biologia alimentatiei

23

Upload: delis

Post on 10-Nov-2015

228 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

biologia alimentatiei

TRANSCRIPT

Organismele vii plante si animale ne furnizeaza hrana. In alimentele pe care le consumam se gasesc substante hranitoare necesare omului, pentru ca acesta sa poata trai.

Aceste substante pot fi anorganice sau organice. Substantele anorganice sunt apa si sarurile minerale, iar glucidele, lipidele si proteinele sunt substante organice.

Apa reprezinta 2/3 din greutatea corpului nostrum, fiind componentul de baza din citoplasma celulelor, in care sunt dizolvate celelalte substante.

Sarurile minerale de calciu, sodiu, fosfor, potasiu, fier, magneziiu sunt prezente in numeroase alimente.

GlucideAr trebui sa ocupe 55-60% din ratia caloric de pe o zi(sau ntre 5 i 7 g/kg corp/zi). Acestea furnizeaz 4.3 kcal pe 1 g ingerat. Sursele de glucide se recomand a fi luate din cereale integrale( pine integral, fulgi de ovz, orez brun, fulgi de secar, paste din fin integral) , legume i fructe proaspete, leguminoase( linte, nut, fasole, mazre). Acestea sunt importante att pentru coninutul de hidrai de carbon de cea mai bun calitate, ct i pentru indicele glicemic sczut i fibrele pe care le conin.

LipideOcup 30% din raia caloric zilnic(sau 1 g/ kg corp/ zi). Un gram de lipide este echivalentul a 9.3 kcal. Se recomand consumul de acizi grai mononesaturai sau polinesaturai din uleiul de masline, ulei de in, semine de cnep, fructe oleanginoase( migdale, alune de pdure, nuci, semine de dovleac i floarea soarelui), ulei de pete.

ProteineReprezint 15% din raia caloric i furnizeaz 4.3 kcal la 1 g ingerat. Se recomand consumul de proteine cu valoare biologic mare din ou, carnea alb, peste, lactate.Deoarece omul nu stie mereu ce sa manance si cum s-a inventat: piramida alimentara.

Mncarea (plural: mncruri) sau hrana reprezint orice substan, de obicei compus din carbohidrai, grsimi i proteine care este consumat de ctre animale sau de ctre oameni fie n scopul metabolizrii n energie, fie doar pentru plcerea gustativ. Substanele comestibile se mai numesc alimente.

Mncarea vine n general fie din surs vegetal, fie din surs animal, fie mineral, dei mai exist i excepii. Mncarea variaz dup cultur, naie, popor, dar i poziia geografic i este obinut prin activiti precum cultivarea (n cazul plantelor), a creterii animalelor, pescuitul, mai rar vnarea animalelor slbatice.

Cele mai multe popoare au propriile mncruri distinctive, iar tiina care studiaz obiceiurile, preferinele i practicile specifice fiecrui popor n ceea ce privete pregtirea mncrurilor se numete gastronomie. ntruct att consumul redus de alimente ct i consumul excesiv de alimente poate duce la probleme de sntate pe termen scurt sau pe termen mediu i lung, att animalele ct mai ales oamenii i impun uneori un regim alimentar mai strict, numit diet.Mancarea este de doua feluri: animala si vegetala.

De origine vegetalMulte plante sunt mncate pe post de aliment, iar n prezent exist n jur de 2000 de specii de plante cultivate pentru consumarea ca aliment.

Seminele plantelor sunt o surs bun de mncare att pentru oameni, ct mai ales pentru animale pentru c ele conin substanele nutritive necesare plantei pentru emergena din sol. Seminele comestibile includ cerealele (cum ar fi grul, orzul sau orezul), legumele (precum mazrea, fasolea sau lintea) i nucile. Seminele oleaginoase sunt folosite pentru obinerea uleiului prin presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, msline sau susan). Cea mai veche form de hran preparat era hummus-ul (un fel de terci din nut) care se ntlnea n Egiptul Antic.

Fructele plantelor sunt foarte des consumate pentru coninutul lor ridicat de proteine vegetale i de vitamine, cum ar fi vitamina C. Plantele au dezvoltat ntre timp fructe care atrag att prin nfiarea lor ct i prin miros, gust, textur, asigurnd-i astfel perpetuarea speciei.

Mncare venind n mod direct de la animale

Alte pri ale plantelor care mai sunt mncate pe post de aliment mai sunt: frunzele (ex. la ptrunjel), tuberculii (ex. la cartof) sau inflorescenele (ex. la conopid).

De origine animalAnimalele pot fi folosite ca mncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele pe care le elaboreaz. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe cnd produsele luate indirect de la animale sunt laptele, oule de la psri, mierea de la albine i icrele de la peti. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor duntori care ar putea exista n produsele de origine animal, acestea sunt aproape ntotdeauna supuse unei operaii precum fierberea, prjirea, afumarea sau pasteurizarea (n ceea ce privete laptele). Petele face uneori excepie ntruct popoarele asiatice mai consum fileuri de pete care nu au fost supuse vreunei operaii de pregtire (sushi).

Alimentatia ocupa un loc important intre factorii de care depinde starea de sanatate a organismului uman.

Oamenii insuficient hraniti sunt mai putin rezistenti fata de tuberculoza, gripa, etc. Imbolnavirile organismului au loc si datorita igienii sanitare necorespunzatoare a alimentelor. Astfel, prin alimente se pot transmite o serie de boli, provocate de microbi si virusi, hepetita epidemica, toxiinfectiile alimentare etc. si boli provocate de paraziti.

Reguli igienice:

Alimentatia trebuie sa corespunda calitativ si cantitativ.

Alimentatia trebuie sa se faca la ore fixe, pentru ca organele digestive sa lucreze ritmic si sa li se asigure perioade de odihna. Astfel, micul dejun, pranzul si cina trebuiesa fie luate intodeauna luate la intervalle de timp 4-5 ore.

Alimentatia trebuie sa cuprinda cruditati, care favorizeaza curatirea dintilor si vitalitatea gingiilor.

Alimentatia trebuie sa fie cat mai variata si sa evite alimentatia unilaterala. Excesul de glucide det. ingrasare si tulburari in dezvoltarea sistemelor osos, muscular si nervos.

Evitarea consumarii consecutive de alimente prea fierbinti sau prea reci, deoarece smaltul dintilor se poate sparge.

Evitarea dulcilor dupa cina, pentru a nu ramane resturi, care favorizeaza aparitia cariilor.

Spalarea dintilor dupa fiecare masa principala si obligatoriu seara inainte de culcare. Periajul dintilor, cu perie si pasta, sa dureze aproximativ 5 min. si sa fie executat prin miscari verticale ce la gingii spre marginea dintilor, atat pe fata exterioara, cat si pe fata interioara.

Cele mai bune conditii de pastrare a alimentelor este frigul.Mucoasele organelor digestive ale copiilor sunt mai fine decat ale adultilor. Datorita schimbarii dintilor, copii fac mai usor si mai frecvent infectii ale gurii. Smaltul dintilor este mai subtire si caria dentara apare mai frecvent la copii. Coplicatiile cariei dentare, abcesele dentare sau granoloamele, repr. focare de infectii, care pot declansa imbolnavirea rinichilor si a inimii.

Stomacul copiilor are o capacitate mai redusa decat la adult, sucurile digestive sunt mai sarace in enzime si acid clorhidric, iar musculatura tubului digestiv este incomplet dezvoltata. De aceea, copii fac mai usor gastite, colite, toxiinfectii alimentare si parazitoare a caror poarta de intrare este tubul digestiv.

Obiectivele igienii sistemului digestiv:

evitarea meselor bogate din punct de vedere cantitativ

evitarea condimentelor, prin consumarea alimentelor bogate in celuloza

evitarea constipatiilor, prin consumare alimentelor bogate in celuloza

prevenirea cariei dentare si infectiilor, pri mentinerea igienei cavitatii bucale

mestecarea corecta a alimentelor, bine si incet, fara graba cu gura inchisa

prevenirea intoxicatiilor, toxiinfectiilor alimentare si a viermlorintestinali prin hranirea cu alimente de bune calitate, bine preparate, usor digerabile si asimilabile

pastrarea alimentelor in conditii optime de igiena

utilizarea corecta a apei potabile, numai la sfarsitul meselor pentru a nu dilua sucurile digestive

evitarea asocierii dulciurilor cu fructe si salate.