ghidul secretarului m

SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

MARAMUREŞ

Ghidul secretarului pentru învăţământul preuniversitar

În colaborare cu domnul Călin Herman şi doamna Rodica Herman, cărora le mulţumim şi pe această cale.

BAIA MAREIUNIE 2006

CAPITOLUL I

STABILIREA SALARIULUI DE INCADRARE

Salariul de baza este compus dintr-o parte fixa si o parte variabila.Parte fixa a salariului de baza este SALARIUL DE INCADRARE sau SALARIUL FUNCTIEI DIDACTICE (salariul din grila).Partea variabila a salariului de baza sunt sporurile,indemnizatiile si celelalte adaosuri care in unele cazuri pot dubla salariul de incadrare.

SALARIUL DE INCADRARE este diferentiat pe : -functii didactice:profesor,institutor,invatator-educator,maistru instructor -nivel de studii:superioare de lunga durata,superioare de scurta durata.,medii -pe grade didactice:debutant,definitivat,gradul II,gradul I -pe trepte profesionale:debutant,treapta IV,treapta III,treapta II,treapta I,treapta IA(pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic). -pe transe de vechime:0-2 ani,2-6 ani,6-10 ani,10-14 ani,14-18 ani,18-22 ani,22-25 ani,25-30 ani,30-35 ani,35-40 ani,peste 40 ani.

Pentru fiecare functie didactica,grad profesional,nivel de studii si transe de vechime,legea stabileste un anumit nivel al salariului calculat pe baza unui coeficient de ierarhizare stabilit.

Stabilirea SALARIULUI DE INCADRARE se face prin inmultirea coeficientului de ierarhizare a fiecarei functii didactice cu nivelul salariului corespunzator coeficientului 1 de salarizare .

Incepind cu data de 1.10.2004 coeficientii de ierarhizare au fost majorati prin includerea in salariul de incadrare a sporului de suprasolicitare si a sporului de stabilitate in invatamint.

EXEMPLU: vechime in invatamint

FUNCTIA STUDII

Pinala 2 ani

2-6ani

6-10ani

10-14ani

14-18ani

18-22ani

22-25ani

25-30ani

30-35ani

35-40ani

Peste40ani

Prof grad I S - - 4,923 6,048 6,366

Prof grad II

S - 4,174 5,327

Prof grad DEF.

S -3,875 5,070

Prof DEB. S 3,159 - - -

coeficient de ierarhizare coeficient de ierarhizare

Valoarea coeficientilor de salarizare 1 se modifica periodic prin indexare 1 ianuarie 2006- 210,807 lei 1 septembrie 2006-210,807 lei SALARIUL DE INCADRARE al unui profesor cu gradul I si cu o vechime in invatamint intre 18-22 ani se calculeaza prin inmultirea coeficientului de ierarhizare cu valoarea coeficientului 1 de la data de 1 ianuarie 2006 SALARIUL DE INCADRARE = 4,923 x 210,807 lei =1037,80 lei

1

1 SEPTEMBRIE 2006-Valoarea coeficientului de multiplicare 1.000 = 210,807 lei

FunctiaVechimea in invatamint

pina la 2 ani

2-6 ani

6-10 ani

10-14 ani

14-18 ani

18-22 ani

22-25 ani

25-30 ani

30-35 ani

35-40 ani

peste 40 ani

Prof.SGrad I - - 4,293

9054,8851030

5,0851072

5,1991096

5,4831156

5,7351209

6,0191269

6,3321335

6,6501402

Grad II - 3,605760

3,676775

4,191884

4,276901

4,447937

4,679986

4,9161036

5.0921073

5,3201122

5,5421168

Definitiv - 3,462730

3,505739

3,977838

4,034850

4,148874

4,466942

4,598969

4,8311018

5,0491064

5,2631109

Debutant 3,439725

- - - - - - - - - -

Prof.SSDGrad I - - 3,676

7754,100864

4,257897

4,371921

4,603970

4,8881030

5,0871072

5,3431126

5,6281186

Grad II - 3,306697

3,372711

3,794800

3,965836

4,051854

4,326912

4,532955

4,7621004

4,9901052

5,1801092


3,320700

3,652770

3,709782

3,794800

3,908824

4,060856

4,236893

4,416931

4,700991

Debutant 3,273690

- - - - - - - - - -

Instit. I SGrad I - - 3,605

7604,029849

4,186883

4,300906

4,532955

4,8171016

5,0161057

5,2721111

5,5571172

Grad II - 3,244684

3,277691

3,695779

3,752791

3,923827

4,093863

4,302907

4,506950

4,734998

4,9381041


3,130660

3,581755

3,638767

3,723785

3,923827

3,989841

4,141873

4,373922

4,601970

Debutant 3,035640

- - - - - - - - - -

Instit.II SSDGrad I - - 3,491

7363,901822

4,015846

4,162877

4,418931

4,674985

4,9311040

5,1301081

5,4141141

Grad II - 3,145663

3,206676

3,581755

3,638767

3,752791

3,923827

4,131871

4,302907

4,563962

4,7671005


3,073648

3,524743

3,581755

3,638767

3,837809

3,875817

4,051854

4,231892

4,430934

Debutant 2,941620

- - - - - - - - - -

Invatator,Educatoare,Maistru instructor MGrad I - - 3,377

7123,730786

3,901822

3,987841

4,262898

4,504950

4,7601003

4,9871051

5,1871094

Grad II - 3,088640

3,187672

3,538746

3,581755

3,657771

3,752791

3,984840

4,150875

4,349917

4,596969


3,007634

3,439725

3,481734

3,567752

3,695780

3,747790

3,880818

4,117868

4,312909

Debutant 2,936619

- - - - - - - - - -

Profesor,Invatator,Educatoare,Maistru instructor fara pregatire de specialitateM 2,039

4292,110445

2,158455

2,561540

2,609550

2,656560

2,703570

2,751580

2,798590

2,893610

3,045642

2

Se considera vechime in invatamint pentru stabilirea SALARIULUI DE INCADRARE perioada in care cadrul didactic a functionat efectiv in invatamint in functii didactice sau didactice auxiliare si perioada in care a lucrat in alte sectoare de activitate si pentru care face dovada ca a profesat in specialitatea inscrisa pe diploma de studii.

Sporul de stabilitate in invatamint se acorda personalului didactic si didactic auxiliar care are o vechime efectiv neintrerupta in invatamint de peste 10 ani,indiferent de perioada cind a fost acumulata aceasta vechime.

Se considera vechime efectiv neintrerupta in invatamint perioada in care cadrul didactic a lucrat efectiv si neintrerupt numai in invatamint in functii didactice si didactice auxiliare si perioada in care personalul didactic a avut catedra rezervata.- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de până la 10 ani, coeficienţii de multiplicare din anexele nr. 1a, 1b, 2a şi 2b la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2006 conţin numai sporul pentru suprasolicitare neuropsihică şi rămân neschimbaţi.În cazul în care există situaţii când acest personal didactic are vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, va primi şi sporul de stabilitate, calculat prin înmulţirea cu 1,15 a coeficienţilor din ordonanţă, fără a se rotunji după cele trei zecimale rezultate; - pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de peste 10 ani, care îndeplineşte condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, conform legii, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexele nr. 1a, 1b, 2a şi 2b la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2006 vor rămâne nemodificaţi; -pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime de peste 10 ani, care nu îndeplineşte condiţia de vechime în învăţământ de peste 10 ani neîntrerupţi, conform legii, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi la tranşele de peste 10 ani, din anexele nr. 1a, 1b, 2a şi 2b la Ordonanţa Guvernului nr. 4/2006, se vor împărţi la 1,15 fără a se rotunji după cele trei zecimale rezultate.

Prin vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani se înţelege activitatea realizată atât în calitate de personal didactic de predare, personal didactic de conducere, îndrumare şi control, cât şi în calitate de personal didactic auxiliar, cu contract de muncă într-o unitate/instituţie de învăţământ/inspectorat şcolar. Se consideră vechime neîntreruptă şi perioadele în care personalul didactic a avut catedră rezervată în învăţământ. Sporul de stabilitate nu se acordă pentru vechime recunoscută în învăţământ personalului didactic care provine din alte sectoare de activitate. Sporul de stabilitate se acordă personalului didactic de predare, indiferent de perioada când a fost acumulată vechimea efectivă a celor 10 ani neîntrerupţi în învăţământ, conform celor de mai sus. Perioadele în care personalul didactic s-a aflat în concediu fără plată, conform Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, nu întrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate. Se recunosc ca vechime neîntreruptă în învăţământ pentru plata acestui spor perioada concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani (3 ani) şi perioada în care personalul didactic a efectuat stagiul militar, după care s-a reîntors la catedră. Personalul didactic pensionat pentru limită de vârstă, care funcţionează cu contract individual de muncă în învăţământ (cumul pensie cu salariu pe perioadă determinată) şi are vechime neîntreruptă în sensul celor prevăzute mai sus, beneficiază de sporul de stabilitate prevăzut de lege. Sporul prevăzut de art. 50 alin. (11) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi profesorilor (ingineri şi subingineri) şi maiştrilor-instructori care au desfăşurat activitate în perioada 1984-1990 cu normă întreagă în învăţământul preuniversitar, dar cu plata salariului din alte sectoare de activitate, şi care au activat după anul 1990 şi în prezent la catedră.

3

EXEMPLU:Doamna Ilies Elena este profesor de limba engleza cu gradul I si studii superioare de

lunga durata,din carnetul de munca si din documentele aduse la secretariatul scolii rezulta ca a lucrat in urmatoarele locuri de munca: 1 iunie1956-31 august 1959-tehnician in cooperatie 1 sept.1959-31.august 1962-profesor suplinitor cu studii superioare 1 sept 1962-31 august 1963-casier la un liceu 1 sept 1963-31 august 1969-bibliotecar la un liceu 1 sept 1969-31 august 1974-inspector de personal la UCCOM 1 sept 1974-31.august 1990-profesor titular la liceu 1 sept 1990-31 august 1996-inspector de specialitate la ISJ 1 sept 1996- 31 august 2000-traducator la o firma 1 sept 2000-31 august 2004- profesor suplinitor la liceu

Vechime recunoscuta in invatamint: 1 sept 1959-31 august 1962-3 ani 1 sept 1963-31 august1969-6 ani 1 sept 1974-31 august 1990-16 ani TOTAL 39 ANI 1 sept 1990-31 august 1996-6 ani 1 sept 1996-31 august 2000-4 ani 1 sept 2000-31 august 2004-4 ani

Vechime efectiv neintrerupta in invatamint: 1 sept 1974 – 31 august 1996 } TOTAL 22 ANI

SALARIUL DE INCADRARE=6,048 x 210,807 lei=1274,96 lei

Perioadele in care personalul didactic si didactic auxiliar se afla in concediu fara plata nu intrerup vechimea pentru acordarea sporului de stabilitate,dar se exclud ca timp din calculul celor 10 ani de vechime neintrerupta in invatamint.

Concediile medicale si concediile pentru ingrijirea copilului pina la doi ani se recunosc ca vechime neintrerupta in invatamint.

EXEMPLU:Un profesor care are 8 ani vechime neintrerupta in invatamint, pleaca in concediu fara plata un

an de zile,dupa ce expira acest concediu si revine la post el va avea tot 8 ani vechime neintrerupta in invatamint.

Constituirea posturilor/catedrelor didactice din învăţământul preuniversitar pe baza planurilor-cadru de învăţământ aflate în vigoare pentru anul şcolar

2006-2007.

Norma didactică de predare a personalului didactic din unităţile de învăţământ cuprinde ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de licenţă, de absolvire sau pe diploma /diplomele/ certificatul/ certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 1 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 103/1998, aprobată şi modificată prin Legea nr. 109/1999, ale art. 7 şi ale art. 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare - în concordanţă cu Centralizatorul, privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Norma didactică a personalului didactic din cluburile sportive şcolare se stabileşte în conformitate cu art. 43 lit. (e) şi 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului

4

didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Norma didactică a profesorului/antrenorului este de 18 ore/săptămână, respectiv 16 ore/săptămână pentru profesori cu gradul didactic I şi cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani. Această normă se constituie conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a cluburilor sportive şcolare, aprobat prin Ordinul nr. 5.035/14.11.2001. Norma didactică a personalului didactic din centre, cabinete şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică se stabileşte potrivit prevederilor art. 43 lit. (e) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare şi conform Ordonanţei Guvernului nr. 103/1998. privind modificarea structurii normei didactice în învăţământul preuniversitar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/1999. Cadrele didactice încadrate la centre, cabinete şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică desfăşoară în şcoală obligaţia de normă în specialitate la catedră, conform prevederilor art. 19 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică şi a cabinetelor interşcolare de asistenţă psihopedagogică aprobat prin O.M.E.C.T. nr. 4.923/22.09.2003. În unitatea de învăţământ în care nu există personal didactic de specialitate pentru predarea unei limbi moderne, a religiei sau a curriculum-ului de limbă maternă, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ decide, după consultarea şefului comisiei metodice/de catedră, care dintre învăţătorii atestaţi pot preda şi la alte clase din ciclul primar. Orele suplimentare se plătesc în sistem de plată cu ora. Disciplina cultură civică face parte din norma personalului didactic având una din specializările: istorie-filosofie, filosofie-istorie, filosofie, istorie, drept, ştiinţe juridice, ştiinţe juridice şi administrative, pedagogie, psihologie, sociologie, psihosociologie, sociopsihopedagogie, comunicare şi relaţii publice, ştiinţe politice, administraţie publică, studii europene - în concordanţă cu Centralizatorul. Pentru disciplinele socio/umane (logică şi argumentare, psihologie, sociologie, cultură civică şi filosofie), deoarece nu se pot constitui catedre dintr-o singură disciplină, profilul acestora se stabileşte în funcţie de numărul dominant de ore şi intră în norma personalului didactic având specializările prevăzute în Centralizator. La clasele cu predare intensivă/bilingvă, limbile moderne se predau cu clasa întreagă şi/sau pe grupe - cu condiţia încadrării în numărul de norme/posturi didactice aprobat la nivelul inspectoratului şcolar. Ora din trunchiul comun din aria curriculară "Consiliere şi orientare" de la clasele V-VIII şi de la clasele IX-XII, filiera teoretică, tehnologică, vocaţională cât şi la şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a)/anul de completare reprezintă ora de dirigenţie, care se înscrie obligatoriu în schema orară a claselor, dar nu se cuprinde în norma didactică de predare a cadrului didactic, în conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 128/1997, privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. La şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a)/anul de completare, dirigintele va parcurge tematica din programele în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, pentru disciplina "Consiliere şi orientare vocaţională". Prevederile art. 51 alin. (4) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, privind dirigenţia, se aplică la forma de învăţământ seral, dar nu se aplică la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Conform O.M.E.N. nr. 4.409/1998, personalul didactic de conducere, îndrumare şi control nu poate efectua ore de consiliere şi orientare vocaţională şi nici ore de dirigenţie. În mod excepţional, personalul didactic de conducere poate îndeplini şi funcţia de diriginte numai în situaţia în care nu există suficiente cadre didactice calificate, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. Disciplinele: informatică, tehnologia informaţiei şi comunicării, informatică-tehnologii asistate de calculator, tehnologia prelucrării informaţiei, elemente de informatică aplicată şi informatică aplicată, din învăţământul liceal/şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a)/anul de completare, intră în norma de predare a personalului didactic având una din specializările prevăzute în Centralizator.

5

Posturile didactice din învăţământul special pot fi ocupate de cadrele didactice care îndeplinesc prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare - în concordanţă cu Centralizatorul. Sunt exceptaţi de la prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările fi completările ulterioare, absolvenţi ai învăţământului superior având una din specializările: psihopedagogie specială, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie socială, psihosociologie, filosofie-istorie (promoţiile 1978-1989), limba română şi kinetoterapie, precum şi absolvenţi ai colegiilor pedagogice cu specializarea educator de psihopedagogie specială sau care au parcurs în formarea iniţială un curs de psihopedagogie specială de cel puţin 56 ore, ai şcolilor postliceale care pregătesc învăţători-educatori pentru învăţământ special sau ai şcolilor postliceale cu profil pedagogic, specializarea învăţător/educatoare care au parcurs în formarea iniţială un curs de psihopedagogie specială de cel puţin 56 ore şi ai liceelor pedagogice. Posturile de educatoare/educator din învăţământul special pot fi ocupate de absolvenţi ai liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale sau ai colegiilor pedagogice, care îndeplinesc, după caz, condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. a) sau lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările fi completările ulterioare, precum şi de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului didactic prevăzut la lit. b), având înscrisă pe diplomă una din specializările: educatoare, educator de psihopedagogie specială, institutor pentru învăţământ preşcolar - în concordanţă cu Centralizatorul. Posturile de învăţător/învăţător itinerant din învăţământul special pot fi ocupate de absolvenţi ai liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale sau ai colegiilor pedagogice, care îndeplinesc, după caz, condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. b) sau lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările fi completările ulterioare precum şi de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările fi completările ulterioare, cu excepţia personalului didactic prevăzut la lit. b), având înscrisă pe diplomă specializarea învăţător sau institutor - în concordanţă cu Centralizatorul. Posturile de învăţător-educator din învăţământul special, pentru activitatea de după-amiază la clasele I-X, pot fi ocupate de absolvenţi ai liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale care au pregătit învăţători-educatori pentru învăţământ special sau ai colegiilor pedagogice, care îndeplinesc, după caz, condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. b) sau lit. c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările fi completările ulterioare, precum şi de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului didactic prevăzut la lit. b), având înscrisă pe diplomă una din specializările: învăţător, învăţător-educator, educator de psihopedagogie specială, institutor - în concordanţă cu Centralizatorul. Posturile de profesor/profesor de psihopedagogie specială pentru o catedră de educaţie specială/profesor itinerant din învăţământul special, pot fi ocupate de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. d) sau lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare precum şi de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului didactic prevăzut la lit. b) - în concordanţă cu Centralizatorul. Posturile de profesor psihopedagog din învăţământul special/profesor logoped din cadrul structurilor de învăţământ special integrat, conform art 4-7 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi ocupate numai de absolvenţi ai învăţământului superior cu una din specializările: psihopedagogie specială, psihopedagogie, psihologie, pedagogie, pedagogie socială, psihosociologie, filosofie-istorie (promoţiile 1978-1989) - în concordanţă cu Centralizatorul. Posturile profesor-educator din învăţământul special, pentru activitatea de după amiază la clasele I-X, pot fi ocupate de absolvenţi ai colegiilor pedagogice şi ai instituţiilor de învăţământ superior care îndeplinesc, după caz, condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. c), lit. d) sau lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi

6

de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului didactic prevăzut la lit. b). Posturile de profesor preparator (nevăzător), din învăţământul special, pot fi ocupate numai de profesori nevăzători absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. d) şi lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului didactic prevăzut la lit. b). Activităţile de pre-profesionalizare şi instruirea practică în învăţământul special pot fi desfăşurate de cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. f) şi de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Posturile didactice din învăţământul artistic pot fi ocupate de cadrele didactice care îndeplinesc prevederile art. 7 alin. (1) lit. d) sau lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare - în concordanţă cu Centralizatorul. Disciplina "Educaţie tehnologică" la clasele V-VIII poate fi predată de: ▪ absolvenţi ai învăţământului superior cu specializarea "educaţie tehnologică", în concordanţă cu Centralizatorul. ▪ absolvenţi ai învăţământului superior cu specializarea în profilul tehnic, silvic, economic sau agricol. Începând cu anul şcolar 2003-2004 cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedră de "Educaţie tehnologică" sunt obligate să-şi completeze studiile printr-o formă de pregătire superioară în domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol. În perioada completării studiilor, cadrele didactice menţionate mai sus, care se află într-o formă de pregătire superioară în domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol, sunt considerate calificate, dacă pot dovedi cu documente că se află, cel puţin în anul trei de studii, în anul universitar 2005-2006. În perioada completării studiilor, norma didactică de predare pentru aceste cadre didactice se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 43 lit. (d) şi 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. După absolvirea studiilor cu examen de licenţă/absolvire norma didactică de predare pentru aceste cadre didactice se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 43 lit. (c) şi 45 alin. (1) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedră de "Educaţie tehnologică", care nu se află într-o formă de pregătire superioară în domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol sunt considerate necalificate şi retribuite corespunzător. Cadrele didactice cu studii medii titularizate pe o catedră de "Educaţie tehnologică", care până la data soluţionării restrângerii de activitate nu fac dovada frecventării cursurilor superioare în domeniul tehnic, silvic, economic sau agricol, cel puţin în anul trei de studii, în anul universitar 2005-2006, vor intra în restrângere de activitate, fiind transferate pentru restrângere de activitate pe catedre de pregătire/instruire practică, în specialitate. Disciplina "Educaţie tehnologică" la clasele V-VIII se predă cu clasa întreagă. Disciplinele tehnologice la clasele IX-XII/XIII de la filiera teoretică şi vocaţională pot fi predate de absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată, tehnic, silvic, economic şi agricol, în funcţie de profil. Disciplinele tehnologice de la filiera tehnologică din structura învăţământului liceal pot fi predate de absolvenţi ai învăţământului superior tehnic/economic de lungă durată, precum şi de absolvenţi cu studii academice postuniversitare, cu diplomă de studii aprofundate sau studii postuniversitare de specializare cu durata de cel puţin un an şi jumătate, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

7

Disciplinele/modulele tehnologice de la şcolile de arte şi meserii/anul de completare pot fi predate de absolvenţii învăţământului superior prevăzuţi la literele (a) şi (b), precum şi de absolvenţi ai învăţământului superior tehnic/economic de scurtă durată. În învăţământul postliceal, încadrarea pe discipline/module se face în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Pregătirea practică/instruirea practică poate fi realizată de: a) Cadre didactice care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 7 alin. (1) lit. (f), coroborat cu art. 132 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrele didactice care se încadrează în această categorie sunt considerate personal didactic calificat, dacă profilul şi specialitatea la care sunt încadraţi cu ore de pregătire practică coincid cu specializarea/specializările de pe diploma/diplomele de studii. b) Categoriile de cadre didactice prevăzute la lit. (a) trebuie să îndeplinească condiţia prevăzută de art. 68 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. La disciplina pregătire practică/instruire practică, încadrarea cadrelor didactice se face în funcţie de modul de organizare a acestei activităţi pe niveluri de învăţământ. Pregătirea practică/instruirea practică se efectuează la agenţi economici sau atelierele proprii, în funcţie de resursele materiale existente şi de prevederile din convenţiile/protocoalele de parteneriat încheiate între unităţile de învăţământ şi agenţii economici. Pregătirea practică/instruirea practică se organizează pe clase. La şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a) pregătirea practică/instruirea practică, în atelierele proprii, se poate organiza şi pe grupe de elevi, pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ şi respectarea regulilor de igiena şi protecţia muncii, cu condiţia încadrării în numărul de norme/posturi didactice aprobat la nivelul inspectoratului şcolar. Personalul didactic titular pe un post/catedră de corepetitor/acompaniament din liceele vocaţionale şi din unităţile cu învăţământ suplimentar integrat de artă, poate rămâne încadrat ca personal didactic titular, în aceeaşi unitate, pe un post/catedră de profesor de muzică instrumentală. În învăţământul gimnazial/şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a) din mediul rural, cu acordul cadrului didactic, norma didactică de predare a personalului didactic se poate constitui, în mod excepţional, şi din alte ore (decât cele corespunzătoare specializării/specializărilor de pe diplomă/diplome) cuprinse în planul de învăţământ, cu menţinerea drepturilor salariale. Pentru cadrele didactice aflate în această situaţie se recomandă ca în termen de trei ani, să se specializeze în a doua disciplină dominantă, care nu este în concordanţă cu specializarea de pe diplomă, prin cursurile cofinanţate de Banca Mondială în cadrul "Proiectului pentru Învăţământul Rural", componenta 2, formare profesională. Directorul unităţii de învăţământ propune inspectoratului şcolar, pentru personalul didactic titular la unitatea respectivă, completarea normei didactice cu ore la altă/alte unităţi de învăţământ, cu acordul cadrului didactic, pe durata unui an şcolar. În mediul rural completarea normei didactice, conform specializării/specializărilor de pe diplomă/diplome, constituite la altă/alte unităţi de învăţământ, cu acordul cadrului didactic, se poate realiza pe durata unui an şcolar sau pe durată nedeterminată, fapt consemnat în decizia de numire. În cazul în care în unitatea de învăţământ există cadre didactice titulare pentru care nu se pot constitui catedre potrivit art. 1, în mod excepţional, completarea normei didactice de predare se face prin decizia inspectorului şcolar general, pe un an şcolar, cu acordul cadrului didactic, la unităţi de învăţământ compatibile cu nivelul studiilor, după cum urmează:

a)cu ore la specializarea/specializările pe care cadrele didactice au dreptul să le predea,potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, conform Metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, ca urmare a aplicării planurilor-cadru de învăţământ;

b) prin realizarea de catedre combinate la liceu, şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a)/anul de completare şi gimnaziu, din ore la specializarea principală din diploma de studii la liceu/anul de completare şi din ore la specializarea principală sau secundară la şcoala de arte şi meserii (clasele a IX-a şi a X-a)/nivelul de învăţământ secundar inferior;

8

c) din ore de specialitate la unităţi de învăţământ de acelaşi nivel din aceeaşi localitate/comună/sector/municipiul Bucureşti sau din localităţi apropiate. Soluţionarea cererilor de întregire a normei formulate de cadrele didactice titulare în două sau mai multe unităţi de învăţământ, prin pretransfer şi transfer pentru restrângere de activitate într-o singură unitate, se poate realiza conform specializării/specializărilor de pe diploma/diplomele de studii. Această categorie de personal beneficiază de toate drepturile personalului didactic prevăzute de Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul existenţei a două sau mai multe cadre didactice titulare la aceeaşi specialitate, pentru stabilirea personalului didactic căruia i se completează norma didactică, conform prevederilor art. 7, se aplică criteriile de punctaj de la restrângerile de activitate. Fac excepţie cadrele didactice care se încadrează în prevederile art. 13 alin. (4) lit. (c) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. Schimbarea profilului unui post din cluburile şcolare sportive, precum şi din palatele şi cluburile copiilor, se poate face numai cu acordul conducerii inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în perioada întocmirii proiectului planului de şcolarizare. Cadrele didactice titulare care solicită continuarea activităţii în învăţământ, conform art. 128 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi menţinute ca titulare în funcţia didactică peste vârsta standard de pensionare, indiferent de nivelul unităţii de învăţământ, numai în situaţia în care postul/catedra ocupat(ă) nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi vacantat(ă) pentru concurs ca titularizabil(ă) şi dacă a fost asigurat numărul necesar de posturi/catedre didactice vacante corespunzătoare pentru soluţionarea restrângerilor de activitate. Cadrelor didactice titulare pentru care nu s-a aprobat menţinerea în funcţia didactică peste vârsta standard de pensionare, conform art. 128 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare şi care nu solicită pensionarea în condiţiile legii, li se aplică prevederile art. 58 şi ale art. 61 din Codul Muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003 cu modificările şi completările ulterioare. Pentru cadrele didactice titulare a căror specializare nu este în concordanţă cu Centralizatorul sau nu se regăseşte în Centralizator, norma didactică de predare va cuprinde ore prevăzute în planul de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma/diplomele de licenţă, de absolvire sau pe diploma/diplomele/certificatul/certificatele de absolvire a unor cursuri postuniversitare cu durata de cel puţin un an şi jumătate, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 1 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 103/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 109/1999, ale art. 7 şi 44 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ore la disciplinele în concordanţă cu actul de numire/transfer pe post/catedră. Pentru anul şcolar 2006-2007, cadrele didactice titulare care au înscrisă pe diploma de licenţă specializarea Filosofie, aflate în imposibilitatea constituirii catedrelor cu ore în specialitate, pot avea în catedră şi ore de Sociologie, Psihologie, Economie, cu condiţia să fi avut în încadrare, în anii ulteriori titularizării, ore la aceste discipline. b) Disciplina Educaţie antreprenorială poate fi predată de absolvenţii având una dintre specializările prevăzute în Centralizator la aria curriculară "Om şi societate", disciplinele Economie şi Educaţie antreprenorială. În anul şcolar 2006-2007 orele de la disciplina Educaţie antreprenorială pot face parte şi din norma cadrelor didactice care au înscrisă pe diploma de licenţă specializarea Filosofie, în concordanţă cu Centralizatorul. De aceste situaţii se va ţine seama cu precădere la încadrarea cadrelor didactice titulare care au înscrisă pe diploma de licenţă specializarea Filosofie. Disciplina Ştiinţe în învăţământul liceal poate fi predată de absolvenţi ai învăţământului superior de lungă durată care au înscrisă pe diploma de absolvire/licenţă una dintre specializările: Fizică, Chimie sau Biologie, în concordanţă cu Centralizatorul. În anul şcolar 2006-2007 orele de la disciplina Ştiinţe vor fi incluse cu precădere în norma didactică a cadrelor didactice titulare cu aceste specializări. În anul şcolar 2006-2007 personalul didactic titular pe un post/catedră de corepetitor/acompaniament din liceele vocaţionale şi din unităţile cu învăţământ integrat şi

9

suplimentar de artă poate rămâne încadrat ca personal didactic titular, în conformitate cu actul de numire/transfer pe post/catedră, în aceeaşi unitate de învăţământ, având un drept câştigat, sau poate rămâne încadrat ca personal didactic titular, în aceeaşi unitate, pe un post/catedră de profesor de muzică instrumentală. b) Personalul menţionat la lit. a) beneficiază de toate drepturile personalului didactic prevăzute în Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Stabilirea SALARIULUI DE INCADRARE la personalul didactic auxiliar si nedidactic se face anual prin evaluarea performantelor profesionale individuale de catre conducerea unitatii conform Legii 154/1998 si HG 749/1998,existind o limita minima si una maxima a salariului de incadrare pentru fiecare functie.

La personalul didactic auxiliar sporul de stabilitate nu este inclus in salariul de incadrare,acesta se calculeza separat si reprezinta 15% din salariul de baza .

Valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 = 210,807 leiCoeficienţi de multiplicare pentru funcţiile didactice auxiliare din învăţământ

SEPTEMBRIE 2006

MINIM MAXIM1 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul IA***) S 3,292(694) 4,843(1021) x 5 %2 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul I S 2,954(623) 4,702(991) x 5 %

3 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul II S 2,450(516) 4,516(952) x 5 %

4 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul III S 2,238(472) 3,473(732) x 5 %5 Bibliotecar, documentarist, redactor debutant S 2,153(454) - x 5 %6 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul I SSD 2,777(585) 4,080(860) x 5 %7 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul II SSD 2,586(545) 3,663(772) x 5 %8 Bibliotecar, documentarist, redactor gradul III SSD 2,335(492) 3,212(677) x 5 %9 Bibliotecar, documentarist, redactor debutant SSD 2,120(447) - x 5 %10 Informatician gradul IA S 3,476(733) 4,970(1048) x 5 %11 Informatician gradul I S 3,128(660) 4,828(1018) x 5 %12 Informatician gradul II S 2,731(576) 4,599(970) x 5 %13 Informatician gradul III S 2,301(485) 3,571(753) x 5 %14 Informatician gradul IV S 2,196(463) 3,234(682) x 5 %15 Informatician debutant S 2,153(454) x 5 %16 Informatician gradul I SSD 2,639(556) 4,080(860) x 5 %17 Informatician gradul II SSD 2,448(516) 3,663(772) x 5 %18 Informatician gradul III SSD 2,187(461) 3,212(677) x 5 %19 Informatician debutant SSD 2,120(447) x 5 %35 Corepetitor gradul I S 2,520(531) 3,437(725) x 5 %36 Corepetitor gradul II S 2,260(476) 2,978(628) x 5 %37 Corepetitor gradul III S 2,196(463) 2,723(574) x 5 %

38 Corepetitor debutant S 2,153(454) x 5 %39 Corepetitor gradul I SSD 2,365(499) 3,162(667) x 5 %40 Corepetitor gradul II SSD 2,210(466) 2,750(580) x 5 %

41 Corepetitor gradul III SSD 2,162(456) 2,511(529) x 5 %42 Corepetitor debutant SSD 2,120(447) x 5 %43 Secretar IA****) S 3,379(712) 4,970(1048) x 5 %44 Secretar I******) S 3,034(640) 4,828(1018) x 5 %45 Secretar II******) S 2,590(546) 4,599(970) x 5 %46 Secretar III******) S 2,301(485) 3,571(753) x 5 %47 Secretar IV******) S 2,196(463) 3,234(682) x 5 %48 Secretar debutant******) S 2,153(454) x 5 %

10

49 Secretar I******) SSD 2,398(506) 4,190(883) x 5 %30 Secretar II******) SSD 2,269(478) 3,747(790) x 5 %

51 Secretar III******) SSD 2,195(463) 3,274(690) x 5 %52 Secretar IV******) SSD 2,153(454) 2,671(563) x 5 %53 Secretar deb.******) SSD 2,111(445) x 5 % 54 Secretar IA******) M 2,171(458) 3,595(758) x 5 %

55 Secretar I******) M 2,134(450) 3,276(691) x 5 %56 Secretar II******) M 2,096(442) 2,902(612) x 5 %

57 Secretar III******) M 2,057(434) 2,600(548) x 5 %58 Secretar debutant******) M 2,016(425) x 5 %59 Bibliotecar, documentarist, redactor IA PL/M 2,114(446) 3,501(738) x 5 %60 Bibliotecar, documentarist, redactor I PL/M 2,076(438) 3,188(672) x 5 %61 Bibliotecar, documentarist, redactor II PL/M 2,038(430) 2,823(595) x 5 %62 Bibliotecar, documentarist, redactor debutant PL/M 2,016(425) x 5 %63 Informatician IA PL/M 2,171(458) 3,595(758) x 5 %64 Informatician I PL/M 2,134(450) 3,276(691) x 5 % 65 Informatician II PL/M 2,096(442) 2,902(612) x 5 %66 Informatician III PL/M 2,057(434) 2,600(548) x 5 %67 Informatician debutant PL/M 2,016(425) x 5 %81 Corepetitor I M 2,114(446) 2,405(507) x 5 %82 Corepetitor II M 2,076(438) 2,184(460) x 5 %83 Corepetitor III M 2,038(430) 2,118(447) x 5 %

84 Corepetitor debutant M 2,016(425) x 5 %85 Tehnician IA*****) M 2,171(458) 3,082(650) x 5 % 86 Tehnician I*****) M 2,134(450) 2,988(630) x 5 %87 Tehnician II*****) M 2,096(442) 2,659(561) x 5 %88 Tehnician III*****) M 2,057(434) 2,629(554) x 5 %89 Tehnician debutant*****) M 2,016(425) x 5 %90 Laborant IA S 3,150(664) 4,277(902) x 5 %91 Laborant I S 2,822(595) 3,850(812) x 5 %92 Laborant II S 2,357(497) 3,202(675) x 5 %93 Laborant I SSD 2,136(450) 3,788(799) x 5 %94 Laborant II SSD 2,125(448) 3,486(735) x 5 %95 Laborant III SSD 2,111(445) 3,087(651) x 5 %96 Laborant I PL/M 2,057(434) 2,941(620) x 5 % 97 Laborant II PL/M 2,019(426) 2,610(550) x 5 % 98 Laborant debutant PL/M 1,998(421) x 5 % 99 Pedagog şcolar IA S 3,150(664) 4,277(902) x 5 %100 Pedagog şcolar I S 2,822(595) 3,850(812) x 5 %101 Pedagog şcolar II S 2,357(497) 3,202(675) x 5 %102 Pedagog şcolar I SSD 2,136(450) 3,788(799) x 5 %103 Pedagog şcolar II SSD 2,125(448) 3,486(735) x 5 %104 Pedagog şcolar III SSD 2,111(445) 3,087(651) x 5 %105 Pedagog şcolar IA M 2,057(434) 2,753(580) x 5 %106 Pedagog şcolar I M 2,019(426) 2,465(520) x 5 %107 Pedagog şcolar II M 1,998(421) x 5 %108 Analist, programator, inginer sistem; IA S 2,842(599) 5,418(1142) x 5 %109 Analist, programator, inginer sistem; I S 2,564(541) 5,131(1082) x 5 %110 Analist, programator, inginer sistem; II S 2,323(490) 4,491(947) x 5 %111 Analist, programator, inginer sistem; III S 2,258(476) 3,861(814) x 5 %112 Analist, programator, inginer sistem; IV S 2,196(463) 3,436(724) x 5 %113 Analist, programator, inginer sistem; deb. S 2,153(454) x 5 %114 Analist (programator) ajutor; IA M 2,171(458) 3,595(758) x 5 %

11

115 Analist (programator) ajutor; I M 2,134(450) 3,276(691) x 5 %116 Analist (programator) ajutor; II M 2,096(442) 2,902(612) x 5 %117 Analist (programator) ajutor; III M 2,057(434) 2,600(548) x 5 %118 Analist (programator) ajutor; debutant M 2,016(425) x 5 %136 Inginer gradul IA S 2,320(489) 4,486(946) x 5 %137 Inginer gradul I S 2,269(478) 4,208(887) x 5 %138 Inginer gradul II S 2,238(472) 3,858(813) x 5 %139 Inginer gradul III S 2,196(463) 3,499(738) x 5 %140 Inginer gradul debutant S 2,153(454) x 5 %141 Subinginer gradul I SSD 2,185(461) 3,856(813) x 5 %142 Subinginer gradul II SSD 2,175(459) 3,568(752) x 5 %143 Subinginer gradul III SSD 2,153(454) 3,149(673) x 5 %144 Subinginer debutant SSD 2,111(445) x 5 %145 Medic primar S 2,800(590) 5,603(1181) x 5 %146 Medic specialist S 2,698(569) 5,143(1084) x 5 %147 Medic S 2,418(510) 4,837(1020 x 5 %148 Medic stagiar S 2,153(454) x 5 % 242 Administrator financiar (patrimoniu) grad I******* S 2,482(523) 4,898(1033) x 5 %243 Administrator financiar (patrimoniu) grad II******* S 2,439(514) 3,919(826) x 5 %244 Administrator financiar (patrimoniu) grad III******* S 2,370(500) 3,606(760) x 5 %245 Administrator financiar (patrimoniu) debutant******* S 2,153(454) x 5 %246 Administrator financiar (patrimoniu) grad I******* SSD 2,199(464) 3,856(813) x 5 %247 Administrator financiar (patrimoniu) grad II******* SSD 2,175(459) 3,568(752) x 5 %248 Administrator financiar (patrimoniu) grad III******* SSD 2,153(454) 3,149(664) x 5 %249 Administrator financiar (patrimoniu) debutant******* SSD 2,111(445) x 5 %250 Administrator financiar (patrimoniu) treapta I******* M 2,372(500) 3,082(650) x 5 %251 Administrator financiar (patrimoniu) treaptaII******* M 2,287(482) 2,894(610) x 5 %252 Administrator financiar(patrimoniu)treaptaIII******* M 2,205(465) 2,430(512) x 5 %253 Administrator financiar (patrimoniu) debutant******* M 2,016(425) x 5 %

254 Antrenor categoria I M 2,450(516) 4,899(1034) x 5 % 255 Antrenor categoria II M 2,191(462) 4,120(869) x 5 % 256 Antrenor categoria III M 2,153(454) 3,892(820) x 5 % 257 Antrenor categoria IV M 2,115(446) 3,536(745) x 5 % 258 Antrenor categoria V M 2,075(437) 3,093(652) x 5 % 259 Antrenor debutant M 2,035(430) x 5 % 260 Şef atelier-şcoală I M 2,252(475) 2,610(550) x 5 % 261 Şef atelier-şcoală II M 2,220(470) 2,516(530) x 5 % 262 Şef atelier-şcoală III M 2,211(466) 2,348(495) x 5 % 263 Instructor I M 2,251(475) 2,444(515) x 5 % 264 Instructor II M 2,231(470) 2,319(489) x 5 % 265 Model I M 2,251(475) 2,348(495) x 5 % 266 Model II M 2,231(470) 2,319(489) x 5 % 267 Supraveghetor noapte G 2,159(455) 2,243(473) x 5 %

*) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, este autorizat ca în funcţie de dinamica învăţământului să stabilească noi funcţii didactice auxiliare. **) Alte cerinţe pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare din învăţământul preuniversitar sunt cele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare. ***) Se poate utiliza numai la bibliotecile universitare. ****) Se utilizează numai pentru secretar şef de universitate. *****) Se poate utiliza în cadrul laboratoarelor şi al atelierelor-şcoală. ******) Se utilizează şi pentru funcţia de secretar prevăzută în H.G. nr. 1251/2005 *******) Se utilizează şi pentru funcţiile: economist, inginer, referent, tehnician, merceolog, contabil, administrator şi funcţionar prevăzute în H.G. nr. 1251/20

12

ALTE FUNCŢII COMUNE DIN SECTORUL BUGETAR1 SEPTEMBRIE 2006

Salarii de bază pentru personalul din activitatea desecretariat-administrativ, gospodărire, întreţinere-reparaţii

minim maxim 1 Stenodactilograf IA*) M 436 595 2 Stenodactilograf I M 429 504 3 Stenodactilograf II M 419 462 4 Stenodactilograf debutant M 392 - 5 Secretar-dactilograf, dactilograf; IA*) M 429 559 6 Secretar-dactilograf, dactilograf; I M; G 419 493 7 Secretar-dactilograf, dactilograf; II M; G 412 450 8 Secretar-dactilograf, dactilograf; debutant M; G 392 - 9 Secretar, secretar-dactilograf; I**) M; G 419 474 10 Secretar, secretar-dactilograf; II**) M; G 412 432 11 Secretar, secretar-dactilograf; debutant**)M; G 392 - 12 Administrator I M 429 600 13 Administrator II M 419 546 14 Administrator III M 412 493 15 Şef depozit I M 419 541 16 Şef depozit II M 412 493 17 Casier, magaziner; I M 419 528 18 Casier, magaziner; II M; G 412 474 19 Casier, magaziner; debutant M; G 392 - 20 Funcţionar, arhivar; I M 429 517 21 Funcţionar, arhivar; II M 419 474 22 Funcţionar, arhivar; III M 412 432 23 Funcţionar, arhivar; debutant M 392 - 24 Şef formaţie pază, pompieri 404 474 25 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, I 412 429 26 Portar, paznic, pompier, îngrijitor, II 404 419 27 Maistru I 419 583 28 Maistru II 412 541 29 Şofer IA***) 435 691 30 Şofer I***) 428 606 31 Şofer II****) 412 571 32 Muncitor calificat I 452 571 33 Muncitor calificat II 444 541 34 Muncitor calificat III 436 504 35 Muncitor calificat IV 429 474 36 Muncitor calificat V 419 437 37 Muncitor calificat VI 412 429 38 Muncitor necalificat 404 419 39 Instructor sportiv I, referent I 436 642 40 Instructor sportiv II, referent II 429 576 41 Instructor sportiv III, referent III 419 538 42 Instructor sportiv debutant 392 - 43 Brancardier, băieş, nămolar, spălătoreasă, 408 432

*) Se utilizează în ministere şi celelalte instituţii centrale ale administraţiei publice. **) Se utilizează în activitatea de secretariat-administrativ din unităţile bugetare. ***) Se utilizează în Parlament, în ministere şi în celelalte instituţii centrale ale administraţiei publice, în parcul propriu. ****) Se utilizează în ministere şi celelalte instituţii centrale ale administraţiei publice, în parcul comun.

13

HOTÃRÂRE privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale si de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de

bazã între limite HG 749/1998 Metodologia creeazã cadrul pentru realizarea urmãtoarelor obiective:a) asigurarea concordantei între exigentele (cerintele) postului si calitãtile angajatului (profesionale, aptitudinale si atitudinale);b) furnizarea elementelor necesare stabilirii salariului de bazã individual între limite, în functie de performantele profesionale ale angajatului;c) asigurarea unui sistem motivational, care sã determine cresterea performantelor profesionale individuale. Pentru atingerea acestor obiective, prezenta metodologie prevede:a) evaluarea posturilor în functie de caracteristicile descriptive privind exigentele si performantele pe care acestea le impun angajatilor;b) evaluarea performantelor profesionale ale angajatilor în raport cu cerintele posturilor;c) stabilirea si reevaluarea salariului de bazã între limite, în functie de performantele profesionale ale fiecãrui - angajat.Evaluarea posturilor în functie de caracteristicile descriptive privind exigentele si performantele pe care acestea le impun angajatilor - Evaluarea posturilor se face pe baza unor criterii care reprezintã cerintele de ocupare a acestora, cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta metodologie. - Criteriile de evaluare a postului se înscriu în fisa postului, prin care ordonatorii de credite bugetare vor asigura si descrierea principalelor atributii si rãspunderi care le revin angajatilor.- Pentru fiecare criteriu de evaluare a posturilor se acordã un calificativ, notat de la 1 la 5, în raport cu importanta si relevanta acestuia. - Corespunzãtor fiecãrui post, seful ierarhic al acestuia stabileste standardele de performantã ale postului, cu aprobarea conducerii institutiei respective.

Standardele de performantã se exprimã prin urmãtorii indicatori, cuantificati în conformitate cu specificul activitãtilor si al operatiunilor specifice fiecãrui post:a) cantitate;b) calitate;c) cost;d) timp;e) utilizarea resurselor;f) mod de realizare.Continutul indicatorilor pentru standardele de performantã asociate posturilor este prezentat în anexa nr. 1.Conducerile instituţiilor publice vor institui procedurile si regulile de mãsurare adecvatã a fiecãrui indicator, care determinã standardele de performantã. În stabilirea procedurilor si a regulilor de mãsurare a indicatorilor de performantã conducerile institutiilor vor consulta sindicatele sau reprezentantii salariatilor, dupã caz.Standardele de performanţã stabilite pentru fiecare post trebuie sã reflecte repartizarea echitabilã a sarcinilor între posturi si sã fie defalcate din obiectivele cuantificate ale institutiei.- În modelul prezentat în anexa nr. 2 la prezenta metodologie sunt cuprinse principalele elemente care sunt avute în vedere la elaborarea fisei postului.Conducerile institutiilor publice pot completa fisa postului si cu alte elemente specifice activitãţii si, de asemenea, pot detalia sau pot diversifica criteriile de evaluare prezentate în anexa nr. 2. Ponderile asociate criteriilor se vor modifica corespunzãtor, astfel încât suma ponderilor asociate criteriilor sã reprezinte 100%.- Evaluarea se aplicã fiecãrui post utilizat în fiecare institutie publicã.La nivelul ordonatorilor de credite bugetare, care au în structurã compartimente de gestiune a resurselor umane, evaluarea posturilor se va asigura de cãtre aceste compartimente, împreunã cu conducãtorii compartimentelor în care se regãsesc posturile supuse evaluãrii. Pentru institutiile publice subordonate care nu dispun de asemenea compartimente, evaluarea posturilor va fi asiguratã de cãtre persoane desemnate de conducãtorul institutiei.

14

Documentatia aferentã activitãtilor de evaluare se gestioneazã de cãtre persoanele sau compartimentele desemnate potrivit alin. (2). - Modul de calcul al punctajelor minime, maxime si medii, pe baza rezultatelor evaluãrii posturilor este prezentat în anexa nr. 2. - Punctajul minim si, respectiv, maxim pentru fiecare post se calculeazã prin înmultirea calificativului minim, respectiv maxim, acordat, cu ponderea asociatã fiecãrui criteriu si prin însumarea acestor produse.Pentru fiecare post, se determinã un punctaj mediu, ca medie aritmeticã a punctajelor minime si maxime; aceastã valoare va servi drept criteriu de ierarhizare a posturilor pe întreaga structurã de organizare a institutiei publice si va permite estimarea costului mediu pentru ansamblul posturilor existente.

Evaluarea performanţelor profesionale ale angajaţilor în raport cu cerintele postului- Principalele etape în activitatea de evaluare a performantelor profesionale individuale sunt:a) descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale;b) procedura de mãsurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale;c) mãsurarea gradului de îndeplinire a standardelor de performantã;d) urmãrirea si controlul rezultatelor evaluãrii si determinarea evolutiei performantelor profesionale individuale în timp.

Descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale- Descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale este cuprinsã în anexa nr. 4 la prezenta metodologie.

Procedura de mãsurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale- Procedura de mãsurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale se realizeazã pe baza unor norme de evaluare, care reprezintã un cumul de tehnici de mãsurare a performantelor profesionale individuale pe baza cãrora sã poatã fi stabilit, ori de câte ori este necesar, nivelul salariilor de bazã individuale, între limite, potrivit legii. - Procedura de mãsurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale se aplicã fiecãrui angajat, în raport cu cerintele postului ocupat.- Evaluarea performantelor profesionale individuale se bazeazã pe aprecierea în mod sistematic si obiectiv a randamentului, a calitãtii muncii, a comportamentului, a initiativei, a eficientei si creativitãtii, pentru fiecare salariat. - Procedura de mãsurare si de evaluare a performantelor profesionale individuale este un proces continuu, coordonat de cãtre compartimentul de gestiune a resurselor umane. - Procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale va avea ca elemente de referinţã:a) fisa cuprinzând descrierea postului b) criteriile de evaluare a performantei profesionale individuale:- gradul de îndeplinire a standardelor de performantã;- asumarea responsabilitãtii;- adecvarea la complexitatea muncii;- initiativa si creativitatea.- Pe baza elementelor mentionate persoanele care vor realiza procedurile de evaluare parcurg urmãtoarele etape:a) acordã calificative, notate de la 1 la 5, pentru fiecare criteriu prevãzut în fisa de evaluare a fiecãrui angajat;b) notele acordate vor avea urmãtoarea semnificaţie:- 1 = nesatisfãcãtor;- 2 = satisfãcãtor;- 3 = la nivelul standardului de performantã stabilit postului;- 4 = bine;- 5 = foarte bine;

15

c) pentru fiecare criteriu, nota acordatã angajatului se pondereazã în raport cu importanta si relevanta criteriului respectiv pentru procesul de evaluare a performantei individuale; pentru primul an de aplicare, criteriile de evaluare au urmãtoarele ponderi:- gradul de îndeplinire a standardelor de performantã = 50%;- asumarea responsabilitãtii = 25%;- adecvarea la complexitatea muncii = 15%;- initiativa si creativitatea = 10%.Pentru procesele de evaluare a performantelor profesionale individuale, care se vor desfãsura dupã primul an de aplicare, ordonatorii principali de credite bugetare pot stabili alte ponderi pentru criteriile de evaluare a performantei profesionale individuale, în raport cu obiectivele institutiei publice respective.Pentru evaluarea performantelor profesionale individuale se vor utiliza fisa de evaluare si formula de calcul, prevãzute în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.Calificativele corespunzãtoare fiecãrui criteriu vor fi acordate de cãtre:- conducãtorul compartimentului;- angajatul (autoevaluare);- persoanele cu atributii de evaluare din compartimentul de gestiune a resurselor umane sau de persoanele desemnate de conducãtorul institutiei publice.Seful ierarhic al conducãtorului compartimentului în care angajatul îsi desfãsoarã activitatea decide asupra calificativelor finale, ţinând seama de cele 3 evaluãri prevãzute mai sus si de rezultatele de ansamblu ale compartimentului, eliminând valorile extreme dintre calificativele acordate pentru fiecare criteriu.Pe baza calificativului final, stabilit se determinã punctajul total care se comunicã angajatului de cãtre compartimentul de gestiune a resurselor umane, în termen de 5 zile.- Fiecare angajat are dreptul sã conteste evaluarea si, respectiv, punctajul total rezultat.Contestatia se depune la compartimentul de gestiune a resurselor umane, în termen de 5 zile de la comunicare, si se solutioneazã în prezenta pãrtilor de cãtre conducãtorul imediat superior persoanei care a decis asupra evaluãrii finale contestate, în termen de 10 zile.

Urmãrirea si controlul rezultatelor evaluãrii si determinarea evolutiei performantelor profesionale individuale în timp

- Evaluarea performantelor profesionale individuale, la perioadele stabilite de cãtre ordonatorul principal de credite bugetare, se face sub îndrumarea compartimentului de gestiune a resurselor umane, care are si sarcina urmãririi si controlului rezultatelor obtinute- Compartimentul de gestiune a resurselor umane propune conducerii institutiei publice utilizarea rezultatelor obtinute din evaluãri, în scopul:a) pregãtirii si perfectionãrii personalului pentru:- definirea profilului viitor al competentelor si abilitãtilor, corespunzãtor fiecãrui post;- monitorizarea raportului rezultate/cost, obţinut în urma activitãtii de pregãtire/perfectionare;- elaborarea programelor (strategiei de pregãtire continuã a personalului) prin stabilirea unui plan de pregãtire continuã pentru fiecare angajat si prin evaluarea resurselor financiare necesare acestui scop;b) recrutãrii/selectionãrii personalului la elaborarea sau la realizarea unor programe/proiecte;c) determinãrii evolutiei performantelor profesionale individuale în timp;d) distribuirii fondului de salarii, identificat ca sursã pentru diferentieri salariale si stabilirea salariilor de bazã individuale între limite.

Evaluarea performantelor profesionale individualeale angajaţilor

- Punctajul total calculat pentru fiecare angajat se comparã cu intervalul delimitat de punctajul minim, respectiv maxim, al postului ocupat de acesta. În funcţie de rezultat, se disting urmãtoarele situatii:a) punctajul realizat de angajat se înscrie între limite (minima si maxima de punctaj ale postului), ceea ce înseamnã cã angajatul corespunde cerintelor postului;b) punctajul realizat de angajat se situeazã sub limita minimã a punctajului postului, deci angajatul nu corespunde postului;

16

c) punctajul realizat de angajat se situeazã peste limita maximã a punctajului postului, deci este promovabil pe o functie superioarã. Promovarea poate deveni efectivã dacã angajatul în cauzã realizeazã cel puţin punctajul minim corespunzãtor acestui post.

Stabilirea salariilor de bazã între limite, în functiede performantele profesionale individuale-Ordonatorii de credite bugetare, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, asigurã ca stabilirea salariilor de bazã între limite sã se realizeze cu încadrarea în resursele financiare alocate anual si în numãrul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale.Stabilirea salariilor de bazã individuale, între limite, se face pe baza rezultatelor evaluãrii performantelor profesionale ale angajatului, în raport cu cerintele postului. - Calculul salariului de bazã individual, potential pentru perioadele urmãtoare, se face dupã cum urmeazã:a) coeficientul de multiplicare corespunzãtor performanţei profesionale individuale realizate de salariatul “y“ (cy) pentru ocuparea postului “x“ se stabileste, dupã caz, prin una dintre formulele:

Cxy =Cm + (pxy-pxm) x (CM-Cm) Cxy = Cm – (pxM-pxy) x (CM-Cm) (pxM-pxm) (pxM-pxm)

în care:- Cm = limita inferioarã a intervalului pentru functia ocupantului postului;- CM = limita superioarã a intervalului pentru functia ocupantului postului;- pxm = punctajul minim al postului “x“, diferit de pxM;- pxM = punctajul maxim al postului “x“, diferit de pxm;- pxy = performanta profesionalã individualã a salariatului “y“ pe postul “x“;b) salariul de bazã între limite, potential, pentru salariatul “y“ pe postul “x“ se calculeazã multiplicând cu Cxy valoarea de referintã sectorialã corespunzãtoare.Salariul de bazã calculat potrivit alin. (1) poate fi mai mare, egal sau mai mic decât salariul de bazã avut în luna anterioarã încheierii procedurilor de evaluare; modalitãtile concrete de majorare sau de diminuare a salariilor de bazã, se stabilesc de ordonatorul principal de credite bugetare, în limitele resurselor financiare disponibile pentru cheltuieli de personal si având în vedere si obiectivele preconizate ale institutiei respective.- Salariul de bazã al unui angajat se re-evalueazã anual de cãtre angajator, cu respectarea limitelor prevãzute pentru gradul profesional sau treapta profesionalã respectivã.ANEXA 1

CRITERII DE EVALUARE A POSTURILOR

1. Pregãtirea profesionalã impusã ocupantului postului 1.1.Pregãtirea de bazã (corespunzãtoare studiilor absolvite, potrivit prevederilor legale):1.1.1. scoalã generalã1.1.2. medie-licealã1.1.3. medie-postlicealã1.1.4. superioarã de scurtã duratã1.1.5. superioarã de lungã duratã1.2. Pregãtire de specialitate:1.2.1. calificare tehnicã, economicã sau de altã specialitate, necesarã postului 1.2.2. perfectionãri (specializãri) periodice, necesare menţinerii competenţei pe post

2. Experienta necesarã executãrii operatiunilor 2.1. Experienta în muncã specifice postului 2.2. Experienta în specialitatea cerutã de post

17

2.3. Perioada necesarã initierii în vederea executãrii operatiunilor specifice postului

3. Dificultatea operatiunilor specifice postului 3.1. Complexitatea postului, în sensul diversitãtii operatiunilor de efectuat3.2. Gradul de autonomie în actiune3.3. Efortul intelectual caracteristic efectuãrii operatiunilor specifice postului3.4. Necesitatea unor aptitudini deosebite3.5. Tehnologii speciale care trebuie cunoscute.

4. Responsabilitatea implicatã de post 4.1. Responsabilitate de conducere, coordonare structuri, echipe, proiecte4.2. Responsabilitatea pregãtirii luãrii nunor decizii, pãstrarea confidentialitãtii

5. Sfera de relatii (de a intra în relatii,de a raspunde)5.1. Gradul de solicitare din partea structurilor interne ale institutiei publice5.2. Gradul de solicitare din partea structurilor externe ale institutiei publice5.3. Gradul de solicitare din partea cetãtenilor si/sau subiectilor serviciilor oferite de institutia publicã

CONTINUTULindicatorilor pentru standardele de performantã asociate posturilor

a) CantitateaSe mãsoarã volumul lucrãrilor exprimate în unitãti de mãsurã specifice operatiunilor sau activitãtilor executate într-un anumit post. De exemplu:• Numãrul de dosare solutionate;• Numãrul de apeluri telefonice la care s-a rãspuns.b) CalitateaSe mãsoarã nivelul completitudinii si corectitudinii solutiilor prezentate în lucrãrile specifice postului. De exemplu:• Numãrul de corectii operate de seful direct;• Numãrul de contestatii/reclamatii primite;• Gradul de satisfacere a beneficiarilor serviciilor oferite (mãsurate sistematic sau prin sondaj).c) CosturileSe mãsoarã interesul angajatului pentru a limita costurile de functionare a institutiei. Prezintã interes raportul între volumul de activitate si costurile implicate.De - exemplu:• Numãrul de convorbiri telefonice, numãrul de accese în servicii Internet;• Numãrul de deplasãri.d) TimpulSe mãsoarã timpii de executie a lucrãrilor, mai ales pentru acele lucrãri pentru care nu se pot stabili norme de timp.e) Utilizarea resurselorSe apreciazã capacitatea angajatului de a utiliza eficient resursele puse la dispoziţia postului (echipamente de biroticã, programe de calculator etc.).f) Modul de realizareSe apreciazã capacitatea angajatului de a se integra în efortul colectiv depus de echipa din care face parte, modul în care pune la dispozitie colectivului cunostinţele si experienta pe care le detine etc.ANEXA. 2

18

Model de completare a unei fisei a postuluiDefinitii si mod de operarePostul reprezintã un ansamblu de operatiuni sau de activitãti prin care se realizeazã, total sau partial, o anumitã procedurã specificã atributiilor institutiei publice. Postul se caracterizeazã, în principal, prin functia ocupantului postului.Evaluarea posturilor se face pe baza unor criterii care reprezintã cerintele de ocupare a acestora. Aceste cerinte sunt mentionate si inventariate în vederea unei cât mai bune estimãri a gradului de îndeplinire a standardelor de performantã asociate postului Criteriile de evaluare a postului se înscriu în fisa postului.Pentru fiecare criteriu de evaluare a posturilor se acordã un calificativ notat de la 1 la 5.Punctajul pentru fiecare criteriu se calculeazã prin înmultirea notei acordate cu ponderea stabilitã pentru fiecare criteriu.Formulele de calcul al punctajului minim si, respectiv, maxim pentru fiecare post sunt:Ptm = (pm1 x C1) + (pm2 x C2) + (pm3 x C3) + (pm4 x C4) +... + (pmn x Cn),în care:- pm1.....pmn = nota minimã acordatã fiecãrui calificativ notat de la 1 la 5;- C1....Cn = ponderea stabilitã pentru fiecare criteriu de evaluare a postului, exprimatã în %;-Ptm = punctajul total minim.PtM = (pM1 x C1) + (pM2 x C2) + (pM3 x C3) + (pM4 x C4) + ...+ (pMn x Cn),în care:- pM1...pMn = nota maximã acordatã fiecãrui calificativ notat de la 1 la 5;- C1...Cn = ponderea stabilitã pentru fiecare criteriu de evaluare a postului, exprimatã în %;- PtM = punctajul total maxim.În vederea ierarhizãrii tuturor posturilor dintr-o institutie publicã, se calculeazã punctajul mediu, ca medie aritmeticã a punctajului minim si maxim, corespunzãtoare postului.În posturi cu punctaj mediu mai mare se pot obtine salarii de bazã mai mari decât în posturi cu punctaj mediu mai mic. Conducerile institutiilor publice se vor preocupa în a asigura o structurã de posturi acceptabilã si rezonabilã, în raport cu obiectivele cuantificate ale institutiei.

Model de completare a unei fise a postuluiFISA POSTULUI Nr. ....

Denumirea institutiei publice:Compartimentul: de gestiune a resurselor umaneDenumirea postului: întocmirea deciziilor de pensionareGradul profesional al ocupantului postului: functia de expert gradul INivelul postului: de execuţiePunctajul postului: a) minim = 3,4b) maxim = 4,4c) mediu = 3,9(calculate conform prezentei anexe)Standardul de performanţã asociat (exprimat prin indicatori):DESCRIEREA POSTULUI: *)*) Se vor avea în vedere criteriile de evaluare a postului prevãzute în anexa nr. 1 ºi alte criterii si elemente stabilite de conducãtorul compartimentului.DESCRIEREA ACTIVITÃTILOR CORESPUNZÃTOARE POSTULUI:• primirea dosarului de pensionare si verificarea acestuia (conformitate date)• întocmirea buletinului de calcul;• emiterea deciziei de pensionare.

Ponderea Calificativul de la 1 la 5 Punctajul rezultat

19

Criteriile de evaluare a postului

% minim maxim minim maxim

1.Pregatirea profesionala impusa ocupantului postului

10 4 5 0,4 0,5

2.Experienta necesara executarii operatiunilor specifice postului

10 3 4 0,3 0,4

3.Dificultatea operatiunilor specifice postului

30 3 4 0,9 1,2

4.Responsabilitatea implicata de post

40 4 5 1,6 2

5.Sfera de relatii(de a intra in relatii de a raspunde)

10 2 3 0,2 0,3

Punctaj total = 3,4 4,4Media =3,9

ANEXA 3Model de completare a unei fise de evaluare

FISA DE EVALUARE

Fisa postului nr. .....Numele si prenumele titularului: POPESCU IONRezultatul evaluãrii: 4,05Perioada de evaluare:

Criterii de evaluare

Autoevaluarea

Evaluarea conducatorul

ui compartimen

tului

Evaluarea compartimentului

de gestiune a resurselor umane

Evaluarea finala:Decizia

sefului ierarhic conducatorului

de compartiment

Punctajul

1.Gradul de indeplinire a standardelor de performanta-pondere 50%

5 4 3 4 4x50%= 2

2.Asumarea responsabilitatii-pondere 25%

5 4 3 4 4x25%=1

3.Adecvarea la compexitatea muncii-pondere 15%

5 5 4 5 5x15%=0,75

4.Initiativa si creativitate pondere 10%

5 3 3 3 3x10%=0,30

Punctaj total 4,05

Sef compartiment Salariat

Punctajul total (Pt) se calculeazã dupã urmãtoarea formulã:Pt = (p1 x C1) + (p2 x C2) + (p3 x C3) + (p4 x C4),în care:- p1.....p4 = punctajul acordat fiecãrui calificativ, notat de la 1 la 5.- C1.....C4 = ponderea stabilitã pentru fiecare criteriu de evaluare a performanţei profesionale individuale, exprimatã în %ANEXA 4

20

Descrierea criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale

Criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale sunt gradul de îndeplinire a standardelor de performantã, asumarea responsabilitãtii, adecvarea la complexitatea muncii, initiativa si creativitatea.1. Gradul de îndeplinire a standardelor de performantã reprezintã rezultatele mãsurate ale muncii la nivelurile de- scrise în fisa postului. Pentru mãsurarea muncii pot fi avute în vedere si modul de utilizare a resurselor (ce echipamente/materiale vor fi utilizate), precum si modul de realizare a activitãtii.2. Asumarea responsabilitãtii:Continutul acestui criteriu pentru activitatea de conducere implicã evaluarea:- nivelului, precum si a riscului decizional;- modului de comunicare;- lucrului în echipã;- comportamentului managerial.Continutul acestui criteriu pentru activitatea de executie implicã evaluarea:- gradului de implicare în executarea atributiilor de - serviciu;- rapiditãtii interventiilor;- comportamentului la presiuni exterioare si interioare.3. Adecvarea la complexitatea muncii se exprimã prin nivelul activitãtii de conceptie, activitãtii de analizã, activitãtii de sintezã si activitãtii de rutinã.Activitatea de conceptie se caracterizeazã prin:- interpretarea unui volum mare de informatii;- construirea de alternative/optiuni;- evaluarea efectelor si a consecintelor;- integrarea optiunilor.Activitatea de analizã se caracterizeazã prin:- identificarea influentelor si a determinãrilor;- identificarea formulelor de descriere a proceselor, fenomenelor, stãrilor analizate.Activitatea de sintezã se caracterizeazã prin:- construirea modelelor fenomenelor si/sau proceselor studiate;- identificarea fluxurilor informationale;- proiectarea instrumentelor de monitorizare.Activitatea de rutinã se caracterizeazã prin:- gradul ridicat de repetitivitate a operatiunilor;- executarea de operatiuni strict reglementate.4. Initiativa si creativitatea urmãresc evaluarea performantei profesionale, în cazul în care angajatul propune sau are initiativa unor solutii noi, precum si în cazul în care acesta propune schimbarea unor reglementãri, a unor tehnologii, a unor procese, în domeniul sãu de activitate.Continutul acestui criteriu de evaluare implicã:a) în cazul propunerii de solutii noi:- motivarea ideilor;- evaluarea consecintelor;- efectuarea de studii cu aplicabilitate în context reglementat;b) în cazul propunerii unor schimbãri:- dimensionarea schimbãrilor;- evaluarea consecinţelor schimbãrilor;-efectuarea de studii cu aplicabilitate în context nereglementat.

21

Absolvenţii învăţământului superior de lungă sau de scurtă durată, care la data trecerii pe funcţia corespunzătoare studiilor absolvite erau încadraţi pe funcţii cu nivel de studii inferior, specifice domeniului în care au absolvit studiile universitare, se încadrează la gradul profesional corespunzător studiilor absolvite, la care se asigură o creştere cu până la 20% a salariului de bază avut. În vederea stabilirii salariului de bază, în termen de 15 zile de la reluarea activităţii, persoanele angajate în sectorul bugetar, aflate în concediu plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, potrivit legii, cele care nu au prestat activitate în ultimele 12 luni, fiind în concediu medical sau în concediu fără plată, potrivit legii, precum şi cele ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate vor fi evaluate prin examenul de testare a cunoştinţelor profesionale, organizat în acest scop de angajator, procedându-se în acelaşi mod ca şi în cazul persoanelor angajate prin concurs. (2) În cazul nepromovării examenului prevăzut la alin. (1), persoanei respective i se acordă salariul avut anterior sau, după caz, salariul minim al funcţiei deţinute anterior.

Despre SALARIUL DE BAZA o sa vorbim la capitolul urmator

22

CAPITOLUL II

SALARIUL DE BAZA

SALARIUL DE BAZA este compus din: A.SALARIUL DE INCADRARE (personalul didactic) B. INDEMNIZATIA DE CONDUCERE C. INDEMNIZATIA PENTRU INVATAMINT SPECIAL D. GRADATIA DE MERIT E. SALARIUL DE MERIT F. INDEMNIZATIA DE DIRIGINTE,INVAT. – EDUC.

INDEMNIZATIA DE CONDUCERE: se acorda in raport cu functia de conducere indeplinita,marimea unitatii de invatamint si compexitatea activitatii.Este o indemnizatie care face parte din salariul de baza si se calculeaza ca procent la salariul de incadrare.

INDEMNIZATII CONDUCERE DIRECTORI

Unitati de invatamint Indem.directori%

Indem.directori adj.%

Gradinita cu program normal cu 1-10 grupe 15 - cu 11-15 grupe 16 - cu peste 15 grupe 17 -Gradinita cu program prelungit cu 1-4 grupe 18 - cu 5-10 grupe 19 - cu peste 10 grupe 20 -Scoala cu cls.I-IV. de sine statatoarecu 1-4 invatatori 15 -cu 5-8 invatatori 18 -cu peste 8 invatatori 20 -Scoala cu cls.I-VIII.cu 1-20 de clase 25 20cu 21-40 de clase 28 23cu 41-60 de clase 32 24cu peste 60 de clase 33 25Liceucu 1-16 clase 26 21cu 16-30 de clase 28 22Liceu cu internat si cantina -cu 1-20 de clase 28 22cu 21-40 de clase 30 23cu peste 30 de clase 33 25Grup Scolarcu 1-20 clase 28 21cu 21-40 de clase 30 22cu peste 40 de clase 32 24Grup Scolar cu internat si cantinacu 1-20 de clase 30 22cu 21-40 de clase 32 24cu peste 40 de clase 33 25Cluburi sportive scolarecu cel putin 18 grupe 26 -cu peste 40 de grupe 27 20

23

Palatele si Cluburi ale elevilorcu 1-30 de grupe 25cu 31-150 de grupe 26cu peste 150 de grupe 27Scoala de Arte si Meserii,Scoala postlicealacu 1-10 clase 26 20cu 11-25 clase 27 21cu peste 25 clase 28 22Casa Corpului Didacticpina la 3000 cadre didactice 28cu 3001-9000 cadre didactice 29peste 9000 cadre didactice 30Unitate scolara cu director coordonatorcu 1-30 de clase 30(25)cu peste 30 de clase 28(23)Institutie de invatamint ordonator tertiar de credite-CEBcategoria I 35(25) 25(20)categoria II 32(24) 22(20)categoria III 30(23) 20(20)

Nota:Cifrele din paranteza reprezinta indemnizatiile de conducere pentru directorii si directorii adjuncti care sunt educatoare,invatatoare sau institutori. Indemnizatiile de conducere -pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare(OG 3/2006) -pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare(OG 4/2006)Nota pentru judeţele pilot: -pentru directori - maxim 50% din salariul de incadrare

-pentru directori adj. - maxim 40% din salariul de incadrare -pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare -pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare

INDEMNIZATIA PENTRU INVATAMINT SPECIAL(art 49 alin 3 din Legea 128/97)-se acorda personalului didactic titular sau suplinitor care lucreaza efectiv in invatamintul special(case de copii sau scoli ajutatoare) si reprezinta 15% salariul de incadrare.

GRADATIA DE MERIT(art.50(3)din Legea 128/1997) se atribuie pe o perioada de 4 ani reprezinta 20% din salariul de incadrare.Aceasta se acorda numai personalului didactic si didactic auxiliar din invatamint.

SALARIUL DE MERIT: se acorda anual dupa aprobarea bugetului reprezinta 15% din salariul de incadrare + indemnizatia de conducere + indemnizatia pentru invatamint special(art 4 din HG.281/1993)

Personalul care beneficiaza de salariul de merit se stabileste o data pe an dupa aprobarea bugetelor anuale pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul precedent.

Salariile de merit se vor acorda personalului angajat pe functii de executie in proportie de cel putin doua treimi si personalului de conducere de cel mult o treime din totalul salariilor de merit stabilite conform legii. In cazul in care pe parcursul anului se intrerup raporturile de munca ale unor beneficiari de salarii de merit,acestea se pot redistribui de la data de 1 a lunii urmatoare altor persoane care detin functii de acelasi nivel(functii de conducere sau de executie) pentru perioada ramasa..

Pentru personalul nou angajat salariul de merit se poate acorda dupa o perioada de cel putin 6 luni de la angajare. Un angajat nu poate beneficia in acelasi timp si de salariu de merit si de gradatie de merit. Ministerul Educatiei si Cercetarii elaboreaza anual metodologii si criterii de acordare a salariului de merit si a gradatiei de merit.

24

INDEMNIZATIA DE DIRIGINTE,INVATATOR-EDUCATOR(art.51 alin 4 din Legea 128/97)-se acorda personalului didactic care indeplineste functia de diriginte este invatator sau educator si reprezinta 10% din salariul de incadrare+ind. de conducere+ indemnizatia pentru invatamint special + salariul sau gradatia de merit.

SPORUL DE STABILITATE(art 50(11) din Legea 128/1997 -reprezinta 15% din salariul de incadrare+indemnizatia de conducere+indemnizatia pentru invatamint special+salariul sau gradatia de merit-se aplica numai pentru personalul didactic auxiliar

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+ INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT (pt.personalul didactic) (GRADATIA DE MERIT)+INDEMNIZATIA DE DIRIGINTE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT (pt.personalul auxiliar) (GRADATIA DE MERIT)+SPORUL DE STABILITATE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC

SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+ SALARIUL DE MERIT (pt. personalul nedidactic)

CAPITOLUL III

ALTE SPORURURI ADAOSURI SI INDEMNIZATII

25

SPOR PREDARE SIMULTANA(art 8b din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic care asigura predarea simultana la doua ,trei sau patru clase de elevi si reprezinta 7%,10%,15% din salariul de baza.

SPOR CONDITII VATAMATOARE(art.8a din HG 281/1993,art.14 din OG 3/2006)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii periculoase,vatamatoare,nedorite si dificile si este de pina la 10% din salariul de baza.(proportional cu timpul lucrat)

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

SPOR CONDITII GRELE DE MUNCA(art 8c din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca, si este de pina la 15% din salariul de baza.

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

SPOR PENTRU CONTROL FINANCIAR PREVENTIV(art.13 alin 7 din Legea 84/2003)-se acorda persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate si este de pina la 25% din salariul de baza.La unitatile unde se numesc doua sau mai multe persoane care sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sporul de 25% se imparte la numarul persoanelor.

SPORUL DE NOAPTE(art 122 din Codul Muncii)- se acorda personalului care potrivit programului isi desfasoara activitatea in timpul noptii,intre orele 22-6,reprezinta intre 15-25% din salariul de incadrare pentru fiecare ora de munca de noapte prestata..Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de incadrare ,fie de sporul la salariul de incadrare prezentat mai sus.

INDEMNIZATIA PRACTICA PEDAGOGICA(art.51 alin 5 din Legea 128/97)-se acorda personalului didactic desemnat sa conduca si sa realizeze practica pedagogica a viitorilor invatatori,institutori,profesori.Cuantumul indemnizatiei este de 10-25% din salariul de incadrare si se stabileste in raport cu numarul de elevi si studenti practicanti.-5 studenti=10%, 6-7 studenti=15%, 8-9 studenti=20%, 10-12 studenti=23%. Profesorul coordonator de practica de la liceele pedagogice primeste un spor de 25% din salariul de incadrare pentru un numar de cel putin 25 de practicanti.

SPOR TITLU STIINTIFIC(DOCTORAT)-(art.50 alin 10 din Legea 128/97)se acorda personalului didactic care are titlu stiintific de doctor si reprezinta 15% din salariul de baza.

INDEMNIZATIA MEDIU RURAL SAU LOCALITATI IZOLATE(art 49 alin 2 din Legea 128/97)-se acorda personalului didactic calificat care isi desfasoara activitatea in mediul rural sau in localitati izolate ,reprezinta 5-80% din salariul de incadrare se acorda in functie de zona geografica in care lucreaza cadrul didactic.Diferentierea pe zone si localitati a fost aprobata prin HG 167/2002.

26

ZONA I – 80%Becaş, Cinod, Ciobaniş, Desag – II, Egherseg, Fântâna Brazi, Ghiurche, Hagota, Puntea Lupului, Sâncel, trei Fântâni, Ţengheler, Valea lui Pavel, Valea Ursului.

ZONA II- 70%Aldea, Alexandriţa, Baratco0s, Băile Chirui, Bucin, Ciaracio, Cireşeni, Făgeţel-Remetea, Filpea, Hosasău, Pintic, Poiena Târnavei, Recea, Sântimbru-Băi, Vărşag-P. Şoim

ZONA VI – 30%Atia, Bădeni, Bilbor, Ceheţel, Chedia Mica, Crişeni, Cuşmed, Daia, Dealu Armanului, Desag, Dobeni, Fântâna Mare, Făgeţel, Firtuşu, Forţeni, Inlăceni, Izvoare, Jolotca, Laz-Firtănuş, Laz-şoimiş, Liban, Livezi, Medişoru Mare, Medişoru Mic, Mujna, Obrăneşti, Petecu, Poiana Fagului, P. Veche-Tulgheş, Putna-Tulgheş, Rachiţiş, Senetea, Şicasău, Şiclod, Tăietura, Tărceşti, Turdeni, Uilac, Valea Boroş, Valea Capelei, Valea Garbea, Valea Întunecoasă, Valea lui Antaloc, Valea Rotundă, Valea Ugra, Vasileni, Vărşag, Vărşag-Lăzurele.

ZONA VII – 20%Atid, Benţid, Beta, Câlnaci, Calonda, Casinu Nou, Călugăreni, Chedia Mare, Comăneşti, Covacipeter, Dârjiu, Doboi, Duda, Firtănuş, Fundoaia, Gălăuţaş-Pârâu, Ghipeş, Hoghia, Iacobeni, Iasu, Ighiu, Imper, Martonca, Mereşti, Păuleni, Plăieşii de Jos, Plăieşii de Sus, potiond, Săcel, Sineu, Şoimişu Mare, Şoimişu Mic, Teleac, Ulieş, Valea Frum.-Tulg., Valea rece, Vidacut.

ZONA VIII – 18%Armăşeni, Borzont, Chinuşu, Ciba, Crăciunel, Eliseni, Fâncel, Ghiduţ, Harghita Băi, Lăzăreşti, locodeni, Lueta, Matişeni, Mihăileni-Şimoneşti, Minele Lueta, Nicoleni-Şimoneşti, Nicoleşti-Ulieş, Ocland, Orăşeni, Petreni, Rareş, Satu Mic, Satu Nou, Secu, Sînpaul, Subcetate-Zetea, Vargatac.

ZONA IX – 15%Andreeni, Avrămeşti, Bălan, Capu Corbului, Carpituş, Cădaciu Mare, Cădaciu Mic, Cecheşti, Ciucani, Cobăteşti, Comiat, Corbu, Cotormani, Dealu, Goagiu, Ineu, Mărtiniş, Nădejdea, Oţeni, Păltiniş, Platoneşti, Plopiş, Poloniţa, Preluca, Remetea-Ciutac, Runc, Sâncrai, Sasvereş, Gîrciu, Ţimoneşti, Şoimeni, Tamaşu, Tibod, Tomeşti, Tulgheş, Ulcani, Văcăreşti, Văleni, Visafolio, Voşlobeni-Heveder, Zapodea.

ZONA X – 12%Armăşenii Noi, Arvăţeni, Bancu, Bulgăreni, Cetăţuia, Ciucsânghiorghiu, Izvoru Trotuş, lacu Roşu, Morăreni, Păltiniş-Ciuc, Sântimbru-Ciuc, toleseni, Vale, Vigani, Vrabia, Zencani.

ZONA XI – 10%Bucin-Praid, Cărţa, Ciumani, Delniţa, Fitod, leliceni, Mihăileni Ciuc, Misentea, Ocna de Jos, Păuleni-Ciuc, Porumbenii Mici, Rugăneşti, Suseni.

ZONA XII – 8%Aluniş, Bodogaia, Izvoru-Mureşului, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lutiţa, Remetea, Sânsimion, Sub cetate Mureş.

ZONA XIII – 5%Bârzava, Chileni, Filiaş, Tuşnad Nou, Zetea, Beteşti, Bisericani, Borsec, Brădeşti, Căpâlniţa, Ciceu, Corund, Cozmeni, Dăneşti, Dejuţiu, Ditrău, Feliceni, Frumoasa, Joseni, Lăzarea, Lupeni, Mădăraş, Mugeni, Nicoleşti-Ciuc, Ocna de Sus, Porumbenii Mari, Praid, Racu, Sâncrăieni, Sândominic, Sânmartin, Satu Mare, Secuieni, Siculeni, Târnoviţa, Tăureni, Tuşnad Sat, Valea Strâmbă, Băile-Homorod, Călimănel, Gălăuţaş, Hodoşa, Luncani, Măgheruş, Moglăneşti, Sărmaş, Voşlobeni.

CAPITOLUL IV

SPORUL DE VECHIME

27

Angajatii din invatamint(personal didactic,didactic auxiliar si nedidactic) beneficiaza la functia de baza de un spor de vechime in munca de pina la 25% diferentiat in functie de vechimea in munca.(art 7 din HG.281/1993) - intre 3-5 ani vechime in munca = 5%

- intre 5-10 ani vechime in munca = 10%- intre 10-15 ani vechime in munca =15% din SALARIUL DE BAZA- intre 15-20 ani vechime in munca = 20%- peste 20 de ani vechime in munca = 25%

Pentru acordarea sporului de vechime in munca,angajatorul va lua in considerare toate perioadele lucrate de catre salariat indiferent de locurile de munca.

Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva.

Sporul de vechime in munca se acorda si personalului pensionat pentru limita de virsta corespunzator vechimii in munca dobindita in intreaga activitate,numai daca acesta este angajat in baza unui nou contract de munca.

Daca un angajat are doua sau mai multe norme in aceeasi unitate sau in unitati diferite ,acesta beneficiaza de spor de vechime numai o singura data la unitatea unde are functia de baza.

Pensionarii pentru limita de virsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca ,beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga activitate.

BAZA DE CALCUL PENTRU SPORUL DE VECHIME=SALARIUL DE BAZA

CAPITOLUL V

PREMII LUNARE,PREMII ANUALE

28

PREMIUL LUNAR-2% -se poate acorda in timpul anului salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate,apreciate ca fiind valoroase(art. 13 din HG 281/1993).Acesta se poate acorda lunar in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalulul contractual prevazut in statul de functii,cu incadrarea in fondurile aprobate prin buget.

In cazul in care se realizeaza economii prin reducerea cheltuielilor salariale,ordonatorii principali de credite pot aproba acordarea de premii in cursul anului din economiile realizate in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual prevazute in bugetul aprobat fara a depasi valoarea economiilor realizate(art 11 din OUG 123/2003,art.10 din OUG 9/2005).

Angajatii aflati in concediu de odihna nu beneficiaza pe perioada concediului de premiul de 2%,sumele aferente concediilor de odihna se acorda angajatilor care au fost in activitate in perioadele respective sau se vor utiliza in lunile urmatoare .

BAZA LUNARA DE CALCUL PENTRU PREMIUL LUNAR DE 2%=TOTAL VENITURI BRUTE LUNARE REALIZATE LA FUNCTIA DE BAZA (nu intra plata cu ora si orele suplimentare la total venituri brute deoarece aceste drepturi salariale sunt ocazionale si pentru acestea nu sunt intocmite contracte de munca)

PREMIUL ANUAL-SALARIUL 13-Pentru activitatea desfasurata personalul din unitatile scolare beneficiaza dupa caz la sfirsitul anului calendaristic de un premiu anual de pina la un salariu de baza mediu lunar realizat in anul pentru care se face plata.

Salariul mediu lunar de baza se determina prin raportarea la 12 luni a sumelor incasate pe intre anul ca salariul de baza,precum si sumele incasate pentru perioada concediului de odihna.

Nu vor fi luate in calcul elementele de salarizare care nu sunt de natura salariului de baza: sporul de vechime,alte sporuri si indemnizatii care nu fac parte din salariul de baza,indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca.

Plata premiului anual aferent anului in curs se asigura din bugetul aprobat pentru anul urmator.SALARIUL 13 –se cumuleaza cu luna in care se plateste si se retine pentru acesta CAS-9,5%

si CASS-6,5 % si IMPOZIT

EXEMPLU: LUNA SALARIUL DE

BAZAINDEMNIZATIE

CONCEDIU ODIHNA

INDEMNIZATIE DE CONCEDIU MEDICAL

IANUARIE 3.000.000 - -FEBRUARIE 3.000.000 - -

MARTIE 3.000.000 - -APRILIE 3.000.000 - -

MAI 3.000.000 - -IUNIE 3.000.000 - -IULIE - 3.000.000 -

AUGUST - 3.000.000 -SEPTEMBRIE 3.000.000 - -OCTOMBRIE 3.000.000 - -NOIEMBRIE - - 2.000.000DECEMBRIE - - 2.000.000

SALARIUL 13 =3.000.000 x 10 luni=30.000.000 lei : 12 luni = 2.500.000 lei

CAPITOLUL VI

PLATA CU ORA

Posturile didactice rămase vacante, rezervate sau temporar vacante, precum şi activităţile care nu se pot norma în posturi didactice vor fi acoperite, prin cumul sau prin plata cu ora, de către personalul

29

didactic existent, încadrat cu normă maximă, de către cadrele didactice pensionate, precum şi de specialişti din alte sectoare de activitate, în condiţiile Legii nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Activităţile didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifică în ore fizice şi salarizarea acestora se va face în sistem plata cu ora. Cadrele didactice care beneficiază de concediu fără plată conform art. 102 alin. (1) şi (2), de concedii plătite, acordate conform art. 103 lit. c) şi d), şi de concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani (3 ani) prevăzut de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot funcţiona prin cumul sau plata cu ora. Personalul didactic de conducere din unităţile de învăţământ, degrevat parţial sau total de norma de predare, poate fi salarizat prin plata cu ora, fără diminuarea obligaţiilor prevăzute în fişa postului, dar nu mai mult de 4-6 ore săptămânal. În unităţile de învăţământ-pilot pentru personalul didactic de conducere, degrevat parţial sau total de norma de predare, se aplică prevederile art. 46 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Liderii sindicatelor din învăţământ, cu drept de rezervare a catedrei, pot fi remuneraţi prin plata cu ora pentru efectuarea a maximum 4 ore săptămânal. Orele rămase libere din posturile didactice vacante, rezervate sau temporar vacante pot fi acoperite prin plata cu ora. Plata acestor ore se poate face numai pentru orele efectuate în afara programului de lucru aferent funcţiei de bază a personalului angajat. În învăţământ plata cu ora se poate aplica şi pentru activităţile didactice care nu pot fi normate în posturi didactice în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (12) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Modalitatea de cuantificare în ore, pentru activităţile specifice din învăţământul preuniversitar, se va stabili prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, emis înaintea desfăşurării acestora. Pot fi salarizate prin plata cu ora următoarele activităţi: repartizarea absolvenţilor de gimnaziu în licee şi şcoli de arte şi meserii; teste naţionale şi alte examinări sau testări stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării; examenele de absolvire a şcolilor de artă şi meserii, profesionale, postliceale şi a învăţământului cu frecvenţă redusă sau a învăţământului deschis la distanţă; probele de specialitate sau de aptitudini la admiterea de la liceele din filiera vocaţională, clasele bilingve şi cu predare în limbile minorităţilor care susţin examenele pentru obţinerea certificatului/atestatului de competenţă profesională; examenele de bacalaureat; activitatea de traducere a subiectelor la examen; examenele pentru ocuparea posturilor didactice din învăţământul preuniversitar; activitatea didactică de pregătire a elevilor din loturile naţionale, care participă la concursurile şcolare şi la olimpiadele elevilor, activităţile didactice de pregătire suplimentară a elevilor cu ritm lent de învăţare şi activităţile de perfecţionare şi de acordare a gradelor didactice personalului didactic (cursuri, aplicaţii, inspecţii, colocvii, examene); admiterea în învăţământul preuniversitar şi universitar; activitatea de cercetare ştiinţifică pe bază de contracte de cercetare din învăţământul superior; activitatea referenţilor (cadre didactice examinatoare) la susţinerea examenului de doctorat şi alte activităţi didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, stabilite conform legii. Salarizarea activităţilor enumerate mai sus prin plata cu ora pentru unităţile de învăţământ preuniversitar se face prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, iar pentru unităţile de învăţământ superior se face prin hotărâre a senatului universitar. Activităţile salarizate prin plata cu ora pot fi prestate, în condiţiile legii, de către personalul didactic, specialiştii din alte domenii de activitate şi de cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă în condiţiile legii. Salarizarea prin plata cu ora a activităţilor didactice se face pe baza unui tarif orar avizat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, stabilit în conformitate cu norma didactică diferenţiată pe funcţii şi pe niveluri de învăţământ. În învăţământul preuniversitar personalul didactic şi personalul didactic asociat, inclusiv cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de predare în sistem plata cu ora, sunt salarizate pentru activitatea depusă, în funcţie de condiţiile pe care le îndeplinesc de încadrare în una dintre situaţiile prezentate mai sus cu tariful orar stabilit şi cu sporurile

30

şi indemnizaţiile prevăzute de art. 49 alin. (2), şi (3), art. 50 alin. (3), (7) şi (10), în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (8) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Tarifele din învăţământul preuniversitar se calculează astfel: -1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână; -1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul special; -1/80 pentru norma didactică de 20 de ore pe săptămână în învăţământul special; -1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână. Personalul didactic de predare şi de instruire practică din învăţământul preuniversitar cu o vechime efectivă în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Acest personal didactic poate fi salarizat în sistem plata cu ora, în afara programului normal de lucru aferent funcţiei de bază, pentru orele didactice ce depăşesc norma săptămânală maximă de 14 ore, respectiv de 18 ore pentru învăţământul special, şi de 16 ore, respectiv de 22 de ore pentru învăţământul preuniversitar. Pentru acest personal, cu excepţia cadrelor didactice aflate în situaţia aplicării prevederilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, tarifele se calculează astfel: -1/56 pentru norma didactică de 14 ore pe săptămână, în învăţământul special; -1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână, în învăţământul special; -1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână, în învăţământul preuniversitar; -1/88 pentru norma didactică de 22 ore pe săptămână, în învăţământul preuniversitar.

BAZA DE CALCUL PENTRU PLATA CU ORA = SALARIUL DE INCADRARE SPOR MEDIU RURAL IND. INVATAMINT SPECIAL GRADATIA DE MERIT/SALARIUL DE MERIT SALARIUL DE MERIT SPOR DOCTORAT Nu se includ in calculul platii cu ora -indemnizatia de conducere -indemnizatia de dirigentie

Metodologiile privind salarizarea prin plata cu ora a cadrelor didactice si a personalului didactic auxiliar care fac parte din comisiile pentru teste nationale,bacalaureat,absolvire a scolilor de arta si meserii si postliceale admitere,titularizare,obtinerea atestatului profesional se stabilesc anual prin ordin al MEC

Ordin nr. 3915 din 15/05/2006privind modul de plată a personalului care face parte din comisiile organizate pentru admiterea absolvenţilor clasei a VIII-a în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-

2007

Art. 1. - Cadrele didactice care fac parte din comisia de înscriere din unitatea de învăţământ gimnazial sunt plătite pentru instruirea elevilor şi părinţilor cu privire la metodologia de admitere şi pentru participarea la şedinţele de completare a opţiunilor elevilor după cum urmează: a) preşedintele, vicepreşedintele, secretarul sunt plătiţi cu: -35 lei (RON) pentru 1-2 clase; -45 lei (RON) pentru 3-4 clase; -55 lei (RON) pentru 5 clase şi peste; b) membrii sunt plătiţi cu 1,5 lei (RON)/candidat care completează opţiuni.

31

Art. 2. -(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul din comisiile centrelor de înscriere sunt plătiţi cu: -450 lei (RON)/persoană până la 1.000 de candidaţi inclusiv; -500 lei (RON)/persoană peste 1.000 de candidaţi. (2) Operatorii din centrele de înscriere, stabilite de inspectoratele şcolare, sunt plătiţi cu 1,4 lei (RON) pentru fiecare fişă de înscriere introdusă în calculator. Art. 3. - Pentru personalul didactic care efectuează activităţile menţionate la art. 2 plata se face de către unitatea de învăţământ la care cadrul didactic este încadrat, în baza adeverinţei eliberate de centrul de înscriere şi semnate de preşedintele acestuia. Art. 4. -(1) În cazul în care inspectoratele şcolare utilizează specialişti din afara sistemului de învăţământ preuniversitar, aceştia beneficiază de drepturi băneşti calculate conform art. 2, în baza deciziei inspectorului general, emisă în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 114/1999 pentru modificarea anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, republicată, aprobată prin Legea nr. 176/2001. (2) Plata drepturilor menţionate la alin. (1) se face de către inspectoratul şcolar. Art. 5. -(1) Cadrele didactice care fac parte din comisia de admitere judeţeană/a municipiului Bucureşti, în calitate de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, sunt plătite cu: -preşedinte - 210 lei (RON); -vicepreşedinte şi secretar - 200 lei (RON)/persoană. (2) Membrii comisiei judeţene de admitere, precum şi personalul din centrul judeţean de admitere, care participă la activităţile de repartizare computerizată, sunt plătiţi cu 200 lei (RON)/persoană. Art. 6. -(1) Cadrele didactice care fac parte din comisiile pentru susţinerea probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional sau din comisiile pentru susţinerea probelor de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă sunt plătite cu 1,4 lei (RON)/candidat examinat la fiecare probă. (2) Cadrele didactice care fac parte din comisiile de contestaţii pentru probele de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional (acolo unde metodologia prevede contestaţii) ori din comisiile de contestaţii pentru probele scrise de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă vor fi plătite cu 1,5 lei (RON)/lucrare scrisă reevaluată. (3) Plata cadrelor didactice menţionate la alin. (1) şi (2) se face de către unitatea de învăţământ la care cadrul didactic este încadrat, în baza adeverinţei semnate de preşedintele centrului în care s-au susţinut probele de aptitudini, respectiv probele de verificare a cunoştinţelor de limbă modernă sau maternă. Art. 7. -(1) Cheltuielile de transport - transportul fişelor de înscriere de la centrul de înscriere la centrul judeţean de admitere, transportul listelor cu elevii declaraţi admişi la liceele vocaţionale pentru validare şi alte cheltuieli - pentru persoanele care participă în comisiile organizate pentru admiterea în învăţământul liceal şi profesional sunt achitate din bugetul unităţii şcolare/inspectoratului şcolar, prevăzut pentru deplasări. (2) Plata cheltuielilor menţionate la alin. (1) se face de către unitatea la care este încadrată persoana respectivă. Art. 8. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ gimnazial şi liceal vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Ordin nr. 3916 din 15/05/2006privind modul de plată a personalului didactic care face parte din comisiile pentru testele

naţionale, bacalaureat şi absolvire a învăţământului profesional şi postliceal - sesiunile anului 2006

32

Art. 1. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile pentru testele naţionale din centrele de testare şi din centrele zonale de evaluare sunt plătite după cum urmează: -preşedintele comisiei din centrul de testare/examen - 500 lei (RON); -secretarul şi membrii comisiei din centrul de testare/examen - 400 lei (RON); -cadre didactice - supraveghetori - 40 lei (RON)/zi (5 ore de supraveghere pe zi); -informatician (un informatician pe centru): ▪ la centrul de testare/examen - 1 leu (RON)/candidat; ▪ la centrul de evaluare - 0,4 lei (RON)/candidat; -preşedintele, secretarul şi membrii comisiei din centrul zonal de evaluare: ▪ 500 lei (RON) pentru preşedinte; ▪ 400 lei (RON) pentru secretar şi membrii comisiei; ▪ 3,75 lei (RON)/lucrare evaluată, pentru profesorii evaluatori. Art. 2. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a testării naţionale sunt plătite după cum urmează: -preşedinte - 400 lei (RON); -vicepreşedinte, secretar - 350 lei (RON); -membri - 200 lei (RON)/persoană. Art. 3. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile de contestaţii din centrele regionale de contestaţii pentru testarea naţională sunt plătite după cum urmează: -preşedinte, secretari - 250 lei (RON); -profesori evaluatori - 3,75 lei (RON)/lucrare evaluată. Art. 4. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare sunt plătite după cum urmează: -preşedintele comisiei de bacalaureat*): ▪ la o comisie de până la 400 de candidaţi (inclusiv) este plătit cu 700 lei (RON), dar nu mai mult de 50% din salariul de bază al funcţiei didactice în care este încadrat; ▪ la o comisie de peste 400 de candidaţi este plătit cu 1.200 lei (RON), dar nu mai mult de 100% din salariul de bază al funcţiei didactice în care este încadrat; -vicepreşedinte - 600 lei (RON); -secretarul, membrii comisiei din centrele de examen - 425 lei (RON); -informatician - 1,2 lei (RON)/candidat; -preşedintele comisiei din centrele zonale de evaluare - 500 lei (RON); -vicepreşedintele şi secretarul comisiei (cadru didactic) din centrele zonale de evaluare - 450 lei (RON); -informatician - 0,5 lei (RON)/candidat; -profesor examinator (oral) - 3 lei (RON)/candidat; -profesor evaluator - 5 lei (RON)/lucrare corectată; -cadre didactice - supraveghetori - 45 lei (RON)/zi (6 ore de supraveghere pe zi). ___________ *)Preşedintele comisiei de bacalaureat poate fi: cadru didactic universitar care deţine titlu ştiinţific de doctor, inspector şcolar, director de liceu, cu gradul didactic I.

Art. 5. - Cadrele didactice care asigură traducerea subiectelor în limbile minorităţilor naţionale sunt plătite cu 50 lei (RON)/profesor. Art. 6. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile judeţene de bacalaureat sunt plătite după cum urmează: -preşedinte - 400 lei (RON); -vicepreşedinte, secretar - 325 lei (RON); -membri - 225 lei (RON). Art. 7. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile de contestaţii din centrele regionale de contestaţii pentru examenul de bacalaureat sunt plătite după cum urmează: -preşedinte, vicepreşedinte şi secretar - 300 lei (RON); -profesori evaluatori - 5 lei (RON)/lucrare corectată.

33

Art. 8. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile de examinare pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale/atestatului profesional sunt plătite după cum urmează: -1 leu (RON)/candidat examinat, pentru fiecare cadru didactic. Îndrumătorii proiectului/lucrării de specialitate sunt plătiţi după cum urmează: -12 lei (RON)/proiect coordonat şi avizat favorabil pentru susţinere. Art. 9. -(1) Unităţile şcolare în care se organizează centre de examen şi centre zonale de evaluare vor elibera fiecărui membru al comisiilor de testare, respectiv de bacalaureat, o adeverinţă care cuprinde informaţiile necesare pentru plata activităţii depuse. Adeverinţa va fi semnată de directorul unităţii de învăţământ, pe baza listei alcătuite şi semnate de preşedintele comisiei respective. Pentru cadrele didactice care fac parte din comisia judeţeană de contestaţii, adeverinţele sunt eliberate de inspectoratul şcolar. (2) Drepturile prevăzute la art. 1-8 vor fi achitate de unităţile de învăţământ preuniversitar/inspectoratul şcolar în care membrii comisiilor au carnetul de muncă. Pentru preşedinţii comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare, cadre didactice universitare, drepturile prevăzute la art. 4 se achită de către unităţile de învăţământ preuniversitar în care este organizat centrul de examen/centrul zonal de evaluare respectiv. Art. 10. - Cheltuielile de deplasare în afara localităţii, ocazionate de participarea cadrelor didactice la comisiile pentru testarea naţională, respectiv de bacalaureat, vor fi suportate de inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 543/1995 privind drepturile băneşti ale salariaţilor instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegării, detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările ulterioare (pct. 44 al cap. VII din anexă). Art. 11. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile de examinare din centrele de examen organizate pentru absolvirea învăţământului profesional şi postliceal sunt plătite după cum urmează: -preşedinte - 325 lei (RON); -vicepreşedinte, secretar, evaluator extern, monitorizator de calitate - 250 lei (RON); -membrii subcomisiei la şcoala de arte şi meserii/şcoala de ucenici - 3 lei (RON)/absolvent; -membrii subcomisiei la anul de completare/şcoala profesională, şcoala postliceală şi de maiştri: ▪ 3 lei (RON)/lucrare scrisă corectată; ▪ 3 lei (RON)/lucrare practică evaluată; ▪ 2,25 lei (RON)/candidat pentru susţinerea proiectului; ▪ 25 lei (RON)/proiect coordonat şi avizat favorabil pentru susţinere (pentru îndrumătorii de proiect la anul de completare/şcoala profesională, şcoala postliceală şi şcoala de maiştri); -cadre didactice - supraveghetori - 40 lei (RON)/zi (5 ore de supraveghere pe zi). Art. 12. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de evaluare pentru absolvirea învăţământului profesional şi postliceal sunt plătite după cum urmează: -preşedinte - 150 lei (RON); -vicepreşedinţii şi secretarii comisiei - 100 lei (RON). Art. 13. - Cadrele didactice care fac parte din comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti de contestaţii pentru examenul de absolvire a învăţământului profesional şi postliceal sunt plătite după cum urmează: -preşedinte - 150 lei (RON); -vicepreşedintele şi secretarii comisiei - 100 lei (RON); -profesori corectori - 3 lei (RON)/lucrare scrisă corectată. Art. 14. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală buget-finanţe, patrimoniu şi investiţii, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

PERFECTIONARE

Definitivatul-se poate plati o inspectie speciala de de 4 ore,in situatia in care aceasta inspectie a fost efectuata in afara normei-nu a putut fi asigurata de ISJ

34

Gradul II-se poate plati o inspectie speciala de 4 ore si 2 inspectii curente de 3-4 ore(min.10 ore-max.12 ore) pe cadru didactic inspectatGradul I- se pot plati 8 ore pentru indrumarea fiecarei lucrari si 2 ore pentru verificarea si recen- zarea acesteia si cite 6 ore pentru fiecare membru din comisie(min.22 ore-max.26 ore)

Plata acestor ore se va face de catre unitatea scolara unde este incadrat cadrul didactic inspectat.

CAPITOLUL VIICUMULUL DE FUNCTII

Cumulul de funcţii pentru activitatea didactică se poate efectua de personalul didactic şi de specialiştii din alte domenii de activitate pe posturi didactice vacante, temporar vacante sau rezervate în aceeaşi unitate de învăţământ ori în unităţi de învăţământ diferite, potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) şi ale art. 65 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pe o durată de cel mult 10 luni din anul de învăţământ. Activităţile efectuate prin cumul în baza prevederilor art. 16 alin. (4) şi ale art. 65 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, de personalul didactic şi de personalul didactic asociat, inclusiv cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de predare, sunt salarizate pentru această activitate, în funcţie de condiţiile pe care le îndeplinesc pentru încadrarea în una dintre situaţiile prezentate mai sus şi cu sporurile şi indemnizaţiile

35

prevăzute de art. 49 alin. (2) şi (3), art. 50 alin. (3), (7) şi (10), în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (8) din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru cadrele didactice care realizează prin cumul un post de învăţător sau educatoare se acordă şi indemnizaţia pentru funcţia de învăţător, educatoare şi institutor. Cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care încheie contracte de muncă pe perioadă determinată de cel mult 10 luni din anul de învăţământ, beneficiază şi de sporul de vechime în muncă.

Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia de baza.

BAZA DE CALCUL PENTRU CALCULUL CUMULULUI=SALARIUL DE INCADRARE SPORUL DE MEDIU RURAL IND. INVATAMINT SPEC. GRADATIE DE MERIT/SALARIU DE MERIT INDEMNIZATIA DOCTORAT SPOR VECHIME(numai pt.pensionari)

Pensionarii pentru limita de virsta incadrati cu contract de munca care cumuleaza pensia cu salariul beneficiaza de spor de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga activitate.Ceilalti angajati care cumuleaza beneficiaza de spor de vechime numai pentru functia de baza.

Pentru cei care functioneaza la cumul de functii se incheie contract de munca si se fac toate retinerile – 1%; 6,5%; 9,5%; impozit.

Pentru cei care cumuleaza pensia pentru limita de virsta cu salariu, se incheie contract de munca, se fac toate retinerile (6,5%;9,5%,impozit) mai putin somaj-1% si beneficiaza de toate drepturile(concedii de odihna,concedii medicale)

CAPITOLUL VIIICONTRIBUTIILE OBLIGATORII LA SOMAJ,CAS,CASS

Rezumatul obligatiilor aferente salariilor pentru anul 2006

● Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata: 330 lei (RON) lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2006, reprezentand 1,95 lei (RON)/ora. – Codul muncii (Legea nr. 53/2003, cu completarile si modificarile ulterioare) – Hotararea nr. 1.766/2005 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata ● Cota contributiei individuale de asigurari sociale: 9,5%, indiferent de conditiile de munca. Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut (care este de 1.077 RON).

● Cota contributiei angajatorului de asigurari sociale: 36

– pentru conditii normale de munca 19,75%; – pentru conditii deosebite de munca 24,75%; – pentru conditii speciale de munca 34,75%. Baza de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare a 5 salarii medii brute (5.385 RON). – Legea nr. 380/2005 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006 ● Contributia individuala de somaj: 1%.

● Contributia individuala de somaj datorata de angajatori: 2,5%. - Legea nr. 380/2005 bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2006

● Contributia individuala la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate: 6,5%

● Contributia angajatorului la fondul national unic de asigurari sociale de sanatate: 7% – Ordonanta de urgenta nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, cu completarile si modificarile ulterioare – Ordin nr. 221/2005 penru aprobarea Normelor metodologice privind contributia de asigurari sociale de sanatate, cu completarile si modificarile ulterioare ● Cota de contributiei pentru concedii medicale,datorata de catre angajator: 0,75% aplicata la fondul de salarii – Ordonanta de urgenta nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate ● Cota de contributie de asigurare pentru accidente de munca ai boli profesionale datorata de angajatori: intre 0,5% ai 4%, in functie de activitatea principala: – Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale – Hotararea nr. 2.269/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale

CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE ASIGURARI SOCIALE – este prevazuta de art. 21 alin 2 din Legea 19/2000 si reprezinta 9,5% indiferent de conditiile de munca.

Baza lunara de calcul a contributiilor individuale de asigurari sociale o constituie salariile individuale brute in cazul persoanelor care desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca.

Prin salarii individuale brute realizate lunar se intelege: -salariul de baza -sporurile si indemnizatiile indiferent daca au caracter permanent sau nu -indemnizatiile de concedii de odihna -premii anuale si cele din cursul anului -alte adaosuri platite din fondul de salarii -cumulul de functii -prima de instalare -ore suplimentare

Sumele pentru care nu se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale -concediile medicale platite din CAS sau de unitate -plata cu ora CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DATORATA DE UNITATE- se plateste de

catre angajator si reprezinta 19,75% din salariile individuale brute.Baza lunara de calcul este aceeasi cu a contributiei individuale de asigurari sociale de 9,5%

37

COTA DE ASIGURARE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA-se plateste de catre angajator si reprezinta 0,5% din salariile individuale brute.Baza lunara de calcul este aceeasi cu 9,5% si 19,75%.

CONTRIBUTIA INDIVIDUALA LA FONDUL DE SOMAJ- este prevazuta de art.27 din Legea 76/2002 cu modificarile ulterioare si reprezinta 1% din salariul de baza(salariul de incadrare +indemnizatia de conducerea + salariul de merit sau gradatia de merit+indemnizatia de dirigentie+indem.de invatamint special)+sporul de stabilitate la personalul didactic auxiliar.

In cazul concediilor medicale si de maternitate se datoreaza contributia de 1% calculata asupra salariului de baza,aceste perioade reprezentind stagiu de cotizare.

In cazul persoanelor aflate in concediul pentru cresterea copilului pina la implinirea virstei de 2 ani, nu se datoreaza contributia de 1% deoarece nu exista riscul pierderii locului de munca.

In cazul cumulului de functii se datoreaza contributia de 1% la toate locurile de munca(cu exceptia celor care cumuleaza pensia cu salariul,deoarece pensionarii nu pot beneficia de somaj)

CONTRIBUTIA ANGAJATORULUI LA FONDUL ASIGURARILOR DE SOMAJ-este prevazuta de art 26 din Legea 76/2002 cumodificarile ulterioare si reprezinta 2,5 din fondul total de salarii brute.

Prin fondul total de salarii brute lunare se intelege: -salariile de baza -sporurile,adaosurile si indemnizatiile -indemnizatiile pentru concediu de odihna -alte sume platite din fondul de salarii -premiile de orice fel -plata cu ora,ore suplimentare -concediul medical platit de unitate

CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE-este prevazuta de Legea 150/2002 si reprezinta 6,5% din veniturile salariale brute.

CONTRIBUTIA DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE DATORATA DE UNITATE- este prevazuta de Legea 150/2002 si reprezinta 7% din veniturile salariale brute.

Prin venituri salariale brute se inteleg toate veniturile obtinute intr-o luna de catre angajatii unei unitati.

Angajatilor din invatamint care au norma in mai multe unitati scolare contributiile de 1%; 6,5% si 9,5% se vor retine proportional la fiecare unitate.

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.158 din 17 noiembrie 2005privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Persoanele asigurate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asiguraţi, au dreptul, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul României, la concedii medicale şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, dacă: A. desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu; B. desfăşoară activităţi în funcţii elective sau sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei

38

meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. A; C. beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii. (2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), dar sunt: a) asociaţi, comanditari sau acţionari; b) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; c) membri ai asociaţiei familiale; d) autorizate să desfăşoare activităţi independente. (3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia pensionarilor de invaliditate gradul III şi a pensionarilor nevăzători, care se află în una dintre situaţiile prevăzute la lit. c) şi d).

Art. 2. - (1) Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt: a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii; b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate; d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

(2) Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii şi indemnizaţii.

Art. 3. - Dreptul la concediile şi indemnizaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) este condiţionat de plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizaţii, denumită în continuare contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii.

Art. 4. - (1) La data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează cu 0,75 puncte procentuale, prin deducere din: a) cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de angajator, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B; b) cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C; c) cota de contribuţie de asigurări sociale datorată de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2). (2) Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, destinată exclusiv finanţării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, este de 0,75%, aplicată la fondul de salarii sau, după caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de şomaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, şi se achită la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (3) Veniturile provenite din cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii prevăzută la alin. (2) se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (4) Cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (5) Excedentele anuale rezultate în cazul în care veniturile depăşesc cheltuielile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se reportează în anul următor. (6) Eventualele deficite înregistrate pe parcursul execuţiei bugetare şi deficitul anual rezultat în condiţiile aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se acoperă din disponibilităţile înregistrate în anii precedenţi.

39

(7) Prevederile de cheltuieli aprobate pentru prestaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, care se realizează, potrivit dispoziţiilor legale, direct de către angajator, prin deducerea acestora din contribuţiile datorate, se pot depăşi, modificându-se corespunzător prevederilor bugetare atât la venituri, cât şi la cheltuieli, cu menţinerea echilibrului aprobat. (8) Ordonatorul principal de credite este abilitat să efectueze modificările prevăzute la alin. (7) şi este obligat să raporteze Ministerului Finanţelor Publice aceste modificări atât distinct, cât şi prin evidenţierea în situaţiile financiare trimestriale, respectiv anuale. Art. 5. - Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, cota de contribuţie prevăzută la art. 4 alin. (2) se datorează şi se achită de către: a) angajatori pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B; b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. C; c) persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2). Art. 6. - (1) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 au obligaţia să calculeze şi să vireze casei de asigurări de sănătate cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii; acestea au obligaţia să anunţe lunar casei de asigurări de sănătate schimbările de natură să modifice elementele de calcul pentru plata contribuţiei. (2) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 lit. a) au obligaţia plăţii cotei de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislaţiei financiar-fiscale în materie. Prin fond de salarii realizat, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se înţelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială. (3) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75% se datorează asupra drepturilor reprezentând indemnizaţie de şomaj. (4) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Art. 8. - (1) Stagiul de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzut la art. 7, se constituie din însumarea perioadelor: a) pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de către angajator sau, după caz, de către asigurat; b) pentru care plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se suportă din alte surse, în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare; c) pentru care, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate s-a făcut din alte surse, potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.150/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate perioadele în care asiguratul beneficiază de concediile şi indemnizaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (3) Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în care asiguratul: a) a beneficiat de pensie de invaliditate; b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora.

40

(4) Perioadele prevăzute la alin. (2) şi (3) se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înţelesul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 9. - Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără condiţii de stagiu de cotizare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA. Lista cuprinzând urgenţele medicochirurgicale, precum şi bolile infectocontagioase din grupa A este stabilită prin hotărâre a Guvernului.

Art. 10. - (1) Baza de calcul a indemnizaţiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. (2) În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor alin. (1), se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor, se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare sau perioade dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi c), veniturile ce se iau în considerare sunt: a) cuantumul indemnizaţiilor, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) şi alin. (2); b) salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (3). (3) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensionarilor de invaliditate gradul III, al pensionarilor nevăzători, pe perioada în care se află în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B şi alin. (2) lit. c) şi d). (4) În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru situaţiile prevăzute la art. 9 şi 31, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia, cu respectarea prevederilor alin. (2). (5) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare. (6) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă.

Art. 11. - (1) Asiguraţii beneficiază de concedii şi de indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare. (2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, medic curant este orice medic aflat în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, precum şi orice alt medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă şi care încheie o convenţie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

CAPITOLUL II Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă

Art. 12. - Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează: A. de către angajator, în funcţie de numărul de angajaţi avut la data ivirii incapacităţii temporare de muncă a asiguratului, astfel: a) până la 20 de angajaţi, din prima zi până în a 7-a zi de incapacitate temporară de muncă; b) între 21-100 de angajaţi, din prima zi până în a 12-a zi de incapacitate temporară de muncă; c) peste 100 de angajaţi, din prima zi până în a 17-a zi de incapacitate temporară de muncă; B. din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu: a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, şi până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;

41

b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C şi alin. (2).

Art. 13. - (1) Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, pentru fiecare tip de afecţiune, este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotit din prima zi de îmbolnăvire. (2) Începând cu a 90-a zi concediul se poate prelungi până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. (3) Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază după cum urmează: a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii;

b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii; c) un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară; d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Art. 14. - (1) Medicul primar sau, după caz, medicul specialist în afecţiunea principal invalidantă poate propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) În situaţii temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul prevăzut la alin. (1) poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate şi menţinerii asiguratului în activitate. (3) Medicul expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activităţii în raport de pregătirea profesională şi de aptitudini ori pensionarea de invaliditate. (4) Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, în raport cu evoluţia cazului şi cu rezultatele acţiunilor de recuperare.

Art. 15. - În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul de pensionare de invaliditate, plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se face până la sfârşitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, fără a se depăşi durata maximă de acordare a concediului, prevăzută de art. 14 alin. (4).

Art. 16. - (1) Asiguraţii a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele neefectuate să fie reprogramate. (2) Beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi asiguraţi, pensionarii care se află şi în una dintre situaţiile menţionate la art. 1 alin. (1) lit. A sau B, precum şi pensionarii de invaliditate gradul III sau, după caz, pensionarii nevăzători, care se regăsesc în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d).

Art. 17. - (1) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10. (2) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, precum şi de o boală infectocontagioasă din grupa A şi de urgenţe medico-chirurgicale stabilite în condiţiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10.

42

CAPITOLUL III Concediile şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă

Art. 18. - În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de: a) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă; b) concediu şi indemnizaţie pentru carantină; c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare.

Art. 19. - (1) Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B, care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape. (3) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă este egal cu diferenţa dintre baza de calcul stabilită conform art. 10 şi venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25% din baza de calcul.

Art. 20. - (1) Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică. (2) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform art. 10.

Art. 21. - (1) Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în Contractulcadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. (2) Tratamentul balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape. (3) În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de către medicul expert al asigurărilor sociale, odată cu avizul prevăzut la alin. (2). (4) Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. (5) După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate. (6) Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respecta programul individual de recuperare.

Art. 22. - (1) Indemnizaţiile prevăzute la art. 18 lit. a) şi b) se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (2) Costurile tratamentului balnear, precum şi cele ale acţiunilor de recuperare a capacităţii de muncă, prevăzute la art. 18 lit. c), se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.

CAPITOLUL IV

43

Concediul şi indemnizaţia de maternitate

Art. 23. - (1) Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.

(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilaţii acestora. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calităţii de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10.

Art. 24. - (1) Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naştere. (2) Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice. (3) Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină. (4) În situaţia copilului născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.

Art. 25. - (1) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10. (2) Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

CAPITOLUL V Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

Art. 26. - (1) Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 27. - (1) Beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 7. (2) Beneficiază de aceleaşi drepturi, dacă îndeplineşte condiţiile cerute de prezenta ordonanţă de urgenţă pentru acordarea acestora, şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii în vederea adopţiei sau i-au fost daţi în plasament.

Art. 28. - Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afecţiuni intercurente până la împlinirea vârstei de 18 ani se acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie şi a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condiţiile legii, după caz.

Art. 29. - Durata de acordare a indemnizaţiei prevăzute la art. 27 alin. (1) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant.

44

Art. 30. - Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10. CAPITOLUL VI Concediul şi indemnizaţia de risc maternal

Art. 31. - (1) Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004. (2) Pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaţie de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (3) Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare. (4) Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la alin. (2) reprezintă 75% din baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 10.

CAPITOLUL VII Alte dispoziţii privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Art. 32. - (1) În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcţia publică ori a expirat mandatul în baza căruia a desfăşurat activitate în funcţii elective sau în funcţii numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti. (3) Drepturile achitate în condiţiile prevăzute la alin. (1) urmează a fi recuperate de către casele de asigurări de sănătate de la angajator, după caz, conform legii.

Art. 33. - Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B şi care desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori, la fiecare fiind asigurată conform prezentei ordonanţe de urgenţă, indemnizaţiile se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator.

Art. 34. - Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, precum şi a concediilor pentru sarcină, lăuzie şi îngrijirea copilului bolnav nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.

Art. 35. - (1) Pentru plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aferente concediilor medicale acordate cu întrerupere între ele, acestea se iau în considerare separat, durata lor nu se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12. (2) În situaţia în care unui asigurat i se acordă în aceeaşi lună două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plăteşte separat, iar plata se suportă conform art. 12.

Art. 36. - (1) Calculul şi plata indemnizaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată. (2) Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. (3) Plata indemnizaţiilor se face lunar de către: a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B;

45

b) instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical; c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (2) şi pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) şi la art. 32.

Art. 37. - Cuantumul indemnizaţiilor acordate pe o perioadă mai mare de 90 de zile se poate indexa, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 38. - (1) Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă. (2) Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie, în condiţiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 39. - (1) Indemnizaţiile se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură de către acesta. (2) Indemnizaţiile cuvenite şi neachitate asiguratului decedat se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit până la data decesului.

Art. 40. - (1) Indemnizaţiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. (2) Cuantumul indemnizaţiilor solicitate potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.

Art. 41. - Plata indemnizaţiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor; c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale; d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat.

Art. 42. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani. (2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata acestor drepturi. (3) Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3). (4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. (5) Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai urmăresc. Art. 43. - (1) Sumele încasate necuvenit, cu titlu de indemnizaţii, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, inclusiv dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului. (2) Sumele stabilite în conformitate cu alin. (1), nerecuperate din cauza decesului asiguraţilor, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun. (3) Debitele provenite din indemnizaţiile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se recuperează prin executorii proprii ai CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate şi constituie venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

46

Art. 44. - Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra indemnizaţiilor reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 45. - (1) Perioadele în care asiguraţii prevăzuţi la art. 1 alin. (1) şi (2) beneficiază de indemnizaţiile prevăzute la art. 2 constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizaţii datorându-se contribuţia individuală de asigurări sociale reglementată de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Contribuţia de asigurări sociale prevăzută la alin. (1) se calculează prin aplicarea cotei stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat asupra valorii reprezentând un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se suportă din cuantumul brut al indemnizaţiei stabilite conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi se achită bugetului asigurărilor sociale de stat. (3) Calculul şi plata contribuţiei individuale de asigurări sociale se efectuează lunar, de către plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3), odată cu plata indemnizaţiilor.

Art. 46. - (1) În vederea determinării punctajului anual, necesar stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public de pensii, pentru stagiile de cotizare realizate în condiţiile prevăzute la art. 45 se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată din perioadele respective. (2) În situaţia persoanelor care, în perioada 1 aprilie 2001 1 ianuarie 2006, au beneficiat de concedii medicale şi indemnizaţiile aferente, reglementate de legislaţia anterioară prezentei ordonanţe de urgenţă, la determinarea punctajului anual necesar stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public de pensii se utilizează cuantumul indemnizaţiei obţinute în perioadele respective.

ORDONANŢĂ nr.1 din 12 ianuarie 2006pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul asigurărilor sociale

Art. 1. - (1) Cotele de contribuţii sociale obligatorii datorate pentru veniturile salariale sau asimilate acestora, precum şi pentru alte venituri prevăzute de lege, aferente lunii decembrie 2005, sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare până la data de 31 decembrie 2005. (2) Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii, de 0,75%, reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, se utilizează începând cu plata veniturilor salariale sau asimilate acestora, precum şi a altor venituri prevăzute de lege, aferente lunii ianuarie 2006, şi se virează la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (3) Pentru persoanele asigurate în sistemul public de pensii pe bază de declaraţie sau de contract de asigurare, care nu se regăsesc în categoria persoanelor asigurate prevăzute la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, cotele de contribuţii de asigurări sociale stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr. 380/2005, datorate conform legii, se diminuează cu 0,75 puncte procentuale începând cu 1 ianuarie 2006. Art. 2. - (1) Prestaţiile de asigurări sociale care, conform prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, se suportau din bugetul asigurărilor sociale de stat, cuvenite până la data de 31 decembrie 2005 şi neachitate, se plătesc din acelaşi buget, cu respectarea termenului general de prescripţie, de către plătitorii prevăzuţi la art. 133 alin. (2) din această lege. (2) Sumele care fac obiectul prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aferente perioadelor anterioare datei de 1 ianuarie 2006, se recuperează, în termenul general de prescripţie, din bugetul asigurărilor sociale de stat, de la casele teritoriale de pensii. Art. 3. - (1) Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în care asiguraţii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 au realizat, până la data de 31 decembrie 2005, stagii de cotizare în sistemul public de pensii, precum şi perioadele în care asiguraţii au beneficiat de indemnizaţie de risc maternal.

47

(2) În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare dintre cele prevăzute la alin. (1), veniturile ce se iau în considerare sunt cele în baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia de asigurări sociale în sistemul public de pensii, respectiv cuantumul indemnizaţiei de risc maternal.

Art. 4. - (1) Concediile şi indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, cuvenite pe bază de certificat medical, eliberat cu data de 1 ianuarie 2006, se acordă persoanelor care la data de 31 decembrie 2005 se aflau în plata indemnizaţiilor de asigurări sociale la casele teritoriale de pensii, în temeiul art. 129 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celor asigurate în sistemul public de pensii pe bază de declaraţie de asigurare sau în temeiul art. 5 alin. (2) din această lege şi se achită conform prevederilor art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005. (2) Plata indemnizaţiilor, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se efectuează până la încetarea situaţiei care a determinat necesitatea eliberării de certificate medicale. (3) Procedura în aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin protocol încheiat între Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Art. 5. - (1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, cu excepţia contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorată de angajatori pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora. (2) Prevederile art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 se completează conform dispoziţiilor alin. (1). Art. 6. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă prevederile art. 25 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.008 din 14 noiembrie 2005, precum şi prevederile art. 54 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.074 din 29 noiembrie 2005. Art. 7. - (1) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe în volumul şi în structura bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj, respectiv ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pe anul 2006, cu menţinerea nivelului deficitului bugetului general consolidat. (2) Se autorizează ordonatorii de credite, indiferent de sistemul de finanţare şi de subrdonare, să-şi introducă în bugetele proprii, la titlul "Cheltuieli de personal", articolul "Contribuţii", un nou alineat pentru plata contribuţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, prin diminuarea sumelor prevăzute la alineatul "Contribuţii de asigurări sociale de stat".

Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului

sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/32/2006, 1. Articolul 77 va avea următorul cuprins: "Art. 77. - (1) Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie. (2) Pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, angajatorul depune la registratura casei de asigurări de sănătate solicitarea scrisă conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, la care se ataşează

48

Declaraţia privind obligaţiile de plată prevăzută la art. 1, precum şi, după caz, dovada achitării contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, pentru perioada anterioară pentru care se solicită restituirea. (3) Cererea va fi analizată de compartimentul de specialitate din cadrul casei de asigurări de sănătate, care va întocmi referatul de propunere spre aprobare a cererii de restituire sau, după caz, de respingere cu motivarea acesteia, referat avizat de personalul împuternicit să exercite viza CFP. (4) Referatul prevăzut la alin. (3), semnat de directorul executiv al Direcţiei management şi economică, va fi supus aprobării preşedintelui-director general, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13. (5) Pe baza referatului aprobat se întocmesc: ordonanţarea de plată, ordinul de plată, borderoul ordinelor de plată prevăzut în anexa nr. 14 sau, după caz, comunicarea de respingere a plăţii prevăzută în anexa nr. 15, care va fi transmisă solicitantului în termen de 15 zile. (6) După efectuarea plăţii, dosarul se arhivează la compartimentul de specialitate." 2. Articolul 97 va avea următorul cuprins:

ANEXA Nr. 1(Anexa nr. 12 la norme)

UNITATEA ................................................ Str. ..... nr....., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ....., sectorul/judeţul ..................... Codul fiscal .................................... Contul .......................................... Trezoreria ...................................... Nr. ............../..............................

Către Casa de Asigurări de Sănătate ......................

Unitatea ................................, cod fiscal ............, cu sediul în localitatea ..............., str. ............. nr. ......., bl. ......, sc. ....., et. ...., ap. ....., sectorul/judeţul ..............., cont ........, deschis la Trezoreria ........................., vă rugăm a ne vira suma de ...................... (......................) lei, reprezentând diferenţa dintre suma indemnizaţiilor cuvenite (tip indemnizaţii): ▪ .......................................................................................... ▪ .......................................................................................... şi contribuţia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pe luna/perioada ......................, după cum urmează: -totalul cuantumului prestaţiilor de suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii plătite pe luna/perioada .................., suma: ..................... lei; -totalul contribuţiilor pentru concedii şi indemnizaţii datorat de angajator pe luna/perioada ....................., suma: ................... lei; -totalul sumei de recuperat de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii pe luna/perioada ................, suma: ................ lei. Ne asumăm răspunderea pentru realitatea datelor prezentate mai sus şi pentru corectitudinea determinării drepturilor de indemnizaţii sociale de sănătate. Anexa: Declaraţia/Declaraţiile privind evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii pe luna/perioada ................................ .

Director


CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Casa de Asigurări de Sănătate ................................ Str. ....................................... nr. ............. Sectorul/judeţul ............................................

AprobatPreşedinte-director general,

.......................................

REFERAT

În baza prevederilor art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, ale art. 77 din Normele de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.

49

60/32/2006, analizând documentele justificative depuse la Casa de Asigurări de Sănătate............ sub nr. .........../.........., propunem aprobarea/respingerea plăţii sumei de ................. lei reprezentând diferenţa dintre "Totalul cuantumului prestaţiilor de suportat din bugetul FNUASS pentru concedii şi indemnizaţii" plătite salariaţilor proprii şi "Totalul contribuţiilor pentru concedii şi indemnizaţii datorat de angajator" pe luna/perioada .............................. către Unitatea ......................... din localitatea .............................. . Motivele respingerii cererii ................................................ .............................................................................. . Direcţia management şi economică Director executiv,................................ Şeful compartimentului de specialitate, .....................................

Întocmit


CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Casa de Asigurări de Sănătate .............................. Str. ....................................... nr. ........... Sectorul/judeţul ...........................................

BORDEROU ANEXĂ

La ordonanţarea de plată nr. ........../................. a sumei reprezentând diferenţa dintre indemnizaţiile sociale de sănătate plătite salariaţilor proprii, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. ┌────┬───────────────────────────────┬─────────────────────────────┬───────────┐│Nr. │ │ │ ││crt.│Denumirea unităţii/codul fiscal│ Numărul referatului aprobat │Suma în lei│├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────┤├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────┤├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────┤├────┼───────────────────────────────┼─────────────────────────────┼───────────┤│ │TOTAL SUME │ X │ │└────┴───────────────────────────────┴─────────────────────────────┴───────────┘

Şeful compartimentului de specialitate,..................................................

Întocmit


CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Casa de Asigurări de Sănătate ............................... Str. ............................. nr. ...................... Sectorul/judeţul ............................................

Către Unitatea ................................,localitatea ................, str. ............ nr. ...., bl. ...,sc. ..., et. ...., ap......, sectorul/judeţul .............

Prin prezenta vă facem cunoscut că nu s-a aprobat virarea sumei de .......... lei, reprezentând diferenţa dintre indemnizaţiile sociale de sănătate plătite salariaţilor proprii, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, şi contribuţia angajatorului pentru concedii şi indemnizaţii la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, datorată pentru luna/perioada ............................. .

Şeful compartimentului de specialitate,..............................................

Întocmit50

CAPITOLUL IX

IMPOZITUL PE SALARIU,DEDUCERILE PERSONALE

DEDUCEREA PERSONALA-persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile.Aceasta deducere este fixata de la 1 ianuarie 2005 la suma de 250 lei pentru persoanele fizice care au un venit brut lunar de pina la 1000 lei inclusiv.

-pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere deducerea este de-250 lei -pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere deducerea este de -350 lei -pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere deducerea este de-450lei -pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere deducerea este de -550 lei -pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere -650 lei

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri lunare brute intre 1000 lei si 3000 lei,deducerile personale sunt degresive si se calculeaza in felul urmator:

51

Venit brut lunar dîn

Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere

salarii (VBL) Fără persoane în întreţinere

Cu o persoană în întreţinere

Cu 2 persoane în întreţinere

Cu 3 persoane în întreţinere

Cu 4 sau mai multe

persoane în întreţinere

Până la 1.000 250 350 450 550 650De la 1001 la

3.000250 x [1-(VBL-1.000)/2.000]

350 x[1-(VBL-1.000)/2.000]

450 x[1-(VBL-

1.000)/2.000]

550 x[1-(VBL-1.000)/2.000]

650 x[1-(VBL-1.000)/2.000]

Peste 3000 0 0 0 0 0

- Pentru stabilirea deducerilor personale potrivit , venitul brut lunar din salarii se rotunjeşte la nivel de leu, fără subdiviziuni, prin rotunjire la leu pentru fracţiunile de peste 50 de bani inclusiv şi prin neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani. - Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii cuprins între 1.001 şi 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. - Prin venituri din salarii realizate începând cu luna iulie 2005 se înţelege orice sumă primită sub formă de salarii începând cu data de 1 iulie 2005, cu excepţia plăţilor reprezentând lichidarea pe luna iunie 2005 sau venitul din salarii pentru luna iunie 2005 care se plăteşte o singură dată pe lună în luna următoare şi care sunt considerate venituri din salarii aferente lunii iunie 2005.

1. Pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere Venitul brut lunar

dîn salarii Deducere

personală lunarăVenitul brut lunar

dîn salariiDeducere

personală lunarăde la la de la la 0 - 1.0791.080 - 1.1591.160 - 1.239 1.240 - 1.319 1.320 - 1.399 1.400 - 1.479 1.480 - 1.559 1.560 - 1.639 1.640 - 1.719 1.720 - 1.799 1.800 - 1.879 1.880 - 1.959 1.960 - 2.039

250240230220210200190180170160150140130

2.040 - 2.119 2.120 - 2.199 2.200 - 2.279 2.280 - 2.359 2.360 - 2.439 2.440 - 2.519 2.520 - 2.599 2.600 - 2.679 2.680 - 2.759 2.760 - 2.839 2.840 - 2.919 2.920 - 2.999 peste 2.999

1201101009080706050403020100

52

2. Pentru contribuabilii care au o singură persoană în întreţinere Venitul brut lunar




personală lunarăde la la de la la 0 - 1.0571.058 - 1.114 1.115 - 1.171 1.172 - 1.228 1.229 - 1.285 1.286 - 1.342 1.343 - 1.399 1.400 - 1.457 1.458 - 1.514 1.515 - 1.571 1.572 - 1.628 1.629 - 1.685 1.686 - 1.742 1.743 - 1.799 1.800 - 1.857 1.858 - 1.914 1.915 - 1.971 1.972 - 2.028

350340330320310300290280270260250240230220210200190180

2.029 - 2.085 2.086 - 2.142 2.143 - 2.199 2.200 - 2.257 2.258 - 2.314 2.315 - 2.371 2.372 - 2.428 2.429 - 2.465 2.486 - 2.542 2.543 - 2.599 2.600 - 2.657 2.658 - 2.714 2.715 - 2.771 2.772 - 2.828 2.829 - 2.885 2.886 - 2.942 2.943 - 2.999 peste 2.999

1701601501401301201101009080706050403020100

3. Pentru contribuabilii care au 2 persoane în întreţinere Venitul brut lunar




personală lunarăde la la de la la 0 - 1.044 1.045 - 1.088 1.089 - 1.1331.134 - 1.1771.178 - 1.2221.223 - 1.2661.267 - 1.3111.312 - 1.355 1.356 - 1.399 1.400 - 1.444

450440430420410400390380370360

2.023 - 2.066 2.067 - 2.111 2.112 - 2.1552.156 - 2.1992.200 - 2.2442.245 - 2.2882.289 - 2.3332.334 - 2.3772.378 - 2.422 2.423 - 2.466

220210200190180170160150140130

53

1.445 - 1.4881.489 - 1.5331.534 - 1.5771.578 - 1.6221.623 - 1.666 1.667 - 1.711 1.712 - 1.755 1.756 - 1.799 1.800 - 1.844 1.845 - 1.888 1.889 - 1.933 1.934 - 1.977 1.978 - 2.022

350340330320310300290280270260250240230

2.467 - 2.5112.512 - 2.5552.556 - 2.5992.600 - 2.6442.645 - 2.6882.689 - 2.7332.734 - 2.7772.778 - 2.8222.823 - 2.8662.867 - 2.9112.912 - 2.9552.956 - 2.999peste 2.999

1201101009080706050403020100

4. Pentru contribuabilii care au 3 persoane în întreţinere Venitul brut lunar




personală lunarăde la la de la la 0 - 1.036 1.037 - 1.0721.073 - 1.1091.110 - 1.1451.146 - 1.1811.182 - 1.2181.219 - 1.2541.255 - 1.2901.291 - 1.3271.328 - 1.3631.364 - 1.3991.400 - 1.4361.437 - 1.4721.473 - 1.5091.510 - 1.5451.546 - 1.5811.582 - 1.6181.619 - 1.6541.655 - 1.6901.691 - 1.7271.728 - 1.7631.764 - 1.7991.800 - 1.8361.837 - 1.8721.873 - 1.9091.910 - 1.9451.946 - 1.9811.982 - 2.018

550540530520510500490480470460450440430420410400390380370360350340330320310300290280

2.019 - 2.0542.055 - 2.0902.091 - 2.1272.128 - 2.1632.164 - 2.1992.200 - 2.2362.237 - 2.2722.273 - 2.3092.310 - 2.3452.346 - 2.3812.382 - 2.4182.419 - 2.4542.455 - 2.4902.491 - 2.5272.528 - 2.5632.564 - 2.5992.600 - 2.6362.637 - 2.6722.673 - 2.7092.710 - 2.7452.746 - 2.7812.782 - 2.8182.819 - 2.8542.855 - 2.8902.891 - 2.927 2.928 - 2.963 2.964 - 2.999peste 2.999

2702602502402302202102001901801701601501401301201101009080706050403020100

5. Pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane în întreţinere Venitul brut lunar




personală lunarăde la la de la la 0 - 1.0301.031 - 1.0611.062 - 1.0921.093 - 1.1231.124 - 1.1531.154 - 1.1841.185 - 1.2151.216 - 1.2461.247 - 1.276

650640630620610600590580570

2.016 - 2.0462.047 - 2.0762.077 - 2.1072.108 - 2.1382.139 - 2.1692.170 - 2.1992.200 - 2.2302.231 - 2.2612.262 - 2.292

320310300290280270260250240

54

1.277 - 1.3071.308 - 1.338 1.339 - 1.3691.370 - 1.3991.400 - 1.4301.431 - 1.461 1.462 - 1.4921.493 - 1.523 1.524 - 1.5531.554 - 1.5841.585 - 1.6151.616 - 1.6461.647 - 1.6761.677 - 1.7071.708 - 1.7381.739 - 1.7691.770 - 1.7991.800 - 1.8301.831 - 1.8611.862 - 1.8921.893 - 1.9231.924 - 1.9531.954 - 1.9841.985 - 2.015

560550540530520510500490480470460450440430420410400390380370360350340330

2.293 - 2.3232.324 - 2.3532.354 - 2.3842.385 - 2.4152.416 - 2.4462.447 - 2.4762.477 - 2.5072.508 - 2.5382.539 - 2.5692.570 - 2.5992.600 - 2.6302.631 - 2.6612.662 - 2.6922.693 - 2.7232.724 - 2.7532.754 - 2.7842.785 - 2.8152.816 - 2.846 2.847 - 2.8762.877 - 2.907 2.908 - 2.938 2.939 - 2.9692.970 - 2.999 peste 2.999

2302202102001901801701601501401301201101009080706050403020100

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 lei lunar nu se acorda deducere personala.

Persoana aflata in intretinere poate fi sotia/sotul,copii sau alti membri din familie,rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pina la gradul al doilea inclusiv ale caror venituri impozabile si neimpozabile nu depasesc 2.500.000 lei.Persoana aflata in intretinere poate avea sau nu domiciliul comun cu contribuabilul in a carei intretinere se afla.

Rude de gradul I- parinti si copii Rude de gradul II-bunici,frati/surori,nepotiIn cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili,suma reprezentind deducerea

personala se asigura unui singur contribuabil la intelegere.Copii minori,in virsta de pina la 18 ani ai contribuabilului sunt considerati intotdeauna intretinuti

cu exceptia celor incadrati in muncaSunt considerate persoane aflate in intretinere,militarii,studentii,elevii militari peste virsta de 18

ani,daca veniturile obtinute de catre acestia sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei.Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare dreptul de a fi preluat in intretinere

revine parintelui caruia ia fost incredintat copilul sau unuia dintre sotii care formeaza noua familie.Pentru copilul minor primit in plasament sau incredintat unei persoane sau unei familii,dreptul de a fi preluat ca persoana in intretinere il are persoana care la preluat in plasament sau intretinere sau unul din sotii care formeaza familia careia i-a fost incredintat.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere: -persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in

zonele colinare si de ses si 20.000 mp in zonele de munteDeducerea personala se acorda numai pentru veniturile din salarii realizate la functia de baza.La stabilirea deducerii personale la care are dreptul ,contribuabilul va depune la unitatea la care

lucreaza o declaratie pe propria raspundere care trebuie sa cuprinda datele de identificare,domiciliul si codul numeric personal al contribuabilului si al persoanelor aflate in intretinere.

In ceea ce priveste copii aflati in intretinere,la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ,ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.

55

Celelalte persoane aflate in intretinere trebuie sa dea o declaratie pe propria raspundere,care sa cuprinda datele de identificare ale persoanei aflate in intretinere,datele de identificare ale contribuabilului care beneficiaza de deducere,acordul persoanei intretinute,nivelul si natura venituluipersoanei aflate in intretinere,mentiuni privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute,angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa,orice modificare in situatia venitului realizat.

Acordarea deducerii personale se face o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii in care contribuabilul a depus toate documentele justificative

Deducerea personala nu se fractioneaza,se acorda o singura data indiferent de numarul contractelor de munca integral la unitatea unde angajatul are functia de baza.

VENITURI NEIMPOZABILE(OUG 138/2004,Legea 163/2002) -ajutoarele de inmormintare -bursele scolare -premiile acordate sportivilor si antrenorilor -alocatia zilnica de hrana pentru sportivi -alimentatia de efort acordata sportivilor -prima de instalare -indemnizatia de risc maternal,indemnizatia de maternitate -indemnizatia pentru cresterea copilului pina la virsta de 2 ani -indemnizatia pentru ingrijirea copiluli bolnav -indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca(boala obisnuita)VENITURI DIN SALARII IMPOZABILE -salarii de baza -sporuri,indemnizatii si adaosuri de orice fel -premii lunare 2% si premiile anuale-salariul 13 -indemnizatiile de concediu de odihna -plata cu ora,ore suplimentare VENITUL IMPOZABIL-se determina la locul unde angajatul are functia de baza prin aplicarea

cotei de 16% asupra venitului net. VENITUL NET= Venitul brut - 1% - 9,5% - 6,5% - Deducerea personala – cotizatia de

sindicat – contributia la schemele facultative de pensii pina la 200 de Euro pe an.

Un angajat care are norma didactica in mai multe unitati scolare va beneficia de deducerea personala si va fi impozitat pentru intreaga norma la unitatea unde are functia de baza.

Un angajat care cumuleaza doua norme in aceeasi unitate va beneficia de deducerea personala numai la functia de baza,iar veniturile obtinute din cele doua norme se vor cumula si se vor impozita o singura data.

Un angajat care cumuleaza doua norme in unitati diferite,va beneficia de deducerea personala numai la unitatea unde are functia de baza,iar impozitarea se va face la fiecare din cele doua unitati.

Un angajat care are o norma didactica intr-o unitate si are si plata cu ora in aceeasi unitate,veniturile acestuia se vor cumula,se va acorda o singura deducere personala,iar impozitarea se va face la venitul total cumulat.

Un angajat care are o norma didactica intr-o unitate si plata cu ora in alta unitate ,va beneficia de deducerea personala o singura data la unitatea unde are norma intreaga,iar impozitarea veniturilor se va face de fiecare din cele doua unitati.

56

CAPITOLUL X

CONCEDIILE DE ODIHNA

CONCEDIILE DE ODIHNA PENTRU PERSONALUL DIDACTICDurata concediului de odihna pentru personalul didactic este de 78 de zile

calendaristice.Acesta se acorda anual in baza unei programari care se face la inceputul anului scolar in functie de interesul unitatii de invatamint si a celui in cauza.Programarea se face prin decizia conducerii unitatii pentru intreg personalul didactic din unitate.

Conducerea unitatii este obligata sa asigure in fiecare an, integral concediul de odihna pentru fiecare angajat.In situatia imposibilitatii efectuarii integrale a concediului de odihna in timpul vacantei

57

de vara,concediul de odihna se va efectua si in alte perioade ale anului scolar in functie de interesul procesului de invatamint sau a celui in cauza.

Neefectuarea concediului anual de odihna da dreptul la efectuarea concediului restant in vacantele anului scolar urmator.

Cadrele didactice care au functionat ca suplinitori necalificati ,care nu au desfasurat activitate intreg anul scolar primesc 6,5 zile calendaristice de concediu de odihna calculat pentru fiecare luna integral lucrata(se considera luna integral lucrata,daca din insumarea zilelor rezulta 30 de zile calendaristice).Indemnizatia de concediu se va plati in luna iunie odata cu drepturile salariale aferente ultimei luni de contract.

ATENTIE-nu se platesc zilele calendaristice ci zilele lucratoare

Cadrele didactice in activitate care indeplinesc prin cumul o norma sau o fractiune de norma in invatamint,au dreptul la concediul de odihna platit numai pentru functia de baza.

Cadrele didactice pensionate angajate cu jumatate de norma sau cu norma intreaga in baza unui contract individual de munca pe durata determinata care cumuleaza pensia cu salariul,beneficiaza de dreptul la concediu de odihna in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati,proportional cu perioada lucrata.

EXEMPLU: Un cadru didactic suplinitor sau pensionar care are un contract de munca pe perioada determinata(15 sept 2004-17 iunie 2005) va beneficia de 58 zile calendaristice de concediu de odihna(9 luni* 6,5 zile),aproximativ 40 de zile lucratoare de concediu de odihna.Se platesc zilele lucratoare nu cele calendaristice). In cazul in care un cadru didactic titular nu a efectuat integral concediul de odihna intr-un an scolar deoarece a plecat in concediu pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 2 ani,concediul de odihna restant va fi luat dupa ce expira concediul pentru ingrijirea copilului si revine la post. In cazul in care un cadru didactic suplinitor nu a efectuat integral concediul de odihna deoarece a plecat in concediu pentru ingrijirea copilului pina la virsta de 2 ani(in perioada anului scolar),concediul de odihna restant va fi platit la expirarea contractului de munca.

Pentru personalul didactic suplinitor si pentru pensionarii care cumuleaza pensia cu salariul,conducerea unitatii va asigura o parte din concediul de odihna in vacantele de iarna si primavara,urmind ca la incheierea contractului sa se platesca zilele de concediu de odihna ramase neefectuate.CONCEDIILE DE ODIHNA PENTRU PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR

Se acorda in raport cu vechimea in munca dupa cum urmeaza: -pina la 5 ani vechime in munca = minim 21-maxim 31 zile lucratoare

-intre 5 si 15 ani vechime in munca = minim 24-maxim 34 zile lucratoare -peste 15 ani vechime in munca = minim 28-maxim 38 zile lucratoare

Pentru personalul didactic auxiliar concediul de odihna se efectueaza in baza unei cereri depuse si aprobate de catre conducerea unitatii de obicei in afara perioadelor de activitate didacticaCONCEDIUL DE ODIHNA PENTRU PERSONALUL NEDIDACTIC

Se acorda in raport cu vechimea in munca dupa cum urmeaza: -pina la 5 ani vechime in munca = 21 de zile lucratoare -intre 5 –15 ani vechime in munca = 24 de zile lucratoare -peste 15 ani vechime in munca = 28 de zile lucratoare

In cazul in care,din motive justificate,personalul contractual din sectorul bugetar nu a putut efectua concediul de odihna la care avea dreptulintr-un an calendaristic,cu acordul persoanei in cauza,angajatorul este oblicat sa acorde concediul pina la sfirsitul anului urmator. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii raporturilor de munca.

CALCULAREA INDEMNIZATIEI DE CONCEDIU DE ODIHNA

58

Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a salalariului de baza si sporului de vechime din ultimele 3 luni anterioarei celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu .

Salariatii care indeplinesc prin cumul pe linga functia de baza o alta norma in alta unitate,au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza.Unitatea in care salariatii cumuleaza le va acorda la cerere un concediu fara plata pentru zilele de concediu de odihna platite de cealalta unitate.

Salariatii care au norma in doua unitati vor beneficia de concediul de odihna in aceeasi perioada la ambele unitati proportional cu timpul lucrat.

Concediul de odihna se acorda integral sau fractionat cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.

Vechimea in munca care se ia in considerare la determinarea concediului de odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care se acorda concediul

Persoanele care nu au efectuat concediul de odihna,vor primi o despagubire egala cu indemnizatia de concediu cuvenita.Despagubirea urmeaza sa fie suportata de cel din vina caruia angajatul nu a putut efectuat concediul de odihna.

CONCEDII PLATITE PENTRU EVENIMENTE FAMILIALE DEOSEBITE

In afara concediului de odihna,salariatii au dreptul la zile de concediu platite,in cazul urmatoarelor evenimente: -casatoria salariatului-5 zile

-nasterea sau casatoria unui copil-3 zile -decesul sotului/sotiei sau a unei rude pina la gradul II-3 zile

Concediul se acorda la cererea solicitantului de catre conducerea unitatii.Indemnizatia cuvenita pentru acest tip de concediu se calculeaza la fel ca si indemnizatia pentru concediu de odihna obisnuit.

CAPITOLUL XI

CONCEDIILE FARA PLATA

ACORDAREA CONCEDIILOR FARA PLATA PERSONALULUI DIDACTIC TITULAR

Personalul didactic titular care din proprie initiativa solicita sa se specializeze sau sa participe la cercetarea stiintifica in tara sau strainatate are dreptul la un concediu fara plata care nu poate depasi 3 ani intr-un interval de 7 ani.Aprobarile in aceste situatii sunt de competenta ISJ,daca se face dovada activitatii respective.Acest concediu fara plata nu intrerupe vechimea la catedra.

Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fara plata pe timp de un an scolar o data la 10 ani,cu aprobarea ISJ cu rezervarea catedrei pe perioada respectiva.Acest concediu fara plata nu

59

se ia in calcul la stabilirea vechimii in invatamint,vechimii in munca ,dar nu intrerup vechimea efectiva in invatamint.

ACORDAREA CONCEDIULUI FARA PLATA PENTRU CEILALTI ANGAJATI

Acestia au dreptul la concedii fara plata a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual pentru rezolvarea urmatoarelor situatii: -sustinerea examenelor de bacalaureat,admitere,a examenelor de an universitar,a examenelor de diploma,acest concediu fara plata nu afecteaza vechimea in munca -sustinerea examenelor de admitere la doctorat sau a tezei de doctorat -prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate

Salariatii au dreptul la concedii fara plata fara limita de 90 de zile in urmatoarele situatii: -ingrijirea copilului bolnav in virsta de peste 3 ani,in perioada indicata in certificatul medical,de acest drept poate beneficia oricare dintre parinti -tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic,precum si pentru insotirea sotului,copil,frate,sora,parinti la tratament in strainatate in ambele cazuri cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii

Concediile fara plata pot fi acordate si pentru interese personale,altele decit cele prevazute mai sus pe durate stabilite prin acordul partilor.

Pe durata concediilor fara plata ,persoanele respective isi pastreaza calitatea de angajat,iar pe durata concediilor fara plata mai mari de 30 de zile lucratoare se pot incadra alte persoane cu contracte de munca pe perioada determinata.

Pe durata concediilor fara plata mai mici de 30 de zile lucratoare nu pot fi incadrate alte persoane,urmind ca sarcinile de serviciu ale titularilor posturilor sa fie redistribuite.

CAPITOLUL XII

CONCEDIILE MEDICALE

Norma din 27/01/2006

A. Declaraţia privind obligaţiile de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate privind contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii Art. 1. - (1) Evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se realizează pe baza Declaraţiei privind evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.

60

(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune lunar, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, la data stabilită de casa de asigurări de sănătate, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii. (3) Declaraţia privind obligaţiile de plată va fi însoţită, după caz, de declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, al cărei model este prezentat în anexa nr. 2, şi de exemplarul 2 al certificatelor de concedii medicale. (4) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) se depun pe suport hârtie, cu semnăturile persoanelor autorizate şi cu ştampila angajatorului, şi în format electronic, conform Metodologiei de transmitere pe cale electronică a declaraţiilor privind evidenţa nominală a asiguraţilor care au beneficiat de concedii şi indemnizaţii şi a obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii, prevăzute în anexa nr. 3. Art. 2. - (1) Persoanele juridice şi persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, au obligaţia de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate depun declaraţia privind obligaţiile de plată la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială îşi au sediul social, respectiv domiciliul. (2) În cazul în care angajatorii persoane juridice au sucursale şi/sau puncte de lucru, aceştia depun declaraţia privind obligaţiile de plată, cumulat, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru activitatea sucursalelor şi/sau a punctelor de lucru. Art. 3. - Instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj se asimilează angajatorului, având obligaţia să depună declaraţia privind obligaţiile de plată potrivit prevederilor art. 1. Art. 4. - (1) Casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a verifica şi de a valida datele cuprinse în declaraţiile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2. (2) În cazul în care după validarea datelor se constată neconcordanţe care implică rectificarea datelor şi/sau a sumelor cuprinse în declaraţiile iniţiale, casele de asigurări de sănătate vor transmite angajatorilor sau asimilaţilor acestora o notificare. (3) În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data confirmării de primire a notificării, angajatorii sau asimilaţii acestora au obligaţia de a transmite la casele de asigurări de sănătate, după caz, declaraţii rectificative conform modelelor prezentate în anexele nr. 1 şi 2. (4) Declaraţiile prevăzute la alin. (3) pot fi depuse şi din iniţiativa angajatorilor sau a asimilaţilor acestora, pentru situaţiile care implică rectificarea datelor şi/sau a sumelor cuprinse în declaraţiile iniţiale. B. Declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii Art. 5. - (1) Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 sunt obligate să depună declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii la casa de asigurări de sănătate la care aceştia sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de contribuţie de asigurări sociale de sănătate. (2) Declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii se întocmeşte în formă scrisă, conform modelului prezentat în anexa nr. 4, şi se depune personal sau de către persoana împuternicită de titularul declaraţiei. (3) Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza declaraţiei de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii este obligatorie depunerea comunicării de modificare a acesteia, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia modificării respective, conform modelului prezentat în anexa nr. 5. Art. 6. - Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 şi care au fost asigurate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, sunt obligate să depună la casa de asigurări de sănătate declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme. Art. 7. - (1) Persoanele fizice asigurate pe bază de declaraţie de asigurare pot solicita retragerea declaraţiei de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii. În acest sens vor depune la casele de asigurări

61

de sănătate formularul-tip al solicitării de retragere a declaraţiei de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii, conform modelului prezentat în anexa nr. 6. (2) Nedepunerea formularului-tip de retragere a declaraţiei de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii nu exonerează asiguratul de obligaţiile asumate prin declaraţia de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii. Art. 8. - Toate operaţiunile legate de înregistrarea şi evidenţa declaraţiilor de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii, a comunicărilor de modificare şi a solicitărilor de retragere a declaraţiei de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii, precum şi de plata contribuţiilor pentru concedii şi indemnizaţii sunt în sarcina caselor de asigurări de sănătate care au primit şi înregistrat documentele respective.

SECŢIUNEA a 2-a Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

Art. 9. - (1) Dreptul la concediile şi indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 este condiţionat de plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii. (2) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 au obligaţia plăţii contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii în cotă de 0,75%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislaţiei financiar-fiscale în materie. (3) Fondul de salarii realizat reprezintă totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială. (4) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj are obligaţia plăţii contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii în cotă de 0,75%, aplicată drepturilor reprezentând indemnizaţia de şomaj; contribuţia se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. (5) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,75% se aplică asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: a) asupra veniturilor din deciziile de impunere estimative/anuale eliberate de unităţile fiscale teritoriale, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005; b) asupra indemnizaţiilor prevăzute în contractele de administrare sau de management, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005; c) asupra indemnizaţiei lunare a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale, sau asupra venitului din dividende estimat a se realiza pe anul în curs, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 10. - (1) Termenele de plată a contribuţiilor pentru concedii şi indemnizaţii sunt: a) până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, în cazul angajatorilor; b) până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, în cazul instituţiei care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj; c) până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005; d) până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (2) Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către angajatorii, asimilaţii acestora şi asiguraţii care au obligaţia plăţii contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, aceştia datorează după acest termen majorări de întârziere, potrivit prevederilor legale în materie de colectare a creanţelor fiscale. (3) Diferenţele rămase de achitat, calculate în raport cu decizia de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.

62

(4) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3), pentru sumele datorate şi rămase neachitate se vor percepe majorări de întârziere conform procedurii instituite prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (5) În situaţia în care contribuţia calculată la venitul estimat este mai mare decât cea calculată în raport cu decizia de impunere anuală, casele de asigurări de sănătate vor proceda conform prevederilor legale în materie de colectare a creanţelor fiscale. (6) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 virează lunar contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, aplicată asupra venitului estimat. În cazul în care contribuţia calculată la venitul estimat este mai mare, respectiv mai mică decât contribuţia datorată, calculată asupra veniturilor realizate, casele de asigurări de sănătate vor proceda conform prevederilor legale în materie de colectare a creanţelor fiscale. Art. 11. - Plata sumelor reprezentând contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii se poate face prin virament sau direct la casieriile caselor de asigurări de sănătate.

SECŢIUNEA a 3-a Stagiul de cotizare

Art. 12. - (1) Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical şi se constituie din însumarea perioadelor: a) pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de către angajator sau, după caz, de către asigurat; b) pentru care plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se suportă din alte surse, în condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare; dovada efectuării serviciului militar pe durata legal stabilită se face cu livretul militar sau cu adeverinţe ori certificate eliberate de instituţiile militare competente; c) pentru care, până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate s-a făcut din alte surse, potrivitprevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Dovada plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se face cu adeverinţă eliberată de casele teritoriale de pensii, respectiv cu adeverinţă eliberată de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. (2) Se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele în care asiguraţii prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 au realizat, până la data de 31 decembrie 2005, stagii de cotizare în sistemul public de pensii, precum şi perioadele în care asiguraţii au beneficiat de indemnizaţii de risc maternal potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificările ulterioare. Dovada stagiului de cotizare realizat anterior acestei date se face în baza unei adeverinţe eliberate de casa teritorială de pensii la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, potrivit legii, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (3) Adeverinţa prevăzută la alin. (2) va cuprinde date referitoare la stagiul de cotizare, veniturile din care se constituie baza de calcul şi zilele aferente, precum şi numărul de zile de incapacitate temporară de muncă de care a beneficiat asiguratul în ultimele 12 luni anterioare solicitării adeverinţei. (4) Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi perioadele în care asiguratul: a) a beneficiat de concediile şi de indemnizaţiile reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005; b) a beneficiat de pensie de invaliditate gradul III sau de pensie de invaliditate ca nevăzător şi este membru al unei asociaţii familiale sau este autorizat să desfăşoare activităţi independente; în această situaţie, dovada se face cu adeverinţă eliberată de casele teritoriale de pensii şi cu documente oficiale din care să rezulte calitatea de membru al unei asociaţii familiale sau de persoană autorizată să desfăşoare activităţi independente; c) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale

63

învăţământului universitar se face cu diplomele eliberate de instituţiile autorizate, în condiţiile legii. Dovada duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire, foaia matricolă sau cu adeverinţă eliberată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. (5) Perioadele prevăzute la alin. (4) se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare potrivit prezentelor norme. Art. 13. - Se consideră stagiu de cotizare şi situaţia în care, prin însumarea perioadelor ce constituie stagiul de cotizare din ultimele 12 luni anterioare producerii riscului, rezultă un număr de zile de stagiu de cotizare cel puţin egal cu numărul total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni anterioare producerii riscului. Exemplul nr. 1- situaţie în care există 6 luni integrale de stagiu de cotizare - ─────────────────────────────────────────────────luna 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

zile lucrătoare 19 22 23 20 23 22 21 22 20 22 20 21

zile de stagiu 19 19 16 20 13 5 21 22 10 22 20 16───────────────────────────────────────────────── - luna 1 reprezintă prima lună anterioară producerii riscului; - luna 12 reprezintă a 12-a lună anterioară producerii riscului. În acest caz condiţia de stagiu de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 este realizată, întrucât se constată că există 6 luni integrale de stagiu de cotizare (lunile 2, 3, 5, 6, 9 şi 12).

Exemplul nr. 2- situaţie în care nu există 6 luni integrale de stagiu de cotizare - ────────────────────────────────────────────────luna 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

zile lucrătoare 19 22 23 20 23 22 21 22 20 22 20 21

zile de stagiu 10 19 16 10 13 5 21 22 10 22 20 16────────────────────────────────────────────────── În acest caz se ia în considerare perioada ultimelor 6 luni anterioare producerii riscului (lunile 1-6). Numărul total de zile lucrătoare din această perioadă este de 126 de zile, iar numărul de zile de stagiu este de 111 zile. Diferenţa este de 15 zile. În acest exemplu, pentru a completa stagiul de cotizare necesar de 126 de zile, se iau în calcul 15 zile de stagiu de cotizare din lunile 7-12 (5 zile din luna 7, respectiv 10 zile din luna 8). Astfel se constituie stagiul de cotizare necesar pentru deschiderea drepturilor. Art. 14. - În cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA, dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă nu este condiţionat de realizarea stagiului de cotizare.

CAPITOLUL II Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate Art. 15. - Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, sunt: a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii; b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;

64

c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate; d) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal. Art. 16. - (1) Asiguraţii beneficiază de concedii şi indemnizaţii, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare. (2) Medicul curant, prin reprezentantul său legal, încheie o convenţie privind eliberarea certificatelor de concedii medicale cu casa de asigurări de sănătate, al cărei model este prezentat în anexa nr. 10. (3) Convenţia prevăzută la alin. (2) se încheie cu o singură casă de asigurări de sănătate, respectiv cu cea în a cărei rază administrativ-teritorială îşi are sediul unitatea sanitară, sau cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, respectiv Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, după caz. Art. 17. - (1) Certificatele de concediu medical se completează şi se eliberează la data la care se acordă consultaţia medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical. (2) Data de la care începe valabilitatea concediului medical poate fi ulterioară datei acordării numai în cazul certificatelor de concediu medical "în continuare". (3) În situaţia imposibilităţii prezentării asiguratului la medic, se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore. (4) Certificatele de concediu medical se pot elibera şi la o dată ulterioară, numai pentru luna anterioară, pentru următoarele situaţii: a) în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate); b) pentru perioada de internare în spital; c) pentru aparat gipsat, numai de către medicul ortoped/chirurg; d) situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile. Art. 18. - (1) Medicul curant din spital eliberează certificatele de concediu medical numai la externarea pacientului. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care durata internării este mai mare de 30 de zile, caz în care medicul curant va acorda lunar certificatul de concediu medical. Art. 19. - La camera de gardă a spitalului se pot elibera certificate de concediu medical în caz de urgenţe medico-chirurgicale neinternate, numai de către medicii de specialitate. Art. 20. - În situaţia în care certificatul de concediu medical se eliberează în data de 1 a lunii cu durată de 31 de zile, medicul curant poate elibera certificatul de concediu medical pentru perioada 1-31 a lunii respective. Art. 21. - Medicii sunt obligaţi să îndrume pacienţii către unitatea sanitară la care trebuie să se adreseze aceştia în vederea obţinerii în continuare a asistenţei medicale şi a certificatelor de concediu medical. Art. 22. - Orice prelungire a unui concediu medical se efectuează pe un nou certificat de concediu medical. Art. 23. - Certificatele de concediu medical completate cu codurile de indemnizaţie 02, 03, 04 şi 10, prevăzute pe formularul de certificat de concediu medical, ca urmare a unui accident de muncă, cu avizul inspectoratului teritorial de muncă/avizul direcţiei de sănătate publică, precum şi cele cu codul de indemnizaţie 11 se depun direct la casele teritoriale de pensii.

SECŢIUNEA a 2-a Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă,cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii

Art. 24. - (1) Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe o durată de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire. (2) Începând cu a 90-a zi concediul medical se poate prelungi până la 183 de zile, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. (3) Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale şi se diferenţiază după cum urmează:

65

a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului Sănătăţii; b) un an, cu drept de prelungire până la un an şi 6 luni de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii; c) un an şi 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară; d) 6 luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale. (4) Pentru obţinerea avizelor prevăzute la alin. (2) şi (3), medicul curant va întocmi un referat medical conform modelului prezentat în anexa nr. 8; referatul medical se va transmite la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din a cărui rază teritorială îşi are domiciliul asiguratul. Art. 25. - (1) Medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 14 zile calendaristice, în una sau mai multe etape. (2) În cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă pentru aceeaşi afecţiune, concediul medical se poate prelungi de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare, în etape succesive de maximum 30 de zile calendaristice, până la 90 de zile calendaristice în decursul unui an, socotit de la prima zi de îmbolnăvire. (3) Durata cumulată a concediilor medicale acordate de medicul de familie pentru un asigurat pentru incapacitate temporară de muncă nu poate depăşi 45 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire, indiferent de cauza acesteia. După totalizarea a 45 de zile calendaristice acordate de către medicul de familie, eliberarea certificatelor de concediu medical se va face numai de către medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital, în caz de internare, cu încadrarea în duratele maxime prevăzute de lege. Art. 26. - Asiguraţii care prezintă unele dintre bolile cardiovasculare menţionate în anexa nr. 7 beneficiază de concediu medical până la durata maximă prevăzută de lege. Art. 27. - Asiguraţii bolnavi de SIDA sau neoplazii de orice tip, în funcţie de stadiul bolii, beneficiază de concediu medical până la duratele maxime prevăzute de lege. Art. 28. - Asiguraţii bolnavi de tuberculoză pulmonară sau extrapulmonară beneficiază de concediu medical până la duratele maxime prevăzute de lege. Art. 29. - În situaţiile prevăzute la art. 26, 27 şi 28, certificatele de concediu medical se eliberează pentru perioade de maximum 30 de zile calendaristice numai de medicul curant din unităţile sanitare care acordă asistenţă medicală în specialităţile respective. Art. 30. - (1) Certificatele de concediu medical pentru durata internării se acordă de medicul curant din spital care a îngrijit şi externat pacientul. (2) În cazul în care durata internării este mai mare de 30 de zile, medicul curant va elibera certificatul de concediu medical lunar. (3) La externarea din spital se poate acorda un concediu medical de la 1 la 7 zile calendaristice, iar în cazuri speciale, cu aprobarea medicului-şef de secţie, până la maximum 21 de zile calendaristice. (4) După expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital, în cazul în care starea sănătăţii pacientului nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical cu maximum 7 zile calendaristice pentru aceeaşi afecţiune, urmând ca, în cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă, să trimită pacientul la medicul din ambulatoriul de specialitate. (5) Medicii curanţi din unităţile sanitare cu paturi, care îngrijesc pacienţi cu TBC, SIDA, neoplazii, eliberează certificatele de concediu medical pe durata internării asiguraţilor, iar la externare pot acorda concediu medical până la 30 de zile calendaristice. În cazul pacienţilor cu TBC medicii au obligaţia să îndrume pacientul la cabinetul de pneumologie la care va fi luat în evidenţă. (6) Pacienţii internaţi în spital, care au beneficiat în ultimele 12 luni de 90 de zile, cumulat, de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de îmbolnăvire, vor fi trimişi la cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă în a căror rază teritorială este situat

66

spitalul respectiv. În cazul în care pacienţii nu se pot deplasa, se vor trimite foile de observaţie, rezultatele investigaţiilor şi referatul medical, în vederea avizării prelungirii concediului medical. Art. 31. - În caz de urgenţe medico-chirurgicale, pentru care gradul de severitate al bolii nu impune internarea în spital, concediul medical se acordă de medicul care a asistat urgenţa (medic de familie, medic din ambulatoriu de specialitate, de la camera de gardă, ambulanţă, centru de permanenţă), pentru o perioadă de maximum 5 zile calendaristice. Dacă incapacitatea temporară de muncă se menţine, concediul medical poate fi prelungit de medicul curant, pentru aceeaşi afecţiune, dar nu pentru cod de indemnizaţie de urgenţă (06), în condiţiile şi pe duratele stabilite de lege. Art. 32. - Persoanele asigurate aflate în incapacitate temporară de muncă, care au urmat un tratament în străinătate pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în ţară, beneficiază de concediu medical acordat în condiţiile şi pe duratele prevăzute de lege; certificatele de concediu medical se eliberează de medicul curant, cu avizul direcţiilor de sănătate publică, în baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de la data revenirii în ţară. Art. 33. - Asiguraţii care îşi pierd capacitatea de muncă în timp ce se află în altă ţară în interes de serviciu sau în interes personal primesc certificate de concediu medical de la medicul curant, cu avizul direcţiilor de sănătate publică, în baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, în condiţiile şi pe duratele prevăzute de lege. Aceste certificate de concediu medical se pot elibera retroactiv de către medicii curanţi, în termen de maximum 5 zile de la data obţinerii avizului de la direcţiile de sănătate publică. Art. 34. - Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină conform art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 35. - Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă potrivit art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 de către angajator sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru zilele lucrătoare din duratele exprimate în zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă, socotite din prima zi de incapacitate. Art. 36. - Pentru plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aferente concediilor medicale acordate cu întrerupere între ele, acestea se iau în considerare separat, durata lor nu se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 37. - (1) În situaţia în care unui asigurat i se acordă în aceeaşi lună două sau mai multe concedii medicale pentru afecţiuni diferite, fără întrerupere între ele, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se calculează şi se plăteşte separat, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (2) În situaţia în care unui asigurat i se acordă în aceeaşi lună două sau mai multe concedii medicale pentru aceeaşi afecţiune, fără întrerupere între ele, durata lor se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 38. - Plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate au obligaţia să elibereze asiguratului adeverinţe din care să rezulte numărul de zile de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, în vederea acordării certificatelor de concediu medical.

SECŢIUNEA a 3-a Concediile şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şirecuperarea capacităţii de muncă

Art. 39. - În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de: a) indemnizaţie pentru reducerea timpului de muncă; b) concediu şi indemnizaţie pentru carantină; c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare. Art. 40. - (1) Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se acordă asiguraţilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) lit. A şi B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, care, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de muncă, şi se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

67

(2) Certificatele de concediu medical pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală de lucru se eliberează de medicul curant care a propus această reducere pentru cel mult 30 de zile calendaristice, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, până la durata maximă prevăzută de lege. (3) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă se determină conform art. 19 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (4) Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (5) Pentru obţinerea avizului prevăzut la alin. (1) se va respecta procedura instituită la art. 24 alin. (4). Art. 41. - (1) Concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică. (2) Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită în certificatul eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică. Dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale. (3) Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină se determină conform art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (4) Indemnizaţia pentru carantină se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Art. 42. - (1) Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare medicală, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. (2) Tratamentul balnear şi de recuperare medicală se desfăşoară în conformitate cu prevederile programului individual de recuperare întocmit de medicul curant, cu avizul obligatoriu al medicului expert al asigurărilor sociale, în funcţie de natura, stadiul şi prognosticul bolii, structurat pe etape. În funcţie de tipul afecţiunii şi de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile şi se stabileşte de medicul expert al asigurărilor sociale, la propunerea medicului curant. (3) Programul individual de recuperare este obligatoriu şi se realizează în unităţi sanitare specializate aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare asiguraţii sunt supuşi reexaminării medicale. În funcţie de rezultatele acesteia medicul expert al asigurărilor sociale, după caz, actualizează programul individual de recuperare, recomandă reluarea activităţii profesionale sau propune pensionarea de invaliditate. (4) Plata indemnizaţiilor nu se cuvine pe perioadele în care asiguratul, din motive imputabile lui, nu îşi îndeplineşte obligaţia de a urma şi de a respecta programul individual de recuperare. (5) Tratamentul balnear şi de recuperare medicală a capacităţii de muncă se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi de normele metodologice de aplicare a acestuia. (6) Beneficiază concomitent de prestaţii pentru acelaşi risc asigurat numai asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o durată mai mare de 90 de zile, care urmează tratament balnear. (7) Pentru obţinerea avizului prevăzut la alin. (2) se va respecta procedura instituită la art. 24 alin. (4).

SECŢIUNEA a 4-a Concediul şi indemnizaţia de maternitate

Art. 43. - (1) Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naştere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63

68

de zile după naştere. Concediile pentru sarcină şi lăuzie se pot compensa între ele, în funcţie de recomandarea medicului şi de opţiunea persoanei beneficiare, în aşa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice. (2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calităţii de asigurat. Faptul că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei în cauză se dovedeşte cu acte oficiale eliberate de angajatori sau de asimilaţii acestora. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calităţii de asigurat, cu respectarea prevederilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (4) Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină. (5) În situaţia copilului născut mort sau în situaţia în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de maternitate se acordă pe toată durata acestuia. Art. 44. - Concediul medical pentru maternitate se acordă numai pentru sarcină şi nu pentru afecţiunile care pot interveni pe parcursul sarcinii, fără legătură cu aceasta. Art. 45. - (1) Certificatele de concediu medical pentru sarcină se eliberează pentru cel mult 30 de zile calendaristice de către medicul de familie sau de către medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, care ia în evidenţă şi urmăreşte pe parcursul sarcinii gravida, până la durata maximă prevăzută de lege. (2) Certificatul de concediu medical pentru lăuzie se eliberează de medicul curant de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, pentru perioade de cel mult 30 de zile calendaristice. Prelungirea concediului medical pentru lăuzie până la durata maximă prevăzută de lege se face de medicul de familie care are în urmărire lăuza. Art. 46. - În situaţia în care survine decesul mamei, la naştere sau imediat după aceasta, tatăl beneficiază de restul concediului neefectuat de către mamă, în condiţiile Legii concediului paternal nr. 210/1999, certificatul fiind eliberat de medicul de specialitate obstetrică-ginecologie din unitatea sanitară unde a născut femeia sau de medicul de familie, după caz. Art. 47. - Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate se determină conform art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 48. - Indemnizaţia de maternitate se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

SECŢIUNEA a 5-a Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav

Art. 49. - Asiguraţii au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Art. 50. - (1) Certificatul de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani şi îngrijirea copilului cu handicap în vârstă de până la 18 ani pentru afecţiuni intercurente se eliberează de medicul curant, în condiţiile şi până la duratele maxime prevăzute de lege. (2) Medicul de familie are dreptul de a acorda concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, cu durată de cel mult 14 zile calendaristice, în una sau mai multe etape, pentru aceeaşi afecţiune. (3) Medicul curant din ambulatoriul de specialitate sau spital are dreptul de a acorda concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav, cu durată de cel mult 30 de zile calendaristice. Art. 51. - În situaţia în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat sau supus unor intervenţii chirurgicale, eliberarea certificatelor de concediu

69

medical se va face de medicul curant din unităţile care acordă asistenţă medicală în specialitatea respectivă, pentru durate stabilite de acesta, în funcţie de gravitatea afecţiunii. Dacă durata concediului medical depăşeşte 90 de zile nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale. Art. 52. - (1) Beneficiază de indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav, opţional, unul dintre părinţi, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare prevăzute la art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (2) Beneficiază de aceleaşi drepturi, dacă îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare pentru acordarea acestora, şi asiguratul care, în condiţiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredinţat copii în vederea adopţiei sau i-au fost daţi în plasament. Art. 53. - (1) Beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav cu afecţiuni care nu pot fi tratate în ţară unul dintre părinţi, tutorele, asiguratul căruia i s-a încredinţat copilul spre creştere şi educare sau în plasament familial şi care însoţeşte copilul la tratament în străinătate, pe durata spitalizării copilului. (2) Certificatul de concediu medical se eliberează de medicul curant, cu avizul direcţiilor de sănătate publică, pe baza actelor doveditoare traduse şi autentificate, în condiţiile şi până la duratele maxime prevăzute de lege, dar nu mai târziu de 15 zile de la data revenirii în ţară. Art. 54. - Durata de acordare a indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepţia situaţiilor în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat, este supus unor intervenţii chirurgicale; durata concediului medical în aceste cazuri va fi stabilită de medicul curant. Art. 55. - Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav se determină conform art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 56. - Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

SECŢIUNEA a 6-a Concediul şi indemnizaţia de risc maternal Art. 57. - Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările ulterioare. Art. 58. - Certificatele de concediu de risc maternal se eliberează de medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrică-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, pe o durată totală de maximum 120 de zile calendaristice, în întregime sau fracţionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au născut recent sau care alăptează. Art. 59. - Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de risc maternal se determină conform art. 31 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 60. - Indemnizaţia de risc maternal se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Art. 61. - Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fără condiţie de stagiu de cotizare.

SECŢIUNEA a 7-a Alte dispoziţii privind indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

Art. 62. - În cazul în care, potrivit legii, angajatorul îşi suspendă temporar activitatea sau activitatea acestuia încetează prin: divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege, drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, care s-au născut anterior ivirii acestor situaţii, se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de asigurări de sănătate. Art. 63. - Prevederile art. 62 se aplică şi în situaţia în care a expirat termenul pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcţia publică ori a expirat mandatul în baza căruia s-a desfăşurat activitate în funcţii elective sau în funcţii numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti.

70

Art. 64. - Drepturile achitate în condiţiile prevăzute la art. 62 urmează a fi recuperate de către casele de asigurări de sănătate de la angajator, după caz, conform legii. Art. 65. - Durata concediilor pentru tuberculoză, neoplazii, precum şi a concediilor pentru sarcină, lăuzie şi îngrijirea copilului bolnav nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecţiuni.

SECŢIUNEA a 8-a Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate

Art. 66. - Calculul şi plata indemnizaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condiţiile legii, care constituie document justificativ pentru plată. Art. 67. - (1) Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 vor ataşa la certificatul de concediu medical Cererea-tip privind solicitarea indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate, al cărei model este prezentat în anexa nr. 9. (2) Pentru situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (4), art. 32, 33 şi 53, certificatul de concediu medical se va depune la plătitor până cel mai târziu la sfârşitul lunii în care s-a eliberat certificatul medical. Art. 68. - Baza de calcul a indemnizaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni pe baza cărora se calculează, conform legii, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Art. 69. - (1) În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor art. 68, se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor, se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare sau perioade dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, veniturile ce se iau în considerare sunt: a) cuantumul indemnizaţiilor, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005; b) salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, pentru situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (2) În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor, se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare dintre cele prevăzute la art. 12 alin. (2), veniturile ce se iau în considerare sunt cele în baza cărora s-a datorat sau, după caz, s-a achitat contribuţia de asigurări sociale în sistemul public de pensii, respectiv cuantumul indemnizaţiei de risc maternal. Art. 70. - În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, pentru situaţiile prevăzute la art. 9 şi 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia, cu respectarea prevederilor art. 69. Art. 71. - Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare. La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă. Art. 72. - Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situaţii prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A şi B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 şi care desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori, la fiecare fiind asigurată conform acestei ordonanţe de urgenţă, indemnizaţiile se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator. În această situaţie primele două exemplare originale ale certificatului de concediu medical se prezintă spre calcul angajatorului la care asiguratul are venitul cel mai mare, iar la celălalt/ceilalţi angajator/angajatori se prezintă cele două exemplare în copii legalizate. Angajatorii plătitori au obligaţia respectării prevederilor art. 1 din prezentele norme.

71

Art. 73. - Media zilnică a bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se determină ca raport între suma veniturilor realizate în ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru C I şi numărul total de zile pentru care s-a achitat contribuţia în această perioadă, astfel: Mzbci = SUMĂ V : NTZ, în care: Mzbci = media zilnică a bazei de calcul al indemnizaţiilor; SUMĂ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii; NTZ = numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii. Numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii în această perioadă nu poate fi mai mare decât numărul zilelor lucrătoare corespunzătoare fiecărei luni din perioada luată în considerare pentru baza de calcul, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare. Excepţia o constituie asiguraţii prevăzuţi la art. 9 şi 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, care beneficiază de indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă fără condiţii de stagiu de cotizare, în situaţia în care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni. În aceste cazuri baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate o constituie media veniturilor lunare la care s-a calculat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, din lunile respective sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate pentru care s-a stabilit să se plătească contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, cu respectarea art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. Art. 74. - Cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate este egal cu produsul dintre media zilnică şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare din concediul medical, astfel: Ci = Mzbci x .... % x NZLCM, în care: - Ci = cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate; - Mzbci = media zilnică a bazei de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate; - NZLCM = numărul de zile lucrătoare din concediul medical. Exemplul nr. 1 ──────────────────────────────────────────────────luna 1 2 3 4 5 6

V 500 500 500 500 500 500

NZ 21 19 21 20 21 20────────────────────────────────────────────────── în care: NZ = numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, pe fiecare lună din baza de calcul; SUMĂ V = 6 x 500 lei = 3.000 lei; NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile; Mzbci = 3.000 lei : 122 = 24,5902 lei; .... % = 75% [conform art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005]; NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lună); Ci = Mzbci x .... % x NZLCM = 24,5902 lei x 75% x 22 = 405,7377 lei, rotunjit la 406 lei conform legii. Exemplul nr. 2 ──────────────────────────────────────────────────luna 1 2 3 4 5 6

V 500 500 500 125+281 500 500

72

NZ 21 19 21 20*) 21 20────────────────────────────────────────────────── *) În luna a 4-a persoana a avut 15 zile de concediu medical pentru care a primit 281 lei reprezentând indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate, respectiv 5 zile pentru care s-a achitat contribuţia (125 lei). în care: NZ = numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, pe fiecare lună din baza de calcul; SUMĂ V = 5 x 500 lei + (125 lei + 281) lei = 2.906 lei; NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile; Mzbci = 2.906 lei : 122 = 23,8197 lei; .... % = 75% [conform art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005]; NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lună); Ci = Mzbci x .... % x NZLCM = 23,8197 lei x 75% x 22 = 393,0246 lei, rotunjit la 393 lei conform legii. Exemplul nr. 3 - pentru cazurile prevăzute la art. 9 şi 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 ──────────────────────────────────────────────────luna 1*) 2 3 4 5 6

V 500 - - - - -

NZ 21 - - - - -────────────────────────────────────────────────── *) Persoana respectivă are un stagiu de cotizare de o lună. în care: NZ = numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii pe luna respectivă sau pentru care s-a stabilit să se plătească această contribuţie; SUMĂ V = 1 x 500 lei = 500 lei; NTZ = 21 de zile; Mzbci = 500 lei : 21 = 23,8095 lei; .... % = 100% [conform art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005], respectiv 75% [conform art. 31 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005]; NZLCM = 22 de zile (concediu medical pe întreaga lună); Ci = Mzbci x .... % x NZLCM = 23,8095 lei x 100% x 22 = 523,8095 lei, rotunjit la 524 lei conform legii; Ci = Mzbci x .... % x NZLCM = 23,8095 lei x 75% x 22 = 393 lei, rotunjit la 393 lei conform legii. Art. 75. - Pentru stabilirea cuantumului lunar al indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 19 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 baza de calcul se stabileşte astfel: Bcli = SUMĂ V : NTZ x MNTZ Bmax = Bcli x 25% Ci = Bcli - S, care nu poate depăşi Bmax în care: Bcli - baza de calcul lunară al indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate; SUMĂ V = suma veniturilor din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii; NTZ = numărul total de zile lucrate din ultimele 6 luni pe baza cărora s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii; MNTZ = media zilelor lucrătoare din ultimele 6 luni din care se constituie baza de calcul; Bmax = baremul maxim pentru cuantumul indemnizaţiei, conform art. 19 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 (25% din baza de calcul); Ci = cuantumul indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate;

73

S = venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de muncă. Exemplul nr. 1 ──────────────────────────────────────────────────luna 1 2 3 4 5 6

V 500 500 500 500 500 500

NZ 21 19 21 20 21 20────────────────────────────────────────────────── în care: NZ = numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, pe fiecare lună din baza de calcul Se presupune că în luna acordării drepturilor venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de muncă este de 375 lei (S); SUMĂ V = 6 x 500 lei = 3.000 lei; NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile; MNTZ = 122 : 6 = 20,33 zile (în acest caz numărul de zile lucrătoare coincide cu numărul de zile lucrate efectiv); Bcli = 3.000 lei : 122 x 20,33 = 499,9180 lei; Bmax = 499,9180 lei x 25% = 124,9795 lei, rotunjit la 125 lei conform legii; Ci = 499,9180 lei - 375 lei = 124,918 lei, rotunjit la 125 lei conform legii. Exemplul nr. 2 ──────────────────────────────────────────────────luna 1 2 3 4 5 6

V 500 500 500 281+125 500 500

NZ 21 19 21 20**) 21 20────────────────────────────────────────────────── **) În luna a 4-a persoana a avut 15 zile de concediu medical, respectiv 5 zile pentru care s-a achitat contribuţia. în care: NZ = numărul de zile pentru care s-a achitat contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii, pe fiecare lună din baza de calcul Se presupune că în luna acordării drepturilor venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de lucru este de 375 lei (S); SUMĂ V = 5 x 500 lei + 281 lei + 125 lei = 2.906 lei; NTZ = 21 + 19 + 21 + 20 + 21 + 20 = 122 de zile; MNTZ = 122 : 6 = 20,33 de zile (în acest caz se ia în considerare numărul de zile lucrătoare din cele 6 luni); Bcli = 2.906 lei : 122 x 20,33 = 484,2539 lei; Bmax = 484,2539 lei x 25% = 121,0635 lei, rotunjit la 121 lei conform legii; Ci = 484,2539 lei - 375 lei = 109,2539 lei, rotunjit la 109 lei. Art. 76. - Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă. Art. 77. - Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie. Art. 78. - Indemnizaţiile se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat prin procură de către acesta. Indemnizaţiile cuvenite şi neachitate asiguratului decedat se plătesc

74

soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit până la data decesului. Art. 79. - Plata indemnizaţiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiilor; c) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată convenţie de asigurări sociale; d) beneficiarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat convenţie de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizaţiile se plătesc de către celălalt stat. Art. 80. - (1) În cazul certificatelor de concedii medicale completate cu codurile de indemnizaţie 02, 03, 04 şi 10 ca urmare a unui accident de muncă, dar fără avizul casei teritoriale de pensii/direcţiei de sănătate publică, calculul şi plata indemnizaţiilor se vor realiza conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, referitoare la concediile şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite, respectiv la concediile şi indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă. (2) La sfârşitul fiecărei luni casele teritoriale de pensii transmit caselor de asigurări de sănătate codurile numerice personale şi numele cazurilor care au primit confirmarea de accident de muncă sau boală profesională. (3) Decontarea cheltuielilor aferente indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) se va face între CNPAS şi CNAS prin intermediul caselor teritoriale, după primirea confirmării caracterului de accident de muncă sau de boală profesională. (4) În vederea decontării cheltuielilor aferente indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1), casele de asigurări de sănătate vor depune facturile însoţite de un borderou centralizator şi copiile certificatelor medicale la casa teritorială de pensii pe raza căreia a fost înregistrat accidentul de muncă sau a fost declarată boala profesională. (5) Borderoul centralizator va cuprinde următoarele informaţii: codul numeric personal (CNP), seria şi numărul certificatelor de concedii medicale, sumele aferente indemnizaţiilor plătite pe baza certificatelor de concedii medicale respective. (6) Termenul de depunere a documentelor de plată este data de 25 a lunii următoare celei în care s-a primit de către casa de asigurări de sănătate confirmarea caracterului de accident de muncă sau de boală profesională. (7) Decontarea se va face în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentelor la casa teritorială de pensii.

CAPITOLUL III Dispoziţii finale

Art. 81. - Asiguraţii au obligaţia de a înştiinţa plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate asupra acordării concediilor medicale în termen de 3 zile de la data acordării. Controlul certificatelor de concedii medicale, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, se realizează pe baza unei metodologii elaborate de CNAS, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 82. - Indemnizaţiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termenul de prescripţie de 3 ani, calculat de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizaţiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical. Art. 83. - Indemnizaţiile pe care plătitorii de drepturi le achită fără îndeplinirea stagiului minim de cotizare şi pe care aceştia le decontează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă sume încasate necuvenit, care constituie debite ce urmează să fie recuperate potrivit legii.

75

Art. 84. - (1) Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii prevăzuţi la art. 36 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005. (2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu. (3) Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizaţii se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani. (4) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (3) se efectuează de către angajator sau, după caz, de instituţia care efectuează plata acestor drepturi. Art. 85. - Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai urmăresc. Art. 86. - (1) Sumele încasate necuvenit, cu titlu de indemnizaţii, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, inclusiv majorările de întârziere aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului. (2) Sumele stabilite în conformitate cu alin. (1), nerecuperate din cauza decesului asiguraţilor, se recuperează de la moştenitori, în condiţiile dreptului comun. Art. 87. - Debitele provenite din indemnizaţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se recuperează prin executorii proprii ai CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate şi constituie venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Art. 88. - În înţelesul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, constituie refuzuri justificate la plata indemnizaţiilor următoarele situaţii: a) nu se face dovada calităţii de asigurat pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; b) neîndeplinirea stagiului complet de cotizare, cu excepţiile prevăzute de lege; c) necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de către medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat; d) neprezentarea certificatului de concediu medical în termenele prevăzute de lege; e) acordarea retroactivă a certificatelor de concediu medical în afara situaţiilor prevăzute de lege; f) certificate de concediu medical ce depăşesc duratele maxime prevăzute de prezentele norme; g) amânarea plăţii ca urmare a sesizării comisiilor care efectuează controlul, de către angajatorul care constată eliberări nejustificate de certificate de concedii medicale; h) alte situaţii similare temeinic fundamentate. Art. 89. - Medicii care eliberează certificate de concediu medical au obligaţia de a raporta datele referitoare la aceste certificate. Raportarea se va face lunar, la termenele stabilite de casele de asigurări de sănătate, atât pe suport hârtie, conform formularului de raportare prezentat în anexa nr. 11, cât şi electronic, în formatul solicitat de CNAS. Art. 90. - Casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a ţine evidenţe distincte cu înregistrarea certificatelor de concediu medical distribuite medicilor, precum şi a certificatelor de concediu medical eliberate de aceştia. Art. 91. - Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, cu excepţia contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator pentru indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate din fondurile proprii ale acestora. Art. 92. - Pentru constituirea bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate cuvenite asiguraţilor care realizează venituri exprimate în moneda altor ţări se ia în considerare contravaloarea în lei a acestor venituri, obţinută prin aplicarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a veniturilor asigurate, din lunile respective. Art. 93. - (1) Drepturile la concedii şi indemnizaţii care s-au născut anterior situaţiei de încetare a activităţii angajatorului sau înainte de expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă se achită din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. (2) În vederea preluării în plată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a drepturilor care s-au născut anterior situaţiilor prevăzute la alin. (1), angajatorii sau, după caz, persoanele interesate depun următoarele acte la casele de asigurări de sănătate: a) lista angajaţilor aflaţi în plată de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate; b) situaţia plăţii lunare a drepturilor până la data depunerii documentaţiei;

76

c) actul legal prin care s-a dispus încetarea raportului de muncă, cu indicarea temeiului legal; d) actele medicale şi alte acte prevăzute de lege pentru acordarea drepturilor; e) în cazul expirării termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, se mai depune şi copia de pe contractul individual de muncă, cu viza inspectoratului teritorial de muncă, după caz; f) în cazul încetării activităţii angajatorului, se mai depune şi unul dintre următoarele acte: - actul oficial care atestă începerea procedurii de încetare a activităţii angajatorului (încheierea judecătorului-sindic, hotărârea adunării generale a acţionarilor, rămasă definitivă, privind lichidarea administrativă); - copie legalizată de pe certificatul de încheiere privind radierea din registrul comerţului (pentru angajatori, agenţi economici); - confirmarea scrisă a expirării valabilităţii sau a anulării autorizaţiei de funcţionare ori a autorizaţiei de liberă practică (pentru angajatori, persoane fizice); - procesul-verbal de insolvabilitate încheiat de unităţile fiscale teritoriale; - copie legalizată de pe actul de desfiinţare a organizaţiei cooperaţiei meşteşugăreşti; - confirmarea scrisă a expirării mandatului exercitat în cadrul autorităţii elective, executive, legislative sau judecătoreşti; - orice alte acte prevăzute de legislaţia în materie în vigoare la data încetării activităţii angajatorului. Art. 94. - În cazul persoanelor care, înainte de a ocupa funcţii elective ori de a fi numite în cadrul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, au fost angajate cu contract individual de muncă a cărui executare se suspendă, pe durata exercitării mandatului, potrivit unei legi speciale, indemnizaţiile cuvenite la data expirării mandatului se plătesc de către angajatori, în condiţiile legii (dacă aceştia nu şi-au încetat activitatea), în cuantumurile stabilite la data deschiderii dreptului. Art. 95. - Drepturile preluate la încetarea activităţii angajatorilor sau la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă şi achitate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi care, potrivit legii, trebuiau să fie suportate din fondurile angajatorilor se recuperează ulterior de către casele de asigurări de sănătate, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. Art. 96. - În cazul în care termenul de plată a indemnizaţiei expiră într-o zi nelucrătoare, plata se consideră în termen dacă este efectuată în ziua lucrătoare imediat următoare.

OMS 233/2006 Art. 1. - Se aprobă modelul unic al certificatului de concediu medical, ca imprimat cu regim special, care constituie ordin de plată şi în baza căruia se acordă indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, prevăzut în anexa nr. 1. Art. 2. - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate asigură îndeplinirea procedurilor prevăzute de lege privind tipărirea certificatelor de concediu medical, formulare ce conţin elemente de protecţie împotriva falsificării şi contrafacerii, potrivit tuturor elementelor prevăzute în anexa nr. 1, înserierea acestora, numerotarea filelor carnetelor cuprinzând certificate de concediu medical, precum şi distribuirea acestora. Art. 3. -(1) Se aprobă Instrucţiunile privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical, cuprinse în anexa nr. 2. (2) Aplicarea prevederilor instrucţiunilor prevăzute la alin. (1) este obligatorie. Art. 4. - Medicul care eliberează certificatul de concediu medical este responsabil de realitatea datelor înscrise în rubricile completate. Necompletarea rubricilor conform instrucţiunilor prezentului ordin şi/sau completarea eronată a acestora atrag neplata indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate. Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

FORMULAR CU REGIM SPECIAL

┌──────────────────────────┐┌───────────────────────┐┌───────────────────────┐┌─────────────────────────────┐ │ VIZA PLĂTITORULUI ││ LUAT ÎN EVIDENŢĂ ││Urgenţă medico ││Iniţial |_| │ ├──────────────────────────┤├───────────────────────┤│chirurgicală |_|_|_| ││ │ │Data/Semnătura/Ştampilă ││ Medic de familie ││ ││În continuare |_| │ │ ││ ................. ││Boli infectocontagioase││ │ │ ││ ││din grupa A |_|_| ││Seria certificatului iniţial:│ │Motivul refuzului la plată││Data/Semnătura/Ştampilă││Data/Semnătura/Ştampilă││ |_|_|_|_|_|_|_|_| │

77

└──────────────────────────┘└───────────────────────┘└───────────────────────┘└─────────────────────────────┘

CERTIFICAT DE CONCEDIU MEDICAL Seria .............. Nr. ..........

Valabil pentru luna |_|_| .................... anul 20 |_|_| pt. Cod indemnizaţie (1-15) |_|_| .................... (În litere) (În litere)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│Asigurat în evidenţă la CAS ...................... ││Numele şi prenumele |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| ││Cod numeric personal: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| ││┌─────────────────────┐ │││Domiciliu, reşedinţă:│ Localitatea |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| ││└─────────────────────┘ ││Strada: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| Nr. |_|_|_| Bl. |_|_|_|_|_| ││Scara |_|_|_|_| Etaj |_|_| Apart. |_|_|_|_| Judeţ/Sector ............................. ││┌─────────────────────────────┐┌─────────────────┐┌─────┐┌─────────────────┐┌─────────────────┐┌──────────────┐┌────┬───────┬──────┐│││Nr. ÎNREG: |_|_|_|_|_| ││ ││ ││ ││ ││ ││ │ │ ││││(RC/FO) ││ ││ ││ ││ ││ ││ │ │ │││└─────────────────────────────┘│ Data acordării ││ Nr. ││ De la ││ Până la ││ Cod ││Acut│Subacut│Cronic│││┌─────────────────────────────┐│ zi/lună/an ││zile ││ zi/lună/an ││ zi/lună/an ││ diagnostic ││ │ │ ││││Ambulator/internat în spital ││ ││ ││ ││ ││ ││ │ │ ││││secţia ..................... ││ ││ ││ ││ ││ ││ │ │ │││└─────────────────────────────┘├──┬──┬──┬──┬──┬──┤├──┬──┤├──┬──┬──┬──┬──┬──┤├──┬──┬──┬──┬──┬──┤├──┬──┬──┬──┬──┤├────┼───────┼──────┤││┌─────────────────────────────┐├──┼──┼──┼──┼──┼──┤├──┼──┤├──┼──┼──┼──┼──┼──┤├──┼──┼──┼──┼──┼──┤├──┼──┼──┼──┼──┤├────┼───────┼──────┤│││Concediu medical la externare│└──┴──┴──┴──┴──┴──┘└──┴──┘└──┴──┴──┴──┴──┴──┘└──┴──┴──┴──┴──┴──┘└──┴──┴──┴──┴──┘└────┴───────┴──────┘││└─────────────────────────────┘ Z Z L L A A Z Z L L A A Z Z L L A A ││ ││ Unitate sanitară emitentă: Nr. convenţie .................... cu C.A.S. ................ ││ ││ Ştampila Unităţii: Medic/Semnătură/Parafă Medic Şef Secţie/Semnătură/Parafă ││ .................. ┌──────────────────────┐ ┌─────────────────────────────────┐ ││ │ │ │ │ ││ └──────────────────────┘ └─────────────────────────────────┘ ││CUI (cod unic de înregistrare) Cod parafă Cod parafă ││ |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|_| │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│PLĂTITOR: ........................ Sediul: ........................ C.U.I. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| ││Număr angajaţi: ││|_|_|_|_|_|_| ││┌────────────┐ │││Tip asigurat│ Salariat |_| Funcţionar public: |_| Autoritatea electivă, executivă, legislativă, |_| Şomer |_| ││└────────────┘ judecătorească; Membru cooperator ││ ││Asigurat cu declaraţie de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii |_| Asigurat cu contract de asigurare pentru |_| ││ accidente de muncă şi boli profesionale ││ ││Procent plată: 75% |_| 80% |_| 85% |_| 100% |_| Prevenire |_| ││ ││ Baza de calcul a indemnizaţiei Zile bază Media zilnică a bazei de calcul a Cuantumul indemnizaţiei de ││de asigurări sociale de sănătate de calcul indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate asigurări sociale de sănătate ││ |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_| |_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_| |_|_|_|_|_|_|_|_| ││ ││ Indemnizaţie suportată Indemnizaţie suportată din bugetul FNUASS Indemnizaţie suportată din fondul de asigurare ││ de către angajator pentru concedii şi indemnizaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale ││ ││Zile Lei Zile Lei Zile Lei ││|_|_| |_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_| |_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_| |_|_|_|_|_|_|_|_| │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌────────────────────────────┐ ┌───────────────────────────────┐┌─────────────────────────────────┐┌─────────────────────────────────┐│ Avizul medicului expert │ │Aviz Casă Teritorială de Pensii││Aviz Direcţia de Sănătate Publică││ Aviz concediu de risc maternal ││ Nr: |_|_|_|_|_|_| │ │ ││ (pentru boală profesională) ││ Medic medicina ││ Data: |_|_|_|_|_|_| │ │ Data: |_|_|_|_|_|_| ││ |_|_|_|_|_|_| ││ muncii/Semnătură-Parafă ││ Z Z L L A A │ │ Z Z L L A A ││ Z Z L L A A ││┌───────────────────────────────┐││Nume şi prenume medic expert│ │ ││ │││ │││ al asigurărilor sociale │ │ Semnătura şi ştampila ││ Semnătura şi ştampila ││└───────────────────────────────┘││............................│ │ ││ ││ ││Cod |_|_|_|_|_|_| │ │ ││ ││ Cod parafă |_|_|_|_|_|_| ││parafă │ │ ............................. ││ ............................... ││ │└────────────────────────────┘ └───────────────────────────────┘└─────────────────────────────────┘└─────────────────────────────────┘

Semnătura de primire asigurat ..................... Data primirii .....................

78

COD DE INDEMNIZAŢIE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

01 Boală obişnuită ...... 75%02*) Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă ...... 100%/80%03*) Accident de muncă ...... 100%/80%04*) Boală profesională ...... 100%/80%05 Boală infectocontagioasă din grupa A ...... 100%06 Urgenţă medico-chirurgicală ...... 100%07 Carantină ...... 75%08 Sarcină şi lăuzie ...... 85%09 Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau copil cu handicap pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani ...... 85%10 Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru ...... Fără a depăşi 25% din baza de calcul11 Trecerea temporară în altă muncă ...... Fără a depăşi 25% din baza de calcul12 Tuberculoza ...... 100%13 Boală cardiovasculară ...... 75%14 Neoplazii, SIDA ...... 100%15 Risc maternal ...... 75%────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

-Plătitorul se obligă să respecte confidenţialitatea diagnosticului -Persoana asigurată sau reprezentantul legal sau mandatarul desemnat prin procură se obligă să anunţe plătitorul despre acordarea concediului medical şi să depună certificatul de concediu medical până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul medical -Calculul indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate se efectuează conform normelor legale în vigoare -Pentru codurile de indemnizaţie 02, 03, 04, 10 confirmate prin Avizul casei teritoriale de pensii sau Avizul direcţiei de sănătate publică, precum şi pentru codul de indemnizaţie 11 certificatele se depun la casele teritoriale de pensii I. Dispoziţii generale Art. 1. - Acordarea certificatului de concediu medical se face pe formularul cu regim special descris în anexa nr. 1 de către orice medic cu autorizaţie de liberă practică valabilă care a încheiat o convenţie în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, prin reprezentantul său legal, şi care are în îngrijire bolnavul, denumit în continuare medic curant. Art. 2. - Perioadele de timp pentru care se pot acorda certificate de concediu medical sunt cele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 şi în normele de aplicare a acesteia. Art. 3. -(1) Certificatele de concediu medical se completează în 3 exemplare, cu respectarea tuturor elementelor prevăzute de formular. (2) Certificatele de concediu medical vor fi tipărite pe hârtie autocopiantă în 3 culori: alb, roz şi verde. (3) Exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz) se înmânează pacientului sau, după caz, persoanei care îl reprezintă, care are obligaţia de a le depune la plătitor, în termenul stabilit de lege. (4) Exemplarul 3 (verde) al certificatului de concediu medical nu se desprinde de cotorul carnetului de certificate medicale şi va rămâne arhivat la medicul care îl eliberează. (5) Exemplarul 2 al tuturor certificatelor de concediu medical pe baza cărora au fost înregistrate indemnizaţiile în "Declaraţia privind obligaţiile de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii" va fi depus lunar de către angajator la casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială îşi are sediul sau domiciliul, odată cu această declaraţie sau, după caz, odată cu declaraţia nominală rectificativă corespunzătoare lunii pentru care au fost acordate. Excepţie fac certificatele de concediu medical care poartă codurile de indemnizaţie 02, 03, 04, 10, confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau avizul direcţiei de sănătate publică, precum şi certificatele de concediu medical care poartă codul de indemnizaţie 11 şi care se depun direct la casele teritoriale de pensii.

79

(6) Exemplarul 1 rămâne la angajator, ataşat la fişa angajatului, şi va fi vizat, după caz, de medicul de întreprindere, în cazul asiguraţilor salariaţi. Art. 4. - În situaţia în care în interiorul carnetului de concedii medicale există formulare greşit tipărite, incomplete sau completate greşit de către medic, se va scrie "Anulat" pe formular şi acesta nu va fi decupat din carnet. Aceste file vor fi pliate, rămânând în carnet. Pe verso-ul cotorului ultimei file a carnetului de certificate medicale se va preciza: "Acest carnet conţine ..... file (în cifre şi în litere) de la numărul .... la numărul .... şi .... file anulate." Art. 5. - Certificatele de concediu medical vor fi tipizate pe hârtie, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1, şi vor fi broşate în carnete de câte 50 de file. Art. 6. - Fiecare certificat de concediu medical va fi înseriat şi numerotat conform instrucţiunilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Art. 7. -(1) Carnetele înseriate şi numerotate vor fi distribuite de către fiecare casă de asigurări de sănătate, în funcţie de necesităţi, pentru o perioadă de o lună, fiecărei unităţi sanitare cu care a încheiat o convenţie în acest sens. (2) Gestionarea carnetelor de certificate de concediu medical la nivelul caselor de asigurări de sănătate se va face potrivit reglementărilor legale în vigoare. (3) Achiziţia formularelor de certificate de concediu medical se va face de către reprezentantul legal al unităţii sanitare sau de către delegatul acestuia, pe baza facturii fiscale. Art. 8. -(1) Unităţile sanitare menţionate la art. 7 alin. (1) îşi vor asigura contra cost şi la cerere carnetele respective de la casele de asigurări de sănătate cu care au încheiat o convenţie în acest sens, având obligaţia de a-şi organiza modul de gestionare şi evidenţă a carnetelor de certificate de concediu medical, precum şi modul de păstrare a carnetelor epuizate. (2) Pentru unităţile sanitare care au mai mulţi medici angajaţi, distribuirea şi arhivarea certificatelor se fac în baza unui tabel centralizator care conţine următoarele rubrici obligatorii: numele medicului, data repartizării carnetului/carnetelor; seria (cu numerele) carnetului/ carnetelor repartizate; semnătura de primire, parafa medicului; data returnării în arhivă a exemplarului 3; seria (cu numărul) certificatelor de concediu medical returnate (exemplarul 3); semnătura de returnare şi parafa medicului. (3) Înregistrarea certificatelor de concediu medical eliberate asiguraţilor se va face în documentele medicale primare, pentru fiecare certificat de concediu medical în parte, după cum urmează: a) se notează seria şi numărul certificatului de concediu medical eliberat în Registrul de consultaţii la rubrica "Tratamente", pentru consultaţiile acordate în ambulatoriu; b) pentru medicii de familie care vizează certificatul de concediu medical eliberat de către alt medic, se consemnează în Registrul de consultaţii la rubrica "Tratamente", precum şi în fişa pacientului: seria şi numărul certificatului de concediu medical vizat şi codul de diagnostic; c) la externarea pacientului din spital, se notează seria şi numărul certificatului de concediu medical în epicriză şi în scrisoarea medicală. Art. 9. -(1) Eliberarea certificatului de concediu medical se va face pe baza adeverinţei de la plătitor, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A, prevăzute în lista aprobată prin hotărâre a Guvernului. (2) Plătitorul va menţiona în adeverinţă, în mod obligatoriu, numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni. Art. 10. -(1) În caz de pierdere a certificatului de concediu medical, medicii pot elibera un duplicat la cererea plătitorului sau a asiguratului, menţionându-se distinct "DUPLICAT". (2) În cazul în care angajatorul respinge la plată un certificat de concediu medical datorită completării greşite constatate de către medicul de întreprindere, medicul care a eliberat certificatul de concediu medical poate efectua modificări pe formularul eliberat, confirmate prin semnătură şi parafă, sau poate elibera un duplicat în care menţionează, la data acordării, data când a efectuat modificarea, specificând "DUPLICAT" şi ataşând certificatul de concediu medical anulat la exemplarul 3 al noului formular. II. Modul de completare a certificatelor de concediu medical A. Completarea rubricilor de către medicul curant Art. 11. - Luat în evidenţă de medicul de familie: în cazul în care certificatul de concediu medical a fost eliberat de către un alt medic din ambulatoriul de specialitate sau din spital, medicul de familie va

80

nota în fişa pacientului şi în Registrul de consultaţii seria şi numărul certificatului vizat şi codul de diagnostic. Art. 12. - Urgenţe medico-chirurgicale/Boli infectocontagioase din grupa A: medicii care eliberează certificate de concediu medical vor semna şi vor aplica parafa numai pentru bolile şi urgenţele medico-chirurgicale şi vor completa numărul corespunzător din lista de urgenţe medico-chirurgicale şi boli infectocontagioase din grupa A, aprobată prin hotărâre a Guvernului. Art. 13. - Iniţial/În continuare: se va indica de către medicul care eliberează certificatul de concediu medical dacă acesta este "Iniţial" sau "În continuare", bifându-se cu "X" căsuţa corespunzătoare, după caz. Prin certificat de concediu medical iniţial se înţelege orice certificat de concediu medical care nu prelungeşte un concediu medical anterior sau orice certificat de concediu medical care prelungeşte un concediu medical anterior neîntrerupt pentru afecţiuni diferite. Prin certificat de concediu medical în continuare se înţelege orice certificat care prelungeşte un concediu medical anterior neîntrerupt pentru aceeaşi afecţiune. Art. 14. - Valabil pentru luna: se va înscrie luna pentru care s-a acordat concediul medical. Se va avea în vedere ca certificatul de concediu medical eliberat să nu depăşească luna în curs. În cazul în care durata concediului medical acordat asiguratului pentru aceeaşi afecţiune depăşeşte luna în curs, pentru diferenţa de zile se va elibera un nou certificat de concediu medical, cu indicativul "În continuare". Art. 15. - Cod indemnizaţie: pentru codul de diagnostic care a determinat eliberarea certificatului de concediu medical se va înscrie codul corespunzător al indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate (1-15), în cifre şi litere, conform specificaţiilor de pe verso-ul certificatului de concediu medical. Se completează cu cod 08 - Sarcină şi lăuzie - numai pentru concediul de maternitate de 126 de zile calendaristice, nu şi pentru alte afecţiuni apărute până în luna a 7-a de sarcină sau, după caz, luna a 6-a de sarcină, pentru persoanele cu handicap care se codifică corespunzător cauzei incapacităţii temporare de muncă. Se completează cu cod 15 - Risc maternal - în cazul acordării concediului de risc maternal, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările ulterioare. În cazul completării codului 07 - Carantină -, medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica "Observaţii" de pe verso-ul formularului numărul certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi durata perioadei de carantină. În cazul completării codului 10 - Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru -, în scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă medicul curant care eliberează certificatul de concediu medical va înscrie în rubrica "Avizul medicului expert" numărul şi data avizului dat de medicul expert al asigurărilor sociale. Totodată, se vor menţiona şi numele, prenumele şi codul de parafă al medicului expert care a avizat. Art. 16. - Asigurat în evidenţă la C.A.S.: se va nota casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul. Art. 17. - Numele şi prenumele: se vor înscrie numele şi prenumele persoanei asigurate - pacient. Art. 18. - Cod numeric personal: se va înscrie codul numeric personal al asiguratului, format din 13 cifre. Art. 19. - Domiciliu, reşedinţă: se va înscrie adresa completă a pacientului. Art. 20. - Nr. înreg. (RC/FO): se va înscrie numărul din Registrul de consultaţii pentru pacienţii îngrijiţi în ambulatoriu sau numărul foii de observaţie pentru pacienţii internaţi. Art. 21. - Ambulator/internat în spital/secţia: pentru consultaţia acordată în ambulator, se va bara cu o linie sintagma internat. Pentru internarea în spital, se va bara cu o linie termenul "Ambulator" şi se va menţiona secţia din care a fost externat asiguratul. Art. 22. - Concediu medical la externare: se va înscrie numărul de zile de concediu medical acordat la externarea din spital, completându-se toate coloanele potrivit titulaturii acestora. Art. 23. - Data acordării (zi/lună/an): se înscrie data (zi/lună/an) la care medicul completează şi eliberează certificatul de concediu medical. Art. 24. - Nr. zile: se va înscrie numărul zilelor calendaristice de concediu medical, care include atât prima, cât şi ultima zi de concediu medical.

81

Art. 25. - De la (zi/lună/an) până la (zi/lună/an): se va înscrie data începerii şi data terminării concediului medical. În cazul internării asiguratului în mai multe secţii, se va înscrie prima zi de internare în spital şi data externării. Art. 26. - Cod diagnostic: se va înscrie codul bolii care a determinat incapacitatea temporară de muncă, recuperarea capacităţii de muncă, sarcina şi lăuzia sau necesitatea îngrijirii copilului bolnav. Pentru înscrierea codului de diagnostic se va utiliza clasificaţia internaţională a maladiilor CIM, revizia a 10-a OMS (CIM - 10) - Lista cu 999 coduri de boală, în caractere numerice. La înscrierea codului de boală se va trece forma clinică a bolii: acut, subacut, cronic. În cazul prelungirii unui certificat de concediu medical pentru acelaşi cod de diagnostic, în luna în curs sau în luna următoare, pe noul certificat de concediu medical acordat în continuare se va menţine codul de diagnostic înscris în certificatul de concediu medical iniţial. Pe certificatul de concediu medical acordat pentru risc maternal nu se înscrie codul de boală. În caseta "cod de boală" se înscrie "RM". Art. 27. - Unitatea sanitară emitentă: se va trece tipul unităţii sanitare care a eliberat certificatul de concediu medical (ex: CMI, CDT, spital, sanatoriu etc.) şi se va aplica ştampila unităţii. Art. 28. - Nr. convenţie... cu C.A.S.: se va înscrie numărul convenţiei încheiate în acest sens cu casa de asigurări de sănătate, precum şi numele casei de asigurări de sănătate cu care a fost încheiată convenţia. Art. 29. - Medic/Semnătură/Parafă: cuprinde semnătura şi parafa medicului care a acordat certificatul de concediu medical. Art. 30. - Medic şef secţie/Semnătură/Parafă: cuprinde semnătura şi parafa medicului şef de secţie din secţia de spital de unde a fost externat asiguratul. Art. 31. - CUI: codul unic de înregistrare (codul fiscal) al unităţii sanitare care a eliberat certificatul de concediu medical. Art. 32. - Cod parafă: se completează, în mod obligatoriu, de către medicul care a eliberat certificatul de concediu medical. În cazul în care parafa nu conţine codul şi calitatea medicului, acestea se vor înscrie citeţ. B. Completarea rubricilor de către plătitor Art. 33. - Viza plătitorului: semnătura plătitorului privind acceptul la plată a certificatului de concediu medical. În cazul în care se refuză la plată certificatul de concediu medical, se menţionează pe scurt motivul refuzului. Art. 34. - Plătitor: se va înscrie denumirea completă a plătitorului. Plătitor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate este, după caz, angajatorul persoană juridică sau fizică, asimilatul acestuia - agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă - sau casa de asigurări de sănătate. Pentru certificatele de concediu medical care poartă codurile de indemnizaţie 02, 03, 04, 10 ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională, confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau prin avizul direcţiei de sănătate publică, precum şi cele care poartă codul de indemnizaţie 11, care se depun direct la casele teritoriale de pensii, plătitorul este casa teritorială de pensii. Pentru certificatele de concediu medical care poartă codurile de indemnizaţie 02, 03, 04, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale se bifează rubrica "100%". Art. 35. - Sediul: se va înscrie adresa completă a plătitorului. Art. 36. - CUI: se înscrie codul unic de înregistrare a plătitorului. Art. 37. - Număr angajaţi: se va înscrie, după caz, numărul de angajaţi (asimilaţi angajaţilor) din luna acordării certificatului de concediu medical. Art. 38. - Tip asigurat: se bifează, după caz, situaţia în care se încadrează asiguratul. Pentru categoriile de asiguraţi menţionate la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se bifează "Asigurat cu declaraţie de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii". Se bifează rubrica "Asigurat cu contract de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale" numai în cazul certificatelor de concediu medical care poartă codurile de indemnizaţie 02, 03, 04, 10 ca urmare a unui accident de muncă confirmate prin avizul casei teritoriale de pensii sau prin avizul direcţiei de sănătate publică, precum şi cele care poartă codul de indemnizaţie 11, care se depun direct la casele teritoriale de pensii. Art. 39. - Procent de plată: se bifează rubrica corespunzătoare procentului ce se utilizează, conform legii, la calculul indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate acordate în baza certificatului de

82

concediu medical. Rubrica "Prevenire" se bifează în cazul indemnizaţiei pentru reducerea timpului de muncă cu 1/4 din durata normală sau în cazul indemnizaţiei pentru carantină. În cazul indemnizaţiei pentru carantină se bifează atât rubrica "Prevenire", cât şi rubrica "75%". Art. 40. - Baza de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate: se înscrie media veniturilor (inclusiv cele corespunzătoare perioadelor asimilate stagiului de cotizare) din lunile din care se constituie, conform legii, baza de calcul. Art. 41. - Zile baza de calcul: se înscrie numărul de zile efectiv lucrate din perioada luată în considerare la stabilirea bazei de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate. Art. 42. - Media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate: se înscrie valoarea ce rezultă din raportul dintre "baza de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate" şi "zile baza de calcul". Art. 43. - Cuantumul indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate: se înscrie produsul dintre "media zilnică a bazei de calcul a indemnizaţiei de asigurări sociale de sănătate" şi procentele prevăzute de lege, multiplicat cu numărul de zile lucrătoare de concediu medical. Art. 44. - Indemnizaţie suportată de către angajator/Indemnizaţie suportată din bugetul FNUASS pentru concedii şi indemnizaţii/Indemnizaţie suportată din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale: se înscrie numărul de zile lucrătoare, respectiv cuantumul indemnizaţiei, în funcţie de fondul din care se suportă, conform legii, concediul medical. C. Completarea casetelor referitoare la avizele pentru situaţii speciale Art. 45. - Avizul medicului expert: se va completa de către medicul care eliberează certificatul de concediu medical, care va înscrie numărul şi data avizului dat de medicul expert al asigurărilor sociale în cazurile prevăzute de lege. Totodată, se vor menţiona numele, prenumele şi codul de parafă al medicului expert care a avizat. Art. 46. - Avizul casei teritoriale de pensii (pentru accidente de muncă) şi avizul direcţiei de sănătate publică (pentru boli profesionale) se obţin prin grija plătitorului şi confirmă codurile de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate 02, 03, 04 şi 10. În acest caz, certificatele de concediu medical se depun direct la casele teritoriale de pensii din raza administrativ-teritorială a angajatorului. Art. 47. - Aviz concediu de risc maternal: cuprinde numele, semnătura şi codul de parafă al medicului de medicina muncii care a participat la evaluarea locului de muncă şi care confirmă riscul maternal. CAPITOLUL XIIIALTE DREPTURI SALARIALE,DOSARUL PERSONAL

PRIMA DE INSTALARE

Personalul didactic de predare angajat prin concurs,beneficiaza de o prima de instalare o singura data in primii 5 ani de la absolvirea studiilor.

Cuantumul primei de instalare este un salariu de incadrare corespunzator functiei,gradului sau treptei profesionale in care angajatul urmeaza sa fie incadrat.Prima de instalare se plateste numai de catre unitatea unde cadrul didactic este titular,si reprezinta un salariu de incadrare la data obtinerii titularizarii(data la care urmeaza sa fie incadrat)

Pentru prima de instalare se retine CAS-9,5% si SANATATE-6,5% nu se retine IMPOZIT

ORE SUPLIMENTARE

Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca se considera munca suplimentara.Munca suplimentara poate fi efectuata de catre personalul didactic auxiliar si nedidactic numai daca este dispusa a se efectua de catre conducerea unitatii. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

83

Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate aplicabil, perioade de referinţă mai mari de 3 luni, dar care să nu depăşească 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. de mai susnu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară. Orele suplimentare efectuate se recompenseaza cu timp liber corespunzator.In cazul in care compensarea cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele 30 de zile de la efectuarea acestora.,orele suplimentare vor fi platite in luna urmatoare cu un spor aplicat la salariul de incadrare dupa cum urmeaza: -75% din salariul de incadrare pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru -100% din salariul de incadrare pentru orele lucrate in zilele de repaus saptaminal sau in celelalte zile in care in conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza.

Regimul timpului de munca si al orelor suplimentare

Ca regula, durata maxima a timpului saptamanal de lucru, in reglementarea Codului Muncii, este de 48 de ore. De la regula exista si doua exceptii. Prima exceptie, asa cum dispune alin. 2 modificat al art. 111 din Cod, „(2) [Prin exceptie], durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.“ Aceasta ar fi exceptia principala, exceptia-tip. Aceasta exceptie are drept caracteristici: ● o sfera generala, extinsa in ce priveste subiectele vizate (admisibila in principiu in orice sector de activitate, la orice angajator – daca legile speciale nu interzic un program de lucru extins peste cele 48 de ore saptamanal, ce include si orele suplimentare), dar o sfera relativ restransa de aplicare in ce priveste durata (48 ore/saptamana in cadrul unei perioade de 3 luni calendaristice); ● aplicarea sa devine posibila direct si neconditionat, prin dispozitia legii, fara a mai necesita acorduri colective, ci doar acordul salariatului. A doua exceptie. Prin intermediul celor doua acte normative, in cadrul art. 111 se introduce o dispozitie noua, care semnifica si ea o exceptie, de aceasta data speciala, si anume [Dupa alineatul (2) al articolului 111 se introduc doua alineate noi, alineatele (21) si (22), cu urmatorul cuprins:] „(21) Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura de activitate aplicabil, perioade de referinta mai mari de 3 luni, dar care sa nu depaseasca 12 luni. (22) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2) si (21) nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.“

84

Observam ca aceasta exceptie se preteaza la aplicare restransa ca sfera de subiecte, dar (mai) extinsa ca durata. Domeniul sau priveste anumite sectoare de activitate, anumite unitati sau profesii, dar pe care Codul nu le precizeaza. Aici legiuitorul a lasat partenerilor sociali posibilitatea negocierii sferei de aplicare a exceptiei speciale, ceea ce intra in firescul dialogului social. Asadar, aceasta exceptie se caracterizeaza prin: a) delegarea atributului reglementarii catre partenerii sociali, in doua trepte: ● mai intai, la nivel national, prin contractul colectiv trebuie stabilite concret sectoarele de activitate, unitatile sau profesiile pentru care timpul maxim de munca, raportat la media de 48 de ore pe saptamana, se poate calcula in cadrul unei perioade de cel mult 12 luni; ● mai apoi, dupa ce contractul la nivel national stabileste aceasta sfera (si doar atat, nu si o limita de durata pana la plafonul de 12 luni – pentru ca legiuitorul nu a delegat decat competenta stabilirii sferei concrete a subiectelor), partenerii sociali pot conveni prin contract la nivel de ramura (nu si la nivel de grupuri de unitati sau la nivel de unitate) care este perioada de referinta la calculul timpului maxim de munca, raportat la media saptamanala de 48 de ore, desigur in interiorul limitei stabilite de Cod, adica in cel mult 12 luni. Asadar, textul care contine exceptia se constituie intr-o norma in alb, pe care partenerii sociali trebuie sa o concretizeze in limitele stabilite; b) norma deleaga atributul reglementarii concrete, cum spuneam, numai la anumite niveluri de negociere, adica la nivel national – cat priveste sfera subiectiva, si la nivel de ramura – cat priveste intervalul de referinta, in limita celor 12 luni prestabilite legal; c) aplicarea sa devine posibila conditionat de acorduri colective prealabile, exclusiv la nivelurile stabilite de lege, nefiind aplicabila imediat chiar si daca exista acordul salariatului. Ca nota comuna pentru ambele exceptii, din perioada de referinta se scad duratele de suspendare a contractelor individuale de munca si concediile de odihna anuale. Ca premisa, desi evident, dar pentru rigoare, trebuie precizat ca textele legale invocate se aplica doar atunci cand prestarea muncii se realizeaza dincolo de programul saptamanal maxim de lucru ce include si orele suplimentare, adica daca angajatorul are nevoie de serviciile salariatilor mai mult de 48 de ore pe saptamana. ● durata maxima de lucru de 48 de ore saptamanal poate fi depasita in orice sector, daca media maximului legal saptamanal nu este depasita in 3 luni calendaristice de aplicare. Prin utilizarea sintagmei „3 luni calendaristice“ se are in mod normal in vedere ca, daca utilizarea muncii cu depasirea maximului saptamanal de 48 de ore incepe in cursul lunii, perioada de calcul pentru stabilirea mediei are in vedere si fractiuni de luna, care se considera luni intregi. Ar urma ca termenul final pentru calculul duratei maxime ponderate (ca limita in luna) de munca este intodeauna ultima zi din a treia luna in care s-a depasit maximul saptamanal. In situatia in care, conform art. 111 alin. (22), intervin in perioada de referinta cauze de suspendare a contractului individual sau concediul de odihna anual al salariatului respectiv, cauze care extind de drept termenul de 3 luni cu durata acestor situatii, termenul ramas, socotit in zile, se va adauga celui initial, dupa incetarea suspendarii. Cu toate acestea, termenul nu isi modifica natura, din termen pe luni, in termen pe zile, calculul pe zile fiind necesar doar pentru determinarea concreta a datei de expirare a termenului pe luni, prelungit din pricina suspendarii sale legale. Bunaoara, daca termenul incepe la 5 martie, trebuind a se finaliza la 4 iunie (ca data limita legal posibila), daca oricare cauza de suspendare intervine pe o durata de 20 de zile termenul se va relua automat si va expira la 24 iunie. [Desigur, avem in vedere situatia in care se aplica norma legala catre maximul sau, iar nu situatii intermediare, cand angajatorul nu intentioneaza sa utilizeze munca suplimentara intr-o perioada extinsa de timp.] Munca suplimentara Privitor la munca suplimentara, modificarea art. 118 din Cod lasa sa se intrevada posibilitatea ca salariatul sa fie solicitat obligatoriu sa presteze munca suplimentara, desigur in limitele aratate (maxim 12 ore pe zi si cel mult 48 de ore pe saptamana, sau peste 48 de ore saptamanal ca pondere intr-un interval de 3 luni, dupa regulile analizate). Art. 118 vine sa califice ca munca suplimentara doar munca efectuata in plus la solicitarea angajatorului, nefiind o astfel de munca cea prestata din initiativa salariatului peste program, chiar

85

daca profita angajatorului (ba chiar ar trebui interzisa, din ratiuni care tin de protectia muncii in general). Noutatea principala a modificarii regimului muncii suplimentare, insa, rezida in aceea ca salariatii pot fi solicitati sa presteze munca suplimentara peste limita celor 12 ore zilnice sau a celor 48 de ore in saptamana ponderate in cadrul unui interval de 3 luni calendaristice (ca regula – a se vedea comentariile precedente), daca solicitarea se intemeiaza pe aparitia unui caz de forta majora sau pe necesitatea muncii pentru executarea unor lucrari (desigur si servicii) urgente menite sa previna un accident sau sa inlature efectele unui accident. Orele suplimentare astfel efectuate se deconteaza legal si dincolo de limitele mentionate mai devreme, pentru ratiunea caracterului exceptional al acestor situatii. Important insa este, aici, ca munca suplimentara nu mai necesita acordul salariatului, chiar daca nu se depaseste maximul legal in conditii normale (12 ore zilnic/48 ore saptamanal). Deci, in cele doua ipoteze reglementate nu este necesar acordul salariatului indiferent de numarul de ore prestate. Mai mult, chiar si cand salariatul este solicitat sa presteze o munca intemeiata pe forta majora sau pentru evitarea sau inlaturarea consecintelor unui accident in cadrul programului normal de munca, de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana salariatul este obligat sa raspunda solicitarii angajatorului, fara sa poata invoca nici macar schimbarea felului muncii, in raport de atributiile proprii de serviciu. Asadar, aceste ipoteze legale modifica fundamental, dar temporar si justificat, timpul de lucru si, posibil, felul muncii ori locul muncii. In primul caz, al fortei majore, este de inteles fundamentul dispozitiei legale, insa in legatura cu aceasta ar fi trebuit sa se prevada un sistem de raportare oficiala, din considerente practice, adica pentru a se cunoaste si recunoaste un caz de forta majora de catre orice angajator care ar uza de munca suplimentara fara acordul salariatului, precum si de catre orice salariat obligat la o munca fara voia sa. Ce nu este clar aici, in cazul fortei majore, este daca salariatul care a prestat ore suplimentare este indreptatit sa fie remunerat si, mai mult, sa fie indemnizat pentru aceasta prestatie suplimentara (cu cel putin 75% din salariul de baza). Desi Codul, fara a distinge, dispune ca munca suplimentara se plateste, credem ca nu este just ca un salariat sa fie remunerat, si nicidecum sa fie indemnizat pentru munca sa in caz de forta majora, acesta prestand in virtutea unei obligatii civice, naturale in societatile organizate, drept pentru care regasim in art. 4 alin. 3 lit. d) din Cod o reglementare in deplina concordanta cu dispozitiile comunitare si internationale privind munca, reglementare potrivit careia munca impusa in caz de forta majora nu constituie munca fortata. Este adevarat, textul face referire la situatia in care munca astfel prestata, in caz de forta majora, este impusa de autoritatile publice, iar nu de angajator, insa credem ca ratiunea acestei munci nu rezida in calitatea emitentului ordinului de a presta munca, ci in scopul careia ii este afectata aceasta munca – un scop civic. De fapt, credem ca aceasta nu ar trebui sa fie denumita munca, ci activitate sau servicii civice obligatorii, care trebuie sa fie reglementate special ca fiind neoneroase. Aceeasi lipsa de aplicabilitate o intalnim si la al doilea caz, al prevenirii sau inlaturarii efectelor unui accident, pentru ca legea nu distinge in sensul gravitatii acestui eveniment se poate deduce ca orice accident, mai grav sau mai putin grav, poate indreptati angajatorul sa solicite imperativ salariatului sa efectueze ore suplimentare. Or, credem ca legiuitorul are in vedere doar accidentele petrecute sau iminente, si numai acelea de o gravitate care impune prezenta salariatilor la locul de munca sau in alt loc indicat de angajator. De asemenea, sunt avute in vedere doar accidentele ce privesc angajatorul, nu si alte entitati. Desigur, daca accidentul priveste interesul public sau al unei colectivitati/comunitati, ne aflam de regula pe taramul fortei majore, unde situatia juridica este relativ clara din perspectiva orelor suplimentare. Referitor la accidente sau la pericolul de accidente, credem ca munca prestata in aceasta ipoteza este remunerabila, insa nu suntem de parere ca trebuie acordat un spor special. O intrebare se poate naste pentru situatia salariatului care refuza sa aplice la ordinul de a presta munca suplimentara in aceste situatii, si credem ca acesta va raspunde patrimonial pentru prejudiciul creat astfel, prin neimplicare, prin inactiune, ca pentru orice fapta pagubitoare, in conditiile art. 270 si urm. din Cod, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale.

86

DOSARUL PERSONAL DE INCADRARE SI SALARIZAREPentru fiecare angajat indiferent daca este angajat pe perioada nedeterminata sau

determinata,unitatea scolara are obligatia de a intocmi un dosar de incadrare si salarizare care va cuprinde urmatoarele documente:

Fisa stagiului de activitate sau copie de pe carnetul de muncaActele de studii:diploma,foaia matricola,studii obtinute ulteriorCertificate de promovare a gradelor didacticeActul de numire in unitate: titularizare,transfer,detasare,suplinire,completare catedraContractul de muncaFisa postuluiCalificative si evaluari anualeAlte documente justificative

Dosarul personal al angajatului ramine in unitate si daca acesta a fost platit numai o luna de zile,nu se elibereaza la incheierea contractului de munca.

CAPITOLUL XIV

CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. (2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege. Art. 13. - (1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. (2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională. (3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă. (4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă. (5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Art. 14. - (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă. (2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice.

87

(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu. Art. 15. - Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale. Art. 16. - (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă. (2) În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă. (3) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă. Art. 17. - (1) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice. (11 ) Obligaţia de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adiţional, după caz. (2) Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente: a) identitatea părţilor; b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative şi atribuţiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele; g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; i) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; j) salariul pe bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului; m) durata perioadei de probă; (3) Elementele din informarea prevăzută la alin. (2) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă. (4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil. (41 ) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă, oricare dintre părţi poate fi asistată de terţi, conform propriei opţiuni, cu respectarea prevederilor alin. (5). (5) Cu privire la informaţiile furnizate salariatului, prealabil încheierii contractului individual de muncă, între părţi poate interveni un contract de confidenţialitate. Art. 18. - (1) În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util informaţiile prevăzute la art. 17 alin. (2), precum şi informaţii referitoare la: a) durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate; b) moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum şi modalităţile de plată;

88

c) prestaţiile în bani şi/sau în natură aferente desfăşurării activităţii în străinătate; d) condiţiile de climă; e) reglementările principale din legislaţia muncii din acea ţară; f) obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa personală. (11 ) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă. (2) Dispoziţiile alin. (1) se completează prin legi speciale care reglementează condiţiile specifice de muncă în străinătate. Art. 19. - În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare prevăzută la art. 17 şi 18, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare. Art. 20. - (1) În afara clauzelor generale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. (2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă: a) clauza cu privire la formarea profesională; b) clauza de neconcurenţă; c) clauza de mobilitate; d) clauza de confidenţialitate. Art. 21. - (1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă. (2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul. (3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. (4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii. Art. 22. - (1) Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă. (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de muncă s-a produs de drept, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 56 lit. d), f), g), h) şi j), ori a intervenit din iniţiativa angajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Art. 23. - (1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă. Art. 24. - În cazul nerespectării, cu vinovăţie, a clauzei de neconcurenţă salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei şi, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Art. 25. - Prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestaţii suplimentare în bani sau în natură.

89

Art. 26. - (1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă. (2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese. Art. 27. - (1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de muncă. (3) În situaţia în care salariatul prezintă certificatul medical după momentul încheierii contractului individual de muncă, iar din cuprinsul certificatului rezultă că cel în cauză este apt de muncă, contractul astfel încheiat rămâne valabil. (4) Competenţa şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului ori felului muncii fără certificat medical sunt stabilite prin legi speciale. (5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisă. (6) La angajarea în domeniile sănătate, alimentaţie publică, educaţie şi în alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita şi teste medicale specifice. Art. 28. - Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii: a) la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii; b) în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă; c) la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporară; d) în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor, în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii, precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii; e) periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei; f) periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei; g) periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă. Art. 29. - (1) Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea. (2) Modalităţile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - şi în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel. (3) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale. (4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză. Art. 30. - (1) Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz. (2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi prevăzute la alin. (1). (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen. (4) Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului.

90

Art. 31. - (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice. (3) În cazul muncitorilor necalificaţi, perioada de probă are caracter excepţional şi nu poate depăşi 5 zile lucrătoare. (4) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ se încadrează, la debutul lor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni. (41 ) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, la iniţiativa oricăreia dintre părţi. (5) Pe durata perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Art. 32. - (1) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. (2) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase. (3) Neinformarea salariatului anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă cu privire la perioada de probă, în termenul prevăzut la art. 17 alin. (4), duce la decăderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate. (4) Perioada de probă constituie vechime în muncă. Art. 33. - Angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post este interzisă. Art. 34. - (1) Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor. (2) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se va înregistra în prealabil la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dată de la care devine document oficial. (3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă şi data încetării contractului individual de muncă. (4) Registrul general de evidenţă a salariaţilor este păstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând să fie pus la dispoziţie inspectorului de muncă sau oricărei alte autorităţi care îl solicită, în condiţiile legii. (5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate. (6) În cazul încetării activităţii angajatorului, registrul general de evidenţă a salariaţilor se depune la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află sediul sau domiciliul angajatorului, după caz. (7) Metodologia de întocmire a registrului general de evidenţă a salariaţilor, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu întocmirea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Art. 35. - (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii. (3) Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Art. 36. - Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza permisului de muncă eliberat potrivit legii.

91

Contractul individual de muncă pe durată determinată

Art. 80. - (1) Prin derogare de la regula prevăzută la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condiţiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată.(2) Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie.(3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, dar numai înăuntrul termenului prevăzut la art. 82 şi de cel mult două ori consecutiv.(4) Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată, dar numai înăuntrul termenului prevăzut la art. 82.(5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, sunt considerate contracte succesive.Art. 81. - Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;b) creşterea temporară a activităţii angajatorului;c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;d1 ) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;d2 ) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;d3 ) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte, programe, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional şi/sau la nivel de ramură.Art. 82. - (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 de luni.(2) În cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular./2005.Art. 83. - Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi:a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.Art. 84. - (1) La încetarea celui de-al treilea contract individual de muncă pe durată determinată, prevăzut la art. 80 alin. (4), sau la expirarea termenului prevăzut la art. 82 alin. (1), dacă pe postul respectiv va fi angajat un salariat, acesta va fi angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată.(2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile:a) în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui temporar un salariat absent, dacă intervine o nouă cauză de suspendare a contractului acestuia;b) în cazul în care un nou contract individual de muncă pe durată determinată este încheiat în vederea executării unor lucrări urgente, cu caracter excepţional;

92

c) în cazul în care încheierea unui nou contract individual de muncă pe durată determinată se impune pentru temeiurile prevăzute la art. 81 lit. e);d) în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată a încetat din iniţiativa salariatului sau din iniţiativa angajatorului, pentru o abatere gravă sau abateri repetate ale salariatului.Art. 85. - Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Această informare se face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului.Art. 86. - Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute în prezentul cod, dispoziţiile legale, precum şi cele cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată se aplică în egală măsură şi salariaţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată.

Munca prin agent de muncă temporară Art. 87. - (1) Munca prin agent de muncă temporară, denumită în continuare muncă temporară, este munca prestată de un salariat temporar care, din dispoziţia agentului de muncă temporară, prestează munca în favoarea unui utilizator. (2) Salariatul temporar este persoana încadrată la un angajator agent de muncă temporară, pus la dispoziţie unui utilizator pe durata necesară în vederea îndeplinirii unor anumite sarcini precise şi cu caracter temporar. (3) Agentul de muncă temporară este societatea comercială autorizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, care pune provizoriu la dispoziţie utilizatorului personal calificat şi/sau necalificat pe care îl angajează şi îl salarizează în acest scop. Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (4) Utilizatorul este angajatorul căruia agentul de muncă temporară îi pune la dispoziţie un salariat temporar pentru îndeplinirea unor anumite sarcini precise şi cu caracter temporar. Art. 88. - Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară doar pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, denumită misiune de muncă temporară, şi numai în următoarele cazuri: a) pentru înlocuirea unui salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, pe durata suspendării; b) pentru prestarea unor activităţi cu caracter sezonier; c) pentru prestarea unor activităţi specializate ori ocazionale. Art. 89. - (1) Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni. (2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă care, adăugată la durata iniţială a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 18 luni. (3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract. Art. 90. - (1) Agentul de muncă temporară pune la dispoziţie utilizatorului un salariat angajat prin contract de muncă temporară, în baza unui contract de punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă. (2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă: a) motivul pentru care este necesară utilizarea unui salariat temporar; b) termenul misiunii şi, dacă este cazul, posibilitatea modificării termenului misiunii; c) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru; d) condiţiile concrete de muncă; e) echipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze; f) orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar; g) valoarea contractului de care beneficiază agentul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul. (3) Orice clauză prin care se interzice angajarea de către utilizator a salariatului temporar după îndeplinirea misiunii este nulă.

93

Art. 91. - (1) Salariaţii temporari au acces la toate serviciile şi facilităţile acordate de utilizator, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi salariaţi ai acestuia. (2) Utilizatorul este obligat să asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protecţie şi de muncă, cu excepţia situaţiei în care prin contractul de punere la dispoziţie dotarea este în sarcina agentului de muncă temporară. Art. 92. - Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dacă urmăreşte să înlocuiască astfel un salariat al său al cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la grevă. Art. 93. - (1) Contractul de muncă temporară este un contract de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă, pe durata unei misiuni. (2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 şi la art. 18 alin. (1), condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi modalităţile de remunerare a salariatului temporar. Art. 94. - (1) Contractul de muncă temporară se poate încheia şi pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2). (2) Între două misiuni salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară şi beneficiază de un salariu plătit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară. (3) Pentru fiecare nouă misiune, între părţi se încheie un act adiţional la contractul de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la art. 93 alin. (2). (4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea ultimei misiuni pentru care a fost încheiat. Art. 95. - (1) Pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de salariul plătit de agentul de muncă temporară. (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (3) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil utilizatorului. (4) Agentul de muncă temporară este cel care reţine şi virează toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului şi plăteşte pentru acesta toate contribuţiile datorate în condiţiile legii. (5) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile privind plata salariului şi cele privind contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar agentul de muncă temporară nu le execută, ele vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar. (6) Utilizatorul care a plătit sumele datorate potrivit alin. (5) se subrogă, pentru sumele plătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de muncă temporară. Art. 96. - Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată este fixată în funcţie de solicitarea utilizatorului, dar care nu poate fi mai mare de: a) două zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună; b) 3 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi două luni; c) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de două luni. Art. 97. - (1) Pe parcursul misiunii utilizatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de muncă pentru salariatul temporar, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Utilizatorul va notifica de îndată agentului de muncă temporară orice accident de muncă sau îmbolnăvire profesională de care a luat cunoştinţă şi a cărei victimă a fost un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară. Art. 98. - (1) La încetarea misiunii salariatul temporar poate încheia cu utilizatorul un contract individual de muncă.

94

(2) În cazul în care utilizatorul angajează, după o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia în calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum şi a celorlalte drepturi prevăzute de legislaţia muncii. (3) Dacă utilizatorul continuă să beneficieze de munca salariatului temporar fără a încheia cu acesta un contract individual de muncă sau fără a prelungi contractul de punere la dispoziţie, se consideră că între acel salariat temporar şi utilizator a intervenit un contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Art. 99. - Agentul de muncă temporară care concediază salariatul temporar înainte de termenul prevăzut în contractul de muncă temporară, pentru alte motive decât cele disciplinare, are obligaţia de a respecta reglementările legale privind încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Art. 100. - Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în prezentul capitol, dispoziţiile legale şi prevederile contractelor colective de muncă aplicabile salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor temporari pe durata misiunii la acesta.

Contractul individual de muncă cu timp parţial Art. 101. - (1) Angajatorul poate încadra salariaţi cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial. (2) Contractul individual de muncă cu timp parţial se încheie numai în formă scrisă. (3) Durata săptămânală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără a putea fi mai mică de 10 ore. (4) Salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă al aceluiaşi angajator, care prestează aceeaşi activitate sau una similară cu cea a salariatului angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial. Atunci când nu există un salariat comparabil se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil acelui angajator sau dispoziţiile legislaţiei în vigoare. Art. 102. - (1) Contractul individual de muncă cu timp parţial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele: a) durata muncii şi repartizarea programului de lucru; b) condiţiile în care se poate modifica programul de lucru; c) interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora. (2) În situaţia în care într-un contract individual de muncă cu timp parţial nu sunt precizate elementele prevăzute la alin. (1), contractul se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă. Art. 103. - (1) Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile. (2) Drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru. Art. 104. - (1) Angajatorul este obligat ca, în măsura în care este posibil, să ia în considerare cererile salariaţilor de a se transfera fie de la un loc de muncă cu normă întreagă la unul cu fracţiune de normă, fie de la un loc de muncă cu fracţiune de normă la un loc de muncă cu normă întreagă sau de a-şi mări programul de lucru, în cazul în care apare această oportunitate. (2) Angajatorul este obligat să informeze la timp cu privire la apariţia unor locuri de muncă cu fracţiune de normă sau cu normă întreagă, pentru a facilita transferurile de la normă întreagă la fracţiune de normă şi invers. Această informare se face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului. (3) Angajatorul asigură, în măsura în care este posibil, accesul la locuri de muncă cu fracţiune de normă la toate nivelurile.

Munca la domiciliu Art. 105. - (1) Sunt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu acei salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin.

95

(2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariaţii cu munca la domiciliu îşi stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă. Art. 106. - Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele: a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu; b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului; c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează. Art. 107. - (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile recunoscute prin lege şi prin contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul angajatorului. (2) Prin contractele colective de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu.

1. Efectele contractului individual de munca Orice contract sinalagmatic conduce la nasterea de drepturi si obligatii reciproce ale partilor, a caror interdependenta intemeiaza, de altfel, specificitatea acestei categorii de contracte. Cum contractul individual de munca face parte din categoria contractelor sinalagmatice, si in cazul acestuia pot fi intalnite drepturi si obligatii reciproce ale partilor care, in ansamblu, formeaza efectele contractului individual de munca. Aceste efecte ale contractului individual de munca pot fi: ■ principale, cuprinzand obligatia salariatului de a presta munca si obligatia angajatorului de a plati salariul; ■ derivate, cuprinzand toate celelalte obligatii ale partilor. Distinctia este relevanta in ceea ce priveste ipoteza suspendarii contractului individual de munca: ceea ce se suspenda sunt numai efectele principale ale acestuia, in timp ce, in principiu, efectele derivate subzista. Astfel, potrivit art. 49 alin. 2 si 3 din Codul muncii, suspendarea contractului individual de munca are drept efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. Pe durata suspendarii, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractele individuale de munca sau prin regulamentele interne nu se prevede altfel. Potrivit art. 37 din Codul muncii, „drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca“. Asadar, legea impune doar un cadru minimal, de la care partile, prin negociere colectiva si individuala, vor putea sa se abata. Intotdeauna insa numai in avantajul salariatului. Niciodata salariatul nu va putea negocia drepturi inferioare celor prevazute in lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil. Tot astfel, efectele contractului individual de munca se pot produce: ■ intre parti; ■ in raport cu tertii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, obligatia angajatorului de plata a contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, obligatie la care este tinut in raport cu statul, nu cu salariatul. Unele obligatii ce decurg din contractul individual de munca revin ambelor parti, la momente diferite si cu sanctiuni diferite, dar cu un continut asemanator. Un exemplu in acest sens il constituie obligatia de informare, care le revine, deopotriva, ambelor parti contractante.

2. Obligatia de informare si consultare In aplicarea principiului bunei-credinte, alin. 2 al art. 8 din Codul muncii prevede: „pentru buna desfasurare a relatiilor de munca participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta

96

reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca“. Dreptul la informare si consultare nu cunostea, pana la intrarea in vigoare a prezentului cod, o consacrare unitara, ci decurgea doar din juxtapunerea unor prevederi disparate, cuprinse in diferite acte normative, privind unele elemente ale acestuia. a. Informarea presupune comunicarea facuta salariatului, individual sau colectiv, care precede luarea unei decizii de catre angajator. Spre exemplu, constituie aplicatii ale obligatiei de informare: ■ obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care angajatorul intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice (art. 17 din Codul muncii, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/ 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 371/2005); ■ obligatia generala a angajatorului de a informa salariatii asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca, precum si obligatia acestuia de a comunica periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii (art. 40 alin. 2 din Codul muncii, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 371/2005). Periodicitatea comunicarii se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil; ■ obligatia de informare la incheierea contractului colectiv de mun-ca (art. 4 alin. 2 din legea nr. 130/ 1996); ■ obligatia angajatorului, in cazul unei concedieri colective, de a pune la dispozitia sindicatului care are membri in unitate sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor toate informatiile relevante in legatura cu concedierea colectiva, in vederea formularii propunerilor din partea acestora (art. 69 din Codul muncii); ■ obligatia de informare a salariatilor angajati cu contract de munca pe durata determinata despre locurile de munca vacante sau care vor deveni vacante, corespunzatoare pregatirii lor profesionale (art. 85 din Codul muncii); ■ obligatia de a informa salariatii cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers (art. 104 din Codul muncii). ■ in cazul transferului dreptului de proprietate asupra unitatii, obligatia cedentului si a cesionarului de a informa sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor cu privire la implicatiile juridice, economice si sociale asupra salariatilor decurgand din transferul dreptului de proprietate (art. 170 din Codul muncii). b.Consultarea este etapa imediat superioara a comunicarii cu salariatii (in mod individual sau colectiv). Obligatia de consultare presupune ca angajatorul nu poate trece la luarea deciziei respective mai inainte de a fi primit raspuns din partea par-tenerului social. Spre exemplu, angajatorul are obligatia: ■ sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora (art. 40 alin. 2 din Codul muncii); ■ sa initieze, in scopul punerii de acord, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati afectati si de atenuare a consecintelor (art. 69, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 371/2005); ■ de consultare a sindicatului, respectiv a reprezentantilor salariatilor, la programarea concediilor de odihna (art. 143); ■ de consultare a sindicatului, respectiv a reprezentantilor salariatilor, in elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca (art. 174); ■ de consultare in elaborarea planurilor de formare profesionala (art. 191); ■ de consultare in intocmirea Regulamentului intern (art. 257). c.Acordul presupune conditionarea luarii oricarei decizii de catre angajator de consimtamantul celeilalte parti. Spre exemplu: ■ posibilitatea modificarii contractului individual de munca, ca regula, numai cu acordul salariatului (art. 41 alin. 1); ■ posibilitatea prelungirii delegarii, numai cu acordul salariatului (art. 44);

97

■ posibilitatea prelungirii detasarii numai cu acordul salariatului (art. 46 alin. 2); ■ posibilitatea declararii nulitatii amiabile a contractului individual de munca, cu acordul salariatului (art. 57 alin. 6); ■ posibilitatea incetarii contractului individual de munca cu acordul partilor (art. 55); ■ dreptul angajatorului de a dispune prestarea de ore suplimentare, numai daca exista acordul salariatului (art. 117 alin. 2); ■ necesitatea obtinerii acordului sindicatului, respectiv al reprezentantilor salariatilor, in elaborarea normelor de munca, daca nu exista normative in vigoare. In cazul unui dezacord cu privire la normele de munca, partile vor apela la arbitrajul unui tert ales de comun acord (art. 129, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005, aprobata cu modificari prin legea nr. 371/2005); ■ posibilitatea acordarii zilelor de repaus in mod cumulat, numai cu acordul sindicatului, respectiv al reprezentantilor salariatilor (art. 132 alin. 4). Din formularea art. 8 alin. 2 din Codul muncii rezulta caracterul reciproc al dreptului la informare si consultare, acesta nefiind consacrat ca un drept exclusiv al salariatilor fata de angajator, ci ca un drept, respectiv obligatie, mutuale.

3. Drepturile angajatorului Potrivit art. 40 din Codul muncii, angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: ■ sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii; ■ sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii; ■ sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor. Neexecutarea acestor dispozitii are drept efect posibilitatea sanctionarii disciplinare a salariatului in cauza. Daca neexecutarea nu a avut caracter imputabil, ci a fost doar consecinta neintelegerii de catre salariat a acestor dispozitii, sau a neintelegerii modului in care trebuie ele implementate, atunci salariatul nu va putea fi sanctionat, dar contractul sau de munca ar putea fi desfacut pentru necorespundere profesionala; ■ sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu; ■ sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.

4. Obligatiile angajatorului Art. 40 alin. 2 din Codul muncii enumera o serie de obligatii care ii revin angajatorului, cu privire la raportul de munca la care acesta participa. Alaturi de aceste prevederi, in Codul muncii si in intreaga legislatie a muncii, sunt prevazute numeroase alte obligatii ale acestuia, a caror neindeplinire atrage sanctiuni uneori semnificativ de oneroase. In cele ce urmeaza, vom incerca o sintetizare a obligatiilor angajatorului, astfel cum sunt ele prevazute in diferitele texte de lege.

Obligatii ● Temei juridic ● Sanctiuni ■ Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii, cu privire la clauzele viitorului contract. Obligatia de informare a salariatului cu privire la clauzele generale pe care angajatorul intentioneaza sa le modifice. ● art. 17, 18 si 19 CM modif. prin O.U.G. nr. 65/20051, aprobata cu modificari prin Legea nr. 371/2005 2). ● Persoana selectata, respectiv salariatul poate sesiza instanta, in termen de 30 de zile, solicitand despagubiri corespunzatoare prejudiciului suferit.

■ Obligatia de a incheia contractul individual de munca in scris. ● art. 16 alin. (1) si 276 alin. 1 lit. e CM, modif. prin O.U.G. nr. 65/ 2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005 ● Amenda de la 1.500 lei la 2.000 lei (RON) pentru fiecare persoana careia nu i s-a intocmit contract de munca in scris, fara a se putea depasi valoarea cumulata de 100.000 lei (RON).

■ Obligatia de a incheia in scris si de a inregistra contractele de ucenicie.

98

● Art. 4 alin. 3 si art. 26 din Legea nr. 279/ 2005 privind ucenicia la locul de munca 3) ● Amenda de 5000 lei (RON). La a treia contraventie de acest tip, savarsita intr-un an, se solicita retragerea autorizatiei angajatorului de incadrare a ucenicilor la locul de munca.

■ Obligatia de a respecta interdictia de incadrare a minorilor. ● art. 13 si art. 2801 C.M., inserat prin O.U.G. nr. 65/2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005 ● Incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 3 ani.

■ Obligatia de a solicita certificat medical la angajare. Certificatul medical este obligatoriu si, intre altele, dupa o intrerupere, sau o schimbare a locului de munca. In cazul detasarii sau al trecerii in alt loc de munca, el este obligatoriu numai daca se schimba felul muncii. Exista categorii de salariati la care examenul medical trebuie efectuat periodic. ● art. 27 si 28 C.M. modificat prin O.U.G. nr. 65/2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005; Legea nr. 98/1994, cu modificarile ulterioare 4). ● Nulitatea contractului de munca. Amenda contraventionala in cazul angajarii personalului fara examen medical prealabil si fara confirmarea scrisa a medicului ca locul de munca sau meseria propriu-zisa nu este contraindicata din punct de vedere medical pentru salariat.

■ Obligatia de a insera in contractul de munca exclusiv clauze corespunzatoare prevederilor legii Clauze prin care s-ar prevedea drepturi inferioare pentru salariat nu pot fi inserate nici daca exista acordul acestuia. ● art.38, art.276 alin.1lit.d CM, modificate prin OUG 65/ 2005 aprobata prin Legea 371/2005 ● Amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei. (RON). Nulitatea clauzelor contrare legii.

■ Obligatia de a incadra personal prin concurs. Revine numai angajatorilor din sectorul public (institutii, autoritati publice si alte unitati bugetare). Angajatorii din sectorul privat pot verifica aptitudinile profesionale utilizand si alte modalitati. ● art. 30 C.M. si Anexa nr. 12 la H.G. nr. 281/ 1993 5) ● Nulitatea angajarii.

■ Obligatia de plata a salariului. Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor. La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare. Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara 6). Se are in vedere si salariul minim negociat prin Contractul colectiv de munca incheiat la nivel national 7). ● art. 154, art.156, art. 159 alin. 2, art. 276 alin. 1 lit. a si art. 277 C.M. (care a preluat prevederile art. 83 din Legea nr. 168/ 1999). ● Nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 3.000 lei la 2.000 lei (RON). Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresata angajatorului de catre partea interesata constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

■ Obligatia de acordare a concediului de odihna si a zilelor libere. Angajatorul are obligatia de a acorda salariatilor concediul de odihna in fiecare an. In situatiile exceptionale in care legea permite neindeplinirea acestei obligatii, angajatorul este obligat sa acorde concediul, pana la sfarsitul anului urmator. ● art. 134, art. 135, art. 137, art. 141, art. 143 alin. 5 si art. 276 alin. 1 lit. f si g din C.M.

99

● Amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei (RON). Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 35 CM se poate sanctiona cu amenda pana la 20.000 lei (RON).

■ Obligatia de a informa salariatii asupra conditiilor de munca. In plus, angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Acesta este un element al obligatiei mai largi de informare si consultare. ● art. 17, art. 40 alin. 2 lit. a C.M. ● Nulitatea oricarei decizii luate cu incalcarea dreptului salariatilor la informare, precum si posibilitatea obligarii angajatorului la despagubiri.

■ Obligatia de a asigura permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditii corespunzatoare de munca. Normele de munca se elaboreaza corespunzator normativelor legale in vigoare sau, daca acestea nu exista, se elaboreaza de catre angajator cu acordul sindicatului. In caz de dezacord se apeleaza la un arbitru. ● Art. 6 alin. 1, art. 40 alin. 2 lit. b si art. 129 C.M., modificat prin O.U.G. nr. 65/2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005 ● Salariatii nu vor putea fi considerati necorespunzatori profesional in cazul in care nu au realizat norma de munca, daca angajatorul nu a respectat conditiile avute in vedere la elaborarea acesteia. In masura in care salariatul sufera un prejudiciu, prin neasigurarea acestor conditii, angajatorului i se pot pretinde despagubiri.

■ Obligatia de a acorda salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, contract colectiv si individual de munca. ● Art. 37, art. 38, art. 40 alin. 2 lit. c, art. 79 alin. 8 C.M., art. 8 si art. 30 din Legea nr. 130/1996 ● Raspundere civila, contraventionala sau chiar penala, in functie de dreptul incalcat. Posibilitatea salariatului de a demisiona fara preaviz.

■ Obligatia de a comunica periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil. ● Art. 40 alin. 2 lit. d C.M., modificat prin O.U.G. nr. 65/2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005; Legea nr. 74/1999 pentru ratificarea Cartei Sociale Europene 9). ● Despagubiri, precum si nulitatea unor decizii luate cu nerespectarea acestei obligatii.

■ Obligatia de a se consulta cu salariatii in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora, mai ales cele privind: – operarea de concedieri colective; – programarea concediului de odihna; – transferului intreprinderii, al unitatii sau al unor parti ale acesteia; – elaborarea masurilor de securitate si sanatate in munca; – elaborarea planurilor anuale de formare profesionala; – elaborarea regulamentului intern; – normarea muncii ● art. 8 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. art. 40 alin. 2 lit. e art. 69, art. 143 alin. 1, art. 170, art. 174 alin. 3, art. 191 alin. 1; art. 257 C.M.; Legea nr. 74/1999. ● Plata de despagubiri, ca si nulitatea deciziilor luate cu nerespectarea dreptului salariatilor la consultare.

■ Obligatia de a plati contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si de a retine si vira contributiile si impozitele datorate de salariati. Dintre contributiile si impozitele datorate de angajator trebuie mentionate: – contributia la asigurarile sociale;

100

– contributia la asigurarile pentru accidente si boli profesionale; – contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj; – contributia la asigurarile sociale de sanatate; – contributia pentru persoanele cu handicap; – impozitul lunar pe salarii. ● art. 40 alin. 2 lit. f, art. 280 C.M.; Legea nr. 19/2000 10) Legea nr. 346/2002 11); Legea nr. 76/2002 12) art. 42 din O.U.G. nr. 102/1999 13), Legea nr. 571/2003 14) ● De exemplu: nedepunerea de catre angajator, in termen de 15 zile, in conturile stabilite, a sumelor incasate de la salariati cu titlu de contributie datorata catre sistemul public de asigurari sociale, catre bugetul asigurarilor de somaj ori catre bugetul asigurarilor sociale de sanatate, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

■ Obligatia de a infiinta registrul general de evidenta a salariatilor. In prezent, utilizarea carnetelor de munca a fost prelungita pana in 2007. Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2006 se probeaza cu carnetul de munca. ● Art. 34, art. 40 alin. 2 lit. g C.M.; H.G. nr. 578/2003 15) modificat prin H.G. nr. 247/ 2003 16); Legea nr. 541/ 2003 17) ● Amenda contraventionala. Pana la data de 31 decembrie 2006, constituie contraventie incheierea contractului de munca de catre unitate fara prezentarea carnetului de munca ori neinregistrarea in acesta, fara motive temeinice, a schimbarilor intervenite in viata titularului.

■ Obligatia de a elibera, la cerere, documentele care atesta calitatea de salariat. ● art. 34 alin. 5; art. 40 alin. 2 lit. h; art. 276 lit. b C.M. ● Amenda de la 300 lei la 1.000 lei (RON).

■ Obligatia de a asigura confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor. Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea sau fostilor ei angajatori cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale. Au caracter confidential si informatiile privitoare la salariu, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. In raport cu salariatele gravide, angajatorul are obligatia de a pastra confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei. ● art. 29 alin. 3, art. 40 alin. 2 lit. i si art. 158 alin. 1 C.M.; art. 8 din O.G. nr. 96/2003, aprobata prin Legea nr. 25/2004, H.G. 537/2004 18). ● Despagubiri. Nerespectarea obligatiei de confidentialitate in raport cu starea de graviditate a salariatei se sanctioneaza cu amenda contraventionala.

■ Obligatia de intocmire a regulamentului intern. Angajatorul are obligatia de intocmire a regulamentului intern in termen de 60 de zile de la data dobandirii personalitatii juridice. Regulamentul intern este un act juridic al angajatorului, elaborat cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, prin care se stabilesc o serie de reguli, in principal disciplinare, aplicabile la locul de munca. In autoritatile si institutiile publice, regulamentul intern va fi armonizat cu prevederile Codului de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice. ● art. 174 alin. 2, art. 257, 258 si 262 C.M., art. 40 alin. 6 din Legea nr. 90/1996, Legea nr. 202/2002, cu modificarile ulterioare O.U.G. nr. 96/2003 aprobata prin Legea nr. 25/2004, Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice 19). ● Daca in regulament nu este prevazuta vreuna dintre dispozitiile obligatorii, potrivit legii, ori sunt cuprinse dispozitii prin care se incalca drepturi ale salariatilor, orice salariat se poate adresa angajatorului pentru a rectifica aceasta situatie. Daca deficienta nu este remediata, salariatul se poate adresa instantei, care va anula dispozitia respectiva din regulament. Salariatii pot pretinde si obtine si despagubiri.

101

In particular, neprevederea in regulamentul intern a obligatiilor si raspunderilor in domeniul protectiei muncii se sanctioneaza cu amenda contraventionala.

■ Obligatia de negociere a contractului colectiv de munca (cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati). ● art. 236, art. 243 C.M.; art. 3,4,5 din Legea nr. 130/1996. ● Amenda contraventionala.

■ Obligatia de a respecta dreptul la greva al salariatilor. Daca greva este legala, angajatorul nu poate aplica nici o masura disciplinara impotriva salariatilor grevisti. Angajatorul nu poate incadra inlocuitori ai salariatilor grevisti. ● Art. 43 din Constitutia revizuita, art. 81 lit. a, art. 250 – 253, art. 276 alin. 1 lit. c din C.M., art. 40 – 66 Legea privind solutionarea conflictelor de munca 20). ● Impiedicarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 la 3.000 lei (RON). Nulitatea contractului de munca incheiat cu un inlocuitor al salariatului grevist.

■ Obligatia de a lua masuri impotriva oricaror acte de discriminare. Este considerata discriminare dupa criteriul de sex si hartuirea sexuala a unei persoane de catre o alta persoana la locul de munca sau in alt loc in care aceasta isi desfasoara activitatea. Aceasta presupune obligatia: – de a prevedea in regulamentul intern sanctiuni disciplinare pentru angajatii care incalca demnitatea personala a altor angajati, comitand actiuni de discriminare; – de a aplica imediat dupa sesizare sanctiunile disciplinare impotriva oricarei manifestari de hartuire sexuala la locul de munca. ● Legea nr. 202/ 2002, cu modificarile ulterioare O.G. nr. 137/ 2000; Legea nr. 48/ 2002. ● Salariatii au dreptul sa formuleze plangeri catre angajator sau impotriva lui. Daca acestea nu au fost rezolvate la nivelul unitatii prin mediere, salariatul poate pretinde in instanta despagubiri materiale si/sau morale, precum si/sau inlaturarea faptelor discriminatorii. Discriminarea prin utilizarea de catre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex, ca si hartuirea sexuala se sanctioneaza cu amenda contraventionala. Discriminarea se sanctioneaza cu amenda intre 500.000 lei si 10.000.000 lei (ROL) daca vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda intre 1.000.000 lei si 20.000.000 lei (ROL), daca vizeaza un grup de persoane sau o comunitate.

■ Obligatia de a acorda salariatilor zilele de sarbatoare legala, respectiv compensarea acestora cu timp liber corespunzator. ● art. 134 – 137, art. 276 alin. 1 lit. f din C.M. ● Amenda de la 5.000 la 10.000 lei (RON)

■ Obligatia de a respecta programul de lucru special in unitatile sanitare si de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate. ● art. 135, art. 276 alin. 1 lit. g din C.M. ● Amenda de la 5.000 lei la 20.000 lei (RON)

■ Obligatia de a acorda salariatilor zilele de repaus saptamanal ● art. 132, art. 276 alin. 1 lit. I din C.M. ● Amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei (RON)

■ Obligatia de a respecta reglementarile privind durata maxima a orelor suplimentare prestate de salariati ● art. 111, art. 276 alin. 1 lit. h din C.M., modificate prin O.U.G. nr. 65/2005, aprobata prin Legea nr. 371/ 2005

102

● Amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei (RON) ■ Obligatia de plata a indemnizatiei in caz de somaj tehnic ● art. 53, art. 256 alin. 1 lit. j din C.M. ● Amenda de la 1.500 lei la 5.000 lei (RON)

■ Obligatii privind salariatii care presteaza munca de noapte. Intre aceste obligatii, mentionam: – obligatia de informare a inspectoratului teritorial de munca privind utilizarea frecventa a muncii de noapte; – reducerea programului de lucru sau acordarea unui spor la salariu; – efectuarea unui examen medical gratuit salariatilor care efectueaza munca de noapte; – neutilizarea minorilor pentru munca de noapte; – utilizarea femeilor gravide sau care au nascut recent, numai daca exista acordul acestora. ● art. 122 – 125, art. 276 alin. 1 lit. k din C.M., modif. prin O.U.G. nr. 65/2005, aprobata prin Legea nr. 371/2005. ● Amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei (RON)

■ Obligatii in raport cu salariatele gravide sau care au nascut recent. Spre exemplu: – de a instiinta medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea; – de a preveni expunerea acestor salariate la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea; – de a pastra confidentialitatea asupra starii de graviditate a acestor salariate; – de a acorda, la cerere, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare; – de a modifica locul de munca astfel incat sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare. – de a nu le impune efectuarea unei munci daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz; – de a informa in scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care le revin; – de a nu le mentine la locuri de munca cu caracter insalubru sau greu de suportat; – de a nu le obliga la desfasurarea muncii de noapte; – de a acorda dispensa pentru consultatii prenatale; – de a reduce cu 1/4 durata normala de munca, in cazul salariatelor gravide care nu pot indeplini durata normala de munca, din motive de sanatate, a sa sau a copilului. ● art. 125 alin. 2 din C.M., O.G. nr. 96/2003; Legea nr. 25/2004, H.G. nr. 537/2004. ● Amenda contraventionala de 25 pana la 50 milioane lei, respectiv de 50 pana la 100 milioane lei.

■ Obligatia de a proteja viata si sanatatea salariatilor si de a asigura protectia muncii acestora. Aceasta indatorire de sinteza cuprinde numeroase obligatii punctuale ale angajatorului. Cateva exemple: – de a asigura securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca; – de a asigura protectia salariatilor pe perioadele de temperaturi extreme; – de a organiza controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si substantelor folosite in procesul muncii; – de a organiza instruirea angajatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca; – de a asigura accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii; – de a acorda in mod gratuit echipament individual de protectie, echipament de lucru, alimentatie de protectie, respectiv materialele igienico-sanitare; – de a solicita inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii autorizarea functionarii unitatii din punct de vedere al protectiei muncii; – de a asigura informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare; – de a angaja numai persoane care, in urma controlului medical si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;

103

– de a tine evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite: vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor; – de a nu modifica starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv; – de a inregistra bolile profesionale si accidentele de munca si de a le raporta la inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva; – de a asigura toti salariatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii. ● art. 171, art. 173, art. 175, art. 176, art. 177 si art. 182 din C.M.; Legea nr. 90/1996; Ordinul nr. 388/1996; O.U.G. nr. 99/2000 21); H.G. nr. 580/2000 22); H.G. nr. 238/2002 23); Legea nr. 346/2002 24); H.G. nr. 2269/2004 25). ● Neluarea vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Daca este vorba despre locuri de munca ce prezinta un pericol deosebit, iar prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, aceeasi fapta se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. Repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior eliminarii deficientelor pentru care s-a dispus oprirea acestora se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Neindeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina angajatorului, in domeniul protectiei muncii, poate atrage, de asemenea, aplicarea de sanctiuni contraventionale constand in amenzi de pana la 100.000.000 lei (ROL).

■ Obligatii in raport cu ucenicii. Asemenea obligatii sunt, spre exemplu: – incadarrea ca ucenici doar a tinerilor intre 16 (respectiv 15, daca exista acordul parintilor) si 25 de ani; – incheirea contractului de ucenicie pentru o perioada intre 6 luni si 3 ani; – supunerea ucenicului la o perioada de proba de maximum 30 de zile; – respectarea salariului minim si a programului de munca; – asigurarea de conditii de cazare si masa, daca ucenicul este din alta localitate si nu are posibilitatea navetei zilnice; – conferirea tuturor drepturilor de care se bucura ceilalti salariati. ● art. 205 din C.M., art. 5 alin. 1, 2 si 3, art. 6 alin. 1 si 3, art. 7, art. 9, art. 15, art. 17, art. 26 din Legea nr. 279/ 2005 ● Amenda de 5.000 lei (RON). La a treia contraventie de acest tip, savarsita intr-un an, se solicita retragerea autorizatiei angajatorului de incadrare a ucenicilor la locul de munca.

■ Obligatii in raport cu salariatii detasati. Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea. Angajatorul care detaseaza are insa obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat. ● art. 47 din C.M. ● In cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile, salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite.

■ Obligatia de trecere intr-o alta munca si de transfer. Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate. Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile. Prealabil concedierii pentru necorespundere sau inaptitudine fizica si/sau psihica, angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii.

104

● art. 64 alin. 1, art. 78 si art. 104 din C.M. ● Salariatul prejudiciat prin nerespectarea obligatiilor de transfer de catre angajator va putea pretinde despagubiri. Concedierea dispusa cu nerespectarea obligatiei de trecere intr-o alta munca va putea fi invalidata de instanta judecatoreasca, angajatorul fiind obligat la plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, precum si, daca salariatul solicita, la reintegrarea acestuia.

■ Obligatii in cazul concedierilor individuale. Exista 6 ipoteze in care angajatorul poate opera o concediere individuala: – indisciplina (a), – arestul preventiv al salariatului pentru mai mult de 30 de zile (b), – inaptitudinea fizica si/sau psihica (c), – necorespunderea profesionala (d), – nedepunerea cererii de catre salariatul pensionabil (e); – desfiintarea locului de munca ocupat de salariat (f). Obligatiile angajatorului sunt: 1. efectuarea cercetarii prealabile (ipoteza a); 2. efectuarea unei proceduri de evaluare (d) 3. acordarea termenului de preaviz (c, d si f); 4. oferirea unor alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii (c si d); 5. solicitarea sprijinului agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului si comunicarea salariatului a solutiilor propuse de agentie (c si d); 6. emiterea deciziei de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei de concediere (b, c si d); 7. emiterea deciziei de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei (a); 8. emiterea deciziei de concediere in scris, cu motivarea in fapt si in drept si cu precizarea termenului in care poate fi contestata si a instantei la care se poate contesta (a, b, c, d, e, f). ● art. 61, art. 62, art. 63, art. 64, art. 65, art. 73, art. 74, art. 267 si art. 268 din C.M. ● In cazul in care concedierea a fost cu nerespectarea vreuneia dintre aceste obligatii de catre angajator, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului instanta va dispune si reintegrarea salariatului.

■ Obligatii in cazul concedierilor colective: – sa initieze, in scopul punerii de acord, consultari cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati afectati si de atenuare a consecintelor; – sa puna la dispozitie sindicatului care are membri in unitate sau reprezentantilor salariatilor toate informatiile relevante in legatura cu concedierea colectiva, in vederea formularii propunerilor din partea acestora. Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva, cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. ● art. 69, 70 din C.M., modificat prin O.U.G. nr. 65/2005 O.U.G. nr. 98/1999 26), Legea nr. 312/ 2001 27). ● Nerespectarea acestor obligatii de catre angajator poate duce la anularea deciziilor de concediere colectiva.

■ Obligatia de executare a hotararilor judecatoresti de reintegrare in munca. La solicitarea salariatului, instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere. Aceasta inseamna ca angajatorul care se afla in aceasta situatie are obligatia de reintegrare a salariatului respectiv.

105

● art. 78, art. 56 lit. f si art. 278 din C.M. ● Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda.

■ Obligatia de a indemniza fostul salariat, cu care s-a incheiat o clauza de neconcurenta. Indemnizatia datorata de catre angajator este de 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului de munca. ● art. 21 din C.M., modificat prin O.U.G. nr. 65/2005 aprobata prin Legea nr. 371/2005. ● Nulitatea clauzei de neconcurenta (daca nu s-a prevazut indemnizatia), respectiv rezilierea acesteia (daca indemnizatia s-a prevazut, dar nu s-a platit).

CAPITOLUL XV

REGISTRUL DE EVIDENTA A SALARIATILOR

Hotărâre nr. 161 din 03/02/2006privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor

Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileşte metodologia de întocmire şi completare a registrului general de evidenţă a salariaţilor, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu acesta. Art. 2. -(1) Încadrarea în muncă a unei persoane se realizează, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, numai prin încheierea unui contract individual de muncă, în temeiul căruia persoana fizică, în calitate de salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. (2) Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor, denumit în continuare registru, şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. (3) Angajatorii care au înfiinţat sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenţa încadrării personalului prin încheierea de contracte individuale de muncă, pot delega acestora şi competenţa înfiinţării registrului. (4) Nu au obligaţia de a înfiinţa registru misiunile diplomatice, oficiile consulare străine cu sediul în România, precum şi reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine pentru perioadele în care contractele individuale de muncă încheiate cu cetăţenii români se înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă. Art. 3. -(1) Registrul se întocmeşte în formă electronică. (2) Registrul se completează în ordinea angajării şi cuprinde următoarele elemente: a) elementele de identificare a tuturor salariaţilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP); b) data angajării; c) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative; d) tipul contractului individual de muncă; e) data şi temeiul încetării contractului individual de muncă. (3) Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în format electronic, prin utilizarea uneia dintre următoarele modalităţi:

106

a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspecţiei Muncii; b) prin e-mail, pe bază de semnătură electronică; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de muncă în format electronic, însoţit de o adresă de înaintare semnată de angajator. (4) Evidenţa registrelor, respectiv a datelor cuprinse în acestea, transmise de angajatori la inspectoratul teritorial de muncă, se ţine într-o bază de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii. (5) Procedura privind transmiterea registrului în format electronic se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, după adoptarea soluţiei tehnice a registrului în format electronic şi în funcţie de aceasta. Art. 4. -(1) Angajatorii au obligaţia de a transmite registrul în formă electronică la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz, în termen de 20 de zile de la data angajării primului salariat. (2) Angajatorii care la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri au încadrat personal cu contract individual de muncă sunt obligaţi să transmită inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, după caz, registrul în formă electronică, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. (3) După îndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2), angajatorii vor transmite registrul la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul sau domiciliul, numai în cazul în care intervin modificări ale elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2). (4) Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau domiciliul angajatorul, în cazurile menţionate la alin. (3), în termen de 5 zile de la data la care au intervenit modificări ale elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2). Art. 5. - Unităţile fără personalitate juridică ce au competenţa înfiinţării registrului au obligaţia de a transmite registrul, în termenele prevăzute la art. 4, la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, cu îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta hotărâre. Art. 6. - Registrul se păstrează în formă electronică la sediul angajatorului şi, după caz, la sediul sucursalei, agenţiei, reprezentanţei sau al altor asemenea unităţi fără personalitate juridică. Art. 7. -(1) Angajatorul are obligaţia de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaţi şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora. (2) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puţin: actele necesare angajării, contractul individual de muncă, actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă, precum şi orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea completării în registru. (3) La solicitarea scrisă a salariatului, angajatorul este obligat să îi elibereze copii, certificate de reprezentantul legal al acestuia sau de persoana împuternicită de angajator pentru conformitate cu originalul, ale documentelor existente în dosarul personal, ale paginii/paginilor din registrul electronic, care cuprinde/cuprind înscrierile referitoare la persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general de evidenţă şi din dosarul personal. (4) Registrul electronic şi dosarele personale ale fiecărui salariat se vor păstra în condiţii care să asigure securitatea datelor, precum şi păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare. Art. 8. -(1) Constituie contravenţii următoarele fapte săvârşite de angajatori, persoane fizice sau juridice: a) neînfiinţarea registrului şi/sau netransmiterea acestuia în formă electronică la inspectoratul teritorial de muncă în termenele şi forma prevăzute de prezenta hotărâre; b) refuzul de a pune la dispoziţie inspectorului de muncă registrul în formă electronică, precum şi dosarul personal al salariaţilor; c) necompletarea registrului în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri. (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON). (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă. (4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii

107

prevăzute la alin. (2), inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Art. 9. - Prevederile art. 8 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 10. -(1) Inspecţia Muncii adoptă soluţia tehnică privind registrul în formă electronică şi aplicaţia informatică pentru completarea şi transmiterea registrului de către angajatori. (2) Aplicaţia informatică este distribuită angajatorilor care au obligaţia de a înfiinţa registrul. Art. 11. - Registrele înfiinţate şi înregistrate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 247/2003 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare, se păstrează şi se arhivează de către angajatori. Art. 12. -(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006.

Procedurăde predare/primire a carnetelor de muncă aflate în evidenţa instituţiilor din administraţia publică centrală sau locală ori a angajatorilor, societăţi comerciale sau regii autonome cu capital majoritar de stat, la casele teritoriale de pensii, în vederea aplicării prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

Prezentele proceduri reglementează modul de organizare şi desfăşurare a activităţii de predare/primire către casele teritoriale de pensii a carnetelor de muncă aflate în evidenţa instituţiilor din administraţia publică centrală sau locală ori a angajatorilor - societăţi comerciale sau regii autonome cu capital majoritar de stat -, denumite în continuare instituţii sau angajatori, în vederea desfăşurării activităţii de preluare a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, precum şi la veniturile salariale aferente. 1. În temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, instituţiile sau angajatorii care păstrează şi completează, potrivit prevederilor legale, carnete de muncă urmează să pună aceste documente la dispoziţia casei teritoriale de pensii în a cărei rază teritorială îşi au sediul. 2. Carnetele de muncă trebuie să fie completate cu toate înscrisurile până la data de 1 aprilie 2001 şi să fie certificate pentru perioadele de până la această dată, conform documentelor gestionate de aceste instituţii sau de angajatori. Certificarea se va efectua pe primul rând liber al carnetului de muncă. 3. Carnetele de muncă vor fi însoţite de copii ale actelor de identitate ale titularilor, din care să rezulte codul numeric personal. Copiile actelor de identitate vor fi prinse cu capse de prima pagină a carnetului de muncă. 4. În cazul instituţiilor sau angajatorilor care, potrivit legii, efectuează înscrisuri în carnetele de muncă ale propriilor angajaţi, casa teritorială de pensii va întocmi un grafic de solicitare de la aceştia a carnetelor de muncă, însoţite de copiile actelor de identitate ale titularilor. Graficul de preluare a carnetelor de muncă va ţine cont de capacitatea de prelucrare a datelor de la nivelul caselor teritoriale de pensii şi de minimizarea timpului în care carnetele de muncă nu se vor afla în posesia angajatorilor. 5. Casele teritoriale de pensii vor solicita în scris instituţiilor sau angajatorilor să predea carnetele de muncă ale propriilor angajaţi în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la primirea înştiinţării scrise. 6. La preluarea carnetelor de muncă de la instituţiile sau angajatorii prevăzuţi la pct. 1 personalul caselor teritoriale de pensii va verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 2 şi 3. 7. În situaţia în care se constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 2 şi/sau 3, documentele preluate potrivit prevederilor pct. 6 vor fi returnate instituţiilor sau angajatorilor, urmând ca solicitarea scrisă prevăzută la pct. 5 să fie reînnoită pentru documentele necorespunzătoare, procedura repetându-se până se constată îndeplinirea respectivelor condiţii.

108

8. Instituţiile sau angajatorii vor prezenta carnetele de muncă aflate în evidenţa lor, însoţite de copiile actelor de identitate ale titularilor, din care să rezulte codul numeric personal, în ordinea alfabetică a numelui titularilor, în cutii de carton numerotate, puse la dispoziţie în acest scop de către casele teritoriale de pensii. Cutiile utilizate la depozitarea carnetelor de muncă vor avea aplicată o etichetă conţinând codul casei teritoriale de pensii ce urmează să efectueze preluarea datelor din carnetul de muncă, codul unic de identitate (CUI) al instituţiei sau al angajatorului care depune carnetele de muncă, precum şi numărul cutiei. Numărul cutiei este unic la nivelul casei teritoriale de pensii care va ţine evidenţa cutiilor distribuite. 9. În vederea transmiterii lor către casele teritoriale de pensii, instituţiile sau angajatorii vor centraliza carnetele de muncă şi vor întocmi pentru fiecare cutie, cu ajutorul unui program informatic furnizat de casa teritorială de pensii, un formular conţinând două procese-verbale de predare/primire, întocmit potrivit modelului prezentat în anexa nr. 4 la ordin. Formularul va fi întocmit în două exemplare, pe hârtie, însoţit de un fişier pe suport electronic, care va conţine seria şi numărul carnetului de muncă, numele şi prenumele titularului, codul numeric personal al titularului, precum şi codul unic de identificare (CUI) al angajatorului. De asemenea, vor fi menţionate datele de identificare a cutiei în care este depozitat carnetul: codul casei teritoriale de pensii şi numărul cutiei. 10. Cutiile conţinând carnetele de muncă, însoţite de procesele-verbale şi de fişierele pe suport electronic prevăzute la pct. 9, vor fi predate, de către reprezentanţii desemnaţi ai instituţiilor sau angajatorilor, reprezentanţilor desemnaţi ai caselor teritoriale de pensii. Cu această ocazie se verifică similitudinea datelor înscrise în fişierul pe suport electronic cu cele înscrise în procesele-verbale, prin obţinerea unui opis intern de prelucrare, al cărui conţinut trebuie să fie identic cu cel înscris în procesele-verbale. Predarea/primirea carnetelor de muncă se va face ulterior verificării conţinutului cutiilor, prin semnarea de către reprezentanţii desemnaţi ai instituţiilor sau angajatorilor şi, respectiv, de către reprezentanţii desemnaţi ai caselor teritoriale de pensii a procesului-verbal de predare/primire 1. În cazul în care se constată lipsa sau deteriorarea unor carnete de muncă ori corecturi sau ştersături în măsură să producă apariţia unor suspiciuni legate de corectitudinea datelor, acest fapt va fi consemnat în procesul-verbal de predare/primire 1 la rubrica 1 "Observaţii la primirea carnetelor de muncă la casa teritorială de pensii" şi va fi sesizată conducerea respectivelor unităţi, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii. 11. După încheierea operaţiunilor de preluare şi înregistrare a datelor, reprezentanţii desemnaţi ai caselor teritoriale de pensii vor preda reprezentanţilor desemnaţi ai instituţiilor sau angajatorilor cutiile conţinând carnetele de muncă, pe baza completării procesului-verbal de predare/primire 2. Predarea/primirea carnetelor de muncă se va face ulterior verificării conţinutului cutiilor. În cazul în care se constată lipsa sau deteriorarea unor carnete de muncă, acest lucru va fi consemnat în procesul-verbal de predare/primire 2 la rubrica 2 "Observaţii la predarea carnetelor de muncă de către casa teritorială de pensii" şi va fi sesizată conducerea respectivei case teritoriale de pensii, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii. 12. În termen de 15 zile lucrătoare de la primire, instituţiile sau angajatorii vor proceda, pe baza datelor din procesele-verbale, la verificarea carnetelor de muncă predate. 13. Activitatea de predare/primire la casele teritoriale de pensii a carnetelor de muncă, în vederea aplicării prevederilor art. 160 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de personal desemnat prin decizie a directorului executiv al casei teritoriale de pensii. 14. Degradarea, distrugerea ori pierderea carnetelor de muncă de către persoanele desemnate potrivit pct. 13 se sancţionează potrivit legii.

109

CAPITOLUL XVI

REGULAMENTULprivind actele de studii şi documentele şcolare în învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I Art. 1. - Prezentul regulament stabileşte regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare din învăţământul preuniversitar, în aplicarea prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 2. -(1) Actele de studii sunt înscrisuri autentice care atestă finalizarea de către titular a unui nivel de învăţământ, cu sau fără examen de absolvire. (2) În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar se emit, începând cu anul şcolar 2004-2005, următoarele acte de studii: a) certificat de promovare a testelor naţionale; b) certificat de echivalare a examenului de capacitate (pentru absolvenţii învăţământului de 8 ani, promoţiile de până în anul 1998 inclusiv); c) certificat de absolvire a şcolii de ucenici, însoţit de adeverinţa privind competenţele profesionale dobândite pe durata şcolarizării (numai pentru absolvenţii şcolilor de ucenici - învăţământ special, promoţiile anilor 2005 şi 2006); d) certificat de absolvire a şcolii de arte şi meserii; e) certificat de calificare profesională nivel 1 (pentru absolvenţii şcolilor de arte şi meserii); f) certificat de absolvire a şcolii profesionale, însoţit de adeverinţa privind competenţele profesionale dobândite pe durata şcolarizării (numai pentru absolvenţii şcolilor profesionale, promoţia anului 2005); g) certificat de absolvire a şcolii profesionale, însoţit de adeverinţa privind competenţele profesionale dobândite pe durata şcolarizării (numai pentru absolvenţii şcolilor profesionale - învăţământ special, promoţiile anilor 2005, 2006 şi 2007); h) certificat de absolvire a anului de completare (începând cu absolvenţii promoţiei 2006); i) certificat de calificare profesională nivel 2 (pentru absolvenţii anului de completare, începând cu promoţia anului 2006); j) certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului; k) certificat de absolvire a liceului; l) diplomă de bacalaureat; m) diplomă de merit (pentru absolvenţii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10);

110

n) certificat de competenţe profesionale (numai pentru absolvenţii liceului - filiera tehnologică şi vocaţională, promoţiile anilor 2005 şi 2006 - învăţământ de zi şi promoţiile anilor 2005, 2006 şi 2007 - învăţământ seral); o) certificat de calificare profesională nivel 3 (pentru absolvenţii ciclului superior al liceului - filierele tehnologică şi vocaţională, începând cu promoţia anului 2007); p) atestat de competenţe profesionale (pentru absolvenţii ciclului superior al liceului - filiera teoretică); r) certificat de competenţe profesionale (pentru absolvenţii şcolii postliceale/de maiştri). (3) Actele de studii se eliberează în original sau în duplicat. Art. 3. - Documentele şcolare sunt: a) registrul matricol; b) catalogul clasei; c) cataloagele pentru examenele de finalizare a studiilor; d) cataloagele pentru examenele de corigenţe şi diferenţe; e) portofoliul personal pentru educaţie permanentă (pentru absolvenţii ciclului inferior şi superior al liceului, ai şcolii de arte şi meserii, ai anului de completare şi pentru cei care îşi întrerup studiile); f) foaia matricolă, care se eliberează numai la cerere; g) adeverinţa de studiu/adeverinţa de absolvire; h) registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii. Art. 4. -(1) Unităţile de învăţământ acreditate eliberează actele de studii menţionate la art. 2. (2) Unităţile de învăţământ care au autorizaţie de încredere gestionează documentele şcolare menţionate la art. 3, pe formulare tipizate eliberate de inspectoratele şcolare. (3) Responsabilitatea completării, eliberării şi anulării actelor de studii şi a duplicatelor revine directorului şi secretarului-şef/secretarului unităţii de învăţământ acreditate. (4) Responsabilitatea întocmirii, modificării, eliberării şi anulării documentelor şcolare revine directorului şi secretarului-şef/secretarului unităţii de învăţământ acreditate sau cu autorizaţie de încredere, dirigintelui ori titularului de disciplină, în condiţiile prevăzute în prezentul regulament. (5) După încheierea anului şcolar toate documentele şcolare se păstrează şi se arhivează la unitatea de învăţământ cu personalitate juridică.

CAPITOLUL IIÎntocmirea actelor de studii şi a documentelor şcolare

Art. 5. -(1) Întocmirea actelor de studii şi a documentelor şcolare, precum şi înscrierea menţiunilor se fac în limba română, folosindu-se alfabetul latin. (2) Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, acoperire cu pastă corectoare, prescurtări şi/sau adăugări în actele de studii şi în documentele şcolare.

SECŢIUNEA 1Actele de studii

Art. 6. -(1) În termen de 15 zile de la finalizarea studiilor/examenului de absolvire, actele de studii se întocmesc de către unităţile de învăţământ, se semnează şi se ştampilează de către persoanele indicate pe formularul tipizat, pentru toţi absolvenţii care au promovat nivelul de învăţământ/examenul. (2) Preşedinţii comisiilor de examinare şi conducerea unităţii de învăţământ sunt răspunzători pentru respectarea termenului prevăzut la alin. (1). Art. 7. -(1) Datele necesare pentru completarea actelor de studii se transcriu din registrele matricole şi din cataloagele examenelor de finalizare a studiilor. (2) În actele de studii numele titularului, precum şi toate prenumele se înscriu fără prescurtări, cu litere mari de tipar, utilizându-se diacriticele. În toate actele de studii se înscriu cu majuscule toate iniţialele prenumelor tatălui. Iniţialele prenumelor mamei se înscriu în cazul în care tatăl este necunoscut. (3) Datele privind locul naşterii, precum şi celelalte menţiuni se înscriu cu litere mari de tipar. Înscrierea în actele de studii a locului naşterii se face conform nomenclatorului oficial aprobat şi aflat în uz la data eliberării actului de naştere.

111

(4) Mediile obţinute la examenul de finalizare a studiilor se înscriu cu cifre arabe, iar explicitarea acestora se înscrie după modelul: 7,89 (şapte 89%). (5) Menţiunile despre an şi zi se înscriu cu cifre arabe, iar luna se completează cu litere mari de tipar. (6) În actele de studii nu se admit modificări privind datele personale ale titularilor şi nici nu se eliberează alte acte de studii (duplicate) cu nume sau prenume schimbat după eliberarea actelor de studii originale. (7) Actele de studii, cu excepţia celor pe ale căror formulare nu se indică aceasta, poartă în mod obligatoriu, în spaţiul rezervat, fotografia titularului, alb-negru sau color, format 3 x 4 cm, fotografie care se aplică prin lipire/capsare. (8) Completarea actelor de studii se poate face prin scriere la calculator, prin dactilografiere sau de mână, cu tuş ori cu cerneală neagră, fără spaţii libere. (9) Toate rubricile rămase libere se barează. (10) Actele de studii se semnează de către persoanele ale căror funcţii sunt precizate în formular, cu pastă, tuş sau cerneală neagră. Sub semnătură se trece în clar numele acestora. Nu se admite aplicarea parafei în locul semnăturii originale. (11) În toate cazurile ştampila trebuie să se aplice clar în spaţiul precizat pe formular, fără a se acoperi semnăturile autorizate, iar textul trebuie să fie citeţ. (12) Instrucţiunile de completare se tipăresc, parţial sau total, şi pe coperta carnetelor de formulare ale actelor de studii. (13) Pentru actele de studii eliberate pe bază de procură notarială/consulară, la rubrica "Menţiuni" din registrul matricol se trec numele, prenumele, calitatea împuternicitului, datele de identitate şi se semnează de către acesta. (14) Actele de studii care se eliberează din carnetul cu matcă/cotor se întocmesc astfel încât matca/cotorul carnetului, care rămâne în arhiva instituţiei de învăţământ cu termen permanent, să aibă înscrise toate datele de pe exemplarul original care se eliberează titularului. Art. 8. -(1) Înainte de a fi eliberate absolvenţilor, actele de studii prevăzute cu spaţiu rezervat pentru aplicarea timbrului sec vor fi prezentate la inspectoratul şcolar, în vederea aplicării timbrului sec, însoţite de un borderou, în două exemplare, pentru fiecare categorie de acte de studii. (2) Un exemplar din borderou rămâne la inspectoratul şcolar, iar al doilea exemplar, vizat de inspectoratul şcolar, se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ. (3) Borderoul cuprinde următoarele rubrici: numărul curent, numele absolventului, iniţiala prenumelui tatălui/mamei, prenumele absolventului, seria şi numărul formularului, anul absolvirii, menţiuni. (4) Pe borderouri se face menţiunea: "S-a aplicat timbrul sec pe un număr de ..... (urmează denumirea actului de studii)", după care urmează data, numele, prenumele şi semnătura persoanei împuternicite pentru aplicarea timbrului sec.

SECŢIUNEA a 2-aDocumentele şcolare

Art. 9. -(1) Documentele şcolare se întocmesc numai pe formulare ale căror machetă şi conţinut sunt stabilite anual şi prezentate pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării în timp util, pentru a fi cunoscute şi preluate de toate unităţile de învăţământ preuniversitar. (2) Documentele şcolare se întocmesc cu respectarea menţiunilor corespunzătoare din art. 7 şi se arhivează conform prevederilor prezentului regulament. După completare, toate documentele şcolare devin acte cu regim special. (3) Schimbările de nume intervenite pe parcursul frecventării nivelului de învăţământ se operează la solicitarea scrisă a titularului, aprobată de directorul unităţii de învăţământ, pe baza actelor doveditoare, în toate documentele şcolare. (4) Actele doveditoare ale schimbării de nume, în copie legalizată de biroul notarului public, se arhivează cu termen permanent. (5) Modificarea se face cu tuş sau cu cerneală roşie, menţionându-se actul în temeiul căruia a fost efectuată. Art. 10. - Instrucţiunile de completare se tipăresc, parţial sau total, pe copertă. Art. 11. -(1) Registrul matricol, după completare, devine document şcolar cu regim special.

112

(2) Atribuirea numărului matricol se face începând cu 1, la începutul şcolarizării, pe niveluri şi forme de învăţământ, pe baza documentelor de stare civilă (cu modificările ulterioare). Eventualele modificări se înregistrează conform prevederilor art. 9 alin. (3)-(5). (3) Pentru elevii transferaţi în timpul anului şcolar numărul matricol se atribuie în continuarea seriei anului respectiv. (4) Înscrierea mediilor pe ani de studiu se face pe baza mediilor anuale încheiate în catalogul clasei, la care se adaugă menţiuni cu privire la eventualele examene de diferenţă. (5) Anual, situaţia şcolară este certificată de secretarul unităţii de învăţământ şi este confirmată, după verificare, de directorul acesteia. (6) În mod obligatoriu, numărul matricol al fiecărui elev din catalog trebuie să corespundă cu cel din registrul matricol, număr care se păstrează pe toată durata şcolarizării. (7) Pentru situaţiile aprobate prin metodologii specifice de transferare de la un nivel de pregătire la altul, de la o formă de organizare la alta şi de la o specializare la alta, în cadrul aceleiaşi filiere sau de la filiere diferite, se menţionează denumirea disciplinelor la care s-au susţinut examene de diferenţă şi notele obţinute, fără modificarea mediilor generale ale anilor echivalaţi. (8) Pentru elevii transferaţi în cadrul aceluiaşi nivel de învăţământ, de la o filieră/profil/specializare la alta, se menţionează examenele de diferenţă şi rezultatele obţinute, menţionându-se media anuală calculată la unitatea de învăţământ de la care provine - fără recalcularea mediei generale. (9) Pentru absolvenţii învăţământului profesional (şcoli de arte şi meserii şi/sau anul de completare) care îşi continuă studiile în învăţământul liceal, în rubricile corespunzătoare anilor şcolari absolviţi se trece baza legală de continuare a studiilor, respectiv: "Se continuă studiile conform Hotărârii Guvernului nr. ....... sau Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. ......."; în această situaţie, media finală a anilor de studii se calculează pentru anii şcolari frecventaţi la învăţământul liceal (ciclul superior) şi nu se iau în calcul mediile anilor de studii din învăţământul profesional şi de la eventualele examene de diferenţe. (10) Pentru absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor, o dată cu eliberarea actelor de studii se completează datele de identificare a acestora, precum şi rezultatele examenului. (11) Atât în registrul matricol, cât şi în catalogul clasei se înscriu citeţ şi în întregime toate disciplinele cuprinse în planul-cadru aferent filierei/profilului/specializării corespunzătoare fiecărei clase. (12) Registrul matricol, după completarea procesului-verbal tipărit pe ultima sa pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen permanent. Art. 12. -(1) Catalogul clasei devine document şcolar cu regim special după completarea cu datele de identificare a elevilor. (2) Înscrierea elevilor în catalogul clasei se face în conformitate cu datele din actul de identitate şi din registrul matricol, menţionându-se în mod explicit numărul matricol, volumul şi pagina. Aceste elemente de identificare sunt trecute la începutul anului şcolar de către învăţător sau de către profesorul-diriginte, pe baza datelor furnizate de secretariat. Eventualele completări se fac de către învăţătorul sau dirigintele clasei, în baza documentelor existente la secretariatul unităţii de învăţământ. (3) Înscrierea disciplinelor în catalogul clasei se face de către învăţător sau de către diriginte, citeţ şi în întregime, în conformitate cu planul-cadru aferent filierei/profilului/specializării corespunzătoare clasei respective şi în funcţie de disciplinele opţionale stabilite. (4) Pentru evaluarea semestrială, pentru înscrierea absenţelor, precum şi pentru încheierea mediilor semestriale şi anuale răspunde în mod direct titularul de disciplină. Este interzisă înscrierea datelor fără note. Dirigintele răspunde de exactitatea calculului aritmetic al mediei generale anuale. (5) La sfârşitul anului şcolar se întocmeşte, pe ultima pagină a catalogului clasei, un proces-verbal privind verificarea mediilor şi a mediilor generale, semnat de învăţător/diriginte şi de titularii de discipline şi vizat de directorul unităţii de învăţământ. (6) Notele/mediile înscrise greşit în catalog se corectează prin tăiere cu o linie orizontală şi se înlocuiesc cu notele corespunzătoare, cu cerneală roşie, se semnează de titularul de disciplină şi de director, care aplică ştampila. (7) Scoaterea catalogului din unităţile de învăţământ este interzisă. (8) Catalogul clasei, după completarea procesului-verbal tipărit pe ultima sa pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen de păstrare permanent.

113

Art. 13. -(1) Catalogul pentru examenele de finalizare a studiilor devine document şcolar cu regim special, după completare. Completarea sa se face cu respectarea rubricaţiei din formular, conform metodologiei specifice fiecărui tip de examen. (2) Eventualele corecturi se fac cu cerneală roşie, se confirmă prin semnătura preşedintelui şi prin aplicarea ştampilei de examen, astfel încât să nu se acopere înscrisul din catalog. (3) După întocmire, catalogul de examen este verificat de toţi membrii comisiei care, după însuşirea conţinutului, semnează pe coperta formularului şi în locurile prevăzute expres în formular. (4) După completare, catalogul de examen se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar organizatoare/emitentă, cu termen de păstrare permanent. Art. 14. - Prevederile art. 13 se aplică în mod corespunzător în cazul cataloagelor pentru examenele de corigenţă şi de diferenţe, care au o rubricaţie specifică. Termenul de păstrare în arhiva unităţii de învăţământ se face pe toată durata studiilor elevului. Art. 15. -(1) Portofoliul personal pentru educaţie permanentă se eliberează tuturor elevilor care au absolvit un nivel de educaţie postgimnazial (şcoala de arte şi meserii, ciclul inferior al liceului, anul de completare, ciclul superior al liceului, învăţământ postliceal) şi, la cerere, elevilor care din diferite motive îşi întrerup studiile postgimnaziale. (2) Cap. I, II şi III din portofoliul personal pentru educaţie permanentă se completează de secretariatul şcolii pe baza înregistrărilor din registrul matricol, prin copierea exactă a datelor, iar cap. IV, V şi VI se completează de dirigintele clasei în colaborare cu cadrele didactice ale clasei. (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular cu autorizaţie de încredere eliberează portofoliu personal pentru educaţie permanentă. După completare se aplică ştampila proprie. (4) Portofoliul personal pentru educaţie permanentă se completează, se semnează de director şi se aplică ştampila unităţii de învăţământ, în două exemplare, din care unul se arhivează la unitatea de învăţământ emitentă cu termen permanent. Art. 16. -(1) Foaia matricolă se eliberează, la cerere, numai elevilor care au absolvit un nivel de educaţie, conform sistemului naţional de învăţământ aprobat prin Legea nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Foaia matricolă se întocmeşte, pe baza înregistrărilor din registrul matricol, prin copierea exactă a datelor, fără rotunjiri. (3) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular acreditate sau cu autorizaţie de încredere eliberează foi matricole întocmite şi semnate de conducerea acestora, pe care se aplică ştampila proprie. (4) Eliberarea foilor matricole se consemnează în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii. (5) Pentru absolvenţii învăţământului profesional (şcoli de arte şi meserii şi/sau anul de completare) care îşi continuă studiile în învăţământul liceal, în rubricile corespunzătoare anilor şcolari absolviţi se trece baza legală de continuare a studiilor, respectiv: "Se continuă studiile conform Hotărârii Guvernului nr. ......... sau Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. ......... "; în această situaţie, media finală a anilor de studii se calculează pentru anii şcolari frecventaţi la învăţământul liceal (ciclul superior) şi nu se iau în calcul mediile anilor de studii din învăţământul profesional şi de la eventualele examene de diferenţe. (6) Foile matricole eliberate absolvenţilor învăţământului liceal, prevăzuţi la alin. (5) vor conţine în mod obligatoriu durata studiilor şcolii absolvite anterior învăţământului liceal şi nivelul de calificare obţinut. Art. 17. - (1) Adeverinţele de studii şi adeverinţele de absolvire sunt documente şcolare care se deosebesc de celelalte documente prin faptul că se eliberează solicitanţilor pe bază de cerere, cu specificarea destinaţiei şi a termenului de valabilitate, şi nu au caracter de regim special. (2) Adeverinţele de studii şi adeverinţele de absolvire se completează pe baza datelor din registrul matricol, se semnează de către directorul/directorul adjunct şi de secretarul-şef/secretarul unităţii de învăţământ, se ştampilează, primesc număr şi se înregistrează în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei din unitatea de învăţământ. În registru trebuie să apară în clar numele şi prenumele/denumirea solicitantului, data solicitării, numărul, data şi persoana pe numele căreia se eliberează adeverinţa, numele în clar şi semnătura persoanei care a completat şi a eliberat documentul.

114

Art. 18. - (1) Prin adeverinţa de studii se precizează faptul că titularul a finalizat unul sau mai multe semestre/ani de studiu, că a parcurs anumite materii şi se indică mediile obţinute. (2) Adeverinţa de studii se eliberează elevilor, părinţilor/reprezentanţilor legali, împuterniciţilor acestora sau la solicitarea scrisă a unor unităţi de învăţământ ori a altor persoane juridice, aprobată de directorul unităţii de învăţământ. (3) Pentru orice alte solicitări, conducerea unităţii de învăţământ va elibera o adeverinţă simplă. Art. 19. - (1) Adeverinţa de absolvire a studiilor se eliberează pentru finalizarea cursurilor, cu sau fără examen de absolvire, pe baza unei cereri motivate, aprobată de directorul unităţii de învăţământ. (2) Termenul de valabilitate al adeverinţei de absolvire este de 15 zile de la data eliberării. Art. 20. - (1) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii devine document şcolar cu regim special, după completarea cu datele de identificare a elevului, atât la nivelul inspectoratelor şcolare, cât şi al unităţilor de învăţământ care gestionează acte de studii. (2) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii cuprinde toate categoriile de acte de studii, dar se completează numai rubricile corespunzătoare actelor de studii care se eliberează absolvenţilor nivelului de educaţie corespunzător unităţii de învăţământ. (3) Înscrierea datelor se face în ordine cronologică, fără să se lase rânduri libere între o activitate şi alta, chiar dacă este vorba de primire, predare sau transfer de acte. (4) În prima parte a registrului sunt înscrise formularele actelor de studii primite atât la nivel de inspectorat, cât şi la nivel de unitate de învăţământ. (5) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii cuprinde şi o a doua parte, care se referă la evidenţa eliberării actelor de studii către unităţile de învăţământ sau absolvenţilor. (6) Eventualele corecturi se fac numai cu cerneală roşie, în rubrica imediat următoare sau în rubrică separată, dacă este posibil, iar dacă nu, pe acelaşi rând. (7) Numerotarea actelor de studii eliberate se face începând cu numărul 1 şi continuă până la epuizarea lotului seriei respective; în procesul-verbal de la sfârşitul registrului se face menţiunea poziţiilor anulate, a stocului existent, certificându-se în clar numele persoanelor care au efectuat operaţiunile de întocmire şi eliberare. Menţiunea se semnează de secretarul-şef/secretar şi se avizează de director. (8) Numerotarea seriei noi se face începând cu nr. 1 şi nu în continuare. (9) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii, după completarea procesului-verbal tipărit pe ultima sa pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen permanent.

CAPITOLUL IIIEliberarea actelor de studii

Art. 21. - (1) Actele de studii se eliberează de către unităţile de învăţământ acreditate la care titularii au promovat ultimul an de studiu. (2) Actele de studii se eliberează, de regulă, titularilor, care semnează pe actul original şi pe cotor/matcă; în situaţii excepţionale - persoane grav bolnave, netransportabile, absente din ţară etc. -, actele de studii se eliberează persoanelor mandatate, pe bază de procură autentificată de biroul notarului public/consulat. (3) În cazul elevilor sub 16 ani, actele de studii pot fi eliberate părinţilor/reprezentanţilor legali, fără a fi necesară procura prevăzută la alin. (2). (4) Mandatarul semnează pentru primire, în clar, în registrul matricol, în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii şi pe cotorul/matca actului de studii eliberat, dar nu şi pe formularul original al actului de studii eliberat. În registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii, la rubrica "Menţiuni", se înscriu: numele, prenumele şi calitatea împuternicitului, precum şi datele de identitate ale acestuia. (5) Pentru absolvenţii unităţilor de învăţământ cu autorizaţie de încredere, actele de studii se eliberează de către unitatea de învăţământ acreditată la care s-a susţinut examenul de finalizare. (6) Actele de studii completate şi neridicate ca urmare a decesului titularului pot fi eliberate soţului/soţiei, precum şi unui membru al familiei (ascendent sau descendent de gradele I şi II) titularului decedat, în baza unei cereri aprobate de inspectoratul şcolar, însoţită de copia legalizată a certificatului de deces şi de o declaraţie, pe propria răspundere, privind motivele invocate pentru ridicarea actului de studii.

115

Art. 22. - (1) Toţi absolvenţii învăţământului de stat şi/sau particular acreditat care, în baza unei aprobări speciale, susţin şi promovează examenul de finalizare a studiilor la o altă unitate similară de învăţământ situată în alt judeţ sunt înscrişi în registrul matricol (pe baza certificatului de absolvire a liceului şi a foii matricole) şi vor primi acte de studii eliberate de unitatea de învăţământ unde au susţinut şi au promovat examenul. (2) Aprobarea specială se acordă, în cazuri bine justificate, de către cele două inspectorate şcolare, cu avizul celor două unităţi de învăţământ. Art. 23. - (1) Actele de studii se eliberează titularului/mandatarului pe baza prezentării documentului de identitate/procurii. (2) Prin document de identitate se înţelege buletinul/cartea de identitate sau paşaportul. (3) În cazul în care nu există concordanţă deplină între actele de studii şi actul de identitate prezentat de titular, este necesar ca aceasta să fie clarificată împreună cu organele de stat competente. (4) Actele de studii se eliberează titularilor - cetăţeni străini, pe baza paşaportului. În cazul în care titularul nu se poate prezenta, actul de studii poate fi eliberat împuternicitului acestuia, pe baza unei procuri autentificate de biroul notarului public sau eliberate de ambasada ţării respective în România ori de oficiul diplomatic/consular român din ţara de reşedinţă, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (4). Art. 24. - (1) Titularii sunt obligaţi să îşi ridice actele de studii în termen de cel mult 3 luni de la data întocmirii acestora. (2) Titularul/mandatarul este obligat să verifice corectitudinea datelor din formularul tipizat şi să semnaleze pe loc eventualele greşeli constatate. (3) Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia de a lua măsuri pentru evitarea stocării nejustificate a actelor de studii, înştiinţându-i la timp pe toţi absolvenţii în vederea ridicării actelor de studii respective. (4) Actele de studii întocmite, dar neridicate se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ emitente până la eliberare. Art. 25. - Elevilor absolvenţi - cetăţeni români sau străini - li se eliberează actele de studii, cu condiţia să se achite de toate obligaţiile financiare sau de altă natură către unitatea de învăţământ respectivă. Art. 26. - (1) Eliberarea actelor se consemnează în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii. (2) Procura folosită de persoanele mandatate se păstrează în arhiva unităţii respective, cu termen permanent. (3) Pentru toate categoriile de acte de studii şi documente şcolare eliberate se ţine o evidenţă corespunzătoare în registrele tipizate aflate în uz, consemnându-se: numărul de ordine dat de unitatea de învăţământ, numărul de înregistrare al inspectoratului şcolar, seria şi numărul formularului, numele şi prenumele titularului, prenumele tatălui/mamei, locul şi data naşterii titularului, felul actului eliberat, anul şcolar în care titularul a terminat studiile, data eliberării, numele şi prenumele celui care a completat şi a eliberat actul, semnătura de primire, menţiuni.

CAPITOLUL IVÎntocmirea şi eliberarea duplicatelor de pe actele de studii

Art. 27. - (1) În cazul pierderii, distrugerii, furtului sau al completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii original, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învăţământ care a eliberat actul respectiv eliberează un duplicat al acestuia întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unităţii de învăţământ sau în cea a inspectoratului şcolar, din care rezultă situaţia şcolară a solicitantului. (2) Cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de următoarele acte, care se arhivează cu titlu permanent: a) declaraţia notarială, dată de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurările în care actul original a fost pierdut, precum şi alte precizări care să confirme dispariţia actului de studii respectiv; b) dovada publicării pierderii, distrugerii, furtului sau a completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a; c) copie legalizată la biroul notarului public de pe certificatul de naştere/căsătorie;

116

d) două fotografii alb-negru sau color, format 3 x 4 cm; e) aprobarea scrisă a inspectoratului şcolar pentru eliberarea duplicatului. (3) Pentru publicarea pierderii unui act de studii, titularul se adresează Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, depunând un anunţ care va cuprinde următoarele date: denumirea actului de studii original, numele titularului, iniţiala prenumelui tatălui/mamei şi toate prenumele titularului, anul absolvirii, seria şi numărul actului, numărul şi data la care a fost înregistrat în evidenţele unităţii de învăţământ emitente. Art. 28. - (1) Duplicatul actului de studii se întocmeşte pe un formular identic cu cel original emis la data absolvirii şi se eliberează după procedura prevăzută la actele de studii originale. (2) În situaţia în care nu se mai găsesc formulare de acelaşi tip, se eliberează un duplicat redactat/tehnoredactat/scanat după modelul actului original, în care se înscriu datele existente în arhivă privind situaţia şcolară a solicitantului. În această situaţie se aplică timbru fiscal. (3) Pe duplicatele actelor de studii se completează cu (ss) - numele şi prenumele preşedintelui comisiei pentru examenul respectiv, directorului, secretarului etc., existenţi în funcţiile respective la data absolvirii studiilor de către solicitanţi; în cazul în care nu sunt înscrise în clar numele persoanelor menţionate mai înainte, se completează (ss) "indescifrabil". (4) Pe duplicatul actelor de studii, într-un spaţiu corespunzător, se face menţiunea: "duplicat tipizat" sau, după caz, "redactat" - "eliberat conform aprobării ........... (denumirea instituţiei/organului care a aprobat eliberarea duplicatului) nr. ................ din .............. . Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii". Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente. (5) Se aplică ştampila unităţii emitente pe timbrul fiscal în condiţiile alin. (2) şi lângă semnătura directorului. (6) Duplicatele actelor de studii poartă, în partea de sus, seria şi numărul actului original eliberat, data şi numărul acordat de unitatea de învăţământ respectivă în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii. (7) Pe duplicat se înregistrează numărul şi data eliberării, număr care se completează cu cerneală roşie în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii sau într-un registru similar pentru generaţiile de absolvenţi anterioare anului 2005, completat separat, semnat de titular/împuternicit. Numerotarea în registru începe de la 1 şi se continuă până la epuizarea registrului. (8) În registrul de eliberare a actului original, la titular, se menţionează, cu cerneală roşie, seria şi numărul duplicatului, numărul din registrul de eliberare şi data eliberării. (9) Borderoul pentru aplicarea timbrului sec pe duplicate cuprinde următoarele rubrici: nr. crt., numele, iniţiala prenumelui tatălui/mamei, prenumele complet al absolventului, seria şi numărul formularului, numărul dat de unitatea de învăţământ, anul absolvirii, menţiuni - seria şi numărul actului original -, urmându-se aceeaşi procedură ca şi pentru actele de studii originale. (10) În registrul matricol şi pe matca/cotorul actului original - când actul s-a eliberat din carnet cu matcă/cotor - se consemnează seria şi numărul duplicatului eliberat. (11) La eliberarea duplicatelor pe baza documentelor din arhivele unităţilor de învăţământ particulare, confesionale sau ale unităţilor de învăţământ echivalente cu acestea, care au funcţionat înainte de reforma învăţământului din anul 1948, pe formular se menţionează, în mod obligatoriu, dacă în perioada respectivă unităţile de învăţământ în cauză aveau ori nu dreptul de publicitate, precum şi dacă din arhivă rezultă sau nu că titularul actului a absolvit ori nu examenele cerute de lege, în faţa comisiilor instituite de drept. Art. 29. - (1) Absolvenţii unei unităţi de învăţământ a cărei arhivă se găseşte la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, care solicită un duplicat după un act de studii ori document şcolar, depun la inspectoratul şcolar o cerere de eliberare a duplicatului, însoţită de actele doveditoare, eliberate de Arhivele Naţionale/direcţiile judeţene ale acestora. (2) Pe baza analizei actelor prezentate, inspectoratul şcolar nominalizează o unitate de învăţământ cu acelaşi nivel de pregătire, cu domeniu identic/asemănător, în vederea eliberării duplicatului solicitat. Duplicatele actelor eliberate în aceste condiţii poartă menţiunea: "A fost eliberat conform Aprobării inspectoratului şcolar nr. ......... din data ................ pe baza documentelor confirmate de Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale care deţine arhiva fostei ............ (denumirea fostei unităţi).

117

Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente. Art. 30. - (1) Termenul pentru eliberarea duplicatelor este de până la 30 de zile de la aprobarea cererii. (2) Duplicatul se eliberează titularului/mandatarului conform prevederilor art. 21. (3) În cazul pierderii, distrugerii, furtului sau al completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a duplicatului, se eliberează un alt exemplar, cu respectarea prevederilor referitoare la întocmirea şi eliberarea duplicatelor.

CAPITOLUL VReconstituirea situaţiei şcolare

Art. 31. - Situaţiile şcolare corespunzătoare actelor de studii pot fi reconstituite, la cererea titularilor, numai dacă se face dovada, prin acte emise de organele de stat competente, că arhiva unităţii de învăţământ care a eliberat actul original a fost distrusă sau pierdută. Art. 32. - Cererile de reconstituire se depun de către titulari la inspectoratele şcolare în raza cărora funcţionează sau a funcţionat unitatea de învăţământ respectivă. Art. 33. - La cererea de reconstituire a situaţiei şcolare se anexează următoarele: 1. declaraţia dată de titularul actului ce urmează a fi reconstituit, autentificată notarial; declaraţia trebuie să cuprindă următoarele elemente necesare pentru identificare: a) denumirea actului solicitat; b) denumirea unităţii de învăţământ care a eliberat actul de studii original; c) ziua, luna, anul, sesiunea absolvirii; d) numele şi prenumele sub care a fost eliberat; e) împrejurările în care actul a fost pierdut sau distrus; 2. dovada pentru plata taxelor prevăzute de legislaţia în vigoare; 3. două fotografii alb-negru sau color, format 3 x 4 cm; 4. dovada eliberată de direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale sau de primăria comunei/oraşului/municipiului, din care să rezulte că arhiva şcolii în care s-au aflat documentele privind situaţia şcolară cerută de solicitant a fost distrusă sau pierdută; 5. declaraţiile notariale a 3 martori - foşti colegi şi cel puţin un profesor - care cunosc situaţia şcolară a acestuia şi pot preciza anii şcolari promovaţi de solicitant. Martorii sunt, de regulă, cadre didactice din unitatea de învăţământ pe care solicitantul i-a avut ca profesori la clasa/clasele ori în anul/anii de studii pentru care se cere reconstituirea situaţiei şcolare sau la examenul de absolvire; 6. copie de pe cartea de muncă sau alt act echivalent, dacă este cazul; 7. certificatul de naştere în copie legalizată; 8. orice alte dovezi. Art. 34. - Dosarul întocmit pentru reconstituirea studiilor se înaintează spre aprobare inspectoratelor şcolare. Art. 35. - (1) În situaţia în care solicitantul nu poate face dovada deţinerii unui act de studii sau dacă se apreciază că dovezile din dosarul de reconstituire a studiilor nu sunt pe deplin concludente, Ministerul Educaţiei şi Cercetării decide emiterea actului de studii solicitat în urma promovării unor examene de verificare. (2) Examenele de verificare a cunoştinţelor se susţin global şi nu pentru fiecare clasă în parte şi constau în probe scrise şi orale la principalele discipline de studii din planul de învăţământ: a) pentru învăţământul primar: limba română, matematică, istorie, geografie; b) pentru învăţământul gimnazial: limba şi literatura română, matematică, istorie, geografie, fizică, chimie, biologie; c) pentru învăţământul profesional: limba şi literatura română, matematică, o disciplină de specialitate (în funcţie de profil) şi o probă practică; d) pentru învăţământul liceal, postliceal şi de maiştri: limba şi literatura română, matematică, istorie, geografie, fizică, chimie, biologie, o limbă modernă (după caz), o disciplină de pregătire în meserie (în funcţie de profil) şi o probă practică, dacă este cazul.

118

(3) În cazul în care pentru eliberarea actului de studii solicitat prin reconstituire este necesară susţinerea unor examene, se menţionează şi notele obţinute la acest examen de verificare a cunoştinţelor, într-o foaie matricolă, anexată la actul de studii. Art. 36. - Pe baza analizei actelor prezentate, inspectoratul şcolar nominalizează o unitate de învăţământ cu acelaşi nivel de pregătire, cu domeniu identic/asemănător, în vederea eliberării duplicatului solicitat. Duplicatele actelor eliberate în aceste condiţii poartă menţiunea: "A fost eliberat conform Aprobării inspectoratului şcolar nr. ... din data ....... pe baza reconstituirii situaţiei şcolare de la ........................ . (denumirea fostei unităţi) Confirmăm valabilitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente.

CAPITOLUL VIAnularea şi/sau modificarea actelor de studii şi ale documentelor şcolare

Art. 37. - (1) Formularele actelor de studii completate greşit, cu ştersături, adăugări, cu ştampilă aplicată necorespunzător sau fără fotografie, parţial distruse sau pronunţat deteriorate se anulează cu aprobarea conducerii unităţii de învăţământ, prin scrierea cu litere mari, format de tipar, pe toată diagonala imprimatului cuvântul "ANULAT", atât pe actul care urma să fie anulat, cât şi pe matcă/cotor. (2) Menţiunea respectivă se face şi în registrul de evidenţă a actelor de studii. (3) În astfel de cazuri conducerile unităţilor de învăţământ dispun completarea altor formulare corespunzătoare, astfel: a) act original, în cazul în care actul anulat nu a fost eliberat (se află în carnet) şi se păstrează aceleaşi elemente de identificare a unităţii de învăţământ (denumire, ştampilă etc.); b) duplicat, în cazul în care se constată imposibilitatea de a se completa în întregime un formular de act original. În acest caz cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de copia de pe actul de identitate şi două fotografii alb-negru sau color, format 3x4 cm. Art. 38. - (1) În cazul dispariţiei unui formular pentru acte de studii, directorul unităţii de învăţământ respective întreprinde cercetări, încheie proces-verbal despre cele constatate, sesizează imediat organul ierarhic superior şi apoi, cu avizul acestuia, organele de urmărire penală. (2) Formularele pentru acte de studii care fac obiectul alin. (1) sunt declarate "nule" prin publicarea unui anunţ de către unitatea şcolară în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. (3) Actele de studii pot fi anulate şi în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. În acest caz se face menţiunea în registrul matricol şi în registrul de evidenţă a formularelor actelor de studii, precizându-se numărul şi data hotărârii, precum şi instanţa care a pronunţat-o. Art. 39. - (1) Modificarea unor rubrici din documentele şcolare se face pentru îndreptarea unor erori sau omisiuni comise cu ocazia înregistrărilor, prin bararea textului greşit printr-o linie orizontală trasă cu cerneală roşie, înscriindu-se deasupra noul text tot cu cerneală roşie. (2) Modificarea este semnată de către directorul unităţii de învăţământ şi se ştampilează.

CAPITOLUL VIIConţinutul şi forma actelor de studii şi ale documentelor şcolare

Art. 40. - (1) Conţinutul şi forma actelor de studii sunt prevăzute în anexele nr. 1-16*) care fac parte integrantă din prezentul regulament. (2) Actele de studii se tipăresc pe hârtie specială cu filigran continuu, sunt înseriate, numerotate şi prevăzute cu elemente de siguranţă. (3) Formularele actelor de studii se broşează în carnete. Art. 41. - Documentele şcolare pot fi tipărite numai pe hârtie de calitate, astfel încât să asigure păstrarea înscrisurilor o perioadă de timp foarte îndelungată (de regulă 70-100 de ani), cu respectarea obligatorie a modelului şi conţinutului aprobat anual de minister.

CAPITOLUL VIIIAchiziţionarea, evidenţa şi gestiunea actelor de studii şi a documentelor şcolare

Art. 42. - (1) Necesarul de formulare pentru actele de studii şi pentru celelalte documente şcolare se determină, sub directa coordonare a directorului unităţii beneficiare, în raport cu cifra de şcolarizare, cu numărul absolvenţilor şi se înaintează inspectoratului şcolar.

119

(2) În baza necesarului furnizat de unităţile de învăţământ, inspectoratele şcolare comandă agentului economic, stabilit conform reglementărilor legale, cantităţile necesare din fiecare formular pentru anul de învăţământ următor. Se pot comanda, în limitele a 5-10% în plus, formularele pentru actele de studii necesare întocmirii duplicatelor şi pentru acoperirea numărului de formulare anulate ca urmare a greşelilor de completare a acestora. (3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin compartimentul de specialitate, acordă anual serie şi număr pentru toate tipurile de formulare ale actelor de studii şi controlează sistematic respectarea riguroasă a gestionării acestora. Art. 43. - (1) Formularele actelor de studii sunt preluate de la agentul economic de un delegat, în baza împuternicirii speciale date de inspectorul şcolar general. Predarea/preluarea formularelor se face cu proces-verbal care conţine în mod obligatoriu seriile şi numerele actelor de studii. (2) Inspectorul şcolar general desemnează, în afara delegatului împuternicit, o a doua persoană ca însoţitor. (3) Preluarea/predarea în orice alt mod a formularelor actelor de studii şi a documentelor şcolare este interzisă. Art. 44. - (1) Inspectorii şcolari generali sau inspectorii şcolari generali adjuncţi, care răspund de actele de studii, împreună cu comisia de recepţie a inspectoratului verifică, la sosirea în instituţie, toate formularele pentru actele de studii procurate şi le predau, pe bază de proces-verbal, persoanelor desemnate prin decizie a inspectoratului şcolar general pentru a răspunde de gestiunea actelor de studii. (2) După verificarea efectuată de comisia de recepţie a inspectoratului şcolar, gestionarul înregistrează documentele în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii. În acelaşi registru se evidenţiază şi eliberarea formularelor către unităţile de învăţământ. (3) În cazul constatării unor nereguli, inspectoratul şcolar informează, în termen de 24 de ore, agentul economic furnizor şi ia măsurile corespunzătoare pentru soluţionarea diferendelor. Art. 45. - (1) Inspectoratul şcolar, prin gestionar, predă delegaţilor împuterniciţi ai unităţilor de învăţământ formularele actelor de studii, în concordanţă cu necesarul de imprimate pentru promoţia anului respectiv, întocmindu-se un proces-verbal de predare-primire. (2) Pe baza procesului-verbal de predare-primire se descarcă gestiunea inspectoratului şcolar, prin înregistrarea în registrul de evidenţă a formularelor actelor de studii, la rubrica "Predare", cu menţionarea datei eliberării, a seriei şi numărului formularului, denumirii unităţii de învăţământ căreia i s-au predat formularele, numelui, prenumelui, datelor din buletinul/cartea de identitate şi semnăturii directorului unităţii de învăţământ. (3) Transferul actelor de studii între unităţile de învăţământ este posibilă numai cu aprobarea inspectoratului şcolar. Art. 46. - La nivelul unităţii de învăţământ, pe baza aceluiaşi proces-verbal de predare-primire, secretarul/secretarul-şef înregistrează toate formularele actelor de studii primite în registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii. Art. 47. - (1) Păstrarea formularelor actelor de studii necompletate, a actelor de studii completate şi neridicate de titulari, a celor anulate, a registrelor de evidenţă, precum şi a documentelor - împuterniciri speciale, delegaţii, procese-verbale etc. - pe baza cărora au fost primite/predate sau eliberate imprimatele se face în dulapuri metalice, în condiţii de securitate deplină, cu termen permanent. (2) Diplomele, certificatele, atestatele, foile matricole sau alte documente referitoare la situaţia şcolară a titularilor decedaţi se păstrează în arhiva şcolii. (3) Directorii unităţilor de învăţământ asigură baza materială necesară şi răspund de organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de întocmire şi păstrare a documentelor şcolare, precum şi de eliberarea actelor de studii. Art. 48. - Formularele actelor de studii necompletate existente în unităţile de învăţământ de stat sau particular, care nu au fost procurate prin inspectoratele şcolare, achiziţionate după 1995, se anulează şi se casează. Art. 49. - (1) La schimbarea directorului sau a persoanei împuternicite cu gestionarea actelor de studii dintr-o unitate şcolară în cadrul căreia sunt gestionate formulare ale actelor de studii, toate aceste tipizate, inclusiv documentele de evidenţă, se predau cu proces-verbal noului director şi

120

persoanei numite pentru a îndeplini sarcinile prevăzute de prezentul regulament, menţionându-se în mod obligatoriu denumirea actelor aflate în gestiune, seria şi numărul lor, împreună cu procesele-verbale de predare-primire anterioare. (2) Predarea-primirea se face prin redactarea unui proces-verbal, în două exemplare, în prezenţa unui reprezentant al inspectoratului şcolar, desemnat de inspectorul şcolar general. Un exemplar al procesului-verbal se înaintează inspectoratului şcolar. Art. 50. - La sfârşitul fiecărui an şcolar, dar nu mai târziu de 1 octombrie, directorul unităţii de învăţământ verifică modul de eliberare şi gestionare a actelor de studii şi stabileşte stocul acestora. Toate aceste elemente sunt menţionate într-un proces-verbal, a cărui copie este înaintată inspectoratului şcolar. Art. 51. - Unităţile de învăţământ preuniversitar particulare autorizate comandă documentele şcolare numai prin intermediul inspectoratului şcolar în a cărui rază de activitate funcţionează. Art. 52. - (1) La intervale de timp de 10 ani, la nivelul inspectoratelor şcolare, se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, comisii care pot hotărî, pe bază de proces-verbal, casarea formularelor pentru actele de studii necompletate aflate în stoc. Din comisie fac parte: a) inspectorul şcolar general adjunct - preşedinte; b) inspectorul şcolar sau altă persoană care răspunde de gestiunea formularelor pentru acte de studii la nivelul inspectoratului şcolar - membru; c) un director de liceu - membru; d) consilierul juridic al inspectoratului şcolar - membru; e) secretarul/secretarul-şef al unei unităţi de învăţământ liceal - secretar. (2) Unităţile de învăţământ prezintă la inspectoratele şcolare actele de studii necompletate propuse pentru casare, pe bază de proces-verbal, în baza căruia se descarcă de gestiune. (3) Procesele-verbale de casare se întocmesc în trei exemplare şi cuprind în mod obligatoriu următoarele date: felul formularului actului de studii, seria şi numărul fiecărui formular sau act propus pentru casare, modul în care au fost casate, data întocmirii, semnăturile descifrabile ale membrilor comisiei.

CAPITOLUL IXDispoziţii finale

Art. 53. - (1) În cazul în care unele unităţi de învăţământ au fost reorganizate sau desfiinţate, actele de studii originale, neeliberate la absolvire, duplicatele sau foile matricole se completează şi se eliberează după metodologia prevăzută în prezentul regulament, de către unitatea de învăţământ desemnată de inspectoratul şcolar să păstreze arhiva unităţii de învăţământ reorganizate sau desfiinţate. (2) Duplicatele actelor eliberate în aceste condiţii poartă şi menţiunea: "A fost eliberat de ..... care deţine arhiva fostei ................. ." (denumirea fostei unităţi) Art. 54. - Pentru gestionarea, completarea şi eliberarea actelor de studii, persoanele prevăzute la art. 4 alin. (3) şi art. 44 alin. (1) răspund disciplinar, material sau penal, în condiţiile legii. Art. 55. - Emiterea actelor de studii de către unităţile de învăţământ particular cu autorizaţie de încredere, cu excepţia celor prevăzute la art. 4 alin. (1), se pedepseşte conform legii penale. Actele eliberate sunt nule de drept. Art. 56. - (1) Cererile pentru eliberări de acte de studii sau extrase din documentele şcolare ori pentru confirmarea lor, primite direct din străinătate de către instituţiile/unităţile de învăţământ, se soluţionează de către acestea conform procedurilor din prezentul regulament. (2) Extrasele din programele şi planurile de învăţământ, adeverinţele de orice fel, care se eliberează cetăţenilor străini sau români, fac obiectul deciziei unităţii de învăţământ pe care solicitanţii au absolvit-o. Art. 57. - Inspectoratele şcolare vizează acte de studii şi foi matricole, pe baza unor metodologii specifice. Art. 58. - (1) Diplomele de orice fel emise de unităţile de învăţământ preuniversitar din străinătate nu fac obiectul vizării de către inspectoratele şcolare. (2) Diplomele, certificatele şi celelalte acte de studii obţinute în străinătate sunt valabile în România numai după echivalarea acestora conform legii.

121

Art. 59. - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării stabileşte criteriile pentru echivalarea studiilor efectuate în unităţile de învăţământ preuniversitar din străinătate. (2) Studiile absolvite în unităţile de învăţământ din străinătate se echivalează, conform normelor în vigoare, cu studiile absolvite în unităţi de învăţământ din România, cu sau fără examene de diferenţă. (3) Cetăţenii români, titularii actelor respective, se pot adresa Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, solicitând atestate sau adeverinţe de echivalare. Art. 60. - (1) Inspectorii şcolari generali sunt obligaţi să asigure controlul sistematic al activităţii de gestionare, întocmire, de eliberare a actelor de studii şi a celorlalte documente şcolare, de păstrare şi arhivare a acestora. (2) Termenul de păstrare al documentelor şcolare menţionat în prezentul regulament poate fi modificat prin nomenclatorul documentelor create şi deţinute de unităţile de învăţământ din cadrul inspectoratului şcolar, aprobat de direcţia judeţeană a Arhivelor Naţionale. Art. 61. - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează anual instruiri, precum şi acţiuni de control, privind modul în care sunt procurate, înregistrate, păstrate, completate şi eliberate actele de studii şi documentele şcolare. (2) Prezentul regulament se completează cu prevederile din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar referitoare la actele de studii, precum şi cu cele din alte ordine ale ministrului.

122

CAPITOLUL XVIICodul Muncii al României

Text actualizat la data de 22.12.2005, avându-se în vedere următoarele acte: - Legea nr. 480/2003 - Legea nr. 541/2003 - O.U.G. nr. 65/2005 - Legea nr. 371/2005.

CAPITOLUL I Domeniul de aplicare

Art. 1. - (1) Prezentul cod reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii. (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Art. 2. - Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică: a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România; b) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă şi care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excepţia cazului în care legislaţia statului pe al cărui teritoriu se execută contractul individual de muncă este mai favorabilă; c) cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român pe teritoriul României; d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat şi se încadrează cu contract individual de muncă pe teritoriul României, în condiţiile legii; e) ucenicilor care prestează muncă în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă; f) angajatorilor, persoane fizice şi juridice; g) organizaţiilor sindicale şi patronale. __________ Litera b) a fost modificată prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 65/2005.

CAPITOLUL II Principii fundamentale

Art. 3. - (1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. (2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze. (3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea.

123

(4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea dispoziţiilor alin. (1)-(3) este nul de drept. Art. 4. - (1) Munca forţată este interzisă. (2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber. (3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de autorităţile publice: a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege; c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, în condiţiile legii; d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale unei părţi a acesteia. Art. 5. - (1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii. (2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă. (3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii. (4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe. Art. 6. - (1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare. (2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale. Art. 7. - Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi sociale. Art. 8. - (1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-credinţe. (2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă. Art. 9. - Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor bilaterale la care România este parte.

TITLUL II Contractul individual de muncă

CAPITOLUL I Încheierea contractului individual de muncă

Art. 10. - Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. Art. 11. - Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă. Art. 12. - (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată. (2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege. Art. 13. - (1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. (2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională. (3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă. (4) Încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească este interzisă. (5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

124

Art. 14. - (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă. (2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalităţii juridice. (3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu. __________ Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 15. - Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităţi ilicite ori imorale. Art. 16. - (1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă. (2) În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă. (3) Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă îi conferă salariatului vechime în muncă. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 17. - (1) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice. (11 ) Obligaţia de informare a persoanei selectate în vederea angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a actului adiţional, după caz. (2) Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente: a) identitatea părţilor; b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri; c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului; d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative şi atribuţiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele; g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora; h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul; i) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia; j) salariul pe bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul; k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână; l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului; m) durata perioadei de probă; (3) Elementele din informarea prevăzută la alin. (2) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă. (4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil. (41 ) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă, oricare dintre părţi poate fi asistată de terţi, conform propriei opţiuni, cu respectarea prevederilor alin. (5). (5) Cu privire la informaţiile furnizate salariatului, prealabil încheierii contractului individual de muncă, între părţi poate interveni un contract de confidenţialitate. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 4 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

125

- Alineatul (11 ) a fost introdus prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Partea introductivă a alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Literele d) şi m) au fost modificate prin art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Alineatul (41 ) a fost introdus prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 18. - (1) În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util informaţiile prevăzute la art. 17 alin. (2), precum şi informaţii referitoare la: a) durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate; b) moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum şi modalităţile de plată; c) prestaţiile în bani şi/sau în natură aferente desfăşurării activităţii în străinătate; d) condiţiile de climă; e) reglementările principale din legislaţia muncii din acea ţară; f) obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa personală. (11 ) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă. (2) Dispoziţiile alin. (1) se completează prin legi speciale care reglementează condiţiile specifice de muncă în străinătate. __________ Partea introductivă a alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 9 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Alineatul (11 ) a fost introdus prin art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 19. - În situaţia în care angajatorul nu îşi execută obligaţia de informare prevăzută la art. 17 şi 18, persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, are dreptul să sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligaţii, instanţa judecătorească competentă şi să solicite despăgubiri corespunzătoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutării de către angajator a obligaţiei de informare. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 20. - (1) În afara clauzelor generale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. (2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă: a) clauza cu privire la formarea profesională; b) clauza de neconcurenţă; c) clauza de mobilitate; d) clauza de confidenţialitate. Art. 21. - (1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă. (2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul. (3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

126

(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii. Articolul a fost modificat prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 22. - (1) Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă. (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de muncă s-a produs de drept, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 56 lit. d), f), g), h) şi j), ori a intervenit din iniţiativa angajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 13 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 23. - (1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă. Art. 24. - În cazul nerespectării, cu vinovăţie, a clauzei de neconcurenţă salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei şi, după caz, la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Art. 25. - Prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestaţii suplimentare în bani sau în natură. Art. 26. - (1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă. (2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese. Art. 27. - (1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de muncă. (3) În situaţia în care salariatul prezintă certificatul medical după momentul încheierii contractului individual de muncă, iar din cuprinsul certificatului rezultă că cel în cauză este apt de muncă, contractul astfel încheiat rămâne valabil. (4) Competenţa şi procedura de eliberare a certificatului medical, precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau schimbării locului ori felului muncii fără certificat medical sunt stabilite prin legi speciale. (5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisă. (6) La angajarea în domeniile sănătate, alimentaţie publică, educaţie şi în alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita şi teste medicale specifice. Art. 28. - Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii: a) la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii; b) în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă; c) la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporară; d) în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor, în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii, precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii; e) periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei; f) periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei; g) periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă. __________ Litera b) a fost modificată prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 29. - (1) Contractul individual de muncă se încheie după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea.

127

(2) Modalităţile în care urmează să se realizeze verificarea prevăzută la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - şi în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel. (3) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile profesionale. (4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză. Art. 30. - (1) Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz. (2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi prevăzute la alin. (1). (3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în muncă se face prin examen. (4) Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului. Art. 31. - (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice. (3) În cazul muncitorilor necalificaţi, perioada de probă are caracter excepţional şi nu poate depăşi 5 zile lucrătoare. (4) Absolvenţii instituţiilor de învăţământ se încadrează, la debutul lor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni. (41 ) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, la iniţiativa oricăreia dintre părţi. (5) Pe durata perioadei de probă salariatul se bucură de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. __________ Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 15 din O.U.G. nr. 65/2005. - Alineatul (41 ) a fost introdus prin art. I pct. 16 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 32. - (1) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. (2) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase. (3) Neinformarea salariatului anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă cu privire la perioada de probă, în termenul prevăzut la art. 17 alin. (4), duce la decăderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate. (4) Perioada de probă constituie vechime în muncă. Art. 33. - Angajarea succesivă a mai mult de trei persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post este interzisă. Art. 34. - (1) Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de evidenţă a salariaţilor. (2) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se va înregistra în prealabil la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dată de la care devine document oficial. (3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de muncă şi data încetării contractului individual de muncă. (4) Registrul general de evidenţă a salariaţilor este păstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând să fie pus la dispoziţie inspectorului de muncă sau oricărei alte autorităţi care îl solicită, în condiţiile legii.

128

(5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate. (6) În cazul încetării activităţii angajatorului, registrul general de evidenţă a salariaţilor se depune la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află sediul sau domiciliul angajatorului, după caz. (7) Metodologia de întocmire a registrului general de evidenţă a salariaţilor, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte elemente în legătură cu întocmirea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. __________ Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 17 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 35. - (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii. (3) Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. Art. 36. - Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract individual de muncă în baza permisului de muncă eliberat potrivit legii.

CAPITOLUL II Executarea contractului individual de muncă

Art. 37. - Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale de muncă. Art. 38. - Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate. Art. 39. - (1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusă; b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal; c) dreptul la concediu de odihnă anual; d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament; e) dreptul la demnitate în muncă; f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă; g) dreptul la acces la formarea profesională; h) dreptul la informare şi consultare; i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă; j) dreptul la protecţie în caz de concediere; k) dreptul la negociere colectivă şi individuală; l) dreptul de a participa la acţiuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. (2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii: a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului; b) obligaţia de a respecta disciplina muncii; c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă; d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu; e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate; f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu. Art. 40. - (1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii; b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condiţiile legii şi/sau în condiţiile contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel naţional, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităţi; c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor; d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu; e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern. (2) Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligaţii:

129

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă; b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă; c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă; d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil; e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora; f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii; g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege; h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului; i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor. __________ Litera b) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Litera d) de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 19 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

CAPITOLUL III Modificarea contractului individual de muncă

Art. 41. - (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor. (2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod. (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condiţiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă şi timpul de odihnă. Art. 42. - (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă. (2) Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. Art. 43. - Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă. Art. 44. - (1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile. (2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. Art. 45. - Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului. Art. 46. - (1) Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. (2) În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni. (3) Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice. (4) Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. Art. 47. - (1) Drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea. (2) Pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat.

130

(3) Angajatorul care detaşează are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detaşarea să îşi îndeplinească integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat. (4) Dacă angajatorul la care s-a dispus detaşarea nu îşi îndeplineşte integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detaşarea. (5) În cazul în care există divergenţă între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), salariatul detaşat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detaşat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite. Art. 48. - Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod.

CAPITOLUL IV Suspendarea contractului individual de muncă

Art. 49. - (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia dintre părţi. (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor de natură salarială de către angajator. (3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi obligaţii ale părţilor decât cele prevăzute la alin. (2), dacă acestea sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente interne. (4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea sa de salariat. __________ Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 20 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 50. - Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situaţii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă; c) carantină; d) efectuarea serviciului militar obligatoriu; e) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive, legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului, dacă legea nu prevede altfel; f) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat; g) forţă majoră; h) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condiţiile Codului de procedură penală; i) în alte cazuri expres prevăzute de lege. __________ Litera e) a fost modificată prin art. unic din Legea nr. 480/2003.

Art. 51. - (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii: a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesională; e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului; f) participarea la grevă; g) Abrogat. (2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de muncă, precum şi prin regulamentul intern. __________ Litera g) a fost abrogată prin art. I pct. 21 din O.U.G. nr. 65/2005. - Alineatul (2) a fost introdus prin art. I pct. 22 din O.U.G. nr. 65/2005.

131

Art. 52. - (1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii: a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condiţiile legii; b) ca sancţiune disciplinară; c) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti; d) în cazul întreruperii temporare a activităţii, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; e) pe durata detaşării. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c), dacă se constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea anterioară, plătindu-i-se, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului. __________ Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 23 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 53. - (1) Pe durata întreruperii temporare a activităţii angajatorului salariaţii beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. (2) Pe durata întreruperii temporare prevăzute la alin. (1) salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii. Art. 54. - Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părţilor, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale.

CAPITOLUL V Încetarea contractului individual de muncă

Art. 55. - Contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea; c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.

SECŢIUNEA 1 Încetarea de drept a contractului individual de muncă

Art. 56. - Contractul individual de muncă încetează de drept: a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoană fizică; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului ori a angajatorului persoană fizică, dacă aceasta antrenează lichidarea afacerii; c) ca urmare a dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care persoana juridică îşi încetează existenţa; d) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parţială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii; e) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă; f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare; g) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti; h) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei; i) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia; j) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată; k) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali, în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani. __________ Literele d) şi g) au fost modificate prin art. I pct. 24 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

132

Art. 57. - (1) Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage nulitatea acestuia. (2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor. (3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege. (4) În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate, întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile legale sau convenţionale aplicabile, salariatul având dreptul la despăgubiri. (5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu. (6) Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor. (7) Dacă părţile nu se înţeleg, nulitatea se pronunţă de către instanţa judecătorească.

SECŢIUNEA a 2-a Concedierea

Art. 58. - (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Art. 59. - Este interzisă concedierea salariaţilor: a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală; b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă şi a drepturilor sindicale. Art. 60. - (1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata concediului pentru carantină; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata îndeplinirii serviciului militar; h) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat; i) pe durata efectuării concediului de odihnă. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.

SECŢIUNEA a 3-a Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului

Art. 61. - Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară; b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile Codului de procedură penală; c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat; d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat. e) în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii. __________

133

Litera b) a fost modificată prin art. I pct. 25 din O.U.G. nr. 65/2005. - Litera e) a fost introdusă prin art. I pct. 26 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 62. - (1) În cazul în care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligaţia de a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii. (11 ) În cazul în care concedierea intervine pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispoziţiilor art. 263-268. (2) Decizia se emite în scris şi, sub sancţiunea nulităţii absolute, trebuie să fie motivată în fapt şi în drept şi să cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată şi la instanţa judecătorească la care se contestă. __________ Alineatul (11 ) a fost introdus prin art. I pct. 27 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 63. - (1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de prezentul cod. (2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivel naţional, la nivel de ramură de activitate sau de grup de unităţi, precum şi prin regulamentul intern. __________ A se vedea O.U.G. nr. 65/2005 care prin art. II prevede că până la data stabilirii în contractul colectiv de muncă, încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, a procedurii de evaluare prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii se aplică în continuare dispoziţiile acestui articol în forma sa nemodificată. Notă INDACO: Forma viitoare a alin. (2) va fi: [(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, precum şi prin regulamentul intern.] __________ Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 28 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 64. - (1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) şi d), precum şi în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 lit. f), angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii. (2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale şi/sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii. (3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor alin. (1), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit. (4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului. (5) În cazul concedierii pentru motivul prevăzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiază de o compensaţie, în condiţiile stabilite în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz. __________ Alineatele (2), (3) şi (4) au fost modificate prin art. I pct. 29 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

SECŢIUNEA a 4-a Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului

134

Art. 65. - (1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii. (2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă, dintre cele prevăzute la alin. (1). Art. 66. - Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă. Art. 67. - Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.

SECŢIUNEA a 5-a Concedierea colectivă

Art. 68. - Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, dispusă din unul sau mai multe motive dintre cele prevăzute la art. 65 alin. (1), a unui număr de: a) cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi; b) cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi; c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi. __________ Litera a) a fost modificată prin art. I pct. 30 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 69. - În cazul concedierilor colective, angajatorului îi revin următoarele obligaţii: a) să iniţieze, în scopul punerii de acord, în condiţiile prevăzute de lege, consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, referitoare la metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi afectaţi şi de atenuare a consecinţelor; b) să pună la dispoziţie sindicatului care are membri în unitate sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, în condiţiile prevăzute de lege, toate informaţiile relevante în legătură cu concedierea colectivă, în vederea formulării propunerilor din partea acestora. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 31 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 70. - (1) Angajatorul are obligaţia să notifice în scris sindicatului sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor intenţia de concediere colectivă, cu cel puţin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. (2) Notificarea intenţiei de concediere colectivă trebuie să cuprindă: a) numărul total şi categoriile de salariaţi; b) motivele care determină concedierea; c) numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere; d) criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere; e) măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor; f) măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmează să fie acordate salariaţilor concediaţi, conform dispoziţiilor legale şi/sau contractului colectiv de muncă aplicabil; g) data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile; h) termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi. (3) Angajatorul are obligaţia să comunice notificarea prevăzută la alin. (2) inspectoratului teritorial de muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă la aceeaşi dată la care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 32 din O.U.G. nr. 65/2005. - Partea introductivă de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 33 din O.U.G. nr. 65/2005.

135

- Litera f) de la alin. (2) a fost modificată prin art. I pct. 34 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 35 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 71. - (1) Sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot propune angajatorului măsuri în vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi, într-un termen de 15 zile calendaristice de la data primirii notificării. (2) Angajatorul are obligaţia de a răspunde în scris şi motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), în termen de 5 zile calendaristice de la primirea acestora. (3) La solicitarea oricăreia dintre părţi, inspectoratul teritorial de muncă poate dispune amânarea momentului emiterii deciziei cu maximum 10 zile calendaristice, în cazul în care aspectele legate de concedierea colectivă avută în vedere nu pot fi soluţionate până la data prevăzută în notificarea intenţiei de concediere colectivă ca fiind data emiterii deciziilor de concediere. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 36 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 72. - (1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi timp de 9 luni de la data concedierii acestora. (2) În situaţia în care în această perioadă se reiau activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligaţia de a transmite salariaţilor care au fost concediaţi o comunicare scrisă în acest sens şi de a-i reangaja pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. (3) Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului, prevăzută la alin. (2), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit. (4) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi potrivit alin. (2) nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut la alin. (3) sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 37 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

SECŢIUNEA a 6-a Dreptul la preaviz

Art. 73. - (1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de probă. (3) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepţia cazului prevăzut la art. 51 alin. (2). __________ Alineatul (3) a fost introdus prin art. I pct. 38 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 74. - (1) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu: a) motivele care determină concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, conform art. 70 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective; d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64. (2) Abrogat. __________ Litera c) de la alin. (1) a fost modificată prin art. I pct. 39 din O.U.G. nr. 65/2005. - Alineatul (2) a fost abrogat prin art. I pct. 40 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 75. - Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului.

136

SECŢIUNEA a 7-a Controlul şi sancţionarea concedierilor nelegale

Art. 76. - Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută. Art. 77. - În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere. Art. 78. - (1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. (2) La solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

SECŢIUNEA a 8-a Demisia

Art. 79. - (1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. (2) Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. (5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele. (6) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător. (7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de către angajator la termenul respectiv. (8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

CAPITOLUL VI Contractul individual de muncă pe durată determinată

Art. 80. - (1) Prin derogare de la regula prevăzută la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condiţiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată. (2) Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie. (3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, dar numai înăuntrul termenului prevăzut la art. 82 şi de cel mult două ori consecutiv. (4) Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată, dar numai înăuntrul termenului prevăzut la art. 82. (5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată, încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, sunt considerate contracte succesive. __________ Alineatele (4) şi (5) au fost introduse prin art. I pct. 41 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 81. - Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri: a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă; b) creşterea temporară a activităţii angajatorului; c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier; d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă; d1 ) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;

137

d2 ) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului; d3 ) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul; e) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte, programe, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional şi/sau la nivel de ramură. __________ Literele d1 ) , d2 ) şi d3 ) au fost introduse prin art. I pct. 42 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Litera e) a fost modificată prin art. I pct. 43 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 82. - (1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 24 de luni. (2) În cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 44 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 83. - Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi: a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni; b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni; c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni; d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni. Art. 84. - (1) La încetarea celui de-al treilea contract individual de muncă pe durată determinată, prevăzut la art. 80 alin. (4), sau la expirarea termenului prevăzut la art. 82 alin. (1), dacă pe postul respectiv va fi angajat un salariat, acesta va fi angajat cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu sunt aplicabile: a) în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui temporar un salariat absent, dacă intervine o nouă cauză de suspendare a contractului acestuia; b) în cazul în care un nou contract individual de muncă pe durată determinată este încheiat în vederea executării unor lucrări urgente, cu caracter excepţional; c) în cazul în care încheierea unui nou contract individual de muncă pe durată determinată se impune pentru temeiurile prevăzute la art. 81 lit. e); d) în cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată a încetat din iniţiativa salariatului sau din iniţiativa angajatorului, pentru o abatere gravă sau abateri repetate ale salariatului. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 45 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

Art. 85. - Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Această informare se face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului. Art. 86. - Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute în prezentul cod, dispoziţiile legale, precum şi cele cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată se aplică în egală măsură şi salariaţilor cu contract individual de muncă pe durată determinată.

CAPITOLUL VII Munca prin agent de muncă temporară

Art. 87. - (1) Munca prin agent de muncă temporară, denumită în continuare muncă temporară, este munca prestată de un salariat temporar care, din dispoziţia agentului de muncă temporară, prestează munca în favoarea unui utilizator. (2) Salariatul temporar este persoana încadrată la un angajator agent de muncă temporară, pus la dispoziţie unui utilizator pe durata necesară în vederea îndeplinirii unor anumite sarcini precise şi cu caracter temporar.

138

(3) Agentul de muncă temporară este societatea comercială autorizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, care pune provizoriu la dispoziţie utilizatorului personal calificat şi/sau necalificat pe care îl angajează şi îl salarizează în acest scop. Condiţiile de înfiinţare şi funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (4) Utilizatorul este angajatorul căruia agentul de muncă temporară îi pune la dispoziţie un salariat temporar pentru îndeplinirea unor anumite sarcini precise şi cu caracter temporar. Art. 88. - Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară doar pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, denumită misiune de muncă temporară, şi numai în următoarele cazuri: a) pentru înlocuirea unui salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, pe durata suspendării; b) pentru prestarea unor activităţi cu caracter sezonier; c) pentru prestarea unor activităţi specializate ori ocazionale. Art. 89. - (1) Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni. (2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită o singură dată pentru o perioadă care, adăugată la durata iniţială a misiunii, nu poate conduce la depăşirea unei perioade de 18 luni. (3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract. Art. 90. - (1) Agentul de muncă temporară pune la dispoziţie utilizatorului un salariat angajat prin contract de muncă temporară, în baza unui contract de punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă. (2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă: a) motivul pentru care este necesară utilizarea unui salariat temporar; b) termenul misiunii şi, dacă este cazul, posibilitatea modificării termenului misiunii; c) caracteristicile specifice postului, în special calificarea necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru; d) condiţiile concrete de muncă; e) echipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care salariatul temporar trebuie să le utilizeze; f) orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului temporar; g) valoarea contractului de care beneficiază agentul de muncă temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul. (3) Orice clauză prin care se interzice angajarea de către utilizator a salariatului temporar după îndeplinirea misiunii este nulă. Art. 91. - (1) Salariaţii temporari au acces la toate serviciile şi facilităţile acordate de utilizator, în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi salariaţi ai acestuia. (2) Utilizatorul este obligat să asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protecţie şi de muncă, cu excepţia situaţiei în care prin contractul de punere la dispoziţie dotarea este în sarcina agentului de muncă temporară. Art. 92. - Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, dacă urmăreşte să înlocuiască astfel un salariat al său al cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la grevă. Art. 93. - (1) Contractul de muncă temporară este un contract de muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă, pe durata unei misiuni. (2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara elementelor prevăzute la art. 17 şi la art. 18 alin. (1), condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi modalităţile de remunerare a salariatului temporar. Art. 94. - (1) Contractul de muncă temporară se poate încheia şi pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2). (2) Între două misiuni salariatul temporar se află la dispoziţia agentului de muncă temporară şi beneficiază de un salariu plătit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară. (3) Pentru fiecare nouă misiune, între părţi se încheie un act adiţional la contractul de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele prevăzute la art. 93 alin. (2). (4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea ultimei misiuni pentru care a fost încheiat. Art. 95. - (1) Pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de salariul plătit de agentul de muncă temporară. (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (3) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil utilizatorului. (4) Agentul de muncă temporară este cel care reţine şi virează toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar către bugetele statului şi plăteşte pentru acesta toate contribuţiile datorate în condiţiile legii.

139

(5) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligaţiile privind plata salariului şi cele privind contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar agentul de muncă temporară nu le execută, ele vor fi plătite de utilizator, în baza solicitării salariatului temporar. (6) Utilizatorul care a plătit sumele datorate potrivit alin. (5) se subrogă, pentru sumele plătite, în drepturile salariatului temporar împotriva agentului de muncă temporară. Art. 96. - Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată este fixată în funcţie de solicitarea utilizatorului, dar care nu poate fi mai mare de: a) două zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o lună; b) 3 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi două luni; c) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de două luni. Art. 97. - (1) Pe parcursul misiunii utilizatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de muncă pentru salariatul temporar, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (2) Utilizatorul va notifica de îndată agentului de muncă temporară orice accident de muncă sau îmbolnăvire profesională de care a luat cunoştinţă şi a cărei victimă a fost un salariat temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară. Art. 98. - (1) La încetarea misiunii salariatul temporar poate încheia cu utilizatorul un contract individual de muncă. (2) În cazul în care utilizatorul angajează, după o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia în calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum şi a celorlalte drepturi prevăzute de legislaţia muncii. (3) Dacă utilizatorul continuă să beneficieze de munca salariatului temporar fără a încheia cu acesta un contract individual de muncă sau fără a prelungi contractul de punere la dispoziţie, se consideră că între acel salariat temporar şi utilizator a intervenit un contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Art. 99. - Agentul de muncă temporară care concediază salariatul temporar înainte de termenul prevăzut în contractul de muncă temporară, pentru alte motive decât cele disciplinare, are obligaţia de a respecta reglementările legale privind încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului. Art. 100. - Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în prezentul capitol, dispoziţiile legale şi prevederile contractelor colective de muncă aplicabile salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor temporari pe durata misiunii la acesta.

CAPITOLUL VIII Contractul individual de muncă cu timp parţial

Art. 101. - (1) Angajatorul poate încadra salariaţi cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial. (2) Contractul individual de muncă cu timp parţial se încheie numai în formă scrisă. (3) Durata săptămânală de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial este inferioară celei a unui salariat cu normă întreagă comparabil, fără a putea fi mai mică de 10 ore. (4) Salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă al aceluiaşi angajator, care prestează aceeaşi activitate sau una similară cu cea a salariatului angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial. Atunci când nu există un salariat comparabil se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil acelui angajator sau dispoziţiile legislaţiei în vigoare. Art. 102. - (1) Contractul individual de muncă cu timp parţial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele: a) durata muncii şi repartizarea programului de lucru; b) condiţiile în care se poate modifica programul de lucru; c) interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora. (2) În situaţia în care într-un contract individual de muncă cu timp parţial nu sunt precizate elementele prevăzute la alin. (1), contractul se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă. Art. 103. - (1) Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile. (2) Drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru. (3) Abrogat. __________ Alineatul (3) a fost abrogat prin art. I pct. 46 din O.U.G. nr. 65/2005.

140

Art. 104. - (1) Angajatorul este obligat ca, în măsura în care este posibil, să ia în considerare cererile salariaţilor de a se transfera fie de la un loc de muncă cu normă întreagă la unul cu fracţiune de normă, fie de la un loc de muncă cu fracţiune de normă la un loc de muncă cu normă întreagă sau de a-şi mări programul de lucru, în cazul în care apare această oportunitate. (2) Angajatorul este obligat să informeze la timp cu privire la apariţia unor locuri de muncă cu fracţiune de normă sau cu normă întreagă, pentru a facilita transferurile de la normă întreagă la fracţiune de normă şi invers. Această informare se face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului. (3) Angajatorul asigură, în măsura în care este posibil, accesul la locuri de muncă cu fracţiune de normă la toate nivelurile.

CAPITOLUL IX Munca la domiciliu

Art. 105. - (1) Sunt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu acei salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin. (2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariaţii cu munca la domiciliu îşi stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă. Art. 106. - Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele: a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu; b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului; c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează. Art. 107. - (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile recunoscute prin lege şi prin contractele colective de muncă aplicabile salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul angajatorului. (2) Prin contractele colective de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind munca la domiciliu.

TITLUL III Timpul de muncă şi timpul de odihnă

CAPITOLUL I Timpul de muncă

SECŢIUNEA 1 Durata timpului de muncă

Art. 108. - Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. Art. 109. - (1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. (2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână. Art. 110. - (1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus. (2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână. Art. 111. - (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 3 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. (21 ) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură de activitate aplicabil, perioade de referinţă mai mari de 3 luni, dar care să nu depăşească 12 luni. (22 ) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2) şi (21 ) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.

141

(3) Prevederile alin. (1), (2) şi (21 ) nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. __________ Alineatul (2) a fost modificat prin art. I pct. 47 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Alineatele (21 ) şi (22 ) au fost introduse prin art. I pct. 48 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Alineatul (3) a fost modificat prin art. I pct. 49 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 112. - (1) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. Art. 113. - (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. (2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă. Art. 114. - Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului. Art. 115. - (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, dacă această posibilitate este prevăzută în contractele colective de muncă aplicabile la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestora, în regulamentele interne. (2) Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă. (3) Durata zilnică a timpului de muncă este împărţită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă şi o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic. (4) Programul individualizat de muncă poate funcţiona numai cu respectarea dispoziţiilor art. 109 şi 111. Art. 116. - Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat.

SECŢIUNEA a 2-a Munca suplimentară

Art. 117. - (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 109, este considerată muncă suplimentară. (2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. Art. 118. - (1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 111 sau 112, după caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 111 sau 112, după caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 50 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 119. - (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile după efectuarea acesteia. (2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. Art. 120. - (1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 119 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Art. 121. - Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.

142

SECŢIUNEA a 3-a Munca de noapte

Art. 122. - (1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă de noapte. (2) Durata normală a muncii de noapte nu va depăşi 8 ore într-o perioadă de 24 de ore. (3) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de muncă. Art. 123. - Salariaţii care efectuează cel puţin 3 ore de muncă de noapte beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor la salariu de minimum 15% din salariul de bază pentru fiecare oră de muncă de noapte prestată. Art. 124. - (1) Salariaţii care urmează să desfăşoare cel puţin 3 ore de muncă de noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi după aceea, periodic. (2) Condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii şi familiei. (3) Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o muncă de zi pentru care sunt apţi. Art. 125. - (1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta muncă de noapte. (2) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

SECŢIUNEA a 4-a Norma de muncă

Art. 126. - Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea operaţiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condiţiile unor procese tehnologice şi de muncă determinate. Norma de muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de desfăşurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în cadrul programului de muncă. Art. 127. - Norma de muncă se exprimă, în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau de alte activităţi ce se normează, sub formă de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sferă de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei activităţi. Art. 128. - Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariaţi. Art. 129. - (1) Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului ori, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. (11 ) În cazul unui dezacord cu privire la normele de muncă, părţile vor apela la arbitrajul unui terţ ales de comun acord. (2) În situaţia în care normele de muncă nu mai corespund condiţiilor tehnice în care au fost adoptate sau nu asigură un grad complet de ocupare a timpului normal de muncă, acestea vor fi supuse unei reexaminări. (3) Procedura de reexaminare, precum şi situaţiile concrete în care poate interveni se stabilesc prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 51 din O.U.G. nr. 65/2005. - Alineatul (11 ) a fost modificat prin art. I pct. 52 din O.U.G. nr. 65/2005.

CAPITOLUL II Repausuri periodice

SECŢIUNEA 1 Pauza de masă şi repausul zilnic

Art. 130. - (1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (2) Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate. (3) Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă. Art. 131. - (1) Salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

143

(2) Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.

SECŢIUNEA a 2-a Repausul săptămânal

Art. 132. - (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. (2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. (4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 15 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. (5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2). Art. 133. - (1) În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalaţiilor sau clădirilor unităţii, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar în vederea executării acestor lucrări. (2) Salariaţii al căror repaus săptămânal a fost suspendat în condiţiile alin. (1) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2).

SECŢIUNEA a 3-a Sărbătorile legale

Art. 134. - (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: - 1 şi 2 ianuarie; - prima şi a doua zi de Paşti; - 1 mai; - 1 decembrie; - prima şi a doua zi de Crăciun; - 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. (2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator. Art. 135. - Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie. Art. 136. - Prevederile art. 134 nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii. Art. 137. - (1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 135, precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 136 li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. (2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Art. 138. - Prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte zile libere.

CAPITOLUL III Concediile

SECŢIUNEA 1 Concediul de odihnă anual şi alte concedii ale salariaţilor

Art. 139. - (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor. (2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări. Art. 140. - (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. (2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil, este prevăzută în contractul individual de muncă şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.

144

(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. (4) Abrogat. __________ Alineatul (4) a fost modificat prin art. I pct. 53 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 141. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil. (3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul. (4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă. Art. 142. - Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare. Art. 143. - (1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor. (2) Prin programările colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de muncă. (3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni. (4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuării acestuia. (5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. Art. 144. - Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Art. 145. - (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul individual de muncă. (2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. (3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu. __________ Alineatele (1) şi (2) au fost modificate prin art. I pct. 54 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 146. - (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă. Art. 147. - (1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă. (2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Art. 148. - (1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată. (2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.

SECŢIUNEA a 2-a Concediile pentru formare profesională

145

Art. 149. - (1) Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională. (2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau fără plată. Art. 150. - (1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din iniţiativa sa. (2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, după caz, cu acordul reprezentanţilor salariaţilor şi numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii. Art. 151. - (1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională. (2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor stabilite la alin. (1). Art. 152. - (1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore. (2) În situaţia prevăzută la alin. (1) indemnizaţia de concediu va fi stabilită conform art. 145. (3) Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit prevăzut la alin. (1) se stabileşte de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată angajatorului în condiţiile prevăzute la art. 151 alin. (1). __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 55 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 153. - Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul.

TITLUL IV Salarizarea


Art. 154. - (1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. (2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani. (3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală. Art. 155. - Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri. Art. 156. - Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorilor. Art. 157. - (1) Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/şi colective între angajator şi salariaţi sau reprezentanţi ai acestora. (2) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative. Art. 158. - (1) Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii. (2) În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă sindicatelor sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, în strictă legătură cu interesele acestora şi în relaţia lor directă cu angajatorul.

CAPITOLUL II Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată

Titlul capitolului II a fost modificat prin art. I pct. 56 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 159. - (1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care

146

programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. (2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară. (3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei. (4) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este adus la cunoştinţă salariaţilor prin grija angajatorului. Art. 160. - Pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe ţară prevăzut de lege.

CAPITOLUL III Plata salariului

Art. 161. - (1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz. (2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar, în cazul în care această modalitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil. (3) Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă. (4) Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului. Art. 162. - (1) Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta. (2) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor acestuia. Dacă nu există nici una dintre aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt plătite altor moştenitori, în condiţiile dreptului comun. Art. 163. - (1) Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată, precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit. (2) Statele de plată, precum şi celelalte documente justificative se păstrează şi se arhivează de către angajator în aceleaşi condiţii şi termene ca în cazul actelor contabile, conform legii. Art. 164. - (1) Nici o reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege. (2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. (3) În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine: a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei; b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat; c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite; d) acoperirea altor datorii. (4) Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună jumătate din salariul net.

Art. 165. - Acceptarea fără rezerve a unei părţi din drepturile salariale sau semnarea actelor de plată în astfel de situaţii nu poate avea semnificaţia unei renunţări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispoziţiilor legale sau contractuale. Art. 166. - (1) Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. (2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) este întrerupt în cazul în care intervine o recunoaştere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.

CAPITOLUL IV Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale

Art. 167. - Constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale se vor reglementa prin lege specială. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 57 din O.U.G. nr. 65/2005.

147

Art. 168. - Abrogat. __________ Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 58 din O.U.G. nr. 65/2005.

CAPITOLUL V Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferuluiîntreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia

Art. 169. - (1) Salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii. (2) Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi transferate integral cesionarului. (3) Transferul întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuală sau colectivă a salariaţilor de către cedent ori de către cesionar. Art. 170. - Cedentul şi cesionarul au obligaţia de a informa şi de a consulta, anterior transferului, sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor cu privire la implicaţiile juridice, economice şi sociale asupra salariaţilor, decurgând din transferul dreptului de proprietate.

TITLUL V Sănătatea şi securitatea în muncă

CAPITOLUL I Reguli generale

Art. 171. - (1) Abrogat. (2) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă. (3) Dacă un angajator apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu. (4) Obligaţiile salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu pot aduce atingere responsabilităţii angajatorului. (5) Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în nici un caz, obligaţii financiare pentru salariaţi. __________ Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 59 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 172. - (1) Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile legii speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protecţie a muncii. (2) Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili: a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor; b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activităţi; c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal; d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme speciale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă. Art. 173. - (1) În cadrul propriilor responsabilităţi angajatorul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. (2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de următoarele principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

148

c) combaterea riscurilor la sursă; d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii; e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii; f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos; g) planificarea prevenirii; h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie individuală; i) aducerea la cunoştinţă salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare. Art. 174. - (1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. (2) În cuprinsul regulamentelor interne sunt prevăzute în mod obligatoriu reguli privind securitatea şi sănătatea în muncă. (3) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă angajatorul se consultă cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Art. 175. - Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii. Art. 176. - (1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. (2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun acord de către angajator, împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor. (3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a activităţii. (4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în domeniu. Art. 177. - (1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor. (2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor. (3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol iminent. Art. 178. - (1) Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă instituţia abilitată prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea fabricării, comercializării, importului ori utilizării cu orice titlu a substanţelor şi preparatelor periculoase pentru salariaţi. (2) Inspectorul de muncă poate, cu avizul medicului de medicină a muncii, să impună angajatorului să solicite organismelor competente, contra cost, analize şi expertize asupra unor produse, substanţe sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaşte compoziţia acestora şi efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului uman.

CAPITOLUL II Comitetul de securitate şi sănătate în muncă

Art. 179. - (1) La nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaţilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii. (2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României. Art. 180. - (1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la angajatorii persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de salariaţi. (2) În cazul în care condiţiile de muncă sunt grele, vătămătoare sau periculoase, inspectorul de muncă poate cere înfiinţarea acestor comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadraţi mai puţin de 50 de salariaţi. (3) În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. Numărul acestora se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil. (4) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă coordonează măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi în cazul activităţilor care se desfăşoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni. (5) În situaţia în care nu se impune constituirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă, atribuţiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecţia muncii numit de angajator. Art. 181. - Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin ordin al ministrului muncii şi solidarităţii sociale.

149

CAPITOLUL III Protecţia salariaţilor prin servicii medicale

Art. 182. - Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii. Art. 183. - (1) Serviciul medical de medicină a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociaţie patronală. (2) Durata muncii prestate de medicul de medicină a muncii se calculează în funcţie de numărul de salariaţi ai angajatorului, potrivit legii. Art. 184. - (1) Medicul de medicină a muncii este un salariat, atestat în profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de muncă încheiat cu un angajator sau cu o asociaţie patronală. (2) Medicul de medicină a muncii este independent în exercitarea profesiei sale. Art. 185. - (1) Sarcinile principale ale medicului de medicină a muncii constau în: a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; b) supravegherea efectivă a condiţiilor de igienă şi sănătate în muncă; c) asigurarea controlului medical al salariaţilor atât la angajarea în muncă, cât şi pe durata executării contractului individual de muncă. (2) În vederea realizării sarcinilor ce îi revin medicul de medicină a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de muncă sau a felului muncii unor salariaţi, determinată de starea de sănătate a acestora. (3) Medicul de medicină a muncii este membru de drept în comitetul de securitate şi sănătate în muncă. Art. 186. - (1) Medicul de medicină a muncii stabileşte în fiecare an un program de activitate pentru îmbunătăţirea mediului de muncă din punct de vedere al sănătăţii în muncă pentru fiecare angajator. (2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator şi sunt supuse avizării comitetului de securitate şi sănătate în muncă. Art. 187. - Prin lege specială vor fi reglementate atribuţiile specifice, modul de organizare a activităţii, organismele de control, precum şi statutul profesional specific al medicilor de medicină a muncii.

TITLUL VI Formarea profesională


Art. 188. - (1) Formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă; b) obţinerea unei calificări profesionale; c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază; d) reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice; e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale; f) prevenirea riscului şomajului; g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale. (2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale. Art. 189. - Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme: a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate; b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă; c) stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate; d) ucenicie organizată la locul de muncă; e) formare individualizată; f) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat. Art. 190. - (1) Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează: a) cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi; b) cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi. (2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională, asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către angajatori. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 60 din O.U.G. nr. 65/2005.

150

Art. 191. - (1) Angajatorul persoană juridică care are mai mult de 20 de salariaţi elaborează anual şi aplică planuri de formare profesională, cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor. (2) Planul de formare profesională elaborat conform prevederilor alin. (1) devine anexă la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate. (3) Salariaţii au dreptul să fie informaţi cu privire la conţinutul planului de formare profesională. __________ Alineatele (1) şi (2) au fost modificate prin art. I pct. 61 din O.U.G. nr. 65/2005.


Art. 193. - (1) Participarea la formare profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa salariatului. (2) Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale

ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 63 din O.U.G. nr. 65/2005.

Art. 194. - (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta. (2) În cazul în care, în condiţiile prevăzute la alin. (1), participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională presupune scoaterea parţială din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale astfel: a) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă ce nu depăşeşte 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de salariul integral corespunzător postului şi funcţiei deţinute, cu toate indemnizaţiile, sporurile şi adaosurile la acesta; b) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de bază şi, după caz, de sporul de vechime. (3) Dacă participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesională presupune scoaterea integrală din activitate, contractul individual de muncă al salariatului respectiv se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizaţie plătită de angajator, prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz. (4) Pe perioada suspendării contractului individual de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (3), salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat. Art. 195. - (1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile în condiţiile art. 194 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puţin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesională. (2) Durata obligaţiei salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum şi orice alte aspecte în legătură cu obligaţiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act adiţional la contractul individual de muncă. (3) Nerespectarea de către salariat a dispoziţiei prevăzute la alin. (1) determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă. (4) Obligaţia prevăzută la alin. (3) revine şi salariaţilor care au fost concediaţi în perioada stabilită prin actul adiţional, pentru motive disciplinare, sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca lor, precum şi în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv. Art. 196. - (1) În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului, împreună cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.

151

(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de salariat potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la primirea solicitării. Totodată angajatorul va decide cu privire la condiţiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte costul ocazionat de aceasta. Art. 197. - Salariaţii care au încheiat un act adiţional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi în afara salariului corespunzător locului de muncă şi alte avantaje în natură pentru formarea profesională.

CAPITOLUL II Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator

Art. 198. - Sunt considerate contracte speciale de formare profesională contractul de calificare profesională şi contractul de adaptare profesională. Art. 199. - (1) Contractul de calificare profesională este cel în baza căruia salariatul se obligă să urmeze cursurile de formare organizate de angajator pentru dobândirea unei calificări profesionale. (2) Pot încheia contracte de calificare profesională salariaţii cu vârsta minimă de 16 ani împliniţi, care nu au dobândit o calificare sau au dobândit o calificare ce nu le permite menţinerea locului de muncă la acel angajator. (3) Contractul de calificare profesională se încheie pentru o durată cuprinsă între 6 luni şi 2 ani. Art. 200. - (1) Pot încheia contracte de calificare profesională numai angajatorii autorizaţi în acest sens de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. (2) Procedura de autorizare, precum şi modul de atestare a calificării profesionale se stabilesc prin lege specială. Art. 201. - (1) Contractul de adaptare profesională se încheie în vederea adaptării salariaţilor debutanţi la o funcţie nouă, la un loc de muncă nou sau în cadrul unui colectiv nou. (2) Contractul de adaptare profesională se încheie o dată cu încheierea contractului individual de muncă sau, după caz, la debutul salariatului în funcţia nouă, la locul de muncă nou sau în colectivul nou, în condiţiile legii. Art. 202. - (1) Contractul de adaptare profesională este un contract încheiat pe durată determinată, ce nu poate fi mai mare de un an. (2) La expirarea termenului contractului de adaptare profesională salariatul poate fi supus unei evaluări în vederea stabilirii măsurii în care acesta poate face faţă funcţiei noi, locului de muncă nou sau colectivului nou în care urmează să presteze munca. Art. 203. - (1) Formarea profesională la nivelul angajatorului prin intermediul contractelor speciale se face de către un formator. (2) Formatorul este numit de angajator dintre salariaţii calificaţi, cu o experienţă profesională de cel puţin 2 ani în domeniul în care urmează să se realizeze formarea profesională. (3) Un formator poate asigura formarea, în acelaşi timp, pentru cel mult 3 salariaţi. (4) Exercitarea activităţii de formare profesională se include în programul normal de lucru al formatorului. Art. 204. - (1) Formatorul are obligaţia de a primi, de a ajuta, de a informa şi de a îndruma salariatul pe durata contractului special de formare profesională şi de a supraveghea îndeplinirea atribuţiilor de serviciu corespunzătoare postului ocupat de salariatul în formare. (2) Formatorul asigură cooperarea cu alte organisme de formare şi participă la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare profesională.

CAPITOLUL III Contractul de ucenicie la locul de muncă

Art. 205. - (1) Ucenicia la locul de muncă se organizează în baza contractului de ucenicie. (2) Contractul de ucenicie la locul de muncă este contractul individual de muncă de tip particular, în temeiul căruia: a) angajatorul persoană juridică sau persoană fizică se obligă ca, în afara plăţii unui salariu, să asigure formarea profesională a ucenicului într-o meserie potrivit domeniului său de activitate; b) ucenicul se obligă să se formeze profesional şi să muncească în subordinea angajatorului respectiv. (3) Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie pe durată determinată. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 64 din O.U.G. nr. 65/2005.


152

Art. 207. - (1) Persoana încadrată în muncă în baza unui contract de ucenicie are statut de ucenic. (2) Ucenicul beneficiază de dispoziţiile aplicabile celorlalţi salariaţi, în măsura în care ele nu sunt contrare celor specifice statutului său. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 66 din O.U.G. nr. 65/2005.


Art. 209 - Abrogat. __________ Articolul a fost abrogat prin art. I pct. 68 din O.U.G. nr. 65/2005.




Art. 213. - Organizarea, desfăşurarea şi controlul activităţii de ucenicie se reglementează prin lege specială. __________ Articolul a fost modificat prin art. I pct. 72 din O.U.G. nr. 65/2005.

TITLUL VII Dialogul social


Art. 214. - Pentru asigurarea climatului de stabilitate şi pace socială, prin lege sunt reglementate modalităţile de consultări şi dialog permanent între partenerii sociali. Art. 215. - Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel naţional. Art. 216. - În cadrul ministerelor şi prefecturilor funcţionează, în condiţiile legii, comisii de dialog social, cu caracter consultativ, între administraţia publică, sindicate şi patronat.

CAPITOLUL II Sindicatele

Art. 217. - (1) Sindicatele sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării şi promovării drepturilor colective şi individuale, precum şi a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor. (2) Condiţiile şi procedura de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale se reglementează prin lege specială. (3) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-şi reglementa prin statutele proprii modul de organizare, asociere şi gestiune, cu condiţia ca statutele să fie adoptate printr-o procedură democratică, în condiţiile legii. Art. 218. - Sindicatele participă prin reprezentanţii proprii, în condiţiile legii, la negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă, la tratative sau acorduri cu autorităţile publice şi cu patronatele, precum şi în structurile specifice dialogului social.

153

Art. 219. - Sindicatele se pot asocia în mod liber, în condiţiile legii, în federaţii, confederaţii sau uniuni teritoriale. Art. 220. - Exerciţiul dreptului sindical al salariaţilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor garantate prin Constituţie şi în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod şi ale legilor speciale. Art. 221. - (1) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice de natură a limita drepturile sindicale sau a le împiedica exercitarea lor legală. (2) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerinţă al patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor. Art. 222. - La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe aceştia în cadrul conflictelor de drepturi. Art. 223. - (1) Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor. (2) Pe toată durata exercitării mandatului, precum şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia reprezentanţii aleşi în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate. (3) Alte măsuri de protecţie a celor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor sunt prevăzute în legi speciale şi în contractul colectiv de muncă aplicabil.

CAPITOLUL III Reprezentanţii salariaţilor

Art. 224. - (1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi dacă nici unul nu este membru de sindicat, interesele acestora pot fi promovate şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest scop. (2) Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor. (3) Reprezentanţii salariaţilor nu pot să desfăşoare activităţi ce sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor. Art. 225. - (1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care au împlinit vârsta de 21 de ani şi care au lucrat la angajator cel puţin un an fără întrerupere. (2) Condiţia vechimii prevăzute la alin. (1) nu este necesară în cazul alegerii reprezentanţilor salariaţilor la angajatorii nou-înfiinţaţi. (3) Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de comun acord cu angajatorul, în raport cu numărul de salariaţi ai acestuia. (4) Durata mandatului reprezentanţilor salariaţilor nu poate fi mai mare de 2 ani. Art. 226. - Reprezentanţii salariaţilor au următoarele atribuţii principale: a) să urmărească respectarea drepturilor salariaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv de muncă aplicabil, cu contractele individuale de muncă şi cu regulamentul intern; b) să participe la elaborarea regulamentului intern; c) să promoveze interesele salariaţilor referitoare la salariu, condiţii de muncă, timp de muncă şi timp de odihnă, stabilitate în muncă, precum şi orice alte interese profesionale, economice şi sociale legate de relaţiile de muncă; d) să sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea dispoziţiilor legale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil. Art. 227. - Atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor, modul de îndeplinire a acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor se stabilesc în cadrul adunării generale a salariaţilor, în condiţiile legii. Art. 228. - Timpul alocat reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii mandatului pe care l-au primit este de 20 de ore pe lună şi se consideră timp efectiv lucrat, fiind salarizat corespunzător. Art. 229. - Pe toată durata exercitării mandatului reprezentanţii salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, pentru necorespundere profesională sau pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţi.

CAPITOLUL IV Patronatul

Art. 230. - Patronul, denumit în prezentul cod angajator, este persoana juridică înmatriculată sau persoana fizică autorizată potrivit legii, care administrează şi utilizează capitalul, indiferent de natura acestuia, în scopul obţinerii de profit în condiţii de concurenţă, şi care angajează muncă salariată.

154

Art. 231. - (1) Patronatele sunt organizaţii ale patronilor, autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de drept privat, fără scop patrimonial. (2) Patronatele se pot constitui în uniuni, federaţii, confederaţii patronale sau în alte structuri asociative. Art. 232. - (1) Patronatele reprezintă, susţin şi apără interesele membrilor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul lor de activitate, potrivit propriilor statute şi în acord cu prevederile legii. (2) La cererea membrilor lor, patronatele îi pot reprezenta pe aceştia în cazul conflictelor de drepturi. Art. 233. - Membrilor organelor de conducere alese ale patronatelor li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de discriminare, condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor. Art. 234. - Patronatele sunt parteneri sociali în relaţiile colective de muncă, participând, prin reprezentanţi proprii, la negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă, la tratative şi acorduri cu autorităţile publice şi cu sindicatele, precum şi în structurile specifice dialogului social. Art. 235. - (1) Constituirea şi funcţionarea asociaţiilor patronale, precum şi exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora sunt reglementate prin lege. (2) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice de natură a limita exercitarea drepturilor patronale sau a le împiedica exercitarea legală. (3) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerinţă al salariaţilor sau al sindicatului, fie direct, fie prin reprezentanţii lor sau prin membrii sindicatului, după caz, în constituirea asociaţiilor patronale sau în exercitarea drepturilor lor.

TITLUL VIII Contractele colective de muncă

Art. 236. - (1) Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii ce decurg din raporturile de muncă. (2) Negocierea colectivă este obligatorie, cu excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi. (3) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de muncă părţile sunt egale şi libere. (4) Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor. Art. 237. - Părţile, reprezentarea acestora şi procedura de negociere şi de încheiere a contractelor colective de muncă sunt stabilite potrivit legii. Art. 238. - (1) Contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior. (2) Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă. (3) La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaţilor au un caracter minimal. Art. 239. - Prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizaţie sindicală. Art. 240. - (1) Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate şi la nivel naţional. (2) Contractele colective de muncă se pot încheia şi la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite în continuare grupuri de angajatori. Art. 241. - (1) Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte după cum urmează: a) pentru toţi salariaţii angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel; b) pentru toţi salariaţii încadraţi la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel; c) pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel; d) pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ţară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel naţional. (2) La fiecare dintre nivelurile prevăzute la art. 240 se încheie un singur contract colectiv de muncă. Art. 242. - Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate. Art. 243. - (1) Executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi. (2) Neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta.

155

Art. 244. - Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile convin acest lucru. Art. 245. - Contractul colectiv de muncă încetează: a) la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu convin prelungirea aplicării acestuia; b) la data dizolvării sau lichidării judiciare a angajatorului; c) prin acordul părţilor. Art. 246. - Aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul de voinţă al părţilor ori în caz de forţă majoră. Art. 247. - În cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

TITLUL IX Conflictele de muncă


Art. 248. - (1) Conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă. (2) Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţilor, denumite conflicte de interese. (3) Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi ori din alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor, denumite conflicte de drepturi. Art. 249. - Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se stabileşte prin lege specială.

CAPITOLUL II Greva

Art. 250. - Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale. Art. 251. - (1) Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului de către salariaţi. (2) Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Nici un salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o grevă. (3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres de lege. Art. 252. - Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei. Art. 253. - Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei, suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate de grevă se reglementează prin lege specială.

TITLUL X Inspecţia Muncii

Art. 254. - Aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă este supusă controlului Inspecţiei Muncii, ca organism specializat al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Art. 255. - Inspecţia Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă, organizate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti. Art. 256. - Înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii sunt reglementate prin lege specială.

TITLUL XI Răspunderea juridică

156

CAPITOLUL I Regulamentul intern

Art. 257. - Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz. Art. 258. - Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii: a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii; c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi al salariaţilor; d) procedura de soluţionare a cererilor sau reclamaţiilor individuale ale salariaţilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinară; h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice. Art. 259. - (1) Regulamentul intern se aduce la cunoştinţă salariaţilor prin grija angajatorului şi îşi produce efectele faţă de salariaţi din momentul încunoştinţării acestora. (2) Obligaţia de informare a salariaţilor cu privire la conţinutul regulamentului intern trebuie îndeplinită de angajator. (3) Modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conţinutul regulamentului intern se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, după caz, prin conţinutul regulamentului intern. (4) Regulamentul intern se afişează la sediul angajatorului. Art. 260. - Orice modificare ce intervine în conţinutul regulamentului intern este supusă procedurilor de informare prevăzute la art. 259. Art. 261. - (1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziţiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său. (2) Controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenţa instanţelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluţionare a sesizării formulate potrivit alin. (1). Art. 262. - (1) Întocmirea regulamentului intern la nivelul fiecărui angajator se realizează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod. (2) În cazul angajatorilor înfiinţaţi după intrarea în vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data dobândirii personalităţii juridice.

CAPITOLUL II Răspunderea disciplinară

Art. 263. - (1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere disciplinară. (2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor ierarhici. Art. 264. - (1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăşi 10 zile lucrătoare; c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile; d) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; e) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%; f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. (2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat acesta. Art. 265. - (1) Amenzile disciplinare sunt interzise. (2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancţiune. Art. 266. - Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:

157

a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită; b) gradul de vinovăţie a salariatului; c) consecinţele abaterii disciplinare; d) comportarea generală în serviciu a salariatului; e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta. Art. 267. - (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nici o măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile. (2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile. (4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este. Art. 268. - (1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat; c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea; d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică; e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată; f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată. (3) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării. (4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta. (5) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

CAPITOLUL III Răspunderea patrimonială

Art. 269 - (1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. (2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti competente. (3) Angajatorul care a plătit despăgubirea îşi va recupera suma aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condiţiile art. 270 şi următoarele. Art. 270. - (1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. (2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. Art. 271. - (1) Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei. (2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său inventar. Art. 272. - (1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie. (2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii. Art. 273. - (1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.

158

(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv. Art. 274. - (1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit. (2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă. Art. 275. - În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.

CAPITOLUL IV Răspunderea contravenţională

Art. 276. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte: a) nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei; b) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei; c) împiedicarea sau obligarea, prin ameninţări ori prin violenţe, a unui salariat sau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei; d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei; e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei; f) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 134 şi 137, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei; g) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 135, cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei; h) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei; i) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei; j) neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul îşi întrerupe temporar activitatea cu menţinerea raporturilor de muncă, cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei; k) încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă. (3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare. __________ Literele d) şi e) de la alin. (1) au fost modificate prin art. I pct. 73 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Literele h)-k) de la alin. (1) au fost introduse prin art. I pct. 74 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Literele a), b) şi c) de la alin. (1) au fost modificate prin art. I pct. 721 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005. - Literele f) şi g) de la alin. (1) au fost modificate prin art. I pct. 731 din O.U.G. nr. 65/2005, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 371/2005.

CAPITOLUL V Răspunderea penală

Art. 277. - Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de către partea interesată constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. Art. 278. - Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă. Art. 279. - (1) În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 277 şi 278 acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea persoanei vătămate. (2) Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

159

Art. 280. - Nedepunerea de către angajator, în termen de 15 zile, în conturile stabilite, a sumelor încasate de la salariaţi cu titlu de contribuţie datorată către sistemul public de asigurări sociale, către bugetul asigurărilor pentru şomaj ori către bugetul asigurărilor sociale de sănătate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă. Art. 2801. - Încadrarea în muncă a minorilor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 3 ani. __________ Articolul a fost introdus prin art. I pct. 75 din O.U.G. nr. 65/2005.

TITLUL XII Jurisdicţia muncii


Art. 281. - Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod. Art. 282. - Pot fi părţi în conflictele de muncă: a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă; b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice-, agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile prezentului cod; c) sindicatele şi patronatele; d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă. Art. 283. - (1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate: a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă; b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare disciplinară; c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator; d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. (2) În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.

CAPITOLUL II Competenţa materială şi teritorială

Art. 284. - (1) Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor stabilite conform Codului de procedură civilă. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

CAPITOLUL III Reguli speciale de procedură

Art. 285. - Cauzele prevăzute la art. 281 sunt scutite de taxa judiciară de timbru şi de timbrul judiciar. Art. 286. - (1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se judecă în regim de urgenţă. (2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile. (3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de judecată. Art. 287. - Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

160

Art. 288. - Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia. Art. 289. - Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de drept. Art. 290. - Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se reglementează prin lege specială. Art. 291. - Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

TITLUL XIII Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 292. - Potrivit obligaţiilor internaţionale asumate de România, legislaţia muncii va fi armonizată permanent cu normele Uniunii Europene, cu convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii, cu normele dreptului internaţional al muncii. Art. 293. - România va realiza transpunerea, până la data aderării la Uniunea Europeană, în legislaţia naţională a dispoziţiilor comunitare privind comitetul european de întreprindere în unităţile de dimensiune comunitară, pe măsura apariţiei şi dezvoltării în economie a unor astfel de întreprinderi, precum şi pe cele privind detaşarea salariaţilor în cadrul furnizării de servicii. Art. 294. - În sensul prezentului cod, prin salariaţi cu funcţie de conducere se înţelege administratorii-salariaţi, inclusiv preşedintele consiliului de administraţie dacă este şi salariat, directorii generali şi directorii, directorii generali adjuncţi şi directorii adjuncţi, şefii compartimentelor de muncă - divizii, departamente, secţii, ateliere, servicii, birouri -, precum şi asimilaţii lor stabiliţi potrivit legii sau prin contractele colective de muncă ori, după caz, prin regulamentul intern. Art. 295. - (1) Dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile. (2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective. Art. 296. - (1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2006 se probează cu carnetul de muncă. (2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2006 se reconstituie, la cererea persoanei care nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluţiona potrivit dispoziţiilor acestui act normativ. (3) Angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă le vor elibera titularilor în mod eşalonat, până la data de 30 iunie 2007, pe bază de proces-verbal individual de predare-primire. (4) Inspectoratele teritoriale de muncă care deţin carnetele de muncă ale salariaţilor le vor elibera până la data prevăzută la alin. (3), în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei. __________ Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 541/2003.

Art. 297. - Pe data intrării în vigoare a prezentului cod cauzele privind conflicte de muncă aflate pe rolul tribunalelor se judecă în continuare potrivit dispoziţiilor procesuale aplicabile la data sesizării instanţelor. Art. 298. - (1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 martie 2003.

161

CAPITOLUL XVIII

NORMATIVE DE INCADRARE

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL

0,25 posturi ingrijitor - 1 grupa0,5 posturi ingrijitor - 2 grupe1 post de ingrijitor - 3 grupe1.5 posturi ingrijitor - 6-9 grupe2 posturi ingrijitor - peste 9 grupe2 posturi ingrijitor - peste 5 grupe si incalzirea pe lemne

GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT

Administrator - 0,5 posturi pentru 1-5 grupe-1 post pentru mai mult de 5 grupe

Ingrijitor,bucatar,muncitor necalif,spalatoreasa,

162

lenjereasa,muncitor calificat -1 post pentru fiecare 15 copii in medie

Contabil, - 0,25 posturi pentru 1-2 grupe - 0,5 postri pentru 3-5 grupe -1 post pentru mai mult de 5 grupe

Contabilul se normeaza la gradinita cu program prelungit numai in situatia in care gradinta nu este arondata

SCOALA CU CLASELE I-VIII,LICEU,GRUP SCOLAR

Contabil sef-un post pentru fiecare ordonator de credite

Secretar sef- un post pentru fiecare institutie de invatamint cu peste 20 de clase

Secretar,administrator,contabil,functionar,magaziner,dactilograf-un post pentru fiecare 650 de elevi in medie.

Bibliotecar-un post pentru fiecare biblioteca care are peste 10.000 de volume inregistrate si cel putin 900 fise de cititor.Normarea posturilor de bibliotecar se poate face luindu-se in calcul media indicatorilor pe ISJ.

Laborant-un post pentru fiecare unitate de invatamint care are laborator utilizat numai pentru lucrari de laborator.La scolile cu clasele I-VIII postul de laborant se poate norma numai daca exista 2 catedre de cimie,sau 3 catedre de biologie sau 4 catedre de fizica prevazute cu ore de laborator.

Informatician,Analist programator- un post la unitatile care au in dotare retea de calculatoare

Tehnician-un post pentru unitatile scolare care au ateliere cu 50 de utilaje tehnologice sau 1000 elevi

Pedagog-un post la 80 de elevi interni

Muncitor calificat-0,5 posturi pentru 15-19 sali de studiu,laboratoare,sala de sport-1 post pentru 20-25 sali de studiu-2 posturi pentru 26-35 sali de studiu-3 posturi pentru mai mult de 35 de sali de studiu

Fochist-un post pentru fiecare punct termic in functie de necesitati

Paznic-un post pe tura numai pentru unitatile care detin bunuri de valoare deosebita.

Ingrijitor-un post pentru fiecare 700 mp suprafata de curatenie la scolile cu incalzire centrala si un post pentru fiecare 600 mp suprafata de curatenie la scolile cu incalzire pe lemne

INTERNAT SI CANTINA

Administrator-un post pentru fiecare internat cu cantina.La unitatile scolare care au normat un administrator scolar nu se mai normeaza administrator la cantina si internat

Supraveghetor noapte-un post pentru fiecare internat

163

Bucatar,muncitor bucatarie-un post pentru fiecare 80 de mese servite in medie pe zi(0,25 mic dejun,1 masa de prinz,0,75 cina)

Ingrijitor-un post pentru 700 mp suprafata de curatenie

Spalatoreasa,lenjereasa-un post pentru fiecare 100 elevi interni

Muncitor calificat-un post pentru fiecare internat cu 300-400 de elevi interni

Magazioner,contabil-un post pentru 300 de elevi interni

ATELIER-SCOALA

Magazioner,contabil -un post pentru atelierele scoala care realizeaza productie

Muncitor calificat -un post pentru atelierele care au 20-40 utilaje si instalatii -2 posturi pentru atelierele cu peste 40 de utilaje si instalatii

NORMAREA DIRECTORILOR

Gradinita cu program normal-la gradinita care functioneaza impreuna cu alta unitate de invatamint conducerea este

asigurata de directorul scolii sau liceului respectiv -la gradinita care functioneaza de sine statatoare conducerea se exercita de catre un cadru didactic care presteaza si activitate la grupa de copii. Gradinita cu program prelungit

-la gradinita care functioneaza impreuna cu alta unitate de invatamint conducerea este asigurata de directorul scolii sau liceului respectiv

-la gradinita care functioneaza de sine statatoare cu 1-4 grupe de copii ,conducerea se exercita de catre un cadru didactic care presteaza si activitate la grupa de copii.

-la gradinita care functioneaza de sine statatoare cu peste 4 grupe de copii,conducerea se exercita de un cadru didactic care este degrevat de activitatea cu grupa de copii.

Scoala cu cls I-IV-la scoala primara care functioneaza cu alta unitate de invatamint,conducerea se asigura de

directorul acesteia-la unitatile scolare care functioneaza numai cu clasele I-IV,unul dintre invatatori indeplineste

si functia de director prestind si activitate de instruire si educare cu clasa de elevi,daca unitatea nu are personal didactic calificat conducerea este asigurata de directorul celei mai apropiate unitati scolare care are conducere proprie

Scoala cu cls.I-VIII,Liceu,Scoala de Arte si Meserii-Un profesor care asigura indrumarea,coordonarea intregii activitati a unitatii de invatamint

prestind si o parte din norma didactive de predare diferentiat in functie de numarul de clase:-12-14 ore la unitatea de invatamint care functioneaza cu pina la 12 clase de elevi -8-10 ore la unitatea de invatamint care functioneaza cu 12-24 clase de elevi -4-6 ore la unitatea de invatamint care functioneaza cu peste 24 de clase de eleviIn cazul in care doua sau mai multe unitati de invatamint functioneaza impreuna,conducerea este unica.

Club sportiv scolar

164

-Conducerea clubului sportiv scolar care functioneaza in cadrul unei scoli sau liceu se asigura de catre directorul unitatii respective.

-La clubul sportiv care functioneaza de sine statator avind cel putin 18 grupe de elevi,unul dintre profesori indeplineste si functia de director prestind si activitate la grupa:8-10 ore din norma de predare daca clubul are 19-30 de grupe,4-6 ore din norma de predare daca clubul are peste 30 de grupe ,dar nu mai mult de 40 de grupe.

-La cluburile cu peste 40 de grupe se normeaza un post fara obligatie de predare

Casa corpului didactic-Se normeaza un post de director pentru fiecare casa a corpului didactic,degrevat de norma

didactica de predare

Palate si cluburi ale elevilor-Un post pentru fiecare palat sau club cu obligatia de predare de 8-10 ore din norma didactica

la palatele judetene si 12-14 ore la Cluburile Elevilor

NORMAREA DIRECTORILOR ADJUNCTI

Scoala cu cls.I-VIII-La unitatile scolare care functioneaza cu peste 25 de clase de elevi-La unitatile scolare cu mai putin de 25 de clase,din care cel putin 8 grupe sau clase la

invatamintul prescolar,sectii de predare in limbile minoritatilor nationale la scoala in care invatamintul se desfasoara in limba romana,sectii de predare in limba romana la scoala in care invatamintul se desfasoara in limbile minoritatilor nationale

-La unitatile care au cel putin 12 clase de elevi avind internat sau cantinaDirectorul adj presteaza 8-10 ore de predare pe saptamina

Liceu sau Scoala de Arte si Meserii-La unitatile care au peste 20 de clase de elevi-La unitatile cu mai putin de 20 de clase, din care cel putin 8 grupe sau clase la invatamintul

prescolar,sectii de predare in limbile minoritatilor nationale la scoala in care invatamintul se desfasoara in limba romana,sectii de predare in limba romana la scoala in care invatamintul se desfasoara in limbile minoritatilor nationale,clase de invatamint primar si gimnazial

-La unitatile care au cel putin 12 clase de elevi avind internat sau cantina-La liceele cu profil de arta si sport

Directorul adj presteaza 8-9 ore de predare pe saptamina

La scoala cu cls.I-VIII care functioneaza cu peste 60 de clase,cit si la celelalte unitati care functioneaza cu peste 50 de clase de elevi directorul este ajutat de al doilea director adj cu aprobarea inspectorului scolar general

Club sportiv scolar-Se poate norma un post la cluburile sportive scolare care au mai mult de 40 de grupe

165

CAPITOLUL XIX

CONDITII MINIME DE ANGAJARE

SECRETAR-diploma de licenta sau de bacalaureat I A- 9 ani vechime in specialitate I - 7 ani vechime in specialitate II - 5 ani vechime i n specialitate III - 3 ani vechime in specialitate IV - 1 an vechime in specialitate Deb - fara vechime

TEHNICIAN-Diploma de sc. postliceala sau diploma de bacalaureat a liceului de specialitate IA -7 ani vechime in specialitate I -5 ani vechime in specialitate II -3 ani vechime in specialitate III -1 an vechime in specialitate Deb –fara vechime

BIBLIOTECAR-Diploma de licenta,diploma de scoala postliceala biblioteconomie

166

IA -7 ani vechime in specialitate I -5 ani vechime in specialitate II -3 ani vechime in specialitate III -1 an vechime in specialitate Deb –fara vechime

INFORMATICIAN-Diploma de licenta I A- 9 ani vechime in specialitate I - 7 ani vechime in specialitate II - 5 ani vechime i n specialitate III - 3 ani vechime in specialitate IV - 1 an vechime in specialitate Deb - fara vechime

ANALIST PROGRAMATOR,INGINER SISTEM-Diploma de licenta I A- 9 ani vechime in specialitate I - 7 ani vechime in specialitate II - 5 ani vechime i n specialitate III - 3 ani vechime in specialitate IV - 1 an vechime in specialitate Deb - fara vechime

ANALIST PROGRAMATOR (AJUTOR)-Diploma de bacalaureat cu atestat profesional I A- 7 ani vechime in specialitate I - 5 ani vechime in specialitate II - 3 ani vechime i n specialitate III - 1 ani vechime in specialitate Deb - fara vechimeLABORANT-Diploma de bacalaureat liceu de specialitate IA - 4 ani vechime in specialitate I -1 an vechime in specialitate II -fara vechime PEDAGOG-Diploma de bacalaureat,diploma de scoala normala,diploma de bacalaureat IA - 5 ani vechime in specialitate I -2 ani vechime in specialitate II -fara vechime

CONTABIL,REFERENT-Diploma bacalaureat liceu de specialitate,atestat profesional I A- 9 ani vechime in specialitate I - 7 ani vechime in specialitate II - 5 ani vechime i n specialitate III - 3 ani vechime in specialitate IV - 1 an vechime in specialitate Deb - fara vechime

CONTABIL SEF-Diploma de licenta 8 ani vechime in specialitate

ADMINISTRATOR-Diploma de bacalaureat I -8 ani vech. in activitati administ.si econ. II -6 ani vech.in activ.administrative se econ III -4 ani vech.in activ.admin.si economice

FUNCTIONAR-Diploma de bacalaureat I -5 ani vechime in activitate II -3 ani vechime in activitate III -1 an vechime in activitate Deb- fara vechime

167

CASIER,MAGAZIONER,ARHIVAR-Diploma de bacalaureat sau certificat de absolvire liceu I -5 ani vechime in activitate II -3 ani vechime in activitate

MUNCITOR CALIFICAT-calificare in domeniu I - 10 ani vechime in meserie II -8 ani vechime in meserie III -6 ani vechime in meserie IV -4 ani vechime in meserie V - 2 ani vechime in meserie VI - fara vechime BUCATAR- calificare in domeniu III -6 ani vechime in meserie IV -4 ani vechime in meserie V -4 ani vechime in meserie VI –2 ani vechime in meserie

SOFER-sofer profesionist I - 8 ani vechime in meserie(30 locuri) II -6 ani vechime in meserie(peste 8 loc) III –fara vechime(transp. pers.pina la 8 loc)

PORTAR,PAZNIC ,INGRIJITOR-certificat de absolvire scoala generala I – 2 ani in activitate II – fara vechime

La stabilirea vechimii in specialitate se vor putea lua in calcul si perioadele lucrate in activitati inrudite sau care sunt considerate utile in specialitatea postului.Persoanele incadrate anterior cu respectarea prevederilor legale din perioada respectiva si care nu indeplinesc conditiile de studii si vechime prevazute in prezentele norme se mentin in continuare pe post.

CAPITOLUL XX

ALOCATIA DE STAT PENTRU COPII

Art. 1. -(1) Copiii în vârstă de până la 16 ani beneficiază de alocaţie acordată de stat. (2) Copiii care urmează una dintre formele de învăţământ prevăzute de lege beneficiază de alocaţie de stat pentru copii până la împlinirea vârstei de 18 ani. (3) Copiii încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, precum şi copiii cu handicap beneficiază de alocaţie de stat pentru copii până la împlinirea vârstei de 18 ani. (4) Tinerii în vârstă de peste 18 ani beneficiază de alocaţie de stat pentru copii până la terminarea cursurilor învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii. (5) Tinerii prevăzuţi la alin. (4) care repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical. Art. 2. - Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini şi ai persoanelor fără cetăţenie rezidenţi, în condiţiile legii, în România, dacă locuiesc împreună, cu părinţii. Art. 3. -(1) Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se indexează în condiţiile legii. (2) Titular al dreptului de alocaţie de stat pentru copii este copilul. Art. 4. -(1) Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte unuia dintre părinţi pe baza acordului acestora sau, în caz de neînţelegere, pe baza deciziei autorităţii tutelare, părintelui la care s-a stabilit, prin hotărâre judecătorească, domiciliul copilului ori căruia i s-a încredinţat spre creştere şi educare.

168

(2) Alocaţia de stat pentru copii se plăteşte şi tutorelui, curatorului, persoanei căreia i-a fost dat în plasament familial copilul sau încredinţat spre creştere şi educare în condiţiile legii. (3) După împlinirea vârstei de 14 ani, plata alocaţiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu încuviinţarea reprezentantului său legal. Art. 5. -(1) Copiii în vârstă de peste 7 ani care nu urmează, potrivit regulamentelor şcolare, învăţământul general obligatoriu nu beneficiază de plata alocaţiei de stat pentru copii, cu excepţia celor care nu sunt şcolarizaţi din motive de sănătate, dovedite prin certificat medical. (2) Alocaţia de stat pentru copii nu se plăteşte în lunile în care copiii titulari ai dreptului se află mai mult de 15 zile în instituţii de ocrotire ori asistenţă socială care le asigură întreţinerea completă din partea statului. (3) Lunar, serviciile de stare civilă ale consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti comunică direcţiei generale de muncă şi protecţie socială judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti situaţia privind copiii care au decedat. Art. 6. -(1) Stabilirea dreptului la alocaţie de stat pentru copii se face pe baza cererii şi a actelor din care rezultă îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestui drept. (2) Cererea se face în numele copilului de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (1) şi (2) din prezenta lege. (3) După împlinirea vârstei de 14 ani, cererea se poate face şi de către copil, cu încuviinţarea reprezentantului său legal. (4) Plata alocaţiei de stat pentru copii se face începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul. (5) În cazul în care cererea este înregistrată ulterior lunii în care s-a născut copilul, plata alocaţiei de stat pentru copii se poate face şi pentru perioadele anterioare, dar nu mai mult de 12 luni. (6) Plata alocaţiei de stat pentru copii încetează începând cu luna următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare. Art. 7. -(1) Persoanele cărora li se face plata alocaţiei de stat pentru copii sunt obligate să comunice împrejurările care au determinat încetarea condiţiilor de acordare, în termen de 15 zile de la apariţia acestora. (2) Sumele plătite necuvenit cu titlu de alocaţie de stat pentru copii se recuperează pe baza deciziei emise de persoana juridică care a efectuat plata alocaţiei de stat pentru copii sau prin angajamentul de plată scris al persoanei care le-a încasat în mod necuvenit. (3) Decizia prin care se recuperează sumele încasate necuvenit se comunică celui obligat la plată în termen de 15 zile de la emitere. (4) Decizia de recuperare şi angajamentul de plată constituie titlu executoriu de la data comunicării, respectiv de la data semnării. Art. 8. - Alocaţia de stat pentru copii nu este impozabilă şi nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu. Art. 9. - Contestaţiile formulate împotriva modului de stabilire şi de plată a alocaţiei de stat pentru copii se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Art. 10. -(1) Modul de gestionare a fondurilor destinate plăţii alocaţiei de stat pentru copii şi a cheltuielilor administrative aferente, precum şi modalităţile de stabilire şi plată a drepturilor de alocaţie de stat pentru copii se reglementează prin hotărâre a Guvernului. (2) Plata alocaţiei de stat pentru copiii în vârstă de peste 7 ani se face prin unităţile şcolare. (3) Alocaţia de stat pentru copii se suportă de la bugetul de stat, iar pentru copiii cu handicap, din Fondul de risc şi de accident, constituit potrivit Legii nr. 53/1992 privind protecţia specială a persoanelor handicapate.

STABILIREA DREPTULUI DE ALOCATIEDirectorii unitatilor de invatamint vor numi prin decizie la inceputul fiecarui an

scolar,persoanele care sunt direct raspunzatoare de gestionarea carnetelor de cec pentru plata alocatieiReprezentantii legali ai elevului vor depune la unitatea de invatamint unde sunt inmatriculati

copiii lor cite o cerere in numele fiecarui copil.Depun cereri doar reprezentantii legali ai caror copii s-au transferat sau se inscriu in clasele de inceput de ciclu.

169

Elevii de cls.I care nu au implinit virsta de 7 ani pina la 31 august(inclusiv) a fiecarui an in curs,primesc alocatia de stat de la MMPS pina la data de 31 august anul urmator si nu primesc carnete de cecuri de la unitatile scolare la care urmeaza cursurile in clasa I.

La inceputul fiecarui an scolar,persoana desemnata prin decizie a se ocupa de alocatii centralizeaza numarul de elevi in drept de a primi alocatie si il comunica ISJ,in vederea repartizarii noilor carnete pina la data de 8 septembrie.

Repartizarea carnetelor de la ISJ in scoli se face prin evidenta contabila(bon transfer,confirmare de inregistrare)

Carnetele se distribuie de catre unitati pe baza de semnatura de primire a reprezentantului legal,a imputernicitului acestuia sau a elevului de peste 14 ani.

Copiilor in virsta de peste 7 ani la data de 31 august al fiecarui an,nescolarizati datorita starii de sanatate(aminati medical) li se vor da carnete de cecuri de catre scolile in a caror circumscriptie au domiciliul copii respectivi,pe baza cererii prezentate de reprezentantii legali si a actelor doveditoare.

Actele referitoare la plata alocatiei-cereri,tabele nominale,adeverinte-sunt considerate documente de valoare si se pastreaza la scoala timp nelimitat.

Carnetele neutilizate din diferite motive,se pastreaza la inspectoratele scolare,asigurindu-se o evidenta stricta a acestora.

Anularea filelor se face in urmatoarele situatii:-internarea elevului intr-o institutie de ocrotire si asistenta sociala din judet, se vor detasa filele cu luna urmatoare in care elevul a fost cuprins in institutia respectiva-in cazul decesului copilului titular,se vor detasa filele cu luna urmatoare producerii evenimentului-in cazul transferului elevului la unitatile de invatamint din alte judete,se elibereaza o adeverinta cu ultima luna incasata.

Pierderile,distrugerile sau furturile carnetelor de cecuri pentru alocatii,vor fi comunicate de reprezentantii legali in cauza la unitatile de invatamint,prin declaratie scrisa.Seriile carnetelor pierdute,furate sau distruse vor fi comunicate de catre unitatile de invatamint ISJ,iar acestea din urma MEC pentru a fi anulate.Banc-Post va comunica in scris lunar ISJ listele cu seriile carnetelor anulate(declarate nule),iar pe aceasta baza ISJ vor elibera unitatilor de invatamint alte carnete elevilor in cauza.Din noile carnete se vor detasa filele de cec pe lunile anterioare,inclusiv pe luna in care s-a semnalat evenimentul la unitatea scolara.In cazul necomunicarii in termenul legal persoanele autorizate sunt raspunzatoare.

In situatiile in care dupa anularea carnetelor,ca urmare a pierderii,furtului,distrugerii partiale sau totale,acestea au fost gasite sau se pot reconstitui,se depun la unitatea scolara emitenta.In baza carnetelor mai sus recuperate scolile vor elibera alte carnete din care se vor detasa si retine filele de cec aferente lunilor in care s-a incasat alocatia.

Pentru unele cazuri particulare neprevazute de metodologie,in care copiii sunt indreptatiti potrivit legii sa primeasca alocatie,carnetele de cecuri vor fi eliberate de ISJ pe baza cererii prezentate de cei in drept si a documentelor doveditoare.Pentru astfel de situatii ISJ vor avea o evidenta speciala cu aceste cazuri.

Copiii in virsta de 7-16 ani(peste 18 ani) ai cetatenilor romani,care studiaza in strainatate,primesc alocatie de stat ,daca in termen de maxim trei luni de la data plecarii din tara depun la secretariatul scolii sau la ISJ,o adeverinta eliberata de unitatea scolara din strainatate in care sa confirme inceperea sau continuarea studiilor

Elevii care urmeaza cursurile scolare la invatamint cu frecventa redusa primesc carnete de cecuri in cel mult 5 zile de la terminarea sesiunii de examene din semestrul I al anului scolar,numai daca s-au prezentat la cel putin 50% din numarul de evaluari ale sesiunii sau au motivat absentele de la evaluari cu acte doveditoare in cel mult 5 zile de la ultima zi a sesiunii

Tinerii in virsta de peste 18 ani beneficiaza de alocatie pina la terminarea cursurilor invatamintului liceal sau profesional cu respectarea urmatoarelor conditii: -sa nu repete anul scolar,cu exceptia celor care repeta din motive de sanatate,dovedite cu certificat medical. -sa aiba continuitate in formele de invatamint(pentru invatamintul seral si cu frecventa redusa)

170

Elevii din Casele de Copii primesc alocatie pentru lunile iulie si august prin reteaua MECElevii din invatamintul special au dreptul la alocatie ,iar cei prevazuti la art 51 lit b) si c) din

OM 4217/1999 beneficiaza de alocatie doar pe lunile iulie si augustElevii aflati in plasament familial sau aflati in intretinerea unor ONG-uri primesc alocatie,daca

fac dovada incredintarii legale de catre autoritatea tutelara. Din carnetele de cecuri ale elevilor exmatriculati,sau in cazul elevilor cu abandon scolar,s-au plecati definitiv din tara,se vor detasa filele aferente lunilor in care acestia nu au dreptul la alocatie.Daca beneficiarul carnetului nu se prezinta la unitatea scolara pentru anularea filelor,aceasta va comunica ISJ,seriile carnetelor ale caror file urmeaza a fi anulate si scoase din plata.

Anularea filelor detasate din carnete,pentru care nu se mai plateste alocatia,se efectueaza prin scrierea pe fata fiecarei file de cec cu cerneala sau pasta de scris,a cuvintului ’anulat’.Aceste file se pastreaza la ordonatorii tertiari de credite.

Unitatile scolare vor transmite in scris ISJ pina in data de 5 a fiecarei luni,numarul de elevi care au dreptul sa primeasca precum si alte informatii necesare:

Elevii care absolva clasa VIII sau cursurile invatamintului profesional,beneficiaza de alocatie de la unitatile de invatamint la care au studiat,pina la data de 31 august a fiecarui an,daca nu au implinit virsta de 16 ani pina la aceasta data.

Copii in virsta de pina la 16 ani care au absolvit invatamintul obligatoriu si nu mai urmeaza o alta forma de invatamint vor primi drepturi cu acest titlu prin MMPS,incepind ciu data de 1 septembrie a anului in curs

CAPITOLUL XXI

UTILIZAREA VENITURILOR PROPRII

Ordonanţă de urgenţă nr. 17 din 7 aprilie 2004 privind utilizarea veniturilor proprii obţinute de instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din venituri propriiAvând în vedere prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabilesc că veniturile proprii pot fi folosite în anumite scopuri, şi întrucât pentru majorarea de salarii legea nu conţine prevederi exprese, se impune ca, de urgenţă, aceste venituri să poată fi utilizate inclusiv pentru salarizarea personalului didactic.În temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.Art. 1. - (1) Instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din venituri proprii, potrivit legii, pot acorda salariaţilor care participă la realizarea acestor activităţi, în limita veniturilor realizate, următoarele drepturi salariale suplimentare:a) un supliment de până la 30% din salariul de bază al funcţiei, pentru personalul didactic calificat, didactic auxiliar şi nedidactic;b) o indemnizaţie de până la 20% din salariul de bază al funcţiei, pentru personalul didactic necalificat, care desfăşoară activitate didactică în mediul rural, localităţi izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate.(2) Drepturile salariale suplimentare prevăzute la alin. (1) nu fac parte din salariul de bază şi nu constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi.Art. 2. - Instituţiile şi unităţile de învăţământ care organizează pe lângă acestea activităţi finanţate integral din venituri proprii pot acorda salariaţilor în limita veniturilor încasate şi următoarele drepturi:

171

a) o indemnizaţie la nivelul unui salariu de bază al funcţiei de încadrare pentru salariaţii care se pensionează;b) în caz de deces al unui salariat din rândul personalului din instituţia/unitatea de învăţământ, membrii familiei care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din ultima lună de activitate a salariatului decedat;c) completarea finanţării pentru formarea profesională solicitată de salariat în cazul în care aceasta se face şi în interesul instituţiei/unităţii de învăţământ.Art. 3. - (1) Personalul instituţiilor şi unităţilor de învăţământ care participă la realizarea activităţilor finanţate integral din venituri proprii poate beneficia de premii speciale acordate din veniturile nete realizate suplimentar, potrivit prevederilor art. 15 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Salariaţii care au obţinut premii speciale conform alin. (1) pot beneficia şi de prevederile art. 1 şi 2.Art. 4. - Fondurile provenite din contractele instituţionale şi complementare încheiate de instituţiile de învăţământ superior cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu pot fi utilizate pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.Art. 5. - Persoanele, criteriile şi condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se stabilesc trimestrial de către consiliul de administraţie al unităţii/senatul instituţiei de învăţământ împreună cu reprezentanţii salariaţilor, după caz, şi în prezenţa liderilor sindicatelor afiliate la organizaţiile sindicale reprezentative la nivel de ramură din învăţământ semnatare ale contractului colectiv de muncă.

CUPRINS

CAP. I Stabilirea salariului de încadrare pag. 1

CAP. II Salariul de bază pag. 23

CAP. III Alte sporuri, adaosuri şi indemnizaţii pag. 26

CAP. IV Sporul de vechime pag. 28

CAP. V Premii lunare, premii anuale pag. 29

CAP. VI Plata cu ora pag. 30

CAP. VII Cumulul de funcţii pag. 36

CAP. VIII Contribuţiile obligatorii la ŞOMAJ, CAS, CASS pag. 37

CAP. IX Impozitul pe salariu, deducerile personale pag. 52

CAP. X Concediile de odihnă pag. 58

CAP. XI Concediile fără plată pag. 60

172

CAP. XII Concediile medicale pag. 61

CAP. XIII Alte drepturi salariale, dosarul personal pag. 84

CAP. XIV Contractul individual de muncă pag. 88

CAP. XV Registrul de evidenţă a salariaţilor pag. 107

CAP. XVI Regulamentul privind actele de studii şi

documentele şcolare în învăţământul preuniversitar pag. 111

CAP. XVII Codul Muncii al României pag. 124

CAP. XVIII Normative de încadrare pag. 163

CAP. XIX Condiţii minime de angajare pag. 167

CAP. XX Alocaţia de stat pentru copii pag. 169

CAP. XXI Utilizarea veniturilor proprii pag. 172

173

ghidul secretarului m

Documents