ghidul pacientului hemodializat
DESCRIPTION
Ghidul Pacientului Hemodializat - Fresenius Medical Care RomaniaTRANSCRIPT
Ghidul pacientului hemodializat
3
Introducere
Ce rol au rinichii in organism ?
Când este necesarã hemodializa ?
Ce este hemodializa ? Existã alte alternative ?
Cât timp va trebui sã fac hemodializã ?
Cine mã va ajuta în efectuarea tratamentului ?
Etapele iniþierii tratamentului
Cum se realizeazã hemodializa ?
Este hemodializa un tratament dureros/neconfortabil ?
Cum ne adaptãm la noul regim de viaþã ?
Ce ar trebui sã verific zilnic ?
Ce ar trebui sã ºtim despre hepatitã ?
ANEXE
GLOSAR
Note, comentarii
5
6
7
9
11
12
14
16
17
18
27
30
34
48
51
Cuprins
3
Introducere
Ce rol au rinichii in organism ?
Când este necesarã hemodializa ?
Ce este hemodializa ? Existã alte alternative ?
Cât timp va trebui sã fac hemodializã ?
Cine mã va ajuta în efectuarea tratamentului ?
Etapele iniþierii tratamentului
Cum se realizeazã hemodializa ?
Este hemodializa un tratament dureros/neconfortabil ?
Cum ne adaptãm la noul regim de viaþã ?
Ce ar trebui sã verific zilnic ?
Ce ar trebui sã ºtim despre hepatitã ?
ANEXE
GLOSAR
Note, comentarii
5
6
7
9
11
12
14
16
17
18
27
30
34
48
51
Cuprins
Dragã pacient,Aþi început, sau în scurt timp urmeazã sã începeþi tratamentul de hemodializã într-un centru Fresenius
®NephroCare .Fresenius este lider mondial ºi naþional în servicii ºi echipamente de dializã. În lume sunt peste 2000 centre private Fresenius care trateazã peste 180.000 pacienþi.Este o situaþie nouã care ar putea sã vã îngrijoreze, însã nu este atât de grav. Insuficienþa renalã este una dintre afecþiunile cronice destul de uºor de tolerat. Atât în þarã cât ºi în strãinãtate existã un program de dializã foarte eficient, care ar putea sã vã ajute foarte mult. În plus, în ultimii ani compania noastrã a dezvoltat ºi amenajat centre private de dializã care vã oferã atât tratamentul, la cele mai înalte standarde de
1calitate internaþionale cât ºi transportul cãtre centrul de dializã ºi înapoi la domiciliu, fãrã nici un cost din
partea dumneavoastrã. În cadrul acestui ghid vom încerca sã rãspundem celor mai frecvente întrebãri provenite din rândul pacienþilor dar ºi sã vã familiarizãm cu termenii ºi programul de hemodializã.Pe parcursul acestui ghid veþi gãsi trimiteri cãtre alte surse de informaþii, cum ar fi "www.nephrocare.com" - care poate fi accesat din oricare punct de internet, sau "NephroCare Compendium" - pe care-l gãsiþi la recepþia fiecãrui centru de dializã.
Lecturã plãcutã !
54
1 Nephrocare Compendium paginile 40 - 44 - Managementul resurselor umane
Cuvânt introductiv
Dragã pacient,Aþi început, sau în scurt timp urmeazã sã începeþi tratamentul de hemodializã într-un centru Fresenius
®NephroCare .Fresenius este lider mondial ºi naþional în servicii ºi echipamente de dializã. În lume sunt peste 2000 centre private Fresenius care trateazã peste 180.000 pacienþi.Este o situaþie nouã care ar putea sã vã îngrijoreze, însã nu este atât de grav. Insuficienþa renalã este una dintre afecþiunile cronice destul de uºor de tolerat. Atât în þarã cât ºi în strãinãtate existã un program de dializã foarte eficient, care ar putea sã vã ajute foarte mult. În plus, în ultimii ani compania noastrã a dezvoltat ºi amenajat centre private de dializã care vã oferã atât tratamentul, la cele mai înalte standarde de
1calitate internaþionale cât ºi transportul cãtre centrul de dializã ºi înapoi la domiciliu, fãrã nici un cost din
partea dumneavoastrã. În cadrul acestui ghid vom încerca sã rãspundem celor mai frecvente întrebãri provenite din rândul pacienþilor dar ºi sã vã familiarizãm cu termenii ºi programul de hemodializã.Pe parcursul acestui ghid veþi gãsi trimiteri cãtre alte surse de informaþii, cum ar fi "www.nephrocare.com" - care poate fi accesat din oricare punct de internet, sau "NephroCare Compendium" - pe care-l gãsiþi la recepþia fiecãrui centru de dializã.
Lecturã plãcutã !
54
1 Nephrocare Compendium paginile 40 - 44 - Managementul resurselor umane
Cuvânt introductiv
1Rinichii sunt organe esenþiale pentru supravieþuire, la fel ca inima sau plãmânii. In mod normal în corpul uman se gãsesc câte doi rinichi, situaþi în spatele cavitãþii abdominale. La fiecare douã minute, toatã cantitatea de sânge din corpul uman trece prin rinichi, pentru a se elimina toxinele. Acestea rezultã din degradarea proteinelor din alimente cât ºi din diferite procese interne, fiind eliminate prin urinã. Un organism sãnãtos produce zilnic între unu ºi doi litri de urinã pe zi.Producerea urinii - formatã din toxinele din sânge ºi apa aflatã în exces în organism, este doar unul din rolurile pe care le au rinichii în menþinerea sãnãtãþii noastre.Alte patru procese importante se bazeazã pe funcþionarea rinichilor:! Reglarea tensiunii arteriale! Menþinerea unui nivel optim al unor substanþe din
Atunci când rinichii nu mai funcþioneazã corespunzãtor - apare o suferinþã a întregului organism, care se numeºte "insuficienþã renalã".Insuficienþa renalã poate fi acutã sau cronicã. Insuficienþa renalã acutã este de obicei o boalã temporarã care se instaleazã brusc. Rinichii funcþioneazã doar într-o micã mãsurã sau deloc. Cu ajutorul temporar al dializei, rinichii reîncep sã funcþioneze normal. Insuficienþa renalã cronicã se instaleazã progresiv. Ea poate fi rezultatul unor boli generale severe (diabet, hipertensiune arterialã), sau al unor boli care afecteazã mai întâi rinichii (ex. glomerulonefritele, pielonefrita cronicã), rareori poate fi consecinþa unor boli moºtenite (ex. rinichiul polichistic).
organism (ex. potasiu, sodiu)! Formarea globulelor roºii din sânge! Menþinerea sãnãtãþii oaselor
1. Ce rol au rinichii in organism ? 22. Când este necesarã hemodializa ?
76
1 www.nephrocare.com - rinichiul 2 www.nephrocare.com - tratament ºi îngrijire
1Rinichii sunt organe esenþiale pentru supravieþuire, la fel ca inima sau plãmânii. In mod normal în corpul uman se gãsesc câte doi rinichi, situaþi în spatele cavitãþii abdominale. La fiecare douã minute, toatã cantitatea de sânge din corpul uman trece prin rinichi, pentru a se elimina toxinele. Acestea rezultã din degradarea proteinelor din alimente cât ºi din diferite procese interne, fiind eliminate prin urinã. Un organism sãnãtos produce zilnic între unu ºi doi litri de urinã pe zi.Producerea urinii - formatã din toxinele din sânge ºi apa aflatã în exces în organism, este doar unul din rolurile pe care le au rinichii în menþinerea sãnãtãþii noastre.Alte patru procese importante se bazeazã pe funcþionarea rinichilor:! Reglarea tensiunii arteriale! Menþinerea unui nivel optim al unor substanþe din
Atunci când rinichii nu mai funcþioneazã corespunzãtor - apare o suferinþã a întregului organism, care se numeºte "insuficienþã renalã".Insuficienþa renalã poate fi acutã sau cronicã. Insuficienþa renalã acutã este de obicei o boalã temporarã care se instaleazã brusc. Rinichii funcþioneazã doar într-o micã mãsurã sau deloc. Cu ajutorul temporar al dializei, rinichii reîncep sã funcþioneze normal. Insuficienþa renalã cronicã se instaleazã progresiv. Ea poate fi rezultatul unor boli generale severe (diabet, hipertensiune arterialã), sau al unor boli care afecteazã mai întâi rinichii (ex. glomerulonefritele, pielonefrita cronicã), rareori poate fi consecinþa unor boli moºtenite (ex. rinichiul polichistic).
organism (ex. potasiu, sodiu)! Formarea globulelor roºii din sânge! Menþinerea sãnãtãþii oaselor
1. Ce rol au rinichii in organism ? 22. Când este necesarã hemodializa ?
76
1 www.nephrocare.com - rinichiul 2 www.nephrocare.com - tratament ºi îngrijire
Poate recunoaºteþi o parte din semnele ...! o stare generalã de rãu! obosealã la eforturi bine tolerate altãdatã! senzaþia de lipsã de aer! valori ale tensiunii arteriale mai mari decât de
obicei ºi însoþite de dureri de cap (mai ales în ceafã), pocnituri în urechi, vedere înceþoºatã, ameþeli
! necesitatea de a urina mai des ºi mai mult în special pe timpul nopþii
! picioare umflate... în baza cãrora medicul a pus diagnosticul de insuficienþã renalã cronicã !Dializa este necesarã atunci când rinichii mai funcþioneazã doar într-un procent foarte mic în comparaþie cu un rinichi sãnãtos (5-10%).Medicul împreunã cu dumneavoastrã, va stabili momentul optim de a începe hemodializa !
Dacã rinichii nu vã mai funcþioneazã, medicul o sã vã recomande o modalitate de tratament care sã le înlocuiascã funcþiile. Existã urmãtoarele modalitãþi de înlocuire a funcþiilor renale: hemodializa, dializa peritonealã, transplantul renal.Hemodializa este o metodã de tratament care se realizeazã în centrul de dializã, de cãtre personal medical specializat. ªedinþa de dializa dureazã în medie 4-5 ore ºi se efectueazã într-un ritm de trei ori pe sãptãmânã ºi cu ajutorul unui aparat de hemodializã. Pe parcursul efectuãrii tratamentului, sângele trece printr-un sistem special care eliminã apa în exces ºi toxinele, astfel încât la finalul tratamentului acesta este curãþat aproape complet.Dializa peritonealã este o altã metodã de tratament pe care pacientul o poate realiza la domiciliu, dupã ce învaþã în spital cum sã efectueze tehnica. Procedura în sine constã în introducerea unei soluþii speciale în
3. Ce este hemodializa ? Existã altã alternativã ?
98
Poate recunoaºteþi o parte din semnele ...! o stare generalã de rãu! obosealã la eforturi bine tolerate altãdatã! senzaþia de lipsã de aer! valori ale tensiunii arteriale mai mari decât de
obicei ºi însoþite de dureri de cap (mai ales în ceafã), pocnituri în urechi, vedere înceþoºatã, ameþeli
! necesitatea de a urina mai des ºi mai mult în special pe timpul nopþii
! picioare umflate... în baza cãrora medicul a pus diagnosticul de insuficienþã renalã cronicã !Dializa este necesarã atunci când rinichii mai funcþioneazã doar într-un procent foarte mic în comparaþie cu un rinichi sãnãtos (5-10%).Medicul împreunã cu dumneavoastrã, va stabili momentul optim de a începe hemodializa !
Dacã rinichii nu vã mai funcþioneazã, medicul o sã vã recomande o modalitate de tratament care sã le înlocuiascã funcþiile. Existã urmãtoarele modalitãþi de înlocuire a funcþiilor renale: hemodializa, dializa peritonealã, transplantul renal.Hemodializa este o metodã de tratament care se realizeazã în centrul de dializã, de cãtre personal medical specializat. ªedinþa de dializa dureazã în medie 4-5 ore ºi se efectueazã într-un ritm de trei ori pe sãptãmânã ºi cu ajutorul unui aparat de hemodializã. Pe parcursul efectuãrii tratamentului, sângele trece printr-un sistem special care eliminã apa în exces ºi toxinele, astfel încât la finalul tratamentului acesta este curãþat aproape complet.Dializa peritonealã este o altã metodã de tratament pe care pacientul o poate realiza la domiciliu, dupã ce învaþã în spital cum sã efectueze tehnica. Procedura în sine constã în introducerea unei soluþii speciale în
3. Ce este hemodializa ? Existã altã alternativã ?
98
cavitatea peritonealã, prin intermediul unui cateter peritoneal ºi care are rolul de a îndepãrta toxinele, electroliþii ºi apa în exces. La un interval de 6-8 ore aceastã soluþie va trebui scoasã ºi înlocuitã cu una proaspãtã, astfel încât permanent sã se asigure eliminarea produºilor anterior amintiþi.Transplantul renal constã în introducerea în corpul dumneavoastrã, printr-o intervenþie chirurgicalã, a unui rinichi normal, prelevat de la o altã persoanã care înlocuieºte activitatea rinichilor bolnavi. Intervenþia chirurgicalã este relativ simplã, dar dupã transplant este necesar un tratament complex care sã împiedice respingerea rinichiului transplantat. Deºi în majoritatea cazurilor, rezultatele transplantului sunt bune, existã ºi posibilitatea sã aparã complicaþii ce determinã reînceperea programului de dializã.Toate cele trei metode enumerate sunt folosite în egalã mãsurã deoarece au acelaºi scop - de înlocuire a funcþiilor renale.
În þara noastrã, la fel ca în majoritatea þãrilor din lume, hemodializa este metoda principalã de înlocuire a funcþiilor renale.Hemodializa este un tratament care vã poate suplini activitatea rinichilor vreme îndelungatã, dacã nu este posibilã realizarea unui transplant sau efectuarea dializei peritoneale. Sunt pacienþi care efectueazã hemodializã de peste 25 de ani.Echipa medicalã este cea care vã poate da cele mai bune sfaturi în legãturã cu acest aspect.
4. Cât timp va trebui sã fac hemodializã ?
1110
cavitatea peritonealã, prin intermediul unui cateter peritoneal ºi care are rolul de a îndepãrta toxinele, electroliþii ºi apa în exces. La un interval de 6-8 ore aceastã soluþie va trebui scoasã ºi înlocuitã cu una proaspãtã, astfel încât permanent sã se asigure eliminarea produºilor anterior amintiþi.Transplantul renal constã în introducerea în corpul dumneavoastrã, printr-o intervenþie chirurgicalã, a unui rinichi normal, prelevat de la o altã persoanã care înlocuieºte activitatea rinichilor bolnavi. Intervenþia chirurgicalã este relativ simplã, dar dupã transplant este necesar un tratament complex care sã împiedice respingerea rinichiului transplantat. Deºi în majoritatea cazurilor, rezultatele transplantului sunt bune, existã ºi posibilitatea sã aparã complicaþii ce determinã reînceperea programului de dializã.Toate cele trei metode enumerate sunt folosite în egalã mãsurã deoarece au acelaºi scop - de înlocuire a funcþiilor renale.
În þara noastrã, la fel ca în majoritatea þãrilor din lume, hemodializa este metoda principalã de înlocuire a funcþiilor renale.Hemodializa este un tratament care vã poate suplini activitatea rinichilor vreme îndelungatã, dacã nu este posibilã realizarea unui transplant sau efectuarea dializei peritoneale. Sunt pacienþi care efectueazã hemodializã de peste 25 de ani.Echipa medicalã este cea care vã poate da cele mai bune sfaturi în legãturã cu acest aspect.
4. Cât timp va trebui sã fac hemodializã ?
1110
Într-un centru de dializã, în îngrijirea pacienþilor 1hemodializaþi, sunt implicate foarte multe persoane .
De la ºeful clinicii ºi pînã la infirmiere, toatã lumea lucreazã pentru ca îngrijirea pacienþilor sã fie cât mai bunã. Cel mai des, veþi colabora cu medicul nefrolog, cu asistentele medicale, cu psihologul ºi dieteticianul. Fiecare este responsabil de un anumit aspect al îngrijirii. Dumneavoastrã vã cunoaºteþi cel mai bine, de aceea trebuie sã fiþi un membru important al echipei de dializã. Va trebui sã transmiteþi personalului medical eventualele probleme, pentru cã doar aºa, lucrând împreunã, veþi putea beneficia de cel mai eficient tratament pentru dumneavoastrã. Participarea dumneavoastrã va face diferenþa !
Nefrologul este un medic specializat în tratarea bolilor de rinichi. El va supraveghea în permanenþã starea sãnãtãþii dumneavoastrã. Vizitîndu-vã regulat în cursul
Psihologul este cel care vã ajutã sã faceþi trecerea la noul mod de viaþã pe care vi-l impune boala.El vã susþine apoi în permanenþã din punct de vedere emoþional. Nu ezitaþi sã îi comunicaþi probleme personale ! Acestea vor fi pãstrate confidenþiale ºi, cu ajutorul dumneavoastrã, îºi vor gãsi o rezolvare.
Dieteticianul este cel care stabileºte împreunã cu medicul, cel mai potrivit regim alimentar pentru dumneavoastrã. În capitolele urmãtoare veþi gãsi detalii referitoare la regimul alimentar.
ºedinþelor de hemodializã, va face acele schimbãri în tratament care vã vor ajuta sã vã simþiþi cît mai bine cu putinþã. Nefrologul poate rãspunde la întrebãrile pe care le aveþi. Mulþi pacienþi au întrebãri la care se gândesc acasã, însã în momentul în care se întâlnesc cu medicul uitã ce au dorit sã-l întrebe. De aceea, ar fi util sã vã notaþi într-un carneþel întrebãrile pe care le aveþi.
Asistentele medicale specializate în dializã sunt prezente în permanenþã lângã dumneavoastrã pe toatã durata tratamentului. Ele iniþiazã ºi supravegheazã ºedinþa de hemodializã, recolteazã analize ºi pot rãspunde la unele întrebãri cu caracter medical. În afarã de efectuarea tratamentului propriu-zis, asistentele medicale vã pot oferi un real suport în rezolvarea problemelor dumneavoastrã medicale sau personale.
5. Cine mã va ajuta în efectuarea tratamentului ?
1312
1 Nephrocare Compendium paginile 40 - 44 - Managementul resurselor umane
Într-un centru de dializã, în îngrijirea pacienþilor 1hemodializaþi, sunt implicate foarte multe persoane .
De la ºeful clinicii ºi pînã la infirmiere, toatã lumea lucreazã pentru ca îngrijirea pacienþilor sã fie cât mai bunã. Cel mai des, veþi colabora cu medicul nefrolog, cu asistentele medicale, cu psihologul ºi dieteticianul. Fiecare este responsabil de un anumit aspect al îngrijirii. Dumneavoastrã vã cunoaºteþi cel mai bine, de aceea trebuie sã fiþi un membru important al echipei de dializã. Va trebui sã transmiteþi personalului medical eventualele probleme, pentru cã doar aºa, lucrând împreunã, veþi putea beneficia de cel mai eficient tratament pentru dumneavoastrã. Participarea dumneavoastrã va face diferenþa !
Nefrologul este un medic specializat în tratarea bolilor de rinichi. El va supraveghea în permanenþã starea sãnãtãþii dumneavoastrã. Vizitîndu-vã regulat în cursul
Psihologul este cel care vã ajutã sã faceþi trecerea la noul mod de viaþã pe care vi-l impune boala.El vã susþine apoi în permanenþã din punct de vedere emoþional. Nu ezitaþi sã îi comunicaþi probleme personale ! Acestea vor fi pãstrate confidenþiale ºi, cu ajutorul dumneavoastrã, îºi vor gãsi o rezolvare.
Dieteticianul este cel care stabileºte împreunã cu medicul, cel mai potrivit regim alimentar pentru dumneavoastrã. În capitolele urmãtoare veþi gãsi detalii referitoare la regimul alimentar.
ºedinþelor de hemodializã, va face acele schimbãri în tratament care vã vor ajuta sã vã simþiþi cît mai bine cu putinþã. Nefrologul poate rãspunde la întrebãrile pe care le aveþi. Mulþi pacienþi au întrebãri la care se gândesc acasã, însã în momentul în care se întâlnesc cu medicul uitã ce au dorit sã-l întrebe. De aceea, ar fi util sã vã notaþi într-un carneþel întrebãrile pe care le aveþi.
Asistentele medicale specializate în dializã sunt prezente în permanenþã lângã dumneavoastrã pe toatã durata tratamentului. Ele iniþiazã ºi supravegheazã ºedinþa de hemodializã, recolteazã analize ºi pot rãspunde la unele întrebãri cu caracter medical. În afarã de efectuarea tratamentului propriu-zis, asistentele medicale vã pot oferi un real suport în rezolvarea problemelor dumneavoastrã medicale sau personale.
5. Cine mã va ajuta în efectuarea tratamentului ?
1312
1 Nephrocare Compendium paginile 40 - 44 - Managementul resurselor umane
Dacã medicul de familie v-a pus diagnosticul de boalã cronicã de rinichi, va solicita apoi o consultaþie de specialitate - la medicul nefrolog. Medicul nefrolog va examina în profunzime afecþiunea ºi va aprecia cât de urgentã este iniþierea tratamentului de hemodializã.Veþi primi indicaþii ºi se va prescrie un regim alimentar ºi de viaþã, precum ºi tratament medicamentos pentru ca evoluþia sã fie cât mai lentã.
7. Etapele iniþierii tratamentului
1514
La momentul potrivit se va crea accesul vascular denumit fistulã, de obicei la nivelul antebraþului. Aceasta presupune o intervenþie chirurgicalã minorã.Este cel mai bine sã aveþi o fistulã fãcutã cu cel puþin una sau douã luni înainte de a începe tratamentul. Realizarea accesului vascular la momentul potrivit îi va permite sã se vindece ºi sã se dezvolte complet.Dacã este nevoie de începerea imediatã a dializei sau aveþi probleme cu fistula, un cateter temporar poate fi inserat într-o venã, de obicei la baza gâtului.
Dacã medicul de familie v-a pus diagnosticul de boalã cronicã de rinichi, va solicita apoi o consultaþie de specialitate - la medicul nefrolog. Medicul nefrolog va examina în profunzime afecþiunea ºi va aprecia cât de urgentã este iniþierea tratamentului de hemodializã.Veþi primi indicaþii ºi se va prescrie un regim alimentar ºi de viaþã, precum ºi tratament medicamentos pentru ca evoluþia sã fie cât mai lentã.
7. Etapele iniþierii tratamentului
1514
La momentul potrivit se va crea accesul vascular denumit fistulã, de obicei la nivelul antebraþului. Aceasta presupune o intervenþie chirurgicalã minorã.Este cel mai bine sã aveþi o fistulã fãcutã cu cel puþin una sau douã luni înainte de a începe tratamentul. Realizarea accesului vascular la momentul potrivit îi va permite sã se vindece ºi sã se dezvolte complet.Dacã este nevoie de începerea imediatã a dializei sau aveþi probleme cu fistula, un cateter temporar poate fi inserat într-o venã, de obicei la baza gâtului.
Hemodializa presupune utilizarea mai multor 2elemente :
Înaintea începerii tratamentului, douã ace sunt 3introduse în fistulã , astfel încât sã permitã sângelui sã
parcurgã circuitul de hemodializã.
În timpul tratamentului, o parte a sângelui este preluat din fistulã ºi trimis spre dializor printr-un sistem de tuburi numit linii de sânge cu ajutorul pompei de sânge a aparatului de hemodializã.Deoarece adultul normal are aproximativ 4,5 litri de sânge în corp, el poate tolera cu uºurinþã aceastã micã cantitate în afara corpului (aprox. 200 ml).Dializorul conþine un mãnunchi de tuburi subþiri, numite capilare create dintr-un material special care permite filtrarea apei ºi a toxinelor. Alte substanþe cum ar fi celulele sangvine ºi proteinele sunt reþinute.
Hemodializa, adicã procesul de filtrare artificialã a sângelui este la fel de nedureros ca ºi procesul de formare al urinei. De câte ori aþi simþit un discomfort când rinichii dumneavoastrã îºi îndeplineau funcþia cu succes ? Aþi simþit vreodatã cã rinichii dumneavostrã funcþionau normal ? Adevãrul este cã nu, nu simþim nimic când aceste organe funcþioneazã. În acest fel, în timpul dializei nu simþiti nimic special, dureros sau disconfortant, cauzat de filtrarea sângelui de toxine de cãtre rinichiul artificial.
Dacã utilizaþi cateterul ca ºi acces vascular: aþi vizionat cu siguranþã un film la cinematograf, aºadar aveþi certitudinea cã puteþi sta în aproximativ aceeaºi poziþie (pe scaun, fotoliu) timp de cel puþin trei ore, cât dureazã rularea filmului. Acelaºi lucru se întâmplã ºi în timpul dializei: staþi în fotoliu sau culcat, (ca la
®cinematograf în centrele Fresenius NephroCare
Sângele circulã prin interiorul capilarelor iar o soluþie numitã dializant (cu o compoziþie similarã cu a plasmei sangvine) circulã prin exteriorul capilarelor. În timpul acestui proces, are loc dializa. Pe mãsurã ce sângele trece prin dializor, dializantul preia toxinele care sunt astfel eliminate din sânge.
La sfârºitul tratamentului, dupã ce sângele a fost reintrodus din circuitul de dializã, sunt îndepãrtate acele din fistulã.
saloanele de dializã sunt prevãzute cu televizoare pentru pacienþi).
Dacã utilizaþi fistula ca ºi acces vascular: aþi fãcut cu siguranþã pânã acum injecþii sau vi s-a recoltat sânge pentru analize. Singurul disconfort pe care-l puteþi simþi este înaintea ºedinþei propriu-zise de dializã, la puncþionarea fistulei. Este acelaºi lucru pe care l-aþi simþit în momentul în care aþi fost înþepat pentru recoltarea sângelui pentru analize.
18. Cum se realizeazã hemodializa ? 9. Este hemodializa un tratament dureros/neconfortabil ?
1716
1 NephroCare Compendium paginile 10 - 11,13 - Dializantul ultrapur, OCM. 2 www.nephrocare.com - Produse ºi servicii. Nephrocare Compendium paginile 19 - 24 - Produse ºi servicii.3 www.nephrocare.com - Tratament ºi îngrijire - accesul vascular.
Hemodializa presupune utilizarea mai multor 2elemente :
Înaintea începerii tratamentului, douã ace sunt 3introduse în fistulã , astfel încât sã permitã sângelui sã
parcurgã circuitul de hemodializã.
În timpul tratamentului, o parte a sângelui este preluat din fistulã ºi trimis spre dializor printr-un sistem de tuburi numit linii de sânge cu ajutorul pompei de sânge a aparatului de hemodializã.Deoarece adultul normal are aproximativ 4,5 litri de sânge în corp, el poate tolera cu uºurinþã aceastã micã cantitate în afara corpului (aprox. 200 ml).Dializorul conþine un mãnunchi de tuburi subþiri, numite capilare create dintr-un material special care permite filtrarea apei ºi a toxinelor. Alte substanþe cum ar fi celulele sangvine ºi proteinele sunt reþinute.
Hemodializa, adicã procesul de filtrare artificialã a sângelui este la fel de nedureros ca ºi procesul de formare al urinei. De câte ori aþi simþit un discomfort când rinichii dumneavoastrã îºi îndeplineau funcþia cu succes ? Aþi simþit vreodatã cã rinichii dumneavostrã funcþionau normal ? Adevãrul este cã nu, nu simþim nimic când aceste organe funcþioneazã. În acest fel, în timpul dializei nu simþiti nimic special, dureros sau disconfortant, cauzat de filtrarea sângelui de toxine de cãtre rinichiul artificial.
Dacã utilizaþi cateterul ca ºi acces vascular: aþi vizionat cu siguranþã un film la cinematograf, aºadar aveþi certitudinea cã puteþi sta în aproximativ aceeaºi poziþie (pe scaun, fotoliu) timp de cel puþin trei ore, cât dureazã rularea filmului. Acelaºi lucru se întâmplã ºi în timpul dializei: staþi în fotoliu sau culcat, (ca la
®cinematograf în centrele Fresenius NephroCare
Sângele circulã prin interiorul capilarelor iar o soluþie numitã dializant (cu o compoziþie similarã cu a plasmei sangvine) circulã prin exteriorul capilarelor. În timpul acestui proces, are loc dializa. Pe mãsurã ce sângele trece prin dializor, dializantul preia toxinele care sunt astfel eliminate din sânge.
La sfârºitul tratamentului, dupã ce sângele a fost reintrodus din circuitul de dializã, sunt îndepãrtate acele din fistulã.
saloanele de dializã sunt prevãzute cu televizoare pentru pacienþi).
Dacã utilizaþi fistula ca ºi acces vascular: aþi fãcut cu siguranþã pânã acum injecþii sau vi s-a recoltat sânge pentru analize. Singurul disconfort pe care-l puteþi simþi este înaintea ºedinþei propriu-zise de dializã, la puncþionarea fistulei. Este acelaºi lucru pe care l-aþi simþit în momentul în care aþi fost înþepat pentru recoltarea sângelui pentru analize.
18. Cum se realizeazã hemodializa ? 9. Este hemodializa un tratament dureros/neconfortabil ?
1716
1 NephroCare Compendium paginile 10 - 11,13 - Dializantul ultrapur, OCM. 2 www.nephrocare.com - Produse ºi servicii. Nephrocare Compendium paginile 19 - 24 - Produse ºi servicii.3 www.nephrocare.com - Tratament ºi îngrijire - accesul vascular.
Un pacient tratat prin hemodializã spunea:"A începe dializa nu înseamnã cã viaþa ta s-a terminat, ci înseamnã cã trebuie sã gãseºti calea care sã te ajute sã trãieºti mai bine".
În ce priveºte activitatea profesionalã:Puteþi sã vã întoarceþi la lucru sau sã mergeþi la ºcoalã, chiar dacã sunteþi în program de dializã. Programul de dializã poate fi adaptat programului dumneavoastrã de lucru. Trebuie doar sã discutaþi cu echipa medicalã.
În ce priveºte vacanþa:®Puteþi sã cãlãtoriþi; fiind pacient NephroCare aveþi
avantajul cã puteþi efectua dializa pe parcursul vacanþei la aceleaºi standarde de calitate, în oricare alt
1 ®centru NephroCare din þarã ºi din strãinãtate. Trebuie însã sã discutaþi din timp cu medicul despre intenþia
! Veþi avea un somn mai bun! Veþi avea oasele mai sãnãtoase! Veþi avea o stare sufleteascã pozitivã, deoarece în
timp ce faceþi exerciþii fizice, în creier se descarcã anumite substanþe care eliminã stresul.
Este bine sã discutaþi cu medicul de dializã despre intenþia de a face sport. El se va asigura cã nu aveþi probleme de sãnãtate, care sã contraindice exerciþiile fizice. În acelaºi timp, medicul o sã vã sfãtuiascã cum sã vã protejaþi accesul vacular (fistula sau cateterul).Dupã ce aþi obþinut acordul medicului nefrolog, stabiliþi-vã un obiectiv. De exemplu, plimbãri scurte fãrã pauze, mersul pe bicicletã, sau exerciþii fizice speciale pentru pacienþii trataþi prin hemodializã.
În ce priveºte atmosfera în familie:Este foarte normal sã aveþi reacþii emoþionale faþã de boalã ºi la fel de normale sunt ºi reacþiile familiei dvs.
dumneavoastrã de a merge în vacanþã. Acesta vã poate facilita continuarea tratamentului în alte clinici, în timpul cãlãtoriei.
În ce priveºte exerciþiile fizice:Este important sã faceþi miºcare ºi sã vã menþineþi în formã. Corpul se obiºnuieºte repede sã nu facã nimic. Cu cât vã implicaþi în mai multe activitãþi cu atât vã veþi îmbunãtãþi condiþia fizicã. Este de dorit sa faceþi în mod regulat exerciþii fizice !Dacã veþi face exerciþii fizice regulate:! Vã veþi simþi mai plini de energie, mai în putere,
indiferent de vârstã! Vã pãstraþi inima sãnãtoasã ºi þineþi sub control
tensiunea arterialã! Veþi avea o mai bunã circulaþie a sângelui! Va scãdea nivelul zahãrului din sânge - în cazul în
care sunteþi diabetic
Activitatea familiei se schimbã adesea când un membru al sãu are o problemã de sãnãtate. Nu ezitaþi sã discutaþi în familie despre aceste schimbãri. Sunt multe persoane gata sã vã ajute.
În ce priveºte regimul alimentar ºi al lichidelor:Ca o recomandare generalã, regimul alimentar al pacientului hemodializat stã sub semnul echilibrului - adicã fãrã excese ºi al variaþiei - de ex. nu este recomandabil sã mâncaþi acelaºi fel de mâncare trei zile la rând. Teoretic, nici un aliment nu vã este interzis. Existã însã anumite alimente care vor trebui consumate cu foarte mare atenþie. În concluzie, nu vã neglijaþi alimentaþia. Veþi vedea cã lucrurile nu sunt atât de complicate pe cât par la început. Vã vom oferi câteva informaþii despre principiile alimentare ºi electroliþii care ar putea sã vã afecteze starea de bine dacã vor fi consumaþi în cantitãþi mai mari.
10. Cum ne adaptãm la noul mod de viaþã ?
1918
1 www.nephrocare.com - Unde suntem. NephroCare Compendium paginile 30 - 31 -Dializa de vacanþã
Un pacient tratat prin hemodializã spunea:"A începe dializa nu înseamnã cã viaþa ta s-a terminat, ci înseamnã cã trebuie sã gãseºti calea care sã te ajute sã trãieºti mai bine".
În ce priveºte activitatea profesionalã:Puteþi sã vã întoarceþi la lucru sau sã mergeþi la ºcoalã, chiar dacã sunteþi în program de dializã. Programul de dializã poate fi adaptat programului dumneavoastrã de lucru. Trebuie doar sã discutaþi cu echipa medicalã.
În ce priveºte vacanþa:®Puteþi sã cãlãtoriþi; fiind pacient NephroCare aveþi
avantajul cã puteþi efectua dializa pe parcursul vacanþei la aceleaºi standarde de calitate, în oricare alt
1 ®centru NephroCare din þarã ºi din strãinãtate. Trebuie însã sã discutaþi din timp cu medicul despre intenþia
! Veþi avea un somn mai bun! Veþi avea oasele mai sãnãtoase! Veþi avea o stare sufleteascã pozitivã, deoarece în
timp ce faceþi exerciþii fizice, în creier se descarcã anumite substanþe care eliminã stresul.
Este bine sã discutaþi cu medicul de dializã despre intenþia de a face sport. El se va asigura cã nu aveþi probleme de sãnãtate, care sã contraindice exerciþiile fizice. În acelaºi timp, medicul o sã vã sfãtuiascã cum sã vã protejaþi accesul vacular (fistula sau cateterul).Dupã ce aþi obþinut acordul medicului nefrolog, stabiliþi-vã un obiectiv. De exemplu, plimbãri scurte fãrã pauze, mersul pe bicicletã, sau exerciþii fizice speciale pentru pacienþii trataþi prin hemodializã.
În ce priveºte atmosfera în familie:Este foarte normal sã aveþi reacþii emoþionale faþã de boalã ºi la fel de normale sunt ºi reacþiile familiei dvs.
dumneavoastrã de a merge în vacanþã. Acesta vã poate facilita continuarea tratamentului în alte clinici, în timpul cãlãtoriei.
În ce priveºte exerciþiile fizice:Este important sã faceþi miºcare ºi sã vã menþineþi în formã. Corpul se obiºnuieºte repede sã nu facã nimic. Cu cât vã implicaþi în mai multe activitãþi cu atât vã veþi îmbunãtãþi condiþia fizicã. Este de dorit sa faceþi în mod regulat exerciþii fizice !Dacã veþi face exerciþii fizice regulate:! Vã veþi simþi mai plini de energie, mai în putere,
indiferent de vârstã! Vã pãstraþi inima sãnãtoasã ºi þineþi sub control
tensiunea arterialã! Veþi avea o mai bunã circulaþie a sângelui! Va scãdea nivelul zahãrului din sânge - în cazul în
care sunteþi diabetic
Activitatea familiei se schimbã adesea când un membru al sãu are o problemã de sãnãtate. Nu ezitaþi sã discutaþi în familie despre aceste schimbãri. Sunt multe persoane gata sã vã ajute.
În ce priveºte regimul alimentar ºi al lichidelor:Ca o recomandare generalã, regimul alimentar al pacientului hemodializat stã sub semnul echilibrului - adicã fãrã excese ºi al variaþiei - de ex. nu este recomandabil sã mâncaþi acelaºi fel de mâncare trei zile la rând. Teoretic, nici un aliment nu vã este interzis. Existã însã anumite alimente care vor trebui consumate cu foarte mare atenþie. În concluzie, nu vã neglijaþi alimentaþia. Veþi vedea cã lucrurile nu sunt atât de complicate pe cât par la început. Vã vom oferi câteva informaþii despre principiile alimentare ºi electroliþii care ar putea sã vã afecteze starea de bine dacã vor fi consumaþi în cantitãþi mai mari.
10. Cum ne adaptãm la noul mod de viaþã ?
1918
1 www.nephrocare.com - Unde suntem. NephroCare Compendium paginile 30 - 31 -Dializa de vacanþã
PROTEINELEDacã iniþial aþi fost sfãtuit de cãtre medic sã consumaþi mai puþine proteine, odatã cu începerea tratamentului aceasta se va schimba. Veþi putea consuma mai multe proteine, de ex. carne, lapte, ouã, brânzeturi. Sunt de preferat alimentele proaspete, neconservate, de ex. carne ºi nu salam sau parizer, brânzã proaspãtã ºi nu caºcaval. Aceasta deoarece alimentele prelucrate ºi conservate au de regulã cantitãþi foarte mari de sare ºi fosfor, care nu sunt sãnãtoase pentru dvs.Medicul, împreunã cu dieteticianul, poate stabili un regim proteic adaptat necesitãþilor dumneavoastrã.În acest sens, pentru a avea o orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 1.GRÃSIMILEO dietã cu prea multe grãsimi este dãunãtoare pe timp îndelungat ºi pentru o persoanã perfect
Preferaþi grãsimile de origine vegetalã (ulei) care sunt mai puþin dãunãtoare.Aveþi grijã ºi la dulciuri, deoarece o dietã foarte bogatã în glucide (zahãr, prãjituri, pâine - în cantitãþi mari) duce la transformarea acestora de cãtre ficat în grãsimi !Nu existã suficiente studii care sã dovedeascã efectul consumului de grãsimi, dar ºi în acest caz acesta ar trebui adaptat de cãtre medic necesitãþilor organismului dumneavoastrã.În acest sens, puteþi consulta tabelul din anexa 2.GLUCIDELE (zaharurile)Sunt foarte importante pentru asigurarea energiei. Sursele de glucide sunt: pâinea, cerealele, cartofii, orezul, fructele ºi legumele, precum ºi zahãrul, mierea sau dulciurile în general. Un exces de glucide în alimentaþie duce la îngrãºare ºi aterosclerozã. De aceea este bine sã nu mâncaþi prea des ºi în cantitãþi
prea mari zahãr, prãjituri, dulceþuri.O situaþie specialã o au pacienþii diabetici, la care medicul specialist trebuie sã stabileascã necesarul de glucide ºi eventual cantitatea de insulinã optimã pentru „prelucrarea" acestora.CALORIILEPrincipiile alimentare enumerate anterior sunt transformate de cãtre organism în energie. Necesarul caloric este diferit de la un pacient la altul, nu numai în funcþie de vârstã ºi greutate corporalã, ci ºi în funcþie de cât de activ este (de exemplu un pacient de 70 kg foarte activ va avea nevoie de mai multã energie decât un pacient cu aceeaºi greutate corporalã dar care este implicat în puþine activitãþi pe parcursul unei zile).Alimentele consumate conþin ºi sãruri minerale. Trebuie sã acordaþi o atenþie deosebitã sodiului, potasiului ºi fosforului.
2120
sãnãtoasã. Grãsimile în exces se pot depune pe peretele vaselor de sânge, proces denumit aterosclerozã. Aveþi grijã sã evitaþi pe cât posibil grãsimile de origine animalã (slãnina, untura, carnea grasã, laptele gras, smântâna, friºca, etc) mai ales dacã medicul v-a atenþionat cã aveþi probleme cu colesterolul.
PROTEINELEDacã iniþial aþi fost sfãtuit de cãtre medic sã consumaþi mai puþine proteine, odatã cu începerea tratamentului aceasta se va schimba. Veþi putea consuma mai multe proteine, de ex. carne, lapte, ouã, brânzeturi. Sunt de preferat alimentele proaspete, neconservate, de ex. carne ºi nu salam sau parizer, brânzã proaspãtã ºi nu caºcaval. Aceasta deoarece alimentele prelucrate ºi conservate au de regulã cantitãþi foarte mari de sare ºi fosfor, care nu sunt sãnãtoase pentru dvs.Medicul, împreunã cu dieteticianul, poate stabili un regim proteic adaptat necesitãþilor dumneavoastrã.În acest sens, pentru a avea o orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 1.GRÃSIMILEO dietã cu prea multe grãsimi este dãunãtoare pe timp îndelungat ºi pentru o persoanã perfect
Preferaþi grãsimile de origine vegetalã (ulei) care sunt mai puþin dãunãtoare.Aveþi grijã ºi la dulciuri, deoarece o dietã foarte bogatã în glucide (zahãr, prãjituri, pâine - în cantitãþi mari) duce la transformarea acestora de cãtre ficat în grãsimi !Nu existã suficiente studii care sã dovedeascã efectul consumului de grãsimi, dar ºi în acest caz acesta ar trebui adaptat de cãtre medic necesitãþilor organismului dumneavoastrã.În acest sens, puteþi consulta tabelul din anexa 2.GLUCIDELE (zaharurile)Sunt foarte importante pentru asigurarea energiei. Sursele de glucide sunt: pâinea, cerealele, cartofii, orezul, fructele ºi legumele, precum ºi zahãrul, mierea sau dulciurile în general. Un exces de glucide în alimentaþie duce la îngrãºare ºi aterosclerozã. De aceea este bine sã nu mâncaþi prea des ºi în cantitãþi
prea mari zahãr, prãjituri, dulceþuri.O situaþie specialã o au pacienþii diabetici, la care medicul specialist trebuie sã stabileascã necesarul de glucide ºi eventual cantitatea de insulinã optimã pentru „prelucrarea" acestora.CALORIILEPrincipiile alimentare enumerate anterior sunt transformate de cãtre organism în energie. Necesarul caloric este diferit de la un pacient la altul, nu numai în funcþie de vârstã ºi greutate corporalã, ci ºi în funcþie de cât de activ este (de exemplu un pacient de 70 kg foarte activ va avea nevoie de mai multã energie decât un pacient cu aceeaºi greutate corporalã dar care este implicat în puþine activitãþi pe parcursul unei zile).Alimentele consumate conþin ºi sãruri minerale. Trebuie sã acordaþi o atenþie deosebitã sodiului, potasiului ºi fosforului.
2120
sãnãtoasã. Grãsimile în exces se pot depune pe peretele vaselor de sânge, proces denumit aterosclerozã. Aveþi grijã sã evitaþi pe cât posibil grãsimile de origine animalã (slãnina, untura, carnea grasã, laptele gras, smântâna, friºca, etc) mai ales dacã medicul v-a atenþionat cã aveþi probleme cu colesterolul.
POTASIULPotasiul se gãseºte în cantitãþi mari în celule ºi în cantitãþi mai mici în sânge. El contribuie la funcþionarea normalã a muºchilor ºi nervilor ºi la reglarea bãtãilor inimii. Dializa eliminã excesul de potasiu din sânge, însã acesta se acumuleazã între ºedinþele de dializã.Dacã potasiul depãºeºte limita normalã maximã vã poate pune viaþa în pericol. Pot sã aparã unele simptome cum ar fi: oboseala muscularã, furnicãturi în mâini, picioare ºi în jurul gurii precum ºi bãtãi neregulate ale inimii. Potasiul are o influenþã foarte mare asupra activitãþii inimii, putând cauza probleme majore.Potasiul se gãseºte în majoritatea alimentelor, de aceea trebuie sã aveþi grijã sã:! Nu depãºiþi cantitatea maximã de potasiu
(prescrisã de medic) pe zi; în acest sens puteþi
de parã în loc de una întreagã; mâncaþi o cantitate micã de pepene verde, cireºe, struguri sau portocale)
! Cartofii ºi alte legume trebuie lãsate în apã câteva ore dupã decojire, aruncaþi apa ºi apoi preparaþi.
FOSFORULDatoritã bolii de rinichi, în sânge rãmâne mai mult fosfor decât este nevoie. Acesta stimuleazã producerea unui hormon în glandele situate în regiunea gâtului - paratiroidele. Acest hormon afecteazã sãnãtatea oaselor. Calciul „pleacã" din oase ºi se depune în alte organe, inclusiv în vasele de sânge. Tulburãrile menþionate se produc în ani de zile, iar pacientul nu simte nimic în acest timp.Ca o primã mãsurã, ar trebui evitate alimentele bogate în fosfor. Fosforul este ºi un excelent conservant alimentar, aºa cã existã în cantitãþi foarte mari în conservele de orice fel, în brânza topitã, caºcaval,
consulta tabelul din anexa 3! Sã evitaþi anumite fructe (ex. banane, kiwi, fructe
uscate) care au un conþinut foarte mare de potasiu
! Sã consumaþi cantitãþi reduse din alte fructe cu conþinut mare de potasiu (ex. mâncaþi o jumãtate
mezeluri, cola sau praful de copt. De câte ori aveþi posibilitatea, alegeþi alimentele proaspete, neprelucrate.Este posibil ca medicul sã vã recomande o medicaþie ajutãtoare.SODIULSodiul se gãseºte în mod natural aproape în toate alimentele. Când se combinã cu clorul, formeazã sarea de bucãtãrie. O dietã cu prea multã sare, mai ales la pacienþii care urineazã puþin sau deloc duce la reþinerea apei în organism, ceea ce determinã umflarea picioarelor, creºterea în greutate, hipertensiune arterialã, dificultãþi de respiraþie, iar pe termen lung la insuficienþã cardiacã.Pentru a evita sodiul ºi pentru a menþine gustul mâncãrii, puteþi apela la urmãtoarele trucuri:! Sã evitaþi alimentele prelucrate (conserve,
caºcaval, brânzã sãratã, brânzã topitã, mezeluri);
2322
POTASIULPotasiul se gãseºte în cantitãþi mari în celule ºi în cantitãþi mai mici în sânge. El contribuie la funcþionarea normalã a muºchilor ºi nervilor ºi la reglarea bãtãilor inimii. Dializa eliminã excesul de potasiu din sânge, însã acesta se acumuleazã între ºedinþele de dializã.Dacã potasiul depãºeºte limita normalã maximã vã poate pune viaþa în pericol. Pot sã aparã unele simptome cum ar fi: oboseala muscularã, furnicãturi în mâini, picioare ºi în jurul gurii precum ºi bãtãi neregulate ale inimii. Potasiul are o influenþã foarte mare asupra activitãþii inimii, putând cauza probleme majore.Potasiul se gãseºte în majoritatea alimentelor, de aceea trebuie sã aveþi grijã sã:! Nu depãºiþi cantitatea maximã de potasiu
(prescrisã de medic) pe zi; în acest sens puteþi
de parã în loc de una întreagã; mâncaþi o cantitate micã de pepene verde, cireºe, struguri sau portocale)
! Cartofii ºi alte legume trebuie lãsate în apã câteva ore dupã decojire, aruncaþi apa ºi apoi preparaþi.
FOSFORULDatoritã bolii de rinichi, în sânge rãmâne mai mult fosfor decât este nevoie. Acesta stimuleazã producerea unui hormon în glandele situate în regiunea gâtului - paratiroidele. Acest hormon afecteazã sãnãtatea oaselor. Calciul „pleacã" din oase ºi se depune în alte organe, inclusiv în vasele de sânge. Tulburãrile menþionate se produc în ani de zile, iar pacientul nu simte nimic în acest timp.Ca o primã mãsurã, ar trebui evitate alimentele bogate în fosfor. Fosforul este ºi un excelent conservant alimentar, aºa cã existã în cantitãþi foarte mari în conservele de orice fel, în brânza topitã, caºcaval,
consulta tabelul din anexa 3! Sã evitaþi anumite fructe (ex. banane, kiwi, fructe
uscate) care au un conþinut foarte mare de potasiu
! Sã consumaþi cantitãþi reduse din alte fructe cu conþinut mare de potasiu (ex. mâncaþi o jumãtate
mezeluri, cola sau praful de copt. De câte ori aveþi posibilitatea, alegeþi alimentele proaspete, neprelucrate.Este posibil ca medicul sã vã recomande o medicaþie ajutãtoare.SODIULSodiul se gãseºte în mod natural aproape în toate alimentele. Când se combinã cu clorul, formeazã sarea de bucãtãrie. O dietã cu prea multã sare, mai ales la pacienþii care urineazã puþin sau deloc duce la reþinerea apei în organism, ceea ce determinã umflarea picioarelor, creºterea în greutate, hipertensiune arterialã, dificultãþi de respiraþie, iar pe termen lung la insuficienþã cardiacã.Pentru a evita sodiul ºi pentru a menþine gustul mâncãrii, puteþi apela la urmãtoarele trucuri:! Sã evitaþi alimentele prelucrate (conserve,
caºcaval, brânzã sãratã, brânzã topitã, mezeluri);
2322
acestea ar trebui oricum evitate pentru cã au ºi un conþinut mare de de fosfor
! Adãugaþi alte condimente fãrã sare care pot compensa gustul mâncãrii (cimbriºor, busuioc, ºofran)
Atenþie: sarea fãrã sodiu existentã în farmacii este total contraindicatã la pacientul hemodializat !Regimul cu sare puþinã determinã antihipertensivele sã fie mai eficiente ºi le reduce cantitatea.
VITAMINELEVitaminele sunt esenþiale pentru sãnãtate. Necesarul de vitamine variazã în funcþie de vârstã, sex ºi particularitãþile stãrii de sãnãtate a fiecãrui pacient. De aceea este bine sã luaþi vitamine numai cu avizul medicului.Pentru orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 4.
CONSUMUL DE LICHIDEUna dintre cele mai importante recomandãri pentru pacientul hemodializat este limitarea consumului de lichide. Aceasta cu atât mai mult la pacienþii care nu mai urineazã deloc ºi la care lichidul consumat între douã tratamente se acumuleazã în corp. Când
1aceastã cantitate depãºeºte 5% din greutatea idealã 2apar edeme , hipertensiune arterialã, dificultãþi de
respiraþie ºi supraîncãrcarea inimii. Pacienþii care vin cu greutate mare acumulatã între douã tratamente sunt rugaþi de cãtre personalul medical sã reducã consumul de lichide. Existã în principal douã greºeli pe care le fac pacienþii:! Mãnâncã sãrat, ceea ce determinã creºterea
cantitãþii de sodiu în organism ºi stimuleazã setea, determinând un consum mai mare de apã
! Consumã alimente care conþin pânã la 99% apã (ex. ciorbe, supe, iaurt, fructe sau legume), pe
care nu le iau în calculVã recomandãm câteva trucuri la care puteþi apela pentru a pãcãli senzaþia de sete:! Folosiþi alte condimente decât sarea pentru a da
gust mâncãrii! Beþi cu MASURÃ ! Nu beþi dintr-o canã mare, ci
dintr-un pahar mic, de preferinþã gradat. Ideal ar fi sã vã notaþi cantitatea de lichid bãutã
! Beþi încet, luând paharul de la gurã dupã fiecare înghititurã
! Þineþi în gurã bomboane mentolate (de preferinþã fãrã zahãr). Unii pacienþi pãcãlesc senzaþia de sete þinând în gurã un bob de porumb sau unul de cafea
! Mestecaþi gumã (de preferinþã fãrã zahãr), guma stimuleazã secreþia salivarã, umezind gura
! Când apare senzaþia de sete, ocupaþi-vã timpul cu altceva, gãsiþi locuri ºi situaþii care nu vã îndeamnã la bãut lichide
2524
1, 2 a se vedea Glosar
acestea ar trebui oricum evitate pentru cã au ºi un conþinut mare de de fosfor
! Adãugaþi alte condimente fãrã sare care pot compensa gustul mâncãrii (cimbriºor, busuioc, ºofran)
Atenþie: sarea fãrã sodiu existentã în farmacii este total contraindicatã la pacientul hemodializat !Regimul cu sare puþinã determinã antihipertensivele sã fie mai eficiente ºi le reduce cantitatea.
VITAMINELEVitaminele sunt esenþiale pentru sãnãtate. Necesarul de vitamine variazã în funcþie de vârstã, sex ºi particularitãþile stãrii de sãnãtate a fiecãrui pacient. De aceea este bine sã luaþi vitamine numai cu avizul medicului.Pentru orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 4.
CONSUMUL DE LICHIDEUna dintre cele mai importante recomandãri pentru pacientul hemodializat este limitarea consumului de lichide. Aceasta cu atât mai mult la pacienþii care nu mai urineazã deloc ºi la care lichidul consumat între douã tratamente se acumuleazã în corp. Când
1aceastã cantitate depãºeºte 5% din greutatea idealã 2apar edeme , hipertensiune arterialã, dificultãþi de
respiraþie ºi supraîncãrcarea inimii. Pacienþii care vin cu greutate mare acumulatã între douã tratamente sunt rugaþi de cãtre personalul medical sã reducã consumul de lichide. Existã în principal douã greºeli pe care le fac pacienþii:! Mãnâncã sãrat, ceea ce determinã creºterea
cantitãþii de sodiu în organism ºi stimuleazã setea, determinând un consum mai mare de apã
! Consumã alimente care conþin pânã la 99% apã (ex. ciorbe, supe, iaurt, fructe sau legume), pe
care nu le iau în calculVã recomandãm câteva trucuri la care puteþi apela pentru a pãcãli senzaþia de sete:! Folosiþi alte condimente decât sarea pentru a da
gust mâncãrii! Beþi cu MASURÃ ! Nu beþi dintr-o canã mare, ci
dintr-un pahar mic, de preferinþã gradat. Ideal ar fi sã vã notaþi cantitatea de lichid bãutã
! Beþi încet, luând paharul de la gurã dupã fiecare înghititurã
! Þineþi în gurã bomboane mentolate (de preferinþã fãrã zahãr). Unii pacienþi pãcãlesc senzaþia de sete þinând în gurã un bob de porumb sau unul de cafea
! Mestecaþi gumã (de preferinþã fãrã zahãr), guma stimuleazã secreþia salivarã, umezind gura
! Când apare senzaþia de sete, ocupaþi-vã timpul cu altceva, gãsiþi locuri ºi situaþii care nu vã îndeamnã la bãut lichide
2524
1, 2 a se vedea Glosar
! Acriþi apa pe care o beþi cu câþiva stropi de suc de lãmâie sau mâncaþi castraveþi muraþi în oþet (fãrã sare), deoarece gustul acru alungã senzaþia de sete
! Beþi lichide mai reci - dacã puteþi; unii pacienþi þin în gurã cubuleþe de gheaþã ºi au senzaþia cã beau apã tot timpul
! Când vã este sete puteþi sã mâncaþi ceva, mestecatul stimuleazã secreþia de salivã
ATENÞIE ! La pacienþii diabetici senzaþia intensã de sete poate fi legatã de valorile mari ale zahãrului din sânge. În acest caz ar trebui mãsuratã glicemia.Restricþiile prescrise de cãtre medic ar trebui privite cu încredere ºi înþelegere, deoarece acesta se gândeºte în primul rând cum sã evite complicaþiile care ar putea apãrea în decursul câtorva ani.Pentru orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 5 - „lichidele".
Aºa cum vã va sfãtui probabil ºi personalul medical, ar trebui sã evaluaþi zilnic câteva aspecte, cum ar fi:! Dacã fistula are "puls, freamãt, murmur" - îl puteþi
simþi prin palparea acesteia! Tensiunea arterialã - care ar trebui sã fie în limitele
recomandate de cãtre medic! Temperatura - poate fi un prim semn al unei
eventuale infecþii! Greutatea - este foarte important ca între ºedinþele
de hemodializã sã nu luaþi mai mult de 2 kilograme în plus faþã de greutatea idealã.
În continuare, vom detalia câteva aspecte referitoare la fiecare dintre punctele menþionate mai sus.
Îngrijirea fistulei arterio - venoase:Igiena este foarte importantã pentru prevenirea infecþiilor. Spãlaþi zilnic cu apã ºi sãpun tegumentele din zona fistulei, cât ºi înainte de începerea ºedinþei de dializã.
11. Ce ar trebui sã verific zilnic ?
2726
Inspectaþi zilnic pielea din zona fistulei arterio-venoase pentru observarea eventualelor semne de infecþie, cum ar fi: durere, umflare, roºeaþã, secreþii. În cazul în care constataþi vreunul din semnele menþionate, trebuie sã anunþaþi imediat medicul.Evitaþi lovirea ºi presarea fistulei. Pentru aceasta, trebuie sã NU:
! Purtaþi îmbrãcãminte strâmtã, bijuterii în zona fistulei
! comprimaþi, loviþi fistula! Purtaþi greutãþi mari în mâna
cu fistula (genþi, sacoºe) ! Dormiþi pe mâna cu fistula! Recoltaþi analize de la braþul
cu fistula! Mãsuraþi tensiunea arterialã
la braþul cu fistula
! Acriþi apa pe care o beþi cu câþiva stropi de suc de lãmâie sau mâncaþi castraveþi muraþi în oþet (fãrã sare), deoarece gustul acru alungã senzaþia de sete
! Beþi lichide mai reci - dacã puteþi; unii pacienþi þin în gurã cubuleþe de gheaþã ºi au senzaþia cã beau apã tot timpul
! Când vã este sete puteþi sã mâncaþi ceva, mestecatul stimuleazã secreþia de salivã
ATENÞIE ! La pacienþii diabetici senzaþia intensã de sete poate fi legatã de valorile mari ale zahãrului din sânge. În acest caz ar trebui mãsuratã glicemia.Restricþiile prescrise de cãtre medic ar trebui privite cu încredere ºi înþelegere, deoarece acesta se gândeºte în primul rând cum sã evite complicaþiile care ar putea apãrea în decursul câtorva ani.Pentru orientare, puteþi consulta tabelul din anexa 5 - „lichidele".
Aºa cum vã va sfãtui probabil ºi personalul medical, ar trebui sã evaluaþi zilnic câteva aspecte, cum ar fi:! Dacã fistula are "puls, freamãt, murmur" - îl puteþi
simþi prin palparea acesteia! Tensiunea arterialã - care ar trebui sã fie în limitele
recomandate de cãtre medic! Temperatura - poate fi un prim semn al unei
eventuale infecþii! Greutatea - este foarte important ca între ºedinþele
de hemodializã sã nu luaþi mai mult de 2 kilograme în plus faþã de greutatea idealã.
În continuare, vom detalia câteva aspecte referitoare la fiecare dintre punctele menþionate mai sus.
Îngrijirea fistulei arterio - venoase:Igiena este foarte importantã pentru prevenirea infecþiilor. Spãlaþi zilnic cu apã ºi sãpun tegumentele din zona fistulei, cât ºi înainte de începerea ºedinþei de dializã.
11. Ce ar trebui sã verific zilnic ?
2726
Inspectaþi zilnic pielea din zona fistulei arterio-venoase pentru observarea eventualelor semne de infecþie, cum ar fi: durere, umflare, roºeaþã, secreþii. În cazul în care constataþi vreunul din semnele menþionate, trebuie sã anunþaþi imediat medicul.Evitaþi lovirea ºi presarea fistulei. Pentru aceasta, trebuie sã NU:
! Purtaþi îmbrãcãminte strâmtã, bijuterii în zona fistulei
! comprimaþi, loviþi fistula! Purtaþi greutãþi mari în mâna
cu fistula (genþi, sacoºe) ! Dormiþi pe mâna cu fistula! Recoltaþi analize de la braþul
cu fistula! Mãsuraþi tensiunea arterialã
la braþul cu fistula
În perioada de formare a fistulei, pentru a favoriza dezvoltarea acesteia, sã faceþi zilnic exerciþii, timp de câteva minute (ex. închideþi ºi deschideþi mâna în care þineþi o minge de cauciuc).Palpaþi uºor fistula zilnic, pentru a simþi vibraþia acesteia - semn cã fistula este funcþionalã. Episoadele de hipotensiune pot afecta funcþionarea fistulei. Dacã simþiþi vreo modificare, trebuie sã anunþaþi imediat medicul.Dupã fiecare ºedinþã de hemodializã ºi îndepãrtare a acelor, veþi aplica o presiune controlatã, cu un pansament steril la nivelul locului de puncþie.
Greutatea:Veþi auzi constant de termenul "greutate uscatã" sau "greutate idealã". Aceastã greutate este stabilitã de cãtre medic ºi este greutatea la care vã simþiþi bine. Greutatea idealã variazã în funcþie de vârstã, sex, înãlþime ºi se reevalueazã periodic.Între dialize nu trebuie sã luaþi în greutate mai mult de 5% faþã de greutatea uscatã. Aceasta pentru a evita episoadele hipotensive ºi alte posibile complicaþii din cursul ºedinþelor de dializã.
Medicaþia:Pentru a asigura un tonus bun organismului dumneavoastrã ºi a compensa funcþiile unor organe care nu-ºi mai fac datoria suficient, medicul vã va recomanda o schemã de tratament zilnicã, individualizatã.
2928
În perioada de formare a fistulei, pentru a favoriza dezvoltarea acesteia, sã faceþi zilnic exerciþii, timp de câteva minute (ex. închideþi ºi deschideþi mâna în care þineþi o minge de cauciuc).Palpaþi uºor fistula zilnic, pentru a simþi vibraþia acesteia - semn cã fistula este funcþionalã. Episoadele de hipotensiune pot afecta funcþionarea fistulei. Dacã simþiþi vreo modificare, trebuie sã anunþaþi imediat medicul.Dupã fiecare ºedinþã de hemodializã ºi îndepãrtare a acelor, veþi aplica o presiune controlatã, cu un pansament steril la nivelul locului de puncþie.
Greutatea:Veþi auzi constant de termenul "greutate uscatã" sau "greutate idealã". Aceastã greutate este stabilitã de cãtre medic ºi este greutatea la care vã simþiþi bine. Greutatea idealã variazã în funcþie de vârstã, sex, înãlþime ºi se reevalueazã periodic.Între dialize nu trebuie sã luaþi în greutate mai mult de 5% faþã de greutatea uscatã. Aceasta pentru a evita episoadele hipotensive ºi alte posibile complicaþii din cursul ºedinþelor de dializã.
Medicaþia:Pentru a asigura un tonus bun organismului dumneavoastrã ºi a compensa funcþiile unor organe care nu-ºi mai fac datoria suficient, medicul vã va recomanda o schemã de tratament zilnicã, individualizatã.
2928
Hepatitele virale sunt boli contagioase produse de diferiþi viruºi ºi reprezintã o problemã importantã de sãnãtate. Cele mai frecvente tipuri de hepatite virale sunt: hepatita A, hepatita B ºi hepatita C.Cum se transmit hepatitele virale ?Calea de transmitere a hepatitelor diferã, astfel:! Hepatita A - se transmite prin "mâini murdare" sau
"alimente contaminate" de un om bolnav! Hepatita B - se transmite prin sânge sau
instrumente contaminate cu sânge; se mai poate transmite pe cale sexualã dar ºi de la mamã la fãt în ultima parte a sarcinii
! Hepatita C - se transmite în principal prin produse de sânge sau instrumente contaminate cu sânge; poate apãrea la pacienþii care au primit transfuzii de sânge
Virusul hepatitei C restricþioneazã accesul la transplantul de rinichi
Cum putem preveni contaminarea cu virusurile hepatice ?Mãsurile de prevenire a contaminãrii se referã atât la cele din centrul de dializã, cât ºi în afara acestuia.În ce priveºte centrul de dializã:! Faceþi dializa în salonul în care aþi fost programat! Spãlaþi-vã mâinile înaintea începerii tratamentului! Spãlaþi-vã mâinile dupã folosirea toaletei! Evitaþi contactul cu sângeleÎn afara centrului de dializã, trebuie sã aveþi grijã cum sunt efectuate:! Tratamente injectabile - a se folosi materiale de
unicã întrebuinþare! Tratamentele cosmetice! Tratamentele stomatologice! Orice intervenþie chirurgicalã! Atenþie ! Vã puteþi contamina ºi prin contact
sexual neprotejat.
12. Ce ar trebui sã ºtim despre hepatitã ?
3130
Hepatitele virale sunt boli contagioase produse de diferiþi viruºi ºi reprezintã o problemã importantã de sãnãtate. Cele mai frecvente tipuri de hepatite virale sunt: hepatita A, hepatita B ºi hepatita C.Cum se transmit hepatitele virale ?Calea de transmitere a hepatitelor diferã, astfel:! Hepatita A - se transmite prin "mâini murdare" sau
"alimente contaminate" de un om bolnav! Hepatita B - se transmite prin sânge sau
instrumente contaminate cu sânge; se mai poate transmite pe cale sexualã dar ºi de la mamã la fãt în ultima parte a sarcinii
! Hepatita C - se transmite în principal prin produse de sânge sau instrumente contaminate cu sânge; poate apãrea la pacienþii care au primit transfuzii de sânge
Virusul hepatitei C restricþioneazã accesul la transplantul de rinichi
Cum putem preveni contaminarea cu virusurile hepatice ?Mãsurile de prevenire a contaminãrii se referã atât la cele din centrul de dializã, cât ºi în afara acestuia.În ce priveºte centrul de dializã:! Faceþi dializa în salonul în care aþi fost programat! Spãlaþi-vã mâinile înaintea începerii tratamentului! Spãlaþi-vã mâinile dupã folosirea toaletei! Evitaþi contactul cu sângeleÎn afara centrului de dializã, trebuie sã aveþi grijã cum sunt efectuate:! Tratamente injectabile - a se folosi materiale de
unicã întrebuinþare! Tratamentele cosmetice! Tratamentele stomatologice! Orice intervenþie chirurgicalã! Atenþie ! Vã puteþi contamina ºi prin contact
sexual neprotejat.
12. Ce ar trebui sã ºtim despre hepatitã ?
3130
O metodã importantã de prevenire este vaccinarea împotriva hepatitei B, care poate asigurã protecþie împotriva îmbolnãvirii, pentru o perioadã de 5 - 7 ani.
®În centrele Fresenius NephroCare se acordã o mare atenþie prevenirii contaminãrii cu virusul hepatitei. În acest sens se asigurã vaccinarea gratuitã împotriva hepatitei B, a tuturor pacienþilor aflaþi în program de dializã peritonealã sau hemodializã.Mai mult, în centrele noastre au fost introduse o serie de materiale ºi proceduri specifice pentru prevenirea contaminãrii încruciºate (de la un pacient la altul). Iatã câteva exemple: ! seturi individuale pentru conectare ºi deconectare,
de unicã întrebuinþare,! soluþii dezinfectante foarte eficiente pentru toate
suprafeþele (pat, mobilier, paviment, aparaturã)! pacienþi separaþi în funcþie de statusul viral! personal medical vaccinat, dedicat pentru fiecare
grupã de pacienþi
®Dorim sã vã informãm cã Fresenius NephroCare are o preocupare permanentã de a îmbunãtãþi serviciile pe care vi le oferã. În acest sens suntem interesaþi sã cunoaºtem pãrerile ºi propunerile dumneavoastrã, pe care le puteþi transmite prin:! intermediul sondajului efectuat periodic în centrele
noastre! intermediul unor modalitãþi continue de
comunicare, de exemplu registrul pentru sugestii pacienþi
Periodic veþi afla stadiul îmbunãtãþirilor aduse în urma propunerilor dumneavoastrã.
Acestea nu sînt doar mijloace prin care sã aflãm pãrerile ºi sugestiile dumneavoastrã ci ºi o modalitate de a ne îmbunãtãþi activitatea.
3332
O metodã importantã de prevenire este vaccinarea împotriva hepatitei B, care poate asigurã protecþie împotriva îmbolnãvirii, pentru o perioadã de 5 - 7 ani.
®În centrele Fresenius NephroCare se acordã o mare atenþie prevenirii contaminãrii cu virusul hepatitei. În acest sens se asigurã vaccinarea gratuitã împotriva hepatitei B, a tuturor pacienþilor aflaþi în program de dializã peritonealã sau hemodializã.Mai mult, în centrele noastre au fost introduse o serie de materiale ºi proceduri specifice pentru prevenirea contaminãrii încruciºate (de la un pacient la altul). Iatã câteva exemple: ! seturi individuale pentru conectare ºi deconectare,
de unicã întrebuinþare,! soluþii dezinfectante foarte eficiente pentru toate
suprafeþele (pat, mobilier, paviment, aparaturã)! pacienþi separaþi în funcþie de statusul viral! personal medical vaccinat, dedicat pentru fiecare
grupã de pacienþi
®Dorim sã vã informãm cã Fresenius NephroCare are o preocupare permanentã de a îmbunãtãþi serviciile pe care vi le oferã. În acest sens suntem interesaþi sã cunoaºtem pãrerile ºi propunerile dumneavoastrã, pe care le puteþi transmite prin:! intermediul sondajului efectuat periodic în centrele
noastre! intermediul unor modalitãþi continue de
comunicare, de exemplu registrul pentru sugestii pacienþi
Periodic veþi afla stadiul îmbunãtãþirilor aduse în urma propunerilor dumneavoastrã.
Acestea nu sînt doar mijloace prin care sã aflãm pãrerile ºi sugestiile dumneavoastrã ci ºi o modalitate de a ne îmbunãtãþi activitatea.
3332
Anexa 1 - conþinutul în proteine al principalelor alimenteAnexa 2 - grãsimileAnexa 3 - conþinutul în potasiu, sodiu ºi fosfor al principalelor alimenteAnexa 4 - vitamineleAnexa 5 - lichidele: apa, alcoolul, laptele, sucurile de fructeAnexa 6 - drepturile ºi obligaþiile pacienþilor
Consumaþi între 150-300 g zilnic, în funcþie de activitatea fizicã, greutate.PROTEINE - grame / 100 g produs
Anexe ANEXA 1, CONÞINUTUL ÎN PROTEINE AL PRINCIPALELOR ALIMENTE
3534
1019
21,62016
16-2216161519
21,6
12,730,6
1,3
PROTEINE - grame / 100 g produs CARNE
Fructe
CreierFicatInimãMielOaieVacãPorcRaþãRinichiViþelGãinã
Alune ArahideBanane
0,93,40,61,10,3150,50,80,50,80,90,73,10,8
0,53,90,5
CaiseCastaneCãpºuniCireºiMereNuciPepene roºuPepene galbenPerePiersiciPortocale PruneSmochineStruguri
Margarinãªuncã Unt
Grãsimi
Anexa 1 - conþinutul în proteine al principalelor alimenteAnexa 2 - grãsimileAnexa 3 - conþinutul în potasiu, sodiu ºi fosfor al principalelor alimenteAnexa 4 - vitamineleAnexa 5 - lichidele: apa, alcoolul, laptele, sucurile de fructeAnexa 6 - drepturile ºi obligaþiile pacienþilor
Consumaþi între 150-300 g zilnic, în funcþie de activitatea fizicã, greutate.PROTEINE - grame / 100 g produs
Anexe ANEXA 1, CONÞINUTUL ÎN PROTEINE AL PRINCIPALELOR ALIMENTE
3534
1019
21,62016
16-2216161519
21,6
12,730,61,3
PROTEINE - grame / 100 g produs CARNE
Fructe
CreierFicatInimãMielOaieVacãPorcRaþãRinichiViþelGãinã
Alune ArahideBanane
0,93,40,61,10,3150,50,80,50,80,90,73,10,8
0,53,90,5
CaiseCastaneCãpºuniCireºiMereNuciPepene roºuPepene galbenPerePiersiciPortocale PruneSmochineStruguri
Margarinãªuncã Unt
Grãsimi
3736
1,01,31,62,31,7
15,216,724,0
10,817,312,8
6,37,49,28,32,22,22,5
RoºiiSalatãSfeclãSpanac Varzã
CârnãcioriCremwurstSalam
Albuº GãlbenuºOu întreg
Fãinã albã Fãinã de orez Fãinã de porumbGriºOrezOrez fiert Paste fierte
Produse din carne
Ouã
Pâine, Fãinã, Paste
UnturãUlei de floarea soarelui
Brânzã de vaciBrânzã Feta Brânzã fermentatãIaurt Lapte integralSmântânãSchweitzer
Cartofi Castraveþi CeapãCiuperci Conopidã Fasole verde Fasole uscatãMorcovPãtrunjelHrean
Lapte ºi derivate
Legume
0,00,0
16,318,0
20-223,33,23,126
20,81,44,02,42,4221,13,71,1
8,58,99,56,4
5,50,50,30,0
Pâine albãPâine grahamPâine integralãPâine de secarã
Ciocolatã GemMiereZahãr rafinat
Zahãr, Dulciuri
3736
1,01,31,62,31,7
15,216,724,0
10,817,312,8
6,37,49,28,32,22,22,5
RoºiiSalatãSfeclãSpanac Varzã
CârnãcioriCremwurstSalam
Albuº GãlbenuºOu întreg
Fãinã albã Fãinã de orez Fãinã de porumbGriºOrezOrez fiert Paste fierte
Produse din carne
Ouã
Pâine, Fãinã, Paste
UnturãUlei de floarea soarelui
Brânzã de vaciBrânzã Feta Brânzã fermentatãIaurt Lapte integralSmântânãSchweitzer
Cartofi Castraveþi CeapãCiuperci Conopidã Fasole verde Fasole uscatãMorcovPãtrunjelHrean
Lapte ºi derivate
Legume
0,00,0
16,318,0
20-223,33,23,126
20,81,44,02,42,4221,13,71,1
8,58,99,56,4
5,50,50,30,0
Pâine albãPâine grahamPâine integralãPâine de secarã
Ciocolatã GemMiereZahãr rafinat
Zahãr, Dulciuri
3938
ANEXA 2, GRÃSIMILE
Consumaþi între 150-300 g zilnic, în funcþie de activitatea fizicã, Consumaþi 6-10 porþii zilnic(o porþie = 1 lingurã rasã), în funcþie de recomandarea medicului pentru:! ulei! unt! margarinã ! maionezã! lapteLimitaþi consumul zilnic de lactate la 60-120 g, în funcþie ºi de recomandarea medicului.Exemplu:! lapte sau iaurt (1/2 canã de 250 ml)! îngheþatã (1/2 canã de 250 ml)! brânzã proaspãtã sau cremã de brânzã (2 linguri),
brânzã topitã (1 triunghi)! smântânã (2 linguri)greutate.! PROTEINE - miligrame / 100 g produs
Consumaþi:! între 50 - 2000 mg SODIU zilnic, în funcþie de
recomandarea medicului! între 300 - 800 mg FOSFOR zilnic, în funcþie de
recomandarea medicului! între 500 - 2000 mg POTASIU zilnic, în funcþie de
recomandarea medicului
ANEXA 3, CONÞINUTUL ÎN SODIU, FOSFOR, POTASIU AL PRINCIPALELOR ALIMENTE 34
5
14451
170481
8452075394182986
17608650
81062083
6321
2165902160
220190152170158190
2380184220154140200
11216
14713815418
342270261204199330
15840420400143122359
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
LAPTE ªI DERIVATEBrânzã burdufBrânzã telemea de vacãBrânzã RoquefortBrânzã topitãBrânzã de vacãMargarinãIaurtÎngheþatã pe bazã de lapteLapte integralLapte 3,5%Lapte degresatLapte condensatLapte praf
CaºcavalSmântânã 10%
Smântânã 30%Unt
OuGãlbenuº de ouAlbuº de ouMaionezã
CãprioarãCârnat afumatCârnat de bereCremwurºtiCârnat proaspãtCurcanConcentrat de carne - cubGâscãIepureLebãrParizerPasãre
OUÃ ªI DERIVATE
CARNE ªI DERIVATE
230
152018101100
40390
45
110484847
140371
76610
40
145
266392790160
890
117929291
206714
10600
85
85
10691
108957
150
99157157155340
11607
131132
3938
ANEXA 2, GRÃSIMILE
Consumaþi între 150-300 g zilnic, în funcþie de activitatea fizicã, Consumaþi 6-10 porþii zilnic(o porþie = 1 lingurã rasã), în funcþie de recomandarea medicului pentru:! ulei! unt! margarinã ! maionezã! lapteLimitaþi consumul zilnic de lactate la 60-120 g, în funcþie ºi de recomandarea medicului.Exemplu:! lapte sau iaurt (1/2 canã de 250 ml)! îngheþatã (1/2 canã de 250 ml)! brânzã proaspãtã sau cremã de brânzã (2 linguri),
brânzã topitã (1 triunghi)! smântânã (2 linguri)greutate.! PROTEINE - miligrame / 100 g produs
Consumaþi:! între 50 - 2000 mg SODIU zilnic, în funcþie de
recomandarea medicului! între 300 - 800 mg FOSFOR zilnic, în funcþie de
recomandarea medicului! între 500 - 2000 mg POTASIU zilnic, în funcþie de
recomandarea medicului
ANEXA 3, CONÞINUTUL ÎN SODIU, FOSFOR, POTASIU AL PRINCIPALELOR ALIMENTE 34
5
14451
170481
84520753941829
86
17608650
810620
83
6321
2165902160
220190152170158190
2380184220154140200
11216
14713815418
342270261204199330
15840420400143122359
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
LAPTE ªI DERIVATEBrânzã burdufBrânzã telemea de vacãBrânzã RoquefortBrânzã topitãBrânzã de vacãMargarinãIaurtÎngheþatã pe bazã de lapteLapte integralLapte 3,5%Lapte degresatLapte condensatLapte praf
CaºcavalSmântânã 10%
Smântânã 30%Unt
OuGãlbenuº de ouAlbuº de ouMaionezã
CãprioarãCârnat afumatCârnat de bereCremwurºtiCârnat proaspãtCurcanConcentrat de carne - cubGâscãIepureLebãrParizerPasãre
OUÃ ªI DERIVATE
CARNE ªI DERIVATE
230
152018101100
4039045
110484847
14037176
61040
145
266392790160
890
117929291
206714
10600
85
85
10691
108957
150
99157157155340
11607
131132
4140
9960
98
31916
112
2752694
21160523358
233042
123695444233824
429115
65412
833531
12845
14130
175422127328383200248148
1310486554810135290219
1000336
CastraveþiCastraveþi muraþiCeapãCiuperci proaspeteCiuperci în conservãConopidãDovleacDovleceiFasole verdeFasole verde - conservãFasole boabeGhebeHreanLinteMazãre în conservãMorcovMorcovi - sucPãtrunjelRidichi roºii
SODIUmg/100g produs
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
DENUMIREAPRODUSULUI
6870
9601400
1721
1401260818680
177076
833100520
46117
1030
240153136207
5213
187167144
22108180128200120
216250149
218280270248
814
292302260
38225310131300215
306360
98
Ficat de pasãrePorc - carne proaspãtãPorc - ºuncã fiartãPorc - ºuncã crudãPorc - burtãPorc - spateRaþãSalamSalam vânãtorescSângereteSlãninãVitã - carne proaspãtãVitã - conservãViþelVitã - cârnat
CrapHeringHering marinat
PEªTE
Hering în sos tomatIcre negre (caviar)IcreMacrouPastravRacSardineSardine în uleiSomon afumatScoiciSepieªtiucãTon Ton în ulei
Ardei dulceCartofiCartofi - piureCartofi - chips-uriCartofi prãjiþi ambalaþiCartofi - crochete uscate
LEGUME
52619401840
26140
2531005056482891008043
361
235
450720
1380
190300200240242224258430160157143170200294
295046
147169267
35216468
275465254358397398184273260395343
212443225
10001160
936
586
5905
1300244
35565773242
713
35544
2
Ridichi albeRoºiiRoºii în bulionRoºii - suc de tomateRoºii - KetchupRubarbãSalatã verdeSparanghelSparanghel conservatSpanacTrufeUsturoiVarzã verdeVarzã creaþãVarzã albãVarzã acrã (fãrã moare)Varzã roºieVinete
Ananas
FRUCTE ªI PREPARATE DIN FRUCTE
3126341618244946385562
134873028433021
9
238297
1160236800270421207704633526515490202227288266266
173
4140
9960
98
31916
112
2752694
21160523358
233042
123695444233824
429115
65412
833531
12845
14130
175422127328383200248148
1310486554810135290219
1000336
CastraveþiCastraveþi muraþiCeapãCiuperci proaspeteCiuperci în conservãConopidãDovleacDovleceiFasole verdeFasole verde - conservãFasole boabeGhebeHreanLinteMazãre în conservãMorcovMorcovi - sucPãtrunjelRidichi roºii
SODIUmg/100g produs
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
DENUMIREAPRODUSULUI
6870
9601400
1721
1401260818680
177076
833100520
46117
1030
2401531362075213
18716714422
108180128200120
216250149
218280270248
814
29230226038
225310131300215
30636098
Ficat de pasãrePorc - carne proaspãtãPorc - ºuncã fiartãPorc - ºuncã crudãPorc - burtãPorc - spateRaþãSalamSalam vânãtorescSângereteSlãninãVitã - carne proaspãtãVitã - conservãViþelVitã - cârnat
CrapHeringHering marinat
PEªTE
Hering în sos tomatIcre negre (caviar)IcreMacrouPastravRacSardineSardine în uleiSomon afumatScoiciSepieªtiucãTon Ton în ulei
Ardei dulceCartofiCartofi - piureCartofi - chips-uriCartofi prãjiþi ambalaþiCartofi - crochete uscate
LEGUME
5261940184026140
2531005056482891008043
361
235
450720
1380
190300200240242224258430160157143170200294
295046
147169267
35216468
275465254358397398184273260395343
212443225
10001160936
586
5905
1300244
355657732427
13355
44
2
Ridichi albeRoºiiRoºii în bulionRoºii - suc de tomateRoºii - KetchupRubarbãSalatã verdeSparanghelSparanghel conservatSpanacTrufeUsturoiVarzã verdeVarzã creaþãVarzã albãVarzã acrã (fãrã moare)Varzã roºieVinete
Ananas
FRUCTE ªI PREPARATE DIN FRUCTE
3126341618244946385562
134873028433021
9
238297
1160236800270421207704633526515490202227288266266
173
4342
112
1303
1622
52212
1320804
7282115112910199
12321713219
266
31
75393278196104147
624790
160240180149201
85386
295
3171553
102
23301
20139261
11
LãmâieLãmâie - sucLimonadãMandarineMangoMãceºe - gemMãrMãr uscatMere - sucMigdaleMureMure - gemPepene roºuPepene galbenPiersiciPiersici - compotPiersici - uscatePerePere - compotPortocalePortocale - gem
1611
02013131250
7454131411212313
12615
823
5
149138
12101901651446221168356564
158330205130
134012666
17753
Ananas conservatBananeCaiseCaise - compotCaise - gemCãpºuniCãpºuni - gemCireºeCireºe - gemCocktail de fructe conservatCurmaleGrapefruitGrapefruit - sucGutuiGutui - gemÎngheþatã de fructeJeleu de fructeKiwi
SODIUmg/100g produs
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
DENUMIREAPRODUSULUI
122823
3511
13
387563
515
100
15189
73201257174416
109102391120
1100120
62
160221150824192148650201170
79
139110335112837150
53
Portocale - sucPrunePrune - gemPrune uscateStruguriStruguri - sucSmochine uscateSuc de viºineZmeuraZmeurã - gem
BiscuiþiChifleFulgi ovãzGriºGrâu încolþitOrezPaste fãinoase fierte
PRODUSE DERIVATE DIN CEREALE
380553540263
6910
5
5861464322340
Pâine albãPâine intermediarãPâine de secarãPesmetPorumbPorumb - fulgiSpaghete
Cafea (praf)Cacao (pudrã)Ceai negruCicoareCoca-colaBere blondãBere neagrãVin albVin de desertVin spumosVin roºuWhisky
BÃUTURI
26511018312025659
165
350140
32615132515101028
0
270177169160330139
0
8040016
1921
215082
1005093
3
4342
112
1303
1622
52212
1320804
7282115112910199
12321713219
266
31
75393278196104147624790
16024018014920185386
295
3171553
102
23301
20139261
11
LãmâieLãmâie - sucLimonadãMandarineMangoMãceºe - gemMãrMãr uscatMere - sucMigdaleMureMure - gemPepene roºuPepene galbenPiersiciPiersici - compotPiersici - uscatePerePere - compotPortocalePortocale - gem
16110
20131312507
454131411212313
126158
235
149138
12101901651446221168356564
158330205130
134012666
17753
Ananas conservatBananeCaiseCaise - compotCaise - gemCãpºuniCãpºuni - gemCireºeCireºe - gemCocktail de fructe conservatCurmaleGrapefruitGrapefruit - sucGutuiGutui - gemÎngheþatã de fructeJeleu de fructeKiwi
SODIUmg/100g produs
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
DENUMIREAPRODUSULUI
122823
3511
13
387563
515
100
1518
973201257174416
109102391120
1100120
62
160221150824192148650201170
79
139110335112837150
53
Portocale - sucPrunePrune - gemPrune uscateStruguriStruguri - sucSmochine uscateSuc de viºineZmeuraZmeurã - gem
BiscuiþiChifleFulgi ovãzGriºGrâu încolþitOrezPaste fãinoase fierte
PRODUSE DERIVATE DIN CEREALE
380553540263
6910
5
5861464322340
Pâine albãPâine intermediarãPâine de secarãPesmetPorumbPorumb - fulgiSpaghete
Cafea (praf)Cacao (pudrã)Ceai negruCicoareCoca-colaBere blondãBere neagrãVin albVin de desertVin spumosVin roºuWhisky
BÃUTURI
26511018312025659
165
350140
326151325151010280
270177169160330139
0
8040016
1921
215082
1005093
3
4544
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
4552
4835
0583432
2507
1250389
000
185333115
94
0242605
00
18134
0000
330636230379
0471649
226247
1750002
FRUCTEOLEAGINOASE
ALTELE
Alune americaneAluneCremã de aluneNucã de cocos
BomboaneCiocolatãDrojdieGelatinaGumã de mestecatMiereMuºtarSare de bucãtãrie (1g)Ulei de soiaUlei de floarea soareluiZahãr
Vitaminele au un rol foarte important pentru dumneavoastrã, dar trebuie sã þineþi cont de recomandarea medicului. Vitaminele liposolubile (nu se eliminã prin dializã). Trebuie administrate cu grijã.
ANEXA 4, VITAMINELE
De ce ?
! nu se dializeazã! nivelurile crescute sunt toxice
! nu se dializeazã! este necesarã pentru protecþia
oaselor ºi vaselor de sînge! (se administreazã numai dacã
fosforul este în limite normale)
! nu se dializeazã! se poate asigura necesarul de
vitamina E din alimente
! nu se dializeazã! când se folosesc
anticoagulante (ex. Trombostop, Sintrom) trebuie redusã
Vitamina
A
D
E
K
De ce ?
! sunt importante pentru formarea celulelor roºii din sînge ºi acþioneazã împreunã cu eritropoietina ºi fierul pentru a preveni anemia
! sunt eliminate prin dializã ºi se gãsesc în cantitãþi reduse în dieta pacientului hemodializat
! reduc nivelul homocisteinei, un aminoacid care favorizeazã apariþia bolilor cardiovasculare la pacienþii dializaþi (vezi mai jos)
! sunt eliminate prin dializã ºi se gãsesc în cantitãþi reduse în dieta pacientului hemodializat
! o cantitate prea mare de vitamina C este periculoasã pentru pacientul hemodializat
! cantitatea maximã de vitamina C recomandatã este de 100 mg /zi
Vitamina
B9 (acidul folic), B6, B12
B1, B2, B3, B7
C
4544
SODIUmg/100g produs
FOSFORmg/100g produs
POTASIUmg/100g produs
DENUMIREAPRODUSULUI
4552
4835
0583432
2507
1250389
000
18533311594
0242605
00
18134
0000
330636230379
0471649226247
1750002
FRUCTEOLEAGINOASE
ALTELE
Alune americaneAluneCremã de aluneNucã de cocos
BomboaneCiocolatãDrojdieGelatinaGumã de mestecatMiereMuºtarSare de bucãtãrie (1g)Ulei de soiaUlei de floarea soareluiZahãr
Vitaminele au un rol foarte important pentru dumneavoastrã, dar trebuie sã þineþi cont de recomandarea medicului. Vitaminele liposolubile (nu se eliminã prin dializã). Trebuie administrate cu grijã.
ANEXA 4, VITAMINELE
De ce ?
! nu se dializeazã! nivelurile crescute sunt toxice
! nu se dializeazã! este necesarã pentru protecþia
oaselor ºi vaselor de sînge! (se administreazã numai dacã
fosforul este în limite normale)
! nu se dializeazã! se poate asigura necesarul de
vitamina E din alimente
! nu se dializeazã! când se folosesc
anticoagulante (ex. Trombostop, Sintrom) trebuie redusã
Vitamina
A
D
E
K
De ce ?
! sunt importante pentru formarea celulelor roºii din sînge ºi acþioneazã împreunã cu eritropoietina ºi fierul pentru a preveni anemia
! sunt eliminate prin dializã ºi se gãsesc în cantitãþi reduse în dieta pacientului hemodializat
! reduc nivelul homocisteinei, un aminoacid care favorizeazã apariþia bolilor cardiovasculare la pacienþii dializaþi (vezi mai jos)
! sunt eliminate prin dializã ºi se gãsesc în cantitãþi reduse în dieta pacientului hemodializat
! o cantitate prea mare de vitamina C este periculoasã pentru pacientul hemodializat
! cantitatea maximã de vitamina C recomandatã este de 100 mg /zi
Vitamina
B9 (acidul folic), B6, B12
B1, B2, B3, B7
C
4746
Cantitatea de lichide admisã pe zi este de aprox. 1 litru, în funcþie de diureza restantã.În ceea ce priveºte felul lichidelor permise, situaþia stã în felul urmãtor:
ANEXA 5, LICHIDELE ANEXA 6, DREPTURILE ªI RESPONSABILITÃÞILE PACIENTULUI
! vinul rosu - este permis un pahar de vin roºu (150 ml /zi) SAU
! un pahar de bere (250 ml /zi) … ºi aceasta doar dacã nu
aveþi boli de ficat care sã contraindice alcoolul cu stricteþe
... tot ceea ce depãºeºte aceste cantitãþi DÃUNEAZÃ!
… acest lucru este valabil pentru orice persoanã care are probleme de sãnãtate
… observaþi cã despre "tãrii" nici nu a fost vorba… nici sã nu vã gîndiþi la ele
! este permisã, … dar este preferabil sã aibã
ALCOOLUL
APA MINERALÃ
un conþinut scãzut în sãruri minerale
! trebuie consumate cu moderaþie
… sunt situaþii speciale în care, potasiul fiind crescut în sînge, sucurile de fructe sunt complet contraindicate
… Atenþie ! hiperpotasemia poate crea tulburãri serioase ale ritmului inimii
! poate fi consumat în cantitãþi moderate (250 ml / zi);
... mai mult de atât v-ar putea da probleme cu fosforul din sânge
SUCURILE DE FRUCTE
LAPTELE
Între douã ºedinþe de dializã încercaþi sã nu luaþi în greutate mai mult de 5% din greutatea dumneavoastrã idealã.
Aveþi dreptul:! sã solicitaþi asistenþã medicalã oricãrui medic sau
asistente medicale din unitatea de dializã precum ºi servicii psihologice - dacã sunt disponibile
! sã vi se explice situaþia dumneavoastrã medicalã
! sã aveþi un program de dializã care sã vã permitã sã mergeþi la serviciu sau la ºcoalã
! sã acceptaþi sau sã refuzaþi orice tratament, medicament sau serviciu psihologic care vã sunt oferite
! sã fiþi tratat cu respect de cãtre personalul medical
! sã fie pãstratã confidenþialitatea informaþiilor despre situaþia dumneavostrã medicalã ºi profesionalã
! sã vã transferaþi în orice altã unitate de dializã din þarã ºi din strãinãtate
! sã decideþi dacã doriþi sã fiþi incluºi în efectuarea de studii clinice
Aveþi datoria:
! sã informaþi medicul dacã aveþi probleme de sãnãtate sau dacã nu înþelegeþi ceva legat de terapia de hemodializã
! sã informaþi medicul dacã aþi decis sã nu respectaþi o indicaþie medicalã ce v-a fost prescrisã
! sã respectaþi programul de dializã stabilit
! sã anunþaþi asistenta ºefã sau ºeful de turã în cazul în care întârziaþi sau nu veniþi la ºedinþa de hemodializã
! sã nu consumaþi bãuturi alcoolice înainte de hemodializã
! sã respectaþi indicaþiile medicului referitoare la dietã, consumul de lichide ºi tratamentul medicamentos
! sã trataþi cu respect pe ceilalþi pacienþi ºi personalul medical
! orice nemulþumire trebuie semnalatã asistentei ºefe, psihologului sau medicului nefrolog
4746
Cantitatea de lichide admisã pe zi este de aprox. 1 litru, în funcþie de diureza restantã.În ceea ce priveºte felul lichidelor permise, situaþia stã în felul urmãtor:
ANEXA 5, LICHIDELE ANEXA 6, DREPTURILE ªI RESPONSABILITÃÞILE PACIENTULUI
! vinul rosu - este permis un pahar de vin roºu (150 ml /zi) SAU
! un pahar de bere (250 ml /zi) … ºi aceasta doar dacã nu
aveþi boli de ficat care sã contraindice alcoolul cu stricteþe
... tot ceea ce depãºeºte aceste cantitãþi DÃUNEAZÃ!
… acest lucru este valabil pentru orice persoanã care are probleme de sãnãtate
… observaþi cã despre "tãrii" nici nu a fost vorba… nici sã nu vã gîndiþi la ele
! este permisã, … dar este preferabil sã aibã
ALCOOLUL
APA MINERALÃ
un conþinut scãzut în sãruri minerale
! trebuie consumate cu moderaþie
… sunt situaþii speciale în care, potasiul fiind crescut în sînge, sucurile de fructe sunt complet contraindicate
… Atenþie ! hiperpotasemia poate crea tulburãri serioase ale ritmului inimii
! poate fi consumat în cantitãþi moderate (250 ml / zi);
... mai mult de atât v-ar putea da probleme cu fosforul din sânge
SUCURILE DE FRUCTE
LAPTELE
Între douã ºedinþe de dializã încercaþi sã nu luaþi în greutate mai mult de 5% din greutatea dumneavoastrã idealã.
Aveþi dreptul:! sã solicitaþi asistenþã medicalã oricãrui medic sau
asistente medicale din unitatea de dializã precum ºi servicii psihologice - dacã sunt disponibile
! sã vi se explice situaþia dumneavoastrã medicalã
! sã aveþi un program de dializã care sã vã permitã sã mergeþi la serviciu sau la ºcoalã
! sã acceptaþi sau sã refuzaþi orice tratament, medicament sau serviciu psihologic care vã sunt oferite
! sã fiþi tratat cu respect de cãtre personalul medical
! sã fie pãstratã confidenþialitatea informaþiilor despre situaþia dumneavostrã medicalã ºi profesionalã
! sã vã transferaþi în orice altã unitate de dializã din þarã ºi din strãinãtate
! sã decideþi dacã doriþi sã fiþi incluºi în efectuarea de studii clinice
Aveþi datoria:
! sã informaþi medicul dacã aveþi probleme de sãnãtate sau dacã nu înþelegeþi ceva legat de terapia de hemodializã
! sã informaþi medicul dacã aþi decis sã nu respectaþi o indicaþie medicalã ce v-a fost prescrisã
! sã respectaþi programul de dializã stabilit
! sã anunþaþi asistenta ºefã sau ºeful de turã în cazul în care întârziaþi sau nu veniþi la ºedinþa de hemodializã
! sã nu consumaþi bãuturi alcoolice înainte de hemodializã
! sã respectaþi indicaþiile medicului referitoare la dietã, consumul de lichide ºi tratamentul medicamentos
! sã trataþi cu respect pe ceilalþi pacienþi ºi personalul medical
! orice nemulþumire trebuie semnalatã asistentei ºefe, psihologului sau medicului nefrolog
ACCES - calea prin care se face posibilã comunicarea cu interiorul organismului, pentru a putea realiza tratamentul de dializã (ex. fistula arterio - venoasã sau cateterul pentru hemodializã);
ANEMIA - scãderea numãrului celulelor roºii (eritrocite) care determinã apariþia unor simptome cum ar fi: oboselã, dificultate de respiraþie, ameþealã; Poate fi corectatã prin administrarea de eritropoietinã ºi fier;
CELULELE SÂNGELUI - celulele se împart în trei grupe: leucocite (celule albe), eritrocite (celule roºii), trombocite (plachete);
CATETER - tubulaturã specialã ºi flexibilã, utilizatã pentru asigurarea accesului vascular;
CREATININA ºi UREEA - substanþe ce rezultã în urma metabolismului proteinelor fiind eliminate prin urinã. Mãsurarea concentraþiei lor în sânge indicã modul de funcþionare al rinichilor ; sau eficienþa metodei de dializã;
FISTULA - o legãturã dintre o arterã ºi o venã la nivelul pãrþii interne a braþului sau antebraþului, realizatã pentru a face posibil accesul vascular în hemodializã;
FISTULINA - ac special pentru puncþionarea fistulei arterio - venoase;
GLOMERULONEFRITA - boalã a rinichiului care duce la creºterea presiunii sângelui ºi pierderea progresivã a funcþiei rinichiului în unele cazuri. Existã mai multe tipuri, diagnosticul se pune prin biopsie renalã;
GREUTATEA IDEALÃ / USCATÃ - este greutatea estimatã fãrã lichide în exces; stabilitã în funcþie de vârstã, sex ºi înãlþime;
HIPERTENSIUNEA ARTERIALÃ - creºterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale;
HIPOTENSIUNEA ARTERIALÃ - scãderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale;
HEMOGLOBINA - substanþã conþinutã în celulele roºii ale sângelui, care transportã oxigenul în organism;
DIALIZA - metoda de tratament prin care sunt eliminate substanþele toxice ºi excesul de apã din organism, atunci cînd rinichii nu mai funcþioneazã;
DIALIZOR - sau „rinichiul artificial" este un dispozitiv medical (filtru) prin care se îndepãrteazã toxinele ºi excesul de apã din organism;
DIALIZANT - soluþie pentru hemodializã cu o compoziþie în sãruri similarã cu cea a plasmei, prin intermediul cãreia sunt eliminate toxinele, apa ºi electroliþii în exces;
ERITROPOIETINA (prescurtat EPO) - hormon care stimuleazã mãduva osoasã pentru a produce eritrocite; în mod normal este produsã de rinichi; în insuficienþa renalã acest hormon se administreazã pe cale injectabilã;
EDEMUL - acumularea anormalã de apã în þesuturi;
EDEMUL PULMONAR - atunci când apa se acumuleazã în plãmân;
HEPARINA - medicament care previne coagularea sângelui în circuitul extracorporeal pe parcursul
GLOSAR
4948
ACCES - calea prin care se face posibilã comunicarea cu interiorul organismului, pentru a putea realiza tratamentul de dializã (ex. fistula arterio - venoasã sau cateterul pentru hemodializã);
ANEMIA - scãderea numãrului celulelor roºii (eritrocite) care determinã apariþia unor simptome cum ar fi: oboselã, dificultate de respiraþie, ameþealã; Poate fi corectatã prin administrarea de eritropoietinã ºi fier;
CELULELE SÂNGELUI - celulele se împart în trei grupe: leucocite (celule albe), eritrocite (celule roºii), trombocite (plachete);
CATETER - tubulaturã specialã ºi flexibilã, utilizatã pentru asigurarea accesului vascular;
CREATININA ºi UREEA - substanþe ce rezultã în urma metabolismului proteinelor fiind eliminate prin urinã. Mãsurarea concentraþiei lor în sânge indicã modul de funcþionare al rinichilor ; sau eficienþa metodei de dializã;
FISTULA - o legãturã dintre o arterã ºi o venã la nivelul pãrþii interne a braþului sau antebraþului, realizatã pentru a face posibil accesul vascular în hemodializã;
FISTULINA - ac special pentru puncþionarea fistulei arterio - venoase;
GLOMERULONEFRITA - boalã a rinichiului care duce la creºterea presiunii sângelui ºi pierderea progresivã a funcþiei rinichiului în unele cazuri. Existã mai multe tipuri, diagnosticul se pune prin biopsie renalã;
GREUTATEA IDEALÃ / USCATÃ - este greutatea estimatã fãrã lichide în exces; stabilitã în funcþie de vârstã, sex ºi înãlþime;
HIPERTENSIUNEA ARTERIALÃ - creºterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale;
HIPOTENSIUNEA ARTERIALÃ - scãderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale;
HEMOGLOBINA - substanþã conþinutã în celulele roºii ale sângelui, care transportã oxigenul în organism;
DIALIZA - metoda de tratament prin care sunt eliminate substanþele toxice ºi excesul de apã din organism, atunci cînd rinichii nu mai funcþioneazã;
DIALIZOR - sau „rinichiul artificial" este un dispozitiv medical (filtru) prin care se îndepãrteazã toxinele ºi excesul de apã din organism;
DIALIZANT - soluþie pentru hemodializã cu o compoziþie în sãruri similarã cu cea a plasmei, prin intermediul cãreia sunt eliminate toxinele, apa ºi electroliþii în exces;
ERITROPOIETINA (prescurtat EPO) - hormon care stimuleazã mãduva osoasã pentru a produce eritrocite; în mod normal este produsã de rinichi; în insuficienþa renalã acest hormon se administreazã pe cale injectabilã;
EDEMUL - acumularea anormalã de apã în þesuturi;
EDEMUL PULMONAR - atunci când apa se acumuleazã în plãmân;
HEPARINA - medicament care previne coagularea sângelui în circuitul extracorporeal pe parcursul
GLOSAR
4948
CONTACTE, ADRESE UTILE .........................................
........................................................................................
CENTRUL DE DIALIZÃ ..................................................
........................................................................................
........................................................................................
MEDIC ............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ASISTENT MEDICAL ......................................................
........................................................................................
........................................................................................
AMBULANÞA .................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ALTE CONTACTE ...........................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
5150
CONTACTE, ADRESE UTILE NOTE
CONTACTE, ADRESE UTILE .........................................
........................................................................................
CENTRUL DE DIALIZÃ ..................................................
........................................................................................
........................................................................................
MEDIC ............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ASISTENT MEDICAL ......................................................
........................................................................................
........................................................................................
AMBULANÞA .................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ALTE CONTACTE ...........................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
5150
CONTACTE, ADRESE UTILE NOTE
Fresenius Medical Care Romania SRL, ºos. Bucureºti-Ploieºti nr. 19-21, et. 3,Fabian Business Center, sector 1, Bucureºti
Tel: +40(0) 21 233 42 68 - 69 - 70 - 71 - 72, fax: +40(0) 21 233 42 20 - 21