ghidul nutritiei si alimentatiei optime
TRANSCRIPT
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
1/90
paNa
stMu
qubr':Lr_,a
zoyaN
t.szraqt
i
gd.
L3.t
GTIIDUL
NUTRITIEI
9I
ATIMDNTATIEI
OPTIME
(-'
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
2/90
DANA SIMU
GABRIEI,A
ROMAN
I.
SZII,AGI'I
gfiirtutrurifui
fiafrrflsttofieioptime
EDITUNA
DACIA
Cluj-Napoca,
2001
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
3/90
CIIPRINS
Gdhd.uti
pentru
?ititoi...
...-__-__--__.
IILl.
Obiectilr
lesrr
de
parologie
...................
I. hIIRODUCERE
II.
GLOSAR.................
-._...-.-.......,..........
l
ILl.
Kilocalorie
(kcal)
un atea
de
misura
a enersiei,
utiiizaie
in
nutil.ie
......._.........._...
....................
l
lL2.
Indicele
de masa
corporald
(IMC)
............................................
l
IL3.
ADA
-
Asociatia
Ane.ic.na
de
Diabet...................................
I
IL4.
OMS
-
Orsanizafia
Mondiah
a Snnararii
..............................
l
ITI.
OBIECTI 'ELE
TINEI
ALIMEN'TATII
SANiTOASE,
SAU
DE
CE
A\,'EM
NEVOIE
DE
O
ALIMEN'TATIE
SANATOASA?.....
ll
1i
IIL2.0biective
nut
tionate.......................-.-..................................1J
III.3.
Obiectivele
de
sie ran .n
a a[meniariei..................................
l4
IV.
RECOMANDAH
NUTRXTIONALE
..........................................
r6
IV.1.
AlimeDtatia
sennroasn:
defin[ie,
senera1ireti..................
16
ry.2.
Ce
este exa.r
o atimentalie
senntoasn
nutr
ivn?
...._..............1?
IV.3.
Componenrele
alimentatiei
...._..................................._.............21
M3.t.
,eryL,
................._.-...__.._....
........................_............21
l\.:1.2.
Maoonubienti..._..
-.
-
_-........................................
25
N.3.3.
Miconu|tien ....._._.-.._..-..-.................._......_...........88
1V.3.4.
Neetur
hidri
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
4/90
1'I.
G}IIDUL
ALIMENTATIEI
SAIT"AMASE
(GHIDUL
DIETEI)
...
47
V1.1. Obiective
nutitionale
in
ziunea OI'1S
,'
" " "
"
"""
"
"47
VL2. Compozil.ia
procentuln a niYelului
caloric
in aLimentatia
sanetoasa
..-...--.............
,,,,,,"",,,,",,
'18
V1.3.
Principii
de
alimentalie
senahasa
(3,
1.5,
11,
12,
13)
"""
49
vI.4.
PLANII'ICAREA
DIETEI
CU
AJIITORIN.
''PIRAMIDEI
ALIMENTATIEI
SANATOASE"..................................,.'.'
50
VL4.1-
Gruple
alimentare:
alantaje
fi
de?avantaje
nuttitionale
50
VI.4.2.
,,Piramida
alimentaliei
snnntoase"
'-"""
"""""
" ""
"
52
V'1.4.3. Echivalente
alimentare
cantitative
pentru
o
porlie
""
""
53
VL4.4. Selectia
alimentelor
(cantitativ
ri
calital'ivl
(dupd
5,13)
''"
54
vII.
RECOMANDART
PRACnCE.'.............,...........,.'......-..... -
64
VILI.
Verilicarea
informaiiilor
de
Pe
ambalaiele
produslor
alimentare.....
.......-..-....
" "'
64
VIl2.
Ce trebuie
sn
$im
despre
adilivii
a]imentari?
(14)
'""
65
\4L3.
Suspsl.ii
de
sastrotehnie
pen[u
o
alimenlalje
sannhase
"
68
1II.
D.{ LOC DE
CONCLUZIE...PIjZ,ZLEUI,
AIJMENTATIEI
oPTIME.....................
.... .........
'..
70
Da. BIBLIOGRAFIE
SELECTIV4.......,.......................,.........,..."
?2
x,
ANEXX
......,...........
..............
,
......,... .
?4
GUIDELINES
FOR
HF,Af]TY
NUTRI'IIONAL DIDT
.-....-...--..
81
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
5/90
GANDIMI
PENTRU
CNIT1ORI
Se spune
cd
"akmentlrtia
este cel ildi
ituportant
factor
d,e
med,iu
e ern
care
influmlpazd
organistuul", iar
un vechi
prooerb
chinezesc
avertize(Ed.
cd,
,,bolib
intnd
pik
gund".
inb-ade
d\ al;mentatia
sdnld.toasd
este u@ din componentele
ceLe
nai
ifiportdnte
o,b sfiii
d.e
sdnitdte
li
ale
calitdlii
t)ielii.
Eristti
Si
reaersul
ne&tkei,
ad.icd
al alimentdtiei abu,ziue
itu
caLorii,
grdsimi,
d.ulciui, la
arc ee adaugd
consutuul
de alcool.
obiceiul
d,e
a
fuma
gi
d,e a
fi
sedentar Acestea
se conuertesc
in
factoti
d.e
risc
pentru
sdndtate&
noastnd,
qiungAkdu-se
la
opailid
drd-ziseLo r boli
nroderne:
obezikttea, diobetul
zahamt,
d,islipidzmiile,
hipefiensiunea
arteriald
$i
in
cele
d,in
urmd,
ateroscleroza
clt
manifestdiLe
sale clinbe:
infarctul rniocardic,
acciilentele
uasculare
cetebtaLe,
arteiopdtia
cronicd obliteran
i a mem.brelor
infetioore,
ALimatalin
d.efiitard
reprezintti
i
ea,
in
dnwnite circuil.stante
economi,ce
particulnre,
o
problenfi
de
sd.ttdtote
populalional,i,
Oamenii
de
ltiintd,
au dooe(lit
cd beneficiile
prcd,use
ile o
oLiinentatie
sd\dloasd
sutut
imprcsionante.
Dar tot impresionatute
sunt
ti
coksecinlele
nercspectiii
ei.
Ialii
de
ce un
ghid,
practi
al
alimenhtiei sdnd.tuase,
accesibil
tuturor
ntedicilor
d.in
RomAnid,
alar
i
&sistentelor med,icale,
cAt
$i
aceLor
persaane
i/Lteresate
tn nwntinerea
propiei
l.ot. sdndldti,
este
binevenit.
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
6/90
Lucrarea celor trei
colegi aL mei, autoritd,ti
ln domeniu,
Ldepline.tte
toate
cerinlele unei cdrti
cu o
dstfeL
de adre$abiLitate.
ia
s-a
ndscut
d.intr-o ind.eLunEdtd,
$i
impecabi,Ld,
actiuitdte cLinicd,
ubloto
de
a
foarle
buno
prpg(itire
leoreli?d.
Sukt
incAnfut
sd,
prcfa.tez
$i
sd, recomand
dcectsli
carte
cd
pe
na cdte nu d.r trebui
sd, lipsed.scd
d,in
casele
romd.nilor,
fiind
un
cpretuit sfdtuitor
inlru bine
5t
uiotd
lungd.
Profesor Dr.
Nicolae
llencu
Membru titular
al
Acsdemioi
de
Stiinle
Medicals
din
Romenia
Pretedintele
Sociedtii
Romane de Diab6 .
Nut
tie si
Boli Metabolice
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
7/90
I.
INTRODUCERE
Recomanddrile
expertilor
ref'eriloare
la aportul
nulritional
furnizeazA
standarde
pentru
co[sumu]
energetic
$i
nutritional
al
populal.iei.
Deci,
de
ce
mai
sunt
necesare
ghidurile
nutriiiona_le?
in
primul
rdnd
pentru
ci
recomanderile
nutritionale
vizeazi
preponderenl.
asigurarea
necesarului
nutdtional,
respectiv
a
aportului
de
proteine,
vitahine
qi
minerde,
stabilind principii
generale
referitoare
la aportul
energetic,
fird
a
putca
acoperi
colvenabil
,zona
moderaiiei,,
ii
proteja
populatia
de
excesul
de
grdsimi,
zaher,
sare
qi
alfi
constituenti
alimenl,ari
despre
care
se
crede
ca
au
relafie
cu
bolile
cronice.
Ghidurile
stabilesc
limite
ale
rccomanderilor
nutdtiohale
rii
chiar
nivele
ale
activitilii
fizice
care
s[
favorizeze
sau
si rneniihd
greutatea
corporali
opiimd.(18)
In
al
doilea
rend,
peotru
cI
recomanddrile
nutritionale
se
refere
la
nutrienl.i,
nu
Ia
alim|nre.
in
tjmp
ce
ghrdurile
dau
ilformatii
specifice
despre
alimentatid
sInetoasi,
referindu_se
la
alimente lii
orientatld
populatia
in sensDl
r.rnei
selectii
optime
a
alimentelor
pe
care
Ie
consurrd
zrlnic.
Ghidurile
nationale
de
nutritie
trebuie
adaptate
populaljiei
cereia
i
se
adreseazd.
Acestea
trebuie
se
cuprinde
recomanderi
cu
aplicabilitate
optimi
intr-un
anumit
context genetic
Si
intr-un
mediu
de viatl
iii
economic
proprju
populatiei
respqctive,
respectand,
pe
cet
posibil,
obiceiurile
alimentare
$i
alimentele
lhvorite.
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
8/90
Secretul adaptdrii
popula-tiei
la
recomandiril{,
unui
ghid
nutritional
parc
a
fi
modificarea
alimentaliei in
patru
dir{\:liir(lll)
1. deprinderea aprecierii mdrimii
portiilor,
in spocinl n
alimentelor
bogate
in grdsimi,
cum
ar
fi
carnoa grnsd,
prcdusele
lactate
fi
deserturile:
2. limitarea strictd
a consumului
cdtorva
alimentc,
lespectiv
a
iardsimilor
pule
$i
a
zaharului
(unturi,
margar'ind,
unt, dulciur'i concentrale
Si
sucuri indulcitc
cu
zahdr);
3. substituirea
produselor
Iactate
clasice cu cele degresaLe
sau cu
coniinut
scezut de
lipide;
4, cretterea consumului
de cereale, fructe
si
vegetale.
ln
afara recomanddrilor cuprinse in
ghidurjle
elaborate
de
experti
noi
am
mai
adiuga
una singrui:
"alegeii
alihentele
sinitoase care
vd
produc pltrcere
cu adcviral "
Alegerea
alimentelor
dense
nutrilional
este
de
pliml
importantd, dar
nu
trebuie
neglijatl
nici posibilitatea
selectiei
alimentelor
cale
ne
aduc bucurie
gi
ni se
par
delicioase,
Phcerca
de
a
mAnca are
beneficii fizice
pentru
organism
p
n
modificerile
,sdnetoase'
produse
la nivelul sistemului
nervos,
hormonal
gi
imunitar. lncercarea de s sacrilica
plecerea
in favoarea
respectlrii
unor
recomandlri
nutritionale
prea
stdcte
e6te
Banctionaii,
deoarece oamenii, cu cat simt mai mult cd
le
este
ameniniati
pl5cerea,
cu atat mai
muli
au tendinia de a-$i
corlselva bucu
a
consumului alimentelor
preferate.
Deci,
amintili-vd si vl
bucurati de alimentele
sinitoase
care
vi
plac
Ghidul
se
adreseaze
tuturor celor interesali in a cunoaqte
$i a
avea
o
alimentalie
senatoase,
care
pe
langl
caliteiile
nutrilionale si
Ie indeplineascl
qi
pe
cele emolionale. Sperem
ca acest
ghid
si fie util
colegilor
de
alte specialiteti,
10
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
9/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
10/90
O evaluare rapidn a IMC
se
poate
face
cu ajutorul
diugmmei.
(Anexa
3).
in
functie
de tMC
se
defineiite
greutatea
corporal6
(Tabelul
1)
lE,5
-
24,9
kg/
m,
25,0
.
29,9
kg/
ln,
30,0
-
34,9
kc/
m,
35,0
.
39,9 kc/ m,
Norrnala
Obezitate
gradul
I
Obezitate
gradul
lI
Obezitate eradul
tll
(
extrcmd)
II.3.
A.DA
-
ASOCIATIA AMERICANA DE
DIABET
II.4. OMS
-
ORGANTZATTA MONDTALA A
SANATATTT
12
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
11/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
12/90
?. Reducerea
retardarii staturo'ponderale
16 copiii
provenili
din
famiiii
cu
venitud mici;
8.
Cretterea
proportiei
persoanelol
de
varsta
a
doua
5i
a
treia
care
au
acces
la
recomanditi
dietetice
privind
grdsimile,
in
general,
qi
grlsimile
saturate,
in
special;
9. Cresterea
consumului
de fructe
5i
vegetale
pind
la cel
putin
5
porlii pe
zi;
10. Crefterea
con8umului
de
produse
cerealiere
pind
Ia cel
pulin
6
porlii pe
zi;.
11.
Cresterea
prcpodei
pe$oanelor
carc
primesc
recomandlri
nutritionale
pentru
apodul
de calciu;
12, Cresrerea
numdrului
de
persoane
care
primesc
recomandarea
de scddere a
aportului
de
sodiu
Ia
2400
mg sau mai
putin pe
zi;
13.
Reducerea deficiertei
de iod la
copii, adolescenli,
femei
la
vArsta de
reproducere
i
cele cu venitui
economice
scizute;
14.
Promovarea alimentaliei
la san
9i
crefterca
prcpo4iei
mamelor
care
i$i
hrAnesc
copiii
priD
alimentalie Ia sdn
pe
o
peioad6
cdt
mai
lungd,
preferabil
pe
parcurBul
primului
an
de vialS al copilului;
15.
Creiterea
proportiei
copiilor
9i
adolescentilor
la care
gusterile
de la
Scoale
contribuie
la crelterea
calitelii
dietei:
16. Dezvoltarea
educaliei
nutdtionale
in
scoli.
III.3. OBIECTIVELE
DE SIGURAMA
A
ALIMENTA,TIEI
1?. Reducerea
numerului
de
infectii
cauzate
de
agenli
patogeni
alimentari
(bacterii
ti
virusuri);
18.
Scederea
mortaliteUi
pdn
alergii alimentarc
(anafilaxie);
14
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
13/90
19.
Cresterea
pmporti,
ei
consumatorilor
care
pmcticd
4 dlisuri
de
siguranii
cand
manipuleazi
alimente:
-
se spatd
pe
mdini,
-
previn
contaElindrile
prin
incrucitarea
proceselo
din
circuitul
aliDentlor,
-
respecti
gastrcteh[ia
comDleti
ti
corecti a
produselo
de
carne,
-
ricesc
rapid alimentele
(dupi
cunpirare
ii/Eau
preparale);
20, Reducerea
morbiditilii
datolatitehnicilorDeigierice
utilizate
ln unititile
comerciale.
15
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
14/90
IV.
RECOMA\DARI
NUTRITIONALE
ry.l. AII}TENIATIA
SA'NATOASA.
DEENTIII],
GENERALITAN
'
Alimentatia
sindtoase
este cea
adaptatA
Si
echilibrate
ener
getic
Si
nutitional,
rcunoscend
varial.ii
individuale
plu
factorial
determinatc.(5,?,8,12)
,\limenLatia
adapta[i
Si
echilibral,a
presupune
acoperirea
nevoilor
ener.getice
concomitent
cu
a
celor
nuh:itionale
pentru
mentinerea
propriilor
structuri,
repararea
uzurilol,
inhetinerea
proceselor
fiziologice,
a
cre$terii
$i
dezvoltirii.(2,5,?,11,12).
Aceasta
presupune
induderea
tuturcr
nutrientilor
(macro
Si
micrcnutrienli)
in
limite
considerate
normale
pentru
fiecare,
dar
$i
respectarea
unor
anumite
proportii
intre
ei.
prezenta
sau
absenla
unui nutrimedt
esenlial
poale
sA
afecteze
di sp oDibilitale
a,
absorbtia,
metabolismul
sau nevoile
organismului pentru
alte
nutrimente.(12).
Recunoasterea
interrelatiilor
dintre
nutrienti
constituie
suportul
$tiintific
pentru
aplicarea principiului
larieHi,ii
alimentatiei
realizat
prin
diete
cat mai
complete-(12,13),
Recomanddrile
expertilor
referitoare
la
apodul nutdeniilor
esengiali au
in
vedere
nwoile nutritionale
zilnice, intalnite
practic
la
intreaga populatie
senetoase.
Tinand cont
de
marea
variatie
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
15/90
individuald
a nevoilor nutritionale,
precum
9i
imposibilitatea
curente de
punerc
a
ei in evidenti, recomanddrile
nutdtionale
sunt stabilite
la
nivele mai
mari decet nevoile
celor mai multi
indivizi,
tocmai
penfuu
a fi
sigu
ce necesaml
in fiecare
este
acopedt.
Aportul
unui
nutrietlt
sub
limita
recomandari]or nu
inseamna
neapirat
ci este
inadecvat,
dar
riscul ca
el si devind
insuficient
creSle
cu cat aportul
scade
mai mult
sub
recomanddri.(12).
Recomandirile
nutritionale
pot
da
naltere
la neintelegeri.
Aporturile
dietetice
de
rcferintn
(DRIJ
sunt recomandiri,
nu
,,comenzi
obligatorii".
Urmetoarele consideratii
plaseaze aceste
recomanddri
intr-o noue
perspectivi:(13)
-
comitetul
care
determine
valorile
este
alqituit din oameni
de
6tiin 5
de diferite
specialititi
-
valorile
se
bazeazd
pe
rearltale
ale cercetA lbr
Stiintifice
disponibile Ia
acea
ord
5i
sunt reactualizate
periodic
in
lumina noilor
cunottinte
-
valorile
sunt
recomandeli
penhu
aportud
optime
Si
senitoase, nu doar nevoi
minime. EIe oferi
o
generoasd
limiH
de sigurantd
$i
cuprind
nevoile
unei
virtuale
rnkegi
populatii
sindtoase.
IV.2.
CE
ESTE EXACT
O AIIMENTATIE
SANATOASA
NUTRITIVA?
A-limentatia
sendbasd
nutritivi trebuie
sd indeplineasci
5
criterii:(13)
1. Trebuie
se
fie adecvati
(potivita),
asifel
incat almentele
consumate
si
aducd
nutrienti
eseniiali,
fibre $i
energie
in
l7
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
16/90
canlireli
suficienle
pentru
menlinerea
senetdtii
Si
a
greutelii
corpului.
Fiecare nulrient
poate
fi folosit
pentru
a demonstra
impodanta unei
diete adecvate. Fierul este un exemplu cunoscut.
Fiind
un
nutrient
esenlial,
pierderea
lui zilnici
din
diferite
motive
trebuie
urmate de iniocuire, initial
pin
consumul alimentelor
care
il
contin. Dace se consumd
prea putine
alieente continand
fier
se
poate
dezvolta
o
anemie
nutrilionald
prin
deficientd de
fier-,
cu
simptomatologia aferentd.
Imediat
dupd crelterea
consumului zilnic de alimente
bogate
in fier
fenomenele
specifice
deficienlei incep si dispar5.
Unele
alimente
suntbogate in
fier,
altele sulrt
in
mod
notoriu
serace.
.
Carnea de vita tanera
$i
porc, peStele,
carnea de
pui
$i
alumite leg'ume intri
in categoria
alimentelor
bogate
in fier.
Logic, o cale uqoard
de
obtinere
a nevoilor zilnice de fier este
includerea lor in
dietd
in mod rcgulat.(13)
2.
Alimentalia
sanaioasa Lrcbuie
sd
fie
echilibrati.
in
alegerea dietei nu trebuie se
prevaleze
un nutrient sau
aliment
in defavoarea altuia. Cu
alte cuvirte, trebuie respectatd
o
anumita
proporlie,
de
preferat
cea optimi. Pentru
aprecierea
importatrtei
alirientaliei
echilibrate, si discuteE despre un alt
nutrient
esenlial,
calciui.
O dietd lipsitd de calciu este urmata
de o
dezvoltare
osoasd
deficitard
la copii
in
perioada
de
cre$tere
9i/sau
poate
meri susceptibilitatea Ia afecliuni
prin pierderi
osoase la adult
(osteomalacie,
osteoporoze). Copiii
qi
adullii
hebuie sd fie avizati de a consuma destul lapte
ti
produse
lac-
tate in fiecare zi
pentru
a$i asigura nevoile,
dar
nu
iotr-o
cantitate atet de mare
incat
sd
duci
la
elminarea
din
dieti
a
alimentelor
bogate
in fier, deoarece cea mai
mare
parte
a
alimentelor
bogale
in
calciu
sunt
sarace
in
fier.
Sursele
18
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
17/90
alimentare
principale
de calciu sunt laptele
$i
produsele
lac_
tdte.
jnl-impletor
cxl,rem
de
.;race
rr lier.
Echilibrarea intregii
diete astfel incat si
asigure desiul,
dar nu mai
mult
decat
necesarul din fiecare din
cele 40
de
nut
ente esentiale
pentru
s5ndtate,
este
ul1
act de
decizie
care
presupune
multe
indemanare
pe
baza
unor
cuno$trnte
nutritionale
specifice.(13).
3. O aliEentalie
sinetoase
trebuie
si fie
controlate
ca-
loric. CoDtrolul
caloric al dietei se
referi
la aportul
energeiic,
carc.
in
mod
normal,
nu
trcbuie
se
depSleascd nevoile
metaboiice
Si
de activitate
fizica,
dar si nici nu fie mai
mic
decat
acestea.
Astfel se asigurd controlul
greutelii
corporale.
Acesl obiectiv
poate
fi
atins
prin
utilizarca
a difedte strategii
rutritionale.(13J
4. Moderatia
in
alimentatie
se
refere
la
posibilul
exces de
sare,
grasimi,
zahir sau alt component
nedoit
peste
anllmite
Iimite.
Alimente ca sarca, zaherul,
gresimile
iDtens
saiurate
sau
colesterolul
pot
atenta la senltate.
De aceea, majoritatea
ghidu
lor nutritionale
menlioneazi
limita lor superioaii
in
diet5,
pan5
h
care se
presupune
ce nu
apar in
timp
fenomene
patologice.
Unele
persoane
consideri
cd
pentru
a
respecta
aceasti
recomandare nu hebuie 8d 8e
bucue niciodate de deliciul
unei
lripturi
sau
al
unei inghelate.
Atitudhea
este
complet
grc$ii5,
prin
carenta de informalie:
moderatie, nu abstinen 5,
aceasta este cheia succesuluil
De exemplu, o inghetald
pe
septamane,
in
contextul
unui
plan
dietetic
corect condus,
poate
avea un unpact
nutlitional
mic;
o
inghetald
pe
lune
nu are
plactic
nici un efect nutritional
indezirabil.
Moderatia
mai inseannd
cd
sunt
necesare
anumit
limite
chiar si
pentru
constituentii
19
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
18/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
19/90
IV.
3.
COMPONEN'I'I'LE
ALIMENTAI'II]I
Schemal,ic,
structura
alimentaliei
este redati
in
Tabelul 2
'lhbel.ul
2.
Structura
alimentatiet
Macronutrien[i (trofine
ca]origene)
-
glucide
-
proteine
-
lipide
Micronutrien$
(irofine
necalorigene):
-
vitamine
-
Iiposolubile
-
hidrosolubile
-
minerale
-
macroelemente
-
microelemente
Api
(hidratare)
)
"o"".
du .o""si"
IV.3.l.
Energia
Specia
umani
supravietuie$te
gratie
enelgiei
obtinute prin
metabolizarea
alimentelor
Doar
plantele
pot
incorpora
energie
solari
prin
intermediuj procesului
de
fotosintezd.
Omr nu
poate
incorpora
energ.ie
radiante,
deci
singura sulsd
disponibili
este
aportul
exogen
prin
alimente.(15).
Balanta
energetice
reprezinti
aportul
energetic
necesar
mAnlinerii greuGLii
co"purale
conslanle.
in,"adrul
alimen[at
ier
sindloase
balanta
energeticd
trcbuie
sd fie
echilibrali.
practic,
este
vorba
despre
un
echilibru
intrc
aporturile
si cheltuielile
de
energie.(5).
Cand
aporturile
energeLice
depisesc
cheltuielile
apare
supraponderea
$i
obezilatea.
DacA
alimentatia
aduce
energie
2l
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
20/90
Inai
putini
decal nevoile sau
pierdedle
sunt
mai
ma decat
aportd,
se
pot
instala
tulburerile
de nutri.tie.
Cheli,uiala
de energie a organismului
uman,
precum
$i
valoarca energetice
a
a[mentelor,
se exprimd
in
kilocalorii
(kcal).
in sistemul
intemational,
unitatea de mdsurd
a energiei este
Joule
ul,
iar in nutritie
se utilizeaze kiloJoule'ul
(kJ).
Furnizorii
de energie sunt trofinele
calorigene.
Prin
metabolizare, ele
oleri urmdtoarea
cantiiale
de energie:
1
g
glucide
=
4,1
kcal
1
g proteine
=
4,1
kcal
1
g
lipide
=
9,3 kcal
O
pozitie
speciald
ocupd alcoolul, care
furnizeaze
6j
el
energie. Un
gram
de
alcool
pur
elibereazi
7,1
kcal.(15)
A.
Necesarul
energetic
total
zilnic
trebuie sd
acopere
cheltuielile
metabolismului
bazal
(MB),
ale metabolizdrii
alimentelor
(actiunea
dinamic specificd
-
ADS)
5i
ale
activitelii
fizice
(AFX1).
l
Cheltuielile
metabolismului
bazal
acoperi
aproximativ 2/3 din
necesarul caiodc zilnic.
Un
termen
mai
adecvat
pentru
cheltuielile metabolismului
bazal este cheltuiala
energetici
de repaus, deoarece
niciodatd
llu se
potrediza
condilii
reale
si
perfecte
de
repaus
total.(9).
2,
Acliunea dinamic
specifica
acoperd cheltuiala
energetici din
momentul masticaliei,
a
efortului
secretor,
os_
motic
Ei
chimic
de
digestie. in
alimentalia
mixte ea
reprezinte
aproximaLiv .l0oo
din
aportul
energetrc.
3. Energia
necesare
acopeddi activititii
fizice
se
exprimd
in
muttipli
de
metabolism bazal,
in
funclie
de intensitatea
efortului depus.(9).
22
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
21/90
B,
Calculul
necesarului energetic
presupune
insumarea
necesarului
energetic in
repaus
5i
pentru
activitatea
fizice.
Pentru
determinarea
cheltuielilor
energetice de repaus
se
utilizeaze metode
Iabodoase bazate
pe
calorimetrie, respectiv
mesurarea
consumului de
oxigen
in
condil,ii controlate (posi
alimentar,
dimineala, confodtermic).
Uzual,
in ciinicd,
estimarea
cheltuielilor
energetice de repaus
se bazeazl
pe
metode indirccte,
dar de cele
mai multe
ori
suficiente.
(9).
La acestea
se adaugd
necesarul
energetic
pentru
sustinerea activititii
fizice, estimat
conform
unor indici.
1.
Ecuatia
lui
Ha
is-Benedict (1,9)
folositi
pentru
calcularea
metabolismului
bazal
(MBXkcal/zi),
ia
in considerare
greutatea
(w-kg),
innllimea
(h-cmJ
Si
varsta
(a-ani):
MB
(femei)=
655+(9,5
X
w)+(1,8
X hXa,? X a)
MB
Gnrbaii)-
66+(13,?
X
w)+(5
X
h)-(6,8 X
a)
La aceste
cheltuieli
bazale
se
adaugl 30%, 50%
sau
100%
din
MB,
in
funclie
de
intensitatea efortului fizic
(sedentarism,
efort
fizic
moderat
sau
mare).(1),
2.
Calculul metabolismului
bazal
(MB-in
kJlzi) se
poate
realiza
prin
aplicarea
formulelor
din
Tabelul
3.
TabeluL
3.
FormuLe
d.e caLcuL
pentru
MB
0,063
x
G
{kg)
+
2
8957
0,0484
x
c
(kg)
+
0,0491x G
(ks)
+
2.4541
0,06?1 x G
(ks)
+ 2.0357
0,0342
x
G
(ks)
+ 0,03??
x
G
(kg)+
2.1545
Pentru
transformarea
in
kcal/zi
se
va lnmulti cu
240,
23
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
22/90
Corectia
penlru
activitatea
fizice
se
va face
pin
inmuliirea
rezultalului
obtinut
(cu
menlinerea
numerului
de
zecimale)
cn
indicele
de aciivitate
fizici de
1,3
pentru
sedenta
$i
moderat
acli r
si
('u
1.5
la cei cu
acliviLaLc
inlensi.
3.
Existd
5i
posibilitatea
unui
calcul
rapid
pentru
metabolismul
bazal,
considerind
ci
el
este
acoperit
prin
consumul
de I kcal/kg
corp/oie.(2),
la
caie
se adauge
consumul
necesar
activila-iii
fizice.
Menliune
Ptin
aceste
metode
de calcul
se estimeaze
necesarul
calo
c
peniru mentinerea
glutdt-ii respective'
in cazul
ill
care
se
dotegte o
corectare
a
greutdtii
corporale,
calculul
8e
hazeaze
pe
greutatea ideala
5i
pe
IMC,
Ia
care
se
adaugd
un
necesar
caloric
prin
care
se se
tinde
spre
greutatea
dodH'
4,
Formula
de
calcul
pentru
gteutatea
ideala
este
dilerentiate
pe
sexe:
c i
50
.
0-?E
x
{l
-
15u1
*V-iq
lpentru
6exul
masculin)
4
(;
i=
I50
+
0.?5x(I
-
rU61
r
YJ91
*O,SOtpenlru
sexul
feminin)
'4
in
care:
Ci
=
greutate
ideald
I
=
inaltimea
in
cm
V
=
varsia
R
tionamentul
de calcul
al necesarului
caloric'
recomandat
de ADA,
in 1994,
este
(5):
.
Daca
IMC
este
cuprins
inhe
22-25
kglm':
subiect
activ:
31
:15
kcal/kg
greutate
ideal6;
24
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
23/90
-
subiecL moderai,
activ:
26 31
kcal/kg
greutate
ideald;
-
subiect
sedentar 22-26
kcal/kg
greutate
ideald.
.
DacA
lMC>2skglm'2
necesarul
caloric este
35kcal./kg
greutate
ideali-
La o
v6rsta
mai
tanare,
necesarul
caloric
este mai
mare
comparativ
cu o
vitsli
mai
avansati.
De
exemplu, la un
subiecl
moderot
activ,
Dormoponderal,
de
20
de
ani, necesarul
caloric
este
de
31 kcal/kg
greutate
ideald,
dar dace varsta
este
de 60
de
ani,
necesarul
scade
la
26
kcal/kg
greutate
ideall.(3,5).
Cheltuielile energetice
sunt mai mari
la femei in
perioadele
liziologice
de
sarcini
$i
aldptare.
Astfel,
in
primul
trimestru
de
sarcinl
necesarul
energetic
creSte
cu 150
kcal/zi, iar
in
trimestrele
II
5i
III
cu
350 kcal,/zi.
in
perioada
de
lactatie
surplusul
encrgetic
esta
de 480.550
kcal.
pentru
a acoperi
ti
efortul
secretor al
glandelor
mamare.
Nevoile
encrgetice
sunt
acoperite
prin
consum
alimentar.
La baza
aportului
energetic
stau alimentele
cu
cea mai mare
densitate
calorici
(dulciurile,
gadsimile,
cefealele).
Mai modeste
calorigen
sunt
fructele,
Iegumele
;i
zaeavaturile.(bJ.
IV.3,2.
Macronutrien[i
M.2.1.
Definitie,
prezentare getrerate
Macrcnulientii
sunl,
trofine
calorigene
aduse
prin
alimente
$i
au o calilate
comune:
sunt furnizorii
de energie
ai organismului.
Macronut
enLii
sunt reprezentati
prin:
glucide,
lipide
5i
proteine.
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
24/90
M,2.2.
Glucidele
Glucidele
suni
compuiii
organici ternari,
care
contin
Lar
bon,
oxigen
5i
hidrogen
in acelea;i
proporlii
ca
Si
apa,
de
unde
denumirea
impropric
de
hidrati
de carbon.
Fjle
constituie din
punct
de
vedere canlilativ
baza ratieri,
asjgurand mai
mult
de
junitrle
djrl
ncccsarul
caloric,(5).
O
clasificare
gencrali
impartc
glucJdele
in
monozaharide,
oligozaharide
i;i
polizaharide.(7).
Monozaharidele
sunt rar
ini,Alnite in
stare naturale.
Ele sunt
glucidele
cele
mai
simple.
Dintre
monozaharidele
prezente
in
alimente
$i
impodanle pentru
om
amintim
glucoza,
fructoza
ii
galactoza.
Glucoza ca
atare
se
gise$te
in
mierea
de albine,
struguri, coacdze,
portocale
Si
morcovi. Fructoza
se
glse$te
in stare
liberd,
consi,ituind
compo[entul
pincipa],
in mierea
de
albine,
in fructele
coapte
gi
in
unele vegetale.
Galactoza se
gese$te
doar
in
combinatie cu
glucoza
alcdtuind
dizaharidul
din lapte
-
lactoza.(5).
Oligozaharidele
sunt
reprezentate
prin
zaharozi,
maltoze
9i
lactoz6.
Zaharoza
este oligozaharidul
cel mai
respandit
in
naturl,
fiind
componentui
principal
al
zahirului.
Lactoza este
singurul
glucid
de
odgine
animald
gi
unica sursd
glucidici pentru
nou-nAscut.(5,7).
Polizaharidele
provin
din
condensarea
unui numir variabil
de morrozaharide.
Unele sunt
digcrabile
(amidonul,
dextrinele,
glicogcnul),
altele
putin
digerabile
sau
chiar
nedigerabile
sub
aol,iunea
sucurilor
digestive ale
omului
(celuloza,
hemiceluloza,
pecLinele
etc.).
Fibrele
alimentare
sunt
polizaharide
de structurd
(amestec
de celuloza,
polizaharide
necelulozice
6i
lignind),
importante
ti
necesarc
in
alimentatia omului
sdnitos.[7).
26
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
25/90
Recomandiri.
Confbrm recomandirilor
in vigoare.
glucidele
trebuie
sd acopere cel
pulin
50 5570
din nivelul
caloric
al
ratiei.
Glucidele simple,
rafinate,
prezente
in dulciurile con-
centrale nu trebuie sa depirieascd mai
mult
de
10%
din ralia
calorica. Practic,
cea
mai
mare pondele
in
alimentatie
o
au
glucidele
complexe,
precum
$
monozahalidele din fructe
5i
lapte.
Se
considerA
cd 27 40
grame
de
lihre
aljmentare, din care
mini
mum
6
grame
solubile, sunt
suficiente
pentlu
acoperirea nevoilor
zilnice. Aceasta
cantitale de
fibre
poate
fi asiguratl
prin
urmdlorul
consumr
6
sau
mai multe
portii
de
cereale
gi
leguminoase
uscate
$i
6
sau mai
mulle
porlii
de
legume
9i
fructe,(5).
Continutul
in
fibre alimenlare al catorva
alimente
se
gese$te
in
Tabelul
4.
Surse
alimentare
de
glucide.
Cele
mai
bogate surse
de
glucide
sunt duloiurile concentrate, apoi
cerealierele
qi
leguminoasele
uBcate,
precum
;i
fructele,
laplele
(4,9
g
lacloza/
100
ml)
$i
legumele, cu
continut
glucidic mai modesl(5),
Detalii sunt
prezenlate
in
Tabelul 5.
2'.7
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
26/90
TobeLuL
4.
Continutul
in
fibre
alimentare
wnlru
cateDa
alindte
(s/pattie)(dupd
4)
r. Lesume
(l/2
cani)
23
1,5
1,3
3,2
t,7
1,5
2S
1,7
0,9
o9
o,7
02
2
I
,,7
0,5
2.
Leguhinoase
us.ate (r2
@rn)
-
mazife
I
s,9
i
3,5
0,4
-
fasole
boabe
coloratn
35
3,1
o,4
62
4,7
1,5
r53
t4
1,4
2,8
lr,B lr
IJ
0,6
-
porocali'
(mijlocie)
1,9
0,8
1,1
-
pirsica
consNn
(U2.rtrn,
1,9
t,l
0,8
-
pate
coDservn
(U2
cann)
0,8
-
ananas
conservn
(r/2
(rur)
2,1
t,8
0,3
4. Cerlle (I porli.35
g)
o,5
0,4
0,1
4
03
l0
9
28
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
27/90
Tabelul 5. Alinen|e ontnut tnare
d?
Elucide
(dupd
7)
;,;;,
-
T
l;l1lilill"?ill,l[i;,
]
rl f,(.1. fr,?ir. ns.,r.,
6. struguri,
prur,
cirese.
3.
Domboane, ca.amel
IV.3.2.3.
Lipidele
Lipidele
sau
grisirnile
sunt
substante
organice insolubile
in
apd
Si
care
se
prezinti
diferentiat
ca
stare
de
agregare
Ia
lemperatura camerci
0ichide
vdscoase,
semisolide
sau solide).(7).
Grisimile
sunt
cele
mai
"energogene"
trofirre,
eliberand
prin
metabolizare
9,3
kcal/gram. Ele sunt implicale in aportul
5i
metabolizarea
vitaminelor
liposolubile.
Lipidele
rezulti
prin
esterificarea acizilor
gra6i
cu diferili
alcooli.(7).
O
clasificare
generici
le
imparte
in
lipide
simple
fi
complexe,
iar o itlta
in
gresimi
animale
Si
vegelale.
Principalii
constituenli
ai
lipidelor
sunt acizii
graii.(7).
Clasificarea
cu
semnificatie rut
lionald
itrparte
acizii
gra5i
in
7G?5
29
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
28/90
saturaLi
\ii
nesaturaLi
(mono-
si
polinesaturaLt).
Acizii
gra.i
participd
la este
ficare
a colest
erolului, la
formarea
trigliceridelor
circulante
iii
din
depozitele
de
tesut
adipos.
Ei
pot
circula
legati
de
albumina,
cand
se
numesc
acizi
gra5i
liberi.
Reddm
in
Tabelul
acizi
srasi
(5).
abeLuL
6. Prindpslii
PALYITIC
OLEIC
l811
I,INOLEIC
1A:2
EICO.SAPE
NTA.ENOIC
20ts
NOTA.
Acizii
gra$i polinesatursti
se
gdsesc
in
form6
"cis,
(formi
aDtiatrogeni)
in
stare
naturald
in uleiuri vegetale
sau forma
,,trans,
(aterogend)
in
grasimi
hidrogenate,
solidificate.
Recomanddri.
in
scopul
prevenirii
aterosclerozei,
se
recomandi
ca lipidele
se
acopere
3O06
din
nivelul
caloric
al
raliei.(5).
Acizii
grasi
saturati
trebuie
6i reprezinte
cel
mult
l/3
diD
ralia
lipidice.
Se
recomonde
ca
acizii
gra{i
mono-
)i
polinesaturali
sd
acopere
fiecare
aproximativ
l/g din
aceeati
r:atie
lipidicn.(5).
Continutul
de acizi
graqi
al
celor
mai
uzuale
grdsimi
alimentare
se
gdse$te
in Tabelul
7. O
pozitie
specialS
in ratia
lipidici
o ocupl
colesterolul
alimentar.
al
cirui
consum
trebuie
se
fie
mai mic
de
BOO
mg/zi.(4,b,12,13).
Continutul
de colesterol
pentru
cateva
alimente
se
giseste
in
Tabelul
8.
30
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
29/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
30/90
Sursele
alimentare
de
lipide.
Aportul
de
lipide
se
realjzeazi prin
consumul
de
grisimi
animale
(unt,
untura
de
porc,
ulei
de
peiite,
gresime
de
giind
etc.),si
cele vegetale
(uteiuri
de
diferite
prcvenienle),
precum
$i
de
aqa
numitele
,,lipide
ascunse"
ill
carne, mezeluri,
br6nzeturi,
lapte,
oue $i produse
de cofetlrie.(5).
Alimentele
cu
continut
mare
de
lipide
se afl5
in
Tabeiui
9.
Ta.belul
8.
Continutul
in
catesiel.ol
a
cAh|ta
alimente
(d.upd
4)
FPIuI
alimentului ri
cahtitatr
r.
Lflrn..onie.
slrbi.
gitite (,100
(1
77
,
I4{
-:
7S
12A
i19:ci}
stEll-
1_9qc f porlie)
270
1716
J.
Fasar'
dp.uri..
l'af5 pillc. ra,nc
Barihi
t- t00
g)
ll
purlrci
J3
79
59
72
a. P.ite
gras.
gntir
("
100
e
)
(l
po{ie)
74
5.
Gelbenut
de ou
(1
bu
211
-,,ranzn
(-i5
e)
(t
porfie)
30
-,h';n/5
d'n
)ap'o
"manr,nir
(.1i
s,
(
|
porli")
laDic
(-
100
hl)
I
I
DortiEr
}L
;;
_a
l0
4
32
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
31/90
'liLhaluL lt.
Alintntc
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
32/90
Proteiuele
sunt
secvenle
diversificare
ale
celor
20 22
de
aminoacizi,
dintre
eare
tJ
sunt
esentiali
li
doi
semiesentiali.
Clasificarea
nutritionale
imparte
proteinele,
in funclie
de efectul
Ior
biologic,
in
proteine
complele
(care
conlin
toti
aminoacizii
eseutiali
5i
ii
aduc
in
pr.oportii
adecvate), proteine
pa4ial
com_
plete
[din
care
lipsesc
1,3
aminoacizi
esentia]i);i proteine
in_
complete
(din
care
lipsesc
caliva
aminoacizi
esentiali,
iar ceilalti
sunl
adu$i
in
proporlii
dezechilibrate).(5).
Recomandiri.
Proteinele
au,
prin
exceledld,
rol plastic
$i
structural.
De aceea,
recomandarile
comitetelor
de experti
nutrilioni5ti
le
vizeazd
in
mod
special.
Se
recomandd
ca ele
sa
acopere
oproximativ
l(},l5%
din
ralia
calorici
global6..
Nevoia
zilnici
de
proteine
depinde
de valoarea
lor biologicd.
Ea
are urmdtoalea
secven[d: produse
animale)
legr.rme)
cereale)
zarzavaturi.
Se
rccomand6 ca
raris
de
proteine
cu
valoafo
biologici
mare,
pentru
adultul
senetos,
se
fie
de
0,6
g/kg
corp.
Cu
cet
scade
valoarea
biologice,
cu
aLat nevoia
de
proteine
cle$te
(0,75-0,80
g/kg
corp/zi).
Calitatir
cel
putin
96%
trebuie
$i fi(i
prtlteine
dr:
origine
animali.(i)
Surse
alimentare
dr,
proteine.
NevoiA
zilnic6
de
proteinc
dsto
a.operite pn)1
corsuntul
e(hilibrnt.ll
p).oteinelor
animale
(laptr,,
oui,
bl.inzetur.i.
peIte,
carne
i
preparate),
precum
ri
a
.,
l,,r \olr,,trl
(r,'r,
rli(.tp.
Iegurnrrro.rse
us,.irre,
trucle
olr'rlginoasr).(5).
Detalii
r:u
privrle
la
alinrentele
furnizoare
de
protr'lne
se
gtises(
in'i'atltlut
10.
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
33/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
34/90
apar
mai tardiv,
dar ersid
,ri
pet.Lcolul
torici.tdtii.
Vitaminele
hidrosolubile
sunL
mai
labile
la
fhctorii
de
merliu.
se
pierd
mal
mult
in
procesele
gastrotehnice,
surplusul
se elimini pronrpt
prin
ur'ina,
iar carentele
se
instaleazi destul de
rapid
la
un
aport inadecvat.(2,7).
O abordare
moderni
a
vitaminelor
vizeazi
rclul lor
antioxi-
dant,
antiateroscleroiji(
ti
a[ticanccrigen
(vilrminele
A, C
qiE).(b).
Recomanderilo
cu
privire
la
nevoile
zilnice
de
vitamine
pentru
adultul
senitos
se
geses(
in
Tabelul
ll.
TabeLuL
11.
Aportul
zilnic
ile mic|onutrienti
reconEndaL
pentru
adultul
so;ndtos
(dupd
5,6)
vit{mida
A
uc rainol
1000
5-r0
6.10
a
45-a0
50{0
1.2-1,6 l-r r
Bibonavi .,
ms
(B2)
1-4.1-a
t,,-r3
7.4-2
1,4-1.6
150.200
150-la0
lr*
(B12)
30.100
60-r@
{-to
4-7
800-1200
800-l2m
E00.1200 8lxt 12m
270-1l,n
280-900
10n2
zi
16
150
t2
160
c
9
1.6.a
: -
4 s "'
o,
tL6
t,6.4
l.5-,t
Ctum.tlg
,
qc?99
75.260
:39q
75-2fr
lt6
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
35/90
IMPORTANT
Se
presupune
ci
o ra.tie alimentarjiL
eehilibratd
caloric
ti
nutritiv
aropere
necesarul
de vitamine.
ncfiind
necesare
suplimentdri.
Surse alimentare
de vitamine.
Oele
mai
bogatt,
sulse
ulinentale
de
litamine
sunt redate
in
Tabclul 12-
T&belut 12.
Surtr,
alinent r(
d?
t
tnntnLc
@upa
2.5.7)
'icat,
uDt,
smetrt^nn-
t,5re.
branztui
grnse-
laDte,
bofto ,i,
iobodiL, sp ni(.
sfc.ln
rcri.,
petrunjel
rrunze.
vaza ro9ic.
ardei
gras.
r.sii.
s.laln v.rd.,
caise.
piersi
ci, .rD:iun
i.
peDor
Ulei
.le
pstc,
carne
de
peit.
gnlbenus
de
ou.Iicar.
rut
Ulci, melai,
oue.
pair.
neagra,
spanac, fssole
albn, mazire,
salatn
Spanac,
salati
verde.
lobod6,
urzici, teusl,an,
mnra., ceap,
verde, conopidA,
rosii,
fimt,
.
Fi.at, iar
in canlitn(i mai ni.i in
carne. oun,
pesle.laple
ti
Cam,Iicat,
oua,
paine,
fml.,
maznre,cnrtufi. nuci,
Lapte,}rnnzi.
@rne.
ficat
p$i.,
oun.
ciuDor.i.
fssole hoabc
Fi.al,
can.,
cercale. dEjdi de
berq l.;audinoasg qAc4tr,
Lapl,.arne,
oun. cerral., u.ele
legtrm
si
f,u.te
{cartofi,
mo..ovi,
roiii.
spanac, v^rzA.
caise.
cnpguDi..ire e.
mre, per.
ru.i.
l;
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
36/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
37/90
Surse
alimcntare
de minerale. Oele
mai bogale
surse
alimentare
de minerale
sunt redate
in
Tabelul
15.
15. Surse
alimltntare
d.e
mnrctuLe
(2,5)
MTNEE"ALTA
:1"___
_
--
_ ly8sA
Al. y_EIf1I
Llpte,
biioeturi,
lGgum6fru.re,
vaM6,
gulii,
tructr..oDserv.
de
per.c
in
soq
rohD
Arthide,
nu.i,
c6cao, ciocolatiL,
cercalicre,
legum
wr.i, f.u.t.,
c.me, vi&e.c
Sarea de
bucntirie,
br6nzeturii c .n,
lepaiat.
de
carne,
Du.ituri,
ntul
inc,
vegeis
Esie
larg rnsp6rdit
i
alihente
Corne.
pcDa.
mjoritataa
frucrelor
si
Iegumrlor,
p6ine
oeasr& i
irterm.diare,
f.sol
albd.
nuci
Sult
C.rne, viscee,
oun, Iap e,
brenzeturi
C
ne,
fi@t, riDichi,
oui,
paine,
spanac,
sal t6
Viscere.
carne,
ptte
zi";
--
Perte
ri
alAe mari.e,lapte,
carne
gioue
daci
_'l
l,rovib
di ,oDr.u
.uricreDr
iod b'drcielui.
P,
.
rle
dr
rIs
{nrrrn.
r'
ur',ptp
rj
,rnpurii
n.hunulu, d..Pr,
,,,n.,.i..
"-.
rr"y*.
t",,-*
ri
fru..
l),,r
irate..r.nln,r .
Er:rd
Drar. d. irrlra.li
ri
lfu.lc
ln'al.
riDn.hi, n'ar:r{.
n,sol .
Diinr
r.osrat
Cnrnr, viser..
k.gumi.oos. us.rte,
riiDc
nrnsra. be'..1.(nnr}
si
{rurn.
('.r.r.
vi*{rr. pci(.
o(.:rnir
Droduse
Iaclrrr
deriv.r
.rr..liero,
losume.
f.tr. tr-
uu
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
38/90
'lhbelul
16
Alin,nte
bo3ate
tn mod
naturut
in
sodiu
(dupa
2)
In
concluzie,
r.t1ia
alimentari
echilibrate
esle struclurai,E
astfel:
ta0
162
Polte
gras
(sohn,
ccge,
uisetru,
Pestt
slatr
(
bltran,
tin.
9tiua,-
a6
Pegte
semigEs
f
.r"p.
ptati.i
70
65
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
39/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
40/90
cele care
alepteaze)
existi
o
nevoie
suplimentare
de
lichide
de
aploximativ
1000
ml,/zi.(51.
IV.4,
CONSUMT]L
DE ALCOOL
Alcoolul
are un
inrpaci,
crescut
atat
a6upra
individului,
cdt
$i
a comunitilii,
demonstrat
prin
interesul
general
care
se
manifes6
in
ceea
ce-l
prive$ie.
Din
picate,
existd
o
sede de
factod
de
ri6c
pentru
alcooliBm,
motiv
pentru
care
se
i;pune
o
abordare
rnedicell respohsabili
a
consumului
de alcool.(b).
Se
acceptd
ideea
cd
un consum
moderat
de alcool
arc efecte
stimulatoare
asupra
organismului,
Iegate
de
actiunea
sistemului
neNos
$i
nu
numai.
La
nivel
hetebolic,
consurnul
prudent
de
alcool
poate
si aibl
unele
efecte
pozitive.
Dar
in
prezenia
unor
factori
de
risc
pontru
alcoolism
sau
a
unei
patologii
se recohandd
reducerea
panl
la
abstinenti
a consumului
de alcool.
Consecintele
consumului
cronic de alcool se
manifestd
Ia nivelul
sietemului
lIervos,
ficatului,
aparatului
cardiovascular.
metabolismului
fi
in
slera
psihici.(5).
ConBuhul
moderat
de alcool
este
apreciat
cd
echivalentul
a
10-30
g
alcool
pur
(etanol)
pe
zi
sau
190
g
pentru
birbali
Si
130
g
pentru
femei
pe
septAmahd.
Cunoscandu-se
continutul
in
alcool
al
diverselor
bdutu
(40-b0%
tuici,
40%
vodc6,
6-12%
bere,
10-12%
vin)
se
pot
calcula
cantitdlile
,,prudente,,
de
alcool
ce
pot
fi
consumate.(3,5XTabelul
18).
12
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
41/90
-
50 ml
(un
paha.mic)
-
900 ml
(un
pdar
obitnuit)
TabeLul
18. ConsunuL
noderat de aLcooL
(echital.ent
cntiitatiL)
pentru
I0 30
e
sLcool
pur)
TIPIN, DN R]iI]TT]RA A],COOI,ITI,{
..tnrie"
(bnuturd
al.oolicn
conccnftatA)
-
tun,n
s'hisLY,
Din
punct
de
vedere nutrilional
consumul
de alcool
trebuie
analizat concomitent
cu
consumul
de alimente, din
cei
pulin
doue
motivei
influenta
negativi
pe
care
o
poate
avea asupra
comportamentuiui
alimenlar
[i
din cauza
aportului
energetic
suplimentar de
multe ori neglijat.(5). Reamintim
ci
1
glam
de
alcool
pur,
prin
metabolizale,
elibereazd
o
energie
de 7,1 kcal.
in
contextul
stilului
de
vial,d
sdnitos
se accepte
(a
nu
se
confunda cu se recomandd)
un
consum moderat,
prudent
de
alcool.(3,5).
.l;l
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
42/90
V.
COMPORTAMEIITUL
ALIMENTAR
Prin
comportament
alimentar
se
inlelege
ansamblul
reacliilor
de respuns
fale
de
stimulii
interni
sau
externi,
hanifestal prin
apodul
de
alimente,
rcfuzul
lor sau
intreruperea
actului
alihentat,iei.
In
delerminismul
cornportahentului
alimentar
inlri
toate
cele
cinci
sJml,uri
fundamentale:
viz,
auz,
mrros, gust
$i
sensibiliijate
tacLild.(b,g).
Comportamentul
dlimentar
sti
Bub
influenta
unanim
acceptald
a
obiceiurilor
9i
prefefinlelor
alimentare,
alituri
de
care
suferi
o
serio
de alte
influenfe
psihosenzodale, etnice,
sociale,
culluraie
6i
religioase.
Calitatea
hedonici
a
actului
alimentar
determina
in
mare
misurd
seleciia
ii
preferinfele
individuale.(8,8),
Existi
diferente
foarte
mad
intre
modul
de
alihentatie
al
populaLiei
din
zone
bine
dezvollate
indusrrial
Si
cele
defavorizare.
ln
prezent,
$i
in
iara
noastri
incep
od
se
resimti
influehtele
Eegative
diE punct de
vedere
nutrilional
ale unor
obiceiuri
alimentare
importate
din
Occident
(consumul
excesiv
de
alimel1te
intenB
rafinale
i
conservate,
bogate
caloric.
atrdgatoare
ca
prezentrre.
dar,.6race
din
pun(.1
de
vedcre
nutrifional).
Pe de
alte
parte,
stalea
economici
preoari
r,ii
lipsa
de
inforrnalie
a
populatiei
sunt
responsabile
de
carentele
cnergalicp
si
nulrilionalp.
O buna
educarie
nutriljonald
a
populatiei
estc
eficienti
in
modularea
aiimenlatiei.
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
43/90
Aspectele
etnice
ale
alimentatiei
din
tara noastri
sunt
caracteristice
pentru
consumul
crescul
de
lipide
de
origine
animal:i,
determinat
de
obiceiul
de
a
sacrifica porci
gi
pdsiri
in
gospoderia
proprie.
Consumul
de
rnimiligi,
definitoriu pentru
romani
in
trecul,
se
men_tine
I:rrA
a atinge
cotele
de
pericol
nutritional.
Regimurile
vegetariene
au
o
popularitate
din ce
in
ce
mai
mare
|,i in
tara
noastra.
Adeptii
acestui
tip
de alimentalie
aduc
argumente
filozofice,
religioase
;i
ecologice
(de
impod),
care
sA
sustind
ideea
ci
acesta
ar
fi
cel rnai sAndbs
stii
de
viatd.
Dar
datele
gtiintifice
obrinute
in urma
studiilor
epidemiologice
efectuate
in
SUA
nu sunt
conc]udenLe.
Tipurile
de
regimuri
vegetariene
care
includ
laptele,
pe$tele,i
ouele
nu expun
organismul
uman
la
dezechilibre
nuLritionale
majore.
Dar
regimul
vegetarian pur prezinti
un
riBc real
de tulburare
a s6rii
de
nutrilie,
motiv
pentru
care
nu
este recomandat
de
nutritioni$ti.(5,6,11,12).
oomportamentul
aliment4r
normal
presupuoe
o
atiludine
slnitoasi
fata de
alimente
li
actul
aliErentar.
caracterizate
prin{5)
'
numer
de
mese:
3 mese
principale
qi
1-2
gustdri/zi;
-
ritmicitate
-
repaus
alimentar
nocturn
-
evil,area
-ciugulelilor"
intre
mese
-
aporl,
alimentar
adaptat
nevoilor
-
masticalie
corespunzitoare
-
servirea
mesei
intr,o
atmosferi
relaxaG
-
alocarea
de
timp
$i
spaliu
corespunzdtoare pentru
servirea
mesei,
cu
evitarea
altor
activifili
[citit,
vizionare
TV
etc.)
45
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
44/90
Comportamentul
alimentar
este
influentat
de stres
$i
programul
profesional.
46
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
45/90
VI.
GHIDUL
AIIMENTAIIEI
SANATOASE
(GIIIDIJL
DIETEI)
VI.l,
Obiective
nutrilionale in
viziunee
OMS
Limitele
aporturilor
medii
pentru
populaiie
se
gdsesc
in
Tabelul
18.
Limita
infedoari
corespunde
aportului
minim
necesar
pettru
preveniea
deficienlelor
nutriliouale,
iar
limita
superioard
indicl
nivelul
haxim penl la
care
aportul
este
compatibil
cu
preven$ia
bolilor
cronice,(b).
Un obiectiv
,ad
interim,, propus
de
OMS
pentm
naliunile
cu
un
consuln
aregcut
de
grdsimi (poporul
roman
se incaalreazl)
este
urmdtoJu]:
in'timp
se
pot
artepta
beneficii nutritionale
realp
daca
se
rcduc'e
aporrul
de
lipide
critre
1E%
din ra{ia caloricd.
Un
apod
zilnic
miDim
de
carbohidrali
presupune
consumul
9i
a
cel
pulin
4
porlii
de
Iegume
Si
fructe
(cel
pulin
o
poriie
de
legume
verzi
ti
uoa
de
ftucte
oleaginoase).
Sursele
de fibre
alimentare
sunt
reprezentate
de
alimente
mixte.
Zahirul
rafinat
esl,e
cel
addugat
ca
atare
in
alimentatie
sau
cel
inclus
in
dulciurile
concentrate
(a
nu se confunda
cu
glucidele
naturale
din
fructe.
legume
$i
lapte).(14).
4'.7
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
46/90
.,f'j:r".,.
_l .-.- l5r
din F/zi
TabeLul
pentru
pop
latie
itt
t8. Lintitele
aporturilor
nedii
li.iunea OMS
(dupd
5,12,13)
LIMIAA
l-IlrlTA INFERIOART1
-
Alucide
comple:e
Aceste date au apdrut
in
Diet,
Nutrition
and
the Preven-
lion ofChronic Diseases.
Report
of a
WHO
Study
Group.
Geneva,
World Health Organization,
1990,
p.
108
(WHO
Technical
Re-
port
Series, No. ?9?),
de
unde
au
fost
preluate
de
diferiti
auto
(5.12.13).
VI.z.
COMPOZITIA
PBOCE}{TUAL.A
A NIVELULUI CALORIC
iN
AUMENTATIA
SANAToASi
Cele
mai
multe
ghiduri
compozitie
procentuald
a
(4,5,11,12,13):
48
dietetice
sugereaze
urm5toarea
nivelului energetic al ratiei
5(}n
din
E/zi
76&di,nwzi
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
47/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
48/90
Fisura
r.
Model
de scleciie
pentru
o
alimenaalie
snnnroa6n
(dupd
E)
\,'I.4.
PI,ANIFICAREA
DIETET
CU
AruIORUL
,,PIR"{MIDDI
AUMET.ITATIEI SAIYAToASE"
llI.4.L
Grupele
alimentare:
avantaje
$i
dezavantaje
nutritionale
in functie
de
caracleristicile
nutritionale
majore,
alimentele
au
fostjmpdrtite
in
urmdtoarele gr:upe
alimentaret
(l)
lapte
$i
produse
lactate,
(2)
carne
Si
subpr.oduse,
(a)
oua,
ia)
50
FRLCTE
I,ECTIME
l..d?,:
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
49/90
legume
fi
fructe,
(5)
produse
cerealiere
(inclusiv
leguminoasele
uscate),
(6)
produse
zaharoase
Si
(?)
grisimi,
(+
/-) bAuturi
alcoolice.
Fiecare
grupi
de
alimente
aduce
anumiti
nut
enti
de care
este nevoie,
dar nu
pe
l,oti. Alimentele
dintr-o
grupe
rur
pot
iniocui
alimentele
din
altd
grupe.
Nici
o
grupi
de
alimente nu
este
mai imporlantd
decat
alta, iar
pentru
o
buni stare de
nutritie
$i
slndtate
este
nevoie de toate(5,6,13).
Fiecare
grupA
alimentard
are
avantaje
;i
dezavantaje
ale valorii
nutritive.
O
sintezi
hinimale
a acestora
se
geselte
in Tabelul
19.
TabeIuL 19,.
Awntajele
Si
dczNantajele
nutitiue
'
;
ale
grupelor
alimenrare
(dupd
Z)
1,
LAP'IE
BIAMA
Sirrce
i ft6, cupru
si
2, CARNE
.ibofl
avina,
piridontra,
Lipsit
de
sl&ide,
Birace in
calciu, bosai
in
purinc
riin
3, OI]A
rihonavina.
piridoina.
.oleslcrcl
si
a(idrfi nnto.
4 LECU)IE
ri
FRUOTE
lDLkarcten,
l.m.hla
V
l,rrccalori.n
rddusd.
51
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
50/90
I]SO
TE
i.
axctultol.
.,olccdcifar0l
rj
cntciu.
Daze.hilibru
Ca/P
LIIGI]MINOASE
riL.navina,
piridoaina,
f
i-r'ii"
a"
',ti*",
c-li.*
?, olLAstMr
AI,IMEN'TARE
Ulei
VI.4.2,,,Piramido
alimentaiiei
66nitoase,,
Cunoscind
grupele alimentare
cu
avantajele
;i
dezavantajele
Ior,
precum
$i
principiile
alimenlaliei
sinetoase,
,,piramida
alihentaliei
sinitoase"
(Figura
2)
ne
ajutd,
simplificdnd prin
grafica
sugestive,
aplicarea
acestor
p
ncipii,
precum
$i
Belectia
caliialivd
$i
cantitativi
(porfii)
a
alimenlelor
care
alcdtuiesc
heniurile
zilnico.
l,itsiie
sau
loarl.
sa.ace
ih
52
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
51/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
52/90
ALIMENTELF)
pnine.
@,q1.,
or4
pkte
fii no,se, mannlign.
tas.le
TabeLuL
20.
Echh)alentete
alimentare
cantitatiue
pentu
o porlie
(dupd
i)
ECTIIVAIENTELE
CANTITATI 'E
PENTRUO
PORTIE
r
lelie
de
painello-ioir,ln
miaa-
cral.,
orez
sau pasto
thinoase
(fEtc).
I
bieuit,
r/2ann
fasote
bolb
trz.ar'
'esctare
p;;.p.;;;
ul,-G
r
c5n,
l.gume-frunz
fide,
t/2
cans
?arzavaruri
fferre,
3/.t
canesur
dero;ir
l.irrolmiitociu
I
frucr
modiu
lmar,h;.;A. porrocali
ctc,,,
l/2
artrpef.u
it"
B/,{
.ani
sur.
t,lz
'ane
cirete, viti
ne,
cjrptu
ni,
fiaurc
c., t relic
Dedie
dG
Depoe. I
:fqU:_sii es g_Ce_&gsE
-etarn.
cerid.
I
t
tG
me.t
t""-THnjtr:ll:=f.*I;
1l
I
l.rume ,.uavaturi.
ctrtoi
.arne.be.ehri,
pclt
ti
oun
lapl. i.urt.
bren.A
arAsini,
ulciu i,
dul.iuri
ulei,
ma
rgann.;;;;;;
VI.4.4.
Selectia
alimente
(dupn
5,13)
(antitativ
ii
c.liaativ)
Analiz6nd Figura
2
se observi
a cuprinde
toate
grupele
alimentare,
cu
pondere
variabtllr,
dieLe,
at6t
calitativ
cat
$i
cantitativ. Decizia
cantilativi
esft
nqnreric
al
portiilor
pentru
liecare
grupli
ti
de
intervalul
calitativd
a
alimentelor
cuvAntul
chei
ste
"teDsitatea
nutritivd". Din
acest
punct
de
vedere,
ali
in
trei categorii:
in
seleclia
.
"lpaltt
A. alimente
cu mdre
densitate
ca
prirad
ar.legere)
54
ld
(prcfer.bilp
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
53/90
B,
alimente
cu densitate
nut
itiDd ,noderata
(rezonabile
ca d
d.oud
oPtiune)
C. alimente
cu
densit
rte
nutritivd
scdzuhi
(pretabile
la
o
eelectie
lituit.ttd).
Tinand
cont
de toate
cele spuse
pend
acum,
vom
prezenta
un
ghid
general
de selectie
a
alimentelor
din
meniul
zilnic
utilizAnd
,,Piramjda
alimenta
iei
sinitoase".
Literele
A,
B
iii
C
ifi
pestreaze
semnificalia
din
paragrafele
anterioare.
Pdine, cereale, orez,
paste
fdinoase,
mime[gi.
Aceste
alimente
ofere
glucide
complexe,
fibre,
riboflavina,
tiamina,
niacina, fier,
proteine,
magneziu
$i
alti
nutrienl,i.
Se tecomandd
folosirea
a 6-11
po4ii
pe
zi.
1
po4ie=l
felie
de
pdine,
1/2 cani
cereale,
olez sau
paste
leinoase,
L biscuit.
A,
fdind
cu
grad
,nate
dc
exrraclie,
cercale
integlale
(grAu,
eecard, orz,
mei
etc.),
pAine
integrald,
cortuuti
s
nple,
chifle,
bd.ghete, orez,
pasl,e
fdinoaae
(macaroanq
spdqhetti),
ndmdtigd,
floricele
de
potun'tb
sirnple,
Se
recomandd
consumul
preferential
de
paine
integlali
sau
neafd,
deoarece aceste
sortimente conservd
in
cel mai
inalt
grad
cotnponentele
nutritive.
B.
cld,rite,
ecleruri
tuwi
dc
ceredla,
biscuili'
ptdjituri
cu
conlinut
lipidic
scdtzut,
cerealz
inbogd,{ite
cu
prodwe
zd,h@rodae.
C.
croissdnt,
produse
de
paltiserie'
aluaturi
dulci,
cozonac.
Legume, zarzavaturi,
cartofi'
Acesie alimente contin
fibre, vilamina
A, vilamina C,
lolati,
potasiu
$i
magneziu.
Se
55
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
54/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
55/90
Came,
pette,
leguminoase
uscate
Si
oud. Aceste
alimenl,e
sunt bogate
in
proteine,
fosfor, vitamina
8,. vitamina Br,, zinc,
magneziu,
fier, niacina
$i
liamina.
Este recomandabil consumul
ll
2-3
podii
pe
zi.
Sc
recomanda consumul
de
pui,
curcan, carne
slabi de
porc
sau de vita,
ti
peste.
ultimul chiar de mai multe
o
pe
siptamanA.
Cele
mai indicate
sortinlcnte de
carne
sunl
puiul
rsi
curcanul,
fdri
piele,
ti
peStele.
la
consumul de
carne
rolie
apelandu-se
de
doar
cateva
ori
pe
lunA.
Este bine ca acosto
alimente
sd fie
g5tik
cat mai simplu,
prin
fierbere, inibuqire,
la g?dtar
sau
in
Leflon, cu
un
adaus
minim
de
ulei.
I
po{ie=1009
carne
gdtite,
I ou, l/2
cane leguminoase
uscate.
A,
carne
de
pui,
peSte,
cq,rr.e
slabd
(oacd,
miel,
porc,
Dilel),
guncd
s,c.bd,
albuS
dz ou,
fasole
boabe, mdzdre, lintq
roia,
d.e
nrd.i
mulle
ori
pe
edpdmAnd.
B, carne fdrE
grdsime
vizibili
(vacd,
miel,
porc),
g6lbenu$
de ou.
C.
hot
d,og,
cdrnali so,lo,m,
costitd"
pe$te
ptdjit,
pui
prd.jit,
rdtd.
Lapte,
iaurt, brd[zd.
Aceste
produse
au
avantajul de a fi
bogate
in calciu,
riboflaviDa.
proteine,
vitamina
B,,, iar cand
sunt foltificate,
ti
in vitamina
D
iii
A.
Se recomandi consumul
a
2-3
porlii
pe zi.
I
por{ie=l
canl
de lapte sau iaurt,
I
/2
cana
branzd
de vaod, 50
g
telemea.
A. ldpte
degresdt s.ru cu 7%
grdsime,
brAnzeturi
d.egresate,
iaurt
cu O,l%
Endsime-
B. lapte
cu
continut
scdzut de
grisime
(2olo),
iaurt
;i
branzd
cu
continut
scizut
de
lipide,
inghetad
cu
laptre.
C. laptE
integrdl,
brdnzetui
Si
produse
acid.ul@te
din
lapte
integral,
sh.7kes, budinci"
ingheratd
cu
triJcd,.
bi
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
56/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
57/90
l,
Aceste
nivele calorice
se recomande,
orientativ,
urmeioarelor
categorii de
populatie:
-
1600
kcal
pentru
femei
sedentare
si
unii
adulli ln
versti
-
2OO0
kcal
pentru
colrii,
fete
tinere,
femei active
9i
bdrbati
Bedentari
-
2800
kcal
pentru
biieli
tineri
$
birbati sctivi.
59
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
58/90
MODEL
DE
DIETi
CU
t]N
NIVEL
CALORIC
DE
-.
1600
XCAL
Dimineata
_
I
cane
de
lapte (l
portie)
_
2
felii
de
pnine
(2
porlii)
-
1
ou
(1
portie)
_
I
lingrrili
de
hiere
de
albine (1
portie)
_
l0
g
unt
(2
portii)
Guatare
-
I
portocali
_
I
corn
(2
portii)
PrAnz
-
supd
de
fasole
verde (t
porlie
legunre +l
portie
utei)
_
cartofi
natur
(2
porlii)
-
l00g
fripturd
din
carne
de
pui
(reflon)
(t
pordc
carhe+lportieulei]
Gustare
-
coErpot
de
mere
(1
portie
fruct)
Cina
- mdmiligi
(2
por.tii)
-
branzd
de
vacd (2
portii)
60
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
59/90
MODEL
DE
DIETA
CU
T]N NTVEL CAI,ORIC
DD
-
2OOO KCAL
Dimineafa
-
1
cane
de ceai de
plante
2
linguri ,e miere
de
albine (2
portii)
3
felii
de
paine (3
portii)
-
50
I
branzd
telemea
de
vace
(1
por{ie)
-
20
I
unt
(2
portii)
Gustare
-
1
sandwich
din
-2
felii
de
paine
(2
portii)
-
20
g
margarind
"uloard"(2
poriii)
-
1
felie
$unce
(1
portie)
-
3
felii roiii
Pr6nz
-
supd
de mazdre
(l
poitie
mazare
+
1
portie
ulei
+iaurt)
-
paste fdinoase
(3
portii)
-
150
g
fripturd inibu$iG
de
vi$
(11,/2
po4ii
+
I
portie
ulei)
-
salata
de
sfecli
ro$ie
(l
porlii)
-
compot de
cire$e
(1
portie
flucte)
Gustare
-
1
mer +
I
portocal,
(2
podii
fructe)
Cina
-
salatd
de
cruditdti
(3
portii
+
1
portie
ulei de
mdsline)
-
1
cand iaurt
(1
podie)
61
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
60/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
61/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
62/90
vrr.
RECoMANDABT
pRactrcu
VII.l.
Verificarea
inforhaliilor
de
pe
ambalajele
produselor
alimentare
O
bunii
educatie
Eutfltionala
presupune
ji
abiliratea
de
a
verllca
tntbrmatiile
de pe
eticbetele
produselor
al:menlare
pr_eambalate.
Ele
pot
fi
incluse
intr-o
diete planificaE
doar
daca
informatiile
de
pe
etichete
pot
fi
co.ect
inteipr"trt".
O"
o"*ptul
un
pachet
de
chips
uri
trebuie
Ed
specifice
pe
eticheti
inredientele
(onrinute:
cartofi,
graslmi, sare.
,/-
aditiri
anmentarl.
Mai
_Elrrlt
decil
atet,
ar
trebui
sa
ofere
)i
detalii
oespre
compozitia
sa
nulritionald
(13).
,Conform
legislatiei
in vigoare
)i
in
tara
noastra,
fiecare
pachet
preambalal
de
produse
alimeDtare
trebuie
sa
aiba
urm6toarele
specificatii
incluse:
numele
uzual
al
produsului,
numele
$i
adresa
producebrului
sau
distribuitorului,
greutatea
nel,i.
romponentii
nuLriLivi
ai
produsului,
aditrvii
a;menrari
utrlrzalt,
bermenul
de
valabilitate.
.
Informatrile
nutritionaie
ar
trebui
sa vrzeze:
(aloriilp
tol6jp
::.^::I l:"]:",,.
din
sresimi. canrnarea
de
macro
yi
nrcronulrrenti.
prerum
si procenLele
acesl,ora
din
nevorle
zilnice
(per
portie),
alte
ingrediente,
calitatea
nut
tivd
majora
etc.(13).
64
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
63/90
-
7/23/2019 Ghidul Nutritiei Si Alimentatiei Optime
64/90
alimentului:
aromatizare,
indulcire
etc.
Unele
substanLe
pot
actiona
concomitent
ca ingredient
Ii
aditiv.
Auxiliarii
alimentari
sunt
shict
substante
de adaus.
Auxiliarii
alimentari
au fect
pasager/temporar
$i
sunt adaugali
in urme,
in
scop tehnologic.
Concentra[iile
admise sunt
cup
nse
intre l
fi
1OO
mglkg.(I4)
Conibrm
manualului
specific
editat
de
FAO/OMS.
Codex
Alimentarius
elaboreazd
normele
de
utilizare
ale
aditivilor
alimentari,
in
concordanld
cu normele
Com