GLOBALIZAREAªI MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE

2

3

EDITURA UNIVERSITARÃBucureºti, 2011

Camelia POPA Daniel POPA

GLOBALIZAREAªI MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE

4

Referent ºtiinþific:

Tehnoredactare computerizatã: Ameluþa ViºanCoperta: Angelica Mãlãescu

Ilustraþia copertei:COPERTA 1COPERTA 4

Copyright © 2011Editura UniversitarãDirector: Drd. Vasile MuscaluB-dul. N. Bãlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucureºtiTel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27www.editurauniversitara.roe-mail: redactia@editurauniversitara.ro

EDITURÃ RECUNOSCUTÃ DE CONSILIUL NAÞIONAL AL CERCETÃRII ªTIINÞIFICE DINÎNVÃÞÃMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.)

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiPOPA, CAMELIA Globalizarea ºi mediul actual de securitate / CameliaPopa, Daniel Popa. - Bucureºti : Editura Universitarã, 2011 Bibliogr. ISBN 978-606-591-292-2

I. Popa, Daniel

355.4

© Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate autorului.

Distribuþie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27,comenzi@editurauniversitara.ro

ISBN 978-606-591-292-2

DOI: 10.5682/9786065912922

5

CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................... 7

1. GLOBALIZAREA. IMPLICAÞII GEOPOLITICE ................................ 111.1. Globalizarea: definiþii ºi dimensiuni ................................................. 111.2. Implicaþiile geopolitice ale globalizãrii ............................................. 171.3. Instituþiile statului ºi globalizarea ..................................................... 19

2. INSTITUÞIILE ªI ORGANISMELE INTERNAÞIONALE ÎN CONTEXTULGLOBALIZÃRII ...................................................................................... 302.1. Uniunea Europeanã........................................................................ 302.2. Organismele ºi Instituþiile Uniunii Europene – rolul ºi importanþa lor

în apãrarea ºi securitatea europeanã ............................................. 402.3. Uniunea Europeanã ºi raporturile cu actorii internaþionali .............. 462.4. Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa .................. 602.5. Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord ..................................... 652.6. Organizaþia Naþiunilor Unite ............................................................ 69

3. GLOBALIZAREA ªI PROLIFERAREA FENOMENULUI TERORIST 723.1. Globalizarea ºi terorismul ............................................................... 72

3.1.1. Monitorizarea actelor de terorism ......................................... 753.1.2. Implicaþii pentru spaþiul sud-est european ............................ 773.1.3. Cauzele menþinerii ºi proliferãrii terorismului ....................... 79

3.2. Locul ºi rolul României în cadrul rãzboiului împotriva terorismului . 813.2.1. Modalitãþi de implicare a României ...................................... 833.2.2. România ºi grupãrile teroriste internaþionale ........................ 85

3.3. Strategii de combatere a terorismului ............................................. 893.3.1. Relaþia dintre spãlarea banilor ºi finanþarea terorismului ..... 923.3.2. Estimarea hazardului în cazul actelor de terorist ................. 983.3.3. Determinarea mecanismelor ºi filozofiei de atac .................. 99

4. ROLUL INSTITUÞIILOR ÎN PREVENIREA SPÃLÃRII BANILOR ªICOMBATERII FINANÞÃRII TERORISMULUI ....................................... 1024.1. Instituþiile statului ºi globalizarea ..................................................... 102

4.1.1. Rolul organizaþiei Naþiunilor Unite (ONU) ............................. 1024.1.2. Rolul Uniunii Europene......................................................... 1184.1.3. Organismele europene cu competenþe ºi responsabilitãþi în

domeniul prevenirii ºi combaterii terorismului ....................... 1254.2. Rolul instituþiilor statului în prevenirea spãlãrii banilor ºi combaterii

finanþãrii terorismului ...................................................................... 127

6

4.2.1. Rolul Parlamentului .............................................................. 1274.2.2. Rolul Guvernului ................................................................... 1304.2.3. Rolul Preºedinþiei .................................................................. 133

4.3. Rolul instituþiilor financiare în prevenirea spãlãrii banilor ºicombaterii finanþãrii terorismului ..................................................... 1344.3.1. Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare .............................. 1344.3.2. Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor ............................ 1394.3.3. Banca Naþionalã a României ............................................... 144

5. SECURITATEA NAÞIONALÃ ÎN CONTEXTUL MEDIULUI DESECURITATE INTERNAÞIONAL .......................................................... 1515.1. Apãrarea naþionalã. Definiþii ºi dimensiuni ...................................... 1515.2. Securitatea naþionalã. Definiþii ºi dimensiuni .................................. 1555.3. Autoritãþile administraþiei publice ºi realizarea securitãþii naþionale 1685.4 .Aportul românesc la securitatea europeanã ºi internaþionalã ........ 193

CONCLUZII ......................................................................................... 206

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................... 209

Popa Camelia, Popa Daniel

Globalizarea şi mediul actual de securitate

7

INTRODUCERE

Fenomenul globalizării are implicaţii asupra ordinii interna-ţionale şi presupune o multitudine de aspecte. Pe lângă aspectul pozitiv pe care îl determină în dezvoltare, globalizarea fiind consi-derată forma cea mai complexă a internaţionalizării activităţii econo-mice, proces intensificat prin extinderea Uniunii Europene şi a NATO, există şi aspecte care să pună amprenta asupra unui stat globalizat. Şi aceasta deoarece, procesul globalizării, desfăşurat pe palierele economic, politic, socio-cultural, etc. presupune interdependenţa dintre anumite evenimente care au loc în diferite părţi ale globului, ceea ce nu înseamnă şi posibilitatea de a controla consecinţele acestor interdependenţe.

Conceptul însuşi de globalizare defineşte un proces prin care evenimentele, deciziile şi activităţile care au loc într-o parte a lumii pot avea consecinţe semnificative pentru indivizi şi comunităţi din alte părţi ale globului. Acest înţeles nu face decât să scoată în evidenţă faptul că statul-naţiune, creaţie a modernităţii europene, pare deja compromis. Astăzi bunurile, capitalul, oamenii, cunoştinţele ştiinţifice, imaginile, comunicaţiile, crimele, cultura, poluanţii, drogurile, moda, terorismul, nu mai ţin conte de barierele interstatale, cu puţine excepţii. Toate acestea reiterează ideea unui spaţiu universal al umanităţii, dezvoltat pe nivelurile economic, politic şi socio-cultural.

Un rol important revine dialogului trans-atlantic şi cooperării intra-europene. Coerenţa acţiunilor parteneriale ale NATO şi UE, de natură a oferi un cadru eficient de securitate, de combatere a terorismului transfrontalier, a crimei organizate, realizarea unor angajamente politice pe termen lung a statelor membre NATO şi UE în combaterea gravelor pericole şi ameninţări din mediul de securitate şi consistenţa acţiunilor militare, politice, economice, sociale, diplomatice, ştiinţifice şi culturale sunt principalele priorităţi.

Procesele care însoţesc globalizarea, în special integrarea pieţelor - de mărfuri, servicii şi îndeosebi cele financiare – şi progresul comunicaţiilor, precum şi apariţia unor puternici actori nonstatali, în primul rând societăţile multinaţionale, determină o puternică presiune asupra statelor naţiune şi provoacă erodarea

Popa Camelia, Popa Daniel

8

factorilor tradiţionali de coeziune societală pe care se bazează acestea. În acelaşi timp, globalizarea provoacă o denaţionalizare, definită ca o extensie a spaţiilor sociale, ce se constituie din tranzacţii dense dincolo de frontierele naţionale.

Organismele care funcţionează la nivel internaţional, cele ale

Uniunii Europene, precum şi sistemele instituţionale naţionale trebuie

să găsească acele mecanisme de adaptare la provocările unui

proces de o asemenea complexitate. Un rol important revine

dialogului trans-atlantic şi cooperării intra-europene. Coerenţa

acţiunilor parteneriale ale NATO şi UE, de natură a oferi un cadru

eficient de securitate, de combatere a terorismului transfrontalier, a

crimei organizate, realizarea unor angajamente politice pe termen

lung a statelor membre NATO şi UE în combaterea gravelor pericole

şi ameninţări din mediul de securitate şi consistenţa acţiunilor

militare, politice, economice, sociale, diplomatice, ştiinţifice, culturale

ale NATO şi UE sunt priorităţi din perspectiva asigurării păcii,

securităţii şi stabilităţii spaţiului european şi euroatlantic.

Căderea „Cortinei de Fier” în anul 1989 a fost urmată de

implicaţii la nivel mondial. În Europa are loc un proces de tranziţie

către un sistem de securitate bazat pe integrare europeană şi euro-

atlantică. Apariţia unor noi actori statali de securitate, cu veleităţi

globaliste, a determinat creşterea puternică a numărului de state-

naţiuni implicate în mediul de securitate la nivel global. La acestea s-

au adăugat organismele internaţionale de securitate (ONU, NATO,

OSCE, UE) şi organizaţiile nonguvernamentale cu preocupări de

natură diferită (protecţia mediului, sindicate, antiglobaliste, uma-

nitare), precum şi actorii transnaţionali de securitate (mişcările etnice

sau religioase, grupările teroriste, sectele cartelurile drogurilor).

O altă transformare cu implicaţii globale a fost dispariţia

comunismului ca sistem mondial, a Uniunii Sovietice şi Tratatului de

la Varşovia, marcându-se astfel, sfârşitul Războiului Rece. Urmarea

directă a acestor evenimente a reprezentat-o dispariţia bipolarismului

în raportul de putere la nivel mondial, fapt ce a creat posibilitatea

altor actori, precum Japonia sau China, să acceadă în prim-planul

problemelor de securitate. Proces de mare complexitate şi amploare,

cu implicaţii esenţiale în mediul de securitate regional şi global, poate

fi considerat şi transformarea şi extinderea NATO şi Uniunii

Europene, două organizaţii de securitate cu tradiţie în Europa.

Globalizarea şi mediul actual de securitate

9

Fenomenele care au marcat în modul cel mai vizibil societatea internaţională sunt globalizarea şi terorismul. Globalizarea este procesul ireversibil prin care lumea devine treptat un sistem statal planetar, suveranitatea naţională nemaifiind legată strict de configuraţia geografică a frontierelor, datorită modului de manifestare şi acţiune a migraţiei populaţiilor, pieţei libere de capital, investiţiilor străine, terorismului, crimei organizate transnaţionale şi fluxului rapid de date, ştiri, informaţii, idei, valori culturale, tranzacţii financiare etc. Globalizarea a pus tehnologia aproape la îndemâna tuturor cetă-ţenilor planetei. Tehnologia a fost dintotdeauna instrumentul eco-nomic preferat al statelor puternice. Astăzi, această situaţie s-a generalizat. Prin lumea internetului se pot obţine legal sau ilegal tot felul de arme şi tehnologii din ce în ce mai sofisticate, iar grupurile infracţionale şi teroriste nu pot să nu speculeze acest fenomen.

Un fenomen care facilitează accesul la tehnologii ce pot fi utilizate în acte teroriste sau alte activităţi infracţionale este generat de apropierea tehnologiilor civile de cele militare, tehnologii care dau naştere la produse, servicii şi aparatură cu dublă utilizare. Astfel are loc o adevărată proliferare a armelor ce înglobează tehnologie de ultimă generaţie. Utilizarea sistemelor GPS, a telefoniei prin satelit şi a comunicaţiilor securizate prin Internet oferă reţelelor criminale, dar şi grupurilor teroriste, accesul la acelaşi nivel de informaţii care odată era disponibil doar celor mai dezvoltate naţiuni.

Convergenţa organizaţiilor criminale cu cele teroriste reprezintă cea mai importantă ameninţare asupra democraţiei şi drepturilor fundamentale ale omului. Legătura dintre terorism şi criminalitate a căpătat o nouă dimensiune datorită reducerii în ultimii zece ani a finanţării de către unele state a grupărilor teroriste şi a declanşării, la iniţiativa SUA, a războiului global împotriva terorismului internaţional. Una din consecinţe este aceea că organizaţiile teroriste sunt nevoite să-şi extindă zonele de acţiune, atât pentru a ataca, cât şi pentru a se ascunde, dar mai ales pentru a-şi asigura singure fondurile şi materialele necesare activităţilor lor.

Finanţarea terorismului este diferită faţă de clasica spălare a banilor. În cazul spălării banilor, veniturile activităţii ilicite sunt spălate sau stratificate în mijloace care le fac să pară legale, iar scopul final este câştigarea unor sume mai mari de bani. Apelurile către comunitate de a solicita şi colecta fonduri în diverse scopuri declarative, dar false, sunt metode foarte eficiente pentru strângerea de fonduri ce susţin terorismul.

Popa Camelia, Popa Daniel

10

Din examinarea activităţii financiare având legătură cu teroris-mul, rezultă faptul că teroriştii şi organizaţiile lor de sprijin utilizează, în general, aceleaşi metode ca şi grupările criminale pentru spălarea fondurilor. Anumite metode detectate a fi folosite mai intens de grupările teroriste se referă la: contrabanda cu numerar (atât prin curier dar şi prin încărcături cu numerar), depuneri sau retrageri structurate din conturi bancare, cumpărări de diverse tipuri de instrumente monetare (cecuri de călătorie, cecuri bancare, ordine de plată), utilizarea de carduri de debit sau credit şi transferuri prin swift).

Diferenţa dintre veniturile legale şi ilegale ridică o problemă juridică importantă în ceea ce priveşte aplicarea aceloraşi măsuri de combatere a spălării banilor la finanţarea terorismului. Spălarea banilor, în general, a fost definită ca un proces în care fondurile obţinute sau generate prin intermediul unei activităţi infracţionale sunt transferate sau deghizate în vederea ascunderii legăturii dintre infracţiunea comisă şi fondurile obţinute. Atunci când teroriştii sau organizaţiile teroriste obţin sprijin financiar din surse legale (donaţii, vânzări de publicaţii etc.), detectarea şi urmărirea acestor fonduri este mai dificilă.

Cu toate acestea, există similitudini în modul în care crima organizată internaţională şi organizaţiile teroriste transferă banii sau cum încearcă să-şi ascundă provenienţa fondurilor. Grupările teroriste internaţionale au nevoie de bani pentru a atrage, a sprijini şi a-i păstra pe cei din lumea întreagă care aderă la aceste grupări, precum şi pentru a-şi asigura loialitatea altor grupări cu care au scopuri comune. Astfel, există o necesitate de a crea scheme pentru atragerea, colectarea şi distribuirea banilor forţelor operative pregătite pentru atacurile teroriste. În acest mod apare necesitatea de circulaţie a banilor, care fac fondurile teroriste vulnerabile la depistarea şi investigaţia financiară.

Având în vedere extinderea fără precedent a fenomenului terorist la scară mondială, precum şi acutizarea acestuia, se impune intensificarea fermă a colaborării şi cooperării internaţionale, adoptarea unei strategii globale de luptă împotriva acestei grave ameninţări la adresa umanităţii, la care să fie angajate activ şi coerent statele, organizaţiile internaţionale şi regionale, guverna-mentale şi neguvernamentale, instituţiile politice, sociale, financiare, culturale, media etc. Atât experţii domeniului, cât şi oamenii politici constată că terorismul a devenit foarte rapid o problemă globală, care cere soluţii radicale, acţiuni sistematice, coerente, cu implicarea întregii comunităţi internaţionale.