globalizarea geopolitica

5/25/2018 GLOBALIZAREA GEOPOLITICA

1/11

1

GLOBALIZAREA GEOPOLITIC

Caracteristicile globalizarii economice graviteaza in jurul productiei, comertului,

finantelorsi tehnologoeo, a caror dinamica si performanta le-au conferit statului de forte esentiale

ale sistemului economiei mondiale.

Discutia despre globalizarea economica genereaza un set de probleme legate de

considerarea ei ca o noua era a concurentei globale, ca manifestare a liberei circulatii a

capitalului financiar, ca tendinta de integrare a activitatilor economice pe o piata globala ca

forma de presiune asupra directiei fluxurilor comerciale, ca modalitate geopolitica camodalitate

geopolitica de exterminare a politicilor nationale la scara globala, ca rezultanta a revolutiei

tehnologice, ca strategie de redefinire a rolului statului in societatea globalizata sau ca expresie a

puterii corporatiilor multinationale si a retelelor globale de transporturi, comunicatii, stiinta si

tehnologie.

Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico -

economica si culturala a omenirii. Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine

despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale

dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atat un impact pozitiv, cat si unul

negativ. Globalizarea este abordata ca un fenomen geopolitic, geoeconomic si cultural.1Acest

proces, deposedeaza guvernele de unele dintre prerogativele lor si asigura integrarea economiilor

intr-un sistem mondial. Insusi conceptul de "economie nationala" isi modifica semnificatia,

institutia economica de baza la nivel mondial devenind corporatia transnationala si

megacorporatia care isi amplaseaza filiale si isi comercializeaza produsele acolo unde

1Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva,Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira, Bucuresti,

2012


2/11

2

performantele sunt certe, fara a se mai lua in calcul existenta granitelor statale. Globalizarea

comporta noi si noi provocari.

Indelung discutata si analizata, globalizarea a devenit astazi un fenomen obiectiv, fara precedent

in istoria universala, prin amploarea si evolutia sa. Criticata de unii, slavita de altii, globalizarea

pare ca isi urmeaza traiectoria. Relevante sunt unele aspecte negative ale globalizarii, insa si mai

semnificative sunt cele care asigura echilibrul si bunastarea omenirii. Se pare ca atat globalizarea

cat si regionalizarea au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a intensificarii fara precedent a

concurentei la nivel de agent economic, stat sau regiune.

Reducerea obstacolelor din calea comertului international, ca efect al globalizarii, a ajutatnumeroase state sa se dezvolte intr-un ritm mult mai rapid decat ar fi putut-o face altfel.

Comertul international contribuie azi semnificativ la cresterea economica a unei natiuni, iar la

randul ei, cresterea economica, influentata de exporturi, constituie componenta centrala a

politicii economice a unui stat, cea care conduce la imbunatatirea nivelului de trai a milioane de

oameni, la dezvoltarea fiecarei natiuni. 2

In opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz "cei care critica globalizarea ignora prea

adesea beneficiile ei". Acest fenomen complex a facut sa scada ca intensitate sentimental izolarii,

resimtit de multe tari in curs de dezvoltare, prin accesul mult mai larg la cunoastere, comparativ

cu secolele trecute.

A aprecia ca globalizarea este buna sau rea presupune a identifica obiectiv, argumentele

care sprijina o pozitie sau alta. Unii autori considera ca si atunci cand globalizarea isi arata laturanegativa exista adesea beneficii. De exemplu, liberalizarea unor piete ale tarilor in curs de

dezvoltare, chiar daca a afectat activitatea producatorilor interni, a adus mari beneficii

2Ile Badescu, Tratat de geopolitica, Editura Mica Valahie,2004


3/11

3

consumatorilor saraci, care si-au putut procura bunurile la preturi mai mici si in volum mai mare.

Exemplele sunt multe si elocvente.

Sustinatorii globalizarii considera ca acest fenomen inseamna intotdeauna progres. Pentru multi

alti autori insa, adancirea decalajelor dintre lumea bogata si cea saraca este un efect mult mai

profund decat binefacerile globalizarii, fapt pentru care este considerata "un atac la democratie si

bunastare".Criticii globalizarii ii acuza pe occidentali de ipocrizie si in parte au dreptate; acestia

au fortat tarile sarace sa elimine cea mai mare parte a barierelor comerciale, insa ei au continuat,

in cele mai multe cazuri, sa le aplice.

In aceste conditii, tarile cu un nivel mai scazut de dezvoltare s-au aflat in imposibilitateade a exporta surplusul de productie agricola - singura activitate economica de multe ori - si de a

diminua deficitul balantei comerciale si de plati. Mai mult, atunci cand se stabilesc prioritatile

globalizarii, s-a constatat ca tarile sarace au un beneficiu mult mai mic in comparatie cu marii

actori mondiali.3

Literatura economica de specialitate evidentiaza faptul ca, efectele globalizarii sunt

diferite ca proportiesi destinatie, iar abordarea acestei probleme genereaza de multe ori diferente

de opinie, uneori chiar conflicte. Pot fi mentionate aici, miscarile mondiale sau regionale

antiglobalizare care cuprind mase importante de protestatari la adresa efectelor acestui fenomen.

Daca s-ar face o analiza de detaliu, s-ar desprinde concluzia ca si aceste proteste organizate sunt

tot un efect al globalizarii, deoarece comunicarea pentru stabilirea detaliilor privind locul si data

manifestatiilor, transportul international, conferintele organizate etc., utilizeaza in exclusivitateinstrumente ale globalizarii.


2012


4/11

4

Exist n conturarea obiectului de studiu al geopoliticii dou contribuii romneti de

mare semnificaie, asupra crora ne propunem s insistm la nceputul celui de-al doilea curs

dedicat delimitrii obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legat de numele geografului Ion

Conea, este construit n direct legtur cu viziunea lui Kjellen despre vecintate i studiul

vecintii. Ion Conea plaseaz obiectul de studiu al geopoliticii n domeniul relaiilor

internaionale, reinnd pentru aceast disciplin dou seturi de preocupri.

1. n primul rnd, el consider c Geopolitica nu va studia statele n parte, ci jocul

politic dintrestate,c Geopolitica va fi tiina relaiilor sau i mai bine - a presiunilor dintre

state(Geopolitica. O tiin nou, vol. Geopolitica, pag.78).

nainte de a trece mai departe la prezentarea concepiei lui Conea, nu putem s nu

menionm un termen nou pe care geograful romn l folosete adesea, anume Druckquotient -ul,

termen folosit prima dat de Alexandru Supan. Rudolf Kjellen a vorbit de presiun ea pe care un

stat o suport n fiecare clip la hotare, subliniind c orice stat trebuie s se considere, oarecum,

asediat. Supan a ncercat s dea expresie matematic acestei presiuni recurgnd la noiunea de

Druckquotient. Acesta se obine prin nsumarea populaiilor din rile vecine unui stat i

mprirea acestei sume la numrul populaiei statului respectiv. Astfel, pentru o serie de state

mici i mijlocii dinainte de primul rzboi mondial druckquotientul calculat de Supan era: Olanda

- 11,7, Belgia - 14,7, Romnia - 30,8, iar Elveia - 50,9.

Firete, ntr-o perioad, cum este cea contemporan, n care tendina dominant este cea

de integrare, presiunea la graniele unui stat nu mai are relevana pe care o avea altdat. Totui,

ea reprezint un indiciu demn de luat n seam. Alexandru Supan vorbete de presiunea

demografic, tem asupra creia vom reveni n prelegerea consacrat acestei teme de mare


5/11

5

actualitate. Prin extrapolare, putem vorbi de o presiune cultural, economic, informaional.

Starea de asediu de care vorbea Kjellen reprezint nsumarea tuturor acestor elemente.

Acest nivel de analiz al relaiilor internaionale este extrem de important i el nu trebuie

subestimat n nici o privin. Cele mai multe conflicte sau stri de tensiune de curg, adesea, din

creterea decalajelor de presiune la grania dintre state, care stimuleaz poftele de agresiune ale

statului avantajat de noua situaie. Nu vom cpta o nelegere adecvat a dinamicii relaiilor

dintre state dac ne vom lipsi de aceast analiz.

Dac este s facem o obiecie, ea nu privete importana problemei, ci faptul c este

oarecum unilateral formulat. Ca s studiezi jocul politic dintre state i presiunile dintre acestea,

este, mai nti, nevoie s existe, n prealabil, o vedere aplicat asupra a ceea ce se ntmpl n

interiorul respectivelor state. Presiunea i jocul politic au un numitor comun: starea intern a

statelor respective. Altminteri nu prea exist anse s nelegem jocul, mai mult dac nu ar

exista prefaceri n situaia intern a statelor, s-ar anula chiar i ideea de joc, pentru c acesta nu ar

mai fi alimentat dect de datele geografice care sunt fixe.4

Ne spune acest lucru i Kjellen: Obiectul politicii este StatulStatele sunt acei actori ai

istoriei pe care i numim Anglia,Germania etc. Ele ni se nfieaz ca realiti obiective i pline

de via. Aceste realiti supraindividuale, care pot fi percepute empiric, ne preocup aici. Sunt

fiinele pe care le percepem n perspectiv ca patrie. Monografia mea despre Suedia reprezint

o tentativ de a vdi i de a descrie tiinific o singur patrie cu tot ce cuprinde. n perspectiva

acestui punct de vedere, politica este tiina despre patria proprie i despre cea a altora


2012


6/11

6

(Grundriss, n I. Conea, Geopolitica. O tiin nou, vol. Geopolitica, pag. 9). Iar

geopolitica este un capitol al politicii.

2. n al doilea rnd, I. Conea definete geopolitica, ntr-un sens mai cuprinztor, drept

tiina mediului politic planetar. Geopolitica apare ca tiina atmosferei sau a strii politice

planetare. Ea trebuie s ne prezinte i s ne explice harta politic. Aceast hart nelegerea i

prezentarea eiformeaz sau ar trebui s formeze obiectul ei (I. Conea, Geopolitica. O tiin

nou, Extras, pag.31).

Pe aceast hart putem identifica puncte i regiuni de maximum i puncte i regiuni de

minimum. Primele intereseaz cu deosebire geopolitica, ntruct ele sunt zone de friciune sau

de convergen a intereselor i disputelor, individualiti geografice formate din acele regiuni

rspndite pe suprafaa planetei cum ar fi Marea Roie, Marea Mediteran, Oceanul Pacific etc.

De aceea, geopolitica are drept obiect mai degrab problemele politice i economice pe care le

pun regiunile i marile individualiti ale planetei i nu att problemele politice i economice,

care s priveasc un singur stat; ea analizeaz, aadar, regiunile naturale care la un moment

dat pun probleme de politic i economie mondial .5

Este evident c Ion Conea definete geopolitica tot din perspectiv geografic. De altfel

el o spune explicit: acest mediu politic trebuie urmrit i definit pe temei geografic(idem, pag.

80). De fapt, autorul mbrieaz cu preponderen o viziune strategic asupra geopoliticii, aa

cum ntlnim cu deosebire la coala anglo - saxon privitoare la aceast disciplin. Important n

devenirea hrii politice a lumii este s urmrim punctele ei de maxim, zonele strategice unde

se ntlnesc i intr n disput interesele rilor din zon sau ale marilor puteri.

5Teodor Frunzeti, Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva,Razboi si haos, Editura CTEA, Bucuresti, 2009


7/11

7

n urm cu aproape dou sptmni, Romnia a fost vizitat de domnul Walter Russell Mead,

specialist american n relaii internaionale. Vizita a avut loc cu ocazia organizrii unei conferine

de ctre Ambasada SUA la Bucureti cu titlul Romanias Place on the World Geopolitical

Stage (Locul Romniei pe scena geopolitic a lumii). Conferina s-a desfurat la Biblioteca

Naional a Romniei, n data de 10 octombrie.

Fiind la o a doua vizit n Romnia, specialistul american a fost foarte ncntat de schimbrile

prin care a trecut Romnia de-a lungul a dou decenii, schimbri de care s-a bucurat. Acesta a

afirmat c prima sa vizit a fost n 1990, imediat dup cderea comunismului. Pentru el,

Romnia era plasat n acel moment cu 60 de ani n urma Europei. n 2013, Mead vede Romnia

ca pe o ar care s-a dezvoltat rapid, ns corupia i lipsa de transparen sunt percepiile care o

fac s rmn tot n urm. Aceasta a fost chiar prima problem pe care specialistul american a

dezbtut-o.6

n continuare, Mead a tratat i subiectul petrolului i a gazelor de ist, tem asupra creia

Romnia ncearc s gseasc cele mai bune idei pentru soluionare. Desigur, cu toii tim c ara

noastr nu se mai poate bucura n prezent de cantitile uriae de petrol pe care le deinea n

perioada interbelic, de aceea import gaze din Rusia. n acest scop, Walter Russell Mead a

afirmat c prin resursele alternative de gaze i petrol pe care le deine, Romnia poate ajunge

chiar s reduc dependena de furnizorul rus.

Mai departe, profesorul american a fcut referire i la opunerea cetenilor fa de exploatarea

gazelor de ist prin fracturare hidraulic. Prin urmare, el d un exemplu prin care compar



8/11

8

sistemul romnesc cu cel american. Astfel, America deinen continuare resurse mari de petrol

deoarece deintorii terenului cu resurse sunt cei care preiau i zcmntul propriu-zis, n

comparaie cu Romnia unde Guvernul este implicat, el fiind cel care obine zcmintele care ar

trebui destinate cetenilor.Cu privire la aceast legtur ntre cele dou state, profesorul Mead a

informat c SUA i investitorii americani nu doresc s aib contact cu Romnia deoarece ara

este perceput a fi corupt. Nimic nou, de altfel. Dar oare Romnia e singura ar care es te

perceput a fi corupt?!7

Ca s ncheie ntr-un mod amiabil, Walter Russell Mead a meninut un aer pozitiv fa de

Romnia i a afirmat c n pofida etichetei de corupt, ara a fcut i un pas important pentru a

scpa de nedorita caracteristic, acesta fiind condamnarea fostului premier Adrian Nstase.

Totui, Romnia ar putea ajunge din urm o ar ca Germania, dac s-ar rezolva problema

corupiei, a ncheiat profesorul Mead. Oare s fie numai acesta lucrul care mpiedic Romnia s

se afirme?

SCOALA GEOPOLITICA RUS

SCOALA GEOPOLITICA RUSA este una dintre cele mai puternice din lume, nu att

prin elaborarea unor teorii nemaipomenite, nici prin scenarii fanteziste de dominare a lumii, ci

printr-un realism persistent si bine dozat de constituire si construire efectiva a unui areal de

putere esentiala, bazata pe resurse, conexiune intrinseca si siguranta strategica. Rusia stapneste

cea mai mare parte din insula lumii, de care vorba Mackinder, dar si din coridoarele strategice

europene si eurasiatice. Acesta este, dea Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva,

Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira, Bucuresti, 2012 ltfel, si obiectivul strategic al Rusiei:

stapnirea Eurasiei, iesirea la Marea calda si, ntr-un viitor, proiectarea puterii n Oceanele lumii,

dincolo de tarmurile continentale, dincolo de rimland.



9/11

9

Geopolitica Rusiei este, ca si cea a Germaniei, dar dintr-o alta perspectiva, una a

interesului vital. Spre deosebire nsa de Germania, care urmarea efectiv, expansiunea pe seama

tarilor mai slabe din jurul ei, a continentului african si, n fine, participarea la partajarea lumii,

Rusia s-a extins n vecinatatea apropiata, mai ales spre Vest, printr-o politica de migratiune

linistitapanslavismul.8

Expansiunea slavilor spre Vest a fost contracarata, de catre Vest, prin politici si strategii

foarte complexe si foarte diversificate, inclusiv prin catolicizarea avangarzilor si, n acest fel,

oprirea acestei expansiuni pe un aliniament care constituie si astazi un fel de falie strategica greu

de acoperit sau de transformat n confluent strategica.

Reprezentantii scolii geopolitice ruse

Piotr Nikolaevici Savitkii (1895-1968)

- primul geopolitician rus;

- in 1921 pune bazele miscarii eurasiatice;

- in articolul Bazele geografice si geopolitice ale eurasianismului (1933): Rusia are mult mai

multe argumente decat China, sa se numeasca Statul Central;

- el considera ca RusiaEurasia (heartland-ul lui Machinder) este o sinteza a culturii si

istoriei mondiale.

Lev Gumiliov

- continuatorul conceptiei eurasiatice a lui Savitkii;

- el se situeaza pe pozitiile abordarii organiciste

si a determinismului geografic preluate din lucrarile lui

Ratzel, Kjellen, Haushofer

Neoeurasianismul:



10/11

10

Acest curent considera ca divizarea hartii geopolitice aEurasiei a dus la infrangerea Uniunii Sovietice in cadrul

Razboiului Rece.

Impune necesitatea aliantei cu tarile islamice (indeosebicu Iranul).

Alexandr Dughin

- cel mai reprezentativ lider al curentului conservator

din gandirea expansionista a Rusiei;

- conduce miscarea conservatoare Eurasia

9

- (n. 7 ianuarie 1962 - ...) este un geopolitician, filosof, sociolog i politician rus. De asemenea,

este preedintele Partidului Eurasiatic - micare ce pledeaz pentru edificarea unui suprastat

eurasiatic capabil s se opun hegemoniei americane. A scris mai multe cri de geopolitic,

printre care iBazele geopoliticii(1997).

- Conceptual, Dughin caut s mbine tradiia geopoliticii clasice germane cu cea a gandirii

panslaviste, precum i cu mistica teosofica ruseasc.

Cele mai reprezentative curente din geopolitica Rusiei si mai influente in sfera puterii sunt

reprezentate de:

ALEXANDR DUGHIN; DIMITRI TRENIN;

GHENADI ZIUGANOV; VLADIMIR KOLOSOV.



11/11

11

BIBLIOGRAFIE

1.Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva,Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira,

Bucuresti, 2012

2. Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva, Razboiul viitorului, viitorul razboiului, Editura UNAp, Bucuresti,

2006

3. Teodor Frunzeti, Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva,Razboi si haos, Editura CTEA, Bucuresti, 2009

4. Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopoliticafrontierei, vol. I, II, Editura Floarea Albastra,

1995

5. Ile Badescu, Tratat de geopolitica, Editura Mica Valahie,2004

globalizarea geopolitica

Documents