CONCEPTE GEOPOLITICE

DEF: Geopolitica este o disciplina stiintifica care se afla la granita dintre geogr, ist,stiinte politice si stiinte sociale si care stabileste relatia dintre evenimentele politice si spatiul geografic precum si distributia puterii e glob.PRECURSORII:

Friedrich Ratzel geograf german-parintele geopoliticii scrie prima lucrare numita Politische Geographie.

Rudolph Kjellen-prof de istorie si stiinte politice la univ Uppsala si Goteberg utilizeaza primul termenul de geopolitica

PUTEREA POLITICA- include puterea suverana a statului, se manifesta prin utilizarea celorlalte puteri drept baza si instrumentele sale in conformitate cu telurile catre care tinde.MARI PUTERI-a fost folosit prima data in urma cu 200 ani de catre contele Muenster in urma Pacii de la Viena

MARI PUTERI:

Imperiul Austro-ungar(Austria) 1815-1918

Marea Britanie mb ONU, putere cosmica 1815-1958

Germania 1815-1945

Rusia/URSS 1815-1953 detinatoare armei nuleare, putere cosmica, mb ONU

Franta 1815-1967

Italia 1870-1943

SUA 1900-1952 idem Rusia

Japonia 1900-1945 putere cosmica

China 1945-1965 - idem Rusia

CONCERTUL EUROPEAN: Franta, MB, Austria,Prusia si Rusia

STRUCTURI DE PUTERI-exista 2 tipuri de structuri: 1.structura imperiala in care o singura entitate politica exercita controlul dominand intreaga zona si 2.structura multistatala atunci cand exista mai multe unitati politice, mai multe state care isi impart intre ele controlul zonei in cauza.SFERELE DE PUTERE- raza de actiune a puterii unui stat in masura in care se extinde dincolo de granitele sale in scopul influentei politice(raza de influenta)

POLITICA PUTERII- repr totalitatea metodelor si a mijloacelor pe care le foloseste un stat in vederea atingeri unor obiective pe plan international.sursa puteri repr , din inegalitatea dintre state ,statutul de mare putere , capacitatea de a purta razboi.

ZONA TAMPON- obiect al tendintelor expansioniste dintre 2 mari puteri.

SFERELE DE INFRLUENTA- zonele geografice in care o putere zona sau din afara zonelor respective bazanduse pe superioritatea fortelor armate si pe amenintarea de a le utiliza si-a impus dreptul de a interveni in politica interna si externa a statelor din zona.

HEGEMONIA existenta unui singur centru de putere, de regula imperiu , suficient de puternic pt asi impune vointa in raporturile interstatale.

ECHILIBRUL DE PUTERE- existenta unor centre de putere autonome care se echilibreaza pe scena interna si asigura functionalitatea sistemului interstatal.

IDEOLOGIA- ansamblul sistemului de idei si reprez umane , cuprinzand si reprez religioase

IMPERIALISM- este o politic de extindere a controlului autoritii asupra unor entiti strine, avnd ca scop lrgirea sau meninerea unor imperii, att prin cuceriri teritoriale ct i prin metode indirecte precum controlul politic sau economic al altor ri.CONFLICT-semnifica o neintelegere, o ciocnire de interese.

STARE CONFLICTUALA-numita si carburantul geopoliticii, prima misiune a acesteia consta in a pune in evidenta originile, uneori indepartate, ale conflictelor si totodata motivatiile protagonistilor

RAZBOI-conflict armat deschis intre 2 sau mai multe state sau grupari de state.

PUNCTUL STRATEGIC- sunt considerate stramtorile si canalele ( BOSFOR si DARDANEL care leaga marea neagra si marea mediterana prin intermediul marea marmara si marea egee)

ZONA STRATEGICA- atunci cand se concentreaza intrun anumit areal mai multe puncte geostrategice sau teritoriul de interes este de dimensiuni apreciabile.PANISM- este de 2 feluri panislamism si panortodoxism.Panislamismul viseaza refacerea si unitatea lumii musulmane

Panortodoxismul este vehiculat mai ales de Rusia unde exista cel mai mare numar de credinciosi si Serbia in virtutea meritelor istorice pe care le aroga si anume de a fi stopat o vreme expansiunea islamismului otoman.RELIGIA SI GEOPOLITICA- factorul religios a fost important in cucerirea si stapanirea si dirijarea lumii sau a numitor reguli ale ei.exista razboaie religioase- islamul politic , fenomen complecx greu de controlat , in care se inscrie si terorismul.

SuperPuteri

Imperiul Part-stat creat in Orientul Mijlociu si-a intrins stapanierea de la Eufrat la Ind si de la Golful Persic la Amu-Daria. A purtat indelungate razboaie cu imperiul roman fiind timp de cateva secole principalul adversar al acestuia in Orient. Armenia va juca un rol de stat tampon, obiect al tendintelor expansioniste al ambele mari puteri. Dupa numeroase infrangeri ale romanilor este incheiat un tratat care confirma ca Eufratul este granita intre cele 2 imperii si ca pret pt recunoasterea egalitatii renunta la plan diplomatic cu IR, Ipart renunta la revendicarile asupra Armeniei. Macinat de lupte interne pt putere, de revoltele populatiilor cucerite si de amestecurile romanilor se ridica o noua dinastie, care pune bazele I Sasanid, care va dainui timp de 4 secole.

Imperiul Roman a constituit una dintre cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din istoria omenirii, singurul stat care a reusit sa inglobeze intre hotarele sale toate regiunile limitrofe Marii Mediterane. A atins apogeul expansiunii teritoriale si al puterii militare in vremea dinastiei Antoninilor.

Roma avea o organizare statala centralizata si o economie unica si autonoma. Puterea sa imperiala era exercitata cu grija si hotarare printr-un sistem complex de organizare politica si ec. Un sistem proiectat strategic de rute navale pornind din capitala.

Intre momentele importante ale expansiunii romane se inscriu:

-obt suprematiei in bazinul apusean al Mediteranei, prin desavarsirea cuceririi Penisulei Iberice

-indreptarea atentiei catre bazinul oriental al Mediteranei, cucerind prima data statul mecedonean in urma a 3 razboaie, pe care il transforma in provincie romana,apoi Grecia.

-desavarsirea hegemoniei romane in bazinul oriental mediteranean prin cucerirea Egiptului.

-ultima cucerire importanta in urma a 2 razboaie grele a fost Dacia pe care o transforma in provincie romana.

Mari puteri coloniale(2 tari)

Rusia

Dpdv geopolitic Rusia are o relevanta unica in lume prin pozitia sa in cadrul continentului euroasiatic. Caracteristicile fundamentale apartin deopotriva atat Europei cat si Asiei. Dar Rusia este pur si simplu Rusia.-Inceputul statal se plaseaza intre sec VI-IX cand sclavii de rasarit populeaza tinuturile dintre Nipru si Volga Superioara creeand in secIX statul vechi cu centru la Kiev. In timpul lui Vladimir Sveatoslavici si Iaroslav I cel Intelept statul kievean atinge apogeul puterii pt ca mai tarziu in sec XII sa se destrame in cnezate, inlesnind cucerirea tarii de catre mongoli, care intemeiaza Hanatul Hoardei de Aur. Ei plaseaza centrul de greutate al puterii politice si militare al scavilor in regiunea Moscovei.

-Unificarea Rusiei are loc intre sec XIV-XVI in jurul Marelui Cnezat al Moscovei.- Rusia se emancipeaza definitiv de sub dominatia mongola, Hoarda de Aur destramandu-se in hanatele Kazan, Astrahan si Crimeea.

-Rusia recunoaste o remarcabila inflorire economica si se infaptuiesc ample reforme care urmaresc modernizarea societatii si insitutiilor dupa model vest-european. Ea infrange in Razboiul Nordic in alianta cu Danemarca si Polonia armata regelui Suediei, Carol al XII-lea si obtine iesirea la Marea Baltica.-In Balcani se confrunta cu Imperiul Habsburgic si cu ostilitatea marilor puteri: MB si Franta care doreau mentinerea echilibrului european.

-Razboiul Crimeei(1853-1856) in care Turcia este aliata cu Franta si MB se incheie cu infrangerea Rusiei.

-In timpul lui Nicolae al II-lea (1894-1917) Rusia se simte amenintata de ascensiunea Germaniei, se apropie de Franta si MB creeand Tripla Alianta . -in 1914 Rusia intra in razboi impotriva Germaniei, Austro-ungariei si Turciei. -Inrautatirea situatiei interne si infrangerile suferite pe front au ca rezultat izbucnirea in feb1917 a revolutiei soldate cu abolirea tarismului si proclamarea republicii. -La 7 nov 1917 la Petrograd puterea este preluata de catre Partidul Bolsevi, condus de Lenin care devine presedinte al guvernului sovietic. -La 30dec 1922 i-a nastere URSS.

-Dupa moartea lui Lenin la putere vine Stalin care transforma rapid URSS intr-o mare putere industriala a lumii. -La 23august 1939 Stalin incheie cu Germania un pact de neagresiune(Pactul Ribbentrop-Molotov) prin care Europa de Est este impatita in sferele de influenta ale celor 2 puteri iar Hitler isi poate permite sa atace la 1 sept 1939 Polonia.

-Dupa moartea lui Stalin, Hrusciov ii inlatura pe apropiatii vechiului dictator, condamna in raport secret la Congresul al XX-lea al PCUS crimele si erorile epocii staniliste si propaga teza coexistentei pasnice intre cele 2 blocuri adverse.

-Mihail Garbaciov devenit nr1 in URSS in 1985 initiaza o directie de radicala reformare a societatii sovietice urmarind depasirea rizei sistemului prin abandonarea dogmelor si o noua eficienta in plan economic si politic. A contribuit la inchieirea Razboiului Rece, a netezit drumul spre unificarea Germaniei si spre liberalizarea Europei de Est.

-Mai mult o serie de populatii revendica o autonomie sporita, rabufnesc cu brutalitate conflicte etnice, statele baltice(Estonia, Letonia,Lituania) anexate de URSS in 1940 isi revendica independenta teritoiala a colosului sovietic.

La 8dec 1991 Rusia, Ucraina si Belarus decid crearea Comunitatii Statelor Independente,

-La 25 dec 1991 URSS isi inceteaza oficial existenta.

-Istoria Rusiei se desfasoara dupa 1991 in ritm alert si dramatic. In alegerile din 26 martie 2000 Vladimir Putin iese victorios din primul tur de scrutin, devenind al 2 lea presedinte ales de Federatia Rusa. Castiga usor si alegerile din 2004 pe fondul unui bilant economic pozitiv si al sublinierii rolului pe care Rusia trebuie sa-l joace din nou in lume un exemplu concludent fiind constituirea Consiliului comun NATO-Rusia, care stipuleaza ca Alianta Nord-Atalantica nu mai poate lua decizii in probleme precum lupta impotriva terorismului, gestionarea crizelor internationale, neproliferarea armelor de distrugere in masa, controlul armamentului fara a avea acordul Moscovei.

Practic Rusia este cea mai intinsa tara a Europei si a Terrei, a 2 a putere militara a lumii cu un potential urias de resurse, este un stat in cautarea unei noi identitati cu o societate in care totul ramane de reinventat.

S.U.A

Tara intensa, cu larga iesire la cele doua mari oceane ale planetei. Stetel Unite au fost parca predestinate sa domine lumea.

SUA este prima putere economica mondiala, americanii consuma din resursele planetei, alcatuind cea mai importanta piata de desfacere a globului. Moneda nationala, dolarul, ramane in ciuda concurentei euro-iului, principal valuta de schimb in lume. prima putere industrial, SUA , principal putere militara a lumii. Aspiratia la un universalism cultural American este sprijinita, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, de rolul si responsabilitatile de superputere pe care si le-a asumat, de triumful limbii engleze si de capacitatea de penetrare a mediilor de informare.

Anul 1916, pe plantatiile de bumbac din statiile sudice sunt adusi sclavi negri din Africa, SUA fiind unul dintre ultimele state care au abolit sclavia.

Coloniile de pe teritoriul nord-american sunt antrenate in conflictele dintre marile puteri europene. Prin pacea de la Paris care incheie razboiul de 7 ani, mai raman doar doi stapani coloniali, Anglia, si Spania. Masurile discriminatorii adoptate la Londra , in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, fata de coloniile nord-americane dau nastere unei miscari commune antibritanice de emancipare, care culmineaza in Razboiul de Independenta(1775-1783).

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii engleze adopta Declaratia de Independenta, iar interventia in razboiul impotriva Angliei, a Frantei si Spaniei inclina balanta in favoarea americanilor. Tratatul de Pace de la Paris ( 3 septembrie 1783) recunoaste deplina independent a noului stat, primul d epe teritoriul Americilor care se intinde acum de la Oceanul Atlantic la fluvial Mississippi.

George Washington, conducatorul supreme al armatei in timpul Razboiului de Independenta, este ales in 1789 ca prim presedinte al tarii.

In conditiile emanciparii de sub dominatia spaniola a Americii Latine, presedintele James Monroe lanseaza asa numita doctrina Monroe in dorinta de a impiedica revenirea puterilor colonial europene pe continentul american.

Statele Unite se vor concentra asupra dezvoltarii economice, mai intai asupra celei industriale. SUA cumpara de la Rusia, Alaska, un teritoriu incredibil de bogat (de la aur si tot felul de minereuri la petrol si gaze natural, plus paduri, vanat) care va devein cel mai vast stat al federatiei.

Alegerea lui Abraham Lincoln, un liberal adversary al scalviei, ca presedinte(1860-1865) are ca urmare parasirea Uniunii de catre 10 state sudice si izbucnirea Razboiului de Succesiune. Purtat la maxima violent, razboiul se incheie cu victoria Nordului in fata Sudului si cu abolirea definitive a sclaviei, nu insa si cu integrarea in societate a populatiei de culoare.

La sfarsiitul Razboiului de Succesiune, SUA cunoaste o dezvoltare economica exploziva, devenind, catre 1900, prima putere industrial si agrilcola a lumii, devansand astfel toate marile puteri europene (Germania, Marea Briatenie sau Franta).

Noua pozitie economica isi gaseste expresia in prefigurarea unei politici expansionist. La aceasta a contribuit din plin amiralul Alfred Mahan, care, constatand izolarea Statelor Unite in perimetrul Mericilor, lanseaza teoria puterii maritime (Sea Power ), argumentand ca va domina Lumea ace atara care domina marile si oceanele lumii. SUA vizeaza includerea Americii Centrale continenatale si insulare, si a Oceanului Pacific, in sfera de influenta proprie. In urma scurtului razboi hispano-american anexeaza insulele Filipine, Puerto Rico, isi extend controlul asupra Cubei si Insulelor Hawai, iar in anul 1903 devin stapane asupra zonei viitorului Canal Panama, punct geostrategic extreme de important.

Dupa trei ani de neutralitate, SUA intervin, la 6 aprilie 1917, in Primul Razboi Mondial de partera Antantei, participand cu un million de soldati la luptele de pe Frontul de Vest.

Dupa izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, SUA isi proclama neutralitatea, dar atacul japonez asupra bazei aeronavale americane din Oceanul Pacific, de la Pearl Harbour, in Hawaii aduce SUA in tabara antifascista in timpul marii conflagratii. Prin potentialul economic si militar, SUA contribuie decisive la Victoria asupra fortelor Axei, participand la operatiunile de pe fronturile din Pacific, Africa de Nord si Europa. Capitularea neconditionata a Germaniei, si bombele atomice lansate asupra oraselor japoneze Hiroshima si Nagasaki incheie, prin capitularea Japoniei cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Intreaga politica postbelica ajunge sa fie conditionata de confruntarea dintre cele doua superputeri rezultate in urma incheierii celei de-a doua conflagratii mondiale- SUA si URSS. Infrangerea si divizarea Germaniei , stationarea de trupe americane pe pamant european, ocuparea militara a Japoniei, destramarea sistemului colonial al MB si Frantei ca si dorinta si vointa de a se opune expansiunii comuniste in Europa si in lume, contrang SUA sa le elaboreze o politica eterna la scara planetara. SUA sprijina redresarea economica a statelor europene amenintate de spectrul comunist prin lansarea planului marshall, pune bazele unor aliante militare- NATO si sprijina pretutindeni fortele anticomuniste angajate in deceniile 5-9 in conflicte locale de pe glob: Coreea, Vietnam, Cambordgia, America Latina etc

Pericolul uni nou razboi mondial determina SUA sa poarte dupa disparitia lui Stalin tratative de varf cu URSS la Geneva, Paris, Viena-cele mai puternice intre Kennedy si Hrusciov, pentru incheierea unor acorduri care sa duca la reducerea tensiunii internationale care sa duca la o dezarmare controlata. Se trece de la politica de rezistenta la cea de coexistenta pasnica.

Progresul tehnologic inregistrat de SUA este ilustrat de lansarea primului satelit artficial al Pamantului de constructie proprie, de primul vehicul orbital american cu un om la bord, ambele in intarziere fata de cele similare ale URSS. In rivalitatea cu URSS, SUA isi iau o stralucita revansa prin Neil Amstrong care a apartinut echipajului navei spatiale Apollo-11 care devin primii locuitori ai Pamantului ce debarca pe Luna.

Mai multi presedinti au facut autoritate in plan international. Intai John Kennedy a creat un nou stil in politica americana caracterizat prin flexibilitate dar si fermitate in rezolvarea problemelor internationale care continua politica de destindere si normalizare a relatiilor cu statele comuniste vizite in Romania, URSS, China-pentru a impiedica o prea mare apropiere a acesteia de Uniunea Sovietica- semnarea tratatului de dezarmare SALT I, cu URSS, inchierea razboiului din Vietnam.

George Bush semneaza la Paris in cadrul Conferintei pentru Securitatea Europeana, la 21 nov 1990, Cartea pentru o noua Europa, care pune capat formal confruntarii est-vest si obtine o victorie de prestigiu in Razboiul din Golf impotriva Iraqului, prin eliberarea Kuweitului de catre fortele reunite ale ONU sub comanda americana. Razboiul impotriva Iraqului din 2003 in care are ca aliat numai MB, se incheie cu inlaturarea lu Sadam Husein si chiar cu capturarea acestuia, dar nu si cu rezolvarea problemelor, drumul spre liniste si democratie fiind presarat cu multe piedici in principal atentate.Prin implozia din 1991 a fostei Uniuni Sovietice si aparitia a 15 noi state pe teritoriul ei, SUA s-a trezit brusc in postura de unica putere intr-o lume in care persista mai multe vechi conflicte.

SUA incheie sec XX cu a doua perioada de boom economic dupa cea din primul mandat prezidential al lui Bill Clinton cu un excedent al bugetului federal de peste 70 miliarde de dolari.

Concluzia a fost aceea ca hegemonul mondial a ajuns la o asemenea putere incat isi poate permite sa nu mai tina seama de reglementarile internationale.

Atentale teroriste de la 11 septembrie in afara de faptul ca vor produce un mare soc si o mare trauma poporului american, vor spulbera visul invulnerabilitatii. Reactia SUA a fost rapida intrucat atentatele au fost revendicate de reteaua terorista Al-Qaeda, condusa de multimilionarul saudit refugiat in Afganistan, Osama bin Laden, administratia Bush care reuseste sa coalizeze peste 60 de state in frontul antiterorist, ataca Afganistanul dupa refuzul de indepartare a lui bin Laden, determinand prabusirea sistemului taliban.

La inceputul mileniului III SUA ramane prima putere economica si militara a lumii.

SPANIA- devine mare putere odata cu expeditiile luui Columb in 1492 in America de S.- dupa Columb urmeaza conquistadorii Cortescare va cucerii imp. Aztec punand bazele noii spanii- Pizzaro cucereste imperiul Incas- In timul regelui Carol 1 imperiul atinge apogeul, Spania devenind prima putere europeana si mondiala- In timul regelui Filip 2 incepe declinul Spaniei pierde Olanda in 1581, apoi are loc razboiul cu Mare Britanie 1588; in urma razboiului cu SUA pierd Amercia centrala apoi Arhip. Filipinez- In timpul celor 2 razboaie mondiale Spania a ramas neutral; dupa cel de-al 2-lea se apropie de SUA care avea nevoie de baze militare in Arhip Baleare si Canarele din Atlantic- In 1981 adera la NATO iar in 1986 este integrate in UE alaturi de Portugalia- Este afectata azi de ascensiunea regionalismelor: Basc, Catalan, Galician, AndalusMarea Britanie

-detinatoare a armei nucleare din anul 1958

-este putere cosmica (lansand obiecte in Cosmos)alaturi de Franta, Italia, Germania

-este membra permanenta a consiliului de Securitate al ONU

-are o suprafata de 244110km patrati ocupand locul 77 pe glob, iar din punct de vedere al populatiei aceasta ocupa locul 21. - dupa numeroase invazii este instaurat absolutismul dinastiei Tudorilor Regina Elisabeta- din sec 15 devine prima putere maritime si comeriala a lumii si stapana celui mai intins imperiu colonial din lume - Magelan si Francis Drake au intreprins calatorii in jurul lumii si ia in stapanire V Americii de NDrumul de la Anglia la Regatul Unit al Marii Britanii:- Regatul Marii Britanii include Tara Galilor- Scotia este anexata in 1296 si se uneste cu Anglia in 1603- In 1801 este alipita Irlanda da din 1927 ramane doar cu Irlanda de N- In sec 18 elimina Franta din America de N si din India care devin colonii Britanice- In sec 18 incepe colonizarea Australiei si a noii Zeelande- Revolutia industriala aduce Marii Britanii 1 loc ca putere industriala si coloniala a lumii- In 1875 preia controlul calalului Suez, in 1878 ocupa Cipru iar in 1882 ocupa Egiptul si imparte Africa Neagra cu Franta.- In sec 20 se aliaza cu Franta si Rusia impotriva Germaniei- In 3 sept 1939 incepe cel de-al 2 Razboi Mondial prin declaratia de razboi a MareaBritaniei la adresa Germaniei

-Marea Britanie este infranta de Germania si de Japonia si sistemul colonial se destrama, astfel MB devenind a 3 a putere mondiala dupa SUA si URSS.

-Criza Suezului, din anul 1956 marcheaza sfarsitul politicii ofensive imperiale.- Marea Britanie alaturi de SUA participa direct si nemijlocit la razboiul din Iraq

-Marea Britanie devine membru al Comunitatii Economice Europene(UE)

-la inceputul mileniului 3 in ciuda pierderilor si a caderilor suferite, MB ramane o mare putere economica precum si maritima, militara si nucleara si ramane cel mai important aliat al SUA.

Franta

-este mare putere din 1815

-este detinatoare a armei nucleare din 1967

-Impreuna cu Marea Britanie, Prusia/Germania si Italia au lansat obiecte in Cosmos fiind asadar puteri cosmice

-este membra permanenta a Consiliului de Securitate ONU

Cea mai ntins ar vest-european i a doua ca populaie (la egalitate cu Marea Britanie),

dup Germania, Frana se consider cel mai vechi stat-naiune european i, n mod indubitabil, a

jucat i joac un rol important n viaa internaional, dei nu ntotdeauna pe msura aspiraiilor sale

i a staturii pe care ar vrea s-o etaleze. Ascensiunea Franei pe scena european se cristalizeaz n secolele XII XIV, mai ales n timpul domniilor lui Filip II August (1179 1223) i Filip IV cel Frumos (1285 1314), cnd sunt fcui primii pai pe drumul ntririi autoritii regale i a centralizrii statal. .

Un moment mai mult dect reprezentativ pentru desvrirea Franei l constituie lunga domnie a lui Ludovic XIV (1643 1715). Acesta a instituit absolutismul regal (lui atribuindu-se faimoasa formul "Statul sunt eu"), a promovat o politic extern de anexiuni i a transformat Frana n prima putere a Europei.

La sfritul secolului al XVIII-lea are loc n Frana un eveniment care va marca, de fapt,

istoria omenirii: Revoluia Francez (1789 1794), care, n afar de nlturarea monarhiei

absolutiste, va desfiina relaiile feudale i va inaugura o nou epoc n viaa omenirii. Consecinele

sale vor fi majore pe plan internaional, n ciuda faptului c, n curnd, este instaurat regimul

autoritar al lui Napoleon Bonaparte. Graie acestuia Frana redevine cea mai mare putere a Europei i, graie numeroaselor rzboaie victorioase ale acestuia mpotriva Austriei, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei i Spaniei, era pe punctul de a deveni hegemonul continentului.

nfrngerea lui Napoleon la Waterloo (1815) va fi doar unul din momentele ce vor marca,

poate, cel mai controversat secol din istoria acestei mari puteri: crearea, nlturarea i revenirea de

monarhii, revoluii, pierderi teritoriale etc. i, cu toate acestea, Frana reuete s-i creeze un mare

imperiu colonial, apreciat ca fiind al doilea ca mrime dup cel britanic.

n proiectele sale geopolitice extracontinentale, Frana s-a ciocnit constant de dispozitivele

britanice i, ntr-o mai mic msur, de Germania i de Italia. Analitii n domeniu apreciaz c

edificarea imperiului colonial francez se ntemeia pe cteva axe geopolitice fundamentale:

n Africa, pe care Frana o mparte practic cu Marea Britanie, francezii urmreau controlarea

ntregii Africi de Nord, inclusiv Sahara, n vederea jonciunii cu Africa Neagr. Dar dorina francez

de a asigura o continuitate francez din vest, de la Atlantic (cu simbolul Dakar, capitala

Senegalului), pn n est, la Marea Roie/Oceanul Indian (la Djibouti, de asemenea colonie

francez) se lovete de axa de naintare britanic, orientat de la nord la sud (Cairo Cape Town).

n Oceanul Indian, unde i asigurase ntregul control asupra importantului col sud-vestic,

coloniznd toate insulele, se vor infiltra britanicii, anexnd Mauritius i Seychelles, rmnndu-i

totui Madagascar, Comore, Runion.

n Asia, unde urmrea cucerirea ntregii Peninsule Indochina, care i-ar fi asigurat deschiderea

cii spre cucerirea sudului Chinei, de asemenea se vor lovi de britanici, care iau n posesiune ri

ntinse precum Birmania (actualul Myanmar) i Malaysia; se vor nelege ns asupra Siamului

(viitoarea Thailanda), din care fac o zon tampon ntre posesiunile lor coloniale.

Dup ce n urma Primului Rzboi Mondial, cnd a participat de partea Puterilor Centrale, a redobndit provinciile Alsacia i Lorena (pierdute n urma rzboiului franco prusac din 1870 1871), la nceputul celui de-al Doilea Rzboi Mondial capituleaz n faa Germaniei (22 iunie 1940), salvarea ei (i recunoaterea ca parte beligerant) venind de la tnrul general Charles de Gaulle care constituie la Londra , Comitetul National Francez ce coordoneaza rezistenta antinazista iar mai tarziu (1959) este ales ca presedinte.

In cazul Franei, mai mult dect n cazul oricrei alte puteri coloniale, imperiul constituit a nsemnat chiar salvarea ei.

Dup ce procesul decolonizrii a cuprins ntreaga planet, fiind evident afectat i imperiul

colonial francez, Frana, spre deosebire de alte puteri coloniale, a iniiat o politic de asociere sau de

cooperare. Aa se explic existena DOM-urilor, TOM-urilor i a Colectivitilor teritoriale. Graie acestora, Frana posed al doilea domeniu maritim al lumii (14 mil. km2), dup cel al S.U.A., ceea ce reprezint un atu geopolitic important. Astzi, Frana, dei nu mai are ambiii teritoriale, dorete s joace un rol important pe scena mondial, considerndu-se o mare putere, rang conferit printre altele de faptul c este membru permanent al Consiliului de Securitate ONU (loc contestat de unele ri), c joac un rol mai mare n relaiile internaionale dect Germania i Marea Britanie, c are una dintre cele mai puternice economii (locurile 4 5 pe Glob) i mai bine echipate armate (dispunnd de cea mai important for de disuasiune din Europa), c ntrete i beneficiaz tot mai mult de Francofonie, de un anumit rol n lumea arab etc. Percepia extern este ns oarecum diferit: pentru S.U.A nu are greutate dect prin locul deinut n Consiliul de Securitate, pentru celelalte puteri europene este o "putere medie" i nimic mai mult, pentru rile asiatice este doar o putere ... cultural.

Germania

-nu detine arma nucleara

-alaturi de Marea Britanie, Franta si Italia au lansat obiecte in Cosmos, fiind asadar putere cosmica

-nu este membra a Consiliul de Securitate al ONU

Ca un paradox al istoriei, ceea ce numim Germania este un termen folosit n mod curent abia

din secolul al XV-lea, iar ca nume de stat doar de la sfritul secolului al XIX-lea. Evident

nceputurile sale statale sunt mult mai vechi, devenirea sa fiind marcat de mai multe evenimente. Bazele sale sunt puse prin Tratatul de la Verdun (843), care sancioneaz mprirea

Imperiului Carolingian (statul franc) n regatul franc occidental (Frana de mai trziu) i regatul

franc oriental (devenit apoi Germania). Regatul franc oriental adopt n secolul X, odat cu ncoronarea, la Roma, a regelui Otto I (936-973) ca mprat (n 962), titlul de Imperiul Roman, acesta punnd, prin cuceriri, bazele unui ntins imperiu, numit ulterior (sec. XII) Sfntul Imperiu Roman de Naiune German. ns frmiarea politic a Germaniei n nenumrate principate, ducate, comitate, cu un pronunat grad de autonomie, va mpiedica n ntregul Ev Mediu crearea unui stat german centralizat i puternic. La sfritul secolului al XI-lea ncepe afirmarea economic i politic a oraelor germane, care prefigureaz constituirea Hansei n 1282, ca o alian comercial i politic a cetilor de la Marea Baltic i Marea Nordului, ce devine n urmtoarele dou secole principala putere n Europa de Nord.

Pacea westfalic (1648), care ncheie Rzboiul de 30 de Ani (1618-1648) confirm frmiarea Germaniei n peste 300 de sttulee, intrete puterea principilor, dar faciliteaz imixtiunea extern.

Unificarea Germaniei este realizat, practic, "de sus", "prin fier i snge", de ctre Prusia

cancelarului Bismarck. Rivalitatea dintre Prusia i Austria a culminat, de fapt, cu Rboiul Austro Prusac, din 1866, soldat cu nfrngerea Austriei i crearea a Confederaiei Germaniei de Nord, evident condus de Prusia.Urmtoarea victorie, cea din rzboiul cu Frana (1870-1871), ncheie procesul de unificare, se proclam imperiul federal german (18 ianuarie 1871), Wilhelm I, rege al Prusiei (1861-1888), fiind ncoronat mprat al Germaniei (1871-1888), iar cancelarul su prusac Otto von Bismarck (1862-1890), devine primul cancelar al Imperiului German (1871-1890).

Avntul economic de la sfritul secolului XIX face din Germania prima putere industrial

mai nti, apoi economic n ansamblu, a Europei (depind Marea Britanie care deinea supremaia de aproape 200 de ani) i, dup SUA, a doua pe Glob. Intrnd n Primul Rzboi Mondial, n august 1914, secondat de Austro- Ungaria, aliatul su geopolitic natural, "Germania aspir la o dominare a Europei, ceea ce i-ar fi permis dominarea lumii.

Numai c rzboiul s-a ncheiat cu nfrngerea Germaniei.

Prin Tratatul de la Versailles (28 iunie 1919), Germania pierde toate coloniile, provinciile Alsacia i Lorena i este obligat s plteasc importante despgubiri de rzboi. Criza din 1929 1933 netezete drumul spre putere al micrii naziste, Adolf Hitler devenind, la 30 ianuarie

1933, cancelar al Germaniei. Instaurarea dictaturii naziste este urmat de lichidarea libertilor

democratice i de promovarea unei politici agresive (crearea alianei Berlin Roma Tokyo), care duce la declanarea celui de al Doilea Rzboi Mondial.

Dorina de extindere a sferei de influen i de remprire a lumii determin Germania s

declaneze a doua mare conflagraie din secolul XX, cu cunoscutul sfrit i, mai ales, cu urmrile ce se resimt i astzi.

La data de 8 mai 1945, Germania capituleaz necondiionat n faa forelor Naiunilor Unite,

fiind mprit de ctre nvingtori SUA, Marea Britanie, URSS i Frana n patru zone de

ocupaie.

n condiiile declanrii Rzboiului Rece, ca urmare a unificrii zonelor de ocupaie american, englez i francez, este proclamat, la 7 septembrie 1949, Republica Federal Germania, numit n mod curent Germania Occidental, iar n zona sovietic este proclamat, la 7 octombrie 1949, Republica Democrat German numit i Germania de Est.

Dup deschiderea, de ctre Ungaria i de ctre Cehoslovacia, n 1989, a granielor lor cu Austria, sute de mii de ceteni est-germani se refugiaz n RFG, paralel fiind organizate n marile orae ale RDG manifestaii de mas n favoarea democraiei i libertii. Transformrile radicale se succed vertiginos. La 9 noiembrie 1989 cade "Zidul Berlinului" din aceleai motive pentru care apruse: hemoragia de est-germani, fugind spre Vest, de data aceasta prin Ungaria i Cehoslovacia. Dup acceptarea, de ctre cele patru puteri nvingtoare n 1945 (SUA, URSS, Marea Britanie i Frana), a procesului de reunificare i semnarea, la 12 septembrie 1990, a unui tratat prin care renun la toate drepturile ce le reveniser n aceast calitate, Germania i redobndete, la 3 octombrie 1990 (ziua reunificrii) deplina suveranitate de stat. Astfel ia natere, n inima Europei, un colos cu peste 80 de milioane de locuitori, totodat prima putere economic a continentului (i a treia din lume), o ar privit, din nou, cu ngrijorare de toi vecinii i, n primul rnd, de Frana i Polonia. Puterii economice, Germania, care o vreme n-a avut dreptul s se narmeze, i adaug pe zi ce trece o putere militar tot mai nsemnat, armata sa, bine instruit i echipat, creia i se aloc anual circa 1,5% din PIB, fiind unul din pilonii Alianei NATO. Dac adugm i dorina, exprimat de altfel, de a fi membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, avnd sprijinitori n acest sens, constatm o sporire a atributelor de a redeveni o mare putere.

Japonia

Suprafaa: 377 837 km2 (locul 60 pe Glob)

Populaia: 127 333 000 locuitori (locul 10 pe Glob)

Japonia, ara Soarelui Rsare, a doua putere economic a lumii la nceputul mileniului III, a fost i a rmas pn astzi un caz singular n istorie. Dei unul dintre cele mai vechi state i, de asemenea, cu una dintre cele mai vechi naiuni, fiind un arhipelag izolat n Extremul Orient, s-a

aflat, pn la mijlocul secolului al XIX-lea, n afara fluxului istoriei, mai mult chiar, a refuzat cu

obstinaie, n mod deliberat, timp de mai bine de dou secole, orice contact cu lumea exterioar (erau pedepsii cu moartea cei care aveau legturi cu strinii). O societate riguros ierarhizat, care a trit pn la jumtatea secolului al XIX-lea n plin ev feudal, ignorat i ignornd "lumea civilizat".

O ar relativ mic, muntoas n proporie de aproape 90%, situat ntr-una dintre cele mai active

zone vulcanice i seismice ale Pacificului, lipsit de bogii naturale i de resurse energetice de

unde, printre altele, lipsa de interes a Occidentului - , grav afectat de bombardamentele celui de-al Doilea Rzboi Mondial, a devenit n epoca postbelic ilustrarea cea mai gritoare a noiunii de

"miracol economic". Mai mult, dintr-o ar nfrnt i cu o economie ditrus, a ajuns la nceputul

mileniului III la o putere economic ce depete Marea Britanie i Frana la un loc i reprezint

40% din fora SUA. Deia a cunoscut unele dificulti n ultimii 10 15 ani, unii analiti nc mai cred c n urmtorii 20 25 de ani, va depi cea mai mare putere economic a lumii, SUA.

Singura putere militar neoccidental care a reit n timpurile moderne s nfrng o mare

putere european (Imperiul Rus, n 1904-1905), Japonia nu este astzi o putere nuclear, dei este singura ar care a cunoscut nemijlocit efectele bombelor atomice la Hiroshima i Nagasaki (6 i, respectiv, 9 august 1945). Dei, ca i n cazul Germaniei, i s-a interzis s se narmeze dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial (iniial fiind chiar un avantaj, permindu-i s se concentreze asupra dezvoltrii economice, similar Germaniei), ulterior, graie n principal sprijinului SUA, dar i al altor ri occidentale, care doreau o Japonie puternic n faa pericolului comunist n zon (China, Uniunea Sovietic, Coreea de Nord .a.), i se permite crearea unei "fore naionale de autoaprare", bugetul pentru "autoaprare" ajungnd s reprezinte aproape 1% din PNB, mai direct spus peste 45 miliarde de dolari, respectiv locul cinci pe Glob! Mai mult, dei anterior trimisese mai mult simbolic detaamente n zone de conflict, n 2003 premierul Junichiro Koizumi se raliaz ferm taberei americane cu ocazia Rzboiului din Iraq i, n ciuda unei opinii publice ostile, decide, n decembrie 2003, trimiterea unei fore necombatante de 1 100 militari n Iraq.

Cteva elemente istorice ne ajut s nelegem mai bine devenirea Japoniei. Prin poziia sa geografic i prin configuraia topografic, aceast ar a evitat, din Antichitate i pn n epoca

modern, s fie inclus n vreo macroformaiune politic a Extremului Orient sau s fie subjugat de marile puteri coloniale.

Budismul, adoptat de prinul motenitor Shotoku, devine n 594 religie de stat, iar n epoca

Nara (710-794), Japonia se transform ntr-o monarhie absolut, dup modelul chinez, sprijinit de un aparat birocratic centralizat i eficient. Prin limitarea, n 1192, a autoritii imperiale i asumarea puterii reale se ctre shogun (comandantul militar suprem), este inaugurat aa-numita "epoc a ogunatului" (1192-1867), cnd funcia imperial este redus la un simplu rol decorativ ceremonial. Devenit shogun (1603-1605), Ieyasu Tokugawa restabilete unitatea imperiului, mut n 1603 capitala la Edo (astzi Tokyo), iar un alt shogun din aceeai familie nobiliar (care se va menine la putere pn n 1867), Iemitsu (1623-1651), adopt, n 1639, o politic de autoizolare deplin a rii. Pn n 1854, cnd escadra nord-american a comandorului Matthew C. Perry impune, cu fora tunurilor, deschiderea unor porturi nipone pentru navele de comer strine, orice contact cu exteriorul a rmas, sub ameninarea pedepsei cu moartea, interzis japonezilor. Urmeaz ncheierea unor tratate inegale cu SUA, Marea Britanie (1854), Rusia, Frana, Olanda (1858) i Prusia (1861). O revoluie oblig pe ultimul shogun s depun puterea (9 noiembrie 1867), restabilete autoritatea mpratului i inaugureaz epoca "Meiji" (1868-1912), perioad de rapide i radicale transformri n viaa Japoniei. Japonia este, fr ndoial, statul care a realizat cea mai rapid tranziie de pe Glob de la o

putere medieval la una modern. Structurile feudale sunt abolite n 1871, modernizarea statal dup model european i nord-american, industrializarea rapid i dezvoltarea capitalist transform Japonia, la nceputul secolului XX, ntr-una dintre marile puteri economice i militare ale lumii, dar i promotor al unei politici externe imperialiste, agresive. Rzboiul chino-japonez din 1894 1895 deschide epoca expansiunii teritoriale nipone n Extremul Orient (dobndirea Taiwanului i a Insulelor Penhu), intervenia Rusiei i Germaniei limitnd cedrile Chinei. Acesta avea s fie doar nceputul politicii expansioniste japoneze, care avea obiective geopolitice precise. Astfel, victoria clar din rzboiul ruso-japonez (1904-1905), i aduce, prin Pacea de la Portsmouth, Marea Britanie (5 septembrie 1905), nu numai Peninsula Liaodong (cu marele ora-port Port Arthur, astzi Lshun), sudul insulei Sahalin i protectoratul asupra Coreei (anexat n 1910), ci i rolul de hegemon n Extremul Orient. Rol care va spori n deceniile urmtoare: participarea, alturi de Antant, n Primul Rzboi Mondial (1914-1918), i aduce posesiunile germane din China i Oceanul Pacific, n anii 1931 1932 ocup Manciuria (partea de nord-est a Chinei, cu o suprafa de circa 1 250 000 km2), pe care o transform n "statul independent", practic statul marionet Manchukuo (1932 1945), iar n 1937 reia cucerirea Chinei, pe care o vroia n ntregime.

n deceniul al patrulea al secolului XX, Japonia devine, practic, un stat autoritar, militarist i

naionalist, care prsete n 1933 Liga Naiunilor i se apropie de statele fasciste europene. La 25 septembrie 1936 Japonia ncheie cu Germania lui Hitler Pactul anticomintern care, prin aderarea Italiei lui Mussolini la 16 noiembrie 1937, pune bazele axei i, totodat, alianei agresive, Berlin Roma Tokyo. Trei ani mai trziu, Pactul Tripartit, semnat la Berlin (27 septembrie 1940) reglementa "spaiul vital" al fiecruia dintre cele trei state semnatare (Germania, Italia i Japonia). Prin atacul surpriz (dei astzi exist ndoieli privind gradul de "surpriz") lansat asupra

bazei aero-navale americane de la Pearl Harbour, din arhipelagul Hawaii (7 decembrie 1941),

Japonia intr n cel de-al Doilea Rzboi Mondial alturi de Puterile Axei. Tratatul de neagresiune

ncheiat la Moscova cu URSS (aprilie 1941) i-a permis Japoniei s-i concentreze toate forele pe

teatrul de lupt din extremul Orient, Asia de Sud-Est i Oceanul Pacific, realiznd o ofensiv fulger cu rezultate spectaculoase: preia Indochina de la Frana, Indonezia de la Olanda, Malaysia i Singapore de la Marea Britanie, Filipine de la S.U.A. etc. Numai c n toate teritoriile cucerite va lsa imaginea unei Japonii brutale, diferite de colonianismul european i american.

Dup lansarea, la 6 august 1945, a primei bombe atomice asupra oraului Hiroshima i, trei

zile mai trziu, asupra oraului Nagasaki, urmate de declaraia de rzboi a U.R.S.S. (8 august 1945), Japonia semneaz, la 2 septembrie 1945, actul capitulrii necondiionate n faa forelor Naiunilor Unite, Japonia intrnd sub regimul de ocupaie al trupelor nord-americane.

ncetarea strii de rzboi i reluarea relaiilor diplomatice cu URSS (1956) nu sunt urmate,

ns, pn astzi, dei au existat tentative (graie lui Gorbaciov i Eln) de ncheiere a unui tratat de pace din cauza disputei n jurul insulelor Kurile de Sud, ocupate n 1945 de trupele sovietice.

Victoria comunitilor lui Mao Zedong n China (1949), rzboiul din Coreea (1950-1953), apoi cel din Indochina confer Japoniei o importan vital pentru lumea Occidental n noul context al Rzboiului Rece, care, mai ales prin S.U.A. ca exponent, i reconsider poziia vizavi de ara

Soarelui Rsare. Dei a parafat tratatul de pace i prietenie cu China (1978), relaiile celor dou ri se menin, practic, n beneficiul economic reciproc, n rest aflndu-se n expectativ. De unde i remarcile unor analiti: "Perspectiva unei Chine unite i puternice, susceptibil de a redeveni

expansionist, constituie obsesia absolut a Japoniei. De partea sa, China se ngrijoreaz de

importanta ascensiune militar a Japoniei i se apropie de Rusia. Astfel, printr-un fel de fenomen de reciprocitate i de circulaie a ngrijorrilor Japonia-Rusia, China-Japonia, Statele Unite-Rusia -, se asist ntr-un mod progresiv i cvasiilegal, la recompunerea discret a dou blocuri: un bloc continental opus unuia maritim"30. De altel, potrivit mai multor analiti, dintre toate temerile Japoniei (dezvoltarea spectaculoas economic a Chinei n zonele litorale faimoasele "zone economice speciale" , reunificarea Coreei etc.), cea mai mare rmne apropierea dintre China i Rusia, de unde i consolidarea relaiei cu SUA, prin rennoirea tratatelor i garaniilor de securitate. Din deceniul apte Japonia devine a treia putere industrial a lumii, apoi a doua putere

economic (dup SUA, dar naintea Germaniei), prima putere exportatoare, un lider necontestat n lumea tehnologiilor de vrf. Ultimii 10-15 ani sunt ns marcai de instabilitate guvernamental, atenuat ncepnd cu aprilie 2001 cnd prim-ministru devine, n mod surprinztor, un outsider, i anume Junichiro Koizumi, un simplu membru al Dietei (Parlamentul japonez).

China

Suprafaa: 9 572 900 km2 (locul 3 pe Glob)

Populaia: 1 300 000 000 locuitori (locul 1 pe Glob)

"Cteva caracteristici remarc istoricul Horia C. Matei31 - rein atenia de la prima vedere

pentru cel ce se apropie de istoria Chinei. n primul rnd, unitatea spaiului i coeziunea civilizaiei.

n pofida pustiitoarelor revolte sociale, a conflictelor dinastice i a rzboaielor civile, sau a

repetatelor invazii externe, care au determinat diviziuni ale unitii statale, mai mult sau mai puin durabile, acestea nu au avut consecine geopolitice ireparabile. Nu au condus la formarea de state distincte, ca n Europa dup destrmarea Imperiului Roman. Toate acestea, dei China este una dintre cele mai ntinse formaiuni politice din lume. De fiecare dat, unitatea statal s-a refcut n cadrul acelorai parametri. Fenomen posibil datorit forei de coeziune, a omogenitii i a continuitii civilizaiei chineze, cvasiunic n lume de-a lungul a trei milenii de istorie. Dintre toate marile civilizaii preindustriale ale Globului, cea chinez rmne cea mai eficace".

O alt trstur este gigantismul demografic, China rmnnd, de-a lungul istoriei, statul cel

mai populat al planetei. Recensmntul din anii 1-2 d.Hr. nregistra 12 milioane de gospodrii cu 57 milioane de suflete (cam 1/4 - 1/5 din populaia de atunci a planetei). China este, de altfel, statul care a organizat primele recensminte riguroase ale populaiei sale. i astzi, mai mult de 1/5 din populaia Globului triete n interiorul statului chinez (ct Europa, fosta Uniune Sovietic, Japonia i SUA la un loc). Stagnarea cunoscut de societatea chinez n secolul XVIII i efectul dezastruos al crizelor interne din secolul XIX accelereaz vulnerabilitatea statului chinez n faa marilor puteri imperialiste, Marea Britanie, Frana, SUA sau Japonia. Victoria comunismului n 1949 readuce ordinea i centralizarea intern, inexistente dup izbucnirea revoluiei din 1912. Dup colapsul lumii comuniste n Europa i destrmarea URSS n 1991, China rmne principalul supravieuitor al vechiului sistem "socialist". Un stat n care monopolul exercitat de

Partidul Comunist, partid unic n viaa politic i cultural oficial, rmne necontestat. Stat care, n acelai timp, funcioneaz cu o economie reglat de principiile pieei libere capitaliste i care

cunoate unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare din lume n ultimul deceniu.

Ca i n cazul Japoniei, cteva elemente istorice ne ajut s nelegem mai bine devenirea

Chinei. Statul chinez ia natere n partea central-nordic a Chinei, pe cursul mijlociu al fluviului

Huang He (Fluviul Galben), i, asemenea civilizaiilor constituite n vile Nilului, Indului sau n

Mesopotamia, se bazeaz pe o agricultur intensiv, dezvoltat ca urmare a organizrii unor

complexe sisteme de irigaii. n timpul dinastiei Zhou (1066 249 .Hr.), regatul se destram n mai multe formaiuni statale. Acum se cristalizeaz limba i scrierea ideografic i triesc marii gnditori fondatori de coli filozofice, precum Lao Zi (secolul VI .Hr.), creatorul daoismului, Kong Qui/Confucius (circa 551 circa 479 .Hr.), ntemeietorul confucianismului, sau Mo-Zi/Mo-Di (circa 479 circa 381 .Hr.), mentorul colii moiste. Procesul de unificare a Chinei este realizat n secolele IV III .Hr. de ctre statul Qin (din extremitatea apusean), care nfrnge i anexeaz rnd pe rnd celelalte state chineze. Suveranul Qinwang (246 210 .Hr.), una dintre cele mai fascinante i controversate personaliti ale istoriei antice universale, ncheie acest proces n anul 221 .Hr., cnd ia ca mprat numele de Shi Huangdi.

De la numele dinastiei Qin ntemeiat de mpratul unificator deriv i actualul nume al rii.

Prin reformele sale, impuse cu o necrutoare fermitate, el schimb radical nfiarea statului. Prin unificarea fortificaiilor de la frontiera septentrional este finalizat acum, n urma unui uria efort uman, n 214 .Hr., Marele Zid Chinezesc, lung de circa 4 000 km. Din Antichitate pn la sfritul Evului Mediu, China va fi expus invaziilor popoarelor nomade din stepele asiatice, situate dincolo de frontiera nordic. mpotriva incursiunilor lor este ridicat, apoi refcut, Marele Zid Chinezesc, forma lui actual datnd din epoca dinastiei Ming (secolele XIV XVII).

mpratul Shi Huangdi iniiaz o politic extern dinamic, graie creia poart armate

imperiale spre sud, n valea fluviului Yangzi (Fluviul Albastru), astzi numit Chang Jiang, n nordestul Coreei i la hotarele septentrionale, mpotriva triburilor nomazilor Xiongnu (huni). Dinastia Han (206 .Hr. 220 d.Hr.), adus la putere de o rscoal rneasc, atinge apogeul expansiunii teritoriale i strlucirii culturale n timpul domniei mpratului Wudi (140 87 .Hr.), cnd imperiul se ntindea din Coreea pn n Turkestan i din Manciuria pn n Peninsula Indochina. Confucianismul, centrat pe cele trei concepte (tian conceptul despre cer, li conceptul despre tradiie, i ren conceptul despre omenie, virtutea esenial), devine nu numai religia, ci i ideologia oficial a Imperiului Han. Totodat, pe faimosul Drum al Mtsii nflorete comerul cu Asia Central i statele mediteraneene.

n timpul dinastiei Tang (618-907), China cunoate o epoc de nflorire economic i cultural, devenind cel mai puternic stat al Asiei; structuri instituionale i genuri literare chineze iradiaz n statele vecine. Dup o scurt perioad de frmiare politic ("Epoca celor cinci dinastii"), dinastia Sung de Nord (960-1127) reuete s restabileasc unitatea statal i s consolideze autoritatea central, bazndu-se pe un aparat democratic educat n spirit confucianist.

ntre 1207 1279 China este cucerit de mongoli; Marele han Kubilai, nepotul lui Ginghis Han,

ntemeiaz dinastia Yan (1271-1368), care introduce budismul de orientare lamaic, respinge

asimilarea de ctre civilizaia chinez, iar Beijing devine, pentru prima dat, capitala imperiului. n urma unui mare rzboi rnesc (1628-1645), nbuit cu sprijin militar manciurian, se instaureaz dinastia manciurian Qing (1644-1912, practic ultima din China), n timpul creia cunoate, mai ales sub presiunea unei puternice explozii demografice, cea mai mare expansiune teritorial chinez, mai ales n timpul domniei mpratului Gaozong/Qianlong (1736-1795), cnd include Manciuria, Mongolia, Turkestanul rsritean, sudul Siberiei, Tibetul (imens teritoriu, de peste 1,2 milioane km2, cucerit mai nti n 1720, apoi, definitiv, n 1750). Ca urmare, suprafaa sa atinge aproape 12 milioane de km2, cu aproape 2,5 milioane de km2 mai mult dect are astzi. n plus, ntrete vasalizarea periferiilor: Coreea, Birmania, Nepal .a.

n secolele XVI XVII sosesc primii europeni, navigatori i negustori portughezi i

olandezi, misionari iezuii, urmai, n secolul XVIII, de englezi, francezi i prusieni, toi acetia

ncercnd s ptrund pe piaa chinez i s ocupe, totodat, puncte de sprijin pe litoral. Tentativele puterilor coloniale europene au ca rspuns instituirea n 1757 a unei politici izolaioniste (nchiderea porturilor chineze, cu excepia oraelor Canton astzi Guangzhou i Macao astzi Aomen -, pentru navele strine). Interesul sporit al statelor occidentale pentru piaa chinez declaneaz, n prima jumtate a secolului XIX, intervenia deschis a Marii Britanii, Franei, apoi i a SUA, mpotriva Chinei i a izolaionismului ei. Cele dou "Rzboaie ale Opiumului" (1840-1842 i 1856- 1860), purtate de Marea Britanie i Frana mpotriva Chinei, oblig China s-i deschid porturile pentru mrfurile europene.

Declinul autoritii dinastiei manciuriene este accelerat de ideile rspndite de Liga Revoluionar, fondat n 1905 de Sun Zhongshan (Sun-Yat-sen), care milita pentru o Chin

modern i unit. Revoluia n anii 1911 1913 nltur dinastia manciurian, China proclamnduse la 1 ianuarie 1912, republic. Destrmarea autoritii centrale, autonomia sporit a puterii conductorilor militari din provincii arunc ns ara n haosul rzboiului civil. Sun-Yat-sen (1866-1925), care fondase n 1912 Gomindanul (primul partid politic chinez dup model occidental), retras la Canton/Guangzhou, creeaz n 1921 un guvern a crui conducere o preia, reorganizeaz, n 1923 1924, cu sprijinul consilierilor sovietici, Gomindanul i armata naional. Aceasta, condus de Jiang Jieshi (Chiang Kai Shek), reuete, n perioada 1924 1928 s-i extind autoritatea asupra celei mai mari pri a Chinei, n 1928 ocupnd i Beijingul. Dup o colaborare iniial, Jiang Jieshi rupe, n 1927, aliana cu Partidul Comunist Chinez (PCC), nfiinat n 1921 la Shanghai, care, la rndul su, creeaz, n 1927, Armata Roie Chinez i, dup marul cel lung 12 000 km (1934 1935), i fixeaz centrul revoluionar n provincia Shaanxi, n nord-vestul rii. n perioada rzboiului de eliberare (1936-1945) purtat mpotriva Japoniei, stpn asupra unei mari pri a teritoriului chinez, Gomindanul ncheie un front comun antijaponez cu Partidul Comunist Chinez (PCC), condus din 1936 de Mao Zedong. Dup capitularea Japoniei (2 septembrie 1945), relaiile dintre Gomindan i Partidul Comunist Chinez (PCC) se deterioreaz, noul rzboi civil (1946-1949) ncheindu-se cu victoria lui Mao Zedong, ajutat de data aceasta de Uniunea Sovietic (mai nainte sprijinind Gomindanul, care oferea mai multe garanii ca for combatant) i cu retragerea forelor gomindaniste n frunte cu Jiang Jieshi, sprijinite de SUA, n insula Taiwan. La 1 octombrie 1949 este proclamat, la Beijing, Republica Popular Chinez, Mao Zedong

fiind ales preedinte al statului, victoria revoluiei chineze deschiznd epoca edificrii societii

socialiste, dup modelul deja devenit cunoscut (reforma agrar, naionalizarea ntreprinderilor,

industrializarea etc.). Pentru a masca insuccesele social-economice, Mao lanseaz moda

campaniilor: mai nti "a celor o sut de flori" (1957; fiecare chinez s planteze 100 de flori pentru a face ara mai frumoas), "marele salt nainte" (1958; pornind de la constatarea c o dezvoltare liniar nu permite ajungerea din urm a rilor dezvoltate s-a propus o cretere spectaculoas; de pild, n domeniul siderurgiei, obiectivul era depirea Marii Britanii, promotoarea revoluiei industriale). ntruct acestea au constituit un eec, slbindu-i poziia, pentru a-i redobndi influena n partid i stat, Mao declaneaz, n 1966, "Marea revoluie cultural", caracterizat prin voluntarism extrem, cult pronunat al personalitii, fiind acuzai de conservatorism ori de cosmopolitism toi cei care se abteau de la aceast cale (mai ales intelectualii). Convulsiile i haosul provocate de aceasta vor fi denunate de conducerea chinez n 1977, dup moartea lui Mao (1976). Cu toate acestea, cultul su nu va nceta. De pild, n 2003, cu ocazia aniversrii a 110 ani de la naterea sa, autoritile chineze i-au propus s dea o nou tineree cntecelor fostului lider (ntre care faimosul "Estul este rou"), lansndu-le ntr-o nou versiune, conceput de tineri sub 20 de ani, plus realizarea a dou filme,publicarea mai multor cri (ntre care "Bunicul Mao-Zedong", scris de nepotul su), emisiuni de timbre etc.

Dup nlturarea de la conducere a mai multor rivali, ntre care Deng Xiaoping (1967), care

fusese secretar general al Partidului Comunist Chinez (1956-1967), i Liu Shoqui (n 1968),

preedinte al R.P. Chineze (1959-1968), ntreaga via a societii chineze este structurat dup

preceptele gndirii lui Mao.

Prin experimentarea primei bombe atomice (1964; sursa fiind Uniunea Sovietic) i lansarea

primului satelit artificial al Pmntului (1970) devenind astfel putere nuclear i cosmic, dou din atributele unei mari puteri prestigiul internaional al Chinei este consolidat. Un an mai trziu, graie i intereselor SUA n jocul geopolitic din zon, mai ales n relaia China Uniunea Sovietic, i restabilete drepturile la ONU i redevine membru permanent al Consiliului de Securitate. Dup moartea lui Mao (1976) se fac noi pai importani: ncheierea tratatului de pace i prietenie cu Japonia (1978), stabilirea de relaii diplomatice cu SUA (1979), aceasta nsemnnd, totodat, recunoterea guvernului R.P.Chineze ca singurul guvern legal al Chinei i, implicit, a Taiwanului (Republica China) ca parte component, Declaraia comun cu Marea Britanie (1984), care prevede retrocedarea de ctre aceasta din urm a Hong-Kong-ului (Xianggang), n iulie 1997, ceea ce s-a i ntmplat; n decembrie 1999 recupereaz i teritoriul Macao (Aomen), de la Portugalia. Nu-i mai puin adevrat c, dup ncetarea din via, n 1976, a lui Zhou Enlai (mult vreme un influent om politic, prim-ministru timp de peste 20 de ani) i a lui Mao Zedong, faciunea radical din Partidul Comunist, condus de Jiang Quing, vduva lui Mao ("Banda celor patru") a ncercat s pun mna pe putere, dar a fost eliminat de gruparea moderat, n fruntea creia se impune Deng Xiaoping, pn atunci inut n umbr.

Revenit n 1977 n prim planul scenei politice, dar respingnd orice funcie de prim rang, mulumindu-se doar cu aceea de preedinte al Comisiei Militare a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (1982-1990), Deng Xiaoping rmne, pn la moartea sa (19 februarie 1997), personaliatea ("eminena cenuie") care imprim un nou curs istoriei chineze. Adept al unei orientri pragmatice, Deng Xiaoping renun la cultul personalitii al lui Mao Zedong i la dogmele maoismului i, pstrnd totui nealterat rolul atotputernic al partidului unic, trece la modernizarea i eficientizarea economiei, condus acum de rigorile pieei libere. n Constituia rii termenul de economie planificat este nlocuit cu cel de "economie socialist de pia" (29 martie 1993), iar ase ani mai trziu, cu ocazia Congresului Naional al Poporului (515 martie 1999) sunt operate alte modificri importante n Constituie, ntre care: ntreprinderilor private le este rezervat un loc principal, i nu complementar, n economie, proprietatea privat este aprat de lege, prioritile politicii de stat sunt deschiderea fa de srintate i accelerarea reformelor structurale. ncepe, devenind foarte evident n anii 2002 2003, politica de profund schimbare de generaie la nivelul cel mai nalt al partidului, guvernului i statului, trecndu-se de la "gerontocraie" la oameni de vrst medie i de la "politruci" la tehnocrai. n aceeai perioad au loc alte evenimente importante:

mbuntirea relaiilor chino-americane (vizita preedintelui american Bill Clinton n China, 1998) rezolvarea diferendului de grani cu Rusia i ncheierea unui nou tratat de bun vecintate (2001) primirea n OMC (Organizaia Mondial a Comerului), n 2001

performana de a trimite un om nspaiu, cu cabina spaial "Shenghou" (15 octombrie 2003), fiind astfel a treia ar, dup Rusia i S.U.A., care reuete, de una singur, acest lucru. Dar, elementul cel mai spectaculos n ceea ce privete China este creterea economic (ntr-un ritm de 8-9% anual, peste 9% n anii 2003 i 2004): de peste 20 de ani cunoate ritmuri susinute, reuind s-i dubleze volumul PIB-ului, mai nti ntro perioad de 15 ani (1980-1995), apoi din nou n numai 9 ani (1995-2004), graie aplicrii consecvente a reformei, n paralel cu ncurajarea investiiilor strine, ndeosebi n renumitele "zone economice speciale" (peste 100 la numr) i participarea tot mai activ la circuitul mondial. "China zilelor noastre comenteaz doi cunoscui geopoliticieni francezi , prin ntinderea

sa, prin populaia sa, prin puternica diaspor planetar, este n mod cert o putere planetar; totui

vatra sa i orizontul su geopolitic rmn Asia i n aceast constatare este permis a se afirma c

dimensiunea mondial a Chinei este cu mult mai mic dect a Statelor Unite. Dar, opernd o

important revenire la maritimitate, n timp ce pn n prezent era limitat de Rusia n ambiiile

continentale, China va cunoate n anii care vin o prezen regional i mondial crescnd i

aceasta cu att mai mult cu ct regimul deschide economia chinez ctre piaa liber"32. n schimb, Z. Brzezinski este sceptic privitor la devenirea Chinei ca putere mondial, afirmnd urmtoarele: "chiar i n anul 2020, chiar i n cele mai favorabile mprejurri, este foarte puin probabil ca aceast ar s devin cu adevrat competitiv n ce privete dimensiunile-cheie de putere mondial". ntre factorii care ar mpiedica ascensiunea Chinei la acest rang, analistul american menioneaz: este departe de a fi sigur c rata exploziv a creterii economice poate fi meninut n primele dou decenii ale secolului XXI; efectele secundare ale ritmului rapid de cretere, ntre care consumul de energie care depete producia de resurse interne utilizate, hrana necesar unei populaii numeroase i care accelereaz importurile de alimente pentru asigurarea bunstrii interne; efortul pentru narmare, care ar avea efecte negative asupra creterii economice; disparitile regionale i inegalitatea social; chiar dac i menine ritmul ridicat de cretere economic, tot va fi o ar foarte srac n ceea ce privete venitul pe cap de locuitor; viitorul politic al Chinei ("caracterul dinamic al transformrii economice dezetatizate a Chinei, inclusiv deschiderea sa social ctre restul lumii nu sunt compatibile pe termen lung cu o dictatur comunist relativ nchis i conservator birocratic"). Au trecut deja opt ani de la prima ediie a lucrrii lui Brzezinski i unele dintre temerile analistului american nu s-au mplinit: ritmul creterii economice rmne la fel de exploziv, PIB-ul pe locuitor a depit cu mult valoarea prezumat pentru anul 2010, sistemul politic se transform progresiv (e-adevrat fr a pune n discuie unitatea, legimitatea i atotputernicia Partidului Comunist) etc.

Dinamismul economic dovedit la nceputul mileniului III, dublat evident i n alte domenii,

ntre care cel militar, i determin pe unii analiti s vad, totui, n China din urmtoarele dou-trei decenii prima putere a lumii.