ghidul mediatorului {colar mediator scolar.pdfghidul mediatorului {colar (pentru comunit`]i cu...

GHIDUL MEDIATORULUI

{COLAR(pentru comunit`]i

cu rromi)

Gheorghe Sar`uElena Radu

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 1.500 exemplare cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n România, cu fonduri oferite de Comitetul Na]ional UNICEF din Germania.

ISBN: 978-973-1733-28-9Editura VANEMONDE

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR(pentru comunit`]i cu rromi)

Bucure[ti2011

Ghidul apare \n cadrul parteneriatului strategic dintre Reprezentan]a UNICEF\n România [i Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului, conformactivit`]ilor aprobate pentru anul 2011 (nr. 29829/28.02.2011).

Autori: • Gheorghe Sarù, prof. univ. dr. la sec]ia de limba [i literatura rromani

(Universitatea din Bucure[ti) [i consilier pentru limba rromani [i rromi(Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului – Direc]ia General`pentru |nv`]`mânt \n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [iPartenerii Sociali): cap. II-V din Ghid, cap. 9,10 [i 11 Anex`; cap. 8 Anex`(\n colab. cu Elena Radu);

• Elena Radu, mediator [colar [i prof. de limba [i istoria rromilor (la {coalanr. 136 – Ferentari, sect. 5, Bucure[ti): cap. I din Ghid; cap. 1. Anex`; cap.8 Anex` (\n colab. cu Gheorghe Sarù).

Layout: Victoria DumitrescuDTP: Dan Gl`van

ISBN 978-973-1733-28-9Editura VANEMONDE

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiSAR~U, GHEORGHE

Ghidul mediatorului [colar : (pentru comunit`]i cu rromi) /Gheorghe Sarù, Elena Radu, UNICEF. - Bucure[ti : Vanemonde, 2011

ISBN 978-973-1733-28-9

I. Radu, Elena

316.485.6:371(=214.58)371.125

CUPRINS

I. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar? (Elena Radu)........... 7

II. Statutul mediatorului [colar \n perioada 1990–2011 (Gheorghe Sarù)...13

III. Panorama \nv`]`mântului pentru pentru rromiRealiz`ri [i provoc`ri (Gheorghe Sarù)……….................................. 19a. Prezentare general`....................................................................... 19

b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii sì............... 21

c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS..... 26

d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului [colar [i liceal \nRomânia [i la nivel european.......................................................... 27

e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului antepre[colar/pre[colar \n România [i la nivel european........................................ 29

f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stopareaabsenteismului [i a abandonului [colar \n rândul rromilor.............. 31

g. Istoricul \nv`]`mântului pentru rromi............................................. 33

IV. Rromanipenul educa]ional – cheie a succesului [colar \n lucrul cup`rin]ii [i copiii rromi (Gheorghe Sarù)........................................... 57a. Context......................................................................................... 57

b. Rromanipenul educa]ional............................................................. 58

c. Primele \ntreb`ri \n descifrarea rromanipenului educa]ional........... 59

d. Pân` când s` investim „degeaba” \n rromi?................................... 60

e. Ce ar trebui s` [tim pentru reu[ita muncii noastre cu comunitatearrom` din arsenalul rromanipenului (practici, credin]e, supersti]ii,obiceiuri, tabuuri etc.)?.................................................................. 61

f. Cum s` lucreze educatoarele [i educatorii cu pre[colarii/elevii [ip`rin]ii rromi?................................................................................ 69

Cuprins

33

V. Istoria rromilor. Repere istorice [i culturale (Gheorghe Sar`u)......... 71a. Informa]ii generale. Ce [tim, ce nu [tim?......................................... 71

b. Primul, prima, primii, primele… \n lume....................................... 73

c. Primul, prima, primii, primele… \n România.................................. 74

d. Primul, prima, primii, primele \n \nv`]`mântul pentru rromi.......... 77

e. Personalit`]i rrome......................................................................... 82

f. Calendarul rromilor........................................................................ 85

g. Manuale [colare de limba, istoria [i tradi]iile rromilor \n uz............ 95

ANEX~

1. Pove[ti din activitatea mea de mediator [colar (Elena Radu), Anexa 1....... 99

2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom (MEN, martie 2000), Anexa 2… 105

3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar (\nscris` \n COR [i utilizat` \nProgramul PHARE, \ntre 2001- 2007) Anexa 3…….……………..…... 106

4. Fi[a cu responsabilit`]ile [i atribu]iile mediatorilor [colari (a), conformcap. III, art. 9, din Ordinul MECT nr. 1539/19 iul. 2007 (publicat \nM. Of. R. nr. 670/1.X.2007, cu ordinul (b) [i metodologia aferent`-c),Anexa 4 ………………………………………..................................…. 112

5. Notificare nr. 25.436/28 ianuarie 2008 cu preciz`rile MECT privind\ncadrarea mediatorului [colar Anexa 5............................................. 119

6. Fi[e de exerci]iu ale cursan]ilor \n scopul elabor`rii unei fi[e de lucru amediatorului [colar \n viziunea lor - Anexa 6…………….................... 120

7. Extrase din Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011 privind mediatorul[colar - Anexa 7................................................................................. 130

8. Diverse mostre de fi[e [i tabele de lucru pentru portofoliul mediatorului[colar (Elena Radu [i Gheorghe Sar`u) Anexa 8:................................ 132

1. Fi[a de autoprezentare a mediatorului [colar rrom........................ 132

2. Fi[a unit`]ii [colare........................................................................ 134

3. Fi[a de lucru a mediatorului [colar \n comunitate.......................... 143

4. Fi[e [i tabele pentru recenzarea popula]iei din comunitate, dup`num`rul claselor absolvite ............................................................ 152

GHIDUL MEDIATORULUI {COLAR (pentru comunit`]i cu rromi)

4

5. Fi[` de \nscriere \n clasa I.............................................................. 153

6. Fi[` de \nscriere \n cadrul Programului Educa]ional „A doua [ans`” -Nivel primar / secundar inferior.................................................... 155

7. Cerere de \nscriere \n clasa a IX-a pe locurile acordate rromilor..... 158

8. Fi[` de \nscriere la gr`dini]`.......................................................... 158

9. Model pentru un proces – verbal de vizitare a familiei copilului..... 159

9. a. {colarizarea romilor comparativ cu predarea limbii [i istoriei romani,\n per. 1990-2011 (Gheorghe Sarù) Anexa 9 a.......................... 160

b. Tabel cu num`rul de elevi rromi \n anul [colar 2008-2009 (GheorgheSarù) – Anexa 9 b....................................................................... 161

10. Documentar privind istoricul segreg`rii [i al m`surilor de desegregare(Gheorghe Sarù) Anexa 10.............................................................. 163

11. Modalit`]i de lucru cu pre[colarii/elevii [i comunitatea rrom` (GheorgheSarù) - Anexa 11.............................................................................. 168

Cuprins

5

Capitolul 1

7

I. Ce \nseamn` pentru mine a fi mediator [colar?

Autor: mediator [colar Elena Radu

|n primele s`pt`mâni de activitate \n aceast` func]ie, eram speriat`,dar nu de volumul muncii sau de problemele comunit`]ii, ci, pur [i simplu,pentru c` aceia c`rora m` adresam nu aveau toate r`spunsurile la \ntreb`rilepe care le puneam. Asta m` speria, c`ci nu cuno[team pe nimeni, eram nou`\n comunitate.

|ncetul cu \ncetul, am câ[tigat respect din partea membrilorcomunit`]ii. Eram de-a lor, c`ci vorbeam limba matern`, ceea ce ne unea, nelegitima ca fiind rude.

Respectul l-am câ[tigat, iar aprecierea a venit la scurt timp dup` ce am\nceput munca de teren, asta pentru c` detaliile mi-au u[urat munca, detaliiprecum: \mbr`cat` curat, elegant, [i cu o pat` de culoare care s` m` identificecu partea de tradi]ional`, vocea cald`, empatic` [i emotiv`. Cu toate acesteam-am \narmat la a face ceva. Nu stiam ce, dar cert era c` \n comunitateexistau foarte multe probleme de solu]ionat: canalizare, electricitate, gunoi,focare de infec]ii etc.

Cadrele didactice din unitatea [colar` au aflat care \mi sunt atribu]iile[i mi-au dat un caiet plin cu elevii afla]i \n risc de abandon [colar. |ncomunitate, dac` promi]i ceva [i nu te-ai ]inut de cuvânt ri[ti s` nu mai calcialt` dat` pe acolo! Dac` percepi limbajul trupului [i mimica fe]ei, \]i este u[ors`-]i dai seama când [i cu cine s` vorbe[ti \n comunitate, pentru c` nu te po]iraporta oricui [i oricum.

Salariul… era minim pe economie, nu era ceva care s` te stimuleze,dar au \nceput s` vin` satisfac]iile [i bucuria de a face bine. Copiii \ncomunitate m` strigau „sora mea” [i \mi spuneau c` eu sunt cea care„\mplinesc vise”.

|n clipa \n care am plecat de acas`, uit toate problemele personale [im` concentrez asupra distribuirii activit`]ilor \n mod eficient. Po]i spune c`,din birou, po]i rezolva \n cele opt ore de munc` pe zi foarte multe cazuri,dar, \n realitate, nu po]i vizita/asista mai mult de trei familii pe zi, asta datorit`faptului c`, \n dialogul cu p`rin]ii, cu bunicii ori tutorii legali, nu trebuie s` aiun dialog \nchis cu r`spunsuri \nchise (Da, Nu), ci trebuie s`-i la[i s` vorbesc`,

s`-]i destìnuie totul \n ritmul propriu al acestuia. Trebuie s`-]i simt`compasiunea, nu s`-i spui!

Cazurile de abandon [colar \n rândul fetelor m` emo]ionau cel maimult, c`ci nu era vorba de dragoste, nu! Era vorba de a evada din „s`r`cie”,cea care \i urm`rea cu anii [i-i dezamagea, descuraja [i, \ncetul cu \ncetul, [iucidea visele. Asta durea!

|n momentul \n care te lup]i cu s`r`cia extrem`, pare c` nu po]i facemare lucru. Cu ambi]ie, cu \ncredere [i optimism, am identificat asocia]ii [iorganiza]ii non-guvernamentale, care m-au sprijinit cu hran` rece,\mbr`c`minte, \nc`l]`minte [i rechizite [colare. Pe chipul fetelor ap`reaubrusc zâmbetele, dar, ne\ncrez`toare, pentru c` totul p`rea a dura pentrupu]in timp.

}i se umple sufletul de bucurie când \i vezi pe copii [i pe p`rin]ii lorcum se bucur` când promoveaz` clasa când le spun pentru prima dat`:Bravo!!!

Mediator [colar nu \nseamn` \mbun`t`]irea situa]iei materiale, ci\mbog`]irea spiritual` a sufletului, certitudinea c` cineva are \ncredere \n tine,mândria c` cineva a ajuns mare datorit` ]ie, alinarea sufletului la auzulrâsetelor de bucurie ale copiilor ce zburd`, o \mbr`]i[are din partea uneim`mici, care \]i multume[te c` exi[ti, un t`tic moroc`nos care \ncepe s`-]izâmbeasc` [i-]i strânge mâna cu \ncredere, doi ochi nevinova]i care te privesc[i-]i spun: accept`-m` a[a cum sunt!

Mul]i mediatori [colari \[i pierd stima de sine, l`sându-se pradìntrigilor [i arogan]elor cu care sunt trata]i. Mi se repro[eaz` mereu: „Capulplecat, sabia nu-l taie!”. Ei bine, nu!

Nu vreau s` plec capul, c`ci o sum` de oameni [i-au pus \ncrederea \nmine, sper` [i viseaz` iar prin mine. Am \nv`]at, am studiat, am plâns, am râs[i am suferit, doar ca s` ajung la aceast` stare: satisfac]ie. Este un sentimentde bine, pe care nu ]i-l poate lua nimeni, c`ci odat` ce oamenii dincomunitate ]i-au permis s` p`trunzi \n intimitatea lor, e[ti de-a lor [i trebuies`-i reprezin]i.

|n ciuda faptului c` mediatorul [colar are mult de suferit, c`ci rùt`]ile[i repercursiunile discrimin`rii, ale lipsei de toleran]` [i ale segreg`rii ser`sfrâng [i asupra acestuia, el trebuie s` fie demn, s` aib` coloan` vertebral`,s` fie optimist [i, nu \n ultimul rând, ambi]ios.

Gânde[te-te, ei au \ncredere \n tine, tu… ai \ncredere \n ei?


8

Al`turi de cine trebuie s` militezi pentru drepturile membrilorcomunit`]ii?

De fiecare dat`, vrem s` rezolvam cazurile complicate \n foarte scurttimp [i ne pripim cu luarea decizilor. Odat` luat` o decizie, de cele mai multeori nu se mai poate reveni, dac` e[ti pus \n fa]a unei negocieri cu autorit`]ile.

{i ca s` vede]i frumuse]ea [i dificult`]ile acestei profesii, am s` v`prezint, pentru \nceput, o „poveste profesional`”, nu cumva, poate, \naintede toate, chiar “ o poveste de via]`”?

Feti]a era venit` de la ]ar` – clar, stima desine era sc`zut`, avea complexe deinferioritate, era interiorizat`, avea team`[i… la[itate. Aten]ie, a[adar! Mediatorul [colar trebuies` observe, \n comportamentul elevilor,

problemele mai sus men]ionate, s` nu treac` cu vederea mergând dup`practica: “Las’, c` are diriginte!|n toamna anului [colar 2007/2008, m` preg`team s` realizez baza de

Capitolul 1

9

Iat` pa[ii:√ Constituie[te-]i un Grup Educa]ional Local (GEL),format din: liderul tradi]ional – recunoscut decomunitate [i \n care aceasta are \ncredere –, liderul

ales ori desemnat de c`tre un ONG sau o asocia]ie, un membru alPrim`riei, un reprezentant al Poli]iei (când este cazul) [i doi p`rin]i rromidin comunitate, care au copii \n sistemul [colar local;

√ Când este cazul, invit` [i ONG-urile care \[i desf`[oar` activit`]i cese reg`sesc \n situa]iile analizate;

√ Invit` [i structurile Protec]iei Copilului, \n cazul \n care elevul/copiluleste abandonat de c`tre p`rin]ii acestuia sau au fost aresta]i [i nus-a putut identifica un tutore legal pentru ace[tia;

√ |nainte de a lua o decizie, dezbate cu acest grup de lucru problemele[i, apoi, lua]i decizia final`!

Ce trebuie s` faci de la bun \nceput?

I.P.,feti]`, 13 ani

date cu elevii rromi din ciclul gimnazial. Am ajuns [i la clasa a VII-a, amidentificat repede care sunt elevii de etnie rrom` sau de alte etnii, dar oelev`, ce st`tea ghemuit` \n ultim` banc`, mi-a atras aten]ia, nu sedeclarase nicicum, dar avea o privire ciudat`. Nu i-am spus nimic, dar omemorasem ca fiind ceva \n neregul` cu ea.La nici dou` zile, a venit \n biroul meu plângând, zicându-mi c` vrea s`plece din unitatea [colar`, c` ea nu se reg`se[te printre colegii ei [i c` to]io [icaneaz`.Am ascultat-o, o aprobam u[or cu gestica capului, dar reac]ionam cucalm, oferindu-i [erve]ele de unic` folosin]` s`-[i [tearg` lacrimile. Nu[tiam, pe moment, ce s`-i spun, dar i-am zis c` este prea devreme s` ia odecizie. Am \ntrebat-o unde locuie[te, iar dup` ce am aflat, m-am gr`bitc`tre domiciliul acesteia, pentru c` nu vroiam ca ea s` fie martor` ladiscu]iile cu p`rin]ii. I-am g`sit acas` pe p`rin]i [i am purtat discu]ii despreIuliana. Erau tare sup`ra]i, nu [tiau cum s`-i mai intre \n gra]ii unicului lorcopil. Nu-i pl`cea nimic, iar Cartierul Ferentari era o bomb`... cu sau f`r`ceas pentru ea. Lini[tea de la ]ar` [i zumzetul insectelor nu se mai auzeau.V`zând c` problemele Iulianei se accentueaz` [i doamna dirigint` aacesteia \mi solicita ajutorul, spunându-mi c` eleva are probleme deinteriorizare [i sentiment de inferioritate, m-am decis ce s` fac \n privin]aei. Am discutat cu p`rin]ii ei [i am luat-o la mine acas` pentru trei zile. |n toamna aceluia[i an [colar, urma s` se deruleze un proiect privind„cre[terea stimei de sine”, derulat de un ONG din Bucure[ti. Cum mie \mirevenea sarcina de a identifica grupul ]int`, am \nscris-o [i pe ea.R`ut`]ile colegilor, care \i adresau tot felul de prejudec`]i de genul:„ciudat`, româncu]`, ]`ranc`, speriat`, de[teapt`” [i multe alte r`ut`]i,care o f`ceau s` sufere, o afectau vizibil, atât \n ceea ce prive[te situa]ia la\nv`]`tur`, cât [i \n via]a personal`.Adolescenta era de etnie rrom`, dar privea ca pe o boal` apartenen]a sala aceast` etnie. Complexele ei de inferioritate aveau ca punct de pornirechiar faptul c` nu-[i asuma identitatea [i nu se reg`sea \n niciun grup decolegi.Am purtat multe discu]ii pe aceast` tem`, am consiliat-o, i-am demonstratla mine, \n familie, care sunt valorile [i principiile pe care ar trebui s` leurmeze [i ea. Efectele nu au \ntârziat s` apar`. {i-a asumat identitatea [i,mai mult decât atât, s-a \nscris la cursurile de limba [i literatura rromani.|nv`]a foarte bine, a ajuns la olimpiada de limba rromani – la faza na]ional`chiar. Era tare mândr`, p`rin]ii ei nu puteau decât s-o admire, cuvinteleerau de prisos.


10

Cum eram coordonatorul [i coregraful unui ansamblu de dansuritradi]ionale din unitatea [colar`, am \nscris-o [i pe ea. Nu [tia s` danseze,dar a \nv`]at. Secretul era, de fapt, c` nu [tia nimic despre originile ei, despre istorianeamului rrom. |n momentul \n care i-am povestit despre suferin]a [ivalorile str`mo[ilor no[tri rromi, a privit totul cu stim`, respect [i mândrie.Problemele au ap`rut, iar`[i, \n clasa a VIII-a, când toate eforturile meletindeau s` se n`ruiasc` din cauza cadrelor didactice din unitatea [colar`,care \i spuneau c` este mult prea slab preg`tit` pentru a aspira la un liceu,ci ar trebui s` se gândeasc` la o [coala de arte [i meserii.Eram chiar [i eu dezamagit` de atitudinea colegilor mei, dar m-am folositde aceast` ini]iativ` a lor [i am pornit o \ntreag` campanie de promovarea locurilor distincte pentru elevii de etnie rrom`. Iuliana, c`ci a[a se chema,terminase clasa a VIII-a cu media generala 8.86, ceea ce \mi d`dea marisperan]e [i, \ntr-adev`r, mi-a f`cut o mare bucurie. Am trecut prin emo]iileunei mame, fiindu-i al`turi la repartizare, [i, dup` multe c`lduri, [i lapropriu [i la figurat, Iuliana a ales un liceu de renume din Bucure[ti,Colegiul „Matei Basarab” – sec]ia limba englez` intensiv.Ast`zi, Iuliana este clasa a X-a, \[i asum` identitatea rrom`, zâmbe[te [iare foarte mul]i prieteni. Sunt tare mândr` de ea! Nu trece zi f`r` ca ea s`nu m` sune, s` m` \ntrebe cum m` simt [i s` \ncheie convorbireatelefonic` astfel: „V` iubesc, doamn`!”Dar, \nc` nu am terminat, mai avem de trecut un hop: facultatea!

Alte asemenea „pove[ti – limit`“ pot fi citite \n Anexa 1 a „Ghidulmediatorului [colar”.

Capitolul 1

11

Capitolul 2

13

II. Statutul mediatorului [colar \n perioada 1990 – 2011

Autor: Gheorghe Sarù

|n România, mediatorul [colar pentru rromi a ap`rut, dup` anul 1990,ca un „implant”, \n cadrul unor proiecte de [colarizare (alfabetizare [irecuperare [colar`) realizate de parteneri strìni, care - respectând grilaorganizatoric` „de acas`”, pentru [coli „cu probleme” - au prev`zut prezen]a\n [coli a acestei importante resurse umane rrome.

|ntre primele organiza]ii rrome [i nerrome, care au testat utilitateamediatorului [colar rrom \n proiecte punctuale de [colarizare a rromilor, \nperioada 1994-1999, amintim: Romani CRISS, Institutul InterculturalTimi[oara, FSD, ulterior [i CEDU 2000+, PER, CRCR Cluj Napoca [.a.

Remunerarea mediatorilor [colari, \ntre 1990-1995, dar [i dup` 1995(când se emite Legea |nv`]`mântului nr. 84/1995), a fost f`cut`, pân` \n anul2000, de c`tre implementatorii strìni, de biserici, de organiza]iineguvernamentale interne [i externe etc. [i nu de sistemul [colar, c`ci profesianu era men]ionat` ca func]ie didactic` (nici \n Legea |nv`]`mântului [i nici \nlegea Statutul personalului didactic (intrat` \n vigoare \n anul 1997).

Abia \n anul 2000, \ncep s` apar` ini]iative legislative, menite s` conferemediatorului [colar un oarecare statut:

Legisla]ia extern` era girat` de Recomandarea nr. 4/2000 a Consiliuluide mini[tri ai educa]iei al Consiliului Europei, \n cadrul c`reia aparemen]ionat` [i necesitatea existen]ei mediatorilor [colari \n unit`]ile de\nv`]`mânt cu elevi rromi.

Legisla]ia intern` era suplinit` de dou` ini]iative normative: 1. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de inspectorii

pentru problemele educa]ionale ale rromilor, \n anul 2000 (a sevedea \n Anexa 2);

2. Fi[a de lucru a mediatorului [colar rrom, elaborat` de CEDU 2000+,\mpreun` cu cadrele didactice participante la seminarul din iulie2000, la Sinaia, având la baz` fi[a conceput` de inspectorii rromi.

|n perioada 2000-2001, cu prilejul scrierii termenilor de referin]` aimegaproiectului educa]ional PHARE pentru categorii dezavantajate de elevi,cu folcalizare pe rromi, s-a elaborat, de c`tre MECT, [i s-a introdus \n COR(Clasificarea Ocupa]iilor din România), cu \ncepere din 2001, func]ia didactic`auxiliar` de mediator [colar (Persoanele contractate \n proiectul PHAREderulat de MECT pentru \nscrierea \n COR au fost prof. Ionel Chera [i prof.Marian Preda), v. Anexa 3.

De men]ionat c` legisla]ia care a reglementat, \n intervalul 2001-2011,activitatea mediatorului [colar (cf. COR: Mediator [colar, Subgrupa major` 33,Grupa minor` 334, Grupa de baz` 3340, Nivel de instruire: 3, cu studii mediisau postliceale) a fost sus]inut` de o serie de acte normative succesive.

Dac` fi[a de lucru a mediatorului [colar, elaborat` [i aprobat` \n anul2000, r`spundea mai mult realit`]ii [colare din perioada anterioar`(1990-1999), dac` fi[a cu atribu]iuni ale mediatorilor [colari, \nscris` \n COR,viza activitatea mediatorului [colar pe durata derul`rii megaprogramuluieduca]ional PHARE (sept. 2022 - martie 2009), Ordinul MECT nr. 1539/19 iul.2007 privind normele de \ncadrare [i de activitate ale mediatorului [colar(publicat \n M. Of. R. nr. 670/1.X.2007, v. Anex` 4) avea s` se refere,prioritar, la realitatea educa]ional` din intervalul premerg`tor \ncheieriiprogramului PHARE (iulie 2007- \n martie 2009) [i perioada de sustenabilitatereglementat` de proiect (preluarea mediatorilor [colari forma]i \n proiect dec`tre autorit`]ile locale).

Din p`cate, \n re]eaua de \nv`]`mânt se constatau atitudini ezitante \nceea ce prive[te identificarea, transformarea ori crearea de posturi pentrumediatorii [colari, aplicarea, \n fapt, a Ordinului MECT nr. 1539/19 iul. 2007.|n acest context, MECT a emis Notificarea nr. 25.436/28 ianuarie 2008con]inând preciz`ri privind \ncadrarea mediatorului [colar, \n care sunt reluatecâteva din modalit`]ile de \ncadrare a acestuia pe plan local (v. Anexa 5).

Astfel, pân` la intrarea \n vigoare a noii legi a educa]iei, mediatorii[colari au fost \ncadra]i [i remunera]i astfel:

a. |n cadrul Programului educa]ional PHARE al MECT, care i-a preg`tit[i format, cu remunera]ii din program, doar pe durata de derularea proiectului \n jude] (ca num`r de luni, variind \ntre 12-18 luni,doar mediatorii forma]i [i \ncadra]i \n perioada 2003-2010 aprogramului);

b. |n contextul strategiilor jude]ene conexe la Programul educa]ionalPHARE al MECT (dup` \ncheierea perioadei ini]iale de derulare aProgramului sau, ca extensii ale Programului \n alte localit`]i, \ntimpul derul`rii acestuia), cu \ncadrarea [i remunerarea mediatorilor[colari oferit` de CJRAE (Centrul Jude]ean/al Municipiului Bucure[ti


14

de Resurse [i de Asisten]` Educa]ional`) [i al autorit`]ilor locale (deex.: Consiliul Jude]ean/Prim`rii/alte resurse jude]ene/locale) - Anexa1, Metodologie, art. 2 a);

c. |n baza colabor`rii dintre Inspectoratul {colar Jude]ean/alMunicipiului Bucure[ti [i CJRAE - \n jude]ele \n care acestea s-au\nfiin]at - \n conformitate cu strategiile jude]ene elaborate \n spiritulProgramului educa]ional PHARE al MECT (dup` \ncheiereaperioadei ini]iale de derulare a Programului), cu remunerareacordat` de Consiliul Jude]ean - Anexa 1, Metodologie, art. 2 b);

d. |n contextul O MECT nr. 1539/19.07.2007, prin angajareamediatorilor [colari [i finan]area acestora, \n baza Hot`rârii ConsiliuluiLocal/Jude]ean emis` \n acest sens, de c`tre Consiliul Local/Jude]eande care apar]ine unitatea [colar` pentru care se asigur` servicii demediere [colar` – Anexa 1, Metodologie, art. 2 c);

e. Cu finan]are acordat` de ONG-uri [i de grupuri locale de ini]iativ`,\n baza colabor`rii acestora cu CJRAE [i ISJ/ISMB - Anexa 1,Metodologie, art. 2 d);

f. Autorit`]ile locale (Consiliul Jude]ean/Consiliile Locale, CJRAE – \njude]ele \n care acestea deja fiin]eaz` – alte institu]ii locale etc.) auputut [i pot \ncadra [i remunera mediatorii [colari, conform art. 7din Normele de \ncadrare, activitate [i salarizare ale mediatorului [colar(Anexa 2 a Ordinului MECT nr. 1539/19.07. 2007).

|ntre anii 2007-2011, sunt de eviden]iat [i fi[ele de exerci]iu realizatede mediatorii [colari \n cadrul cursurilor de formare (Anexa 6), \nainte caace[tia s` ia cuno[tin]` cu fi[a oficial` de lucru a mediatorului [colar.

|n scopul solu]ion`rii aspectelor ce vizau angajarea mediatorilor [colari,Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului a introdus \n proiectulLegii Educa]iei Na]ionale prevederile necesare, astfel \ncât ace[tia s` seconstituie \n personal didactic auxiliar, remunerabil de c`tre sistemuleduca]ional (v. \n Anexa 7, textul din LEN nr. 1/2011).

Capitolul 2

15

Cât prive[te formarea mediatorilor [colari rromi (\n perioada2003-2011), s` ar`t`m c` preg`tirea lor s-a f`cut \n patru situa]ii:a. |n cadrul Programului PHARE al MECT pentru categorii dezavantajate de

elevi, cu focalizare pe rromi (septembrie 2002-februarie 2009), dup` cumurmeaz`:- 9 septembrie 2004 - Lansarea primei promo]ii de 73 mediatori [colari

forma]i \n „Valul I”, cu granturi PHARE 2001, oferite urm`toarelor 10jude]e: AR, BUC, BZ, CJ, CL, DB, GL, GR, HD, VS. Ceremonia a fostorganizat` de MECT, la Târgovi[te;

- 2006 – Un lot de al]i 95 mediatori [colari au fost preg`ti]i \n „Valul II”– cu granturi PHARE 2003 (\n 12 jude]e noi: AB, BC, BR, CV, HR, IL, IS,MM, MS, NT, SB, VL, plus 3 vechi - CJ, AR, DB);

- 2007 – un lot de al]i 270 mediatori [colari s-au \nscris pentru cursuride formare \n „Valul III”, cu granturi PHARE 2005, din care au r`mas\n program 249 (provenind din 19 jude]e, din care 14 jude]e noi – AG,BH, BN, BV, CS, GJ, MH, PH, SM, SJ, TL, TM, TR, VN, plus 5 jude]evechi (BZ, GL, GR, HD, VS);Este de remarcat [i faptul c` de[i 6 jude]e - BT, DJ, CT, IF, OT, SV - nu

au fost cooptate \n programul PHARE, ele au primit, totu[i, granturi pentrurealizarea - \n spiritul acestui program - a trei activit`]i ale strategiei jude]ene,\ntre care [i formarea mediatorilor [colari).

Mediatorii [colari din primele valuri ale Programului PHARE au fostselecta]i din rândul rromilor cu cel pu]in 8 clase generale absolvite (de[i aufost accepta]i [i câ]iva cu studii mai pu]ine, dar \n curs de completare la „Adoua [ans`”), al absolven]ilor de liceu [i chiar din rândul studen]ilor rromi.

O prim` „formare de necesitate” - pe durata derul`rii programului\n jude]ele de re[edin]` ale mediatorilor [colari - s-a realizat cu concursulColegiului Na]ional Pedagogic „Gheorghe Laz`r” din Cluj Napoca, \n cadrulcelor trei valuri ale megaprogramului educa]ional PHARE.

O a doua etap` de preg`tire a mediatorilor [colari, superioar`, a avutca scop ob]inerea de c`tre unii dintre ace[ti mediatori [colari a unui certificat,conform standardelor ocupa]ionale na]ionale. |n acest scop, furnizorul na]ionalde formare cooptat de Minister, Colegiul Na]ional Pedagogic „GheorgheLaz`r” din Cluj-Napoca, a reu[it, \n anul 2008, acreditarea cursului pentrucertificarea mediatorilor [colari dup` standardele ocupa]ionale na]ionale [ieuropene.

La stagiile de formare [i de certificare derulate \n anul 2008 s-au \nscris424 mediatori [colari [i au promovat: 389, dup` cum urmeaz`:

- din valul I PHARE 2001 [2004]: 64 promova]i, din 70 \nscri[i;


16

- din valul II PHARE 2003 [2006]: 98 promova]i, din 109 \nscri[i (59 erauabsolven]i de liceu);

- din valul III PHARE 2005 [2007]: 227 promova]i, din 245 \nscri[i (113aveau studii liceale).

b. |n anul 2006, Organiza]ia „Amare Rromentza” a ini]iat preg`tirea, \ncadrul unui curs de formare (Sinaia, august 2006), a 20 de mediatori[colari rromi proveni]i din 5 jude]e - BC, BZ, CL, CJ, I{ – astfel \ncât ace[tia,pe lâng` activitatea de mediere [colar`, s` desf`[oare [i activit`]i deasisten]` educa]ional`. Cei mai mul]i dintre ei lucrau ori lucraser` \nProgramul PHARE [i r`m`seser` f`r` remunera]ii dup` \ncetarea oficial` aacestuia \n jude]ele respective.

c. |n anul 2007, \n afara mediatorilor [colari preg`ti]i de MECT pentrunecesit`]ile Programului PHARE, Direc]ia General` |nv`]`mânt \n LimbileMinorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul din cadrul MECT a format, deasemenea, mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 64 noi mediatori rromi preg`ti]i de DGILMRP, \n noiembrie 2007;- 115 noi mediatori rromi forma]i de DGILMRP, \n decembrie 2007, \n

parteneriat cu ANR (Agen]ia Na]ional` pentru Romi).d. |n iunie 2009, MECTS, prin Direc]ia General` |nv`]`mânt \n Limbile

Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul, a format, \n parteneriat cuReprezentan]a UNICEF \n România [i cu finan]area acordat` de aceasta,al]i 60 de mediatori [colari, care lucrau \n [coli, dar nu fuseser` \nc`preg`ti]i \n acest scop.

Configura]ia efectivelor de mediatori [colari \n perioada2004-2011 se prezint` astfel: a. Mediatori preg`ti]i \n Programele PHARE (2001, 2003, 2005):

Astfel, au fost forma]i 417 mediatori [colari rromi, dup` cum urmeaz`: - 73 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2001 [2004];

- 95 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2003 [2006];

- 249 mediatori preg`ti]i \n PHARE 2005 [2007].

b. Alte contingente de mediatori. |n afara celor 417 mediatori [colari dinProgramul PHARE, au mai fost preg`tite urm`toarele loturi de mediatori[colari rromi:- 20 mediatori forma]i de organiza]ia „Amare Rromentza”, \n anul 2006;- 179 mediatori [colari preg`ti]i de DGILMRP – MECT [i de partenerul

s`u ANR, \n anul 2007 (64 + 115);

Capitolul 2

17

- 60 mediatori [colari forma]i de MECTS (Direc]ia General` |nv`]`mânt\n Limbile Minorit`]ilor [i Rela]ia cu Parlamentul) \n parteneriat cuReprezentan]a UNICEF, \n 2009;

- 120 mediatori [colari au fost preg`ti]i de Direc]ia General` |nv`]`mânt\n Limbile Minorit`]ilor, Rela]ia cu Parlamentul [i Sindicatele din cadrulMECTS, cu finan]are [i \n parteneriat cu Reprezentan]a UNICEF \nRomânia, \n perioadele 20-27 iunie 2010 [i 1-7 august 2010, \n cadrulc`rora s-au reunit, pe de o parte, mediatorii [colari care func]ioneaz`\n sistemul [colar [i nu urmaser` \nc` un curs de preg`tire [i, pe dealta, poten]iali mediatori [colari, care urmau s` lucreze \n [coli dinseptembrie 2010;

- 56 noi mediatori [colari rromi sunt preg`ti]i \n stagiul de formareorganizat de MECTS, cu finan]area [i \n parteneriat cu Reprezentan]aUNICEF \n România, \n perioada 21-28 august 2011. |n acest fel, putemvorbi de existen]a, la nivel de ]ar`, \n intervalul 2003-2011, a 852 demediatori [colari rromi forma]i de Minister [i de partenerii s`i.Tot aici, pot fi \ncadra]i [i mediatorii existen]i \n diferite proiecte

pentru rromi derulate de partenerii MECTS la nivel local, care, ca [i ceidin perioadele anterioare (1990–2000, 2001-2003), au fost remunera]i deorganiza]ii ca Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara, Salva]i Copiii,Ovid Rom etc) [.a. De pild`, pe perioada gr`dini]elor estivale organizate deSalva]i Copiii \n anii 2009 [i 2010, din FSE, au fost coopta]i 55 de mediatori[colari rromi, iar \n cadrul megaprogramului educa]ional „To]i la gr`dini]`,To]i \n clasa I!” – derulat de MECTS [i Funda]ia „Ruhama” din Oradea – 420de promotori locali au exercitat sarcini similare profesiei de mediator [colar.

Includerea lor \n rândul personalului didactic auxiliar, conform nouluitext al LEN nr. 1/2011, rezolv` problema remuner`rii lor, iar formareaacestora se va face \ntr-un larg context (absolven]i de liceu pedagogic, cuspecializarea mediator [colar, absolven]i de liceu [i ai unui curs de formareini]iat/recunoscut de MECTS, absolven]i ai altor cursuri acreditate conformstandardelor na]ionale [i europene). Ceea ce [tim cu siguran]` este c`mediatorul [colar trebuie s` fie absolvent de liceu cu bacalaureat. Prinmisiunea acestor resurse umane deosebit de importante \n procesuleduca]ional, mediatorii [colari r`mân adev`rate „institu]ii”, [i nu „simplioameni de leg`tur`” \ntre comunitate [i [coal`.

Pentru buna desf`[urare a activit`]ii zilnice a mediatorilor [colari, amelaborat (autori: Gheorghe Sar`u [i Elena Radu) diverse mostre ale unor fi[ede lucru care s` fie preluate/adaptate, \n func]ie de realit`]ile din teren, dec`tre mediatorii [colari [i s` se constituie \n instrumente de lucru dinportofoliul personal al acestora (v. Anexa 8).


18

Capitolul 3

19

III. Panorama \nv`]`mântului pentru pentru rromi.Realiz`ri [i provoc`ri

Autor: Gheorghe Sar`u

Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului (MECTS)deruleaz`, din proprie ini]iativ`, \nc` din anul 1990, proiecte pentru educa]iarromilor (devenite coerente, strategice, din anul 1998), care se deta[eaz` netfa]` de ]intele strategice exersate \n prezent, de cel mai multe ori timid [iartizanal, de aproape toate celelalte ]`ri fost comuniste (\n cazul acestora,aten]ia fa]` de problematica educa]ional` a rromilor ap`rând la cerereaforurilor europene [i, \ndeosebi, dup` anul 2000).

Experien]a româneasc` reu[it` \n direc]ia coopt`rii, form`rii [imen]inerii resursei umane rrome \n sistemul educa]ional (educatori,institutori/\nv`]`tori, profesori de limba [i literatura rromani, de istoriarromilor, mediatori [colari rromi, inspectori [colari, metodi[ti pentru[colarizarea rromilor etc.) este, dealtfel, unic` \n lume, nu numai \n planeuropean.

Formarea unei tinere intelectualit`]i rrome (program demarat \n1990, extins apoi din anii 1992 [i 1998) a fost, de asemenea, o ini]iativ`inedit` \n context european [i este cel mai generos dintre programele similarepracticate, ulterior, de alte ]`ri europene din perspectiva num`rului debeneficiari rromi (elevi admi[i \n clasa a IX-a de liceu, respectiv tineri rromiadmi[i \n facult`]i, pe criteriul discrimin`rii pozitive).

Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rrome \n sistemul educa]ionalconstiutie, de asemenea, unicat \n lume, prin num`rul mare de profesori delimba [i istoria rromilor, prin acoperirea cu toate manualele [i cursurileuniversitare necesare de/\n limba rromani, prin crearea structurilor depreg`tire necesare (cursuri intensive de var` de limba [i istoria rromilor pentrupoten]iali profesori romi (1200 cursan]i rromi forma]i \ntre 1999-2010),\nso]ite de treapta a doua de formare a cursan]ilor \n sistemul universitar ID(700 absolven]i, \ntre 2000-2010).

a. Prezentare general`

De remarcat [i faptul c` studiul limbii rromani a demarat la nivel liceal\n anul 1990, la nivel universitar, \n anul 1992, la sec]ia de limba [i literaturarromani a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne – Universitatea din Bucure[ti,[i, \n acela[i an, [i la nivelul claselor I-VIII.

Cre[terea continu` a e[antionului de pre[colari [i elevi rromi (\nprezent, cu o dat` [i jum`tate fa]` de anul 1990, v. Anexa 9 a [i b) constituieo alt` experien]` pozitiv` româneasc`, datorat` atragerii resursei umanerrome \n sistemul educa]ional, mul]umit` programelor derulate de MinisterulEduca]iei [i de partenerii sì (peste 80 de parteneri, dup` 1998).

Cât prive[te provoc`rile legate de procesul educa]ional \n rândulrromilor, sunt notabile, de asemenea, eforturile din ultimii ani ale MECTS dea se dedica solu]ion`rii unor aspecte negative privind unele tendin]e dediscriminare a rromilor \n spa]iul [colar (ca: segregarea copiilor rromi de ceilal]iori alte forme de discriminare) [i dificult`]i de rezolvare a AAS (absenteismul[i abandonul [colar).

De[i s-au f`cut mari progrese, generate de emiterea Ordinului MECTnr. 1540/19 iul. 2007, privind interzicerea segreg`rilor \n \nv`]`mânt [itrecerea la desegregarea claselor/[colilor existente, se cuvinte ar`tat c`MECTS a fost \nc` din anul 1998 preocupat de acest fenomen, din proprieini]iativ`, iar ulterior (\ntre 2003-2004) [i datorit` semnal`rilor coerente f`cutede ONG-urile rrome, dup` cum se poate desprinde din Documentarul dinAnexa 10. Evident, aceasta reprezint` o ]int` educa]ional` monitorizat` \npermanen]` de cele 42 de inspectorate [colare jude]ene, de Minister [i departeneri (Romani CRISS [i al]ii).

Pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a [colii \n rândul copiilor rromi[i pentru a le \mbun`t`]i perspectivele educa]ionale (prin eforturile de stoparea absenteismului [colar (A), care - prin formele sale zilnice, s`pt`mânale,lunare semestriale – alimenteaz` abandonul [colar (AS), m`surat uneori tardiv,ca abandon anual [i/sau bienal), Ministerul Educa]iei [i partenerii sì auprocedat, \ncepând din anul 1999, la formarea cadrelor didactice nerrome careau elevi rromi la gr`dini]` sau la clase, din perspectiva rromanipenuluieduca]ional (ansamblul de valori fundamentale rrome), al nonsegreg`rii [inondiscrimin`rii \n educa]ie, al reducerii AAS (din aceast` ultim`perspectiv`, este meritoriu programul de formare a directorilor de unit`]i[colare cu peste 51% elevi rromi, derulat de MECTS [i de Reprezentan]aUNICEF \n România pentru câte 100 de directori, anual, [i pentru câte 130de mediatori [colari rromi necesari \n astfel de unit`]i [colare. De altfel, \ntre2003-2010, MECTS a format 792 de mediatori [colari rromi pentru [colilecare necesit` servicii de mediere [colar` (mai cu seam` pentru reducereaAAS).


20

|n scopul prevenirii p`r`sirii timpurii a [colii de c`tre copiii rromi [ipentru \mbun`t`]irea particip`rii lor [colare (participare fizic` – prin reducereaAAS = absenteismul [colar [i abandonul [colar – [i calitativ` – prin \nregistrareaprogresului [colar real \n rândul fiec`rui elev din aceast` categorie), MinisterulEduca]iei a \ntreprins mai multe m`suri, cum sunt:

1. Preg`tirea [i cooptarea de resurse umane rrome \n educa]ie, care, prinprezen]a lor \n unit`]ile de \nv`]`mânt [i \n comunitatea rrom`, au crescutmotiva]ia frecvent`rii [colare de c`tre rromi, anume:• mediatori [colari rromi (de la cei aprox. 280 forma]i \ntre 2003 - dec.

2005, \n prezent exist` al]i 612, preg`ti]i cu contribu]iile financiare aleMinisterului Educa]iei, ale Agen]iei Na]ionale pentru Romi [i aleReprezentan]ei UNICEF \n România). |n perioada 2005-2011, anual aufunc]ionat \n re]eaua [colar` \ntre 420-510 mediatori pentru [colarizarearromilor (din care 85% rromi);

• profesori de limba [i literatura rromani, de istoria [i tradi]iile rromilor(de la cei aprox. 480 existen]i \n dec. 2005, au fost preg`ti]i al]i 620, \ncadrul cursurilor de var` [i de perfec]ionare, cu contribu]iile financiare aleReprezentan]ei UNICEF \n România [i ale Ministerului Educa]iei). Dintreace[tia, anual au func]ionat \ntre 460-530 profesori de limba [i istoriarromilor (din care 95% rromi);

• institutori [i profesori pentru PIPP (pedagogia \nv`]`mântului primar [ipre[colar), preg`ti]i, la distant`, de c`tre Departamentul ID CREDIS alUniversit`]ii din Bucure[ti. |n afara celor 120 preg`ti]i la Universitatea dinBucure[ti \n perioada 2000-2005 (90% rromi), al]i 160 au absolvit, \ntre2006-2008, studii universitare ale acestei institu]ii de \nv`]`mânt superiorca institutori – profesori de limba rromani (80% rromi), iar \ntre2008-2010, ca nou` specializare PIPP (cu un curriculum nuan]at rrom,conferit de 4 discipline op]ionale), au absolvit al]i 210 absolven]i (60%rromi), dintre care 58 la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei dincadrul UBB Cluj Napoca;

• formarea de viitori profesori de limba rromani pentru gimnaziu [iliceu prin men]inerea pred`rii limbii romani la nivel universitar, laUniversitatea din Bucure[ti (câte 20 de studen]i admi[i, anual);

• men]inerea [i finan]area (pe lâng` posturile de profesori [i \nv`]`toripentru predarea limbii rromani sau/[i de istoria [i tradi]iile rromilor, a celorde educatori [i de \nv`]`tori rromi) [i a posturilor de mediatori [colari [i

Capitolul 3

21

b. Tipologia proiectelor derulate de MECTS [i partenerii s`i

a celor de inspectori pentru problemele educa]ionale ale rromilor lanivelul ISJ – urilor (42 inspectori, numi]i din anul 1999, din care 35%rromi);

• men]inerea re]elei de metodi[ti pentru limba, istoria, tradi]iile [i[colarizarea rromilor (126 pers., la nivelul fiec`rui jude] \ntre 2-6metodi[ti, din care cel pu]in unul pentru limba, istoria [i tradi]iile rromilor);

• \ncurajarea unei re]ele de mentori/tutori pentru asistarea educa]ional`a elevilor rromi liceeni, admi[i pe locuri distincte la cl. a IX-a (aprox. 210mentori/tutori).

2. Preg`tirea unei tinere genera]ii de intelectuali rromi prin:• Admiterea anual` a 2.600–2.800 de elevi rromi, \n baza m`surilor

afirmative promovate de MECTS, la clasa a IX-a, pe locuri distincte, daral`turi de ceilal]i elevi;

• Admiterea anual` a 555–600 de tineri rromi, care – \n baza m`surilorafirmative – beneficiaz` de locuri distincte \n facult`]i.

3. Formarea resurselor umane necesare, prin: • Organizarea \mpreun` cu UNICEF a [colilor de var` de limba [i istoria

romilor (1999-2011), destinate preg`tirii ini]iale a viitorilor profesori rromipentru aceste discipline. Anual, au fost forma]i \ntre 50-55 cursan]i \n 17[coli de var` (a XVII-a \n 2011, \n unii ani fiind derulate câte dou`[coli/var`);

• Formarea cadrelor didactice nerrome care lucreaz` cu elevi [i copii rromi\n profilul rromanipenului educa]ional, al valorilor fundamentale rrome,al nondiscrimin`rii [i nonsegreg`rii \n \nv`]`mânt (peste 6.600 cadredidactice nerrome, \ntre 1999-2011).

4. Captarea segmentului de pre[colari rromi [i nerromi care nufrecventeaz` gr`dini]a [i urmeaz` s` intre \n clasa I, prin:a. Gr`dini]e estivale premerg`toare clasei I (atât la ini]iativa [colilor [i

inspectoratelor [colare, dar [i \n contextual megaprogramului educa]ionalPHARE pentru categorii dezavantajate de elevi, din perioada sept. 2002–martie 2010). Astfel de gr`dini]e au fost derulate pentru ca viitorii elevide cl. I, care nu au frecventat din diferite motive gr`dini]a, s`beneficieze de [ansa a doua, gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I, cudurata de 3-4 s`pt`mâni. De pild`, \n anul 2008, [colile au recuperat2.400 de copii rromi (prin programul PHARE) [i al]i 5.800 (prin


22

coordonarea f`cut` de c`tre Direc]ia Minorit`]i din Ministerul Educa]iei),care nu au urmat gr`dini]a [i s-au \nscris, dup` gr`dini]a estival`, \n cl. I\n anul [c. 2008/2009.

Aceast` structur` de recuperare la nivel pre[colar (brevetat` pe bazaproiectului imaginat de Gheorghe Sar`u, din Direc]ia Minorit`]i [i UNICEF \nvara anului 2001, al`turi de partenerii coopta]i ulterior de Minister, anumeInstitutul de {tiin]e ale Educa]iei [i Romani CRISS) constituie o interven]ie[colar` extrem`, nu o practic`, pre[colarii rromi fiind direc]iona]i, \n modnormal, spre sistemul obi[nuit (grupe mici, mijlocii, grupe mari preg`titoare).

Gr`dini]a estival` avea s` fie continuat` [i \n verile anilor 2009, iar \nvara 2010 avea s` fie \ncununat` de succes, prin cooptarea a 8.400 de copiirromi care nu frecventaser` gr`dini]a [i urmau s` intre \n clasa I, \n anul [c.2010/2011, \n programul strategic „To]i la gr`dini]`!, To]i \n clasa I!”, ini]iatde MECTS [i luând partener` Funda]ia Ruhama din Oradea (au fost derulate\n august 2010 peste 420 de gr`dini]e estivale [i, \n continuare, copiii auurmat clasa I, \n anul [colar 2010-2011, fiind asista]i educa]ional, moral [imaterial \n cadrul acestui proiect).

b. O nou` form` de captare a pre[colarilor rromi \n procesul educativ dingr`dini]e a fost cea prin care, din FSE, organiza]ia Salva]i Copiii a derulatgr`dini]e estivale prin care s` „cultive” gustul copiilor pentru a urmagr`dini]a, cooptându-se \n verile 2009 [i 2010, 800 de copii rromi lagr`dini]a de var`, care, ulterior, au fost direc]iona]i spre grupa de gr`dini]`corespunz`toare (mic`, mijlocie, mare preg`titoare).c. O structur` inedit` de organizare a gr`dini]elor estivale, \n ultimii patruani, a fost cea pilotat` de organiza]ia „Amare Rromentza”, inclusiv cu FSE,\n cadrul c`rora procesul educativ a decurs \n limba matern` rromani (prinabord`ri bilingve rromani – român`, rromani – maghiar`), dar [i ulterior,\n gr`dini]ele din sistemul obi[nuit [colar sau clasele primare, organizatede acest ONG \n parteneriat cu unit`]ile [colare.d. O alt` form` de atragere a copiilor rromi cu vârst` pre[colar` spregr`dini]` sau a celor mai mari spre [coal` a fost cea practicat` deorganiza]ia Ovid Rom, care, anual, a organizat [coli de var` pentru copiiirromi [i nerromi, deopotriv`, pentru copiii cuprin[i deja \n sistem sau nu.

5. Cre[terea particip`rii [colare a elevilor rromi [i prin motivarea acestoraspre studiul orelor de limba matern` rromani sau chiar pentru studiulintegral \n aceast` limb`

Aceasta se poate desprinde din tabelul prezentat \n Anexa 9 a [i s-arealizat dup` cum urmeaz`:

Capitolul 3

23

• Prezervarea limbii, istoriei [i culturii rromani \n demersul didactic(asigurarea pred`rii, \n continuare, a 3-4 ore/s`pt`mân` de limb` matern`rromani, la cl. I-XII, respectiv 1 or`/s`pt. de istoria [i tradi]iile rromilor, lacl. a VI-a [i a VII-a). Din cei peste 230.000 – 260.000 de elevi cu identitaterrom` asumat` (pre[colari [i elevi din cl. I-a XII-a), anual, aprox. 11-13%studiaz` ore de limba [i istoria rromilor sau integral \n limba matern`rromani.

• Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii integrale\n limba matern` rromani, la cl. I-IV (cu 4 ore/s`pt. obligatorii de limba[i literatura român`).(430 de elevi rromi au ales acest tip de \nv`]`mânt, din cei cca 31.000care studiaz` ore de limba matern` [i/sau istoria [i tradi]iile rromilor).

• Sprijinirea, \n continuare, acolo unde se solicit`, a pred`rii \n limbamatern` rromani, la nivelul \nv`]`mântului pre[colar, prin abordarebilingv`. Un num`r de 12 gr`dini]e func]ioneaz` cu predare \n limbamatern` rromani, cu metode bilingve de predare (rromani-român`,rromani-maghiar`); Gr`d. Ineu (BH, 1 gr.), Gr. M`guri (TM, 2 gr.),Gr. S`rule[ti (CL, 1 gr.), Gr`d. D`rm`ne[ti ({c. nr.1 Bac`u, BC, 1 gr.),{c. Domni]a Maria Bac`u (BC, 1 gr.), Gr. Gutinas – com. {tefan cel Mare(BC, 1 gr.), Gr. R`doaia - com Parava (BC, 1 gr.), Gr`d. Ciurea (IS, 1 gr.),Gr. Zece Pr`jini (I{, 1 gr.), Gr. Crucea (I{, 1 gr.). |n 2004, a fost organizat`la Gr. S`rule[ti (CL) prima grup` de acest tip, ini]iat` de Amare Rromentza,UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, iar din 2006 – 2 gr. \n jude]ul I{, 3 gr. \n jud. BC [i2 gr. \n jud. TM etc.

• Continuarea finan]`rii unor concursuri [colare pentru dou` obiecte destudiu din domeniul rromanipenului (a Olimpiadei na]ionale [colare delimba romani, edi]ia a XII-a (\n 2011) [i a Concursului na]ional [colar de istoria[i tradi]iile rromilor, edi]ia a IV-a (\n 2011) – fiecare pentru câte 104 participan]ila faza na]ional`, final`), dar [i a Concursului na]ional „Diversitatea”, ed. aV-a \n 2011), cu faze anterioare pe [coal`/localitate/jude]ean`/regional`.

6. Motivarea elevilor rromi din gimnaziu s` urmeze liceul [i facult`]ile,prin:A. Acordarea de locuri disticte candida]ilor rromi, la admiterea acestora \n licee

[i facult`]i (mai sus prezentat):B. Acordarea de burse de studiu oferite \n cadrul mai multor programe, ca:

a. Programul na]ional de burse al MECTS, „Bani de liceu” (ce va fi modificat[i extins \n baza LEN nr.1/2011 pentru to]i copiii din sate sau comunit`]is`race, care vin la liceu \n alte localit`]i, alta decât cea de re[edin]`);


24

b. Programul na]ional de burse, ini]iat [i derulat \n anii 2009 [i2010-2011 de c`tre ANR, cu fonduri FSE, pentru elevii de cl. a VII-a, aVIII-a [i liceeni (800 burse + 2.400 burse);

c. Programul de burse derulat de CRCR Cluj Napoca (\ntre anii2008-2011, pentru liceenii rromi din 12 jude]e transilvane), din fondurioferite de OSI Budapesta (Soros);

d. Programul de burse derulat de OSI Budapesta [i REF RO, al`turi de„Sastipen”, AMP [.a., pentru studen]ii rromi, inclusiv pentru formareade cadre medicale rrome.

7. Editarea de materiale [i manuale [colare auxiliare pentru limba, istoria [itradi]iile romilor (1994-2011, peste 80 de titluri, dintre care men]ion`mmanualele [colare de limba [i literatura rromani pentru clasele a I-a – a X-a, câtevaeditate [i cu sprijinul UNICEF (cl. a V-a – a VIII-a [i a X-a), de asemenea manualulfinan]at anual de MECTS pentru istoria [i tradi]iile rromilor (cl. a VI-a – a VII-a).Performan]a la nivelul cleselor I – X [i la nivel universitar este unic` \n lume.

8. Cre[terea [colariz`rii romilor comparativ cu predarea limbii [i istorieiromani, \n per. 1990-2009

Ca urmarea a resurselor umane rrome cooptate \n sistemuleduca]ional, gra]ie mai multor programe educa]ionale adresate rromilor,participarea [colar` a elevilor rromi a crescut \n general, iar fa]` de 1990 s-adublat (a se vedea tabelul comparativ, Anexa 9 a).

9. Derularea unui program special de formare \n unit`]ile [colare cupopula]ie preponderent rrom` (cel pu]in 51%), privind diminuarea AAS(absenteism [i abandon [colar), \n cadrul c`ruia se urm`re[te formarea a cca.840 de directori de [coal` [i tot atâ]ia mediatori [colari. |n anul 2010, au fostpreg`ti]i 100 de directori [i 135 de mediatori [colari noi, de c`tre MinisterulEduca]iei [i Reprezentan]a UNICEF, iar \n anul 2011 vor fi forma]i al]i 100directori [i 56 de mediatori [colari rromi.

Aceste dou` resurse umane au maxim` importan]` \n comunit`]i, fiindsegmentele esen]iale ale unui „hexagon educa]ional” ([i \n ordineaimportan]ei [i a responsabiliz`rii: 1. Administra]ia public` local` (gardianpublic, poli]ist comunitar/de proximitate), 2. Primarul [i consilierii locali, 3.Directorul [colii, 4. Educatorul de gr`dini]`/\nv`]`torul/dirigintele/mediatorul[colar/consilierul [colar, 5. Structurile locale ale protec]iei copilului [i al]iparteneri locali, 6. Familia ([i numai pe ultimul loc familia, de multe ori aceastaneavând solu]ii ori informa]iile necesare).

Capitolul 3

25

10. Organizarea [i finantarea \n continuare a unor cursuri de recuperare[colar` gen „A doua [ans`” (\ncepând din 6 oct. 2005, anual), prinrecaptarea copiilor, adolescen]ilor, tinerilor [i adul]ilor rromi din comunit`]ila cursuri de alfabetizare [i completare de studii/\nsu[irea unei meserii, nivelI-X (anual, \ntre 4.820-7.980). |n România exist` peste 850 de unit`]ipre[colare [i [colare cu peste 51% copii [i elevi rromi, confruntate cuabsenteism [colar, dar acest fenomen, din p`cate, este prezent puternic [i \nrândul celorlalte etnii. De remarcat faptul c` \n programul AD{ (A Doua{ans`), aproape 40-45% dintre beneficiari nu sunt rromi (ceea ce denot` c`absenteismul se reg`se[te \n rândul tuturor etniilor).

11. Continuarea emiterii de noi acte normative [i revizuirea celorexistente, ini]iate de Minister, privind oferta educa]ional` pentru rromietc. (Anexa 3).

12. Continuarea colabor`rii cu partenerii, \n structurarea, finan]area [iderularea \mpreun` a unor programe educa]ionale (inclusiv din fonduristructurale, cu partenerii: Agen]ia Na]ional` pentru Romi, Salva]i Copiii,Romani Criss, Ruhama, REF - RO România, CRCR etc.);

Dac` problema \ncadr`rii mediatorului [colar rrom a fost legiferat`,recent, \n cadrul noii LEN (Legea Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011), prinincluderea unui articol privind instituirea func]iei didactice auxiliare demediator [colar, cu preluarea remuner`rii acestuia de c`tre sistemuleduca]ional, r`mân \nc` \n aten]ia MECTS chestiunile legate de interzicereasegreg`rii elevilor rromi \n sistemul educa]ional românesc, cele privindpromovarea diversit`]ii (istoric`/etnic`, lingvistic`/cultural`/religioas`/de gen/fizic` etc.), activit`]ile [i programele menite s` stopeze nediscrimin`ri de oricetip, programe care s` fac` trecerea de la „constatarea” multiculturalit`]ii lapromovarea interculturalit`]ii, prin:

1. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului MECT nr. 1540/19 iul.2007 privind interzicerea segreg`rii [colare a copiilor romi [i aprobareaMetodologiei pentru prevenirea [i eliminarea segreg`rii [colare a copiilor romi(publicat \n M. Of. R. nr. 692/11.X.2007), \n contextul reconfigur`riiunit`]ilor de \nv`]`mânt.


26

c. Activit`]i sensibile de avut \n vedere \n continuare de c`tre MECTS

2. Monitorizarea eficient` a respect`rii Ordinului nr. 3774/22.04.2008privind aprobarea programei [colare pentru disciplina op]ional` „Educa]ieintercultural`” (curriculum la decizia [colii pentru \nv`]`mântul gimnazial)[i a programei [colare revizuite pentru disciplina op]ional` „Drepturile omului”(curriculum la decizia [colii pentru liceu), cât [i a Ordinului MECT nr. 1529/18iul. 2007 privind dezvoltarea diversit`]ii \n curriculumul na]ional (publicat \nM. Of. R. nr. 670/1.X.2007). Ca efect, se va accelera, conform noii LEN,modificarea programelor [colare, implicit - \n baza lor - a manualelor[colare, astfel \ncât diversitatea (istoric`/etnic`/lingvistic`/cultural`/religioas`, de gen, fizic` etc.) s` fie reflectat` \n toate manualele [colare,nu doar \n cele de istoria [i geografia României.

3. Monitorizarea (diurn`, s`pt`mânal`, lunar`, semestrial`) a AAS =Absenteism [i Abandon [colar, \n vederea diminu`rii lor, a recuper`riipre[colarilor [i a elevilor afla]i \n aceste situa]ii.

1. captarea \ntregului segment de elevi rromi, necuprins \n sistemul [colarde mas` (uneori, \n localit`]i cu popula]ie preponderent rrom`, acestsegment este mai mare decât cel al copiilor [i adolescen]ilor carefrecventeaz` gr`dini]a [i/sau [coala). Fenomenul este \ntâlnit \n \ntreagaparte est-european`. Responsabilizarea autorit`]ilor locale, nu numai acelor [colare, pentru reu[ita acestei m`suri. |nfiin]area de GEL-uri (GrupuriEduca]ionale de Lucru), la nivelul tuturor [colilor, prin responsabilizarea(inclusiv punitiv`) a primarului, a directorului [colii, a administra]iei publice– gardieni, poli]i[ti - [i doar \n ultimul rând a p`rin]ilor, dac` un copil cuvârsta obligatorie de a participa la procesul educa]ional (6-16 ani) nu seafl` \n gr`dini]`/[coal`. Din GEL fac parte: director, primar, mediator [colarrrom, mediator sanitar rrom, medic, deserven]ii tuturor cultelor, lideritradi]ionali ai rromilor, lideri rromi ale[i/numi]i, structurile de protec]iacopilului, reprezentan]i ai ONG-urilor care deruleaz`, local, proiecteadresate rromilor etc.

2. \n situa]ia elevilor care \[i urmeaz` p`rin]ii la munc` \n ]ar` sau \nstr`in`tate, instituirea obligativit`]ii ca p`rin]ii s` contacteze unit`]ileeducative de tip pre[colar [i [colar, pentru a se continua studiile. Aceea[iobligativitate revine [i autorit`]ilor locale de unde pleac` elevul/copilul,respectiv pe raza c`reia se stabilesc p`rin]ii elevilor/copiilor. Instituirea de

Capitolul 3

27

d. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântului [colar [i liceal \nRomânia [i la nivel european

cataloage volante \n acest scop (pa[aport educa]ional), pe care s` se aplice[tampilele unit`]ilor de \nv`]`mânt [i situa]ia la \nv`]`tur` (la nivel intern),respectiv eliberarea de adeverin]e cu situa]ia [colar` a elevului carepleac`/sose[te/revine (când deplasarea se face \ntr-o alt` ]ar`);

3. mutarea aten]iei, la nivel european, de pe abandonul [colar peabsenteismul [colar (urm`rit [i solu]ionat prin monitoriz`ri zilnice,s`pt`mânale, lunare). Monitorizarea [i interven]ia semestrial` sunt dejatardive;

4. obligativitatea ca \n toate unit`]ile de \nv`]`mânt pre[colar, [colar [i licealcu probleme, cu elevi rromi \n rândul c`rora se \nregistreaz` AAS crescut(Absenteism [i Abandon {colar), s` fie \ncadra]i mediatori [colari rromi;

5. interzicerea, la clasa I, a testelor de inteligen]`, care conduc \n unele]`ri \nc` la segregarea copiilor rromi pe false criterii valorice, ajungând \nre]eaua \nv`]`mântului special, cauzele fiind \ns` altele (nefrecventareagr`dini]ei, necunoa[terea limbii de predare, blocaje emo]ionale etc.);

6. interzicerea segreg`rilor, la clasele de \nceput – cl. I, a V-a, a IX-a – aelevilor rromi de ceilal]i elevi;

7. \ncurajarea organiz`rii studiului \n propria limb` rromani, mai ales lanivelul \nv`]`mântului pre[colar [i [colar, pentru a ajuta copiii rromi s`treac`, progresiv, la cunoa[terea limbii \n care se face predarea, pentrua-[i deconstrui barierele lingvistice, pentru a \n]elege cerin]ele didactice;

8. sprijin material real, prin burse acordate pentru frecventarea gr`dini]ei,a [colii, a liceului;

9. aprecierea activit`]ii cadrelor didactice, a directorilor [i a [colilor s` se fac`numai dup` progresul [colar real demonstrat, de la un semestru la altul,\n cazul fiec`rui elev, dup` gradul dovedit de promovare ainterculturalit`]ii, a deprinderilor la elevi privind grija fa]` de ceea ce ne\nconjoar` (om, flor`, faun`, bunuri materiale [i spirituale etc.);

10.sus]inerea financiar` a unor programe de formare a cadrelor didactice carelucreaz` \n gr`dini]e [i [coli cu rromi din perspectiva rromanipenuluieduca]ional, a promov`rii diversit`]ii, a educa]iei interculturale,nondiscriminatorii [i nonsegrega]ioniste.


28

- responsabilizarea, prin toate formele, a autorit`]ilor locale (prim`rii, [coli,institu]ii de cult [.a.), \n scopul capt`rii tuturor copiilor pre[colari rromi \n\nv`]`mântul preprimar – la grupele corepunz`toare vârstei acestora, prinformele de \nv`]`mânt consacrate, cât [i prin cele alternative – cel pu]incu un an \nainte de a intra \n clasa I;

- \ncurajarea frecvent`rii gr`dini]ei de c`tre copiii rromi [i \n cadrul unorgrupe la care procesul educa]ional se desf`[oar` integral \n limba matern`,\ntr-o limb` str`in` ori bilingv (\n limba matern` rromani [i \ntr-o alt`limb` – na]ional` ori a altei minorit`]i, de ex., \n România, «rromani –român`» sau «rromani – maghiar`»). A se vedea experien]a din Româniabrevetat` \n 2004 de c`tre Organiza]ia «Amare Rromentza», \mpreun`cu UNICEF [i ISJ C`l`ra[i, [i de {coala nr. 12 M`guri – Lugoj;

- interzicerea segreg`rii copiilor rromi de ceilal]i, din motive ca:a. necunoa[terea ori cunoa[terea insuficient` a limbii de predare

(excep]ie face situa]ia când p`rin]ii copiilor rromi solicit` ca predareas` se fac` \n limba matern`);

b. nefrecventarea anterioar` a gr`dini]ei ori frecventarea sporadic` aacesteia;

c. dizabilit`]i de intelect sau de natur` fizic`, de regul` false (prin sf`tuireade c`tre personalul didactic sau din sistemul de ocrotire [i asistaresocial` a p`rin]ilor [i a apar]in`torilor/tutorilor rromi ca s`-[idirec]ioneze copiii spre \nv`]`mântul special, unde pot beneficia deanumite facilit`]i materiale);

d. atitudini discre]ionare grave de intoleran]` [i de respingere a rromilor;- \n situa]iile \n care copiii rromi nu au urmat, din diferite motive,

\nv`]`mântul pre[colar, autorit`]ilor locale se vor responsabiliza [i vor alocafondurile necesare \n mod obligatoriu \n vederea organiz`rii de structuri derecuperare gen «gr`dini]a estival` premerg`toare clasei I», brevetat`, cusucces, ca a doua [ans` la nivel pre[colar, cu \ncepere din anul 2001, \nRomânia (MECI, UNICEF, Romani CRISS, IStE), la ini]iativa lui GheorgheSar`u, astfel \ncât copiii s` poat` recupera \n vara de dinaintea \nceperiiclasei I, \n decurs de 3 s`pt`mâni, achizi]iile [i deprinderile de baz` de careau nevoie \n primele s`pt`mâni la clasa I (socializare, deconstruirea stigmeide sine [i a fricii fa]` de institu]iile nerrome, distrugerea barierelor lingvistice,mai cu seam` când copilul nu vorbe[te decât limba matern` rromani [i nucunoa[te limba \n care urmeaz` s` se fac` predarea la cl. I etc);

Capitolul 3

29

e. Activit`]i de \ntreprins la nivelul \nv`]`mântuluiantepre[colar/pre[colar \n România [i la nivel european

- derularea de programe educa]ionale estivale de 3 s`pt`mâni pentru aceicopii rromi [i nerromi care nu au frecventat niciodat` gr`dini]a laproximitatea trecerii acestora \n clasa I - \n scopul recuper`rii achizi]iilorde baz` de la nivelul gr`dini]ei, [i asistarea lor [colar` cel pu]in pe durataclasei I pentru o jonc]iune de succes spre \nv`]`mântul primar (a se vedeaprogramul din România „To]i la gr`dini]`, To]i \n clasa I”, derulat dinfonduri structurale, de c`tre MECI [i partenerul s`u, Funda]ia or`dean`Ruhama);

- formarea de educatori [i de personal didactic de suport din rândul rromilorpentru nevoile educa]ionale cu copiii rromi pre[colari, cât [i formarea de\nv`]`tori rromi pentru reu[ita trecerii [i men]inerii cu succes \n\nv`]`mântul primar a copiilor rromi. Ex.: pentru formarea ini]ial` –programele de formare la distan]` a profesorilor rromi ale CREDIS -Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie [i {tiin]eleEduca]iei – UBB Cluj Napoca, dar [i 17 edi]ii ale [colilor de var` de limba[i metodica pred`rii limbii rromani, destinate form`rii profesorilornecalifica]i de limb` rromani, ca o prim` treapt` de formare profesional`a acestora, urmat` de a doua etap` de formare universitar` \n cadrul ID.Experien]a MECI – Reprezentan]a UNICEF din România;

- preg`tirea cadrelor didactice nerrome care lucreaz`, preponderent, lagrupe [i la clase cu copii rromi – \n formarea ini]ial` a acestora, dar [i \nformarea lor continu` - prin module speciale consacrate con[tientiz`rii,cunoa[terii, accept`rii [i promov`rii diversit`]ii [i a rromanipenului(cunoa[terea ansamblului de valori fundamentale ale rromilor, descifrarea[i valorizarea obiceiurilor, tradi]iilor, practicilor [i a cutumelor rrome pentrudobândirea de efecte benefice \n plan educa]ional cu copiii rromi etc.).Ex.: experien]a din România – \n formarea continu` – demonstrat` destagiile de formare \n direc]ia diversit`]ii culturale, a rromanipenuluieduca]ional de c`tre MECI, UNICEF, Salva]i Copiii, Centrul RegionalPER, Divers, Romani Criss, Institutul Intercultural Timi[oara etc. sau –\n formarea ini]ial` – programele de formare la distan]` a profesorilor rromiale CREDIS - Universitatea din Bucure[ti [i ale Facult`]ii de Psihologie[i {tiin]ele Educa]iei – UBB Cluj Napoca;

- promovarea de programe educative, la nivelul copiilor cu vârst`pre[colar`, \n comunit`]i [i spa]iul \nv`]`mântului pre[colar, dinperspectiva interculturalit`]ii [i a alterit`]ii, pe toat` durata anuluicalendaristic, dar [i ca gr`dini]e estivale pentru toate vârstele de pre[colari(rromi [i nerromi, care urmeaz` sau nu gr`dini]a). Ex.: experien]aorganiza]iei «Ovid Rom» din România, condus` de Leslie Hawk;


30

- promovarea de gr`dini]e estivale pentru copiii rromi, \n scopulcon[tientiz`rii \n rândul p`rin]ilor [i a copiilor rromi a importan]eifrecvent`rii \nv`]`mântului preprimar, ce au ca scopuri provocarea«apeten]ei» pentru frecventarea gr`dini]ei, direc]ionarea copiilor \nsistemul educa]ional preprimar, la grupele corespunz`toare vârsteiacestora. Ex.: experien]a organiza]iei «Salva]i Copiii!», filiala din România,derulat de Mamina Miralena.

- promovarea de programe de educa]ie a adul]ilor [i de comunicareintercultural` cu p`rin]ii copiilor din comunit`]ile rrome, ofert`educa]ional` \ndreptat` spre tinerii [i adul]ii rromi din comunit`]i gen „Adoua [ans`” (completarea claselor neparcurse, alfabetizare – dup` caz –profesionalizare etc. Ex. Programul MECTS „A doua [ans`”, derulat cu\ncepere din anul 2005 pentru câte 6000 – 8000 de persoane rromeanual).

- \ncadrarea de mediatori [colari rromi \n [colile cu pre[colari [i elevipreponderent rromi.

Dac` am fi \ntreba]i legat de mecanismele care pot oferi asigur`ri c`m`surile destinate grupurilor cel mai expuse riscului de p`r`sire timpurie a[colii \[i ating obiectivele, le-am putea invoca pe urm`toarele:1. monitorizarea \nso]it` de m`suri punitive la toate nivelele \n leg`tur`

cu \ndeplinirea/ne\ndeplinirea m`surilor propuse [i neonorate;2. ini]iativ` legislativ` na]ional`/european` pentru ca institu]iile statului

[i familiile copiilor rromi s` rezolve imediat cazurile de absenteism [colar,pentru a nu se produce abandonul [colar (a se vedea schema hexagonuluieduca]ional, autor: Gheorghe Sar`u, 2010).

Capitolul 3

31

f. Mecanisme care ar putea conduce, \n plan european, la stopareaabsenteismului [i a abandonului [colar \n rândul rromilor

3. toate grilele de evaluare a activit`]ii [colilor, a cadrelor didactice [i adirectorilor s` puncteze \n cea mai mare m`sur` (70%) progresul [colarreal al elevului (mutându-se accentul de pe prioritatea actual`, pretinsvaloric` - „olimpicul” (adic` 2% din masa de elevi) - pe elevul „comun”,reprezentat de 98% din segmental [colar);

4. existen]a unui mecanism de sprijinire financiar` real` a familiilor depre[colari, [colari [i liceeni, \ncât frecventarea de c`tre copii [i elevi agr`dini]ei, a [colii generale [i a liceului s` nu constituie o piedic`;

5. condi]ionarea, cu prilejul unor programe finan]ate pentru rromi \nprofil educa]ional, de a se coopta cât mai multe mame rrome capersonal didactic [i nedidactic auxiliar (mediatoare [colare, mediatoaresanitare, mediatoare puericultor, femei de serviciu, personal de protec]ie\n spa]iul [colar etc.) [i ca personal didactic principal (educatoare,\nv`]`toare, profesoare, directoare, inspectoare), dar [i \n toateprogramele derulate, la nivel local, \n beneficial copiilor rromi [i deprotec]ie a copilului) etc.

6. condi]ionarea ca \n programele adresate rromilor, finan]ate din FSE,grupurile ]int` s` nu cuprind` aceia[i beneficiari rromi \n perioade dederulare simultane ale unor programe, ci al]i benefeciari, pentru a serestrânge practica deja \ntâlnit` prin existen]a unei dispropor]ii \ntrepersonele remunerate \n mai multe proiecte [i persoanele rromenecooptate, din cadrul acelora[i comunit`]i;


32

4 Cadru didactic+ Mediator [colar

5 Protec]iacopilului + al]ii

6 P`rinte

1 Poli]ia deproximitate

2 Primar + consilieri

3 Director

Copilul cuAAS

7. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE care au ca benefeciarirromii s` fie cooptate cel pu]in 90% beneficiari rromi [i cel pu]in 50%rromi \n echipele de management [i de implementare a acestora, care nuparticip` \n alte programe similare simultane, astfel \ncât „bun`starea”conferit` de participarea remunerat` \n aceste programe s` ajung` \n câtmai multe familii;

8. condi]ionarea ca \n programele finan]ate din FSE, care au ca benefeciarirromii, s` fie cooptate cel pu]in 50% femei rrome;

9. s` se recomande practicile pozitive \nregistrate \n România, \n domeniuleduca]iei pentru rromi, \n perioada 1990-2011, \ndeosebi ]`rilor candidateori ]`rilor-membre, foste comuniste, \n care exist` acela[i arsenal deprobleme;

10.s` se \ncurajeze existen]a unui instrument eficient de deconstruirezilnic` a absenteismului [colar (similar „hexagonului educa]ional” –Sarù 2010), prin care segmente ale autorit`]ii locale [i de stat s` fieresponsabilizate [i monitorizate, iar responsabilitatea s` nu mai fietransferat`, ca de obicei, numai spre familia din care provin copiii [i tineriicu astfel de probleme;

11.instituirea pa[aportului [colar pentru acei copii [i elevi rromi care,frecvent, \[i \nso]esc p`rin]ii la munc` \n alte ]`ri europene sau \n ]`rile deorigine, asfel \ncât recunoa[terea claselor frecventate/absolvite, dar [i aunor discipline parcurse \n anul [colar respectiv (chiar [i note) s` se poatàsimila cu u[urin]` dintr-un sistem [colar \ntr-altul (când revenirea \n ]aròri sosirea \ntr-o alt` ]ar` se face \n acela[i semestru/an [colar).

I. {COLARIZAREA ROMILOR LA |NCEPUT. INI}IATIVE ALE MINISTERULUI DIN PERIOADA IANUARIE 1990 – 2007

1. Mai \nainte de anul 1990|n istoria \nv`]`mântului românesc, \n perioada comunist`, au existat,

mai multe ini]iative concrete destinate [colariz`rii rromilor. A[a, de pild`, \nperioada 1949-1951, la {iria, \n jude]ul Arad, inimosul \nv`]`tor VasileHomescu a organizat o [coal` pentru rromi, care a fost vizitat` \n anul 1951de ministrul \nv`]`mântului, Ion Nistor [i de Grigora[ Dinicu, care era atuncireprezentantul rromilor. Cu acest prilej, doamna \nv`]`toare Georgina

Capitolul 3

33

g. Istoricul \nv`]`mântului pentru rromi

Homescu s-a bucurat de elogiile deosebite ale vizitatorilor fa]` de modulstr`lucit \n care cei 41 de elevi din clasa sa s-au prezentat la lec]ii.

Evident, au urmat [i alte experimente timide sau foarte reu[ite, cum afost, de exemplu, cel din satul Gura Vìi (jude]ul Bacù), demarat la 15septembrie 1974 de c`tre sociologul Mihai Merfea, cadru universitar laInstitutul de |nv`]`mânt Superior din Bacù, ulterior fiind chiar rectorulUniversit`]ii din Bra[ov.

Astfel de ini]iative, singulare, de tip artizanal, \[i aveau originea \nomenia, luciditatea [i st`ruin]a unor dasc`li ai [colii române[ti [i nu ca urmarea unei politici centrale.

Sedentarizarea rromilor, \ntreprins` energic de autorit`]ile comuniste,a contribuit \n plan educa]ional – când nu s-a exagerat cu trimiterea for]atà elevilor rromi la [coal` – la o bun` [colarizare a acestora.

Cum era [i firesc, dup` Decembrie 1989, s-a \nregistrat \n România oadev`rat` explozie a fenomenului rrom \n toate planurile (socio-politic,muzical, editorial, publicistic, educa]ional etc.).

2. Perioada ianuarie 1990 - decembrie 1997

La nivel preuniversitara) |nfiin]area de clase [i de grupe pentru studiul limbii rromani \n cadrul

{colilor Normale (fostele Licee Pedagogice)|n anul 1990, prin deschiderea adus` de beneficele evenimente politice

survenite \n România, Ministerul |nv`]`mântului a transformatCompartimentul pentru minorit`]i na]ionale \ntr-o Direc]ie de |nv`]`mântpentru Minorit`]i Na]ionale, \ncadrând \n schema sa de func]ionare uninspector rrom pentru \nv`]`mântul \n rândul rromilor, \n persoana doamneiprofesoare, rrome, de limba [i literatura român`, Ioana (Ina) Radu. De altfel,la ini]iativa sa, se trece la \nfiin]area a trei clase experimentale \n cadrul a trei{coli Normale din Bucure[ti, Bacù [i Târgu Mure[, ce aveau ca scop formareaviitorilor \nv`]`tori rromi (sau „\nv`]`tori care vor lucra la clase de rromi”), cu\ncepere din anul de \nv`]`mânt 1990/1991. Programa [colar` prevedeapentru astfel de clase studiul limbii [i literaturii rromani (câte 3 h/s`pt`mân`)[i, de asemenea, practica pedagogic` \n ultimii ani de studiu (al IV-lea [i alV-lea), la clasele primare la care se studiaz` obiectul limba [i literatura rromani.De men]ionat c` la {coala Normal` din Bucure[ti orele de limba rromani aufost asigurate, dup` cum urmeaz`: \n intervalul sept. 1990-30 aprilie 1991 dec`tre d-na prof. Ina Radu [i de dl. \nv`]`tor Nicu Tudoran (etnic rrom); \nperioada 1 mai 1991 - iunie 1994 – de c`tre d-l prof. Gheorghe Sarù (gajeu);


34

din sept. 1994 - pân` \n anul 1999 – de c`tre d-ra Camelia St`nescu (rromnidin neamul c`ld`rarilor, absolvent` a Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne,promo]ia 1994, sec]ia spaniol`-român`, [i a Cursului facultativ de limbarromani din cadrul aceleia[i facult`]i, ]inut de domnul Gheorghe Sarù).

La {coala Normal` din Bacù, orele de limba, literatura [i civiliza]iarromani au fost ]inute de c`tre d-l prof. univ. dr. Mihai Merfea (gajeu), pedurata unui an [colar, apoi de d-ra Ciuraru Nicoleta (rromni, poet`, absolventà sec]iei de asisten]` social` a Facult`]ii de Sociologie din UniversitateaBucure[ti, promo]ia 1997), dup` care, de c`tre o alt` rromni, GheorghiuTeodora. Orele de limba [i literatura rromani la {coala Normal` din TârguMure[, pe toat` durata cât a existat clasa de \nv`]`tori pentru rromi, \nintervalul 1990-1995, au fost asigurate de c`tre prof. Gheroghe Moldovan(rrom, profesor de matematic` din respectivul liceu). Dup` modelul celor treiclase de \nv`]`tori (pentru) rromi, au fost organizate alte dou` clase de\nv`]`tori pentru rromi (dar, din p`cate, cu foarte pu]ini elevi rromi,majoritatea elevilor fiind reprezentat` de elevi români), \n cadrul {colilorNormale din Slatina (jud.Olt), respectiv la {coala Normal` din Bucure[ti. La{coala Normal` din Slatina, la clasa de \nv`]`tori rromi, orele de specialitate(limba [i literatura rromani) au fost asigurate de domnii {tefan Marin [i IonVasile, \n prima faz`, apoi, \n anul [colar 1997/1998, de c`tre domnul\nv`]`tor Fieraru Dumitru, [i, \n continuare, de c`tre d-ra \nv`]`toare Ani]aManuela Constantin, to]i de etnie rrom`. La {coala Normal` din Bucure[ti amai existat, dup` ce grupa de rromi [i-a terminat studiile \n anul 1995, [i ogrup` cu 6 elevi români, ce s-au preg`tit pentru a lucra la clase cu copiirromi. Predarea limbii [i literaturii rromani a fost f`cut`, \n continuare, dedomni[oara Camelia St`nescu.

b) |nfiin]area de clase pentru studiul limbii [i literaturii rromani la claseleI-XIII

Dup` transferul d-nei Ina Radu din Ministerul |nv`]`mântului laMinisterul Culturii, \n toamna anului 1991, [i, apoi, la cererea sa, la catedrade limba român` din localitatea natal` {tef`ne[tii de Jos (jude]ul Ilfov), cuproblemele rromilor s-a ocupat, suplimentar, inspectoarea pentru limbaslovac`, d-na Marioara Constantinescu - Condru], pân` \n septembrie 1992când a fost \ncadrat \n Serviciul „|nv`]`mânt pentru minorit`]i na]ionale”, cainspector de specialitate pentru rromi, domnul ing. prof. Ilie Pipoi. Acesta asprijinit ini]iativa domnului Corneliu Doro], din Sântana (jud. Arad), de a setrece la studiul experimental al limbii [i literaturii rromani ca limb` matern`(câte 4 ore/s`pt`mân`), la nivelul claselor I-IV, cu \ncepere din anul [colar1992/1993, [i a \ncurajat extinderea unor astfel de ini]iative.

Capitolul 3

35

Astfel, un experiment similar a fost \ntreprins la {coala nr. 83 Bobe[ti(comuna Glina, jud. Ilfov), unde orele de limba [i literatura rromani au fost]inute, ini]ial, de d-ra Carmen State (rromni, absolvent` de liceu [i a cursuluifacultativ de limba romani organizat de Universitatea din Bucure[ti, poet`,traduc`toare a Evangheliei dup` Matei, \n prezent redactor al emisiunilor TVR„Din via]a romilor”, absolvent` a Facult`]ii de asisten]` social` a Universit`]iiBucure[ti). |n continuare, pentru orele de limba [i literatura matern` rromania fost \ncadrat dl Constantin Lucian, de asemenea, din etnia rromilor.

Proiecte similare s-au \nregistrat [i \n alte localit`]i, ca, de ex., la {coala„ROMROM” afiliat` {colii nr.6 din Caracal, la ini]iativa domnului Ion Vasile,rrom, absolvent de liceu care, \n oct. 1990 deschisese 2 grupe de recuperare[colar` \n limba rromani \n propria cas`, la {coala Varia[ (din jud. Timi[), \nurma demersurilor \ntreprinse de d-na \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan(rromni, absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti,promo]ia 1995), la {coala nr.136 din Ferentari, sectorul 5 (Bucure[ti), laini]iativa [i perseveren]a d-rei \nv`]`toare Mihaela Z`treanu (rromni,absolvent` a clasei de \nv`]`tori rromi a {colii Normale din Bucure[ti,promo]ia 1996, ulterior, \n 2002, [i a sec]iei „englez` – limba rromani” aFacult`]ii de Limbi [i Literaturi Str`ine Bucure[ti).

Dar preocup`rile de introducere a studiului limbii [i literaturii rromanila grupe [i clase cu elevi rromi au constituit doar o parte din obiectiveleMinisterului |nv`]`mântului, c`ci, \n paralel, au fost sprijinite [i proiectele de[colarizare [i de alfabetizare a copiilor [i tinerilor rromi. A[a, de pild`, lasolicitarea Bisericii Baptiste „Providen]a” din Bucure[ti – Cartierul Ferentari,cu concursul domnului inspector pentru rromi, Ilie Pipoi, al domnului NikolausKleininger, directorul de atunci al Direc]iei |nv`]`mânt pentru Minorit`]iNa]ionale, [i al Secretarului de Stat din acea vreme, domnul Romulus Pop, aufost oficializate, \n anul [colar 1993/1994, clasele \nfiin]ate de so]ii Ovidiu [iViorica Filipescu din cadrul acestei Biserici, pentru sprijinirea [colariz`rii„copiilor str`zii” (\ntre ace[tia fiind [i copii rromi din cartier).

Din p`cate \ns`, nu s-a perseverat [i \n direc]ia studierii limbii rromanide c`tre elevii rromi interesa]i \n acest sens, rezultatele excelente ob]inute detinerele cadre didactice la „{coala Rut”, apoi, din anul 1997, la {coala„C`minul Phillip” (de asemenea \n Cartierul Ferentari) fiind legate de[colarizarea [i de alfabetizarea copiilor [i tinerilor rromi.

c) Numirea de metodi[ti pentru [colarizarea rromilor [i pentru studiul limbiirromani

Paralel cu organizarea claselor pentru studiul limbii [i literaturii rromani[i cu proiectul de formare a \nv`]`torilor pentru rromi, Ministerul


36

|nv`]`mântului a procedat la numirea de metodi[ti „voluntari” pentru[colarizarea rromilor. Sporadic - cât doamna inspector de specialitate dr.Maria Constantinescu-Condru] a preluat suplimentar atribu]iunile privindeduca]ia rromilor (din toamna anului 1990 [i pân` la venirea \n Minister adomnului Ilie Pipoi, \n septembrie 1992), cât domnul Ilie Pipoi a func]ionat peacest post (pân` la deta[area sa din Ministerul |nv`]`mântului la Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti, \n urma restructur`rii schemei de func]ionarea Ministerului |nv`]`mântului, \n septembrie 1994) - activitatea Ministeruluia fost sprijinit` de unii metodi[ti cu [colarizarea rromilor, ca profesorul Bir`Mitric` - pentru o foarte scurt` vreme, [i numai \n jude]ele Dolj [i Olt - [iactivistul rom, Octavian Stoica, din jude]ul Vâlcea.

Din septembrie 1990 [i pân` \n luna mai 1998, metodistul Ministeruluipentru predarea limbii rromani [i pentru [colarizarea rromilor a fost prof. insp.Gheorghe Sarù (care lucra \n Ministerul |nv`]`mântului la Direc]ia de Rela]iiInterna]ionale), iar, din septembrie 1994 [i pân` \n anul 1998, [i demetodistul pentru [colarizarea rromilor, profesorul rrom cu gr. I, domnul IonIonel. De activitatea din Minister pentru [colarizarea rromilor – din septembrie1994, când domnul Ilie Pipoi trece ca inspector pentru rromi la ISMB, [i pân`la venirea domnului Gheorghe Sarù ca inspector pentru limba rromani \nmai 1998 – s-au ocupat inspectoarele Maria Constantinescu-Condru] [iVieroslava Timar, ca sarcini suplimentare \n fi[a lor de post.

d) Elaborarea instrumentelor de lucru [colare|n anul 1990, Ministerul |nv`]`mântului a procedat la recunoa[terea

Alfabetului oficial, comun, interna]ional al limbii rromani [i la introducerea sa,\n mod oficial, \n [colile \n care se studiaz` limba [i literatura rromani. |nperioada 1991-1994, au fost elaborate, de metodistul prof. insp.GheorgheSarù, dou` programe [colare pentru studiul limbii [i literaturii rromani,aprobate de Ministerul |nv`]`mântului (Gheorghe Sarù [Ministerul|nv`]`mântului [i {tiin]ei], Programa de limba [i literatura rromani pentru claselede \nv`]`tori ale {colilor Normale (clasele IX-XIII), aprobat`, la dat` de 16octombrie 1992, de c`tre Direc]ia Organizarea Activit`]ii {colare – Serviciulpentru Minorit`]i, cu nr. 44.081 (16 p.) [i Gheorghe Sarù [Ministerul|nv`]`mântului], Programa [colar` pentru studiul limbii [i literaturii rromani (claseleI-XIII), aprobat` cu nr. 39910/1994 (23 p.).

Pe baza acestora, s-a trecut la conceperea primelor instrumente delucru [colare, oficiale ori auxiliare, de c`tre prof. metodist Gheorghe Sarù:• Mic dic]ionar rom – român (Bucure[ti, Editura Kriterion, 1992, 187 p., cu o

schi]` a „Morfologiei dialectului vlah de varietate româneasc` al limbiirromani” (p.25-81).

Capitolul 3

37

• Limba romani (]ig`neasc`). Manual pentru clasele de \nv`]`tori romi ale{colilor Normale, Bucure[ti: Editura Didactic` [i Pedagogic`, 1994,240 p. Manualul a fost publicat la sugestia directorului Editurii Didactice[i Pedagogice R.A. – dl. prof. univ. dr. Constantin Floricel.

• Culegere de texte \n limba ]ig`neasc`. Clasele a II-a – a IV-a. Tékstonqo lilp-i romani ©hib (vaÒ i II-to – IV-to klàse), Bucure[ti: Editura Didactic` [iPedagogic` R.A., 1995, 188 p. |n fapt, Culegerea, publicat` tot la sugestiadirectorului Editurii Didactice [i Pedagogice, dl. Constantin Floricel, a ap`rutabia \n iunie 1996, ca restan]` din planul editorial pe anul 1995 al uneialte minorit`]i.

• Manual de comunicare \n limba rromani. Vak`rimata, destinat elevilor rromi carestudiaz` limba matern` rromani la clasa I, a fost elaborat de Gheorghe Sarù,Camelia St`nescu [i Mihaela Z`treanu, \n anul 1997 [i publicat \n anul 1998.

La nivel universitara) Debutul programului de „discriminare pozitiv`”, cu \ncepere din anuluniversitar 1992/1993 - la ini]iativa Catedrei de asisten]` social` a Universit`]iiBucure[ti, a doamnei prof. univ. dr. Elena Zamfir, a d-lui sociolog Vasile Burtea,de etnie rrom`, a profesorului de la UBB Cluj Napoca, dl. Ioan Alua[, cusprijinul ministrului din acea vreme, domnul Mihai Golu - a vizat alocarea a10 locuri distincte pentru candida]ii rromi la sec]ia de asisten]` social` aUniversit`]ii Bucure[ti, programul fiind preluat [i de alte catedre de profil aleUniversit`]ilor din Cluj, Ia[i, Timi[oara).

b) Organizarea cursului facultativ (op]ional) de limba romani|ncepând cu anul univ.1992/1993, pentru prima dat` \n \nv`]`mântul

superior românesc, a fost ini]iat de c`tre prof. Gheorghe Sarù, studiul limbiirromani la Facultatea de Limbi [i Literaturi Strìne a Universit`]ii din Bucure[ti,]inut ca un curs „facultativ” (op]ional) de limba rromani. Organizarea acestuicurs a fost posibil` numai cu concursul, \n]elegerea [i perseveren]a câtorvareputa]i dasc`li ai \nv`]`mântului superior românesc: prof. univ. dr. NadiaAnghelescu – [efa de atunci a Catedrei de Limbi [i Literaturi Orientale, prof.univ. dr. Lucia Wald, reputat indo-europenist, [i prof. univ. dr. Iancu Fischer –decanul, \n acea vreme, al Facult`]ii de Limbi [i Literaturi Strìne dinUniversitatea Bucure[ti, iar pentru reglementarea statutului acestui curs [ipentru remunerarea profesorului Gheorghe Sarù a fost nevoie de interven]iaenergic` a rectorului din acea vreme, prof. univ. dr. Emil Constantinescu, carea reu[it s` spulbere pseudopretextele de ordin juridic [i financiar invocate deunii func]ionari ai Universit`]ii.


38

Acest curs, care s-a continuat pân` \n anul 2001 - chiar [i dup`\nfiin]area, \n anul 1997, a unei sec]ii de indianistic` (hindi - limba rromani)– s-a adresat studen]ilor de la sec]iile de limbi strìne, celor de la Facultateade Filologie român`, dar a fost deschis [i altor studen]i ai Universit`]ii sau dinalte institute de \nv`]`mânt bucure[tene [i din strìn`tate, celor care activau\n domeniul rrom \n cadrul unor organiza]ii nonguvernamentale. A[a, depild`, \ntre cursan]i s-au num`rat [i studen]i de la facult`]ile de sociologie,teologie, drept, istorie, jurnalistic`, muzic`, psihologie, pedagogie, teatru etc.

c) Structurarea unei Catedre de indianistic` \n cadrul Facult`]ii de Limbi [iLiteraturi Strìne din Universitatea Bucure[ti

|n urma a trei oferte succesive, lansate de c`tre prof. Gheorghe SarùUniversit`]ilor din Constan]a (\n octombrie 1991), din Craiova (\n aprilie1996) [i din Bucure[ti (\n aprilie 1996), Facultatea de Limbi [i Literaturi Strìnea Universit`]ii din Bucure[ti a \mbr`]i[at, \n mai 1996, ideea structur`rii uneiCatedre de indianistic`, unde s` func]ioneze, prin alternan]`, sec]ia hindi (ceavea astfel [ansa s` fie reluat` dup` o \ntrerupere de 2 ani) [i hindi-romani.Astfel, cu \ncepere din anul universitar 1996/1997, s-a redeschis sec]ia B.hindi, iar din anul universitar 1997/1998, \n urma examenului de admiteredin toamna anului 1997, s-a deschis [i sec]ia hindi-romani. Pentru cele dou`sec]ii (B. hindi, respectiv B. hindi-romani) au fost acordate cifre de [colarizare(anual, câte 7-10 locuri), prin alternan]`, adic` din 2 \n 2 ani pentru fiecaresec]ie. |n anul universitar 1997/1998, sec]ia B. indianistic` (hindi-romani) afost frecventat` de 13 studen]i ai Facult`]ilor de Limbi [i Literaturi Strìne,respectiv, ai Facult`]ii de Litere din Bucure[ti (12 studen]i gaje [i o student`din etnia romilor, Salomeea Romanescu).

La nivel nonguvernamentalMinisterul |nv`]`mântului a conlucrat \n câteva ac]iuni [i proiecte cu

unele institu]ii nonguvernamentale. Aceste colabor`ri s-au concretizat \nsprijinul acordat Bisericii Baptiste „Providen]a” din cartierul bucure[teanFerentari \n vederea afilierii {colii „Rut” ini]iate de so]ii Ovidiu [i Viorica Filipescula re]eaua [colar` oficial`, respectiv, prin colabor`rile cu Romani Criss(coordonator Gheorghe Nicolae), \n privin]a proiectelor [colare derulate deaceast` organiza]ie non-guvernamental` \n re]eaua [colar` de stat, prinac]iunile \ntreprinse de Institutul Intercultural din Timi[oara (coordonatorC`lin Rus) [i de Organiza]ia „Tân`ra Genera]ie a Romilor” din Bucure[ti(coordonator Costel Vasile).

Capitolul 3

39

De asemenea, Ministerul |nv`]`mântului a acordat consim]`mântuljuridic necesar la constituirea organiza]iilor rrome, cum ar fi: Organiza]iaTinerilor Studen]i Romi din România (ini]iat` de studentul rrom EmilianNiculae), Organiza]ia Tinerilor Romi din România (condus` de Costel Vasile),Organiza]ia Femeilor }ig`nci din Banat (la ini]iativa prof. de etnie rrom` Leti]iaMark [i a doamnei \nv`]`toare Mirena Cionca-Iovan, de asemenea, de etnierrom`) [.a.

Din p`cate, \ns`, cu câteva excep]ii, dintr-o lips` de tact de ambelep`r]i [i din pricina unor vicii de organizare a ac]iunilor \n comun (colabor`ri,invita]ii etc. lansate \n preajma derul`rii ac]iunilor respective), uneori dincauza unor mentalit`]i \nvechite din partea administra]iei [colare teritoriale,nu s-a reu[it o mai bun` conlucrare \ntre Ministerul |nv`]`mântului [iorganiza]iile non-guvernamentale \n direc]ia gref`rii \n re]eaua [colar` a unorproiecte ale organiza]iilor non-guvernamentale (\n jud. Arad, Maramure[,Constan]a, Ilfov, Olt etc.).

Dificult`]i [i mentalit`]i \nregistrate \n perioada de referin]` dinperspectiva actului decizi]ional

Paradoxal, dar absolut toate realiz`rile deosebite prezentate mai susau fost \nso]ite, din nefericire pentru cei care au investit energie [i bun`credin]` \n realizarea lor, de multe piedici din partea unor factori decizionali,care, de[i le-au frânat inten]ionat, dup` realizarea lor, [i le-au apropiatsistematic, invocându-le ca repere importante \n ilustrarea politicii normalede sprijinire a \nv`]`mântului \n limba rromilor, mai cu seam` atunci cândf`ceau obiectul unor rapoarte oficiale destinate unor foruri externe.

Publicarea de c`tre Gheorghe Sar`u a Micului dic]ionar rom-român s-af`cut, de pild`, cu concursul Editurii Kriterion, autorul nefiind sprijinit [i niciap`rat de c`tre autorit`]i când „România Mare” considera acest dic]ionar „odiversiune antiromâneasc`” (\n nr. 128 din 18 decembrie 1992, p.16), iarideea elabor`rii de c`tre acela[i autor a manualului de Limba romani [i aCulegerii de texte \n aceast` limb` a apar]inut unei alte persoane din afarasferei de decizie a politicilor educa]ionale, anume, managerul editorial, prof.univ. dr. Constantin Floricel. Sprijinul Ministerului |nv`]`mântului a fost, lavremea aceea, tardiv, dup` un tribut de energie [i de insisten]` pl`tit defiecare dat` de c`tre autor (timp de câte 2 ani de zile de demersuri pentrufiecare din cele dou` manuale [colare). C`ci, \n timp ce pentru elevii de laclasa paralel` de \nv`]`tori bulgari, de la aceea[i {coal` Normal` dinBucure[ti, publicarea manualului similar s-a produs f`r` dificult`]i \ntr-un tirajconfiden]ial de numai 180 de exemplare, pentru manualul destinat elevilorrromi au fost necesari 2 ani de amân`ri ridicole, invocându-se inexisten]a unei


40

ghidul mediatorului {colar mediator scolar.pdfghidul mediatorului {colar (pentru comunit`]i cu...

Documents