Anul XII Numărul 18 (190) 7 noiembrie 2011

Sfinţii Mihail şi Gavriil

Comuna noastră şi-a respectat statutul de fa-vorită la câştigarea marelui premiu al festi-valului-concurs Lada cu zestre, reuşind să seîncununeze şi de această dată cu trofeulsuprem. Artiştii din Giroc au arătat că ştiu săpreţuiască valorile tradiţionale lăsate

moştenire de către înaintaşi. Astfel, la festivi-tatea de decernare a premiilor, Girocul acucerit laurii supremi, în aplauzele unui publicnumeros şi entuziast. Alături de mai mulţi pri-mari din judeţ, nominalizaţi pentru diferitepremii, primarul comunei Giroc, domnul IosifIonel Toma, a fost prezent la ceremonial pen-tru a i se înmâna “Marele Premiu”, câştigat

pentru a patra oară de harnicul şi ambiţiosulcolectiv de artişti giroceni. După ce a primitprestigiosul trofeu înmânat de Ciprian Cipu,directorul Centrului pentru Cultură şi Artă alJudeţului Timiş, şi Răzvan Hrenoschi, şefulServiciului Relaţii Publice al ConsiliuluiJudeţean Timiş, domnul primar Iosif IonelToma l-a transmis mai departe tinerilor RoxanaRotariu şi Ionel Şipoş, pereche de dans de laAnsamblul “Ghiocelul”, ansamblu care şi-atransformat numele în renume.Girocul a câştigat şi primele trei ediţii ale fes-tivalului-concurs, însă potrivit regulamentu-lui nu a putut participa şi anul trecut. În 2011,însă, comuna noastră s-a întors parcă maiputernică şi a reuşit din nou să intre în pose-sia Marelui Premiu.Trebuie precizat că aceste rezultate ex-cepţionale sunt rodul muncii de mai mulţi ania unui mănunchi închegat de artişti, sprijiniţiîndeaproape de Consiliul Local Giroc, pre-cum şi de edilul-şef al comunei, domnul IosifIonel Toma, care s-a implicat personal în ac-tivităţile culturale, ajutând întotdeauna tinerii.Ca fost membru al Ansamblului Ghiocelul,primarul comunei Giroc şi-a propus ca tineriiartişti ai comunei să aibă întotdeauna ceea cela trebuie, să poată ieşi cu fală în lume şi săreprezinte Girocul aşa cum se cuvine, atât pescenele din ţară, cât şi pe cele din străinătate.

- continuare în pagina 4 -

Girocul – campion absolutal folclorului timişean,pentru a patra oară!

Lada cu zestre înseamnă celpuţin două lucruri impor-tante: valorificarea tezauru-lui folcloric bănăţean şi acelui timişean în special, pre-cum şi angajarea în actul decultură tradiţională a peste5.000 de artişti, în marea lormajoritate tineri.Dacă abordămaceastă temă pesegmente, spuncă mişcarea co-rală are o evo-luţie ascendentă.Au apărut corurinoi, despre careputem spune căau arătat o cali-tate superioarăfaţă de ediţiaprecedentă. Da-că ne raportămla comuna Giroc, putem nomi-naliza Corala Giroceana, unadintre cele mai reprezentativeformaţii bărbăteşti. O confir-mare a ceea ce spun este faptulcă a fost considerată una dintrecele mai bune formaţii ale Festi-valului de colinde religioase dela Orăştie şi nu doar.Tot la Giroc avem şi Corul mixt

al Parohiei Ortodoxe, condus deprofesoara Codruţa Tomescu, dela Liceul “Ion Vidu”, care semenţine în topul formaţiilorreprezentative ale judeţului nos-tru. De asemenea, cred că, deanul viitor, şi formaţia ParohieiOrtodoxe din Chişoda poate să

intre în competiţiela a VI-a ediţie aFestivalului Ladacu Zestre.Din punct de ve-dere muzical, Gi-rocul, la această aV-a ediţie a festi-valului-concurs,putem afirma cucertitudine că s-aautodepăşit.Orchestra popularădin Giroc, condusăde profesorul Adrian

Scorobete, care prin grija Con-siliului Local a fost întărită cuinstrumentişti de certă valoare,a impresionat în mod plăcut.

Ciprian CIPU,directorul Centrului pentru

Cultură şi Artă al Judeţului Timiş

- continuare în pagina 4 -

În această lună, în ziua a opta, se sărbătoreşte pomenireaSoborului mai-marilor Arhistrategi (arhangheli) Mihail şiGavriil (şi Rafail), şi al tuturor cereştilor puteri celor fără detrup. Mihail, preaîncuviinţat mai-marele peste cetele pute-rilor celor fără de trup, şi în Legea Veche şi în cea Nouă, aarătat ce este harul Evangheliei şi arată multe faceri de bineneamului omenesc. Că de vreme ce pizmaşul şi luptătorulmântuirii noastre, înălţându-se s-a mândrit împotriva Zidi-torului său şi a zis: “Pune-voi scaunul meu deasupra no-rilor” şi lăudându-se că “voi fi asemenea cu Cel înalt”, acăzut din cinstea de arhanghel, precum grăieşte Domnul(“Văzut-am, zice, pe satana, ca fulgerul din cer căzând”).

Asemenea cu el, şi ceata ce era sub el, înălţându-se, acăzut.Acest de-a pururea lăudat, păzind ca o slugă cre-dincioasă credinţa către Stăpânul şi arătând multă ne-voinţă spre neamul nostru, a fost rânduit deAtotputernicul Dumnezeu ca să fie mai mare peste ce-tele înţelegătoare. Că văzând că a căzut vicleanul, astrâns cetele îngereşti şi a zis: “Să luăm aminte: Lăudat-aucu glas pe Domnul tuturor”, ca şi cum ar fi zis: Să luămaminte noi cei ce suntem zidiţi ce au pătimit cei ce eraucu noi, care până acum au fost lumină şi acum s-aufăcut întuneric.

- continuare în pagina 6 -

Girocul s-a autodepăşit

ppaaggiinniillee II--IIVV

2 DIALOG CU CETĂŢENII

Trageri la Poligonul ChişodaComandantul Poligonului Chişoda, Marius

Necula, anunţă programul tragerilor care voravea loc aici până la sfârşitul anului. Acesteavor avea loc după cum urmează: noiembrie -în zilele de 8, 9, 10, 15, 16, 17, 22, 23, 24, 29,30; decembrie - în zilele de 6, 7, 8, 13, 14, 15,20, 21, 22, 27, 28, 29.

Atenţie unde ardeţideşeurile rezultate depe urma curăţeniei

din gospodărieStatisticile din ultima vreme arată că foarte multeincendii se produc în timpul igienizărilor pe caregospodarii le fac în grădini ori pe terenurile pe careau fost plantate şi recoltate culturi. Tocmai de aceea,este necesar ca populaţia să cunoască unele dintremăsurile preventive recomandate de InspectoratulGeneral pentru Situaţii de Urgenţă. Astfel, în mo-mentul în care vă apucaţi să strângeţi vegetaţia us-cată din grădini sau de pe câmp trebuie să nuutilizaţi focul deschis în locuri cu pericol de incen-diu şi pe timp de vânt. Este interzis să utilizaţi foculdeschis la distanţe mai mici de zece metri faţă demateriale sau substanţe combustibile (casă, şură,depozit de cereale, pădure etc). Resturile vegetale,gunoaiele menajere şi alte tipuri de deşeuri trebuiearse în locuri special amenajate, amplasate pe razalocalităţii de domiciliu. Înainte de a trece la arde-

rea acestor categorii de deşeuri, trebuie să vă inte-resaţi la Primărie în ceea ce priveşte planificareazilelor şi a locurilor special amenajate în care seadună resturile menajere şi vegetaţia uscată în sco-pul arderii. Arderea resturilor vegetale, a gunoaie-lor, deşeurilor şi miriştilor trebuie să se facă numaipe baza permisului de lucru cu foc, după ce a fostinformat în prealabil serviciul privat/voluntar pen-tru situaţii de urgenţă. Arderea trebuie să fie supra-vegheată permanent, iar jarul rezultat în urmaacesteia trebuie stins. Dumitru CRĂINICEANU

Ediţia a doua a Cupei Girocului la Crap a încheiat înmod oficial sezonul de pescuit, printr-un concurs an-trenant şi echilibrat, desfăşurat, ca şi prima ediţie, pebalta de la complexul Flonta. Aşadar, în perioada 19-21 octombrie, pescarii şi-au întins lansetele şi auaşteptat ca peştele să muşte momeala. La capătulcelor două zile de concurs acerb, câştigători au fost

Cătălin Andriţoiu şi Vily. Pe locul secunds-au clasatAlex şi SeverApati, în timp ce po-ziţia a treia le-a revenit lui Gabi Marin şiMihai Ghiţan. Alexandru Chermeleu, orga-nizatorul concursului, a mulţumit la finalPrimăriei Giroc pentru sprijinul acordat, darşi magazinului Captura din Timişoara, pen-tru suportul logistic oferit, şi Imago De-velopment. “Vreau să îi felicit pe toţiparticipanţii la aceasă ediţie, atât pe ‘’ve-teranii’’ care ne-au onorat cu prezenţa, câtşi pe nou-veniţi. Este o baltă dificilă, cupeşte mai puţin şi cu toane. Acest lucrupoate fi confirmat şi de câştigători. Cu

toate acestea, fiecare echipă a muncit foarte mult,a încercat o multitudine de variante. Vreau să îimulţumesc arbitrului, Radu Costi, pentru muncadepusă şi pentru vigilenţa de care a dat dovadă“.Fiecare echipă, indiferent de locul ocupat la fina-lul concursului, a primit un voucher în valoare de400 de lei, care poate fi transformat în produse de

pescuit la magazinul Captura.Pescarii care au participat la această a doua ediţie aCupei Girocului au primit promisiuni şi din partea luiIoan Flonta, patronul complexului, că balta de pes-cuit va fi populată în curând cu crap, circa patru tone,care ar urma să ajungă la Giroc anul viitor.

A. BORBELY

Cea de-a doua ediţie a Cupei Girocului la Crap

Începând cu 1 decembrie, se introduce şi în co-muna noastră colectarea selectivă a deşeurilor,atât de la populaţie, cât şi de la agenţii econo-

mici. Pentru această operaţiune, Retim Ecolo-gic Service va distribui, gratuit, recipienţispecial destinaţi colectării deşeurilor recicla-bile, respectiv saci galbeni inscripţionaţi per-soanelor fizice şi, după caz, pubeleinscripţionate, agenţilor economici. În recipienţiidestinaţi deşeurilor reciclabile se vor depunenumai hârtie curată, ambalaje de carton pliate,folii şi pungi curate, PET-uri strivite sau fărădopul strâns, doze de bere sau de suc strivite.Recipienţii trebuie scoşi la limita proprietăţii,în zilele programate pentru colectare. Acesteasunt în prima zi de luni a fiecărei luni, pentrulocalitatea Giroc şi a treia zi de luni a fiecăreiluni, pentru localitatea Chişoda.Achitarea fac-turilor se poate face direct la casierul-încasatordin teren, la casieria societăţii (de luni până vi-

neri între orele 8- 17, sâmbăta între orele 8-12)sau prin transfer bancar în conturile de pe fac-tură, mai puţin în contul de Trezorerie. Cei caredoresc achitarea integrală a serviciilor pentruanul 2012 o pot face la casieria societăţii Retimdin Timişoara (strada Oituz nr. 3 A), după 1 ia-nuarie 2012.

A. BORBELY

Schimb de experienţăÎn ziua de 16 noiembrie, începând cu ora 8,30, laGrădiniţa cu Program Prelungit din Chişoda se vadesfăşura schimbul de experienţă al cadrelor di-dactice din învăţământul preşcolar pe luna în curs,destinat educatorilor de la grupa mijlocie.La acest eveniment, care este organizat de cătreInspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, vor participaîn jur de 70 de cadre didactice din Timişoara şi dinlocalităţile limitrofe.

Simona CHEIE

Colectarea selectivă adeşeurilor se face şi la Giroc

3DIALOG CU CETĂŢENII

Oamenii cu suflet mare şi cu dare de mână s-au strânsdin nou pentru ediţia din acest an a Balului Speranţei,desfăşurat la restaurantul Universităţii Politehnica.Scopul fiind nobil, ridicarea Centrului de odihnă şitratament “Fecioara Maria” din Giroc, este lesne deînţeles că, şi de această dată, s-au strâns fonduriconsistente pentru ridicarea acestui obiectiv.AsociaţiaFemeilor Antreprenor din România (AFAR), organi-zatoarea Balului Speranţei, a anunţat că prin acest cen-tru se vor oferi în primă fază 50 de locuri pentruvârstnici. Complexul va avea un bazin cu apă caldă,pentru fizioterapie, şi va costa peste 4 milioane deeuro. În ciuda crizei, invitaţii care au participat la eve-niment au fost darnici şi au licitat obiectele oferite or-ganizatorilor de mai mulţi donatori. Suma cea maimare a fost obţinută din vânzarea la licitaţie a unorobiecte de artă. Cele mai disputate au fost două pic-turi, acestea fiind adjudecate, după mai multe ofertări,cu câte 7.000 de lei fiecare. Un echipament al lui Polia fost luat acasă de o doamnă, pentru 800 de euro. Auurmat trei tablouri de mici dimensiuni, cumpărate,toate, de Georgică Cornu, preşedintele Camerei deComerţ Timiş. Un set de bijuterii hand-made a fostplătit de două ori, cu câte 1.000 de lei, de Titu Bojinşi apoi de Nicolae Robu.Prezentator al evenimentului a fost cunoscuta realiza-toare de televiziune Marina Almăjan, ea alăturându-seamfitrioanei acţiunii caritabile, Maria Grapini, preşe-dinteleAsociaţiei FemeilorAntreprenor din România.Unul dintre invitaţii speciali a fost Ovidiu Komornyik.Lui i s-a alăturat Alin Stăniş, un tânăr interpret ti-

mişorean, căruia AFAR îi va oferi o bursă pentru caacesta să participe la o preselecţie la MetropolitanOpera din New York.Ca la fiecare ediţie de până acum, la finalul BaluluiSperanţei au fost aleşi Regele şi Regina, participanţiicare au oferit cei mai mulţi bani la licitaţie.

Cele două titluri au fost adjudecate de două persoanecare nu sunt la prima nominalizare. Este vorba de Car-men Rusmir, managerul Zoppas Industries, cea care vacontribui cu 11.700 de lei la succesul financiar al eve-nimentului, şi Georgică Cornu, patronul grupului defirme Confort, care a donat 26.000 de lei. Omul de afa-ceri a declarat că va contribui şi la lucrările de ridicareal căminului, după ce la ediţiile trecute el a mai donatmateriale de construcţii în valoare de 10.000 de euro.“Am pierdut timp preţios cu dezmembrarea terenuluipe care se va ridica Centrul de odihnă şi tratament, cuîntocmirea şi realizarea Planului Urbanistic Zonal,însă lucrurile merg pe calea cea bună. Pe lângă baniiadunaţi până acum se vor mai adăuga alţi 70.000 delei, astfel că în total beneficiem acum de aproximativ1,2 milioane de lei”, ne-a declarat Maria Grapini.Terenul pe care se va ridica această construcţie, însuprafaţă de 3.000 de metri patraţi, a fost donat de fa-milia consilierului localAdrian Urşica. “Viitorul cen-tru pentru vârstnici se va construi în zona PăduriiGiroc, lângă mănăstirea greco-catolică. Proiectul arhi-tectural este finalizat, iar Planul Urbanistic Zonal seaflă în faza finală. Majoritatea avizelor au fost obţi-nute, urmând ca după aprobarea PUZ-ului, la primă-vară, când vremea va permite, să demareze şi construcţiaefectivă. Promotorii acestui proiect au fost doamnaMaria Grapini şi Asociaţia Femeilor Antreprenor dinRomânia. Sunt sigur că acest Centru va fi, într-ade-văr, o oază de linişte şi sănătate pentru persoanele învârstă”, ne-a declarat şi consilierul localAdrian Urşica.

Petru Vasile TOMOIAGĂ

Balul Speranţei a adunat noi fonduri pentruCentrul “FecioaraMaria” din Giroc

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură (APIA) autorizează laplată, începând cu data de 16 oc-tombrie 2011, avansul către fermieriicare au depus cereri de plată în cadrulschemei de plată unică pe suprafaţă -SAPS 2011. De acest avans beneficia-ză fermierii la care controalele (ad-ministrative sau pe teren) s-aufinalizat şi îndeplinesc cumulativcondiţiile impuse de regulamenteleeuropene şi legislaţia românească.Pentru anul 2011, cuantumul alocatplăţilor directe unice pe suprafaţă estede 100,65 euro/ha, la care se va aplicaun coeficient de reducere liniară, caurmare a depăşirii suprafeţei de refe-rinţă de 8,7 milioane ha.Avansul acor-dat fermierilor va fi în cuantum de 42euro/ha, plăţile fiind efectuate înlei, la cursul de schimb stabilit deBanca Centrală Europeană(BCE) pentru ziua anterioarădatei de 1 octombrie a anuluipentru care este acordat sprijinul.Pentru data de 30 septembrie2011, BCE a stabilit un curs de4,3575 lei. În cadrul campanieiSAPS 2011, România benefi-ciază de o alocaţie financiară deaproximativ 900 milioane eurodin Fondul European de Garan-tare Agricolă (FEGA).Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentruAgricultură (APIA) aduce la cunoştin-ţă că în cadrul ultimelor sesiuni de in-formare la care a participat directorulgeneral Florin Marius Faur, s-a adusîn discuţie o tema denumită: “Tehno-logia în folosul beneficiarilor solici-tanţi de fonduri U.E. şi bugetnaţional”.Astfel, se va folosi transmi-terea de date prin mesaj telefonic scrisşi/sau e-mail, care este dedicată tutu-ror fermierilor beneficiari, ce au înbaza de date a A.P.I.A. un număr detelefon mobil şi/sau e-mail, dateletransmise putând fi de tip financiar

(momentul plăţii), notificări, solicităride clarificare, etc. Aceste date trebuietransmise în conformitate cu legislaţiaUE, respectiv legislaţia din România.De regulă, transmiterea se realiza prinintermediul serviciilor poştale sauchiar prin deplasarea la fermieri aunor funcţionari ai A.P.I.A. sau aiprimăriilor. Transmiterea în formatmesaj telefonic şi/sau e-mail vaasigura o reducere de peste 90% acosturilor specifice.Depunerea cererilor în format elec-tronic, folosind aplicaţia informaticăIPAOnline, este o aplicaţie gratuită ladispoziţia fermierilor care depuncereri pentru accesarea plăţilor directepe unitate de suprafaţă (SAPS) dinFondul European de Garantare pentru

Agricultură (FEGA), plăţilor pentruzone defavorizate, respectiv măsuri deagromediu din Fondul EuropeanAgri-col pentru Dezvoltare Rurală(FEADR), plăţilor complementare dela bugetul naţional. Această aplicaţieimplică utilizarea unui computerconectat la internet, ea permiţând fer-mierului să îşi vizualizeze din oricelocaţie parcelele din propria ex-ploataţie, să le măsoare, să lemarcheze, să introducă date cu privirela suprafeţele utilizate, blocurile fiz-ice în care apar, precum şi culturile în-fiinţate. Prin completarea electronicăa cererilor se asigură reducerea prob-

lemelor de supradeclarare, poziţionareacorectă a suprafeţelor în blocurile fiz-ice, timpi foarte reduşi pentru depunereacererii etc.În anul 2011, 99,7 la sută dintre fer-mieri au depus cereri în format elec-tronic, utilizând aplicaţia IPA Onlineîn baza unei parole şi a unui identifi-cator, beneficiind, după caz, de sprijintotal din partea funcţionarilor APIA.Se doreşte ca, în viitor, procesul însine să fie on-line integral, pentru cafermierii (cei care au mijloacele nece-sare) să poată derula această proce-dură de depunere a cererii de sprijin,fără a fi nevoie să se deplaseze la cen-trele locale sau judeţene ale APIA.Crearea pe site-ul A.P.I.A.(www.apia.org.ro) a unei interfeţe (fe-reastră de dialog), asigură posibili-tatea ca fermierii, în baza uneiparole şi a unui identificator pri-mite acasă, să poată afla stadiul încare regăseşte cererea de plată de-pusă pentru plăţi directe. A.P.I.A.şi MADR au încurajat şi realizatdemersuri pe tot parcursul anului2011 şi 2012, la nivelul Ministeru-lui Administraţiei şi Internelor,pentru transpunerea din formathârtie în format electronic a date-lor din Registrul agricol ţinut şi ac-

tualizat la primăria de la nivelulfiecărei unităţi administrativ-teritoriale.Ulterior, printr-o conexiune internet se-curizată, APIA poate confrunta infor-maţiile legate de explotaţiile din bazade date proprie, cu cele din acest Re-gistru agricol în format electronic, eli-minându-se în acest fel o serie dedeplasări pe care fermierii le au pentruclarificări, implicit o serie de docu-mente în format scris (adeverinţe,contracte) şi nu în ultimul rând o maimare coerenţă, precizie şi trasabilitatea datelor.

Inspector Maria HANEŞ

Activitateintensă a PoliţieiLocale Giroc

În ultima perioadă, agenţii poliţiei locale dincadrul Serviciului Poliţiei Locale Giroc au acor-dat sprijin la dis-tribuirea plăcuţelor cunumere de imobileîn localităţile Girocşi Chişoda şi au luatmăsuri de reorgani-zare a semnalizăriirutiere în mai multeintersecţii, ocazie cucare au fost aplicatemarcaje pe carosabilşi au fost instalateindicatoare de sem-nalizare rutieră, astfel încât să existe vizibilitate şio dirijare mai bună în trafic.De asemenea, traseul DJ 595 a fost indicat cores-punzător, în scopul creării unei orientări eficienteîn trafic înspre municipiul Timişoara, evitând ast-fel pătrunderea autovehiculelor de mare tonaj înzonele centrale.Am mai participat, ca urmare a reorganizării şicreării unor noi staţii de autobus pentru transpor-tul public local, la marcarea şi instalarea de indi-catoare rutiere. Tot pe această linie, în perioadaurmătoare vor fi efectuate controale, împreună cucontrolori de trafic din cadrul SC Giroceana SRL,pentru respectarea normelor legale referitoare lacălătoria cu mijloacele de transport în comun,adică existenţa biletelor şi a legitimaţiilor decălătorie, precum şi menţinerea ordinii şi liniştiipublice.Vom acţiona, în perioada următoare, pe linia pro-tecţiei mediului, a depozitării de bunuri, materialeori alte mijloace, care să nu creeze obstacole, întimp ce pe linie de circulaţie vom aplica autoco-lante adezive pe autoturismele şoferilor careopresc, staţionează sau parchează ilegal.

Jr. Daniel SGURĂŞef Serviciu Poliţie Locală Giroc

Plăţile directe unice pe suprafaţă

4 DIALOG CU CETĂŢENII

Girocul – campion absolut al folcloruluitimişean, pentru a patra oară!

Girocul s-aautodepăşit

- continuare din pagina 1 -Nu putem să nu amintim orchestra de fluie-raşi din Chişoda, condusă de binecunoscutulprofesor şi interpret Dorin Cuibariu. Formaţiade fluieraşi este o apariţie de excepţie, înca-drându-se în grila de concurs a formaţiilor or-chestrale tradiţionale. Şi încă o remarcă: esteformată doar din tineri, ceea ce este un lucrufoarte important.Şirul formaţiilor vocale sau instrumentale afost completat de grupul vocal folcloric “Zo-relele Girocului”, condus de binecunoscutasolistă de muzică populară Desanca Lalici.Nu putem să nu amintim apariţia pe scenă aorchestrei de percuţie condusă de Alina Cui-bariu Jumugă, care a prezentat un program deo înaltă probitate profesională.Fanfara de copii şi tineret credem noi că arepotenţialul necesar pentru a depăşi acest sta-diu. Considerăm că dirijorul Ionel Pascotăsenior trebuie să întreţină o relaţie profesiona-lă şi cu alţi dirijori de fanfare.Din punct de vedere coregrafic, AnsamblulGhiocelul, instruit de inimosul Victor Jiche-ran, ne-a oferit spectacole de calitate, si-tuându-se şi de această dată în eşalonul defrunte al judeţului Timiş. Este de remarcatfaptul că a prezentat formaţii coregrafice în-cepând de la copii, până la seniori, încheindcu un tablou coregrafic pe generaţii, cu parti-ciparea a peste 60 de interpreţi. Repertoriulansamblului coregrafic este demn de invidiatde către celelalte formaţii, abordând în ace-laşi timp dansurile bănăţene, dar şi din altezone ale ţării. Ca o recomandare pentru vii-tor, mai ales pentru formaţiile adulte, ar trebuisă aibă în componenţă mai mulţi interpreţi depe raza comunei.Comuna Giroc a avut o prezenţă de remarcatşi în cadrul secţiunii expoziţii muzeale, gas-tronomie tradiţională şi publicaţii de versuridialectale, precum Gheorghe Babeţi, care aprezentat o lucrare apreciată de juriu. De alt-fel, artistul este şi un pictor amator desăvârşit.Toate aceste rezultate nu se puteau obţinedacă nu ar fi fost creat un cadru propice.Primăria şi Consiliul Local şi-au dat mâna cuBiserica şi Şcoala pentru atingerea acestorobiective.Nu pot să nu remarc eforturile financiare aleConsiliului Local şi ale Primăriei, sub coor-donarea unuia dintre cei mai prestigioşi pri-mari, un om care iubeşte cu adevărat culturaşi viaţa culturală în spectrul tradiţional, şil-am numit aici pe domnul Iosif Ionel Toma.Toate acestea se reflectă şi în comportamen-tul tinerilor din Giroc şi Chişoda, localităţi încare s-au petrecut evenimente deosebite, ti-nerilor oferindu-li-se prilejuri de a participala manifestări culturale variate pe raza comu-nei, precum Festivalul “În glas de toacă”, omanifestare de cultură spirituală deosebită.Festivalul “Iosif Sivu şi Cosmin Golban”, dela Chişoda, organizarea rugilor tradiţionale înambele localităţi, legate de hramurile biseri-cilor.Pe această cale, doresc să mă adresez Consi-liului Local şi Primăriei, bisericilor, şcolilorşi, nu în ultimul rând, domnului primar IosifIonel Toma, mulţumindu-le cum se cuvinepentru prodigioasa activitate pe care o des-făşoară în comuna Giroc.Nu în ultimul rând, mulţumesc tuturor tineri-lor şi instructorilor care participă în cadrulformaţiilor artistice.Să ne revedem cu bine la cea de-a VI-a ediţiaa Festivalului-concurs Lada cu Zestre.

Ciprian CIPU,directorul Centrului pentru Cultură

şi Artă al Judeţului Timiş

Printr-un volum impresionant de muncă,prin multă ambiţie şi mai ales prin sacrifi-carea timpului liber, acum, într-un secol alvitezei, când, se pare, nimeni nu mai aretimp, câteva sute de giroceni au dus tradiţialocurilor mai departe şi au prezentat-o cucinste judeţului şi întregii ţări. Amintim, înlimita spaţiului din ziarul nostru, o partedintre artiştii care, sub multiple forme, auadus încă odată lauri Girocului.Cei mai mici reprezentanţi ai comuneinoastre au fost începătorii de la AnsamblulGhiocelul, care au prezentat jocuri dinTimiş. Fetele, tot începătoare, au avut în pro-gramul de anul acesta interpretarea unei cri-halme. Grupul de băieţi de la Ghiocelul şiansamblul mixt pe generaţii de interpreţi,solişti, dansatori şi ansamblul de cântece şidansuri au fost şi ei prezenţi la datorie, darşi la spectacolul care a încheiat festivaluldin acest an. Coregrafia spectacolelor dedans şi de muzică populară a aparţinutmaestrului Victor Jicheran, iar coordonareaîntregii activităţi artistice a aparţinut, ca deobicei, inimoasei Ileana Szabo.Alături de formaţiile de dansuri populare dela Giroc, au participat şi soliştii de danssportiv din Chişoda. La capitolul folclor,mai trebuie să amintim şi prestaţia Or-chestrei Ansamblului Ghiocelul, dirijată deprofesorul Adrian Scorobete, iar Tarafulcondus de Sorin Pepa a fost şi el la înălţime,alături de soliştii Anca Panţâru, LoredanaSur şi Desanca Lalici, care a prezentat cân-tece sârbeşti.Muzica bisericească din Giroc a fostreprezentată la această ediţie a festivaluluide Corala Giroceana, condusă de MirceaSturza, şi Corul Bisericii Ortodoxe SfântulDimitrie, dirijat de profesoara CodruţaTomescu.Alţi tineri care au intrat în concurs şi au con-tribuit la câştigarea acestuia au fost compo-nentele Ansamblului Zorelele Girocului,condus de profesoara Desanca Lalici, Grupulde percuţie condus de profesoara AlinaCuibariu-Jumugă şi Grupul de fluieraşi, con-dus de profesorulAurel Cuibariu.Au evoluatşi soliştii FabriţioMarincu, la saxofon, Nico-laeVinţan, fluier şi saxofon, Emil Todorescu,fluier şi clarinet, Daniel Cuibariu-Jumugă,percuţie, dar şi duetele instrumentale Nico-leta Simion –Diana Bucu, BogdanDumitran– Sergiu Huţuleac şi Marius Sperneac –Alexandra Tcaciuc. La această ediţie a par-ticipat şi fanfara Căminului Cultural Giroc,condusă de Ionel Pascotă senior.La capitolul expoziţii, gastronomie, recitărişi teatru, Girocul a avut o participare de ex-cepţie: au fost prezenţi Cercul de pictură pesticlă şi modelaj al Bisericii Ortodoxe Sfân-tul Dimitrie, coordonat de profesoara Ecate-rina Neagu,Vasilica Popescu, cu aranjamenteflorale, Cristina Şchiop, sculptură, MariusMatei, cu trei expoziţii – de costume popu-lare, de fotografii şi de cărţi. Alina şi AttilaBajko au prezentat o expoziţie de icoane.Poetul George Lână, chişozean prinadopţie, a recitat poeme de dragoste, la felcum a recitat şi Paula Popescu, din Giroc,iar cercul de teatru coordonat de prof.MarianaLuca a prezentat două scenete.La capitolul culinar, expoziţia la care aucontribuit Nicoleta Şipoş, MarianaMarincu,Ion Vădrariu, Ofelia Marincu şi DanaJicheran s-a bucurat de aprecierea juriuluişi a participanţilor.

Vasile TOMOIAGĂ

Hramul Bisericii din Giroc“Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”,

ocrotitorul spiritualal credinciosilor giroceni

Supliment special al ziarului

Loc al întâlniriiomului cu DumnezeuŞi în anul de la Hristos Domnul 2011,Sfântul Dimitrie ne-a arătat dragosteaşi ocrotirea lui şi ne-a ajutat să-i cins-tim sărbătoarea hramului cu multăevlavie, în comuniune cu toţi credin-cioşii şi în duh de rugăciune de mulţu-mire către Dumnezeu pentru multe şibinecuvântate daruri spre propăşireasfintei noastre biserici şi a credinţeiortodoxe. Doresc să aduc la cunoştinţatuturor credincioşilor că toate mani-festările din ziua de 26 octombrie,închinate sărbătoririi hramului bisericiidin Giroc, s-au desfăşurat cu Binecu-

vântarea Ierarhilor noştri, transmisenouă de Preasfinţitul Paisie Lugojanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timi-şoara. Sfânta şi DumnezeiascaLiturghie a fost oficiată de 5 preoţi:P.On. Părinte Ioan Rujoni, de la paro-hia Fabric Vest din Timişoara, P.On.Părinte Traian Debucean, de la parohiaChişoda, P. C. Părinte Adrian Covan,de la Facultatea de teologie din Tim-işoara, alături de P. C. Părinte DanielMateia, de la parohia Giroc II şi Părin-tele paroh al bisericii Sfântul Dimitriedin Giroc, Adrian Chermeleu.Loc al întâlnirii omului cu Dumnezeuşi spaţiu al comuniunii dintre oameni,fiecare biserică ortodoxă ne îm-părtăşeşte harul jertfei de pe Cruce aMântuitorului Hristos şi ne aminteştede jertfelnicia tuturor celor care avândcredinţă vie au contribuit, fiecare dupăputere, la construirea ei. Astfel, o bise-rică se zideşte mai ales prin dragosteaşi osteneala credincioşilor, ale cărornume vor rămâne veşnic legate de acelsfânt lăcaş.

Biserica, oglindăa satului

Lucrările de restaurare, consolidare şiînfrumuseţare ale bisericii ortodoxemonument istoric şi de artă din Girocau început în urmă cu mai bine de 7ani, prin jertfa multor credincioşigiroceni şi nu numai, dar au continuatchiar şi după anul 2009, când am săr-bătorit 250 de ani de la atestarea bise-ricii şi 120 ani de existenţă a Coruluibisericii. În vara anului 2009, am avutbucuria şi cinstea ca sfântul nostrulăcaş de rugăciune să fie târnosit dePreasfinţia Sa Paisie Lugojanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Timi-şoarei. De atunci, vă spuneam, bisericanoastră a continuat să se înnoiască şi săse înfrumuseţeze, astfel că în prezentea este pentru întreg Girocul oglindă asatului şi a credincioşilor ortodocşi, su-fletul, bucuria, lumina şi întărirea cre-dinţei girocenilor. Şi anul acesta,sărbătoarea Sfântului Dimitrie ne-a

adus bucuria greu de descris în cuvintea încheierii, în cinstea hramului, a unorample lucrări prin care s-a consolidatfundaţia bisericii, astfel încât să nu maifie expusă pericolului deteriorării prininfiltraţiile cu apă din pânza freatică şis-a schimbat acoperişul din ţiglă, pen-tru a proteja sfântul lăcaş şi minunatapictură interioară de la începutul sec. alXIX-lea, descoperită de Duhul Sfânt şirestaurată de domnul pictor MihailPop, în perioada 2006-2008. Deasemenea, pentru armonia arhitecturalăşi frumuseţea ambientală, toţi giroceniiau observat că s-a schimbat acoperişulde la clădirile din centru aparţinândbisericii şi s-a schimbat tot pavajul, atâtîn faţa bisericii, cât şi pe ambele laturi

aferente ei. Toate aceste lucrări, pro-puse şi aprobate în Consiliul Parohial,au fost suportate financiar de cătrePrimăria Giroc şi sprijinite constantprin râvna şi stăruinţa domnului primardr. Iosif Ionel Toma. Pot spune, dinacest punct de vedere, că s-a făcut chiarmai mult decât am propus eu, ca preotparoh, în discuţiile pe care le-am avutla începutul lunii ianuarie cu domnulprimar şi cu Consiliul Parohial. Deaceea, nu cred că există bucurie maimare pentru un preot decât să vadă căbiserica în care îi slujeşte lui Hristosdevine în fiecare an mai frumoasă, maiîngrijită şi mai primitoare.

II

Nimic nu esteprea scump,prea greu sauprea frumospentru bisericăAnul trecut, când familiaAnaşi Iosif Ionel Toma au fostnaşii hramului bisericii, îmiamintesc că domnul primar,aflat împreună cu credin-cioasele din Comitetul defemei într-o şedinţă depregătire a hramului, m-a în-trebat cu dragoste: ,,Părinte,ce dar să fac eu bisericii, încalitate de naş?”. I-am spuscă voi reflecta, că îimulţumesc pentru gândul celbun şi îi voi răspunde pestecâteva zile. Am apreciatsmerenia întrebării, ceea ce am obser-vat la foarte mulţi credincioşi care vinşi mă întreabă: ,,Părinte, să ne spuneţice mai trebuie, cu ce vă putem ajutapentru sfânta biserică?”. Vă mărturi-sesc că de felul meu sunt un om timid,niciodată, în toată viaţa mea, nu am

cerut nimănui vreo favoare pentrumine sau pentru familia mea…Capreot însă, am căpătat îndrăznealăpentru că m-am gândit că nimic nueste prea scump, prea greu sau preafrumos pentru sfânta biserică. Aşa că

i-am răspuns domnului primar, caredonase, cu nişte ani în urmă, o sumăfoarte mare pentru pictura din sfântulaltar, că nu avem mobilier în altar,gândindu-mă şi la faptul că, în felulacesta, îi voi face bucuria de a fi celcare a finanţat aproape toate lucrăriledin sfântul altar. Concepusem schiţelede mult timp, dar nu credeam că sevor putea realiza prea curând, ştiindcă lucrarea era grea şi foarte costisi-toare. Domnul primar a acceptat bu-curos, ba mai mult, s-a angajat săsprijine financiar şi terminareatronurilor împărăteşti, cărora le lipseapartea sculptată de sus. De curând, totîmpreună am ales icoana Maicii Dom-nului şi icoana SfântuluiIerarh Nicolae, pe care totdumnealui s-a oferit să ledoneze bisericii şi care aufost sfinţite cu o zi înain-tea hramului.Aşa că şi interiorul bise-ricii putem spune că s-aapropiat de desăvârşire şis-a înfrumuseţat anulacesta, prin aceste daruride o rară frumuseţe, în ar-monie deplină cu stilulbaroc al lăcaşului de rugă-ciune.

Naşii RugiiTot anul trecut, s-a hotărât,prin consultarea credin-cioşilor şi a Consiliuluiparohial, ca familia Ofeliaşi Petrişor Marincu să fienaşii rugii hramului din

2011, pentru credincioşia şi jertfelni-cia de care au dat dovadă, de-a lungulanilor, faţă de sfânta noastră biserică.Încă din primul an de când mi-am în-ceput slujirea la biserica din Giroc,această familie mi-a fost aproape şi aajutat prin lucrări ample biserica. Maimult, în curtea casei parohiale, auconstruit un corp modern de depen-dinţe, iar în anul sfinţirii bisericii, învara lui 2009, au contribuit cu o sumăimportantă de bani, alături dePrimărie, la cumpărarea ceasurilor au-tomate din clopotniţa bisericii.

Un nou proiectAnul acesta, mi-au promis că vor în-cepe construcţia unui complex

duhovnicesc care să adă-postească o capelă de rugăciu-ne şi o trapeză, muzeulbisericii şi biblioteca paro-hială, sala de repetiţii pentrucor şi săli pentru activităţilebisericii cu copiii.Sunt convins că după ce vomavea toate aprobările şibinecuvântarea ierarhilornoştri, se vor alătura mulţi alţicredincioşi în sprijinirea aces-tui proiect. Eu cred că atuncicând oamenii nu vorbesc doardespre Dumnezeu, ci mai alescu Dumnezeu, în duh de rugă-ciune, tot ceea ce se întâmplăeste spre slava Sfintei Treimişi a credinţei ortodoxe.De sărbătoarea Sfântului Dimi-trie, la 26 octombrie, i-ammulţumit lui Dumnezeu pen-tru toate aceste daruri şi lucrări

bineplăcute Lui, prin închinarea lasfinţii care ne ajută, ne dau pace şi bu-curie prin înveşnicirea şi înduhovni-cirea timpului, pentru că timpul unuihram este timp sfinţit!Aceasta înseamnă că alături de în-treaga comunitate de credincioşi,adunată în biserică, simţim luminasfinţilor, simţim că biserica noastrăeste ocrotită de Sfântul Dimitrie, carene cere doar mâinile noastre harnicepentru înfrumuseţarea şi veşnica eizidire.

Hramul Bisericii din Giroc“Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”,ocrotitorul spiritual al credinciosilor giroceni

III

Diplome de ctitorire,de vrednicie şi de

donatorPentru aceasta, împreună cu ConsiliulParohial, am hotărât ca anul acesta sămulţumim tuturor credincioşilor careau contribuit la noul veşmânt al bise-ricii şi în primul rând celor care s-auostenit prin râvnă deosebită pentruaceastă binecuvântată lucrare şi pecare biserica îi numeşte ctitori.Pentru ajutorul constant şi implicareaîn calitate de edil al comunei în spri-jinirea sfintei noastre biserici, s-a con-ferit Diploma de ctitorie domnuluiprimar dr. Iosif Ionel Toma, iar pentrujertfa personală, s-a conferit Diplomade ctitorie familiei Ana şi Iosif IonelToma, precum şi familiei Ofelia şiPetrişor Marincu. Totodată, s-a con-ferit Diploma de vrednicie Consiliu-lui Local al Primăriei Giroc. Nu existăbiserică fără ctitori, întrucât oricelăcaş de cult are la temelie dărniciaunor persoane sau a unei comunităţi.Ctitorul creator sau ziditor de valoriîmplineşte în sine vocaţia primordialăa omului. Dumnezeu a făcut cerul şipământul, iar apoi, prin Fiul Său CelVeşnic devenit Om, a întemeiat Bise-

rica, pentru a aduna pe oameni în iu-birea Preasfintei Treimi. Omulsfinţeşte pământul, zidind pe el bise-

rici sfinte, careleagă pământul cucerul. Este o marebinecuvântare săfii chemat ca săîmprumuţi mâi-nile tale lui Dum-nezeu, pentru caEl să zidească obiserică, o casă aprezenţei şi lucrăriiharului PreasfinteiTreimi, pentrusfinţirea şi mân-tuirea oamenilor.Astfel, în rugăciu-nile bisericii, cti-torii sunt numiţi„fericiţii şi pu-rurea pomeniţiictitori”, arătândcă, deşi au cons-truit zidurimateria-le, pământeşti şitrecătoare, ei pri-mesc daruri ce-reşti netrecătoareşi se bucură de opomenire veşnică.Când nu mai aupe nimeni caresă-şi aducă amintede ei, numele lor de ctitori rămânepermanent ca mărturie a credinţei, iu-birii şi jertfelniciei lor.La sfârsitul slujbei de sfinţire a uneinoi biserici ortodoxe se cântă:„Această Casă, Tatăl a zidit-o, aceastăCasă, Fiul a întărit-o, această Casă,Duhul Sfânt a înnoit-o, a luminat-o, asfinţit-o şi a sfinţit sufletele noastre”.Deci, o biserică este zidită de SfântaTreime, dar folosind mâinile şidarurile credincioşilor harnici şi dar-nici, evlavioşi şi generoşi. Pentruaceasta, alături de Consiliul Parohial,epitropi, Comitetul de femei, Corulbisericii ortodoxe Sfântul Dimitrie,numeroşi credincioşi au primitDiplomă de donator şi Diplomă devrednicie, spre a le fi lor semn depreţuire şi recunoaştere a lucruluibineplăcut lui Dumnezeu, a râvneiarătate constant în activităţile bise-ricii, cu încredinţarea că această cins-tire va fi temei pentru împlinirea şisporirea strădaniilor duhovniceşti.

Naşii Rugii din 2012Au participat la binecuvântatulpraznic Corul bisericii ortodoxe dinGhiroda Veche, însoţit de P. On.Părinte Ioan Mermeze, şi Corul bise-

ricii ortodoxe din Foeni, condus de P.On. Părinte Nicolae Strizu, cărora lemulţumim, şi pe această cale, pentrudragostea cu care ne-au onorat invi-taţia, ca în fiecare an, pentru a fi ală-turi de noi la sărbătoarea satului şi ane încânta, alături de Corul bisericiinoastre, cu minunate şi binecuvântatepricesne. După aceasta, din parteaConsiliului parohial şi a preotuluiparoh Adrian Chermeleu, s-au oferitîn dar icoana Mântuitorului, domnu-lui primar dr. Iosif Ionel Toma, şiicoana Maicii Domnului, familieiOfelia şi Petrişor Marincu, naşii rugiide anul acesta, în semn de preţuire şiaducere aminte a acestui evenimentdin viaţa bisericii şi a lor. De aseme-nea, s-au anunţat naşii hramului dinanul viitor, familia Alina şi PetricăPetcu. S-a purces apoi, după rân-duială, la tăierea unui imens şi frumoscolac, care a fost împărţit de către ceidoi naşi tuturor credincioşilor. Cu bu-curie şi evlavie, familia Ofelia şiPetrişor Marincu au invitat apoi în-treaga biserică la o binecuvântatăagapă frăţească, cu alese bucate depost, în incinta complexului Trio.Desigur, alături de credincioşii pe carei-am pomenit şi i-am binecuvântat înfaţa întregii biserici, oferindu-leDiplome de donator sau Diplome devrednicie, sunt mulţi alţi enoriaşi careau contribuit, de-a lungul anilor,

fiecare după puterea şi dragostea lui,la înfrumuseţarea bisericii şi la bunulmers al activităţilor desfăşurate de ea.Amintesc, în acest sens, pe toţi ceicare au făcut donaţii pentru restau-rarea picturii sau alte lucrări pentru săr-bătorirea celor 250 de ani de laatestarea ei, prilej cu care ea a fostsfinţită. La aceea dată, noi am acordatnumeroase Diplome de onoare, dupăcum ne-am priceput noi la vremea res-pectivă.Ceea ce aş dori să se ştie este că hra-mul bisericii este un prilej de binecu-vântare şi mângâiere pentru toţicredincioşii unei comunităţi, atât pen-tru cei care dăruiesc din prinosul lor,cât şi pentru bănuţul văduvei, pentrucei care au adus o floare sau pur şisimplu vin cu inima curată să se roagela sfintele slujbe.Dacă noi, cu limitele noastreomeneşti, nu am pomenit pe cinevasau dacă cineva se simte neîndreptăţit,rog pe Bunul Dumnezeu să ne ierte şi-i încredinţez pe toţi credincioşii căbogăţia harului lui Dumnezeu îi vacuprinde în iubirea Lui milostivă petoţi şi-i va înscrie în Cartea Vieţii.

Hramul Bisericii din Giroc“Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”,ocrotitorul spiritual al credinciosilor giroceni

IV

Luminarea sufletelorprin credinţă

Am vrut să vă explic toate acestea,

pentru a înţelege importanţa şifrumuseţea hramului unei bise-rici, faptul că el reprezintă o săr-bătoare a recunoştinţei, uneveniment deosebit în viaţa uneicomunităţi, prin care ni se trans-mite Duhul lui Hristos, luminareasufletelor prin credinţă. Princredinţă Sfântul Dimitrie s-aopus păgânilor şi tot prin credinţăLie a fost învins de Nestor, cel acărui pomenire o facem la 27 oc-tombrie.În fiecare an, la data de 27 oc-tombrie, Patriarhia Română săr-bătoreşte hramul CatedraleiPatriarhale Sfântul Dimitrie CelNou, ocrotitorul Bucureştilor.Anul acesta, zeci de mii de credin-cioşi au mers să se închine Sfin-telor moaşte ale SfântuluiDimitrie cel Nou şi CinstituluiCap al Sfântului Apostol Andrei,Apostolul românilor şi Încreştină-

torul României. Cu această ocazie,Preafericirea Sa Părintele Daniel, Pa-triarhul Bisericii Ortodoxe Române,spunea că ,,hramul unei biserici nu este

o simplă tradiţie sau un simplu obicei.Sărbătoarea pentru Ortodoxie nu esteodihnă, este o muncă foarte profundăşi o manifestare a credinţei, este o cul-tură şi o cultivare a relaţiei noastre cuDumnezeu şi a relaţiei noastre cu se-

menii noştri care au aceeaşi cre-dinţă”. Prin jertfa sângelui lorvărsat pentru credinţa în Hristos,sfinţii ne apropie, ne adună în iu-birea Preasfintei Treimi şi neajută să continuăm să zidim Casalui Dumnezeu, care este bisericaDumnezeului Cel Viu, stâlp şitemelia Adevărului. Eu cred căeste tot de la Dumnezeu faptul căla Giroc se sărbătoreşte ruga laPaşti, de Învierea Domnului. În

felul acesta, şi credincioşii girocenipot spune că sărbătoresc de douăori ruga, ca în cazul multor altorbiserici ortodoxe. Rugăm pe Hris-tos Domnul Cel Înviat şi pe SfântulMare Mucenic Dimitrie, Izvorâ-torul de Mir, să ne ajute în conti-nuare în lucrarea noastră şi în totceea ce facem pentru apărarea şipropăşirea ortodoxiei. În acest con-text, îndrăznesc să vă amintesc că

aducerea, anul acesta, a CinstituluiCap al Sfântului Apostol Andrei de laMitropolia de Patras, pentru închi-narea credincioşilor români, cu ocazia

hramului Catedralei Patriarhale, are osemnificaţie aparte. Sfântul ApostolAndrei, Cel dintâi Chemat, este ocroti-torul tuturor românilor şi patronulspiritual al Catedralei Mântuirii Nea-mului, a cărei binecuvântată cons-trucţie a început anul acesta.

Nimic din cedăinuie nu poate ficlădit fără jertfă

Într-o Europă fondată pe valorilenepieritoare ale creştinismului, darslăbită de criză şi de desacralizare,ortodoxia, în general, şi ortodoxia

românească, în special, pot sămângâie şi să întărească sufleteleaflate în derivă, să ofere răspunsuldreptei, apostolicei şi neclintiteinoastre credinţe la provocărilelumii. Răspunsul nostru a fost şieste acelaşi de peste 2.000 de ani:Jertfa şi Crucea lui Hristos. Nueste întâmplător nici faptul că învremuri grele de criză economicăşi spirituală românii îşi ridicăaceastă Catedrală, spre Slava Sfin-tei Treimi şi a credinţei vii, ortodoxe.Noi am învăţat de la toţi Sfinţii mar-tiri că nimic din ceea ce va dăinui

peste veacuri nu poate fi făcut fărăjertfă. De aceea, nădăjduim ca prinjertfa noastră, a tuturor românilor, săaducem slavă lui Dumnezeu Care neva întări în credinţă.Am dorit să scriu acest material pentru

revista Iconostas a bisericiinoastre, unde, probabil, îl voiinsera, pentru a rămâne mărturiea acestei luminoase zile detoamnă, când am sărbătorit hra-mul bisericii. Pentru că sărbă-toarea Sfântului Dimitrie esteîncă vie în sufletele credin-cioşilor giroceni, mulţumescziarului Dialog cu cetăţeniipentru posibilitatea de a măadresa acum, la câteva zile dupăhram, tuturor credincioşilor şi ale transmite binecuvântareamea. Folosesc acest prilej şi caîndemn pentru toţi credincioşiisă continue împreună buna lu-crare de sprijinire a activităţilorBisericii Sfântul Dimitrie dinGiroc şi îndrăznesc din nou săadresez rugămintea ca fiecarecredincios ortodox să contribuiefinanciar, cu conştiinţa trează aimportanţei jertfei lui, la spri-jinirea lucrărilor de construcţie

a Catedralei Mântuirii Neamului. Aşasă ne ajute Dumnezeu!

Preot paroh, ic. stavr.Adrian Chermeleu

Hramul Bisericii din Giroc“Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir”,

ocrotitorul spiritualal credinciosilor giroceni

Supliment special al ziarului

5DIALOG CU CETĂŢENII

Foşnetele pline ale frunzişului, hoho-tirea despletită a vânturilor, clinche-tele moi ale apelor ne dau speranţa demai multă viaţă… Ţinutul diafan alcâmpiilor de argint este colorat cu uncovor galben-auriu. Reci oglinzi deapă se revarsă asupra naturii, pre-vestind soarele care îşi trimite cudărnicie razele printre miile de floripe care se găsesc fluturi mici cu ru-gină pe albastrele aripioare.Activitate extraşcolară, excursia faceparte dintr-un proiect desfăşurat înmediul natural, coordonat dedoamna profesoarăMelentina Costa,director al Şcolii cu clasele I-VIIIGiroc, împreună cu doamnele profe-soare Georgina Ianculescu şi FloricaIlcău. A fost o abordare ecologicăaplicativă, care să conducă printre al-tele la stimularea motivaţiei pentruprotecţia naturii şi valorificarea aces-teia în formarea unor convingeri şicomportamente adecvate de ocrotireşi protecţie a mediului înconjurător.Totodată, această activitate contri-buie la dezvoltarea dorinţei de călăto-rie în scopul cunoaşterii istoriculuicreştinismului ortodox din ţaranoastră, a reprezentanţilor culturiiromâneşti. Prin excursiile cu elevii,pe plan afectiv, se trezesc sentimentede preţuire şi respect faţă de realiză-rile unor obiective de cult, faţă deînaintaşii noştri, care simbolizeazăcultura românească din cele maivechi timpuri.Itinerariul acestei excursii a cuprinsmai multe obiective, şi anume:Grădina Botanică de la Macea, Mu-zeul de la Şiria şi Mănăstirea Bodrog,toate cu o mare importanţă şi valoareinstructiv-educativă.Grădina botanică universitară este si-tuată în judeţul Arad, comunaMacea, şi are o suprafaţă de 20,5 ha.Localitate străveche, atestată docu-mentar încă din anul 1380, Maceaeste situată în plină câmpie, la 23 kmde municipiul Arad şi 5 km de oraşulCurtici. Sunt cultivate în Grădinăpeste 2.000 de specii de arbori, ar-buşti şi cca 500 de specii ierboase.Încă de la intrare, elevii au fost fasci-naţi de măreţia unui exemplar de ste-jar cu vârsta de cca 300 ani, declarat“Stejarul Unirii” în luna iunie 2003.

În partea dreaptă se află Alpinariulîn care sunt cultivate plante specificezonei montane şi alpine. Dintre rari-tăţile întâlnite, amintesc floarea decolţ, garofiţa Pietrei Craiului, jneapă-nul, un pâlc de arbori de mătase ori-ginari din Asia de Sud-Vest careînfloresc toată vara, apoi salcâmulroşu, arbust aflat lângă aleea princi-pală. Aleea este mărginită de gardurivii de cimişir şi exemplare de cireş ja-ponez. În partea stângă se află douăexemplare de cedru algerian cu por-tul falnic, iar în faţa lor - o colecţiecare grupează specii şi soiuri de stân-jenei.O bogată cultură de bujori lemnoşi şiierboşi amplasată în partea dreaptăa aleii pricipale aduce o pată de cu-loare în lunile de primăvară, cândsunt înfloriţi. Rând pe rând, pot fidescoperite în Grădina botanică lu-crările realizate în 1988, când s-a or-ganizat la Macea prima ediţie a uneitabere de sculptură monumentală înpiatră. Dintre acestea se remarcă“Flora”, realizată de Dumitru Pai-nea dinArad, lucrare plină de expre-sivitate, ce evocă un străvechipersonaj, protector al lumii vegetale.În faţa castelului, construit timp deun sfert de veac, se află expus bustullui Vasile Goldiş, mentorul spiritualal Universităţii de Vest “VasileGoldiş» din Arad.Grădina botanică este străjuită sta-tuia lui Mihai Eminescu, realizată cumare sensibilitate de sculptorul PavelMercea din Bucureşti, originar dinMacea. Alături sunt şase busturi alepoeţilor ardeleni şi monumentul is-toric “Gelu, Glad şi Menumorut”.Sectorul plantelor ornamentale flori-cole, înfiinţat în 1984, ocupă osuprafaţă de 0,2 ha şi cca 240 specii.Colecţia de plante toxice, medicinale,tinctoriale şi aromatice stârnesc in-teresul elevilor, dornici să pătrundăîn universul lumii vegetale. Sectorulîntins pe o suprafaţă de 0,5 ha se nu-meşte “Legendă” şi cuprinde amena-jări pe gustul copiilor, fiind realizateprin tunderea plastică a unor arbuşti,personaje din poveştile şi basmele

cunoscute de copii, cum ar fi: “Capracu trei iezi”, Soacra cu trei nurori”.Se trece apoi în “Poiana Eminescu”,sector care cuprinde amenajări legatede creaţia marelui nostru poetnaţional, dintre care amintesc “Aleeacu plopii fără soţ”. Poiana este înca-drată de doi tei monumentali, cântaţişi iubiţi de poet. Colecţia dendrolo-gică este sectorul cel mai reprezenta-tiv şi mai valoros din punct de vedereştiinţific. Spre final se poate vizitaMuzeul Botanic al Grădinii care esteamenajat în fostul pavilion de vân-ătoare, având o suprafaţă de 290 mp.Principalele colecţii sunt herbarul,colecţia de seminţe, de conuri, ramuricu spini. Herbarul lui Simonkai L. seînscrie ca unul dintre herbarele celemai vechi din România.Următorul obiectiv vizitat de eleviişcolii noastre a fost MănăstireaHodoş-Bodrog, cea mai veche aşezaremonastică din ţara noastră cu viaţămonahală neîntreruptă. Se află la 15km distanţă de oraşul Arad, pe cur-sul inferior al Mureşului. După oveche tradiţie locală, se spune cămănăstirea ar fi a credincioşilor dinîmprejurimi. Tradiţia mărturiseşte căun taur din turma unui păstor a scosla iveală dintr-o movilă de pământIcoana făcătoare de Minuni a MaiciiDomnului cu Pruncul Iisus, iar pelocul unde s-a descoperit icoana aluat fiinţăMănăstirea. Prima atestaredocumentară despre existenţa ei oavem din anul 1177. Dintre clădirilevechi se mai păstrează turnul-clo-potniţă, clădirea stareţiei şi o partedin zidul de incintă. Mănăstirea maiposedă şi o valoroasă colecţie de artăveche bisericească. Pictura bisericiidatează din anul 1658 şi a fost execu-tată de către pictorul Nicodim Diaco-nul. Muzeul Mănăstirii cuprinde obogată colecţie de picturi, manuscrise

vechi, mobilier din secolul al XVI-lea,toate imortalizate de elevi cu ajutorulaparatelor de fotografiat.Următorul obiectiv vizitat a fost Mu-zeul Ioan Slavici şi Emil Monţia, dela Şiria. Clădirea este un castel con-struit în stil baroc târziu, în anul1838, care a aparţinut familiei nobi-liare Bohus, monument arhitectonicşi istoric. Expoziţia permanentă estededicată scriitorului Ioan Slavici(1848-1925), născut în Şiria, şi com-pozitorul Emil Monţia (1887-1965),născut la Şicula, dar care şi-a petre-cut cea mai mare parte a vieţii sale încomuna Şiria. Sunt expuse o serie deexponate valoroase, fotocopii dupăactele de şcoală, activitatea lui Slavicila revistele Tribuna şi Vatra dinSibiu, biblioteca cu ediţii valoroaseale operei lui Ioan Slavici. În ex-poziţia dedicată lui Emil Monţia sepot vedea mobilierul camerei lui delucru, pianul şi violoncelul compozi-torului, ca şi culegeri de folclor.Pe tot parcursul excursiei, elevii au fostbinedispuşi, deplasarea făcându-se cuautocarul pus la dispoziţie, ca de fie-care dată, de Primăria comuneiGiroc. Impresiile excursiei s-au ma-terializat prin realizarea unui panouinformativ care ilustrează întreagaexcursie cu scop de popularizare aacţiunii, pentru trezirea interesuluielevilor din alte clase de a efectua şiei o asemenea excursie.Educaţia în spiritul valorilor euro-pene – democraţie, promovarea drep-turilor omului, egalitate, educaţieîmpotriva poluării mediului, justiţiesocială, multiculturalitate şi univer-salitate - trebuie să fie o prezenţă pen-tru toate ciclurile de învăţământ, învederea formării viitorilor cetăţenieuropeni.

Prof. biologie Florica ILCĂUŞcoala cu clasele I-VIII Giroc

Toamnă aurie la Macea

6 DIALOG CU CETĂŢENII

Sfinţii Mihailşi Gavriil- continuare din pagina 1 -

Pentru aceasta o adunare ca aceasta s-a numitSoborul îngerilor, adică luarea aminte şiînţelegere şi unire. Acesta dar, marele folo-sitor şi de bine-făcător mântuirii noastre, în-mulţind şi întinzând spre mulţi multe faceride bine mântuirii, s-a arătat la mulţi văzându-se.Că s-a arătat luiAvraam şi lui Lot la pustiireaşi pierderea Sodomei. Arătatu-s-a lui Iacovcând fugea de fratele său. Mers-a înaintea ta-berei fiilor lui Israel, când se izbăveau şi auscăpat de robia şi de chinul egiptenilor. Ară-tatu-s-a lui Valaam, când mergea să blestemepe Israel. Şi către Iosua al lui Navi a zis, cândl-a întrebat: “Eu,Arhistrategul puterilor Dom-nului, acum am venit”. Acesta a cufundat detot şi râurile ce se revărsaseră de păgâni asu-pra aghesmei şi a locaşului de închinare. Seaflă şi altele multe ce se spun despre el înSfânta Scriptură. Pentru aceasta şi noi, avândpe acesta ajutor şi păzitor vieţii noastre,prăznuim astăzi preacinstitul lui praznic. Îm-preună cu Sfântul Arhanghel Mihail,prăznuim astăzi şi pe prea frumosul şi preaveselitorul Arhanghel Gavriil. Pentru că şiacesta multe faceri de bine a făcut neamuluiomenesc, atât în Legea Veche, cât şi în ceaNouă. Căci în proorocia lui Daniil se pome-neşte însuşi numele lui, când tâlcuieşte Daniilvisul ce a văzut pentru împăraţii mezilor şi aiperşilor şi ai elinilor: “Gavriile, zice, fă-l peacela (adică pe Daniil) să înţeleagă vedenia”(Daniil. 8, 16). Şi iarăşi acelaşi Gavriil a ară-

tat aceluiaşiDaniil că dupăşaptezeci desăptămâni deani, adică dupăpatru sute nouă-zeci şi şapte deani, are să vinăHristos. “Şiiată, zice Ga-vriil, bărbatulpe care l-amfost văzut laînceputul ve-deniei zbu-rând, s-a atins

de mine ca în ceasul jertfei de seară. Şi m-afăcut să înţeleg şi celelalte” (Daniil 9, 21).Acesta este cel care a binevestit femeii luiManoe că are să nască pe Samson. Acestaeste cel care a binevestit lui Ioachim şiAnneică au să nască pe Doamna şi Stăpâna deDumnezeu Născătoarea. Iar în Legea Nouă,acesta a binevestit lui Zaharia, stând de-adreapta altarului tămâierii, că va naşte pe ma-rele Ioan înaintemergătorul. Acesta a hrănitşi pe pururea Fecioara Maria doisprezece aniînăuntru în Sfintele Sfintelor cu hrană ce-rească. Acesta însuşi, şi cine se îndoieşte?, abinevestit Născătoarei de Dumnezeu că vanaşte de la Duhul Sfânt pe Fiul şi Cuvântullui Dumnezeu. Acesta s-a arătat lui Iosif învis, precum zic mulţi, şi i-a zis să nu seteamă, ci să ia pe Maria, femeia sa, că ce s-azămislit într-însa este de la Duhul Sfânt.Acesta s-a arătat şi pastorilor şi le-a bineves-tit că S-a născut Hristos Mântuitorul lumii.Acesta şi în vis a zis lui Iosif să ia pruncul şipe Mama lui şi să fugă în Egipt. Şi iarăşiacesta însuşi i-a zis să se întoarcă în pămân-tul lui Israel. Mulţi însă din sfinţiţii învăţătorişi din scriitorii de cântări socotesc că dum-nezeiescul Gavriil a fost şi îngerul cel îm-brăcat în veşmânt alb, care, pogorându-se dincer, a răsturnat piatra de pe uşa mormântuluilui Iisus, Dătătorului de viaţă, şi a şezut dea-supra ei. Şi el a fost cel care a binevestit mi-ronosiţelor învierea Domnului.Şi ca să spunem mai cuprinzător, dumne-zeiescul Gavriil a slujit la iconomia tainei în-trupării Cuvântului lui Dumnezeu dinînceput până în sfârşit.

Ţi-ai pus vreodată următoarele întrebări: ce efect mai aunişte învăţături vechi de câteva mii de ani în epocatehnologiei? Nu este oare Biblia o carte veche, bună doarpentru istorie şi cunoştinţe generale? Sau poate că între-bările pe care ţi le-ai pus sunt: oare chiar este Biblia Cu-vântul lui Dumnezeu? Nu a fost scrisă de nişte oameni?Când ştim clar cine a înmuiat condeiul în cerneală pentrua pune literele Bibliei pe hârtie, cum atunci pretind unii căeste Cuvântul lui Dumnezeu ?Dacă ţi-ai pus măcar una dinaceste întrebări, atunci te fe-licit. Înseamnă ca îti doreşti săcauţi adevărul cu orice preţ.Sfânta Scriptură este, într-unanume înţeles, o biografie înlumea aceasta a lui Dumnezeu.În această carte miraculoasăCel Neînfăţişat s-a înfăţişat,într-un fel, pe Sine. Tot ceea ceeste de trebuinţă acestei lumi s-aspus în Biblie. Dumnezeu ne-adat răspunsuri la toate între-bările fie direct, fie indirect.Oamenii nu pot pune maimulte întrebări decât câterăspunsuri sunt în CarteaSfântă. Dacă nu reuşeşti să afliîn aceasta răspuns la vreuna din întrebările tale, înseamnăfie că ai pus o întrebare fără de înţeles, fie nu ai ştiut cumsă citeşti Biblia şi nu ai isprăvit a citi răspunsul între coper-ţile ei.Sfintele Scripturi ale Noului Legământ sunt o biografie aDumnezeului întrupat, în lumea aceasta. Între ele se is-toriseşte cum Dumnezeu, pentru a se descoperi pe Sineoamenilor, a trimis pe Dumnezeu Cuvântul, care a luattrup şi s-a făcut om – şi ca om le-a spus oamenilor tot ceeste Dumnezeu, tot ceea ce voieşte Dumnezeu de la lumeaaceasta şi de la oamenii dintr-însa.Dumnezeu Cuvântul a descoperit planul lui Dumnezeu

pentru lume şi infinita lui dragoste. Acesta a grăit oame-nilor despre Creator cu ajutorul slovelor, pe cât pot cu-vintele omeneşti să cuprindă Dumnezeul cel necuprins.De eşti întristat, vei afla în Biblie mângâiere; de eştisupărat, vei afla bucurie; de eşti mânios – împăcare; deeşti poftitor – înfrânare; de eşti nesăbuit – înţelepciune; deeşti rău – bunătate; de eşti un ucigaş – milă şi îndreptare;de îţi urăşti aproapele – dragoste. Vei afla leac pentru toate

patimile şi slăbiciunile, şihrană pentru toate virtuţileşi împlinirile.De eşti bun, Biblia te vaînvăţa cum să ajungi maibun; de eşti milostiv, te vaînvăţa blândeţea cea în-gerească; de eşti inteligent,te va învăţa înţelepciunea.De apreciezi frumuseţea şimuzicalitate stilului literar,nimic nu este mai frumossau mai mişcător decâtcele ce se găsesc la Iov,Isaia, Solomon, David,Ioan Teologul şi ApostolulPavel.Aici, muzica – muzi-ca îngerească a adevărului

cel veşnic al lui Dumnezeu – este înveşmântată în cuvinteomeneşti.Biografia fiecărui om – a fiecăruia, fără excepţie – segăseşte în Biblie. Fiecare dintre noi se poate afla pe sineînfăţişat şi descris temeinic, în amănunt: toate acele vir-tuţi şi patimi pe care le ai, pe care le-ai putea avea, pe carenu le-ai putea avea.Vei afla căile pe care propriul tău suflet şi al fiecăruia din-tre noi călătoreşte de la păcat la neprihănire, şi întreagacale de la om la Dumnezeu şi de la om la satana. Vei aflamijloacele de a te slobozi din păcat. (va urma)

Codruţa TOMESCU

De ce e necesar să citim Biblia

Duminică, 30 Octombrie 2011 a avutloc aniversarea a 55 de ani de la în-fiinţarea Bisericii Baptiste din co-muna Giroc. Cu această ocaziene-am amintit de înaintaşii credinţeinoastre şi râvna lor pentru Dumne-zeu, râvnă care s-a concretizat înpeste cinci decenii, într-o comunitateînchegată de credincioşi baptişti.În decursul anilor, congregaţia a fo-losit mai multe spaţii ca lăcaşuri deînchinare, dar cu ajutorul lui Dumne-zeu şi sprijinul comunităţii de cre-dinciosi şi al autorităţilor, în anul2007 a avut loc inaugurarea unui noulăcaş de cult, amplasat central, pe str.Trandafirilor nr. 63.Caracteristica închinării Bisericii

noastre este lauda pe care o aducemlui Dumnezeu cu cele trei formaţii,orchestra înfiinţată în 1964, fanfara,în 1984, şi corul Bisericii.Sărbătoarea a fost marcată şi de pre-zenţa musafirilor, secretarul generalal Uniunii Baptiste, Ionel Tuţac, pas-tori din Timişoara şi Statele Unite,consăteni. Întreaga slujbă a fost înre-gistrată de postul de televiziune Alfaşi Omega şi a fost transmisă în directpe www.bcbgiroc.ro, unde poate fivizionată integral. Toate formaţiile,prin cântări, alături de mesajele pas-torilor, au creat o stare de înălţare spi-rituală. Realizarea şi satisfacţianoastră ca şi credincioşi nu stă înnumărul de ani înscrişi pe condica

timpului, ci adevărata bucurie vinedin mulţumirea de a fi în slujba Re-gelui şi de a păstra un bastion al inte-grităţii şi moralei creştine în vremuride asediu asupra valorilor veritabile.Dorim ca împreună cu toţi consăteniinoştri, părtaşi ai credinţei creştine, săÎl reprezentăm cu cinste şi onoare peMântuitorul Isus Hristos.

Pastori,Victor-Viorel ŢUŢMarcu Daniel ŢUŢ

Aniversarea a 55 de ani de la înfiinţareaBisericii Baptise din Giroc

„„VVrreeddnniicc eeşşttii DDooaammnnee şşii DDuummnneezzeeuull nnoossttrruu,, ssăă pprriimmeeşşttii ssllaavvaa,, cciinnsstteeaa şşii ppuutteerreeaa,, ccăăcciiTTuu aaii ffăăccuutt ttooaattee lluuccrruurriillee şşii pprriinn vvooiiaa TTaa ssttaauu îînn ffiiiinnţţăă şşii aauu ffoosstt ffăăccuuttee!!””AAppooccaalliippssaa 44::1111

7DIALOG CU CETĂŢENII

Clara Florina PASCUdin Chişoda, 6 ani

Raluca JUREBIE-CREŢUdin Chişoda, 6 ani

Roberta TIPOLdin Chişoda, 6 ani

Andrei PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Mario Eugen PRASACUdin Chişoda, 6 ani

Ba, al meu emai frumos!

AAlleexxaannddrruu BBooggddaann BBOOSSAA,,33 aannii ddiinn GGiirroocc

SSaarraa DDOOBBRRAA,, 66 aannii,,CChhiişşooddaa

MMiihhaaii CCUURREETTEEUU,,66 aannii,, CChhiişşooddaa

TTeessss SSIIEEGGMMEETTHH66 aannii,, CChhiişşooddaa

ŞŞccoollaarriiii ddiinn CChhiişşooddaa,, llaa AAeerrooppoorrttuull IInntteerrnnaaţţiioonnaall ““TTrraaiiaann VVuuiiaa””Într-o dimineaţă de toamnă, aşteptam cu nerăbdareplecarea spre aeroport. Toţi copiii, printre care şi eu,eram foarte încântaţi.Puţin după ora 11, aşezaţi cuminţi în autocarul con-dus de „nenea Virgil”, am pornit la drum. Alături denoi, soarele, vrând parcă să fie de partea noastră, cuultimele puteri, a ieşit dintre norii albi şi a învinsploaia măruntă şi vântul iute şi rece.Am străbătut oraşul Timişoara de la sud la nord-est,decorat acum în nuanţe aurii, arămii şi ruginii, am in-trat pe DN 6, am traversat comuna Ghiroda şi amajuns în final la destinaţie - Aeroportul Internaţional„Traian Vuia” Timişoara.Copleşiţi de emoţii, dar însetaţi de cunoaştere, ne în-tâlnim cu gazda noastră – purtătoarea de cuvânt a ins-tituţiei, care ne propune să urmăm traseul oricăruicălător cu avionul.Cu ochii mari şi atenţi intrăm în sălile de aşteptare,unde vedem o mulţime de oameni, ecrane cu infor-maţii legate de plecările şi sosirile avioanelor şi o su-medenie de angajaţi ai aeroportului care îşidesfăşurau activitatea de zi cu zi.Ne îndreptăm spre poarta unde ne supunem contro-lului de securitate înainte de îmbarcare. Cuminţi, aş-teptăm să ne vină rândul fiecăruia la controlulcorporal şi urmărim diciplinaţi tot ce se întâmplă.După control mergem într-un loc mai retras, pe plat-forma unde stăteau aeronavele. În faţa noastră, aşe-zate într-o ordine perfectă, observăm trei aeronavecare se pregăteau de decolare. Remarcăm îmbarca-rea călătorilor, depozitarea bagajelor în cală şi in-strucţiunile foarte clare ale oamenilor responsabili cucirculaţia avioanelor. Deodată se aude un zgomotasurzitor.... Prima aeronavă turează motoarele,ajunge pe pista de decolare, îşi ia avânt şi apoi, pre-cum o pasăre cu aripile imense, îşi ia zborul, lăsândîn urmă o dâră groasă de fum, iar pe noi exclamânddoar atât:- Oau!...

O sumedenie de întrebări ne vin pe buze: ce lungimeare pista, unde zboară aeronava, cum comunică pilo-tul cu turnul de control, unde sunt motoarele avioa-nelor, cum se face alimentarea cu combustibil? Latoate găsim răspunsuri prin amabilitatea gazdei noas-tre.Nici nu apucăm să ne dezmeticim bine, că se pregă-teşte de decolare şi următoarea aeronavă. Mai cura-joşi, acum îi facem cu mâna pilotului. Spre mareanoastră bucurie, acesta ne răspunde cu acelaşi gestcu mâna. Toţi îi urăm drum bun.La un moment dat, în faţa noastră apare un autobuzîn care ne urcăm şi pornim şi noi spre un avion. Im-presionaţi, ne urcăm în el, ne aşezăm pe locuri şi zbu-răm spre... Veneţia. Din nou, o sumedenie deîntrebări. Trăim cu intensitate fiecare secundă a aces-tei aventuri. Primim biscuiţi şi informaţii preţioaselegate de desfăşurarea zborului, dar, prudenţi, ne gân-dim la siguranţa noastră:- Dar mama nu ştie că zburăm...- Primim şi paraşute în caz că se întâmplă ceva cuavionul?- Unde sunt măştile cu oxigen?Spre amuzamentul pilotului şi al personalului dezbor, revenim cu bine pe pământ.Îmbarcaţi în acelaşi autobuz, ne îndreptăm spre loculrezervat sosirilor. Atenţi în continuare, observămbanda pentru bagaje şi apoi ieşirea. Aceiaşi oameniminunaţi ne veghează drumul. Plini de informaţii darobosiţi de atâta drum, facem o fotografie de gruplângă aparatul de zbor a lui Traian Vuia.Nu ştim, dragă cititorule, de câţi dintre noi vei auzipeste ani că au devenit piloţi de renume, dar ştim cucertitudine că pentru noi a fost o zi de octombrie deneuitat.

Antonia PUP, clasa a IV-a A, Şcoala cu clasele I-VIII „Iosif Ciorogariu” Chişoda

Orice încercare a unui economist cu experienţă şi spe-cializat de a explica apariţia crizei financiare nu arenici cea mai mică şansă în faţa unor argumente pre-cum cele aduse de documentarele care au apărut peinternet din 2008 încoace.De la idei potrivit cărora criza a fost provocată pentruca “băieţii deştepţi” să se îmbogăţească, până la uneleconform cărora criza a fost creată ca să devenim sclavisau pentru ca populaţia lumii să fie redusă, docu-mentarele teoriei conspiraţioniste au apărut ca ciuper-cile după ploaie, pentru că s-au bucurat de toatecondiţiile necesare: de la declaraţii ale unor lideripolitici, până la evenimente şi fapte care au avut loc şicare au putut fi interpretate foarte uşor într-o cheieconspiraţionistă.M-am gândit să iniţiez o trecere în revistă a princi-palelor filme documentare care tratează criza într-unfel sau altul, din perspectiva teoriilor conspiraţiei. 1. Zeitgeist (Stăpânul timpului) este primul, cel maicunoscut şi cel mai răspândit film despre criză, religie,politică şi societate; documentarul are trei părţi şi ceeste extrem de interesant este că primul episod aapărut cu câteva luni înaintea declanşării crizei din2008; în partea legată de evoluţia finanţelor mondiale,a descris cu o putere de predicţie extraordinară ceeace avea să urmeze.

2. PsyWar - Wake up! (Războiul psihologic – Treziţi-vă!)este un documentar fantastic, care demolează efectivdin temelii mitul societăţilor democratice moderne,revelându-le adevărata faţă, de societăţi elitiste, cumau fost dintotdeauna în istorie, prin combinarea is-toricului dezvoltării propagandei corporatiste şi gu-vernamentale americane.3. De la servitude moderne (Despre Sclavia Mo dernă),un film făcut de Jean-François Brient şi VictorFuentes., mai puţin cunoscut publicului larg; “Servi -lismul modern este voluntar, susţinut de acei sclavicare se târăsc la suprafaţa pământului. Ei cumpărămărfurile care îi înrobesc pe zi ce trece, tot mai mult.Sclavii aleargă după slujbe alienatoare care le suntdate cu multă delicateţe, dacă dovedesc că sunt sufi-cient de îmblânziţi. Ei aleg stăpânii cărora să li sesupună”.4. Human Resources (Resurse umane), în regia luiScott Noble, tratează subiectul vast al controlului so-cial, examinând istoricul şi filosofia elitelor mondiale,“angrenate într-o cursă isterică de demolare a psihicu-lui uman, pentru edificarea visului lor etern, sintetizat deHobart Mowrer: “demoralizarea comportamentalăsupremă”.

5. The War You Don’t See (Războiul nevăzut),lansat în 2010, un documentar de John Richard Pilger,revine la un subiect ce nu a fost revitalizat îndeajuns:neadevărul grotesc al “armelor de nimicire în masă”,un concept ceţos, amplificat cu înverşunare şi făcut afi credibil de jurnaliştii servili, care, după mascaradaorganizată de guvernul american la 11 septembrie2001, au părut să-şi fi pierdut curajul în masă.6. China vs USA: Empires at War (China contraSUA - Imperii la război), creaţia a doi cineaşti co-laboratori ai reţelei France 5,Anthony Du four şi OlivierChopin, apărut în 2011.7. Inside Job (Lucrătura din interior) îşi concen-trează atenţia asupra comportamentului şi psihiculuimarilor investitori şi directori de pe Wall Street.8. Economia Fericirii (The Economics Of Happi-ness) din 2011, realizat de Helena Norberg-Hodge, ofostă studentă a lui Noam Chomsky; este un docu-mentar care mi-a dat speranţa că putem găsi o soluţiepentru a trăi mai bine în această lume; sunt prezentatecel mai bine cauzele marilor probleme ale lumii de azişi soluţiile deosebit de simple pentru soluţionarea lor;se vorbeşte despre globalizare, despre marile corpo-raţii transnaţionale şi sistemul bancar internaţional,care au acaparat economia mondială şi desprerevenirea la o viaţă mai bună şi mai apropiată denevoile umane. (va urma)

Gabriel TOMESCU

DOCUMENTARELE CRIZEI

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15sunete a 4 secunde Aecare, cu pauză de 4 se-cunde întreele.Pentrusirenelecuaer compri-mat, semnalul se compune din 15 sunete a 2secunde Aecare, cu pauză de 2 secunde între

ele. Semnalul de “ALARMĂ LA DEZASTRE”constă în 5 sunete a 16 secunde Aecare, cupauzăde10secunde întreele.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalul secompunedin5sunete a 8 secunde Aecare, cu pauză de 5 se-

cunde între ele.“PREALARMAAERIANĂ”are3sunetea32desecundeAecare,cupauzăde12secunde între ele. Pentru sirenele cu aer com-primat,semnalulsecompunedin3sunetea16secunde Aecare, cu pauză de 6 secunde între

ele.“ÎNCETAREA ALARMEI”aresunetcontinuu,de aceeaşi intensitate, cu durata de 2minute.Pentrusirenelecuaercomprimat, semnalulsecompune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cuduratade1minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467, Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256

929; Deranjamente APĂ-CANAL - 0752 192848; Stare civilă - 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0732 600408

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetruVasile TOMOIAGĂ - redactor-şef

Valentina BERARIU - juridic, administraţie; IleanaSZABO, Gabriel TOMESCU, Codruţa TOMESCU -cultură; Andra COSTA, Lavinia DAVID - social;

David ŢUŢ - tineret, divertisment;Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798,

0732 600455e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Nu pierdeţi niciun număr al ziaruluinostru. Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!

A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

8 DIALOG CU CETĂŢENII

CUPA ŞAGULUI - 9 iulie 2011Cupa Şagului este o competiţie de şah organizatăanual de către Primăria Comunei Şag, cu sprijinulC.J. Timiş, având ca invitaţi şahişti din zonametro-politană Timişoara.Ediţia din acest an a Cupei Şagului a fost câşti-gată, la categoria avansaţi, de către un şahist dinChişoda. Este vorba despre Robert Matiş, un ju-nior aflat în plină ascensiune, care a câştigat anultrecut (cu echipa Chişodei) Cupa Banatului la şahpe echipe de juniori până la 12 ani. Ocupând loculI la Şag, Robert a depăşit jucători consacraţi, pre-cumAndrei Hîncu, Debora Szavu, Diana Coroleaşi Luigi Ghiţoiu.

SPI Open, Ediţia a II-a, SatuMare,15-21 iulie 2011

Participând într-un turneu internaţional de şah,luptând cot la cot cu seniorii, Daria Georgiu aprodus o surpriză hilară în runda întâi, împotrivaexperimentatului candidat de maestru Ioan To-

dosiciuc... Ea a capturat de la acesta dama pentruun nebun în primele opt mutări, ca urmare a uneicombinaţii pregătite de acasă!Combinaţia îşi aştepta victima, hibernând în ar-senalul secret al unei şahiste de numai 7 ani dinGiroc! S-a întâmplat ca victima să fie un şahistcu părul alb care, văzând că s-a strâns lumea „cala urs” să-i constate păţania, n-a putut decât să

roşească şi să zâmbească crispat, recunoscând căa fost prins cu lecţia neînvăţată...Din păcate, Daria nu a reuşit să fructifice ocaziaşi, la capătul unei partide pline de peripeţii,bătrânul şi-a adjudecat totuşi punctul. Un meci deinfarct, iar un veteran al sportului minţii s-a alescu o sperietură bună, în faţa unei fetiţe care abiaa terminat clasa I...

Zamfir MOLDOVAN

RETROSPECTIVA ŞAHISTICĂ A VERII

Giroceanul Ionel Pascotă a rămâne încontinuare la conducerea motociclis-mului românesc, după un sezon 2011în care şi-a mai trecut în palmaresdouă titluri de campion naţional.Sportivul în vârstă de 32 de ani are unpalmares impresionant, 27 de titluriobţinute în 18 ani petrecuţi pe pistă.Pascotă şi-a apărat titlurile de cam-pion naţional în campionatul de vi-teză, sub culorile clubului PascotăRacing Team din Giroc. La douăsăptămâni după epilogul Naţionalu-lui, pilotul bănăţean a făcut un bilanţal sezonului recent încheiat. „Mi-amîndeplinit obiectivele anul acesta, amrămas campion naţional la Supersport600 şi Superbike 1000. Sunt mulţu-mit de ceea ce am realizat, mai alescă am avut destule probleme cu mo-tocicletele şi cu accidentul. Sigur căse putea mai mult, mai ales titlul decampion al Europei de Est, pe carel-am ratat al doilea an la rând dincauza problemelor tehnice. Şi clubulnostru merge excelent, are deja 9 tit-luri în doi ani de la înfiinţare“, a ex-plicat Ionel Pascotă la sediul clubuluisău din Giroc.Cu cele două titluri, Pascotă a ajunsla un total de 27 de titluri câştigate încarieră, dintre care cele mai valoroasesunt titlurile de campion european

UEM şi de campion europeanAlpen-Adria.Pascotă se gândeşte deja la sezonulviitor, unul pe care vrea să îl pregă-tească mai bine: „Pentru 2012 voiavea în program Campionatul Naţio-nal, Campionatul European de Est şiRomanian Superbike. Voi renunţaînsă la prezenţa în clasa Superbike,pentru că era destul de greu financiarsă merg la ambele clase. Sezonulacesta m-a costat de exemplu 90.000de euro, aşa că mă voi axa doar peclasa de 600 cmc. Am două motoci-clete Yamaha şi voi mai lua una, ca sănu am emoţii la anul în cele 18 cursepe care le voi avea. Începem tare dinluna ianuarie, cu un antrenament înSpania… Le mulţumesc celor carem-au ajutat şi sprijinit anul acesta:

CJT, Primăria Giroc, firmelor VFIMedica şi MVT, dar şi bunului meuprieten, Adrian“.Ionel Pascotă a amintit şi de acciden-tal din luna septembrie de la Arad,unul în care Ionel şi-a pierdut cunoş-tiinţa pentru câteva minute. Motoci-clistul spune că este refăcut completdupă respectivul eveniment, care nul-a „înmuiat“ deloc. „De obicei, acci-dentele te înmoaie sau îţi mai pierzidin instincte. Dar eu sunt la fel, încămai pot, ca să zic aşa.Am suferit des-tule accidente din 1993, de când suntpe pistă. Am experienţă mare, nu mămai sperii aşa uşor, deşi la Arad amcăzut când aveam vreo 200 km peoră!“, precizează multiplul campiondin Giroc.Pascotă a rămas blocat când a văzutcă decesul lui Marco Simoncelli afost cauzat şi de cască, aceasta nede-schizându-se. Giroceanul nostru apurtat o cască identică cu aceea a ita-lianului, la accidentul de laArad. Nicicasca românului nu şi-a făcut pe de-plin datoria şi s-a spart în momentulimpactului… Cu toate acestea, Pas-cotă priveşte cu încredere spre viito-rul sezon, la capătul căruia speră să-şimai adauge titluri naţionale în palma-resul său şi al clubului din Giroc.

A. BORBELY

Ionel Pascotă a strâns 27 de titluri în carieră FC Chişoda continuăcursa pentru locul IFotbaliştii dinChişoda şi-aurevenit dupăînfrângerea su-ferită pe terenpropriu în faţaCSM-ului dinLugoj, reuşindsă mai adunedouă victorii înultimele jocuri.Mai întâi, chi-şozenii s-auimpus la Timişoara, pe terenul Textila, în faţacelor de la CS Dumbrăviţa, scor 4-0 pentruelevii lui Cristi Safta, pentru ca în etapa a 13-asă se impună acasă, cu 1-0, în faţa TimişuluiŞag. A fost o partidă mai grea decât părea ini-ţial, câştigată prin golul lui Viţan din minutul29, după un joc la capătul căruia oaspeţii auacuzat arbitrajul. Cu toate acestea, per ansam-blu, a fost o partidă câştigată pe merit, de oechipă care pare decisă să-şi continue parcur-sul bun din acest tur de campionat. (A.B.)

Înfrângere în judeţCea de-a doua reprezentantă a Girocului în fotbaluljudeţean, FC Giroc, a pierdut în ultima etapă din“judeţ”, în deplasare, scor 1-4, în faţa ProgresuluiRacoviţa, una dintre fruntaşele seriei a III-a. (A.B.)