃi după care se spală cu apă cu detergent sau săpun şi se ung cu o cremă emoliantă; aceste operaŃiuni se desfăşoară în afara ariei de lucru;
c) păstrarea alimentelor şi consumul lor la locul de muncă sunt strict interzise; a) în spaŃiile de lucru, pe toată durata executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă, sunt
interzise fumatul sau aprinderea vreunui foc; b) instalaŃiile electrice (cabluri, echipamente etc.) trebuie să fie corespunzătoare
cerinŃelor pentru utilizarea în atmosferă potenŃial explozivă; c) se interzice folosirea, pentru ştergerea suprafeŃelor, a materialelor din fibre sintetice
sau lână, care pot produce scântei datorită încărcărilor electrostatice prin frecare; d) muncitorii trebuie să fie instruiŃi şi asiguraŃi, în special pentru lucrul la înălŃime
(coarde, centuri de blocare etc.), conform reglementărilor tehnice în vigoare.
6.4. FaŃă de reglementările menŃionate, responsabilul cu protecŃia muncii şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare privind protecŃia şi igiena muncii. 7. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
7.1. Pe durata executării lucrărilor de protecŃie anticorozivă se vor respecta cu stricteŃe măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor cuprinse, în mod obligatoriu, în documentaŃia de execuŃie întocmită de proiectant.
7.2. Măsurile privind prevenirea şi stingerea incendiilor vor fi bazate pe prevederile indicate de producătorii produselor de protecŃie anticorozivă, precum şi pe următoarele reglementări aplicabile în domeniu, în vigoare:
a) OUG nr.21/2004 privind Sistemul NaŃional de Management al SituaŃiilor de UrgenŃă, aprobată cu modificări şi şi completări prin Legea nr.15/2007;
b) Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; c) Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcŃii şi instalaŃii aferente acestora, C 300/1994, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.20/N/1994;
d) Normativ de siguranŃă la foc a construcŃiilor, indicativ P 118/1999; e) Ordinul ministrului administraŃiei şi internelor nr.786/2005 privind modificarea şi
completarea Ordinului ministrului administraŃiei şi internelor nr.712/2005 pentru aprobarea DispoziŃiilor generale privind instruirea salariaŃilor în domeniul situaŃiilor de urgenŃă;
f) Ordinul ministrului administraŃiei şi internelor nr.712/2005 pentru aprobarea DispoziŃiilor generale privind instruirea salariaŃilor în domeniul situaŃiilor de urgenŃă, cu modificările şi completările ulterioare;
7.3. FaŃă de reglementările menŃionate, responsabilul PSI şi responsabilul de lucrare vor lua măsuri specifice, suplimentare de prevenire şi stingere a incendiilor
- 70 -
ANEXA 1
CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUCłIILOR DIN OłEL
I. CONSTRUCłII DIN OłEL SUPRATERANE
A1.1. Mediile agresive atmosferice se clasifică în cinci clase de corozivitate (SR ISO 9223):
• C1 - foarte slabă;
• C2 - slabă;
• C3 - medie;
• C4 - ridicată;
• C5 - foarte ridicată.
sau în şase clase de corozivitate (SR EN ISO 12944-2), clasa C5 divizându-se în C5-I pentru medii industriale şi în C5-M pentru medii marine :
• C1 - foarte slabă;
• C2 - slabă;
• C3 - medie;
• C4 - ridicată;
• C5-I - foarte ridicată - industrială;
• C5-M - foarte ridicată - marină.
A1.2. Clasa de corozivitate se stabileşte în funcŃie de:
a) - viteza de coroziune determinată pe epruvete etalon, conform pct. A1.2.1; sau b) - durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe şi de nivelul de poluare cu dioxid de sulf
(SO2) şi cu cloruri (Cl-), conform pct. A1.2.2. A1.2.1 Stabilirea clasei de corozivitate în funcŃie de viteza de coroziune determinată pe epruvete etalon A1.2.1.1. În tabelul A1.1 sunt prezentate, pentru fiecare clasă de corozivitate, vitezele de
coroziune determinate după un an de expunere, pentru metale de referinŃă (oŃel nealiat, zinc).
- 71 -
Tabelul A1.1
Viteza de coroziune (rcor) a metalelor
OŃel nealiat Zinc Clasa de
corozivitate
g/(m2 , an) µm/an g/(m2, an) µm/an
C1 rcor ≤ 10 rcor ≤ 1,3 rcor ≤ 0,7 rcor ≤ 0,1
C2 10< rcor ≤ 200 1,3< rcor ≤ 25 0,7< rcor ≤ 5 0,1< rcor ≤ 0,7
C3 200 < rcor ≤ 400 25 < rcor ≤ 50 5 < rcor ≤ 15 0,7< rcor ≤ 2,1
C4 400 < rcor ≤ 650 50 < rcor ≤ 80 15 < rcor ≤ 30 2,1< rcor ≤ 4,2
C5 650 < rcor ≤ 1500 80 < rcor ≤ 200 30 < rcor ≤ 60 4,2 < rcor ≤ 8,4
NOTE: (i). Metodele de determinare a vitezei de coroziune a epruvetelor de referinŃă sunt stabilite în SR ISO 9226. (ii). Vitezele de coroziune exprimate în grame pe metru pătrat şi an [g/ (m2, an)] sunt exprimate şi în micrometri pe an (µm/an), rotunjite. (iii). Materialele pentru epruvete sunt caracterizate în SR ISO 9226. (iv). Vitezele de coroziune care depăşesc limita superioară a clasei C5 reprezintă medii care ies din cadrul
prezentului ghid.
A1.2.1.2. Valorile din tabelul A.1.1 nu pot fi extrapolate pentru a prevedea comportarea la coroziune pe termen lung.
Valorile de referinŃă şi informaŃii suplimentare asupra coroziunii sunt cuprinse în SR ISO 9224.
A1.2.2. Stabilirea clasei de corozivitate în funcŃie de durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe şi de nivelul de poluare cu dioxid de sulf (SO2) şi cu cloruri (Cl-). A1.2.2.1. Umezirea suprafeŃelor poate fi determinată de numeroşi factori, de exemplu
condensul, ploaia, zăpada topită şi un grad ridicat de umiditate. Pentru estimarea duratei calculate de menŃinere a umidităŃii (τ) pe suprafeŃele corodate, se Ńine seama de durata în care umiditatea relativă (RH) depăşeşte 80% la o temperatură θ mai mare de 0° C.
- 72 -
A1.2.2.2. Durata de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe se poate determina experimental direct,
cu ajutorul diverselor sisteme de măsurare. Durata de menŃinere a umidităŃii depinde de zona macroclimatică şi de categoria de amplasament considerată.
A1.2.2.3. Clasificarea duratelor de menŃinere a umidităŃii pe suprafeŃe în funcŃie de tipul de
atmosferă este prezentată în tabelul A1.2.
Tabelul A1.2 Durata de menŃinere a umidităŃii, τ Clasa
h/an % Exemple de situaŃii corespunzătoare
τ1 τ ≤ 10 τ ≤ 0,1 Microclimate formate în spaŃii interioare cu climatizare
τ2 10 < τ ≤ 250 0,1 < τ ≤ 3 Microclimate formate în spaŃii interioare fără climatizare, cu excepŃia spaŃiilor interioare neclimatizate din zonele climatice umede
τ3 250 < τ ≤ 2500 3 < τ ≤ 30 Atmosfere exterioare din zone climatice uscate, reci şi o parte din zonele temperate; spaŃii ventilate adecvate din zonele climatice temperate
τ4 2500 < τ ≤ 5500 30 < τ ≤ 60 Atmosfere exterioare din toate zonele climatice (cu excepŃia celor uscate şi reci); spaŃii ventilate în climat umed; spaŃii neventilate în climat temperat
τ5 5500 < τ 60 < τ PărŃi ale zonelor climatice umede; spaŃii neventilate în climat umed
NOTE: (i). În anexa B din SR ISO 9223 sunt prezentate valori calculate ale menŃinerii umidităŃii şi caracteristicile climaterice alese ale unor zone macroclimatice. (ii). Durata de menŃinere a umidităŃii (τ ) dintr-o localitate dată depinde de relaŃia temperatură-umiditate a atmosferei în aer liber şi de categoria de amplasament. Aceasta se exprimă în ore pe an (h/an) sau în procentaj al duratei de menŃinere a umidităŃii (%). (iii). Valorile duratei de menŃinere a umidităŃii exprimate în procente se rotunjesc şi se dau cu titlu informativ. (iv). Coloana în care sunt indicate situaŃiile corespunzătoare nu Ńine seama de toate posibilităŃile de adăpost care se pot realiza. (v). SuprafeŃele protejate în atmosfere marine, pe care pot apare depuneri de cloruri pot avea durate de menŃinere a umidităŃii substanŃial mărite, în funcŃie de prezenŃa sărurilor higroscopice. Ele trebuie să fie încadrate în clasa τ5. (vi). Atmosferele interioare fără climatizare, se încadrează în clasele de durată de menŃinere a umidităŃii de la τ3 la τ5 în cazul în care conŃin surse de vapori de apă. (vii). În clasele τ1 şi τ2, probabilitatea de coroziune este mai mare în cazul suprafeŃelor cu depuneri de pulberi.
- 73 -
A1.2.2.4. Poluarea atmosferică se împarte în două categorii: poluare cu dioxid de sulf (SO2) şi
poluare cu săruri (cloruri) conŃinute în aer. Aceste două categorii de poluare sunt reprezentative pentru atmosferele rurale, urbane,
industriale şi marine. A1.2.2.5. O clasificare a poluării cu dioxid de sulf (SO2) a atmosferelor exterioare este
prezentată în tabelul A1.3. Tabelul A1.3
Viteza de acumulare a SO2
mg/(m2 , zi)
ConcentraŃia SO2
µg/m3 Categoria de poluare cu SO2
Pd ≤ 10 Pc ≤ 12 P0
10 < Pd ≤ 35 12 < Pc ≤ 40 P1
35 < Pd ≤ 80 40 < Pc ≤ 90 P2
80 < Pd ≤ 200 90 < Pc ≤ 250 P3
NOTE: (i). Metodele de determinare a vitezei de acumulare şi a concentraŃiei dioxidului de sulf (SO2) sunt stabilite prin SR ISO 9225. (ii). Pentru clasificare sunt echivalente cantităŃile de dioxid de sulf (SO2) determinate prin metoda acumulării (Pd) şi prin metoda volumetrică (Pc). Raportul dintre valorile obŃinute prin cele două metode se poate exprima prin următoarea relaŃie de echivalenŃă: Pd = 0,8 Pc. (iii). Viteza de acumulare a SO2 şi concentraŃia sa se calculează prin determinări realizate continuu timp de cel puŃin un an. Ele se exprimă sub forma unei medii anuale. Rezultatele determinărilor pe termen scurt pot să difere considerabil faŃă de rezultatele pe termen lung. Determinările pe termen scurt sunt doar orientative. (iv). Poluarea cu dioxid de sulf (SO2) din categoria P0, se consideră ca fiind reziduală, nesemnificativă din punct de vedere al corozivităŃii.
A1.2.2.6. Clasificarea poluării cu cloruri (Cl-) se referă la mediile poluate în special cu sărurile
conŃinute în aerul atmosferelor marine. Această clasificare este prezentată în tabelul A1.4.
- 74 -
Tabelul A1.4
Viteza de acumulare a clorurilor mg/(m2 , zi)
Categoria de poluare cu cloruri (Cl-)
S ≤ 3 S0
3 < S ≤ 60 S1
60 < S ≤ 300 S2
300 < S ≤ 1500 S3
NOTE: (i). Clasificarea conŃinutului de săruri din aer se bazează pe metoda numită “metoda cu fitil umed” stabilită în SR ISO 9225. (ii). Rezultatele obŃinute prin diferite metode de măsurare a conŃinutului în săruri ale atmosferei nu sunt întotdeauna direct compatibile şi convertibile. (iii). Viteza de acumulare a clorurilor se exprimă sub forma de medie anuală. Rezultatele determinărilor pe termen scurt sunt foarte variabile şi depind foarte mult de precipitaŃii. (iv). Poluarea cu cloruri din categoria S0, se consideră ca fiind reziduală, nesemnificativă din punct de vedere al corozivităŃii. (v). O poluare intensă cu cloruri, de tip stropire cu apă de mare nu se încadrează în prezenta clasificare. (vi). Cantitatea de săruri din aer depinde de factorii care influenŃează transferul sărurilor marine în interiorul continentului, şi anume direcŃia şi viteza vânturilor, topografia locală, distanŃa dintre locurile de expunere şi mare ş.a.
A1.2.2.7. Clasele de corozivitate care corespund claselor de durată de menŃinere a umidităŃii şi
categoriilor de poluare sunt prezentate în tabelul A1.5.
- 75 -
Tabelul A1.5
Clasă de corozivitate
Durata de menŃinere a umidităŃii, τ
Categoria de poluare cu dioxid de
sulf (SO2) , P
Categorie de poluare cu cloruri
(Cl-), S
S0
S1 P0
S2
S0
S1 P1
S2
S0
S1
τ1
P2
S2
S0
C1
τ2 P0 S1
P0 S3
P1 S3
P2 S3
S0
S1
τ1
P3
S2
S0 P1
S1
S0
C1 sau C2
τ2
P2 S1
- 76 -
Tabelul A1.5 (continuare, 1)
Clasă de
corozivitate
Durata de menŃinere
a umidităŃii, τ
Categoria de poluare
cu dioxid de sulf
(SO2) , P
Categorie de
poluare cu cloruri
(Cl-), S
τ1 P3 S3
P0 S2
S0 C2
τ2 P3
S1
P1 S2 τ2
P2 S2
S0 C2 sau C3
τ3 P0 S1
τ2 P3 S2
S0 C3 τ4 P0
S1
P0 S3
P1 S3 τ2
P2 S3
S0
S1 P1
S2
S0
S1 P2
S2
τ3
P0 S2
S0
C3 sau C4
τ5 P0 S1
- 77 -
Tabelul A1.5 (continuare, 2)
Clasă de corozivitate
Durata de menŃinere a umidităŃii, τ
Categoria de poluare cu dioxid de sulf (SO2) , P
Categorie de poluare cu cloruri
(Cl-), S
τ2 P3 S3
S0 P3
S1 τ3
P0 S3
P0 S2
S0
S1 τ4
P1
S2
S0
S1
C4
P2
S2
P1 S3
P2 S3 τ3
P3 S2
S0 P1
S1
S0
C4 sau C5
τ5
P2 S1
- 78 -
Tabelul A1.5 (continuare, 3)
Clasă de corozivitate
Durata de menŃinere a umidităŃii, τ
Categoria de poluare cu dioxid de sulf (SO2) , P
Categorie de poluare cu cloruri
(Cl-), S
τ3 P3 S3
P0 S3
P1 S3
P2 S3
S0
S1
S2
τ4
P3
S3
S2 P0
S3
S2 P1
S3
S2 P2
S3
S0
S1
S2
C5
τ5
P3
S3
A1.2.2.8. În anexa A din SR ISO 9223 sunt prezentate exemple de determinare a corozivităŃii
atmosferelor pentru diferite metale.
- 79 -
A1.3. EchivalenŃa între clasele de corozivitate şi clasele de agresivitate A1.3.1. În tabelul A1.6 se prezintă clasele de corozivitate prevăzute în SR ISO 9223 şi SR EN
ISO 12944-2 şi clasele de agresivitate prevăzute în STAS 10128, în funcŃie de valorile vitezelor de coroziune a oŃelului corespunzătoare.
Tabelul A1.6
Clasa de corozivitate (SR ISO 9223 şi
SR EN ISO 12944-2)
Viteza de coroziune a oŃelului, µm/an (SR ISO 9223 şi
SR EN ISO 12944-2)
Clasa de agresivitate
(STAS 10128)
Viteza de coroziune a oŃelului, µm/an (STAS 10128)
C1 ≤ 1,3 1m < 10 C2 1,3…25 2m 11…100 C3 25…50 3m 110…500 C4 50…80 4m > 500
C5 – I, M 80…200 - A1.3.2. În tabelul A1.7 se arată echivalenŃa între clasele de corozivitate şi clasele de
agresivitate, rezultată prin compararea valorilor vitezelor de coroziune a oŃelului prezentate în tabelul A.1.6.
Tabelul A1.7
Clasa de corozivitate Clasa de agresivitate C1 1m C2 1m….2m C3 2m C4 2m
C5- I, M 2m…3m Nu face obiectul SR ISO 9223 şi
SR EN ISO 12944-2 4m
A1.4. Exemplificări de medii corespunzătoare claselor de corozivitate C1...C5.
În tabelul A1.8 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunzătoare claselor de corozivitate.
- 80 -
Tabelul A1.8.
Exemple de medii tipice (caracter informativ) Clasă de corozivitate Exterior Interior
C1
foarte slabă -
spaŃii încălzite, cu umiditate relativă scăzută şi cu atmosferă nepoluată, ca de exemplu birouri, magazine, şcoli, hoteluri
C2
slabă
atmosfere cu grad redus de poluare (SO2 < 12 µg/m3), ca de exemplu zone rurale, oraşe mici
spaŃii neîncălzite, în care se poate produce condens, ca de exemplu depozite, săli de sport (exclusiv bazine de înot)
C3
medie
atmosfere urbane şi industriale, cu poluare moderată (SO2: 12….40µg/m3) sau zone costiere cu concentraŃie scăzută în cloruri
spaŃii de fabricaŃie cu umiditate ridicată şi o poluare redusă a aerului, ca de exemplu industria alimentară, spălătorii, fabrici de bere, fabrici de lapte
C4
ridicată
atmosfere industriale cu poluare ridicată (SO2: 40….90µg/m3) sau zone costiere cu concentraŃie moderată în cloruri
spaŃii de fabricaŃie cu umiditate ridicată şi o poluare ridicată a aerului, ca de exemplu bazine de înot, piscine, uzine chimice
C5-I
foarte ridicată (industrială)
atmosfere industriale cu umiditate ridicată şi poluare ridicată (SO2: 90….250µg/m3)
construcŃii sau zone cu condens permanent şi poluare ridicată
C5-M
foarte ridicată (marină)
zone costiere şi marine cu concentraŃie ridicată în cloruri
construcŃii sau zone cu condens permanent şi poluare ridicată
II. CONSTRUCłII DIN OłEL IMERSATE IN APĂ / ÎNGROPATE ÎN SOL
A1.5. Clase de corozivitate
Apele şi solurile agresive se clasifică în trei clase de corozivitate faŃă de construcŃiile din oŃel (SR EN ISO 12944-2):
● Im1 - imersie în apă dulce ● Im2 - imersie în apă de mare sau apă sărată ● Im3 – îngropate în sol
- 81 -
A1.6. Exemplificări de medii corespunzătoare claselor de corozivitate C1...C5.
În tabelul A1.9 se dau, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunzătoare claselor de corozivitate Im1...Im3.
Tabelul A1.9 Clasa de corozivitate Mediu Exemple de medii şi structuri
Im1 apă dulce instalaŃii pe râuri/fluvii, hidrocentrale Im2
apă de mare sau apă sărată
zone portuare cu structuri ca ecluze, stavile, diguri; structuri offshore
Im3
sol rezervoare îngropate, pile/palplanşe din oŃel, conducte din oŃel
- 82 -
ANEXA 2
CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA CONSTRUCłIILOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
I. CONSTRUCłII SUPRATERANE
A.2.1. Mediile agresive atmosferice luate în considerare în prezentul ghid se clasifică în patru clase de agresivitate asupra elementelor din beton, beton armat şi beton armat precomprimat: ● XA 1b - medii cu agresiviate foarte slabă;
● XA 2b - medii cu agresivitate slabă; ● XA 3b - medii cu agresivitate medie; ● XA 4b - medii cu agresiviate puternică.
A.2.2. Clasa de agresiviate se stabileşte în functie de starea fizică şi natura factorilor agresivi. A.2.2.1. AgenŃii agresivi pot fi în stare:
- gazoasă (gaze agresive de diferite felui, ceaŃă provenita din condensul vaporilor ce apar în urma variaŃiei umidităŃii sau datorită caracteristicilor de exploatare a instalaŃiilor tehnologice; - solidă (săruri, cenuşi, praf, pamânt etc.).
A2.2.2. Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenŃi agresivi în stare gazoasă se stabileşte în funcŃie de umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului A2.1. Tabelul A2.1
La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoasă se vor avea în vedere
următoarele: a) la temperaturi ale mediului cuprinse între 50 şi 80°C, clasa de agresivitate din tabelul A2.1 se măreşte cu o clasă. b) în cazul în care suprafaŃa elementelor de construcŃii este posibila formarea condensului, agresivitatea se măreşte cu o clasa, dacă mediul conŃine gaze agresive. c) în cazul în care concentraŃiile de gaze agresive sunt mai mari decât cele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mica decât 60%, mediile agresive respective se consideră în clasa XA 4b.
d) în cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 75%, în cazurile în care după aplicarea corecŃiilor precizate la punctele a), b) şi c) rezultă o
Clasa de agresivitate a mediului
Umiditatea relativă a aerului, %
Temperatura mediului, °C
Caracteristica gazelor agresive (tabelul A2.2)
61...75 max.50 fără gaze agresive XA 1b ≤60 max.50 gaze agresive din grupa A
>75 max.50 fără gaze agresive 61...75 max.50 gaze agresive din grupa A XA 2b
≤60 max.50 gaze agresive din grupa B
>75 max.50 gaze agresive din grupa A 61...75 max.50 gaze agresive din grupa B XA 3b
≤60 max.50 gaze agresive din grupa C 61....75 max.50 gaze agresive din grupa B
XA 4b ≤60 max.50 gaze agresive din grupa C
- 83 -
clasă de agresivitate mai mare de XA 4b, precum şi in cazul în care concentraŃiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 60%, mediile agresive respecrive se consideră medii speciale şi se analizează fiecare în parte. e) în cazul prezenŃei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru gazul cel mai agresiv. Incadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în tabelul A2.1 se face conform tabelului A2.2.
Tabelul A2.2 Grupa de
concentraŃie a gazelor agresive
Denumirea gazului agresiv
Formula chimică Concentratia gazelor agresive, mg/m³ aer
Grupa A
Dioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric
Clor Acid clorhidric Oxizi de azot
Amoniac
SO2 H2S HF Cl2 HCl
NO, NO2 NH3
< 0,10 < 0,01 < 0,02 < 0,05 < 0,05 < 0,05 < 0,10
Grupa B
Dioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric
Clor Acid clorhidric Oxizi de azot
Amoniac
SO2 H2S HF Cl2 HCl
NO, NO2 NH3
0,1...5,0 0,01...0,5 0,02...0,5 0,05...0,5 0,05...1,0 0,05...1,0 0,1...5,0
Grupa C
Dioxid de sulf Hidrogen sulfurat Acid fluorhidric
Clor Acid clorhidric Oxizi de azot
Amoniac
SO2 H2S HF Cl2 HCl
NO, NO2 NH3
5,1...50,0 0,51...5,0 0,51...5,0 0,51...2,0 1,1...10,0 1,1...10,0 5,1...50,0
ObsevaŃie: Determinarea concentraŃiei se face pentru:
- dioxid de sulf, conform SR ISO 4221:2000; - hidrogen sulfurat, conform STAS 10814-76; - acid fluorhidric, conform reglementărilor tehnice specifice; - clor gazos, conform STAS 10946-77; - acid clorhidric, conform STAS 10943-89; - oxizi de azot, conform STAS 10329-75; - amoniac, conform STAS 10812-76. A2.2.2.3. Clasa de agresivitate a mediilor cu agenŃi agresivi în stare solidă se stabileşte în funcŃie de umiditatea relativă a aerului şi caracteristica solului, conform tabelului A2.3, în interiorul construcŃiilor şi tabelului A2.4, în aer liber. Caracterizarea solidelor se face conform tabelului A2.5.
Tabelul A2.3
- 84 -
Clasa de agresivitate a mediului
Umiditatea relativă a aerului, %
Caracteristica solidului (1)
61...75 slab solubil XA 1b ≤ 60 uşor solubil-puŃin higroscopic
>75 slab solubil 61...75 uşor solubil-puŃin higroscopic XA 2b ≤ 60 uşor solubil-higroscopic >75 uşor solubil-puŃin higroscopic
XA 3b 61...75 uşor solubil-puŃin higroscopic
XA 4b >75 uşor solubil-higroscopic (1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată, notate cu asterisc în tabelul A2.5, conferă mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de caracteristica solului respectiv şi de umiditatea relativă a aerului.
Tabelul A2.4 Clasa de agresivitate a
mediului Umiditatea relativă a aerului,
% Caracteristica solidului (1)
XA 1b ≤ 60 slab solubil
61...75 slab solubil XA 2b
≤ 60 uşor solubil-puŃin higroscopic >75 slab solubil
61...75 uşor solubil-puŃin higroscopic XA 3b ≤ 60 uşor solubil- higroscopic >75 usor solubil-higroscopic
XA 4b 61...75 usor solubil-higroscopic
(1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată, notate cu asterisc în tabelul A2.5, conferă mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de caracteristica solului respectiv şi de umiditatea relativă a aerului.
- 85 -
Tabelul A2.5 Denumirea agentului agresiv în stare solidă Caracteristica solidului
1 2 Praf de siliciu Carbonat de calciu Carbonat de bariu Carbonat de plumb Oxid de fier Hidroxid de fier Oxid de aluminiu Hidroxid de aluminiu
slab solubil
Clorură de sodiu Clorură de potasiu Clorură de amoniu*)
Sulfat de sodiu*)
Sulfat de potasiu*)
Sulfat de amoniu*)
Sulfat de calciu*)
Azotat de sodiu*)
Azotat de potasiu* Azotat de bariu Azotat de plumb Azotat de magneziu Cromat/bicromat de sodiu*)
Cromat/bicromat de potasiu *)
Cromat/bicromat de amoniu *)
Carbonat de sodiu Carbonat de potasiu Hidroxid de calciu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu
uşor solubil- puŃin higroscopic
Florură de calciu Clorură de calciu Florură de magneziu Florură de aluminiu Florură de zinc Florură de fier Sulfat de magneziu*)
Sulfat de mangan Sulfat de zinc Sulfat de fier*)
Azotat de amoniu*)
FosfaŃi primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de sodiu*)
Hidroxid de potasiu*)
uşor solubil- higroscopic
(*)Solide cu agresivitate ridicată faŃă de beton.
- 86 -
II. CONSTRUCłII IMERSATE ÎN APĂ ŞI ÎNGROPATE ÎN SOL
A.2.3. Când betonul este supus la atac chimic, care survine din ape de suprafaŃă, ape subterane şi soluri naturale clasele de expunere a betonului se va stabili în conformitate cu prevederile din Codul de practică CP 012/1, după cum urmează:
• XA1 - mediu înconjurător cu agresivitate chimică slabă; • XA2 - mediu înconjurător cu agresivitate chimică moderată; • XA3 - mediu înconjurător cu agresivitate chimică intensă. In tabelul A2.6 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1...XA3, în funcŃie de caracteristicile
chimice ale apelor şi solurilor.
Tabelul A2.6
Clasele de expunere Caracteristici chimice
Metode de încercări de
referinŃă XA1 XA2 XA3
Ape de suprafaŃă şi subterane SO4
2-, mg/l SR EN 196-2:2006
≥ 200 si ≤ 600 > 600 şi ≤ 3000 > 3000 şi ≤ 6000
pH SR EN 1262:2004
≤ 6,5 si ≥ 5,5 ≤ 5,5 şi ≥ 4,5 > 4,5 şi ≥ 4,0
CO2 agresiv SR EN 13577:2007
≥ 15 si ≤ 40 > 40 şi ≤ 100 > 100 până la saturaŃie
NH4+ SR ISO 7150-
1:2001 ≥ 15 si ≤ 30 > 30 şi ≤ 60 > 60 si ≤ 100
Mg2+ SR EN ISO 7980:2002
≥ 300 si ≤ 1000 > 1000 şi ≤ 3000 > 100 până la saturaŃie
Sol SO4
2-, mg/kga, total
SR EN 196-2b ≥ 2000 si ≤ 3000c > 3000c si ≤ 12000 > 12000c si ≤ 24000
Aciditate, ml/kg
DIN 4030-2 > 200 Bauman Gully
Nu sunt întâlnite in practică
Aciditate, ml/kg
aSolurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s, pot sa fie clasate într-o clasă inferioară. b Metoda de încercare prevede extracŃia SO4
2- cu acid clorhidric; alternativ este posibil de a proceda la această extracŃie cu apă, dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului.
c Limita trebuie să ramână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternanŃei perioadelor uscate şi perioadelor umede, sau prin ascensiunea capilară.
NOTĂ - Valorile limită pentru clasele de expunere corespunzăroare atacului chimic a apelor subterane şi solurilor naturale indicate în tabelul A2.6 se aplică şi apelor supraterane în contact cu suprafaŃa betonului.
La stabilirea clasei de expunere corespunzăroare la atacul chimic al apelor se vor avea în vedere următoarele:
- 87 -
a) mediile înconjurătoare chimic agresive, clasificate în tabelul A2.6, sunt bazate pe ape subterane naturale la o temperatură a apei cuprinsă între 5o C şi 25o C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condiŃii statice. b) alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă. c) când cel puŃin două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă, mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară, dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar. d) un studiu special, poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii înconjurătoare, în situaŃiile urmatoare:
- nu se încadrează în limitele din tabelul A2.6; - conŃine alte substanŃe chimice agresive; - apă poluată chimic; - prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere, în combinaŃie cu anumite substanŃe chimice din
tabelul A2.6.
A.2.4. . Când betonul este supus la alte acŃiuni în afara atacului chimic al apelor de suprafaŃă, apelor subterane şi solurilor naturale clasele de expunere a betonului se vor stabili în conformitate cu prevederile din Codul de practică CP 012/1, după cum se arată în tabelul A2.7.
- 88 -
Tabelul A2.7.
Denumirea clasei
Descrierea mediului înconjurător
Exemple informative ilustrând alegerea claselor de expunere
Coroziunea datorată carbonatării XC1 Uscat sau permanent umed Beton în interiorul clădirilor unde gradul de umiditate a
mediului ambiant este redus. Beton imersat permanent în apă.
XC2 Umed, rareori uscat SuprafeŃe de beton în contact cu apa pe termen lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de apă. Un mare număr de fundaŃii.
XC3 Umiditate moderată Beton în interiorul clădirilor unde gradul de umiditate a mediului ambiant este medie sau ridicată. Beton la exterior, însă la adăpost de intemperii.
XC4 AlternanŃă umiditate - uscare
SuprafeŃe supuse contactului cu apa, dar care nu intră în clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor).
Coroziunea datorată clorurilor având altă origine decât cea marină XD1 Umiditate moderată SuprafeŃe de beton expuse la cloruri transportate de
curenŃii de aer. XD2 Umed, rar uscat Rezervoare. Beton expus apelor industriale conŃinând
cloruri. XD3 AlternanŃă umiditate -
uscare Elemente ale podurilor, zidurilor de sprijin, expuse stropirii apei conŃând cloruri.
Coroziunea datorată clorurilor din apa de mare XS1 Expunere la aerul ce
vehiculează săruri marine, însă nu sunt în contact direct cu apa de mare
Structuri pe apă în apropierea litoralului (agresivitatea atmosferică marină acŃionează asupra construcŃiilor din beton, beton armat pe o distanŃă de circa 5 km de tărm).
XS2 Imersate în permanenŃă Elemente de structuri marine. XS3 Zone de variaŃie a nivelului
apei mării, zone supuse stropirii sau ceŃii
Elemente de structuri marine.
Atac din îngheŃ-dezgheŃ fără agenŃi de dezgheŃare XF1 SaturaŃie moderată cu apă
fără agenŃi de dezgheŃare SuprafeŃe verticale ale betonului expuse le ploaie şi la îngheŃ.
XF3 SaturaŃie puternică cu apă fără agenŃi de dezgheŃare
SuprafeŃe orizontale ale betonului expuse le ploaie şi la îngheŃ.
- 89 -
ANEXA 3
ASPECTE, FENOMENE ŞI PARAMETRI
CARE SE SUPUN URMĂRIRII SPECIALE
A3.1. Parametrii care trebuie să fie luaŃi în considerare la urmărirea specială sunt: a) - agresivitatea apei care intră în contact cu elementele de construcŃie; b) - deplasările relative ale terenului din zonă şi ale construcŃiei faŃă de teren; c) - deformaŃii / degradări apărute în elementele de construcŃie.
Pentru partea supraterană, urmărirea comportării în timp se efectuează conform prevederilor din
reglementările tehnice P130, NP 087 şi GM 017. A3.2. Agresivitatea apei se defineşte şi se ia în considerare la proiectarea lucrării şi se verifică
periodic, astfel: a) - la darea în folosinŃă a construcŃiei sau, la construcŃii existente, la instituirea urmăririi comportării în timp a acestora; b) - periodic, în funcŃie de tendinŃele de modificare apreciate, la intervale de timp stabilite de proiectant.
A3.3. Agresivitatea apei este luată în considerare pentru: a) - apa cu nivel liber (curgătoate, stătătoare sau din acumularea respectivă); b) - apa freatică, pentru care trebuie amenajate lângă construcŃie puŃuri din care să se poată preleva probe de apă şi să se măsoare nivelul acesteia.
A3.4. În cazul construcŃiilor noi imersate în apa cu nivel liber, precum şi în apa freatică, cu
agresivitate ridicată, se recomandă confecŃionarea unor corpuri de probă din aceeaşi reŃetă de beton, care pot fi manipulate uşor, imersate în apă, pe care se poate verifica mai uşor, la perioadele stabilite, modul în care a fost afectat betonul. A3.5. Verificările periodice ale construcŃiei trebuie să consemneze:
a) - gradul de agresivitate a apei, precum şi al mediului atmosferic; b) - nivelul apei în contact cu elementele construcŃiei, cu nivel liber sau freatică,
inclusiv eventuale urme vizibile ale variaŃiei acestuia, în cazul în care această variaŃie nu este înregistrată la intervaluri mai dese;
c) - temperatura mediului atmosferic şi a apei, inclusiv cea înregistrată pe intervaluri mai dese, dacă este cazul;
d) - modificări în terenul din zonă (tasări, dislocări ş.a.); e) - deformaŃii, degradări (fisurări) sau deplasări relative ale elementelor de construcŃie
sau între corpuri de construcŃii alăturate f) - caracteristici ale betonului care pun în evidenŃă apariŃia sau dezvoltarea unei stări
de degradare a acestuia (carbonatare, exfoliere, levigare componenŃi chimici ş.a.). A3.6. Pentru fiecare construcŃie trebuie întocmită o fişă de urmărire, care trebuie să conŃină, cel puŃin:
- 90 -
a) - date de identificare a construcŃiei, poziŃiei şi orientării acesteia; b) - punctele / zonele în care se fac observaŃii şi/ sau măsurări, precum şi natura acestora; c) - modul în care se consemnează rezultatele observaŃiilor şi / sau măsurărilor; d) - eventuale desene / schiŃe explicative; e) - data şi identificarea persoanelor care au efectuat observaŃiile şi / sau măsurările.
A3.7. Analizarea rezultatelor verificărilor periodice (fişelor) se face conform prevederilor
reglementărilor legale privind urmărirea comportării în timp a construcŃiilor.
- 91 -
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE ........................................................................................................ 2 1. 1. Obiect şi domeniu de aplicare ........................................................................................... 2 1.2. Terminologie ...................................................................................................................... 3
1.3. ReferinŃe ............................................................................................................................
4
2. SPECIFICAłIE DE PERFORMANłĂ PRIVIND PROTECłIA ANTICOROZIVĂ A ELEMENTELOR DIN OłEL, BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT ALE CONSTRUCłIILOR HIDROTEHNICE .............................................................................
14
2.1. Agenti agresivi care acŃionează asupra elementelor de construcŃii hidrotehnice ................. 14 2.2. Tipuri de protecŃie anticorozivă............................................................................................ 16 2.3. CerinŃe şi criterii de performanŃă.......................................................................................... 17 2.4. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru stratul suport şi pentru sistemele de protecŃie anticorozivă..........................................................................................................................
17
2.4.1. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru stratul suport ..................................... 17 2.4.2. Criterii şi niveluri de performanŃă pentru pentru sistemele de protecŃie anticorozivă ........................................................................................................
19
3. CONDIłII ŞI CERINłE DE CONCEPłIE ŞI PROIECTARE .............................................. 23 3.1.CondiŃii generale de concepŃie şi proiectare a protecŃiilor primare pentru elementele din oŃel, beton, beton armat şi beton precomprimat ale construcŃiilor hidrotehnice supuse agenŃilor agresivi ....................................................................................................
23
3.2. Criterii si niveluri de performanŃă pentru beton, ca protecŃie primară ............................... 25 3.3. CerinŃe de bază privind alcătuirea elementelor de construcŃii din beton, beton armat şi beton precomprimat, pentru asigurarea protecŃiei lor anticorozive primare...................
26
3.3.1. Cimenturi .......................................................................................................... 26 3.3.2. Agregate ........................................................................................................... 27 3.3.3. Apa de amestecare ............................................................................................. 27 3.3.4. Aditivi ................................................................................................................ 27 3.3.5. Adaosuri ............................................................................................................ 28 3.3.6. Armături ............................................................................................................ 28 3.3.7. Betoane .............................................................................................................. 28
3.3.8. Grosimea stratului de acoperire cu beton .......................................................... 29 3.3.9. Fisuri in beton ..................................................................................................
30
4. SISTEME DE PROTECTIE ANTICOROZIVA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN OłEL, BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT ...................................
30
4.1.CondiŃii generale ............................................................................................................... 30 4.2. Alcătuirea sistemelor de protecŃie anticorozivă ................................................................ 31 4.2.1. Alcătuirea generală ............................................................................................. 31 4.2.2. Sisteme de protecŃie anticorozivă a suprafeŃelor de oŃel ................................... 32 4.2.3. Sisteme de protecŃie anticorozivă a suprafeŃelor de beton ................................ 57
4.3. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă ................................................................ 59 4.3.1. CondiŃii generale ............................................................................................... 59 4.3.2. Executarea lucrărilor de protecŃie anticorozivă ................................................. 60
- 92 -
4.4. CondiŃii de verificare a calităŃii lucrărilor de protecŃie anticorozivă ............................... 60 4.4.1. GeneralităŃi ........................................................................................................ 60
4.4.2. RecepŃia produselor de protecŃie ........................................................................ 61 4.4.3. Asigurarea condiŃiilor prealabile pentru punerea în operă ................................ 62
4.4.4. Verificări înaintea aplicării acoperirilor protectoare .......................................... 62 4.4.5. Verificări în timpul aplicării acoperirilor protectoare ....................................... 63 4.4.6. Verificări după aplicarea acoperirilor protectoare ............................................. 64
4.4.7. RecepŃia lucrărilor de protecŃie anticorozivă ......................................................
64
5. URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A PROTECłIILOR ANTICOROZIVE ŞI LUCRĂRI DE INTERVENłIE .................................................................
65
5.1. Urmărirea comportării în exploatare a protecŃiilor anticorozive 65 5.2. Lucrări de intervenŃie ....................................................................................................... 66 5.2.1.GeneralităŃi ......................................................................................................... 66 5.2.2. Executarea lucrărilor de intervenŃie ................................................................... 67 5.2.3. Asigurarea calităŃii lucrărilor de intervenŃie ......................................................
68
6. MĂSURI PRIVIND PROTECłIA ŞI IGIENA MUNCII .........................................................
68
7. MĂSURI PRIVIND PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR .................................
69
ANEXA 1 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ASUPRA CONSTRUCłIILOR DIN OłEL .....................................................................................................................
70
ANEXA 2 - CLASIFICAREA MEDIILOR AGRESIVE ATMOSFERICE ASUPRA CONSTRUCłIILOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT .......................................................................................................
82
ANEXA 3 - ASPECTE, FENOMENE ŞI PARAMETRI CARE SE SUPUN URMĂRIRII SPECIALE ....................................................................................................................
89