ghidul formatorului pentru montator sisteme...

BUILD UP Skills QualiShell Schema natională de calificare pentru forta de muncă din constructii

pentru realizarea de anvelope de înaltă performantă ale clădirilor

GHIDUL FORMATORULUI pentru

MONTATOR SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ

Versiunea 1 Iulie, 2014

BUILD UP Skills QualiShell D4.3 – Ghidul formatorului pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului BUILD UP Skills QualiShell, derulat în perioada 1 octombrie 2013 – 31 mai 2015 în cadrul programului Energie Inteligentă Europa finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (EASME). Proiectul BUILD UP Skills QualiShell urmărește dezvoltarea și implementarea la nivel național a schemelor de calificare a montatorilor de sisteme opace de termoizolare a anvelopei clădirii și a montatorilor de sisteme de tâmplărie termoizolantă, prin dezvoltarea de instrumente care să permită introducerea cunoștințelor și competențelor adecvate în calificările relevante și să stimuleze evoluția sistemului național al calificărilor, respectiv a viziunii actorilor cheie din sectorul construcțiilor, asigurând trecerea efectivă de la practicile curente de realizare a clădirilor la realizarea corectă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero în România. Acest raport reprezintă livrabilul D4.3 din cadrul pachetului de lucru WP4 si prezinta continutul propus pentru „Ghid pentru formatori” aferent programei de pregatire teoretica si practica a cursului de formare profesională pentru calificarea „Montator sisteme tâmplărie termoizolantă”.

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestui raport revine autorilor. Acesta nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene. Nici EACI, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice utilizare care poate fi făcută din informaţiile conţinute în prezentul raport. Informaţii suplimentare Mai multe detalii privind BUILD UP Skills QualiShell pot fi găsite la www.iee-robust.ro/qualishell Mai multe detalii privind proiectele BUILD UP Skills pot fi găsite la www.buildupskills.eu Mai multe detalii privind Programul IEE pot fi găsite la http://ec.europa.eu/intelligentenergy


1

CUPRINS

PROIECT DIDACTIC ............................................................................................................................ 4

Unitatea de învăţare MODULUL I - COMPETENTE GENERALE ........................................................... 5

Unitatea de învăţare MODULUL II - Deplasarea în vederea efectuării montajelor ................................ 35

Unitatea de învăţare MODULUL III - Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor ................................ 42

Unitatea de învăţare MODULUL IV - Montarea sistemelor de tâmplărie ............................................... 53

Unitatea de învăţare MODULUL V - Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor ................. 66

Unitatea de învăţare MODULUL VI - Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor ........................... 72

PLAN DE LECTIE .............................................................................................................................. 81

Titlul lectiei: Modulul I, Competente Generale ...................................................................................... 81

TEST 1 ............................................................................................................................................... 87

Modulul I, Competente Generale ......................................................................................................... 87

TEST 2 ............................................................................................................................................... 90


TEST 3 ............................................................................................................................................... 93


Organizarea locului de muncă ....................................................................................... 96

Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în domeniul situaţiilor de urgenţă ................................................................................. 101

Aplicarea normelor de protectie a mediului .................................................................. 110

Asigurarea calitătii lucrărilor executate ........................................................................ 116

Intretinerea echipamentelor de lucru ........................................................................... 120

Cerinte privind modul de organizare a activitatii .......................................................... 123

Documentatia tehnica .................................................................................................. 125

Tipuri de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora ............................................................................................... 127

Notiuni despre componentele de bază ale tamplariei termoizolante ............................ 129

Notiuni despre confectionarea sistemelor de tamplarie termoizolata ........................... 132

Accesorii de montaj ..................................................................................................... 134

Protectia anticoroziva a suprafetelor............................................................................ 142

Solicitari mecanice si caracteristici geometrice ale profilelor ........................................ 144

PLAN DE LECTIE ............................................................................................................................ 146

Titlul lectiei: Modulul al II-lea, Deplasarea în vederea efectuării montajelor ........................................ 146

TEST ................................................................................................................................................ 149

Modulul II, Deplasarea in vederea efectuarii montajelor ..................................................................... 149

PLAN DE LECTIE ............................................................................................................................ 156

Titlul lectiei: Modulul al III-lea, Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor ....................................... 156

TEST ................................................................................................................................................ 160

Modulul III, Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor .................................................................... 160


2

Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor .................... 162

Azbestul ...................................................................................................................... 164

Modalitati de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ îndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie ............................................. 167

Cerinte specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat ETICS ......................................................................................................................... 170

Cerinte minime necesare privind modalitatile/procedurile de semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006 ............................................................................. 172

Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime ........................................................................................ 173

Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj ................................................................................................. 177

PLAN DE LECTIE ............................................................................................................................ 179

Titlul lectiei: Modulul al IV-lea, Montarea sistemelor de tâmplărie....................................................... 179

TEST 1 ............................................................................................................................................. 184

Modulul IV, Montarea sistemelor de tâmplărie ................................................................................... 184

TEST 2 ............................................................................................................................................. 187

Modulul IV, Montarea sistemelor de tâmplărie ................................................................................... 187

Conditii tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta ............................................................................................................... 189

Montajul ferestrelor si usilor ......................................................................................... 193

Consideratii tehnice ale montajului sistemelor de tamplaraie termoizolanta................. 198

Asigurarea legaturilor cu alte componente de constructive variante constructive ........ 203

Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE ........................................................... 205

Ventilarea cladirilor ...................................................................................................... 207

Vitraje termoizolante .................................................................................................... 209

Criterii de apreciere a aspectului vitrajelor izolante ...................................................... 211

Factori de mediu care influenteaza calitatea tamplariei ............................................... 213

Eficienta la locul de munca .......................................................................................... 218

Măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor ......................................................... 219

Igiena si securitatea muncii ......................................................................................... 222

PLAN DE LECTIE ............................................................................................................................ 224

Titlul lectiei: Modulul al V-lea, Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor ........................ 224

TEST ................................................................................................................................................ 227

Modulul V, Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor ..................................................... 227

Sisteme de protectie la acţiunea radiatiei solare .......................................................... 229

Sisteme protective impotriva insectelor ....................................................................... 233

Tipuri de glafuri si modalităţi de montare a acestora .................................................... 234

Grile de ventilare autoreglabile .................................................................................... 236

PLAN DE LECTIE ............................................................................................................................ 238

Titlul lectiei: Modulul al VI-lea, Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor ................................... 238

TEST ................................................................................................................................................ 241

Modulul VI, Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor................................................................ 241

Verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie ..................................................................................................... 243


3

Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie ......................... 244

Întreţinerea ferestrelor ................................................................................................. 245

Norme de calitate ........................................................................................................ 248

Managementul calităţii ................................................................................................. 250

Asigurarea satisfacţiei beneficiarului............................................................................ 252

Inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare .................................................................................................... 253

Ordonanţă nr. 21/1992, versiune actualizata la data de 27/12/2008, privind protecţia consumatorilor .............................................................................................. 254

Evolutia proiectarii ferestrelor ...................................................................................... 255

Evolutia metodelor de montaj a ferestrelor .................................................................. 258

AUTORI / CONTRIBUITORI ............................................................................................................. 260

REFERINŢE ..................................................................................................................................... 261


4

Anexa nr. 4 Numele şi prenumele formatorului ______________________________________________ Denumirea programului de formare Montator sisteme tâmplărie termoizolantă

PROIECT DIDACTIC

Modul COMPETENTE Durata pregatire teoretica [ore]

Durata pregatire

practica [ore] I Competente generale

30 40

• Organizarea locului de muncă

• Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în domeniul situaţiilor de urgenţă

• Aplicarea normelor de protectie a mediului • Asigurarea calitătii lucrărilor executate • Intretinerea echipamentelor de lucru • Asigurarea materialelor pentru lucrările de constructii

II Deplasarea în vederea efectuării montajelor 25 50 III Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor 45 90 IV Montarea sistemelor de tâmplărie 80 160 V Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor 30 70 VI Asigurarea controlului funcţional al tâmplăriilor 30 70

Total 240 480 Durata totala pregatire teoretica si practica 720


5

Unitatea de învăţare MODULUL I - COMPETENTE GENERALE

Obiective de referinţă/

Competenţe specifice*

Conţinuturi (detalieri) Activităţi de învăţare Resurse Evaluare

1. Organizarea locului de muncă

Tema 1 Particularitati ale frontului de lucru si a tipurilor de activitati care se vor desfasura la locul de munca -Atribuţii si responsabilităţi pentru practicarea ocupatiei Montator sisteme tâmplărie termoizolanta -Ce presupune o bună organizare a locului de muncă -Condiţii pentru desfăsurarea activitatii la locul punerii în opera a tâmplăriei

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional);

- Suport curs (optional); - Studiu individual; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”

Timp: 1 ora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice atribuţiile si responsabilităţile pentru practicarea ocupatiei

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să explice ce presupune o bună organizare a locului de muncă

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice condiţiile pentru desfăsurarea activitatii la locul punerii în opera a tâmplăriei

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)

- In conditii reale de munca Timp: 2 ore

• Probă orala/practica prin care demonstreaza ca e capabil sa identifice particularităţile frontului de lucru

• Observaţie sistematică


6




Tema 2 Modul în care se realizează organizarea de santier si a unitatii de productie si cerinţe specifice de respectat -Cerinţe minime pe şantierul temporar sau mobil în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă




Timp: 1 ora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice cerinţele minime pe şantierul temporar sau mobil în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă


- In conditii reale de munca Timp: 1 ora

• Probă orala/practica prin care demonstreaza ca e capabil sa respecte organizărea de santier


Tema 3 Cerinte privind organizarea spatiului propriu de lucru si asigurarea cerintelor necesare pentru desfasurarea în flux tehnologic a lucrarilor executate -Principalele principii de organizare ergonomică a locurilor de muncă



- Suport curs (optional); - Studiu individual; - Manualul „Montator

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice sa identifica cerintele privind organizarea spatiului propriu de lucru si asigurarea cerintelor necesare pentru desfasurarea în flux tehnologic a lucrarilor


7




sisteme tamplarie termoizolanta”

Timp: 1 ora

executate • Proba orala prin care

demonstrează că este capabil să explice principalele principii de organizare ergonomică a locurilor de muncă



• Observaţie sistematică • Probe orala/practica prin

care demonstrează că este capabil să organizeze spaţiului propriu de lucru

Tema 4 Tipuri de mijloace de munca utilizate




Timp: 30 min

• Proba orala prin care demonstrează că este capabil să identifice tipurile de mijloace de munca utilizate

Practică: - Activităţi practice; - Observare;



care demonstrează că este


8




- Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)

capabil să preia mijloacele de muncă pentru activitatea curentă

Tema 5 Planificarea, selectarea si procurarea de materiale, instrumente relevante, echipamente Proceduri de cumpărare, primire si distributie -Asigurarea standardelor de servicii pentru clienţi: cumpărarea, transportul, stocarea -Activităţi organizate in vederea depozitarii materialelor -Functionarea sistemului de planificare a cerintelor de materiale




- Timp: 30 min

• Proba orala prin care demonstrează că este capabil să rezume cum se face planificarea, selectarea si procurarea de materiale si echipamente.

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să mentioneze cum se asigura standardele de servicii pentru clienţi: cumpărarea, transportul, stocarea

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enumere activităţile organizate in vederea depozitarii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să explice functionarea sistemului de planificare a cerintelor de materiale


9







2. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în domeniul situatiilor de urgentă

Tema 6 Sănătatea si securitatea în muncă pe santier si unitati de productie -Elemente ale planulului de securitate şi sănătate al şantierului -Norme generale de protectia muncii:

• Responsabilitatile angajatorului • Responsabilitatile angajatilor


- Videoproiector - Ecran de proiecție; - Flipchart; - Computer/ laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Norme generale privind SSM; - Norme generale privind SU; - Norme privind SM specifice ocupației; - Norme privind SU specifice ocupației; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min

• Probe orale prin care demonstrează că este capabil să defineasca Sănătatea si securitatea în muncă pe santier si unitati de productie

• Probe orale prin care demonstrează că este capabil să descrie elemente ale planulului de securitate şi sănătate al şantierului

• Probe orale prin care demonstrează că este capabil să defineasca Normele generale de protectia muncii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enumere responsabilitatile angajatorului

• Probe orale/scrise prin


10




care demonstrează că este capabil să enumere responsabilitatile angajatilor




care demonstrează ca e capabil sa isi insuseasca normele de sănătate si securitate în muncă

• Probe orala/practica prin care demonstrează că e capabil sa asigure intervenția în caz de accident

Tema 7 Tipuri de accidente si măsuri de prim ajutor -Factorii de risc

• Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie: fizici, chimici, biologici

• Factorii de risc proprii mediului de muncă : factori de risc fizic, factori de risc proprii sarcinii de muncă, factori de risc proprii executantului

-Tipuri de accidente • Riscuri de accidentare si/sau de

afectare a sanatatii determinate


- Videoproiector - Ecran de proiecție; - Flipchart; - Computer/ laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Norme generale privind SSM; - Norme generale privind SU; - Norme privind SM specifice ocupației; - Norme privind SU specifice ocupației;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice tipuri de accidente si măsuri de prim ajutor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să mentioneze factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să mentioneze factorii de risc proprii mediului de muncă


11




de manipularea manuala a maselor: caracteristicile masei, efortul fizic necesar, caracteristicile mediului de munca, cerintele activitatii, factori individuali de risc

• Riscuri de expunere la agenti chimici – Azbestul

-Masuri de prim ajutor Masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor

• Cum se anunta accidentul? • Cum se protejeaza victima? • Cum se examineaza victima? • Cum se acorda primul-ajutor?

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 3 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice tipurile de accidente

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să indice riscurile de accidentare si/sau de afectare a sanatatii determinate de manipularea manuala a maselor: caracteristicile masei, efortul fizic necesar, caracteristicile mediului de munca, cerintele activitatii, factori individuali de risc

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice riscurile de expunere la agenti chimici – Azbestul

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice masu-rile de prim ajutor la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor




care demonstrează că e


12





capabil sa aplice prevede-rile legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă

• Probe orala/practica prin care demonstrează că e capabil sa respecte prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă

Tema 8 Echipamentul individual de muncă si de protectie si materiale igienicosanitare -Tipuri de echipamente de lucru si de protectie

• Echipamentul individual de muncă

• Echipament Individual de Protecţie

-Materiale igienico-sanitare -Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca


- Videoproiector - Ecran de proiecție; - Flipchart; - Computer/ laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Norme generale privind SSM; - Norme generale privind SU; - Norme privind SM specifice ocupației; - Norme privind SU specifice ocupației; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min

• Probe orale prin care demonstrează că este capabil să identifice tipuri de echipamente de lucru si de protectie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie echipamentul individual de muncă

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie echipamentul individual de protecţie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să indice materialele igienico-sanitare


13




• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca




care demonstrează că e capabil sa identifice materialele pentru securizarea si semnalizarea zonei de lucru

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca e capabil sa utilizeze echipamentul individual de lucru si de protecţie

Evaluare I (nr. 1 + nr.2)

Materialul studiat - Timp: 1 ora Proba scrisa

3. Aplicarea normelor de protectie a mediului

Tema 9 Cadrul legislativ si de protectie a mediului. -Aplicarea legislatiei europene privind mediul Conservarea calitătii factorilor de mediu. Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitătii


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Norme generale de protectie a mediului;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie conceptul de conservarea calitătii factorilor de mediu. Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitătii



14




-Necesitatea protecţiei naturii în general şi a biodiversităţii, în special Norme generale de protectie a mediului

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min

care demonstrează că este capabil să descrie conceptul de necesitate a protecţiei naturii în general şi a biodiversităţii, în special

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să defineasca Normele generale de protectie a mediului




care demonstrează ca e capabil sa isi insuseasca normele de protecţie a mediului

Tema 10 Tipuri de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie -Stocarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări -Principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în activităţile de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase si periculoase Manipularea si gestionarea deseurilor la locul de muncă -Sortarea si transportul deşeurilor


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Norme generale de protectie a mediului; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice tipuri de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie cum se realizeaza stocarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări



15




obţinute din demontarea tâmplăriei Tipuri de deseuri

• Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări

• Deşeurile periculoase • Deşeurile din construcţii şi

demolări ce conţin compuşi bifenili policloruraţi şi similari acestora

• Deşeurile din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest

• Solurile şi pietrişurile contaminate

Tipuri de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie

• Azbestul Măsuri de prevenire a poluării -Obiectivele majore privind gestionarea deşeurilor

care demonstrează că este capabil să identifice principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în activităţile de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase si periculoase

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie cum se face manipularea si gestionarea deseurilor la locul de muncă

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie cum se face sortarea si transportul deşeurilor obţinute din demontarea tâmplăriei

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să indice tipuri de deseuri din construcţii şi demolări

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie tipurile de incidente si accidente


16




de mediu si măsuri de interventie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enumere măsurile de prevenire a poluării




care demonstrează ca e capabil sa asigure gestionarea deseurilor rezultate din activitate

Tema 11 Proprietăti, caracteristici, functii si utilizări ale diferitelor materiale în clădiri si constructii -Materialele de constructie, după destinatie:

• materiale de zidărie; • lianti; • agregate; • materiale hidroizolante; • materiale termoizolante; • materiale fonoizolante; • materiale de finisare.


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Norme generale de protectie a mediului; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30min

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enumere proprietătile, caracteristicile, functiile si utilizările diferitelor materiale în clădiri si constructii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice materialele de constructie, după destinatie

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Exercitii de identificare



care demonstrează că e capabil sa asigure


17




(optional); - Studiu de caz (optional)

prevenirea incidentelor/ accidentelor de infestare a mediului

4. Asigurarea calitii lucrărilor executate

Tema 12 Tipuri de tehnologii de executie specifice ocupatiei Cerinte tehnice ale lucrărilor de confectionare vitraje izolante si tamplarie termoizolanta -Aspectul Vitrajelor izolante:

• Condiţii de examinare • Criterii de acceptare a

defectelor la geamurile izolante • Efectele optice

Tipuri de materiale utilizate

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare; - Studiu de caz (optional);

- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Proceduri tehnice de executie; - Suport curs (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 1 ora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice tipuri de tehnologii de executie specifice ocupatiei

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să indice cerintele tehnice ale lucrărilor de confectionare vitraje izolante si tamplarie termoizolanta

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice aspectulul vitrajelor izolante: condiţii de examinare; criterii de acceptare a defectelor la geamurile izolante; efectele optice; tipuri de materiale utilizate

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice tipuri de materiale utilizate la montajul tamplariei


18




Practică: - Activităţi practice; - Lucrul cu instrumente de masură si control; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)



care demonstrează că e capabil sa isi insuseasca tehnologiile de lucru

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca e capabil sa aplice procedurile tehnice de execuţie

Tema 13 Metode de control al calitătii la locul de montaj al tamplariei

• Vizual • Masurare cu ruleta • Cu echerul sau masurare

diagonale • Vizual si cu ruleta • Vizual, masurare cu ruleta si

prin manevrare • Vizual si prin manevrare

Tipuri de deficiente întâlnite in derularea lucrărilor Indicatori de calitate pentru materiale/ componente ale sistemelor de tamplarie

• Calitatea

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare; - Studiu de caz (optional);

- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Proceduri tehnice de executie; - Suport curs (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 1 ora si 45 min

• Probe orale prin care demonstrează că este capabil să descrie metodele de control al calitătii la locul de montaj al tamplariei: vizual; masurare cu ruleta; cu echerul sau masurare diagonale; vizual si cu ruleta; vizual, masurare cu ruleta si prin manevrare; vizual si prin manevrare

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie tipurile de deficiente întâlnite in derularea lucrărilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice


19




• Evaluarea calităţii • Noţiunea de control al calităţii • Indicatorii calităţii

Verificarea defectelor si punerea în aplicare a actiunilor corective

• Modalităţi de remediere • Cauza producerii deficienţelor

Principii de îmbunătătire a calitătii care trebuie să fie monitorizate în activitătile de montaj

• Principiile managementului calitatii totale

indicatorii de calitate pentru materiale/ componente ale sistemelor de tamplarie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie cum se face verificarea defectelor si punerea în aplicare a actiunilor corective

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enunte principii de îmbunătătire a calitătii care trebuie să fie monitorizate în activitătile de montaj




care demonstrează ca e capabil sa verifice din punct de vedere calitativ lucrările executate

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca e capabil sa remedieze deficienţele constatate

Tema 14 Echipamente utilizate de montatorul de tâmplărie

Teorie: - Prelegere; - Observare;

- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să indice


20




- Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare; - Studiu de caz (optional);

- Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Proceduri tehnice de executie; - Suport curs (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 15 min

echipamente utilizate de montatorul de tâmplărie




5. Întretinerea echipamentelor de lucru

Tema 15 Tipuri de instrumente si echipamente de mână si electrice de lucru

• Instrumente de mǎsurare • Scule manuale • Scule electrice


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice tipurile de instrumente si echipamente de mână si electrice de lucru


21




- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 1 ora

Practică: - Activităţi practice; - Lucrul cu instrumente si echipamente de mână si electrice de lucru; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)



care demonstrează ca e capabil sa verifice starea echipamentelor de lucru

Tema 16 Cerinte si proceduri privind întretinerea echipamentelor -Conditii de utilizare a echipamentelor, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor -Documente cu instructiuni la exploatarea echipamentelor electrice Principii de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor de mână si electrice


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie cerintele si procedurile privind întretinerea echipamentelor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice conditiile de utilizare a echipamentelor, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor



22




documentele cu instructiuni la exploatarea echipamentelor electrice

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enunte principiile de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor de mână si electrice




care demonstrează ca e capabil sa aplice procedurile de întreţinere a echipamentelor de lucru

Tema 17 Scopul întretinerii echipamentelor de lucru si consecintele utilizării unui echipament neconform -Mentenanta echipamentelor de lucru

• Consecintele utilizării unui echipament neconform


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să enunte scopul întretinerii echipamentelor de lucru si consecintele utilizării unui echipament neconform

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este


23




echipamentelor de lucru; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min

capabil să rezume cum se face mentenanta echipamentelor de lucru

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice consecintele utilizării unui echipament neconform




care demonstrează ca e capabil sa informeze asupra deteriorării si/sau defectării echipamentelor de lucru

Evaluare II (nr.3+nr.4+nr.5)

Materialul studiat - Timp: 1 ora Proba scrisa

6. Asigurarea materialelor pentru lucrările de constructii

Tema 18 Cerinte privind modul de organizare a activitatii montatorului de sisteme tamplarie termoizolanta

• Cerinte privind modul de organizare a activitatii montatorului

• Conduita montatorului de tâmplărie


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Fise de lucru (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice cerintele privind modul de organizare a activitatii montatorului de sisteme tamplarie termoizolanta



24




(optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 15 min

conduita montatorului de tâmplărie

Practică: - Activităţi practice; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profile, componente ale tamplariei si accesorii de montaj - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)



care demonstrează ca e capabil sa asigure recepţionarea documentaţiei de montaj

Tema 19 Documentatia tehnica -Notiuni generale -Reguli de cotare -Documentatia tehnica pentru lucrari de montaj tamplarie

• Desenul de ansamblu • Desenul de execuţie

-Simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare; - Exercitii de identificare; - Studiu de caz (optional);

- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice documentatia tehnica

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să descrie notiuni generale despre documentatia tehnica



25




- Fise tehnice ale materialor utilizate (optional); - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 2 ore 45 min

regulile de cotare • Probe orale/scrise prin

care demonstrează că este capabil să indice documentatia tehnica pentru lucrari de montaj tamplarie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să identifice simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie




care demonstrează ca este capabil sa citeasca si sa interpreteze desenele de executie


26




Tema 20 Tipuri de sisteme de profile utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora:

• Aluminiul cu/fara rupere de punte termică;

• PVC • Lemnul, stratificat sau masiv • Otelul cu/fara rupere de punte

termică • Structuri mixte: aluminiu-PVC,

aluminiu-lemn. • Fibră de sticlă


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate; - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil să specifice tipuri de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie caracteristicile tehnice ale tipurilor de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora

Practică: - Activităţi practice;




27




- Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profile, componente ale tamplariei si accesorii de montaj - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)

care demonstrează ca este capabil sa selecteze tipuri de sisteme de profile utilizate pentru tamplaria termoizolata

Tema 21 Notiuni despre componentele de bază ale tamplariei termoizolante -Componentele tamplariei termoizolante:

• Profile Toc • Profile Cercevea • Profile Montant • Profile imbinare • Bagheta • Inversor • Armatura • Cuplaje • Cheder • Feronerie • Vitraj izolant • Panel • Prag de aluminiu


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate; - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional);

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice componentele de bază ale tamplariei termoizolante

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie caracteristicile tehnice ale componentelor de bază ale tamplariei termoizolante


28




- Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 1 ora




care demonstrează ca este capabil sa selecteze componentele tamplariei termoizolate

Tema 22 Notiuni despre confectionarea sistemelor de tamplarie termoizolata -Operaţiile fluxului tehnologic de prelucrare a componentelor tamplariei din:

• PVC • aluminium • lemn statificat


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice fluxul tehnologic de prelucrare a componentelor sistemelor de tamplarie termoizolata


29




• otel sau otel inox - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate (optional); - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 1 ora

Practică: - Activităţi practice; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profile, componente ale tamplariei si accesorii de montaj




30




- Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)

Tema 23 Accesorii de montaj -Spuma poliuretanică

• Caracteristici generale • Indicatori de calitate • Factori care influentează

calitatea spumei poliuretanice • Etape de aplicare • Solutie de curătare pentru

spumă poliuretanică neîntărită • Unelte de lucru spumă

poliuretanică -Siliconul

• Rolul materialelor de etansare • Deplasările ce trebuie preluate • Tipuri de rosturi • Caracteristicile materialelor de

etansare • Determinarea consumului de

silicon • Unelte de lucru silicon

-Sistem de etansare cu folii la exterior si interior. Variante de montaj al sistemului


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate (optional); - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional);

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice accesoriile de montaj si caracteristicile acestora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice etapele de aplicare ale accesoriilor de montaj si caracteristicile acestora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice factorii care influentează calitatea accesoriilor de montaj

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa determine consumul de accesorii de montaj

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice uneltele si solutiile de curatare


31




a. Folia pentru etansarea la interior

• Caracteristici • Domenii de utilizare • Pregatirea suprafetei de baza • Prelucrare • Atentionare b. Folia pentru etansarea la

exterior • Caracteristici • Domenii de utilizare

-Bandă de etansare precomprimată • Caracteristici • Domenii de utilizare • Pregatirea suprafetei de lucru • Prelucrare

-Cale pentru montaj • Calupuri montaj rama • Cale pentru montaj sticla • Tipuri de cale

-Dibluri si suruburi -Bride de montaj (ancore) -Solbanc

- Materiale de securizare/semnalizare (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 2 ore

folosite la aplicarea accesoriilor de motaj




care demonstrează ca este capabil sa verifice si sa preia materialele necesare

Tema 24 Protectia anticoroziva a suprafetelor

• Factori generatori de coroziune • Tipuri de coroziune • Protectia anticoroziva • Vopsirea electrostatica

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional);

- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional);

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face protectia anticoroziva a suprafetelor



32




- Studiu de caz (optional);

- Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate (optional); - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min

care demonstrează că este capabil sa indice factorii generatori de coroziune

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice tipurile de coroziune

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca protectia anticoroziva

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca vopsirea electrostatica

Practică: - Activităţi practice; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profile,



care demonstrează ca este capabil sa depoziteze materialele pentru


33




componente ale tamplariei si accesorii de montaj - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)

necesități curente de lucru

Tema 25 Solicitari mecanice si caracteristici geometrice ale profilelor -Fortele externe asupra constructiilor de ferestre a. Modulul de rigiditate la solicitarea de încovoiere – (E • I)

• Modulul de elasticitate • Momentul de inertie

b. Coeficient de dilatare


- Videoproiector - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate (optional); - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional);

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca solicitarile mecanice si caracteristicile geometrice ale profilelor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca Modulul de rigiditate la solicitarea de încovoiere – (E • I)

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca Coeficientul de dilatare


34




- Schite tehnice (optional); - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta” Timp: 30 min




care demonstrează ca este capabil sa asigure transportul si manipularea materialelor pentru necesitati curente de lucru

Evaluare III (nr. 6)

Materialul studiat - Timp: 2 ore Proba scrisa

PREGATIRE TEORETICA - TOTAL 30 ore

PREGATIRE PRACTICA - TOTAL 40 ore


35

Unitatea de învăţare MODULUL II - Deplasarea în vederea efectuării montajelor Obiective de referinţă/ Competenţe specifice*


Deplasarea în vederea efectuării montajelor

Tema 1 Tipuri de dispositive de ridicat si transportat -Caracteristici functionale -Utilizarea dispozitivelor de ridicat si transportat -Tipuri de dispozitive de ridicat si transportat

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Instrucţiuni de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice tipurile de dispozitive de ridicat si transportat

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie tipurile de dispositive de ridicat si transportat

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sapecifice caracteristici functionale ale dispozitivelor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se utilizeaza dispozitivele de ridicat si transportat




care demonstrează ca este capabil sa pregăteasca transportul tâmplǎriei și al mijloacelor de muncă


36

Obiective de referinţă/ Competenţe specifice*


Tema 2 Metode si echipamente utilizate pentru manevrele de transport -Utilizarea corectă a vehiculelor de transportat sticlă si tamplarie


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Fise de documentare (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice metodele si echipamentele utilizate pentru manevrele de transport

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se utilizeaza corect vehiculele de transportat sticlă si tamplarie




care demonstrează ca este capabil sa utilizeze echipamentele pentru manevrele de transport


37



Tema 3 Proceduri de manipulare/purtare a tâmplariei si vitrajelor izolante -Depozitarea temporara a sticlei pe santier -Depozitarea temporara a tâmplăriei pe santier -Manipularea manuală -Manipulare mecanica

• Descărcare vehicule • Manipulare sticla vrac • Transportarea sticlei si

tamplariei termoizolante


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Fise de documentare (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); Timp: 6 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie procedurile de manipulare/purtare a tâmplariei si vitrajelor izolante

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face depozitarea temporara a sticlei pe santier

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face depozitarea tâmplăriei pe santier

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face manipularea manuală

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face manipulare mecanica: descărcare vehicule si manipulare sticla vrac



38



capabil sa descrie cum se face transportarea sticlei si tamplariei termoizolante




care demonstrează ca este capabil sa manipuleze tâmplǎria si mijloacele de muncă

Tema 4 Tipuri de daune care pot apărea în timpul manipulării si transportului tamplariei si componentelor si a deseurilor rezultate din activitatea de montaj -Deseurile rezultate din operatiuni de degajare a amplasamentului -Principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicati în activităţile de stocare temporară a deseurilor


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Instrucţiuni de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); Timp: 4 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice tipurile de daune care pot apărea în timpul manipulării si transportului tamplariei si componentelor si a deseurilor rezultate din activitatea de montaj

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice deseurile rezultate din operatiuni de degajare a amplasamentului

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice principalele posibile riscuri privind securitatea


39



lucrătorilor implicati în activităţile de stocare temporară a deseurilor




Tema 5 Dificultăti / riscuri în pozitionarea tamplariei si componentelor pe mijlocul de transport si modul de a le depăsi -Cerinte pentru vehiculele care transportă sticlă si tamplarie termoizolanta


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Materiale de securizare/semnalizare (optional); Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice dificultătile / riscurile în pozitionarea tamplariei si componentelor pe mijlocul de transport si modul de a le depăsi

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice cerintele pentru vehiculele care transportă sticlă si tamplarie termoizolanta




care demonstrează ca este capabil sa transporte tâmplǎria și mijloacele de muncă


40



Tema 6 Factori de risc intalniti pe parcusul deplasarii in vederea efectuarii montajului -Evaluarea riscurilor -Situatii relevante privind cerintele la evaluarea riscurilor -Factorii de risc intalniti pe parcursul deplasarii -Masuri impuse la incărcarea tâmplăriilor si materialelor în vehicule


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); Timp: 6 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice factorii de risc intalniti pe parcusul deplasarii in vederea efectuarii montajului

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa rezume cum face evaluarea riscurilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice situatii relevante privind cerintele la evaluarea riscurilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie factorii de risc intalniti pe parcursul deplasarii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa enumere masurile impuse la incărcarea tâmplăriilor si materialelor în vehicule





41




Tema 7 Tipuri de mijloace de munca din inventarul propriu al montatorului


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru (optional); Timp: 1 ora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice tipurile de mijloace de munca din inventarul propriu al montatorului




care demonstrează ca este capabil sa utilizeze mijloacele de munca din inventarul propriu

Evaluare Materialul studiat - Timp: 2 ore Proba scrisa




42

Unitatea de învăţare MODULUL III - Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor Obiective de referinţă/ Competenţe specifice*


Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor

Tema 1 Caracteristici constructive ale obiectivelor civile si industriale -Tipuri de constructii în care sunt efectuate lucrările de montaj tâmplării

• Clasificarea constructiilor - Cladiri: civile, industriale,

agrozootehnice - Constructii: ingineresti • Conditii tehnice pentru

constructii -Categorii de exigente de performanta pentru cladirile de locuit


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); Timp: 5 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice caracteristicile constructive ale obiectivelor civile si industriale

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice tipurile de constructii în care sunt efectuate lucrările de montaj tâmplării

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice categoriile de exigente de performanta pentru cladirile de locuit




care demonstrează ca este capabil sa identifice tipul de obiectiv de constructii în care sunt efectuate lucrările de montaj tâmplării


43



Tema 2 Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor -Suporturi temporare


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie masurile care se iau pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice cum se realizeaza prevenirea cu suporturi temporare




care demonstrează ca este capabil sa protejeze


44




elementele de construcţie.

Tema 3 Tipuri de componente sau materiale periculoase care ar putea fi descoperite si ce actiuni ar trebui să fie luate în aceste cazuri -Azbestul

• De ce se gestioneaza azbestul? • Cine este expus la risc? • Unde este găsit azbestul în

clădiri? • Proprietatile azbestului • Utilizarea azbestului • Elemente de constructie cu

continut de azbest • Cum ajung fibrele de azbest in

aer? • Riscul pentru sanatate • Boli cauzate de azbest • Expunerea la azbest in

Romania • Cerinte generale privind

protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de azbest

• Evaluarea expunerii la azbest pe santiere

• Evaluarea si monitorizarea


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare. Timp: 6 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice tipurile de componente sau materiale periculoase care ar putea fi descoperite si ce actiuni ar trebui să fie luate în aceste cazuri

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie azbestul si implicatiile expunerii , gestionarii acestuia

Practică: - In conditii reale de munca • Observaţie sistematică


45



expunerii • Controlul expunerii • Protectia lucratorilor

- Activităţi practice; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)

Timp: 12 ore

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa degajeze spatiul de montaj

Tema 4 Modalitati de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ îndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie -Releveul

• Caracterul adecvat al deschiderii

• Servicii la locul deschiderii • Proiectarea pentru performanţă

în condiţii climatice deosebite • Buiandrugi • Îndepărtarea de zidărie • Bovindouri, balcoanele inchise

si ferestre de fronton • Panouri imbinate • Ferestre de mansarda • Tipul de deschidere si directia • Usi de exterior • Glafuri exterioare de scurgere

-Măsurătoarea • Dimensiunile care se iau în

considerare la măsurare


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare.

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice modalitatile de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ îndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice cum se realizeaza releveul

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice cum se realizeaza măsurătoarea pentru stabilirea cotelor de executie a tamplariilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice cum se stabilesc dimensiunile de executie a tamplariilor


46



• Determinarea modului în care glafulul poate fi montat

• Descoperiri la control -Dimensiuni de executie

• Situaţii intalnite la efectuarea măsurătorilor pentru ferestre/uşi

• Deducerile care sunt recomandate pentru ferestre si usi exterioare

-Lista de verificare -Demontajul ferestrelor sau usilor existente

• Tehnici de demontaj tamplarie • Tocul din lemn pentru ferestre si

usi • Ferestre tip ghilotina • Ferestre din rame metalice • Ferestre si usi cu rame din PVC • Ferestre de mansarda • Pervaze

Timp: 12 ore • Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice itemele din lista de verificare la demontaj

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa rezume cum face demontajul ferestrelor sau usilor existente




care demonstrează ca este capabil sa efectueze releveul

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa efectueze masuratoarea golului ferestrei

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa deduca dimensiunile de executie ale sistemului de tamplarie

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa demonteze tamplaria existenta


47



Tema 5 Cerinte specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat ETICS -Notiuni elementare despre alcătuirea pereţilor exteriori reabilitaţi, cu stratul termoizolant dispus la exterior Solutii pentru pereti exteriori

• Termoizolarea la exterior cu structuri ventilate

• Termoizolarea la exterior, cu sistemul compact ETICS

-Structura compozita ETICS compacta: racordare si imbinare



• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice cerintele specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat ETICS

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa mentioneze notiunile elementare despre alcătuirea pereţilor exteriori reabilitaţi, cu stratul termoizolant dispus la exterior

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Exercitii de identificare (optional);




48



- Studiu de caz (optional)

Tema 6 Cerinte minime necesare privind modalitatile / procedurile de semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006 -Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la lucul de munca Modalităţi de semnalizare Semnalizare permanentă Semnalizarea ocazională Intersanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor -Cerinte minime generale privind panourile de semnalizare Condiţii de utilizare Panouri utilizate


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare Timp: 4 ore

Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa enumere cerintele minime necesare privind modalitatile / procedurile de semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006 Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la lucul de munca Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice cerinte minime generale privind panourile de semnalizare




care demonstrează ca este


49




capabil sa delimiteze zona de montaj

Tema 7 Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime -Norme pentru lucrul la inaltime

• Conditii generale pentru lucrul la inaltime

-Mijloace colective de protectie • Scările • Schelele

-Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP)

• Frânghiile de siguranţă -Masuri de prevenire si protectie

• Riscuri de accidentare



• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice dispozitiile de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice normele pentru lucrul la inaltime

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice mijloacele colective de protectie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se utilizeaza echipamentele individuale de protectie (EIP)

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice


50



masurile de prevenire si protectie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice riscurile de accidentare




care demonstrează ca este capabil sa foloseasca scarile si schelele la montaj

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa utilizeze echipamentele individuale de protectie

Tema 8 Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

• Deseurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări

• Deseurile din construcţii şi demolări ce conţin compuşi bifenili policloruraţi şi similari


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa enumere cerintele minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj



51



acestora • Deşeurile din construcţii şi

demolări cu conţinut de azbest -Cerinţe privind stocarea deseurilor -Realizarea stocarii deseurilor periculoase din constructii si demolări

- Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 6 ore

capabil sa indice deseurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice deseurile din construcţii şi demolări ce conţin compuşi bifenili policloruraţi şi similari acestora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice deşeurile din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cerinţele privind stocarea deseurilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa rezume cum se face stocarea deseurilor periculoase din constructii si demolări

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Exercitii de identificare (optional);



care demonstrează ca este capabil sa recupereze si depoziteze deseurile


52



- Studiu de caz (optional)

rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente





53

Unitatea de învăţare MODULUL IV - Montarea sistemelor de tâmplărie Obiective de referinţă/ Competenţe specifice*


Montarea sistemelor de tâmplărie

Tema 1 Conditii tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta -Caracteristici pentru definirea calităţii unui sistem de tâmplărie

• Etanşeitatea la apă • Permeabilitate la aer • Rezistenţa la încărcarea

datorată vântului • Izolarea termică • Izolarea fonică

-Clasa de combustibilitate -Rezistenţa la oboseală -Noţiuni de mecanică aplicată: transmiterea forţelor si amortizarea solicitărilor statice

• Notiuni de baza -Agenţi şi acţiuni care se manifestă asupra zonei de montaj

-Mecanisme de transport al umidităţii -Principiul separării planelor de etanşare -Amplasarea ferestrelor noi în goluri -Solutii de înlocuire a ferestrelor, amplasarea tâmplăriei noi in locul celei vechi


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Fise de lucru (optional); - Planse didactice (optional); - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Instructiuni ale furnizorilor de sisteme;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice conditiile tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca caracteristicile pentru definirea calităţii unui sistem de tâmplărie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca clasa de combustibilitate

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca rezistenţa la oboseală

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie Noţiunile de mecanică aplicată



54



-Montajul ferestrelor si usilor • Pregătirea şi realizarea

montajului • Pregătirea golului • Pregătirea tâmplăriei pentru

montaj • Montajul tâmplăriei • Montajul vitrajelor în rame şi

cercevele • Etanşarea rostului dintre

tâmplărie şi clădire -Consideratii tehnice ale montajului sistemelor de tamplaraie termoizolanta

• Sisteme pentru fixare • Ferestre si usi din PVC-U • Ferestre si usi din lemn • Ferestre si usi din aluminiu • Ferestre de otel • Ferestre de mansarda • Stalp pentru imbinari panouri • Calupurile de montaj • Finisaje • Pozitia tocului • Toleranţele la montajul

ferestrelor • Golurile de montaj • Ferestre tip ghilotina • Asezarea vitrajelor • Reglarea balamalelor si

- Instructiuni ale furnizorilor de materiale auxiliare; - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 25 ore

capabil sa descrie mecanismele de transport al umidităţii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie principiul separării planelor de etanşare

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice cum se face amplasarea ferestrelor noi în goluri

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice solutiile de înlocuire a ferestrelor, amplasarea tâmplăriei noi in locul celei vechi

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face montajul ferestrelor si usilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face montajul sistemelor de tamplarie termoizolanta


55



încuietorilor • Sticla zgâriată • Definitivarea si refinisarea • Etansarea • Inspectia finală

-Final de inspectie: lista de verificare • Aspectul vizual • Vitrajul • Punere în funcţiune • Rază vizuală • Etansare • Drenaj

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice itemele din lista de verificare la final de inspectie

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri, componente ale tamplariei si accesorii de montaj; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);



care demonstrează ca este capabil sa aranjeze elementele de tâmplǎrie;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa masoare cotele tâmplǎriei

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa pozitioneze tâmplǎria;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa fixeze tâmplǎria;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa aseze vitrajul/panoul în ramă;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa etanseze tâmplǎria


56



Tema 2 Asigurarea legaturilor cu alte componente de constructie -Asamblarea profilelor de contact cu fereastra -Protejarea muchiilor prin intermediul coltarelor; jonctiune fereastra perete adiacent la exterior -Etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor -Izolarea termica in zona de record a ferestrei cu peretele adiacent


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Fise de lucru (optional); - Planse didactice (optional); - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Instructiuni ale furnizorilor de sisteme; - Instructiuni ale furnizorilor de materiale auxiliare; - Standarde in domeniu: Europene si Nationale

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice cum se face asigurarea legaturilor cu alte componente de constructie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa rezume cum face asamblarea profilelor de contact cu fereastra

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa rezume cum face protejarea muchiilor prin intermediul coltarelor; jonctiune fereastra perete adiacent la exterior

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie izolarea termica in zona de record a ferestrei cu peretele adiacent


57



(optional); - Normative (optional); Timp: 15 ore




care demonstrează ca este capabil sa realizeze montajul unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor

Tema 3 Echipamente si instrumente folosite pentru montajul sistemelor de tamplarie termoizolanta


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice echipamentele si instrumentele folosite pentru montajul sistemelor de tamplarie termoizolanta




care demonstrează ca este


58



- Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri, componente ale tamplariei si accesorii de montaj; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

capabil sa utilizeze echipamentele si instrumentele folosite pentru montajul sistemelor de tamplarie termoizolanta

Tema 4 Standarde in domeniu - Europene, Nationale -Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE

• Ce este marcajul CE? • De ce este necesar? • Obligaţii generale ale

producătorilor • Etape pentru aplicarea

marcajului pe produs


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); Timp: 4 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice Standarde in domeniu - Europene, Nationale

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca Marcajul CE





59



- Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri, componente ale tamplariei si accesorii de montaj; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

Tema 5 Ventilarea cladirilor

• Moduri de ventilare a unei cladiri

• Cerinte pentru ventilatie cu curenti de aer prin ferestre

• Cerinte pentru ventilatia de fundal

-Gaurile de drenaj pentru realizarea drenarii


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Reviste de specialitate (optional); Timp: 3 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face ventilarea cladirilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice importanta gaurilor de drenaj pentru realizarea drenarii

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri, componente ale tamplariei si accesorii de montaj;




60



- Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

Tema 6 Vitraje termoizolante -Proprietati fizice ale sticlei

• Propietati mecanice • Propietati spectrofotometrice • Conductibilitatea electrică • Proprietati energetice • Propietati termice

-Comportamentul termic al sticlei • Dilatatia liniara • Tensiuni de natura termica

-Valoarea "Ug" a vitrajului izolant -Alcatuire si performante vitraj izolant -Tipuri de geam -Tipuri de vitraje izolante -Criterii de apreciere a aspectului vitrajelor izolante

• Domeniul de aplicare • Referinţe normative • Condiţii de observare • Elementele luate în considerare • Specificaţii de fabricaţie • Deformarea obiectelor privite

prin geam -Defectele sticlei: Cauzele care trebuie


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Planse didactice (optional); - Instructiuni ale furnizorilor de sisteme; - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); Timp: 13 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca vitrajele termoizolante

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice proprietatile fizice ale sticlei

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice comportamentul termic al sticlei

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca valoarea "Ug" a vitrajului izolant

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice alcatuirea si performantele vitrajului izolant



61



prevenite capabil sa specifice tipuri de geam

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice tipuri de vitraje izolante

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca criteriile de apreciere a aspectului vitrajelor izolante

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice defectele sticlei




care demonstrează ca este capabil sa identifice defectele vitrajelor izolante de la tamplarie


62



Tema 7 Factori de mediu care influenteaza calitatea tamplariei -Condensul

• Condensul la interior • Condensul la exterior • Definitie tehnică a condensarii • Ce înseamnă acest lucru pentru

locatar • Exemple de unde provin vaporii

de apă din interior • Factorii care guvernează

condensarea • Cum ajută geamul dublu sau

triplu -Localizarea condensului pe geam

• Cum se reduce condensul • Când se formeaza condens pe

suprafata geamului la interior • Când se formeaza condens pe

suprafata geamului la exterior • Când se formeaza condens in

interiorul unitatii vitrajului izolant • Când se formeaza condens pe

rama -Graficul curbei de condensare


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instructiuni ale furnizorilor de sisteme; - Instructiuni ale furnizorilor de materiale auxiliare; - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); Timp: 8 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice factorii de mediu care influenteaza calitatea tamplariei

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca condensarea

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face localizarea condensului pe geam

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie semnificatia graficului curbei de condensare

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri,



care demonstrează ca este capabil sa calculeze temperatura punctului de „roua”


63



componente ale tamplariei si accesorii de montaj; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

Tema 8 Eficienta la locul de munca

• Productivitatea zilnică a muncii • Productivitatea orară a muncii


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca eficienta la locul de munca




care demonstrează ca este capabil sa informeze beneficiarii cu privire la protectia adecvată a anvelopei opace in zona de izolare a jonctiunii de montaj.


64



Tema 9 Măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

• Caracteristicile incendiului • Măsurile de prevenire a

incendiilor • Măsurile organizatorice • Obligaţiile persoanelor

încadrate în muncă • Categoria normelor generale de

prevenire a incendiilor


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 2 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice măsurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor




Tema 10 Igiena si securitatea muncii -Efectuarea instructajului de protectie a muncii, precum si testarea

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare

- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se efectueaza instructajul de


65



cunostintelor în domeniul protectiei muncii -Structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii

• Instructajul introductiv general • Instructajul la locul de munca • Instructajul periodic

(optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

- Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 2 ore

protectie a muncii, precum si testarea cunostintelor în domeniul protectiei muncii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii








66

Unitatea de învăţare MODULUL V - Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor Obiective de referinţă/ Competenţe specifice*


Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor

Tema 1 Sisteme de protectie la actiunea radiatiei solare -Rulouri

• Tipuri de rulouri exterioare • Rulourile dotate cu motor avand

diferite actionari • Montarea tâmplăriei prevăzuta

cu rulouri exterioare suprapuse - Sistem pentru rulouri exterioare

suprapuse cu plasa insecte - Sistem pentru rulouri cu caseta

tencuibilă cu plasa insecte - Sistem rulouri buiandrug • Rulouri montate pe tamplarie cu

caseta la exterior -Obloane

• Tipuri de obloane

Teorie: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 7 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice sisteme de protectie la actiunea radiatiei solare

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice tipurile de rulouri exterioare

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice rulourile dotate cu motor avand diferite actionari

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face montajul tâmplăriei prevăzuta cu rulouri exterioare suprapuse

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice sistemele pentru rulouri exterioare: suprapuse cu plasa insecte, cu caseta


67



tencuibilă cu plasa insecte, rulouri buiandrug, rulouri montate pe tamplarie cu caseta la exterior

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice tipurile de obloane

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane pentru: rulouri, obloane, storuri, rolete si jaluzele, plase tantari, glafuri si ventilatoare autoreglabile; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);



care demonstrează ca este capabil sa masoare cotele rulourilor/obloanelor;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa pozitioneze rulourilor/obloanelor;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa fixeze rulourilor/obloanelor;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa verifice ansamblurile conexe tâmplăriei.

•


68



Tema 2 Sisteme protective impotriva insectelor

• Sistem cu plasa impotriva insectelor

• Plasa de tantari tip rulou • Sistem cu plasa de tantari

glisanta


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 7 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie sistemele protective impotriva insectelor

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane pentru: rulouri, obloane, storuri, rolete si jaluzele,



care demonstrează ca este capabil sa masoare cotele sistemelor protective;

• Probe orala/practica prin


69



plase tantari, glafuri si ventilatoare autoreglabile; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

care demonstrează ca este capabil sa pozitioneze sistemele protective;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa fixeze sisteme protective

Tema 3 Tipuri de glafuri si modalitati de montare a acestora -Tipuri de glafuri -Montarea glafurilor exterioare la ferestre

• Cotele de executie ale glafului exterior din aluminiu

-Montarea glafurilor interioare la ferestre

• Cotele de executie ale glafului interior


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie tipurile de glafuri si modalitatile de montare a acestora

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice cum se iau cotele de executie pentru glaful interior si glaful exterior din aluminiu

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face montarea glafurilor interioare la ferestre


70



Timp: 7 ore Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane pentru: rulouri, obloane, storuri, rolete si jaluzele, plase tantari, glafuri si ventilatoare autoreglabile; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);



care demonstrează ca este capabil sa masoare cotele glafurilor;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa pozitioneze glafurile;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa fixeze glafurile

Tema 4 Grile de ventilare autoreglabile -Sisteme ventilatie

• Sistemul de ventilatie prin faltul ferestrei

• Sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, integrat in fereastra

• Sistem controlabil cu unitati de auto-reglare a fluxului de aer

• Montajul grilei higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa identifice grilele de ventilare autoreglabile

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie sistemele de ventilatie: prin faltul ferestrei; cu recuperare de caldura, integrat in fereastra; controlabil cu unitati de auto-reglare a fluxului de aer


71



materialelor utilizate; - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; Timp: 7 ore

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face montajul grilei higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane pentru: rulouri, obloane, storuri, rolete si jaluzele, plase tantari, glafuri si ventilatoare autoreglabile; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);



care demonstrează ca este capabil sa pozitioneze sisteme de ventilatie;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa fixeze sisteme de ventilatie





72

Unitatea de învăţare MODULUL VI - Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor Obiective de referinţă/ Competenţe specifice*


Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor

Tema 1 Verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie

• Controlul final al lucrării de montaj tâmplărie

Inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare Metode de identificare a elementelor componente ale sistemului de tamplarie termoizolanta, in vederea inlocuirii acestora Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie

• Condiţii ale jonctiunii între zidărie şi ferestre/uşi


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional); - Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare/semnalizare (optional).

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa rezume cum face verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice cum se face controlul final al lucrării de montaj tâmplărie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice cum se face inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice metodele de identificare a elementelor componente ale sistemului de tamplarie termoizolanta, in vederea


73



Timp: 8 ore inlocuirii acestora • Probe orale/scrise prin

care demonstrează că este capabil sa rezume cum se face verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa specifice condiţiile jonctiunii între zidărie şi ferestre/uşi

Practică: - Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)



care demonstrează ca este capabil sa realizeze reglajele post montaj;

• Probe orala/practica prin care demonstrează ca este capabil sa repare tâmplăria

Tema 2 Întretinerea ferestrelor

• Sticlă • Rame din PVC-U - Materiale pentru reparaţii

ferestre din PVC • Rame din aluminiu • Rame din lemn


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face intretinerea sistemelor de tamplarie la toate elemetele constitutive ale acesteia


74



- Materiale pentru reparaţii ferestre din lemn

• Rame din otel • Ferestre de mansarda • Materiale de etansare • Garnituri si piese de etansare • Feroneria si piese metalice

(optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional); - Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare / semnalizare (optional). Timp: 6 ore




care demonstrează ca este capabil sa intretina tamplaria montata

Tema 3 Norme de calitate

Teorie: - Prelegere;

- Videoproiector; - Ecran de proiectie;



75



• Caietul de sarcini • Specificaţie tehnică • Instructiuni de lucru

- Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

- Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional); - Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare/semnalizare (optional). Timp: 2 ore

capabil sa defineasca Normele de calitate





76



- Lucrul cu cataloage produse si esantioane; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional

Tema 4 Managementul calitătii

• Dezvoltarea si implementarea unui sistem de management al calitătii

• Documentatia sistemului de management al calitătii

• Îmbunătătirea calitătii Asigurarea satisfactiei beneficiarului

• Analiza datelor • Acţiuni preventive • Înregistrari


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional);

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa defineasca Managementul calitătii

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie conceptul Asigurarea satisfactiei beneficiarului


77



- Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare/semnalizare (optional). Timp: 4 ore




Tema 5 Ordonanta 21/1992, actualizata, privind protectia consumatorilor

• Principalele drepturi ale consumatorilor

• Obligatii operatori economici, producători

-Inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional);

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa explice conceptul Ordonantei nr. 21/1992, actualizata, privind protectia consumatorilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice principalele drepturi ale consumatorilor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa indice obligatiile


78



- Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional); - Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare / semnalizare (optional). Timp: 4 ore

operatori economici, producători

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie cum se face inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare




Tema 6 Evolutia proiectarii ferestrelor Evolutia metodelor de montaj a ferestrelor


- Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop; - Prezentare PowerPoint; - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”;

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie evolutia proiectarii ferestrelor

• Probe orale/scrise prin care demonstrează că este capabil sa descrie evolutia metodelor de montaj a


79



- Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional); - Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare/semnalizare (optional). Timp: 4 ore

ferestrelor





80







81

PLAN DE LECTIE

Denumirea cursului: Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Titlul lectiei: Modulul I, Competente Generale Durata modulului de curs este de 70ore din care:

- Pregătire teoretică: 30ore - Pregătire practică: 40ore

Planul lectiei de pregatire teoretica este format din sase sesiuni. Timpul fiecarei sesiuni poate fi ajustat pentru a se potrivi cu dimensiunea clasei, programul si stilul de predare. Sesiuni:

1. Organizarea locului de muncă 2. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în

domeniul situaţiilor de urgenta 3. Aplicarea normelor de protecţie a mediului 4. Asigurarea calităţii lucrărilor executate 5. Întreţinerea echipamentelor de lucru 6. Asigurarea materialelor pentru lucrările de constructii

Obiective Obiective de performanta După parcurgerea acestei lectii, sub supravegherea formatorului, cursantul trebuie să fie capabil să facă următoarele:

1. Sa organizeze locul de muncă - Identifica particularitătile frontului de lucru - Respecta organizarea de santier - Preia cu atentie mijloacele de muncă pentru activitatea curentă - Organizeaza spatiul propriu de lucru. 2. Sa aplice prevederile legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în

domeniul situaţiilor de urgenţă - Îsi isuseste normele de sănătate si securitate în muncă; - Utilizeaza echipamentului individual de lucru si de protecţie; - Aplica prevederile legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă; - Identifica materialele pentru securizarea si semnalizarea zonei de lucru; - Respecta prevederile legale referitoare la situaţiile de urgenţă; - Asigura interventia în caz de accident. 3. Sa aplice normele de protecţie a mediului: - Îsi insuseste normele de protecţie a mediului; - Previne incidentele/accidentele de infestare a mediului; - Gestioneaza deseurile rezultate din activitate. 4. Sa asigure calitatea lucrărilor executate - Îsi insuseste tehnologiile de lucru; - Aplica procedurile tehnice de execuţie; - Verifica din punct de vedere calitativ lucrările executate; - Remediaza deficienţelor constatate.


82

5. Sa intreţina echipamentelor de lucru - Verifica starea echipamentelor de lucru; - Aplica procedurile de întreţinere a echipamentelor de lucru; - Informeaza asupra deteriorării si/sau defectării echipamentelor de lucru. 6. Sa asigure materialele pentru lucrările de constructii - Recepţioneaza documentaţia de montaj; - Verifica si preia materialele necesare; - Asigura transportul si manipulărea materialelor pentru necesităţi curente de lucru; - Depoziteaza materialele pentru necesităti curente de lucru.

Obiective de învatare Sesiunea 1: Organizarea locului de muncă

1. Descrie particularitatile frontului de lucru si tipurile de activitati care se vor desfasura la locul de munca

- Specifica atribuţiile si responsabilităţile pentru practicarea ocupatiei Montator sisteme tâmplărie termoizolanta

- Explica ce presupune o bună organizare a locului de muncă - Identifica condiţiile pentru desfăsurarea activitatii la locul punerii în opera a

tâmplăriei 2. Descrie modul în care se realizează organizarea de santier si a unitatii de productie si

cerinţe specifice de respectat - Specifica cerinţele minime pe şantierul temporar sau mobil în care se desfăşoară

lucrări de construcţii sau de inginerie civilă 3. Identifica cerintele privind organizarea spatiului propriu de lucru si asigurarea cerintelor

necesare pentru desfasurarea în flux tehnologic a lucrarilor executate - Explica principalele principii de organizare ergonomică a locurilor de muncă

4. Identifica tipurile de mijloace de munca utilizate 5. Rezuma cum face planificarea, selectarea si procurarea de materiale, instrumente

relevante, echipamente. Identifica proceduri de cumpărare, primire si distributie - Mentioneaza asigurarea standardelor de servicii pentru clienţi: cumpărarea,

transportul, stocarea - Enumera activităţile organizate in vederea depozitarii - Explica functionarea sistemului de planificare a cerintelor de materiale

Sesiunea 2: Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în domeniul situaţiilor de urgenta

6. Defineste Sănătatea si securitatea în muncă pe santier si unitati de productie - Descrie elemente ale planulului de securitate şi sănătate al şantierului - Defineste Normele generale de protectia muncii - Enumera responsabilitatile angajatorului - Enumera responsabilitatile angajatilor

7. Identifica tipuri de accidente si măsuri de prim ajutor - Mentioneaza factorii de risc proprii mijloacelor de producţie - Mentioneaza factorii de risc proprii mediului de muncă - Identifica tipurile de accidente - Indica riscurile de accidentare si/sau de afectare a sanatatii determinate de

manipularea manuala a maselor: caracteristicile masei, efortul fizic necesar, caracteristicile mediului de munca, cerintele activitatii, factori individuali de risc

- Identifica riscurile de expunere la agenti chimici – Azbestul


83

- Identifica masurile de prim ajutor la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor

8. Descrie echipamentul individual de muncă si de protectie si materiale igienico-sanitare - Identifica tipuri de echipamente de lucru si de protectie - Descrie echipamentul individual de muncă - Descrie echipamentul individual de protecţie - Indica materialele igienico-sanitare - Identifica semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca

Sesiunea 3: Aplicarea normelor de protecţie a mediului

9. Descrie conceptul Cadrului legislativ si de protectie a mediului. - Descrie conceptul de conservarea calitătii factorilor de mediu. Protectia

resurselor naturale si conservarea biodiversitătii - Descrie conceptul de necesitatea a protecţiei naturii în general şi a biodiversităţii,

în special - Defineste Normele generale de protectie a mediului

10. Identifica tipuri de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie - Descrie cum se realizeaza stocarea deşeurilor periculoase din construcţii şi

demolări - Identifica principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în

activităţile de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase si periculoase - Descrie cum se face manipularea si gestionarea deseurilor la locul de muncă - Descrie cum se face sortarea si transportul deşeurilor obţinute din demontarea

tâmplăriei - Indica tipuri de deseuri din construcţii şi demolări - Descrie tipurile de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie - Enumera măsurile de prevenire a poluării

11. Enumera proprietătile, caracteristicile, functiile si utilizările diferitelor materiale în clădiri si constructii

- Identifica materialele de constructie, după destinatie: materiale de zidărie; lianti; agregate; materiale hidroizolante; materiale termoizolante; materiale fonoizolante; materiale de finisare

Sesiunea 4: Asigurarea calitii lucrărilor executate

12. Identifica tipuri de tehnologii de executie specifice ocupatiei - Indica cerintele tehnice ale lucrărilor de confectionare vitraje izolante si tamplarie

termoizolanta - Specifica aspectulul vitrajelor izolante: condiţii de examinare; criterii de

acceptare a defectelor la geamurile izolante; efectele optice; tipuri de materiale utilizate

13. Descrie metodele de control al calitătii la locul de montaj al tamplariei: vizual; masurare cu ruleta; cu echerul sau masurare diagonale; vizual si cu ruleta; vizual, masurare cu ruleta si prin manevrare; vizual si prin manevrare

- Descrie tipurile de deficiente întâlnite in derularea lucrărilor - Specifica indicatorii de calitate pentru materiale/componente ale sistemelor de

tamplarie - Descrie cum se face verificarea defectelor si punerea în aplicare a actiunilor

corective - Enunta principii de îmbunătătire a calitătii care trebuie să fie monitorizate în

activitătile de montaj 14. Indica echipamente utilizate de montatorul de tâmplărie


84

Sesiunea 5: Întreţinerea echipamentelor de lucru 15. Specifica tipuri de instrumente si echipamente de mână si electrice de lucru 16. Descrie cerintele si procedurile privind întretinerea echipamentelor

- Identifica conditiile de utilizare a echipamentelor, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor

- Specifica documentele cu instructiuni la exploatarea echipamentelor electrice - Enunta principiile de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor

de mână si electrice 17. Enunta scopul întretinerii echipamentelor de lucru si consecintele utilizării unui

echipament neconform - Rezuma cum se face mentenanta echipamentelor de lucru - Specifica consecintele utilizării unui echipament neconform

Sesiunea 6: Asigurarea materialelor pentru lucrările de constructii

18. Identifica cerintele privind modul de organizare a activitatii montatorului de sisteme tamplarie termoizolanta

- Specifica conduita montatorului de tâmplărie 19. Identifica documentatia tehnica

- Descrie notiuni generale - Specifica regulile de cotare - Indica documentatia tehnica pentru lucrari de montaj tamplarie - Identifica simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie

20. Specifica tipuri de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora

21. Identifica componentele de bază ale tamplariei termoizolante 22. Specifica fluxul tehnologic al confectionarii sistemelor de tamplarie termoizolata 23. Specifica accesoriile de montaj si caracteristicile acestora 24. Descrie cum se face protectia anticoroziva a suprafetelor

- Indica factorii generatori de coroziune - Indica tipurile de coroziune - Defineste protectia anticoroziva - Defineste vopsirea electrostatica

25. Defineste solicitarile mecanice si caracteristici geometrice ale profilelor - Defineste Modulul de rigiditate la solicitarea de încovoiere – (E • I) - Defineste Coeficient de dilatare

Pregătirea Materiale si echipamente necesare in clasa

- Copii ale modulului de examinare: • Test1 - Modulul I, Competente Generale • Test2 - Modulul I, Competente Generale • Test3 - Modulul I, Competente Generale

- Prezentare PowerPoint:

• Organizarea locului de muncă • Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în

muncă si în domeniul situaţiilor de urgenţă • Aplicarea normelor de protectie a mediului • Asigurarea calitătii lucrărilor executate • Intretinerea echipamentelor de lucru • Cerinte privind modul de organizare a activitatii • Documentatia tehnica


85

• Tipuri de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora

• Notiuni despre componentele de bază ale tamplariei termoizolante • Notiuni despre confectionarea sistemelor de tamplarie termoizolata • Accesorii de montaj • Protectia anticoroziva a suprafetelor • Solicitari mecanice si caracteristici geometrice ale profilelor

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialor utilizate; - Fise de lucru (optional); - Fise de documentare (optional); - Planse didactice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Schite tehnice (optional); - Norme generale privind SSM; - Norme generale privind SU; - Norme privind SM specifice ocupatiei; - Norme privind SU specifice ocupatiei; - Norme generale de protectie a mediului; - Proceduri tehnice de executie; - Materiale de securizare/semnalizare (optional); - Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop.

Echipamente si materiale necesare pentru pregatirea practica Echipamente de protectie:

- Imbracaminte de protectie si lucru; - Incaltaminte de protectie si lucru; - Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-antifoane, viziere si

ochelari de protectie; - Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime; - Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante; - Truse de prim ajutor.

Echipamente de lucru:

- Instrumente de mǎsurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc;

- Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan; - Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita

electrica; - Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete,

semnale luminoase/acustice etc.; - Materiale si sculele specifice reparaţiei


86

Prezentarea Metode didactice utilizate:

- Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);

A. Introducere B. Prezentare în linii generale. Scrieti obiectivele pe tabla sau flipchart înainte de sosirea cursantilor. Scrieti notarea pe tablă si explicati cursantilor asteptările dumneavoastră de la această lectie. Furnizati o copie a notarii si asteptările cursantilor, dacă credeti că este necesar. O defalcare de notare este în sectiunea de evaluare formală. Completati cu prelegerea lectiei, prezentarea PowerPoint, Exercitii de identificare (optional), Exercitii de clasificare (optional) si Studiu de caz (optional). Completati partea cu lectia in clasa cu trecerea la zona de lucru pentru practica ghidata si practica individuală. C. Întoarceti-vă la sala de clasă pentru revizuire si testare.

Practica Metode didactice utilizate:

- Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu instrumentele de masură si control; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri, componente

ale tamplariei si accesorii de montaj; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

Practica ghidata si practica individuală se realizeaza in mod ideal la o companie care asigura conditii reale munca. Practica ghidata: cursantii vor observa, pune întrebări si analiza demonstratia prezentata de către formator. Practica independenta: in această etapă, cursantii vor lucra în colaborare în grupuri mici pentru a începe si a termina misiunea.

Evaluarea Evaluarea informală: Cursantii trebuie să fie evaluati de la începutul până la sfârsitul lectiei. Participarea si atentia în clasă trebuie să fie ponderate puternic în procesul notare. Participarea si atentia în timpul sesiunilor de practică este la fel de importanta, dacă nu chiar mai mult, în procesul notare. Din moment ce această lectie este una practica si mai mult decât o lectie de informare, cei doi factori enumerati mai sus trebuie să stabilească cele mai multe din punctele disponibile pentru cursant. Evaluarea formală: 40% in clasă 50% pentru sesiuni independente si ghidate 10% de testare Inainte de a începe lectia explicati cursantilor acest ghid de notare.


87

TEST 1

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul I, Competente Generale

Sesiuni: - Organizarea locului de muncă - Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în domeniul situaţiilor de urgenta Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 1. O bună organizare a locului de muncă presupune:

• Preluarea mijloacelor de muncă pentru activitatea curentă • Marcheaza particularităţile frontului de lucru

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 2. Montatorii îşi desfăşoară activitatea la locul punerii în opera a tâmplăriei, în

următoarele condiţii: •••• Iluminat artificial, natural, mixt •••• Temperatura aerului trebuie sa fie peste 20 0C

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 3. Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii trebuie să respecte obligaţiile

generale, în în ceea ce priveşte: a. Nu este responsabil de stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a

materialelor rezultate din dărîmări, demolări şi demontări b. Menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare c. Manipularea în condiţii de securitate a diverselor încărcături

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 4. Principalele principii de organizare ergonomică a locurilor de muncă sunt

următoarele: a. Economia mişcării ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepărtarea

în timp a senzaţiei de oboseală şi menţinerea la un nivel satisfăcător a disponibilităţii de lucru

b. Executarea concomitentă a activităţii manuale cu ambele mâini si sa vorbeasca la telefonul mobil

c. Executarea concomitentă a activităţilor de supraveghere pasivă a funcţionării utilajelor şi activităţii manuale

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere pentru fiecare enunţ prezentat! 5. Mijloace de muncă

• Instrumente de ___________________: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc

• Scule ___________________: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica


88

• ___________________ pentru transportul tamplariilor, uneltelor si instrumentelor de lucru utilizate

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere pentru fiecare enunţ prezentat! 6. Programul de lucru:

a. In regim de santier sau program personalizat la ___________________ individuali ce au resedinta in cladiri/locuinte

b. Unul sau ___________________schimburi, 8ore/zi, in functie de modul de organizare al activitatilor si termenele de predare asumate contractual

c. Primavara si ___________________ un schimb poate fi si de 10ore/zi Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere pentru fiecare enunţ prezentat! 7. Planul de securitate şi sănătate al şantierului trebuie:

a. să precizeze cerinţele de ___________________ şi sănătate aplicabile pe şantier

b. să specifice ___________________ profesionale care pot apărea c. să indice măsurile de prevenire necesare pentru ___________________ sau

eliminarea riscurilor profesionale Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 8. Planul de securitate şi sănătate al şantierului trebuie să conţină cel puţin

următoarele: a. măsuri generale de organizare a şantierului b. fisa de pontaj c. măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri;

măsuri de protecţie colectivă şi individuală Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 9. Responsabilitatile angajatorului pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii si

pentru prevenirea accidentelor de munca: •••• elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii,

corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca •••• neasigurarea utilizarii de catre personalul angajat a echipamentului individual de

protectie A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 10. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie pot fi:

• uneltele manuale acţionate electric/pneumatic (vibraţii pe timpul funcţionării, erori de manipulare)

• substanţe termice utilizate la etanşarea tâmplăriei A. Adevărat B. Fals


89

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 11. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. oboseala sistemului muscular şi osos ca urmare a _____________ dinamic şi a lucrului în poziţie preponderent ortostatică, poziţii vicioase, poziţii forţate, spaţii înguste

b. efort dinamic la _____________ operaţiunilor de manipulare nemecanizată prin purtarea tâmplăriei, a _____________ termoizolant la amplasamentul beneficiarului (pe culoare, scări, la etaje diferite etc.)

c. stres cauzat de ritmul intens de lucru, concentrare pentru soluţionarea aspectelor specifice de montaj, în condiţii de mediu de muncă şi _____________ diferite

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 12. Caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a riscurilor, in special in

afectiuni dorsolombare, daca: a. _____________ exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea

activitatii b. pardoseala este alunecoasa sau prezinta _____________ care determina

dezechilibrare c. locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit

angajatului sa _____________ manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 13. O persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina cu orice pret;

obligatiile sale sunt: a. sa atinga victima b. sa cheme pe cel mai apropiat salvator c. sa anunte accidentul si sa solicite ajutor calificat d. sa organizeze protectia victimei

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 14. Tipuri de echipamente de lucru si de protectie

a. Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime b. Ochelari de vedere c. Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante d. Truse de prim ajutor.

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 15. Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de

obligare, de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz, in mod permanent sau ocazional. Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel: a. prin ________________ (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se

refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor;

b. prin panouri de ________________ sau etichete c. prin culori de securitate la marcarea cailor de ________________.


90

TEST 2


Sesiuni:

- Aplicarea normelor de protecţie a mediului - Asigurarea calităţii lucrărilor executate - Întreţinerea echipamentelor de lucru

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 1. Politica de mediu a Uniunii Europene aderă la două principii fundamentale:

a. principiul precauţiei - dacă o politică sau o activitate riscă să dăuneze mediului sau sănătăţii umane, se iau măsuri urgente

b. principiul „poluatorul plăteşte” - poluatorul are responsabilitatea de a preveni şi remedia eventualele daune asupra mediului

c. deşeurile din construcţii şi demolări sunt identificate ca un flux prioritar de deşeuri de către U.E. deoarece pot constitui o sursă pentru reciclare şi refolosire în industria construcţiilor

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 2. Deşeurile rezultate din operaţiuni de degajare a amplasamentului sunt:

a. ______________, spărturi şi alicărie b. deşeu ______________ c. ______________ şi ferestre

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 3. Principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în activităţile de

stocare temporară a deşeurilor nepericuloase si periculoase din construcţii şi demolări sunt generate de: a. gazul generat în cursul activităţilor de demontare a tâmplăriilor vechi şi de

manipulare a deşeurilor b. manipularea maselor (posibila manipulare manuală a unor deşeuri de dimensiuni

mari ce sunt stocate); c. expunerea la azbest si compuşi bifenili policloruraţi şi similari ai acestora, adica

plastifianţi (materiale de umplere a îmbinărilor de beton, elemente din cauciuc utilizate pentru etanşarea tâmplăriei).

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 4. Se recomandă ca pentru fiecare categorie de deşeuri reciclabile în parte să se

asigure un container separat, şi anume pentru: sticlă, metal, plastic, lemn, ferestre si usi, alte resturi de materiale de construcţii.

A. Adevărat B. Fals


91

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 5. Materialele de zidărie pot fi:

a. naturale – obtinute din roci dure sau semidure, poroase sau compacte (piatră brută, blocuri de piatră si calcar, granit, gresie etc.)

b. polistirenul si vata minerala c. artificiale (caramida, olane etc.).

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 6. Este considerată defect de aspect orice asimetrie la nivelul aspectului geamului care

ar putea jena un observator care priveşte, prin geam, mediul exterior. Condiţii de examinare, observatorul se află: în încăpere la o distanţă de 0,50 metri faţă de geam.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 7. Metode de control al calitătii la locul de montaj al tamplariei

� Vizual si cu termohigrometru � Vizual, masurare cu ruleta si prin manevrare � Vizual si prin manevrare

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere pentru fiecare enunţ prezentat! 8. Tipuri de deficienţe întâlnite in derularea lucrărilor de montaj:

� ___________________ greşite � tablou de ___________________ gresit, neconform cu schita de executie � ___________________ accesoriilor din comanda: maner, glaf, plasa tantari etc.

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 9. Noncalitatea este subîmpărţită în categorii:

• neconformităţile – nesatisfacerea unor specificaţii • defectele – nesatisfacerea unei condiţii de utilizare prevăzute • defectările – încetarea capacităţii unui produs de a îndeplini funcţiile cerute • defectările pot să apară datorită execuţiei (fabricaţiei) necorespunzătoare sau

datorită utilizării defectuoase A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 10. Mijloacele de muncă:

� Autoturism de serviciu (modele diferite) � Dispozitive manuale acţionate electric (bormaşina) � Casca de protectie


92

Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 11. Care sunt instrumentele de masurare folosite de montator? ______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 12. Consecintele utilizării unui echipament neconform duc la producerea de accidente

� din cauza instalaţiilor ___________________ defectuoase (cabluri, fişe, echipamente) - şocuri şi arsuri, incendii, aprinderea în medii potenţial inflamabile sau explosive

� din cauza ___________________ de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate

� deoarece echipamentele de ridicare nu sunt inspectate şi nu sunt întreţinute cu ___________________ - lanţurile de ridicare sunt murdare/corodate şi cedează, provocând căderea încărcăturilor grele

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 13. Principii de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor de mână si

electrice � Instrumentele si echipamentele de mână si electrice de lucru vor fi depozitate în

locuri ferite de umezeală, de agenţi corozivi şi de praf, în mod special mijloacele de măsură se păstrează în cutii de lemn şi se şterg cu o cârpă curată înainte de a fi introduse în cutii

� La executarea lucrarilor la inaltime, uneltele manuale vor fi legate de montator, pentru a fi asigurate impotriva caderii

� In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor manuale, ca taisuri, varfuri etc., vor fi acoperite cu teci sau aparatori adecvate

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 14. Mentenanţa se referă la combinaţia tuturor acţiunilor tehnice, administrative şi

manageriale pe durata ciclului de viaţă al unui echipament având rolul de a-l menţine sau de a-l repune într-o stare în care poate executa funcţia dorită.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 15. Echipamentele, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:

a. manevrate de către lucrători cu sau fara pregătirea corespunzătoare b. bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de

principiile ergonomice c. menţinute în stare bună de funcţionare d. folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate


93

TEST 3


Sesiune: - Asigurarea materialelor pentru lucrările de constructii Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 1. Principiile de conduită ale montatorului de tâmplărie sunt:

a. punctualitatea b. aspectul curat al echipamentelor de lucru c. aplicarea unui stil de comunicare cu caracter profesional d. nerespectarea sferei private a clientului deoarece monteaza tamplaria in locuinta

acestuia Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 2. În desenele de ansamblu, de regulă, se trasează următoarele categorii de cote:

a. cote de gabarit, care dau informaţii despre mărimea ansamblului (lungime, lăţime, înălţime); în general, sunt aproximative

b. cote de legătură, care se referă la elementele prin care ansamblul respectiv se conectează la piesele sau la ansamblurile învecinate

c. cote de altitudine si longitutide d. cote de montaj, care sunt necesare în faza de montaj

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 3. Simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie

• Se figureaza prin “linia continua” faptul ca cerceveaua se deschide catre observator

• “Linia intrerupta” arata ca dimpotriva, cerceveaua se misca departandu-se de observator

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 4. Este foarte rezistenta, contrar faptului ca in denumirea sa contine cuvantul “sticla”.

Fibra de sticla nu este sticla, ci este un plastic ranforsat format din polimeri extrem de robusti si rezistenti ai sticlei. Este comparata cu fibra de carton, insa este mai flexibila decat aceasta, de aceea este mai usor de utilizat in domeniul constructiilor. In plus, in afara faptului ca este foarte rezistenta, este si neinflamabila.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 5. Conform SR EN 12608 : 2003 tamplaria din PVC este clasificata astfel:

a. clasa A - dimensiunea peretilor exteriori >2,8 mm b. clasa B - dimensiunea peretilor exteriori >2,5 ± 0.2 mm c. clasa C - dimensiunea peretilor exteriori >3,5 mm


94

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 6. Operaţiile fluxului tehnologic de prelucrare a componentelor tâmplăriei din aluminiu

a. Debitarea ______________ din aluminiu şi a tuturor componentelor auxiliare; b. ______________ si gaurirea pentru realizarea fantelor de drenaj la exteriorul

profilului de toc, a orificiilor de drenaj în falţul tocului şi al cercevelei precum şi orificiilor de decompresie

c. ______________ ramelor de toc şi cercevea se realizeaza prin îmbinarea mecanica în colţuri;

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 7. Curgerea spumei implică o stabilitate mică în rosturile verticale (nu se lipeste pe

suprafetele verticale si calde). Curgerea apare când: a. spuma este utilizată la temperaturi extreme b. este o caracteristica tehnica generala a spumei c. indică faptul că spuma nu are calitatea cerută

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 8. Rosturi de îmbinare (rosturi perimetrale)

• Sunt în general rosturi cu deplasări verticale • Sunt folosite la îmbinarea elementelor de constructii mici sau fără rol structural

(ex.: peretii si tocurile usilor sau ferestrelor) • Etansarea trebuie să fie mai putin elastică

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 9. Cordonul de silicon trebuie sa adere numai la 2 suprafete (aderenta la 3 suprafete

duce la dezlipirea acestuia in timp, datorita dilatatiilor/contractiilor succesive). A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 10. Folia pentru etansări asigură o izolare termică si o barieră împotriva aparitiei

condensului de apă pe 3 niveluri: a. În exterior, rostul de îmbinare este protejat împotriva apei de ploaie si ploilor

puternice b. În zona centrală a rostului se asigură izolare electrica c. În interior, rostul asigură bariera împotriva vaporilor de apă pentru separarea

climatului interior de cel exterior Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 11. Se recomanda folosirea ancorelor pentru fixarea usilor pentru ca acestea nu preiau

forte de torsiune (care apar atunci cand deschidem o usa). A. Adevărat B. Fals


95

Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 12. Din ce cauza dispozitivele de fixare trebuie realizate dintr-un material mai nobil decat

cel din care sunt realizate elementele care vor fi fixate?

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________


96

PowerPoint

Organizarea locului de muncă

1

Montator sisteme tâmplarie termoizolanta

Modulul ICompetente generale

Organizarea locului de munca

2

Particularitati ale frontului de lucru si a tipurilor de activitati care se vor desfasura la locul de munca

• Munca se realizeaza în echipa, alaturi de alti muncitori montatori de sisteme tamplarie termoizolanta sub coordonarea directa a sefului de echipa, a sefului de sectie sau a sefului de santier, conform unor proceduri stricte si a regulamentelor de ordine interioara proprii companiilor, comportând un anumit grad de autonomie din partea muncitorului montator.

• Atitudinile principale cerute la locul de munca sunt: disciplina, responsabilitatea, constiinciozitatea, seriozitatea, rigurozitatea si atentia.

• Activitatea se desfasoara în spatii deschise/închise, pe santiere sau la sediul beneficiarilor, în locatii acoperite/neacoperite, la nivelul solului sau la înaltime, în conditii meteo variate (ploaie, ninsoare, ceata, vânt, temperaturi înalte sau scazute etc.), în medii de munca diverse si solicitante.

• Calitatea lucrarilor decurge din respectarea riguroasa a procedurilor de lucru, a proiectelor de executie si de arhitectura, precum si a normativelor tehnice în vigoare.


97

3

Particularitati ale frontului de lucru si a tipurilor de activitati care se vor desfasura la locul de munca

Programul de lucru:• In regim de santier sau program personalizat la

beneficiari individuali ce au resedinta in cladiri/locuinte;

• Unul sau doua schimburi, 8ore/zi, in functie de modul de organizare al activitatilor si termenele de predare asumate contractual;

• Primavara si toamna un schimb poate fi si de 10ore/zi.

4

Atributii si responsabilitati pentrupracticarea ocupatiei (1)

• Asigurarea materialelor pentru lucrarile de izolatii ce urmeaza a fi realizate, respectiv receptioneaza documentatia de montaj tinând seama de coordonatele adresei unde se va efectua montajul, verifica tâmplaria cu vitraj izolant, identifica materialele pentru securizarea si semnalizarea zonei de lucru, în functie de tipul de montaj ce urmeaza a fi realizat;

• Se deplaseaza în vederea efectuarii montajelor, respectiv pregateste transportul tâmplariei si a mijloacelor de munca conform graficului pentru realizarea lucrarii de montaj, transporta tâmplaria si mijloacele de munca respectând regulile de circulatie pe tot parcursul deplasarii pâna la locul de montaj, manipuleaza tâmplaria si mijloacele de munca tinând seama de configuratia tâmplariei si de spatiul de depozitare temporara al beneficiarului;

• Pregateste locurile de montaj al tâmplariilor prin degajarea spatiul de montaj/demontarea tamplariei vechi tinând cont de caracteristicile constructive ale obiectivelor civile si industriale;

5

Atributii si responsabilitati pentrupracticarea ocupatiei (2)

• Monteaza tâmplariile, respectiv aranjeaza elementele de tâmplarie respectând succesiunea utilizarii în montaj, masoara cotele tâmplariei prin compararea valorilor din documentatia de montaj cu cele ale golului de montaj, pozitioneaza tâmplaria în golul de montaj, fixeaza tâmplaria utilizând elemente de prindere si mijloace de gaurire adecvate si etanseaza tâmplaria perimetral pe rostul de montaj;

• Aplica mecanisme independente ale tâmplariilor: monteaza rulourile, fixeaza glafurile, etanseaza pragurile, etc;

• Asigura controlul functional al tâmplariilor, respectiv realizeaza reglajele post montaj si intretinerea tâmplariei montate, repara tâmplaria prin aplicarea masurilor necesare în functie de tipul neconformitatii constatate;

• Efectueaza toate lucrarile în conformitate cu reglementarile relevante în constructii aplicabile la cladirea în care are loc montajul, respectiv aplica cunostintele din principalele reglementari din domeniul constructiilor care afecteaza industria ferestrelor si protectia adecvata a anvelopei opace inzona de izolare a jonctiunii de montaj, etc.

6


• Identificarea particularitatilor frontului de lucru, avându-se învedere toate aspectele relevante pentru desfasurareaactivitatilor, în functie de tipul lucrarii de executat, pe baza indicatiilor oferite de persoanele abilitate si în functie de graficul de executie;

• Respectarea organizarii de santier, având în vedere toatecerintele specifice santierului si caracteristicilor lucrarilor de executat, pe întreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, conform regulamentului de ordine interioara al companiei;

• Preluarea mijloacelor de munca pentru activitatea curenta, conform procedurilor interne ale companiei, având în vederespecificul tuturor activitatilor care urmeaza sa fie desfasurate;

• Organizarea spatiului propriu de lucru, cu dispunereaordonata a mijloacelor de munca din inventarul propriu, asigurând pastrarea libera a tuturor cailor de acces si toateconditiile necesare pentru desfasurarea în flux tehnologic a activitatilor.


98

7


Montatorii îsi desfasoara activitatea la locul punerii în opera a tâmplariei, în urmatoarele conditii:

• Temperatura aerului corespunzator anotimpului; • Umiditatea aerului corespunzator anotimpului; • Curenti de aer în incinte partial protejate prin închiderea

golurilor constructiei; • Spatii încalzite / partial încalzite / neîncalzite, dupa

caz/amplasament;• Zgomot de nivel ridicat în timpul lucrului (zgomot de

impuls); • Iluminat artificial, natural, mixt; • Pulberi (praf rezultat din lucrarile de fixare a tâmplariei).

8

Modul în care se realizeaza organizarea de santier si a unitatii de productie si cerinte specifice de respectat (1)

Pe toata durata realizarii lucrarii angajatorii si lucratorii trebuie sa respecte obligatiile generale, în special în ceea ce priveste:

• Mentinerea santierului în ordine si într-o stare de curatenie corespunzatoare;

• Alegerea amplasamentului posturilor de lucru, tinînd seama de conditiile de acces la aceste posturi;

• Stabilirea cailor si zonelor de acces sau de circulatie;• Manipularea în conditii de securitate a diverselor

încarcaturi;• Intretinerea, controlul înainte de punerea în functiune si

controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminarii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea si sanatatea lucratorilor;

9

Modul în care se realizeaza organizarea de santier si a unitatii de productie si cerinte specifice de respectat (2)

Pe toata durata realizarii lucrarii angajatorii si lucratorii trebuie sa respecte obligatiile generale, în special în ceea ce priveste:

• Delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare si înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substantelor periculoase;

• Conditiile de deplasare a substantelor si materialelor periculoase utilizate;

• Stocarea, eliminarea sau evacuarea deseurilor si a materialelor rezultate din darîmari, demolari si demontari;

• Adaptarea, în functie de evolutia santierului, a duratei de executie efectiva stabilita pentru diferite tipuri de lucrari sau faze de lucru;

• Interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeaza în cadrul sau în apropierea santierului.

10

Cerinte privind organizarea spatiului propriu de lucru si asigurarea cerintelor necesare pentru desfasurarea în flux

tehnologic a lucrarilor executate

• Spatiul propriu de lucru este organizat, urmarind dispunerea ordonata a mijloacelor de munca din inventarul propriu;

• Spatiul propriu de lucru este organizat, asigurândpastrarea libera a tuturor cailor de acces;

• Spatiul propriu de lucru este organizat, asigurând toateconditiile necesare pentru desfasurarea în flux tehnologic a activitatilor;

• Spatiul propriu de lucru este organizat, avându-se învedere necesitatile de desfasurare ale celorlalti membriiai echipei;

• Spatiul propriu de lucru este organizat în functie de amplasarea acestuia.


99

11

Notiuni de ergonomia muncii

Principalele principii de organizare ergonomica a locurilor de munca sunt urmatoarele:

• Economia miscarii ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepartarea în timp a senzatiei de oboseala si mentinerea la un nivel satisfacator a disponibilitatii de lucru;

• Executarea concomitenta a activitatilor de supraveghere pasiva a functionarii utilajelor si activitatii manuale;

• Executarea concomitenta a activitatii manuale cu ambele mâini;• Deplasarile pot fi reduse prin alegerea adecvata a amplasarii sculelelor

si echipamentelor astfel incat sa permita micsorarea traiectoriei de deplasare;

• Folosirea gravitatiei.• Pentru mentinerea la un nivel suficient a productivitatii si disponibilitatea

de lucru a montatorului se planifica judicios pauze pe parcursul lucrului.• Este de dorit ca incaperea de lucru sa fie spatioasa, aerisita si

luminoasa, astfel incat sa se asigure, pentru orice loc unde se desfasoara un proces de munca, conditiile de suprafata, microclimat, iluminat natural sau artificial.

12

Tipuri de mijloace de munca utilizate

Mijloace de munca = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul caroraoamenii actioneaza asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivitscopului urmarit de ei.

• Instrumente de masurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc;

• Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan;• Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita

electrica;• Masina transport auto pentru transportul tamplariilor, uneltelor si

instrumentelor de lucru utilizate;• Accesorii:elemente flexibile, organe de prindere a sarcinilor, organe de

blocare si frânare, elemente de ghidare si actionarea elementelor flexibile, dispozitive de ridicat, scari, cabluri de alimentare cu energie electrica, elemente de prindere, etc.

• Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete, semnale luminoase/acustice, etc.;

• Materiale si sculele specifice reparatiei: detergenti intensivi, cârpe umede, perie sisal, rasini de reparatie, creion cu vopsea, sârma de adaos din PVC, dispozitive de slefuit, etc.

13

Planificarea, selectarea si procurarea de materiale, instrumente relevante, echipamente

Proceduri de cumparare, primire si distributie

• Cumpararea: are rol major în crearea de valoare în cadrul procesului logistic, si cuprinde urmatoarele activitati: stabilirea necesitatilor de aprovizionare, alegerea surselor de aprovizionare, planificarea modului de realizare a aprovizionari, evaluarea periodica a performantelor furnizorilor, determinarea cantitatii economice a comenzii.

• Transportul: este una din activitatile esentiale a logisticii marfurilor. În acest sens activitatile care stau la baza transportului sunt: alegerea celei mai adecvate modalitati de transport, evaluarea si selectia mijloacelor de transport la care apeleaza firma sau cele care sunt în dotare.

14



Stocarea: importanta pentru ca ofera utilitatea de timp asteptata de clienti si este a 2-a ca pondere în totalitatea costurilor, capabila sa creeze unitati de timp si loc.

• Obiectivul central urmarit îl constituie asigurarea unei aprovizionari continue, adoptata specificului cererii si cu costuri cât mai mici. La nivel operational, acest obiectiv se concretizeaza în decizii referitoare la:

• Marimea unei comenzi• Frecventa si momentul lansarii comenzilor• Marimea stocului de siguranta pentru evitarea rupturilor de stoc• Deci, stocarea presupune sa se stie când sa se comande si cât

sa se comande. Pe masura ce stocurile se epuizeaza, conducerea firmei trebuie sa stie la ce nivel al stocurilor existente sa se lanseze o noua comanda de aprovizionare. Acest nivel al stocului este numit "Prag de comanda" sau de reîmprospatare.


100

15



Depozitarea: notiunea de depozitare are o sfera de cuprindere mult mai mare decât cea de stocare. Daca stocarea presupunea doar stationarea produselor pentru o perioada de timp, într-un anumit loc, depozitarea, în sensul modern al cuvântului presupune si desfasurarea anumitor activitati, realizarea unor servicii, care pot avea un rol important în logistica marfurilor.

• Pentru realizarea functiilor sale, orice unitate de depozitare organizeaza o serie de activitati, cum sunt:

• Receptia produselor intrate; • Sa asigure pastrarea si protectia lor; • Sortarea; • Constituirea loturilor pentru etapele urmatoare ale circuitului

logistic; • Pregatirea lor pentru expeditie.

16


Proceduri de cumparare, primire si distributieFunctionarea sistemului de planificare a cerintelor de materiale se bazeaza pe

urmatoarele inputuri informationale: • Previziunea vânzarilor. Caracterul derivat al cerintelor de materiale presupune

estimarea prealabila a cererii pentru produsul final, pentru un anumit orizont de timp. Informatiile privind nivelul estimat al vânzarilor viitoare pot fi furnizate de compartimentul de marketing si vanzari al firmei.

• Comenzile clientilor. Solicitarile efective ale clientilor, pentru perioada urmatoare, constituie un alt input esential. Lansarea din timp a comenzilor de catre clienti faciliteaza procesul de planificare la nivelul din amonte al lantului de aprovizionare – livrare.

• Programul de productie principal. Este elaborat în functie de cerere, pentru un anumit orizont de timp divizat pe perioade de durata mai mica (nu neaparategale).

• Lista de materiale. Indica toate articolele necesare pentru crearea fiecaruiansamblu sau subansamblu care face parte din produsul final. Lista de materiale este o structura a produsului final, detaliata pe mai multe niveluri. Articolele pe care le include o anumita componenta sunt prezentate pe niveluri inferioare succesive.

• Evidenta stocurilor. Pentru determinarea cerintelor de materiale sunt necesare informatii privind stocurile disponibile. Datele considerate se refera la: (i) stocurile de articole existente efectiv în spatiile de depozitare ale firmei; (ii) materialele care au fost comandate deja la furnizori si urmeaza sa fie primite de firma; (iii) durata intervalului de reaprovizionare pentru fiecare articol necesar.


101

Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si în domeniul situaţiilor de urgenţă

1



Aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea în munca si în domeniul situatiilor de urgenta

2

Sanatatea si securitatea în munca pe santier si unitati de productie

Cerintele minime generale de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile sunt stipulate in Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006.

Planul de securitate si sanatate al santierului trebuie sa faca parte din proiectul lucrarii si sa fie adaptat continutului acestuia.

Planul de securitate si sanatate al santierului trebuie:• sa precizeze cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe

santier;• sa specifice riscurile profesionale care pot aparea;• sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea

sau eliminarea riscurilor profesionale;• sa contina masuri specifice privind lucrarile care se

încadreaza în una sau mai multe categorii.

3

Sanatatea si securitatea în munca pe santier si unitati de productie (1)

Planul de securitate si sanatate al santierului trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

• informatii de ordin administrativ care privesc santierul; • masuri generale de organizare a santierului; • identificarea riscurilor si descrierea lucrarilor care pot prezenta riscuri pentru

securitatea si sanatatea lucratorilor; • masuri specifice de securitate în munca pentru lucrarile care prezinta riscuri;

masuri de protectie colectiva si individuala; • amenajarea si organizarea santierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare,

modalitati de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevazute de antreprenori si subantreprenori pentru realizarea lucrarilor proprii;

• masuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea;

• obligatii ce decurg din interferenta activitatilor care se desfasoara în perimetrul santierului si în vecinatatea acestuia;

• masuri generale pentru asigurarea mentinerii santierului în ordine si în stare de curatenie;

• indicatii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor si masurile de organizare luate în acest sens;

• modalitati de colaborare între antreprenori, subantreprenori si lucratorii independenti privind securitatea si sanatatea în munca. 4

Sanatatea si securitatea în munca pe santier si unitati de productie (2)

Masurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate si sanatate si obligatiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, în special, la:

• caile sau zonele de deplasare ori de circulatie orizontale si verticale; • conditiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea

ce priveste interferenta instalatiilor de ridicat aflate pe santier sau în vecinatatea acestuia;

• limitarea manipularii manuale a sarcinilor; • delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a diverselor

materiale, în mod deosebit daca se depoziteaza materiale sau substante periculoase;

• conditiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deseurilor si a materialelor rezultate din darâmari, demolari si demontari;

• conditiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; • utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si a instalatiei electrice

generale; • masurile care privesc interactiunile de pe santier.


102

5

Norme generale de protectia muncii

• Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora.

• Prevederile Normelor generale de protectie a muncii, atat cele referitoare la securitatea in munca, cat si cele referitoare la sanatatea in munca, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.

6

Responsabilitatile angajatorului (1)

– adoptarea la desfasurarea proceselor a tuturor normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile;

– stabilirea pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca, prin inserarea in fisa postului a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;

– elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca;

– asigurarea si controlarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a masunlor tehnice, sanitare si organizatorice din domeniul protectiei muncii;

– asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante si alte asemenea cu privire la protectia muncii;

– informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;

7

Responsabilitatile angajatorului (2)

– angajarea numai a persoanelor, care in urma controlului medical de medicina a muncii si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;

– intocmirea unei evidente a locurilor de munca cu conditii deosebite (vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor. de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor);

– asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;

– asigurarea realizarii masurilor stabilite de inspectorii de protectiamuncii cu prilejul controalelor sau al efectuarii cercetariloraccidentelor in munca;

– asigurarea accesului la serviciul medical de medicina a muncii si conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca;

– asigurarea utilizarii de catre personalul angajat a echipamentuluiindividual de protectie;

– asigurarea gratuita a materialelor igienico - sanitare persoanelorcare desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specificimpune o igiena personala deosebita.

8

Responsabilitatile angajatilor

– insusirea si respectarea normelor de protectie a muncii si masurilor aplicare a acestora stabilite de catre companie;

– desfasurarea activitatii in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidentare sau imbolnavire profesionala atat persoana proprie, cat si celelalte persoane participante la procesul de munca;

– aducerea de indata la cunostinta conducatorului locului de munca despre aparitia oricarei defectiuni tehnice sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

– aducerea de indata la cunostinta conducatorului locului de munca a accidentelor de munca suferite de persoana proprie si de alte personane participante la procesul de munca;

– oprirea lucrului la aparitia oricarui eveniment, indiferent de grad sau pericol, cauzator de producerea unui accident si informarea imediata a conducatorul locului de munca;

– utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care i-a fost acordat;

– acordarea relatiilor solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.


103

9

Factorii de risc proprii mijloacelor de productiea. Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric) • Factori de risc mecanic: • suprafete sau contururi taioase, întepatoare (disc polizor, vârf ascutit la

freza, burghiu, cioburi sticla, muchii ascutite, etc.); • proiectarea de particule rezultate în urma procesului de pregatire a golului,

în vederea montarii tâmplariei din aluminiu si mase plastice; • uneltele manuale actionate electric/pneumatic (vibratii pe timpul functionarii,

erori de manipulare); • accidentul rutier provocat din diferite cauze pe timpul deplasarii de la sediul

organizatiei la sediul beneficiarilor sau invers;• Factori de risc electric:• electrocutarea prin atingere directa sau indirecta (deteriorare izolatii cabluri

electrice, tablouri electrice deschise, comutatoare defecte);

b. Chimici (acizi, substante toxice, substante inflamabile, substante explozive) • substante chimice utilizate la etansarea tâmplariei; la demontaj azbestul

c. Biologici • atacuri animale (câini fara stapân), mucegai, insecte, reptile în locatii ale

clientilor.

10

Factorii de risc proprii mediului de muncaFactori de risc fizic

Accidentele de munca se pot produce prin neutilizareaechipamentelor de protectie, contactul cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive.

Consecintele asupra omului pot fi: taieturi, lovituri, intepaturi, leziuni asupra mainilor, afectiuni auditive, afectiunipulmonare, accidente grave si deces.

• calamitate naturala (inundatie, furtuna cu aspect de vijelie, grindina, viscol, seisme) – aplicare necorespunzatoare a planurilor de interventie, de evacuare în situatii de urgenta, nerealizarea actiunilor de simulare pentru evacuare;

• zgomot de impuls de nivel ridicat în timpul lucrului apropiatde LMA de la posturi de lucru învecinate, de la uneltemanuale actionate electric/ pneumatic.

11

Factorii de risc proprii mediului de muncaFactori de risc proprii sarcinii de munca

• oboseala sistemului muscular si osos ca urmare a efortului dinamic si a lucrului în pozitie preponderentortostatica, pozitii vicioase, pozitii fortate, spatiiînguste;

• efort dinamic la executarea operatiunilor de manipulare nemecanizata prin purtarea tâmplariei, a geamului termoizolant la amplasamentulbeneficiarului (pe culoare, scari, la etaje diferite, etc.);

• stres cauzat de ritmul intens de lucru, concentrarepentru solutionarea aspectelor specifice de montaj, în conditii de mediu de munca si atmosferice diferite.

12

Factorii de risc proprii mediului de muncaFactori de risc proprii executantului (1)

• lovirea montatorilor/personalului beneficiar din apropierea locului montarii, nesincronizarea la lucrul în echipa;

• caderea libera de materiale, scule, obiecte, materiale de constructie de la nivele superioare, în caz de organizare eronata a operatiunilor suprapuse (în cazul santierelor de constructii, locuinte / cladiri, birouri în renovare, etc.);

• deplasarile cu pericol de cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, prin alunecare (inclusiv la deplasarea pe suprafete alunecoase), împiedicarea la executarea operatiunilor de manipulare a tâmplarie, a geamului termoizolant la locul de montare;

• deplasarile cu pericol de cadere de la înaltime prin dezechilibrare, pasire în gol, alunecare (goluri tehnologice, schele, podine, scari de acces) la locul de montare;

• blocarea caii de acces si caii de evacuare de la locul montarii încaz de situatii de urgenta;


104

13


• utilizarea uneltelor manuale taietoare, uneltelor manuale portabile actionate electric/pneumatic;

• interventia neautorizata la instalatia electrica interioara la locul de montare, îndepartarea aparatorilor de protectie ale echipamentului de munca, utilizarea cablurilor electrice cu izolatie deteriorata - electrocutare;

• conducerea cu viteza excesiva sau necorespunzatoare tipului de autovehicul si încarcaturii, viteza neadaptata categoriei de drum pe care circula cu autovehiculul;

• alunecarea la coborârea din caroseria autovehiculului, fara sa utilizeze scara mobila de urcare/coborâre;

• lovirea de mijloacele de transport intern, de utilaje, prin deplasarea pe cai interne de acces nemarcate, nesemnalizate (în cazul santierelor de constructii, locuinte /cladiri birouri în renovare etc.); 14


• lucrul sub influenta bauturilor alcoolice, substantelor stupefiante sau medicamentelor cu efect similar acestora la locul de montare;

• utilizarea telefonului mobil fara dispozitiv hands free, în timpul executarii lucrarilor de montare a tâmplariei cu geam termoizolant;

• taieturile grave, ca urmare a spargerii sticlei din geamul termoizolant, pe timpul manipularii, montarii tâmplariei;

• neverificarea fixarii tâmplariei, a geamului termoizolant, împotriva deplasarii sau caderii de pe stativul special, înainte de plecarea în cursa;

• utilizarea necorespunzatoare / neutilizare a echipamentului individual de protectie (manusi de protectie, ochelari de protectie etansi, bocanci de protectie, masca de protectie de praf, antifoane, casca de protectie, echipament specific lucrului la înaltime etc.);

15

Riscuri de accidentare si/sau de afectare a sanatatiideterminate de manipularea manuala a maselor (1)

Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate de manipularea manuala a maselor, luand in considerare urmatoarele elemente de referinta:

Caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca masa este:

• prea grea sau prea mare;• incomoda sau greu de apucat;• instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze;• plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta

de trunchi sau cu flexia ori rotatia trunchiului;• susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza

marginilor si/sau a consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri;

16


Efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare daca:

• este prea mare;• nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului;• antreneaza o miscare brusca a masei de transportat;• este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila;Caracteristicile mediului de munca; caracteristicile mediului de munca pot

determina o crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca:• nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii;• pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina

dezechilibrare;• locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu

permit angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila;

• pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la diferite niveluri;

• pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;• temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare;


105

17


Cerintele activitatii; activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare:

• efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala;

• perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;• distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;• ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de

catre angajat;Factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca:• este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina

respectiva;• poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale

necorespunzatoare;• nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar.

18

Riscuri de expunere la agenti chimici -Azbestul

Angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii angajatilor la locul de munca la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cucontinut de azbest, in special prin aplicarea urmatoarelor masuri:

• reducerea cat mai mult posibil a numarului angajatilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest;

• proiectarea proceselor de munca astfel incat sa se evite degajarea pulberii de azbest in aer.

Daca acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic, pulberea trebuie captata cat mai aproape de sursa si evacuate.

• curatarea si intretinerea in mod eficient si periodic a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului;

• stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator a azbestului ca materie prima;

• colectarea si transportul de la locul de munca in timp cat mai scurt posibil, in ambalaje adecvate, inchise, etichetate, cu indicareacontinutului de azbest a deseurilor.

19

Masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor (1)

Primul ajutor reprezinta un complex de masuri de urgenta si se aplica în cazul accidentelor înainte de interventia cadrelor medicale.

• Pentru obtinerea rezultatelor dorite în acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:

• sa-si pastreze calmul, sa fie eficace si rapid în luarea deciziilor si masurilor de acordare a primului ajutor;

• sa cunoasca toate regulile de acordare a primului ajutor.

20


La locul unde s-a produs accidentul si pana la interventia cadrelor medicale de specialitate, primul-ajutor trebuie acordat de catre persoane care sunt pregatite in acest scop – salvatori. Salvatorul nu inlocuieste medicul, dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:

• inrautatirea starii accidentatului;• aparitia complicatiilor;• producerea mortii victimei.Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant

practica, repetata in mod periodic, pentru ca salvatorii sa poata actiona oricand si oriunde.


106

21


O persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina cu orice pret; obligatiile sale sunt:

• sa nu atinga victima;• sa cheme pe cel mai apropiat salvator;• sa anunte accidentul si sa solicite ajutor

calificat;• sa organizeze protectia victimei;• sa previna extinderea starii de accident.

22

Cum se anunta accidentul?

• Apelul de prim-ajutor trebuie sa contina informatii despre: ce s-a intamplat, locul accidentului, accesibilitatea drumului, numarul victimelor si starea acestora, tipurile de leziuni produse, identitatea apelantului.

• Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesajului transmis si sa ramana la telefon pentru a primi eventuale recomandari legate de modul in care se poate acorda primul-ajutor la fata locului.

23

Cum se protejeaza victima?

• Se identifica riscurile care persista pentru a proteja victima si persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate.

• Se suprima riscurile.• Se instituie un "baraj de securitate" in jurul

victimei, indepartand persoanele neavizate.

24

Cum se examineaza victima?

• Se cerceteaza semnele care indica faptul ca viata victimei este amenintata: sangereaza abundent; raspunde la intrebari; respira; are puls.

• Se stabileste ordinea de prioritate a interventiilor.• Se realizeaza triajul victimelor, pe baza ierarhizarii

leziunilor in functie de gravitatea lor.Este foarte important sa va creati un mediu sigur in care sa

acordati primul-ajutor.

Ce trebuie sa faceti ca sa va protejati:• nu intrati in contact direct cu fluidele pacientului (sange,

saliva) deoarece se pot transmite boli;• folositi echipament de protectie, masti, manusi;• asigurati-va ca victima este intr-o zona lipsita de pericole

(trafic auto, pericol electric, termic, de prabusire etc.).


107

25

Cum se acorda primul-ajutor?• Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls:

asezarea in pozitie de siguranta; acoperirea victimei; supravegherea circulatiei, a starii de constienta si a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.

• Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls: degajarea (eliberarea) cailor respiratorii; manevra Heimlich; respiratia "gura la gura" sau "gura la nas".

• Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls: reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").

• Daca victima sangereaza abundent: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

• Daca victima prezinta arsuri: spalare abundenta cu apa.• Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari: oricare ar fi

semnele, se actioneaza ca si cum victima ar avea o fractura, evitand deplasarea ei si respectand toate eventualele deformari la nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

• Daca victima prezinta plagi: plagi grave – asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii etc.; plagi simple – curatarea si pansarea plagii.

26

Echipamentul individual de munca si de protectie si materiale igienico-sanitare (1)

Tipuri de echipamente de lucru si de protectie• Imbracaminte de protectie si lucru: imbracaminte

impermeabila, imbracaminte de iarna, imbracaminte reflectorizanta, sorturi de protectie, caciuli/sepci

• Incaltaminte de protectie si lucru: bocanci, cizme, cizme electroizolante

• Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-antifoane, viziere si ochelari de protectie

• Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime• Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante • Truse de prim ajutor.

27


Echipamentul individual de munca reprezinta echipamentul care are ca scop protejarea îmbracamintei si/sau a încaltamintei lucratorului (ex. halate, salopete, bocanci, pantofi etc.); costul acestuia se suporta în proportie de 50% de catre lucrator, cu exceptia cazului în care angajatorul a optat pentru un anumit tip de echipament, inscriptionat cu sigla unitatii. În acest caz, echipamentul de lucru este suportat în totalitate de angajator.

28


Prin Echipament Individual de Protectie (EIP) se întelege orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator (ex. masti de gaze/praf, centuri de siguranta, manusi de protectie, încaltaminte de protectie cu bombeu metalic, sorturi de protectie, ochelari de protectie, casca de protectie, casti pentru urechi, etc.) pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea sa-i puna în pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.

Angajatorul poate furniza doar EIP care:• este în conformitate cu specificatiile de securitate si sanatate;• ofera protectie fara sa prezinta un pericol major în sine;• este adecvat pentru conditiile relevante;• este ergonomic;• se potriveste lucratorului.


108

29


Daca se anticipeaza accidentari sau vatamari ale sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa furnizeze EIP pentru:

• protectia capului;• protectia picioarelor;• protectia ochilor si a fetei;• masti respiratorii;• protectia corpului.

30


În lucrarile de constructii, orice lucrator (inclusiv soferii de camioane si operatorii de echipamente de munca) trebuiesa poarte încaltaminte de protectie.

• Bocanci de protectie conform categoriei S3 CE EN 345: • Bombeu metalic;• Blana sintetica pentru confort termic;• Lamela metalica inclusa în talpa pentru cresterea nivelului

de securitate;• Rezistenta mecanica mare;• Sistem soc absorbant incorporate;• Talpa antiderapanta, antistatica;• Talpa rezistenta la uleiuri si carburanti.

31

Materiale igienico-sanitare

– Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.

– Trusele sanitare de acordare a primului ajutor medical constituie materiale igienico-sanitare.

32

Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca (1)

Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:• prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate

cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, lalocalizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor;

• prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste mijloace trebuie plasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;

• prin panouri de avertizare sau etichete • prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.


109

33

Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca (2)

Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:

• prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta;

• prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol.


110

Aplicarea normelor de protectie a mediului

1



Aplicarea normelor de protectie a mediului

2

Cadrul legislativ si de protectie a mediului

În România, protectia mediului este reglementata prin Ordonanta de urgenta nr. 195 din 2005 privind protectia mediului, aprobata prinLegea 265/2006, cu modificarile si completarile ulerioare.

Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantând în acest scop:

• accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia în vigoare;

• dreptul de asociere în organizatii pentru protectia mediului;• dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind

dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor si programelor;

• dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului, autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, în probleme de mediu, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu;

• dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

3

Conservarea calitatii factorilor de mediu -Protectia resurselor naturale si conservarea

biodiversitatii

• Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatilor centrale de specialitate care gestioneaza resursele naturale, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare a biodiversitatii, de gospodarire durabila a resurselor naturale si pentru asigurarea sanatatii umane.

• La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul si/sau autorizatia de mediu, precum si monitorizarea proprie pana la indeplinirea acestora. Suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica sunt gestionate de detinatorii legali numai in cazul in care acestia se angajeaza sa aplice masurile de conservare stabilite de autoritatea centrala pentru protectia mediului.

4

Necesitatea protectiei naturii în general si a biodiversitatii, în special

• Poluarea fizica, chimica, biologica pot afecta, de la caz la caz, în mai mica sau mai mare masura, speciile vegetale si animale, inclusiv mediile de viata ale acestora.

• Gestionarea deseurilor, cunoscuta si ca Managementul deseurilor, se refera la educatia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor. De obicei, termenul se refera la materialele rezultate din activitati umane si la reducerea efectului lor asupra sanatatii oamenilor, a mediului sau a spectului unui habitat. Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea partilor recuperabile. Deseurile gestionate pot fi atât solide cât si lichide sau gazoase, precum si cu diverse proprietati (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecarora.

• În Romania activitatea de gestionare a deseurilor este fundamentata pe OUG 78/2000, care implementeaza o serie de directive ale Consiliului Europei.


111

5

Norme generale de protectie a mediului

Politica de mediu a UE adera la doua principii fundamentale:• principiul precautiei - daca o politica sau o activitate risca sa

dauneze mediului sau sanatatii umane, se iau masuri urgente • principiul „poluatorul plateste” - poluatorul are

responsabilitatea de a preveni si remedia eventualele daune asupra mediului.

Standardele de mediu sunt vazute din ce în ce mai mult ca o încurajare spre folosirea alternativelor mai putin periculoase, spre utilizarea materiilor ecologice în stadiul de proiectare al unui produs, spre încurajarea reciclarii si minimizarea depozitarii deseurilor.

Deseurile din constructii si demolari sunt identificate ca un flux prioritar de deseuri de catre U.E. deoarece pot constitui o sursa pentru reciclare si refolosire în industria constructiilor.

Întreprinderile trebuie sa se conformeze legislatiei privind evitarea, reciclarea si reutilizarea deseurilor.

6

Tipuri de deseuri din constructii si demolari

Deseurile din constructii si demolari includ:• materiale rezultate din constructii si demolari cladiri –

ciment, caramizi, tigle, ceramica, roci, ipsos, plastic, metal, fonta, lemn, sticla, resturi de tâmplarie, cabluri, solutii de lacuit/vopsit/izolante, materiale de constructii cu termen de valabilitate expirat;

• materiale rezultate din constructia si întretinerea drumurilor - smoala, nisip, pietris, bitum, piatra constructii, substante gudronate, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici;

• materiale excavate în timpul activitatilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. - sol, pietris, argila, nisip, roci, resturi vegetale.

7

Deseurile periculoase

• materiale periculoase – azbest, gudroane si vopsele, metale grele (crom, plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorura de vinil, solventi, compusi bifenili policlorurati, diverse tipuri de rasini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.;

• materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu materiale periculoase – ex. materiale de constructii amestecate cu substante periculoase, materiale amestecate rezultate în urma activitatii de demolare neselectiva etc.

• soluri si pietrisuri contaminate cu substante periculoase.

8

Deseurile periculoase

• Deseurile din constructii si demolari ce contin compusi bifenili policlorurati si similari acestora (denumiti generic PCB) pot fi reprezentate de: cleiuri cu continut de PCB, dusumele pe baza de rasini cu continut de PCB, echipamente electrice (ex. condensatori) ce contin ulei cu PCB, substante ignifuge, substante utilizate pentru controlul prafului (de ex. în mixturile asfaltice), adezivi speciali, plastifianti (materiale de umplere a îmbinarilor de beton, elemente din cauciuc utilizate pentru etansarea tâmplariei), coloranti etc.

• Deseurile din constructii si demolari cu continut de azbest pot include: materiale de izolare a diferitelor structuri si suprafete, funii, corzi, tesaturi, cartoane, hârtii, produse din azbociment, produse cu bitum, placi de pardoseala, vopsele, compusi adezivi si de îmbinare cu continut de azbest etc.

• Solurile si pietrisurile contaminate pot proveni atât din activitatile de constructii si demolari (ex. terenuri contaminate ca urmare a nerespectarii disciplinei în constructii si a unei gestionari defectuoase a substantelor chimice periculoase si a deseurilor) cât si din decopertarea terenurilor contaminate în urma desfasurarii unor activitati de productie ce au avut loc anterior pe amplasament.


112

9

Deseurile rezultate din operatiuni de degajare a amplasamentului

Din activitatea de dezmembrare a tâmplariei rezulta deseuri care trebuie valorificate si eliminate. Gestionarea deseurilor, respectiv transportul si depozitarea lor temporara reprezinta o responsabilitate a montatorului de tâmplarie care executa înlocuirea tâmplariilor vechi în cladiri civile sau industriale.

Deseurile rezultate din operatiuni de degajare a amplasamentului sunt:

• moloz, sparturi si alicarie (deseu de beton, mortar de zidarie si tencuiala, caramida, izolatii din bca, sparturi de pardoseli si sape, panouri izolante);

• deseu metallic;• tâmplarie metalica; • deseuri materiale (sticla, elemente din plastic, cartoane si

pânze bitumate, textile, hârtie, usi si ferestre);

10

Deseurile rezultate din operatiuni de degajare a amplasamentului

Tehnologia de realizare a demolarilor, demontarilor si curateniei amplasamentului cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:

• Desfacere învelitori, tâmplarii, aticuri, elemente de finisaj;

• Sortare si depozitare materiale; • Transport.

11

Manipularea si gestionarea deseurilor la locul de munca

Sortarea deseurilor obtinute din demontarea tâmplariei se va realiza la locul de producere, de catre montatori, iar depozitarea temporara va trebui realizata împreuna cu beneficiarul în recipienti separati, altii decât cei care constituie punctele de precolectare a deseurilor urbane sau pe domeniul public.

În ceea ce priveste selectia zonei unde vor fi stocate temporar deseurile rezultate, posibilitatile sunt urmatoarele:

• în cazul activitatilor de constructii: în planul organizarii de santier trebuie sa fie prevazute zone de stocare a deseurilor din constructii; stocarea se poate realiza în gramezi sau în containere metalice (în functie de cantitatile generate);

• stocarea materialelor care pot fi reutilizate / reciclate se realizeaza într-o zona special desemnata, în containere metalice.

Se recomanda ca pentru fiecare categorie de deseuri reciclabile în parte sa se asigure un container separat, si anume:

• sticla; • metal; • plastic; • lemn; • alte resturi de materiale de constructii.

12

Tipuri de incidente si accidente de mediu si masuri de interventie

Principalele posibile riscuri privind securitatea lucratorilor implicati în activitatile de stocare temporara a deseurilor nepericuloase si periculoase din constructii si demolari sunt generate de:

• zgomotul si vibratiile generate de catre utilaje/echipamente/scule automate în cursul operatiilor de demontare tâmplarii si de manipulare a deseurilor;

• pulberile generate în cursul activitatilor de demontare a tâmplariilor vechi si de manipulare a deseurilor;

• lucrul la înaltime; • manipularea maselor (posibila manipulare manuala a unor

deseuri de dimensiuni mari ce sunt stocate);• expunerea la azbest si compusi bifenili policlorurati si similari

ai acestora, adica plastifianti (materiale de umplere a îmbinarilor de beton, elemente din cauciuc utilizate pentru etansarea tâmplariei).


113

13

Tipuri de incidente si accidente de mediu si masuri de interventie

AzbestulPutine materiale sunt la fel de raspândite ca azbestul si la fel de de periculoase

pentru sanatatea umana. Caracteristicile azbestului au dus la utilizarea sa vasta în constructii. Utilizarea cea mai frecventa a fost în amestec cu ciment si/sau bitum, cu care se puteau realiza multe produse, printre care:

• placi plane sau ondulate;• tuburi;• tigle;• hornuri;• rezervoare/boilere;• tencuiala;• materiale de impermeabilizare.Periculozitatea materialelor cu continut de azbest depinde de eventualitatea

dispersarii în aer a fibrelor care pot fi inhalate. Criteriul cel mai important de evaluat în acest sens este friabilitatea.

Materialele friabile pot elibera spontan fibre din cauza coeziunii interne limitate(mai ales daca sunt supuse unor factori de deteriorare precum vibratii, curenti de aer, infiltratii de apa) si pot fi usor deteriorate în timpul interventiilor de întretinere.

14

Masuri de prevenire a poluarii

Obiectivele majore privind gestionarea deseurilor sunt:• minimizarea efectelor negative ale producerii si gestionarii deseurilor asupra

sanatatii populatiei si asupra mediului;• reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficientei

folosirii lor;• favorizarea punerii în practica a ierarhiei deseurilor.

Ierarhia deseurilor asa cum este prezentata în cadrul Directivei Cadru2008/98/CE privind deseurile, se aplica în cadrul legislatiei si a politicilor înmaterie de prevenire a gestionarii deseurilor, în urmatoarea ordinedescrescatoare a prioritatilor:

• prevenirea aparitiei deseurilor • pregatirea pentru reutilizare• reciclarea deseurilor• alte operatiuni de valorificare; ex.: valorificarea energetica• eliminarea deseurilor

Întreprinderile trebuie sa se conformeze legislatiei privind evitarea, reciclarea si reutilizarea deseurilor.

15

Proprietati, caracteristici, functii si utilizari ale diferitelor materiale în cladiri si constructii

In constructii sunt folosite materialele naturale sau artificiale. Drept materie prima pentru fabricarea materialelor de

constructie servesc materialele de provenienta:• Minerala (calcar, pietris, nisip, gips, granit, marmura, etc.)• Vegetala (lemn, deseuri, agricole, etc.), unele • Produse metalice, chimice, petroliere (bitum, polimeri,

gudroane, etc.)• Materialele de constructie se produc în întreprinderile

industriei materialelor de constructie. Materia lor prima se extrage din zacaminte nemetalifere carbonatice, argiloase, nisipoase, de gresie, de roci eruptive si metamorfice.

16

Proprietati, caracteristici, functii si utilizari ale diferitelor materiale în cladiri si constructii

Dupa destinatie, materialele de constructie se împart în:

• materiale de zidarie;• lianti;• agregate;• materiale hidroizolante;• materiale termoizolante;• materiale fonoizolante;• materiale de finisare.


114

17

Materialele de zidarie

• naturale – obtinute din roci dure sau semidure, poroase sau compacte (piatra bruta, blocuri de piatra si calcar, granit, gresie, etc.);

• artificiale (caramida, olane, etc.).La finisarea cladirilor si edificiilor monumentale se

folosesc placi naturale cu factura pilita, slefuita, lustruita-neteda, mata-catifelata, neteda cu luciu de oglinda, etc. cum sunt: placi subtiri de granit (25-30mm grosime) si de marmura (10 mm grosime) pentru placarea peretilor.

Drept materiale de constructie se folosesc pe largelementele prefabricate din beton armat.

18

LiantiLianti sunt: varul, cimentul, ipsosul, sticla lichida, argila, bitumurile,

gudroanele, rasinile, etc. • Varul de constructie se foloseste ca liant de baza pentru mortare de

tencuiala sau ca adaos plastifiant la mortarele de ciment. • Ipsosul de constructie este unul dintre cei mai raspânditi lianti

aerieni. • Cimentul se foloseste în cele mai diverse domenii ale constructiilor.• Se deosebesc:

- ciment portland;- ciment portland de zgura;- ciment portland cu puzolana;- cimenturi aluminoase;- expansive;- fara trasare;- de zgura sulfatica.

• Bitumul se întrebuinteaza la constructiile hidrotehnice, la executarea izolatiei hidrofuge, învelitorilor, etc.

• Gudroanele se folosesc la fabricarea materialelor izolante, placilor pentru pardoseli, masticurilor fierbinti si reci.

19

Agregatele

• Agregatele pot fi naturale si artificiale. Din cele naturale fac parte calcarul, nisipul, piatra Ponce, pietrisul, tuful, azbestul, etc. Agregatele se folosesc ca materiale de zidarie, ca adaos activ la lianti, ca agregat pentru mortare usoare, ca material de lustruire, etc. Agregatele artificiale sunt zguri si roci arse (deseuri industriale).

20

Materialele hidroizolante

Materialele hidroizolante se folosesc la acoperirea surafetelor contra actiunii apei si vaporilor. Se deosebesc materiale în rulouri, masticuri de bitum si de gudron. Materialele în rulouri se împart în materiale cu baza (carton, hartie, panza de sticla îmbibate cu lianti organici – bitum, gudron) si fara baza, obtinute din amestecuri de lianti cu umpluturi. Materialele hidroizolante protectoare sunt ruberoidul, cartonul asfaltat, etc.


115

21

Alte materiale

• Materialele termoizolante se întrebuin?eaza pentruprotectia constructiilor contra încalzirii sau pierderilorde caldura. Se deosebesc materiale termoizolantedure (betonuri celulare, perlita, sticla spongioasa, diatomite, etc.) si flexibile (vata minerala, pâsla, cartongofrat, etc.).

• Materialele fonoizolante servesc pentru izolareaacustica. În acest scop se folosesc vata minerala, placile fibrolemnoase si panourile prefabricate cu învelis perforat.

• Materialele de finisare sunt mortarele, lacurile si vopselele, placile si foile de captuseala, etc.

• Metale (otel, fonta, aluminiu) se folosesc pentru constructiile portante (poduri, cladiri industriale) si ca armatura.


116

Asigurarea calitătii lucrărilor executate

1



Asigurarea calitatii lucrarilor executate

2

Cerinte tehnice ale lucrarilor de confectionare vitraje izolante si tamplarie termoizolanta

Aspectul Vitrajelor izolanteEste considerata defect de aspect orice asimetrie la nivelul aspectului geamului care

ar putea jena un observator care priveste, prin geam, mediul exterior. Conditii de examinare

1. Observatorul se afla: – în încapere; – la o distanta de 1,50 metri fata de geam.

2. Priveste– catre exterior; – perpendicular pe geam; – 30 de secunde fiecare geam.

3. Luminozitatea: – În absenta razelor soarelui care sa cada direct pe geam.

4. Se considera ca fiind defect, în functie de conditiile de examinare: – Asimetria punctuala (tip bula) care depaseste 1 mm; – Asimetria liniara (tip zgârietura) care depaseste 8 mm

3

Criterii de acceptare a defectelor la geamurileizolante

6 + 3/m2S = 1,80 m2

60,80 m2 < S = 1,80 m2 8 – 12 mm1 – 2 mm

4S = 0,80 m2

> 12 mm> 2 mm0Toate dimensiunile

Asimetrie liniara1)

(tip zgârietura)

Asimetrie punctuala

(tip bula)

Defecte maxime

admise

Dimensiunea

geamului

1) Defectul liniar cu o grosime de peste 1 mm este considerat defect punctual.

Metoda de fabricatie a sticlei cu depunere nu permite evitarea usoarelorvariatii de nuanta de la o productie la alta. Este posibila aparitia unei diferente de nuanta între un geam si geamurile alaturate. Aceasta variatie de aspect nu constituie un defect. Efectele optice - efectele colorate care nu sunt permanente se datoreazaunor fenomente optice de descompunere a luminii prin geam, ca un curcubeusi nu sunt considerate asimetrii. Ele sunt inerente componentelor utilizate si nudenatureaza calitatile geamurilor izolante.

4

Tipuri de materiale utilizate

• Materialele de etansare: spuma poliuretanica, silicon, banda aluminium-butyl, banda precomprimata

• Materialele de fixare: pene de montaj, cale geam, dibluri si suruburi de montaj, bride de montaj, ancore, solbanc

• Materiale de placare a cordonului de etansare


117

5

Metode de control al calitatii la locul de montaj al tamplariei

• Vizual• Masurare cu ruleta

• Cu echerul sau masurare diagonale• Vizual si cu ruleta • Vizual, masurare cu ruleta si prin manevrare • Vizual si prin manevrare

6

Indicatori de calitate pentru materiale/componente ale sistemelor de tamplarie

“Calitatea reprezinta ansamblul caracteristicilor unei entitati materiale sau nemateriale care-i confera aptitudinea de a satisface necesitatile exprimate”.

Privita ca un concept, notiunea de calitate include doua aspecte:

• un aspect de tip caracteristica tehnica, conformitatea cu specificatii prevazute îndocumente;

• un aspect de tip valoric, o valoare a produsului, acea capacitate de a fi conform necesitatilor si a satisface anumite necesitati.

7

Calitatea

Calitatea entitatii finite careia i se atribuie un calificativ calitativ este rezultatul unei însumari de calitati: o calitate a proiectarii, una datorata fabricatiei, o calitate a montajului realizat, etc.

Caracteristicile pot si trebuie sa sufere modificari în timp, adaptându-se necesitatilor în schimbare. Caracteristicile îmbraca un numar tot mai larg de aspecte, depasind domeniul fabricatiei, din calitatea produsului facând parte în egala masura usurinta de întretinere, disponibilitatea, fiabilitatea, precum si aspecte economice sau/si ecologice.

8

Evaluarea calitatii

Evaluarea calitatii depinde de analiza calitatii, ambele trebuind a fi conectate la toate componentele calitatii: control, specificatii, îmbunatatiri. Evaluarea poate fi pusa în practica prin cunoasterea caracteristicilor de calitate carora li se ataseaza un sistem de indici, indicatori si coeficienti.

Nivelului de calitate i se atribuie fie: • valoare numerica care sa indice conformitatea /

neconformitatea; • un calificativ – acceptabil, exceptional, scazut; • un indice, indicator, coeficient.


118

9

Notiunea de control al calitatii

• Notiunea de control al calitatii este cel mai frecvent asociata însa cu sensul mult mai restrans de inspectie. În acest fel, controlul se rezuma la activitatea de masurare, verificare, comparare, încercare a uneia sau a mai multor caracteristici ale unei entitati si compararea lor cu valorile incluse în specificatii.

10

Indicatorii calitatii

Indicatorii calitatii sunt expresii numerice ale laturii cantitative a produsului/serviciului analizat, exprimând nivelul, structura si dinamica acestora.

Indicatori ai nivelului calitatii produselor:

• grad relativ de perfectiune;

• indicatori analitici simpli, partiali;

• ponderea productiei fara defecte;

• indicatori economici – cost, produse noi, etc.

11

Noncalitatea

Noncalitatea este subîmpartita în categorii: • neconformitatile – nesatisfacerea unor

specificatii; • defectele – nesatisfacerea unei conditii de

utilizare prevazute; • defectarile – încetarea capacitatii unui produs de

a îndeplini functiile cerute; defectarile pot sa apara datorita executiei (fabricatiei) necorespunzatoare sau datorita utilizarii defectuoase.

12

Tipuri de deficiente întâlnite in derularea lucrarilor

Tipuri de deficiente întâlnite in derularea lucrarilor de montaj: • documentatie incomplete;• schite incomplete;• masuratori gresite;• încadrari eronate în articole de deviz;• calcule incorecte;• înregistrari neconforme cu realitatea;• lipsa planeitatii suprafetelor suport;• montaj necorespunzator al tamplariei;• tablou de tamplarie gresit, neconform cu schita de executie;• dimensiuni executie vitraj izolant;• lipsa accesoriilor din comanda: maner, glaf, plasa tantari, etc.;• protectii neconforme ale jonctiunii de montaj tamplarie perete

adiacent ;• întreruperi în etansarea izolatiilor.


119

13

Verificarea defectelor si punerea în aplicare a actiunilor corective

Modalitati de remediere: • completarea documentatiei;• refacerea masuratorilor si a calculelor;• reîncadrarea corecta în articole de deviz a cantitatilor de lucrari sau

a operatiilor, redesenarea schitelor, etc.;• înlocuirea accesoriilor defecte/distruse/compromise;• executia tabloului de tamplarie, conform contract si schitei de

executie ;• completarea sau reetansarea jonctiunii de montaj.

Cauza producerii deficientelor: • diverse disfunctionalitati în activitate;• erori umane;• cunoasterea insuficienta a programelor specializate de întocmire a

devizelor;• lucrul sub presiunea timpului.

14

Principii de îmbunatatire a calitatii care trebuie sa fie monitorizate în activitatile de montaj

Îmbunatatirea calitatii reprezinta un ansamblu de masuri care au drept obiectiv reducerea variabilitatii unui proces cu scopul reducerii la minimum a produselor neconforme.

Principiile managementului calitatii totale sunt: • cerintele clientilor; • managementul prin fapte; • managementul bazat pe angajati; • îmbunatatirea continua a calitatii.Asigurarea calitatii având ca obiectiv fundamental

satisfacerea necesitatilor clientului, la care participa în mod constient întregul personal al întreprinderii si la care sunt antrenati furnizorii, subcontractantii, clientii, în spiritul îmbunatatirii continue, reprezinta noul concept de calitate, numit principiul calitatii totale.

15

Echipamente utilizate de montatorul de tâmplarie

Mijloace de munca • Autoturism de serviciu (modele diferite); • Dispozitive manuale actionate electric (bormasina); • Trusa de scule, unelte manuale. Echipamente:• Echipamente de lucru: Echipamentul individual de lucru si

Echipamentul individual de protectie (EIP)• Echipamente de munca: (unelte manuale, unelte manuale

actionate electric, scule, dispozitive de masurare, scari, chingifixare, stative, etc.);

• Echipamente de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la înaltime, scari si utilizarea schelelor

• Echipamente de munca puse la dispozitie pentru ridicat si transportat

• Materialelor necesare securizarii si semnalizarii zonei de risc specific stabilita pentru zonele de montaj (care sunt expuse traficului pietonal si/sau stradal).


120

Intretinerea echipamentelor de lucru

1



Intretinerea echipamentelor de lucru

2

Tipuri de instrumente si echipamente de mâna si electrice de lucru

• Instrumente de masurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc, rulete sau dispozitive de masurare electronica, aparate pentru verificarea geamului Low-E, aparat pentru verificarea umiditatii.

• Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan, capete bit pentu surubelnita, lopatica de plastic pentru montant geam, ventuze pentru transportul geamului, dalti pentru lemn cu diferite latimi, chei tubulare, chei imbus, pistol pentru spuma, chingi, pistol pentru silicon.

• Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica, polizor unghiular pentru demolari la santier, bormasina electrica cu mandrina, polizor, fierastrau pendular pentru debitarea panelului.

3

Cerinte si proceduri privind întretinerea echipamentelor

Pentru echipamentele de munca utilizate în sectorul constructii trebuie sa se garanteze îndeplinirea, înca din faza de proiectare si fabricatie, a cerintelor esentiale de securitate si sanatate prevazute de legislatia europeana si nationala.

Echipamentele, inclusiv uneltele de mâna, cu sau fara motor, trebuie sa fie:

• bine proiectate si construite, tinându-se seama, în masura în care este posibil, de principiile ergonomice;

• mentinute în stare buna de functionare; • folosite exclusiv pentru lucrarile pentru care au fost proiectate;• manevrate de catre lucratori având pregatirea

corespunzatoare.

4


• Pentru prevenirea accidentelor de munca provocate de curentul electric, echipamentele de munca trebuie verificate la receptie, înainte de darea în functiune si apoi periodic în exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau modificare.

• Serviciul/departamentul/sectia întretinere sau firmele specializate trebuie sa întocmeasca lista verificarilor periodice pentru fiecare echipament de munca electric si respectiv sa execute aceste verificari.

• Este strict interzisa punerea sub tensiune a echipamentului de munca care nu a corespuns la una din verificari.

• Echipamentele electrice utilizate pe santierele temporare sau mobile trebuie sa fie montate, întretinute si exploatate astfel încât sa se asigure protectia împotriva pericolelor de incendiu sau explozie, iar lucratorii sa fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare.

• Toate echipamentele de munca electrice trebuie alimentate direct dintr-un tablou electric de distributie, printr-un circuit electric individual, prin instalatie electrica fixa si circuit separat. Pot face exceptie echipamentele de muncacare îsi schimba frecvent amplasamentul si care se admite sa fie alimentateprin prize si cordoane speciale pentru instalatii electrice mobile, în executiemedie sau grea sau conducte electrice armate, dupa caz.


121

5


La exploatarea echipamentelor electrice trebuie sa existe urmatoarele documente:

• instructiuni de exploatare;• instructiuni de protectie impotriva pericolului de

electrocutare;• instructiuni de interventie si acordare a primului

ajutor in caz de electrocutare;• programul de verificari periodice ale

echipamentelor electrice impotriva pericolului de electrocutare.

6


• Verificarea mijloacelor si a echipamentelor electrice de protectie inainte de utilizare, de punerea in functiune, dupa reparatii sau modificari, si apoi periodic (in exploatare) trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile normelor specifice.

• Pentru operatiile de intretinere si reparare a echipamentelor electrice, in instructiunile de securitate a muncii trebuie prevazute masuri privind esalonarea corecta a lucrarilor si organizarea locului de munca, astfel incat sa se evite accidentele.

• Receptionarea si punerea in functiune a unui echipament electric trebuie facut numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat normele de protectia muncii.

• Uneltele manuale vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb. Este interzisa utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezinta intr-o stare tehnica corespunzatoare.

• Folosirea uneltelor de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate este interzisa.

• Este interzisa folosirea echipamentelor electrice improvizate sau necorespunzatoare.

• Este interzis ca in exploatarea, intretinerea si repunerea in functiune a unui echipament electric, sa se aduca modificari fata de proiect.

7

Principii de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor de mâna si electrice

• Instrumentele si echipamentele de mâna si electrice de lucru vor fi depozitate în locuri ferite de umezeala, de agenti corozivi si de praf, în mod special mijloacele de masura se pastreaza în cutii de lemn si se sterg cu o cârpa curata înainte de a fi introduse în cutii.

• La executarea lucrarilor la inaltime, uneltele manuale vor fi pastrate in genti rezistente si vor fi fixate corespunzator, pentru a fi asigurate impotriva caderii.

• In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor manuale, ca taisuri, varfuri etc., vor fi acoperite cu teci sau aparatori adecvate.

8

MentenantaÎn conformitate cu SR EN 13306, mentenanta se refera la „combinatia tuturor actiunilor

tehnice, administrative si manageriale pe durata ciclului de viata al unui echipament având rolul de a-l mentine sau de a-l repune într-o stare în care poate executa functia dorita”.

Mentenanta este un termen generic pentru o varietate de operatiuni din sectoare extrem de diferite si din toate tipurile de medii de lucru. Activitatile de mentenanta includ:

• Inspectie;• Încercare;• Masurare;• Înlocuire;• Reglare;• Reparare;• Întretinere;• Detectarea defectiunilor;• Inlocuirea componentelor;• Service;• Lubrifiere, curatare.Mentenanta periodica este esentiala pentru mentinerea sigurantei si fiabilitatii

echipamentelor, utilajelor si mediului de lucru, pentru asigurarea continuitatii productivitatii, pentru fabricarea produselor de calitate superioara si mentinerea competitivitatii companiei. Aceasta are, de asemenea, un impact asupra securitatii si sanatatii în munca.

Lipsa mentenantei sau o mentenanta inadecvata poate da nastere unor situatiipericuloase, accidente si probleme de sanatate.


122

9

Consecintele utilizarii unui echipament neconform

Consecintele utilizarii unui echipament neconform duc la producerea de accidente

• din cauza instalatiilor electrice defectuoase(cabluri, fise, echipamente) - socuri si arsuri, incendii, aprinderea în medii potentialinflamabile sau explosive;

• cauza uneltelor de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate;

• deoarece echipamentele de ridicare nu suntinspectate si nu sunt întretinute cu regularitate -lanturile de ridicare sunt murdare/corodate si cedeaza, provocând caderea încarcaturilorgrele.


123

Cerinte privind modul de organizare a activitatii

1



Asigurarea materialelor pentru lucrarile de constructii

Cerinte privind modul de organizare a activitatii

2

Cerinte privind modul de organizare a activitatiimontatorului de sisteme tamplarie termoizolanta

• Locul de munca trebuie sa fie organizat astfel încît: – sa se asigure conditiile de protectie si igiena a muncii;– sa se evite pozitiile fortate si nefiresti ale corpului montatorului;

• Locul de munca solicita un efort fizic si neuropsihic sporit si în care exista factori nocivi de natura fizica, chimica sau biologica: se vor prevedea masuri de asigurare a unui ritm si regim de munca care ar preveni vatamarea sanatatii montatorilor.

• Montatorii presteaza munca într-un microclimat cald (peste 30 grade C) sau în unul rece (sub 5 grade C): vor beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare a organismului, ale caror durata si frecventa se stabilesc în functie de intensitatea efortului si de valorile componentelor microclimatului. În acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator.

• La angajarea femeilor ca montatori se va tine seama de particularitatile morfofunctionale si starile fiziologice specifice lor.

3


• Montatorul isi desfasoara activitatea in echipa. Astfel, in unele echipe de succes exista 4 factori centrali:

• obiectivele echipei trebuie sa fie clar întelese si asumate de toti membrii echipei;

• procedurile de luare a deciziilor si planificarea activitatii trebuie sa implice echipa în întregul ei;

• toti membrii echipei trebuie sa fie clarificati în ceea ce priveste procesul (ce trebuie facut, de catre cine, când, cu ce resurse);

• echipa trebuie sa-si revada si analizeze periodic munca, ca parte a dezvoltarii procesului.

4


Selectia membrilor unei echipe se va face tinând seamade:

• obtinerea unei diversitati corespunzatoare de competente tehnice în domeniu;

• compatibilitatea personalitatilor membrilor; • acordul lor în ceea ce priveste stilul de munca; • natura sarcinilor care trebuie rezolvate; • cunostintele si abilitatile necesare. • Experienta demonstreaza ca numarul optim de membri

ai unei echipe este între 3 si 10, cele mai eficiente fiind echipele compuse din 5-7 membri.


124

5

Conduita montatorului de tâmplarie

Lucrarile de montaj trebuie sa fie executate cu respectarea normelor de securitate si sanatate în munca, într-un interval de timp limitat, fara zgomot si în conditii de curatenie.

Comunicarea cu clientul caruia i se va realiza lucrarea de montaj tine cont de conduita membrilor echipei de montaj care vor pune în opera montarea tâmplariilor.

Principii de conduita: • punctualitatea;• aspectul curat al echipamentelor de lucru;• aplicarea unui stil de comunicare cu caracter profesional; • afisarea manierei ordonate de lucru; • respectarea sferei private a clientului;• informarea asupra locului de parcare; • stabilirea persoanei de contact din partea beneficiarului;• realizarea etapei de receptie a produsului încorporat, respectiv a

tâmplariei; • obtinerea confirmarii clientului.


125

Documentatia tehnica

1





2


Desenul de ansamblu este reprezentarea grafica a unui complex de elemente (piese) legate organic si functional. Ele alcatuiesc un dispozitiv, o instalatie sau o masina.

• Un grup de piese legate functional între ele, care fac parte dintr-un ansamblu mai complex, sunt reprezentate printr-un desen de subansamblu.

• Din desenul de ansamblu trebuie sa rezulte urmatoarele informatii:

• forma si pozitia elementelor componente (piese, subansambluri);

• modul de functionare; • modul de asamblare (montare); • dimensiunile de montare si functionare; • modul de legare cu ansamblurile învecinate.

3

Desenul de ansamblu

La întocmirea documentatiei pentru un ansamblu existent (desen de releveu), se parcurg, succesiv, urmatoarele etape:

• întocmirea schitelor pentru elementele componente;

• întocmirea desenelor la scara pentru elementele componente;

• executarea schitei pentru ansamblu;

• executarea desenului la scara pentru ansamblu.

4

Reguli de cotare

În desenele de ansamblu, de regula, se traseazaurmatoarele categorii de cote:

• cote de gabarit, care dau informatii despre marimea ansamblului (lungime, latime, înaltime); în general, sunt aproximative;

• cote de legatura, care se refera la elementele prin care ansamblul respectiv se conecteaza la piesele sau la ansamblurile învecinate;

• cote functionale, care se refera la anumite dimensiuni importante dintr-un ansamblu

• cote de montaj, care sunt necesare în faza de montaj; • alte cote, care sunt necesare pentru operatiile de

asamblare si montare si care nu rezulta din desenele de executie ale pieselor componente.


126

5

Documentatia tehnica pentru lucrari de montaj tamplarie

Desenul de ansamblu este întocmit de catre arhitect sau constructor si cuprinde tabloul de tâmplarie cu toate detaliile solicitate debeneficiar, respectiv configuratii constructive, tipuri de deschidere, culori, accesorii.

• Exista doua tipuri de desen de ansamblu: • desen de ansamblu al tabloului de tâmplarie (ansamblul general în

cadrul constructiei); • desen de ansamblu al fiecarui element component al tabloului de

tâmplarie. Desenul de executie este întocmit de tehnolog/inginerul de productie

pe baza tabloului de tâmplarie si a fisei de masuratori efectuate de montatori. Acesta cuprinde:

• descrierea configuratiei constructive pentru modelul ales de beneficiar;

• dimensiunile de executie si daca este cazul, cuplajele necesare efectuarii montajului tâmplariei;

• culoare, tipul profilului, armaturi, garnituri, tipul feroneriei, pachetul de geam, descriere accesorii.

6

Simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie

• Se figureaza prin “linia continua” de pe cercevea faptul ca aceasta se deschide catre observator.

• “Linia intrerupta” arata ca dimpotriva, cerceveaua se misca departandu-se de observator.

Vitraj fix

în rama

Fereastra cu simpla deschidere

(deschidere batanta)

Fereastra cu dubla deschidere

sau oscilo-batanta

Fereastra stulp oscilanta/oscilo-

basculanta

Fereastra cu deschidere

oscilo-glisanta

Vedere din interior cu deschidere interioara

7

Simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie

Usa cu deschidere

interioara

Usa cu deschidere

exterioara

Usa cu deschidere atât interioara, cât si exterioara (usile

tip “Saloon”)

Conventie:• Fereastra/usa este batanta stanga daca privita dinspre partea in care se deschide are balamalele pe partea stanga; • Fereastra/usa este batanta dreapta daca privita dinspre partea in care se deschide are balamalele pe partea dreapta; • La structurile in doua canaturi deschiderea stanga / dreapta se refera la canatul care se deschide primul, pe care este amplasat manerul.


127

Tipuri de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora

1





2


Tipuri de materiale utilizate pentru tamplaria termoizolata sunt:

• Aluminiul cu/fara rupere de punte termica;• PVC• Lemnul, stratificat sau masiv• Otelul cu/fara rupere de punte termica• Structuri mixte: aluminiu-PVC, aluminiu-lemn.• Fibra de sticla

3

Tamplaria din aluminiu

Tâmplaria de aluminiu cu rupere de punte termica pentru ferestre ofera calitati termoizolante si o greutate proprie redusa. În plus, rezistenta superioara la actiuni mecanice permite utilizarea unor profile de sectiuni mai reduse, crescând astfel aria suprafetei vitrate si randamentul iluminatului natural.

• durata de viata ridicata; practic profilele din aluminiu sunt garantate „pe viata? singurulelement care trebuie luat in calcul in acest caz este calitatea acoperirii acestora;

• rezistenta mecanica ridicata, utilizand profile din aluminiu se pot realiza structuri portante de mari dimensiuni fara a implica si alte tipuri de materiale;

• foarte buna izolare termica si atenuare fonica, realizata in special cu ajutorul altor materiale ca poliamida, PVC, etc. ;

• foate buna rezistenta la actiunea factorilor externi (impact, factori de mediu,etc.);• posibilitatea de a realiza structuri complexe, avand in vedere si usurinta de prelucrare

a aluminiului;• posibilitatea realizarii tamplariei intr-o gama larga de culori, profilele din aluminiu pot fi

folosite natur-nevopsite (caz in care oxidarea in timp poate duce la neuniformitati ale aspectului), vopsite in camp electrostatic (intr-o gama foarte larga de culori) sau anodizate-eloxate (cateva nuante specifice procesului de anodizare);

• posibilitatea de a realiza culoare diferita la exterior fata de interior pentru aceeasi tamplarie (bicolor – culoarea compenentei exterioare a profilelor din aluminiu separata prin material termoizolator-poliamida de profilul interior care poate avea o alta culoare);

• aluminiul este complet reciclabil si ignifug; • intretinere usoara. 4

Tamplaria din PVC-U

Este foate des intalnita datorita urmatoarelor avantaje: • pret de cost scazut; • excelenta izolare termica si fonica; realizata in special prin forma sectiunii

profilelor: dimensiuni de gabarit, numarul de camere, grosimea peretilor, etc.;

• posibilitatea de a realiza o gama larga de tipuri de ferestre;• PVC-ul este un material reciclabil; • posibilitatea de a realiza structuri portante in combinatie cu alte materiale

(otel, aluminiu). Datorita modulului de elasticitate foarte redus aceste profile necesita armaturi din otel.

Principalele motive pentru renuntarea la stabilizatorii pe baza de plumb au fost ecologice si referitoare la sanatatea oamenilor.

• Concentratia totala de stabilizatori este de 5,3% din care Pb 2,2%. • => pe 1 m de toc+foaie (320 g) avem ~70 g Pb • => pe o fereastra 1000x1000 avem ~300 g Pb • In urma testelor efectuate referitoare la stabilitatea la culoare, rezistenta

la rupere la lovirea cu un ciocan, rezistenta colturilor s-a constatat ca nu exista diferente semnificative intre profilele stabilizate cu Pb si cele stabilizate cu Ca/Zn.


128

5

Tamplarie din lemn stratificat

Elementele de lemn stratificat folosite în procesul de productie al ferestrelor si usilor cu vitraj izolant au în componenta lor în general 3 straturi de material lemnos, lipite cu adeziv pe baza de apa, rezistent la umiditate. Aceste straturi, lucrând independent, anuleaza tensiunile interne din cadrul lemnului, asigurând stabilitatea profilului de tâmplarie. Deasemenea, prin modul de dispunere a fibrelor în straturile componente, scade substantial sensibilitatea la umiditate a lemnului. Mentinerea caracteristicilor initiale, pe o durata teoretic nelimitata, se obtine prin reconditionare anuala prin ceruire.

• design clasic si placut; • incadrarea perfecta in mediul natural;• posibilitati de realizare a geometriilor complexe; plecand de la

gama larga de metode de prelucrare; • etansare termica si atenuare fonica foarte buna; atunci cand

se folosesc elemente aditionale: garnituri EPDM sau PVC; • gama larga de culori si esente; • produs ecologic.

6

Tamplaria din otel

Ferestrele si usile din profile de otel cu rupere de punte termica se caracterizeaza prin rezistente mecanice mari, recomandându-se pentru închiderea golurilor de dimensiuni mari cu latimi reduse de profil. Prezinta dezavantajul greutatii proprii mari si rezistentei reduse la coroziune. Ferestrele si usile din otel inoxidabil au avantajul de a rezista la acizi în conditii extreme, fiind o solutie de luat în calcul pentru constructiile din zonele de litoral.

• portanta excelenta a structurilor si rezistenta foarte buna la impact; datorata proprietatilor mecanice ale aliajelor utilizate;

• posibilitatea de a realiza structuri complexe, datorita si posibilitatiilor de imbinare multiple;

• atenuare fonica si termica foarte buna, atunci cand se folosec elemente aditionale: garnituri, poliamide, etc.;

• posibilitate de vopsire intr-o gama larga de culori;• otelul este complet reciclabil; • comportare excelenta la foc, datorata in special temperaturilor

ridicate la care apar modificari ale structurii moleculare; • durata de viata ridicata, utilizandu-se materiale de pasivare

corespunzatoare.

7

Tamplaria din structuri mixte

Tâmplariile mixte din lemn stratificat cu profile de aluminiu sau din lemn stratificat cu profile de PVC sau din aluminiu (profilele din lemn stratificat - material ecologic -se dispun la interior, iar în contact cu exteriorul se dispun profilele din PVC sau aluminiu, rezistente la actiunea factorilor de mediu) combina avantajele celor doua materiale componente, eliminând în mare masura dezavantajele fiecareia dintre ele si ofera:

• calitatea superioara controlata a lemnului stratificat asigura absenta deformarilor si crapaturilor în timp;

• posibilitatea alegerii din numeroase esente de lemn; • nu necesita tratare (vopsire) ulterioara; • paleta foarte bogata de culori.

8

Tamplaria din fibra de sticla• Este foarte rezistenta, contrar faptului

ca in denumirea sa contine cuvantul “sticla”. Fibra de sticla nu este sticla, ci este un plastic ranforsat format din polimeri extrem de robusti si rezistenti ai sticlei. Este comparata cu fibra de carton, insa este mai flexibila decat aceasta, de aceea mai usor de utilizat in domeniul constructiilor. In plus, in afara faptului ca este foarte rezistenta, este si neinflamabila.

• Prin aceasta tehnica, armaturile de otel nemaifiind necesare, se asigura o reducere a costurilor cu 90%. Se elimina puntile termice cauzate de utilizarea armaturilor de otel.

• Tâmplaria din profile de poliester armat cu fibra de sticla prezinta cea mai buna performanta din punct de vedere energetic.


129

Notiuni despre componentele de bază ale tamplariei termoizolante

1




Notiuni despre componentele de baza ale tamplariei termoizolante

2


Sitemele de profile din PVC-U se clasifica dupa numarul de camere: 2, 3, 4, 4, 5, 6 si 7 camereConform SR EN 12608 : 2003• clasa A - dimensiunea peretilor exteriori >2,8 mm • clasa B - dimensiunea peretilor exteriori >2,5 ± 0.2 mm • clasa C - dimensiunea peretilor exteriori - fara impuneri

Pentru clasa A grosimea minima a peretelui principal trebuie sa fie mai mare sau egala cu 2.8 mm pentru suprafata vizibila si mai mare sau egala cu 2.5 mm pentru suprafata care nu se vede. Pentru clasa B, valoarea minima a peretelui principal trebuie sa fie mai mare sau egala cu 2.5 mm pentru suprafata vizibila si mai mare sau egala cu 2.0 mm pentru suprafata care nu se vede.

3


Sistemele de profile din aluminiuse impart, indiferent de tipul deschiderilor in doua mari categorii: • sisteme fara bariera termica• sisteme cu bariera termicaCnform RAL-GZ 716/1• grupa A - dimensiunea peretilorexteriori 3 ± 0,2 mm • grupa B - dimensiunea peretilorexteriori 2,7 ± 0,2 mm • grupa C - dimensiunea peretilor exteriori 2,5 ± 0,2 mm

4


Sistemele de profile din otel se impart, indiferent de tipul deschiderilor in doua mari categorii: • sisteme fara bariera termica• sisteme cu bariera termica


130

5


Sistemele de profile din lemn stratificatCherestea cu taiere radiala sausemiradiala si încleierea multistrata lamelelorSe pot executa profile lamelare cu diferite moduri de compunere a lamelelor, se pot utiliza diferitespecii de lemn, combinatii de specii sau se pot respecta alteconformitati.

6


Sistemele de profile din fibra de sticlaTâmplaria din profile de poliester armat cu fibra de sticla prezinta cea mai buna performanta din punct de vedere energetic. Armaturile de otel nu mai sunt necesare.

7


Feroneria pentru ferestre cuprinde ansamblul de balamale, cremoane, mecanisme de inchidere. Feronerie pentru ferestre este cu:mecanism simpla-deschidere pentru deschidere interioara sau exterioara;• mecanism dubla-deschidere;• mecansim Lift&slide (ridicare si glisare);• mecanism oscilo-glisant.Feroneria pentru usi cuprinde ansamblul de balamale, broasca, manere si clante, mecanizm antipanica. 8


Vitrajul izolant se obtine prin sigilarea a doua foi de geam, separate de o bagheta distantier din aluminiu de diferite grosimi, ce are mici perforatii catre interior, in care a fost introdus in prealabil silicagelul (un silicat amorf, format din granule de dimensiuni mici care actioneaza ca un burete absorbind umiditatea).Vitrajul izolant: • doua foi de geam• trei foi de geam (tripan)


131

9


Garniturile sunt realizate intr-o gama variata de forme si dimensiuni.Cele mai intalnite sunt urmatoarele categorii: • garniturile de bataie• garnitura centrala• garniturile de geamPentru a avea o etansare continua, la colturi, garniturile se taie la 45° si se lipesc la imbinari sau se taie la 90° si se folosesc coltari vulcanizati, de care se lipesc.

10


Praguri pentru usi• sisteme fara bariera termica• sisteme cu bariera termica


132

Notiuni despre confectionarea sistemelor de tamplarie termoizolata

1





2


Operatiile fluxului tehnologic de prelucrare a componentelor tâmplariei din PVC

• Debitarea profilelor din PVC, a profilelor metalice de armare si a tuturor componentelor auxiliare;

• Frezarea fantelor si orificiilor de drenaj, respectiv de ventilare a camerelorprofilelor, precum si executarea unor locasuri pentru elementele de feronerie;

• Armarea prin introducerea armaturii în interiorul profilului din PVC, în camera principala si prinderea acestuia cu suruburi;

• Sudarea se realizeaza pe masini automate de sudat, pe principiul sudare cap la cap prin presare;

• Debavurarea surplusului de sudura se executa pe toate suprafetele profilului, precum si în zona coltului la interior si exterior;

• Montajul etansarilor si a feroneriei implica introducerea garniturilor în nutul profilelor, perimetral si aplicarea tuturor componentelor de feronerie;

• Montajul vitrajului izolant implica calarea geamului.

3


Operatiile fluxului tehnologic de prelucrare a componentelor tâmplariei din aluminiu

• Debitarea profilelor din aluminiu si a tuturor componentelor auxiliare; • Frezarea pentru montajul elementelor de feronerie;• Stantarea si gaurirea pentru realizarea fantelor de drenaj la

exteriorul profilului de toc, a orificiilor de drenaj în faltul tocului si al cercevelei precum si orificiilor de decompresie

• Imbinarea ramelor de toc si cercevea prin îmbinarea mecanica în colturi;

• Montajul etansarilor si a feroneriei implica introducerea garniturilorîn nutul profilelor, perimetral si aplicarea tuturor componentelor de feronerie;


4


Operatiile fluxului tehnologic de prelucrare a componentelor tâmplariei din lemn statificat

• Debitarea binalelor si a tuturor componentelor auxiliare; • Imbinarea ramelor in dinti sau lamela continua, cu cepuri sau cu

elemente coada de randunica;• Finisarea prin slefuire, grunduit, baituit si lacuit (impregnarea la Ultra

Violete si antifungicidica);• Montajul etansarilor si a feroneriei implica introducerea garniturilor

în nutul profilelor, perimetral si aplicarea tuturor componentelor de feronerie;

• Montajul vitrajului izolant implica calarea geamului sau lipireaacestuia pe lemn prin intermediul unui adeziv structural.


133

5


Operatiile fluxului tehnologic de prelucrare a componentelor tâmplariei din otel sau otel inox

• Taiere profilelor din otel, perforare gauri, frezarea pentru montajul elementelor de feronerie;

• Sudarea pe masini automate de sudat sau cu laser;• Tratarea mecanica a suprafetei de sudura (periere, slefuire si

sablare metalica);• Tratarea chimica a suprafetei de sudura;• Tratarea suprafetei: slefuire/lustruire, sablare, protectia suprafetei,

curatarea; • Montajul etansarilor si a feroneriei implica introducerea garniturilor

în nutul profilelor, perimetral si aplicarea tuturor componentelor de feronerie;



134

Accesorii de montaj

1




Accesorii de montaj

2

Accesorii de montaj• Spume poliuretanice – se utilizeaza pe conturul tamplariei, avand rol de

izolare fonica si termica. Dupa uscare se taie si se acopera cu finisajele, deoarece nu sunt rezitente la radiatiile UV.

• Silicon utilizat la etansarea rosturilor (ex.: intre toc si glaf); este rezistent la variatii mari de temperatura, la agenti atmosferici si la UV.

• Banda aluminium-butyl – se foloseste pe conturul tamplariei pentru a realiza hidroizolatia.

• Banda precomprimata – folosita pentru cuplarea etansa a diverselor piese de tamplarie sau pe contur; etansarea se realizeaza prin marirea volumului benzii.

• Pene de montaj – se folosesc pentru a aseza tamplaria in pozitie corecta in golul de zid. De obicei sunt din lemn; se indeparteaza dupa fixarea tamplariei in suruburi.

• Cale geam – se folosesc pentru a aseza vitrajul izolant/placa termoizolantain partea mobila sau fixa a tamplariei.

• Dibluri si Suruburi de montaj – se folosesc pentru a fixa tamplaria in golul de zid; se aleg in functie de tipul zidului in care se realizeaza montajul.

• Bride de montaj – sunt elemente metalice fixate de toc, prin care se fixeaza suruburile de montaj alaturi de toc; se acopera cu tencuiala si finisajul interior.

• Solbancul – se foloseste la partea inferioara a ferestrelor, pentru a montatamplaria pe un precadru si pentru a fixa glaful.

3

Spuma poliuretanica

Caracteristici generale• Izolare termica – Pe parcursul vietii unei cladiri , jumatate din

energia folosita se consuma pentru încalzire sau racire. De aceea, termoizolarea eficienta este esentiala. Orice cladire noua sau restaurata trebuie sa obtina un certificat energetic conform Directivei nr. 91 CE / 2002.

• Izolare fonica – Spuma poliuretanica, prin structura ei omogena, are o excelenta rezistenta fonica. Cu cât calitatea spumei este mai mare, cu atât izolarea fonica creste.

• Aderenta – În etapa de întarire, spuma poliuretanica adera usor, facând posibila lipirea sa de alte materiale de constructii. Deseori, rezistenta interna a spumei este mai mare decât rezistenta la rupere, rezultând astfel o rupere coeziva.

• Rezistenta la agenti chimici – Spuma poliuretanica rezista excelent la majoritatea substantelor chimice, dizolvantilor si uleiurilor frecvent utilizate.

4

Spuma poliuretanica

Indicatori de calitate• Structura: structura celulara a spumei poate fi foarte

spongioasa sau foarte omogena. O structura cât mai omogena asigura o calitate superioara si proprietati de izolare termica si fonica mai bune.

Structura neomogena Structura omogena


135

5

Spuma poliuretanica

• Densitatea: între densitate si expandare trebuie sa existe un echilibru. Cu cât densitatea este mai mica, cu atât productivitatea este mai mare, însa structura spumei trebuie sa fie omogena. Atât spuma cu structura neomogena, cât si spuma colapsata au o densitate mare.

• Stabilitatea dimensionala: presiunea în rost cauzata de expandarea sau de contractiile spumei dupa întarire poate cauza deformatii în structura elementelor fixate (exemplu: usile pot fi greu de închis). Limite de expandare si contractie: spuma monocomponenta: deformatii < 5% = bine, < 10 % = slab, > 10 % = nu se accepta. A nu se confunda cu presiunea exercitata de spuma la întarire.

6

Spuma poliuretanica

• Presiunea exercitata la întarire – este presiunea din rost cauzata de expandarea spumei în timpul procesului de întarire. Poate cauza deformatii ale tocurilor de usi si ferestre.

• Volum de expandare în rost: este volumul spumei întarite dupa expandarea în rost.

• Volumul de umplere: este volumul de produs cu care este umpluttubul. Un volum optim de umplere cu produs este de 75% din volumultubului, iar restul cu gaz propagator. În cazul în care volumul de umplere cu produs este mai mic de 75%, spuma poliuretanica va fineomogena în urma întaririi. În cazul în care volumul de umplere cu produs este mai mare de 75%, tubul nu va putea fi golit completdeoarece este prea putin gaz propagator.

7

Spuma poliuretanica

• Post expandarea reprezinta: cresterea în volum a spumei imediat dupa aplicare. A nu se confunda cu presiunea la întarire sau stabilitatea dimensionala. Post expandarea nu cauzeaza deformarea rosturilor. Expandarea puternica poate fi un avantaj în cazul umplerii golurilor sau un dezavantaj din cauza pierderilor de material dupa taiere si a murdaririi suprafetelor.

8

Spuma poliuretanica

• Curgerea spumei implica o stabilitate mica în rosturile verticale (nu se lipeste pe suprafetele verticale si calde). Curgerea apare când spuma este utilizata la temperaturi extreme. Indica faptul ca spuma nu are calitatea ceruta.

• Fragilitatea, friabilitatea: poate fi cauzata de calitatea slaba a spumei, în special la temperaturi joase (ex.: când spuma standard este aplicata iarna) sau la spumele de iarna de calitate slaba. Apare în timpul întaririi.


136

9

Spuma poliuretanica

Factori care influenteaza calitatea spumei poliuretanice• Calitatea spumei poliuretanice poate fi influentata de conditiile de

mediu:• Temperatura: Tubul trebuie tinut la temperatura camerei (cca.

+20°C) minim 12 ore înainte de utilizare. Valabil si pentru spumelede iarna!

• Umiditatea: este un factor deosebit de important în asigurareacalitatii. Pulverizarea cu apa a spumei, când umiditatea aerului este mica, îmbunatateste procesul de întarire si structura celulara a spumei (structura omogena). Pulverizarea suprafetelor poroase (ex.: beton) înainte de aplicarea spumei influenteaza pozitiv aderenta. Pulverizarea apei pe timp de iarna poate avea ca efect formarea de gheata pe suprafata sau pe spuma!

• Folosirea spumei în medii uscate prelungeste timpul de formare a peliculei, precum si timpul de întarire.

• Sensibilitate la razele ultraviolete: dupa întarire, spuma poliuretanica trebuie acoperita cu tencuiala. Actiunea razelor ultravioleta poate modifica structura si culoarea spumei poliuretanice.

10

Spuma poliuretanica

Etape de aplicare • Umezirea prin pulverizare cu apa a suprafetelor;• Agitarea flaconului de spuma de min. 20 ori ;• Montarea pistolului aplicator pe flacon;• Aplicarea spumei în rost;• Stropirea prin pulverizare a spumei aplicate;• Taierea excesului de spuma.

Solutie de curatare pentru spuma poliuretanica neîntarita• Solutie de curatare pentru spuma poliuretanica neîntarita a fost

conceput pentru curatarea pistoalelor de aplicare. Aceasta îndeparteaza spuma neîntarita. Este ambalat în tuburi de metal sub presiune prevazute cu un inel de adaptare care se însurubeaza la pistol. Pentru folosirea fara pistol, tubul este prevazut cu un cap tip spray.

11

Siliconul

Deplasarile ce trebuie preluate

Miscari

orizontale

Miscari

verticaleÎntindere Compresiune

Rolul materialelor de etansareEchilibreaza miscarea dintre elementele structurale;Protejeaza împotriva umiditatii, curentului si zgomotului;Asigura rolul estetic al îmbinarii.

12

Siliconul

Rosturi de dilatatieRosturi în care apar forte de întindere si compresiune;Sunt folosite la îmbinarea între elementele de constructie mari (rosturi structurale, ex.: panouri de fatada sau la extinderile si anexele cladirilor cum ar fi garaje sau balcoane);Etansarea trebuie sa fie foarte elastica.

Rosturi de îmbinare (rosturi perimetrale)Sunt în general rosturi cu deplasari verticale;Sunt folosite la îmbinarea elementelor de constructii mici sau fara rol structural (ex.: peretii si tocurile usilor sau ferestrelor);Sunt rosturi cu deplasari foarte mici;Etansarea trebuie sa fie mai putin elastica.

Tipuri de rosturi


137

13

Siliconul

Rosturi la elementele de sticlaEtanseaza îmbinarea între sticla si tocul ferestrei;Etansarea trebuie sa fie rezistenta la apa, temperatura si la UV;Etansarea trebuie sa fie foarte elastica.

14

SiliconulCaracteristicile materialelor de etansare• Formarea peliculeiEste timpul necesar formarii unei pelicule de suprafata la o temperatura de +23°C si o umiditate relativa a aerului de 50% CM. Este de preferat ca acest timp sa fie cât mai redus.• Timpul de întarireReprezinta întarirea în adâncime a materialului, masurata în mm, dupa 24 ore la o temperatura de +23°C si o umiditate relativa a aerului de 50% CM. Un etansant obisnuit se întareste între 1,5 si 3 mm la 24 ore.• Alungirea la rupereEste alungirea masurata în procente în momentul ruperii. Un material de etansare de calitate buna trebuie sa aiba o alungire la rupere mai mare de 100%.• Revenirea la forma initialaReprezinta capacitatea materialului de etansare de a reveni la forma initiala dupa ce este supus timp de 24 ore unui efort de întindere sau compresiune.• Rezistenta la UVEtansantii siliconici sunt rezistenti la ultraviolete.• Compatibilitatea cu materialele de constructiiCalitatea se regaseste într-o buna conlucrare între etansant si materialul de constructie.• Compatibilitatea cu diverse tipuri de vopseaÎn cazul unui etansant de calitate bine ales, nici unul dintre materiale (etansant, vopsea) nu sufera nici un fel de modificari (decolorari, exfolieri, desprinderi etc.) când sunt în contact.

15

SiliconulDeterminarea consumului de siliconConsumul depinde de dimensiunile rosturilor, nu de proprietatile materialului de etansare.Mod de calcul:

CONSUM = latime(mm) x adâncime(mm)=ml pe metruexemplu: 10mm x 10mm= 100ml etansant pe metru

CONSUM = 0,5 x latime(mm) x adâncime(mm)=ml pe metruexemplu:0,5 x 10mm x 10mm= 50ml etansant pe metru

Cordonul de silicon trebuie sa adere numai la 2 suprafete (aderenta la 3 suprafete duce la dezlipirea acestuia in timp, datorita dilatatiilor/contractiilor succesive).

16

Sistem de etansare cu folii la exterior si interior

Sistem de etansare pentru tâmplaria termoizolanta• facilitarea difuziei vaporilor de apa• evitarea formarii condensului de vapori de apa• rezistenta la ploi torentiale si impermeabilitate• etanseitate la aer si vânt• izolare fonica si termica excelenta


138

17


Avantaje sistem:• Conform legilor fizicii aplicate în constructii, vaporii de apa încearca

sa treaca prin pereti si tavane pentru a pastra aceeasi concentratie pe ambele parti, iar ca regula, transferul se face dinspre interior spre exterior.

• Întotdeauna este aleasa calea care opune cea mai mica rezistenta: rosturile de îmbinare dintre ferestre, usi si structura cladirii.

• Daunele structurale cauzate de condensarea apei în zonele de îmbinare între ferestre, usi si structura cladirii cresc puternic în timp.

• Folia pentru etansari asigura o izolare termica si o bariera împotriva aparitiei condensului de apa pe 3 niveluri:

• În exterior, rostul de îmbinare este protejat împotriva apei de ploaie si ploilor puternice. Apa care patrunde este controlata si dirijata în exterior. În acelasi timp, se permite umiditatii din interiorul cladirii sa iasa în exterior.

• În zona centrala a rostului se asigura izolare termica si fonica excelenta.

• În interior, rostul asigura bariera împotriva vaporilor de apa pentrusepararea climatului interior de cel exterior.

18


Folie pentru etansari la interiorFolie pentru etansari la exteriorBanda de etansare precomprimataSpuma poliuretanica

Variante de montaj al sistemului

Tabel utilizare benzi de etansare precomprimate

19

Folia pentru etansarea la interior

Sistem de folii, bariera a vaporilor de apa, pentru etansarea îmbinarilor la aer si vânt pentru ferestre în interior

Caracteristici• Etanseitate la aer si vântImpermeabila la apa• Poate fi tencuita sau vopsita; peste folie se pot efectua placariPrevazuta cu o latura autoadeziva pentru premontajul ramelor mascate• Se aplica cu usurinta, nefiind necesara o fixare mecanica suplimentara• Folie foarte robusta si rezistenta la ruperePentru a diminua difuzia vaporilor de apa în zona de îmbinare a ferestrelor nu este suficienta doar etansarea rostului. Se va etansa si o portiune din perete (mai ales în cazul peretilor porosi, cu capacitate de difuzie a vaporilor de apa). 20


Domenii de utilizare• Folia pentru etansari la interior este recomandata atât pentru constructii noi, cât si pentru consolidarea cladirilor vechi• Este prevazuta pe o latura cu o fâsie autoadeziva de 20 mm, foarte utila la premontajul pe rama ferestrei în cadrul procesuluide etansare a îmbinarilor „pe latura calda a constructiei”• Protejeaza rama împotriva murdarieiPregatirea suprafetei de bazaSuprafata de baza trebuie sa aiba capacitate portanta, sa fie solida si sa nu contina urme de praf, ulei sau grasimi. Fereastra trebuie sa fie uscata, însa corpul de constructie poate sa fie umed (fara apa vizibila pe suprafata). Adânciturile mari, precum zonele segregate în beton si goluri de aer la suprafata betonului, trebuie spacluite în prealabil.


139

21


PrelucrareSe îndeparteaza hârtia de separare de pe fâsia autoadeziva, se aplica folia si se preseaza puternic. Datorita rigiditatii reduse se aplica foarte usor la colturi. Se poate lipi daca este necesar si pe latura vizibila a ramei mascate (dupa ce fereastra a fost montata si spatiul intermediar umplut). Pentru lipirea pe perete se utilizeaza un etansant cu proprietati adezive. Trebuie aplicat etansant astfel încât sa se asigure dupa presarea foliei o latime de minim 30 mm si o grosime de minim 1 mm. În zonele ce necesita tencuire trebuie asigurata lipirea pe întreaga suprafata. În continuare, se preseaza folia în etansantul proaspat aplicat si se ruleaza cu ajutorul unei role sau al altei ustensile.

22


AtentionareFolia se va aplica în zona rosturilor fara tensionare.Daca în cadrul lucrarilor de renovare trebuie lipite suprafete foarte denivelate, de ex. zidarie, fatade vechi din beton spalat etc., se impune mentinerea unui climat uscat dupa efectuarea lucrarilor astfel încât stratul cu grosimea cea mai mare sa se poata usca. La temperaturi cuprinse între - 5°C ?i +5°C trebuie luata în considerare întârzierea îmbinarii.Tencuirea se realizeaza în momentul în care etansantul s-a întarit astfel încât sa poata suporta greutatea stratului de tencuiala. Pentru suprafete normal absorbante si temperaturi normale dupa 36 pâna la 48 de ore. În caz contrar se verifica întâi aderenta, mai ales în conditii meteo nefavorabile sau daca din cauza denivelarilor corpului de constructie este necesara aplicarea unor straturi mai groase de adeziv.

23

Folia pentru etansarea la exterior

Sistem de folii cu posibilitate de tencuire, cu capacitate de difuzie a vaporilor de apa, pentru etansarea îmbinarilor la aer si vânt pentru ferestre, elemente de ferestre si usi exterioare

Caracteristici• Etanseitate la aer si vânt;• Rezistenta la ploi torentiale si impermeabilitate la apa;• Poate fi tencuita sau vopsita; peste folie se pot efectua placari;• Prevazuta cu o latura autoadeziva pentru premontajul la ferestre;• Se aplica simplu, nefiind necesara o fixare mecanica suplimentara.Domenii de utilizare• Pentru etansarea ferestrelor, elementelor de ferestre si usilor în exterior;• Faciliteaza difuzia vaporilor de apa, pentru ca umiditatea din constructie sa se poata diminua, evitând formarea condensului.

24

Banda de etansare precomprimata

Banda de etansare din material spongios, rezistenta la ploi torentiale, dar cu capacitate de difuzie, pentru etansari ale îmbinarilor în domeniul ferestrelor / fatadelor.

Caracteristici• Capacitate de difuzie a vaporilor de apa;• Prelucrare simpla;• Etanseitate la aer si vânt;• Izolare fonica;• Izolare termica;• Permite aplicarea straturilor de vopsea;• Greu inflamabil.• Banda de etansare precomprimata reprezinta o banda de etansare

poliuretanica, impregnata cu acril, precomprimata.


140

25


Domenii de utilizare• Banda de etansare precomprimata este

recomandata pentru etansarea exterioara împotriva: vântului, prafului, ploilor torentiale, apei scurse prin neetanseitati. Banda se utilizeaza pentru zonele unde este cerutacapacitatea de difuzie a vaporilor de apa.

• Umiditatea din constructie se poate evapora si astfel se poate evita formarea condensului.

• Banda de etansare precomprimata este prevazuta pe o latura cu o fâsie autoadezivapentru a usura procesul de aplicare.

26


Pregatirea suprafetei de lucru• Suprafata de baza trebuie sa aiba capacitate portanta, sa fie solida, curata, fara

urme de ulei sau grasimi. În caz contrar suprafata va fi curatata.

Prelucrare• Îndepartati folia de protectie si taiati capatul benzii.• Dezlipiti hârtia de separare si fixati fâsia autoadeziva pe profil. Se recomanda

presarea manuala sau cu spaclu pe elementul de constructie. Banda de etansare precomprimata nu se aplica dintr-o data, ci se lipeste pe profil. Pentru a compensa dilatarea, se recomanda prelungirea benzii cu 1cm la 1 m. Banda de etansare precomprimata nu se monteaza circulant. Fiecare latura se lipeste separat. În colt banda de etansare se taie. Rezerva pentru compensarea dilatarii trebuie sa fie repartizata uniform începând de la mijlocul suprafetei. În cazul etansarii elementelor prefabricate se va asigura, cu ajutorul unui distantier, respectarea dimensiunii rosturilor.

• În cazul rosturilor în cruce, se monteaza continuu benzile de etansare în directia verticala a rosturilor, iar benzile de etansare în rosturile orizontale se fixeaza peste etansarea verticala continua. În cazul latimilor mai mari ale rosturilor se fixeaza banda de etansare la 2 – 4 mm de cantul rostului. Dupa expandare se fixeaza banda de etansare precomprimata pe flancul rostului.

• Denivelarile usoare se egalizeaza. Rolele desfacute se vor sigila imediat dupa terminarea aplicarii si se vor depozita în mediu racoros. Astfel se împiedica expandarea (respectiv telescoparea) benzilor de etansare.

27

Cale pentru montaj

Cale pentru montaj sticla, negru, sunt realizate din polipropilena (PP), grosime 6mm.Se recomanda sa se înceapa cu o greutate mai mare de 150 - 160 kg la 2 blocuri utilizate în ordine pentru a realiza o distributie optima de presiune si pentru a minimiza riscul de fractura de pe marginile de sticla (greutatea max. pentru fereastra-batanta normala = 130 kg).

Calupuri montaj rama

28

Cale pentru montaj

Cale pentru montaj cu

dimensiune de 1, 2, 3, 4 si 5 mmPrecale cu latime de 34, 35,

36, 37 si 44 mm

Suport pentru calele de

montajCale reglabile pentru montaj


141

29

Dibluri si suruburi

Dibluri cu surub cuiPentru utilizarea în beton, caramizi solide si materiale de constructie cu rezistenta ridicata.

Dibluri cu surub cuiAncore nailon pentru fixarea ramelor ferestrelor si usilor din lemn, metal si plastic.

Surub

30

Bride de montaj (ancore)

Bride metalice - pot prelua si dilatarile. Totusi, ele au rezistenta doar intr-o singura directie, cea perpendiculara pe fereastra. Nu se recomanda folosirea ancorelor pentru fixarea usilor pentru ca acestea nu preiau forte de torsiune (care apar atunci cand deschidem o usa).Se va consulta intotdeauna producatorul pentru a determina tipul necesar pentru fiecare caz in parte.Este recomandabila existenta cate unui surub de fixare in zona fiecarei balamale.

31

Solbanc

• Este un profil ce se monteaza sub fereastra (inainte de montaj se fixeaza direct pe tocul ferestrei) si care permite o imbinare mai buna a glafurilor de interior si exterior. Practic prin folosirea solbancului, glafurile se imbina sub fereastra, ceea ce impiedica apa de ploaie sau gheata topita sa intre.

1. Vitraj izolant 2. Profil PVC3. Glaf interior din PVC4. Glaf exterior din aluminiu5. Solbanc


142

Protectia anticoroziva a suprafetelor

1





2

Protectia anticoroziva a suprafetelorCoroziunea reprezinta deteriorarea unui metal sau a unui aliaj datorita

mediului inconjurator (apa, condens, datorita unor medii acide sau alcaline, sulfului din zone industriale e.t.c.) .

Factori generatori de coroziune• Coroziunea bimetalica (galvanica) - Suprafetele mici de metal

nobil (otel inoxidabil) in contact cu suprafetele mari de metal mai putin nobil (aluminiu) au risc scazut de aparitie a coroziunii.

• Dispozitivele de fixare trebuie realizate dintr-un material mai nobil decat cel din care sunt realizate elementele care vor fi fixate (otelul inoxidabil este cel mai utilizat).

3


• aluminiu-otel inoxidabil: aluminiu poate fi utilizat fara probleme in contact cu componente de dimensiuni reduse din otel inoxidabil cum ar fi ancorele;

• aluminiu-cupru: aluminiu in combinatie cu cuprul si aliaje din cupru determina aparitia coroziunii;

• aluminiu-zinc: aluminiu in combinatie cu zincul creste riscul aparitiei coroziunii;

• aluminiu-plumb: aluminiu in combinatie cu plumbul nu creste riscul aparitiei coroziunii; exceptie face contactul dintre cele doua metale in mediu marin;

• otel inoxidabil-cupru: otelul inoxidabil in combinatie cu cuprul si aliaje din cupru creste riscul aparitiei coroziunii;

• zinc-cupru: zincul in combinatie cu cuprul si aliaje din cupru creste riscul aparitiei coroziunii.

4


Tipuri de coroziune• Dupa aspectul distrugerii, coroziunea poate fi clasificata în: Coroziune continua, când întreaga suprafata metalica a fost cuprinsa de actiunea

mediului agresiv• Coroziunea continua poate fi uniforma sau neuniforma, dupa cum viteza procesului

de distrugere este aceeasi pe intreaga suprafata metalica sau diferita pe anumite portiuni.

Coroziunea locala, când distrugerea se produce numai pe anumite portiuni ale suprafetei metalului sau aliajului.

• Coroziunea locala poate fi de mai multe feluri: • Coroziunea punctiforma, care se localizeaza pe suprafete mici (puncte de

coroziune); • Coroziunea sub suprafata, care incepe la suprafata dar se extinde de preferinta sub

suprafata metalului provocand umflarea si desprinderea metalului (pungi de coroziune);

• Pete de coroziune, care se repartizeaza pe suprafete relativ mari, dar adancimea loreste mica;

• Coroziunea intercristalina, care se caracterizeaza prin distrugerea selectiva a metalului la limita dintre cristale;

• Coroziunea transcristalina, care reprezinta un caz tipic de coroziune locala la care distrugerea coroziva este determinata de directia tensiunilor mecanice de intindere. Caracteristic la acest fel de coroziune este faptul ca fisurile se propaga nu numai la limita cristalelor ci ele chiar le traverseaza.


143

5


Protectia la coroziune se poate realiza prin: • Selectarea unor materiale durabile; • Vopsirea profilelor: anodizare, vopsire organica, zincare in cazul

otelului; • Reducerea zonelor vulnerabile: • contactul diferitor tipuri de metale; • contactul metalului cu lemnul; • contactul metalului cu betonul/ cimentul; • zonele in care se strange apa provenita din ploaie si condens; • zonele unde se strange mizerie; • Toate componentele din aluminiu care intra in contact direct cu

betonul/cimentul trebuie izolate; • Materialele cu care se curata tamplaria nu trebuie sa contina clorura

sau acid clorhidric deoarece corodeaza; • Metalele nu ar trebui sa intre in contact cu lemnul deoarece acesta

este foarte coroziv.

6


Coroziunea bimetalica poate fi prevenita prin: • utilizarea izolatorilor; • nylon; • teflon; • neopren; • EPDM; • prin vopsire. Pentru prevenirea corodarii, profilele din aluminiu se pot anodiza sau se pot

vopsi.

7


Operatii premergatoare vopsirii profilelor din aluminiu: degresare, spalare cu apa si clatire prin imersie, dezoxidare, spalare cu apa si clatire prin imersie, cromatare, spalare cu apa si clatire prin imersie, uscare.

Nerespectarea operatiilor premergatoare vopsirii si nerespectarea grosimii stratului de vopsea poate duce la:

• eflorescenta; • coroziune adanca; • aspect de coaja de portocala (orange peel) ; • Avantajele vopsirii electrostatice: • calitate deosebita a acoperirii; • rezistenta mecanica sporita; • durabilitate; • eficienta economica; • grad sporit de protectie a mediului;

8


In procesul de anodizare structura originala a aluminiului ramane vizibila.

Profilele sunt cufundate intr-o baie chimica unde sunt oxidate artificial; in acest fel porii profilelor se deschid iar apoi profilele sunt colorate intr-o baie de oxid metalic. La final, porii se inchid intr-o baie speciala de aburi.

Anodizarea poate fi: • cromica: consta in acoperirea la suprafata a pieselor in scopul

obtinerii unui strat protector de oxizi din aluminiu; • sulfurica: are scop decorativ si determina protejarea pieselor

din aluminiu si a aliajelor din aluminiu la coroziune.


144

Solicitari mecanice si caracteristici geometrice ale profilelor

1





2


Fortele externe asupra constructiilor de ferestreAsupra elementelor de ferestre actioneaza diferite genuri de sarcini, care

trebuie sa fie amortizate prin intermediul profilelor ramelor de toc si a rigidizarilor acestora în corpul cladirii. Acestea se pot împarti în sarcini proprii, solicitari dinamice si solicitari produse de actiunea vântului.

• Prin sarcini proprii se întelege greutatea proprie a fiecarei componente, care solicita permanent structura portanta.La dimensionarea elementelor de ferestre, sarcina proprie ramâne, de regula, neluata în considerare. Greutatea proprie se compune din greutatea constructiei (traverselor) si greutatea geamului, respectiv a panelului.

• Solicitarile dinamice sunt variabile, în raport cu marimea punctului de aplicare a fortelor. Ele rezulta, de exemplu, din sarcinile proprii generate de greutatea persoanelor sau a zapezii.

• Solicitarile produse de actiunea vântului sunt considerate, de asemenea, solicitari dinamice. Solicitarile produse de actiunea vântului constituie, de regula, sarcinile determinante pentru dimensionarea constructiei de ferestre. Acestea se numara printre solicitarile fara actiune permanenta.

3

Modulul de rigiditate la solicitarea de încovoiere – (E • I)

Proprietatile de rigiditate (flexibilitate) ale structurii nu depind de nivelul fortelor exterioare, ci numai de caracteristicile structurii si de natura materialului.

Capacitatea portanta a profilelor din PVC este epuizata deja de la valori mici ale deschiderii. De aceea, ea este majorata în constructia de ferestre prinrigidizari din otel, respectiv aluminiu.

Prin rigiditate se întelege în general rezistenta unui corp fata de toate modificarile de forma.

Modulul de elasticitate• Prin elasticitate se întelege capacitatea tuturor corpurilor solide de a reveni

la forma initiala dupa disparitia unei forte externe care provoaca o deformare. Tensionarile si deformarile unei structuri portante sunt dependente, printre altele, de materialul din care aceasta a fost fabricata. Marimea modificarii formei este proportionala cu forta care o genereaza. Cu alte cuvinte, la o dublare a sarcinii, se dubleaza si încovoierea.

• Modulul de elasticitate este un coeficient de material care se determina dinîncercarile asupra materialului. El este dependent de temperatura. Cu cât modulul de elasticitate este mai mare, cu atât deformarile unui corp sub o anumita solicitare sunt mai mici.

Cu E se noteaza modulul de elasticitate (pe scurt: modulul E).4


Momentul de inertie• Modulul E nu poate oferi singur o imagine asupra

capacitatii portante a unei sectiuni. El reprezinta doar o valoare comparativa între materialele utilizate.

• Capacitatea de solicitare a unei structuri portante (de ex. montant, traversa) este dependenta de material, de forma sectiunii si de dimensiunile acesteia.

• La încovoiere, capacitatea portanta a unei sectiuni depinde de geometria si de dispunerea sa în raport cu forta exercitata.

• Pentru dimensionarea sistemelor statice simple în constructia de ferestre, este suficient momentul de inertie. Unitatea de masura este puterea 4 a unei unitati de lungime oarecare (de ex. cm4, m4).

• Cu I se noteaza modulul de inertie (pe scurt: modulul I).


145

5


Determinarea rigiditatii la încovoiere

• Cu ajutorul rigiditatii la încovoiere, se pot clasifica structurile portante în raport cu rezistenta mecanica a acestora. Asa cum s-a explicat deja la începutul acestui capitol, aceastavaloare este notata cu

E • I

• Cu ajutorul (E • I) se poate clasifica si compara caracteristica de portanta a sectiunilor diferitelormateriale.

6

Coeficientul de dilatare

• Dilatarea termica este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul, suprafata, lungimea) unui corp cresc în urma variatiei temperaturii. Fenomenul opus se numeste contractie termica. Pentru majoritatea substantelor cresterea temperaturii duce la cresterea dimensiunilor, dar exista si excep?ii.

• Astfel, un corp solid îsi mareste toate dimensiunile liniare în acelasi raport.

• Pentru solide cresterea relativa a unei dimensiuni (raportul dintre variatia dimensiunii si dimensiunea initiala) este proportionala cu cresterea temperaturii. Coeficientul de proportionalitate se numeste “coeficient de dilatare termica”, o marime de obicei pozitiva, a carei unitate de masura este inversul unitatii de masura a temperaturii. Pentru polimeri (de exemplu materiale plastice) acest coeficient este de circa 10 ori mai mare decît pentru metale, care la rîndul lor au un coeficient mai mare decît al ceramicilor.

• Se masoara cu dilatometrul.


146

PLAN DE LECTIE

Denumirea cursului: Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Titlul lectiei: Modulul al II-lea, Deplasarea în vederea efectuării montajelor Durata modulului de curs este de 75ore din care:


Planul lectiei de pregatire teoretica este format din cinci sesiuni. Timpul fiecarei sesiuni poate fi ajustat pentru a se potrivi cu dimensiunea clasei, programul si stilul de predare.

Obiective Obiective de performanta După parcurgerea acestei lectii, sub supravegherea formatorului, cursantul trebuie să fie capabil să facă următoarele: Sa efectueze deplasarea în vederea efectuării montajelor:

- Pregăteste transportul tâmplǎriei si a mijloacelor de muncă - Transportă tâmplǎria si mijloacele de muncă - Manipulează tâmplǎria si mijloacele de muncă

Obiective de învatare

1. Descrie tipurile de dispositive de ridicat si transportat - Specifica caracteristici functionale - Descrie cum se utilizeaza dispozitivele de ridicat si transportat - Indica tipurile de dispozitive de ridicat si transportat

2. Specifica metodele si echipamentele utilizate pentru manevrele de transport - Descrie cum se utilizeaza corect vehiculele de transportat sticlă si tamplarie

3. Descrie procedurile de manipulare/purtare a tâmplariei si vitrajelor izolante - Descrie cum se face depozitarea temporara a sticlei pe santier - Descrie cum se face depozitarea tâmplăriei pe santier - Descrie cum se face manipularea manuală - Descrie cum se face manipulare mecanica: descărcare vehicule si manipulare

sticla vrac - Descrie cum se face transportarea sticlei si tamplariei termoizolante

4. Specifica tipurile de daune care pot apărea în timpul manipulării si transportului tamplariei si componentelor si a deseurilor rezultate din activitatea de montaj

- Indica deseurile rezultate din operatiuni de degajare a amplasamentului - Identifica principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicati în

activităţile de stocare temporară a deseurilor

5. Indica dificultătile / riscurile în pozitionarea tamplariei si componentelor pe mijlocul de transport si modul de a le depăsi

- Specifica cerintele pentru vehiculele care transportă sticlă si tamplarie termoizolanta

6. Identifica factorii de risc intalniti pe parcusul deplasarii in vederea efectuarii montajului

- Rezuma cum face evaluarea riscurilor - Specifica situatii relevante privind cerintele la evaluarea riscurilor


147

- Descrie factorii de risc intalniti pe parcursul deplasarii - Enumera masurile impuse la incărcarea tâmplăriilor si materialelor în vehicule

7. Specifica tipurile de mijloace de munca din inventarul propriu al montatorului Pregătirea

Materiale si echipamente necesare in clasa - Copii ale modulului de examinare:

• Modulul II, Deplasarea in vederea efectuarii montajelor - Prezentare PowerPoint:

• Deplasarea în vederea efectuării montajelor - Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru (optional); - Reviste de specialitate (optional); - Fise de documentare (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Materiale de securizare/semnalizare (optional); - Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop.


- Imbracaminte de protectie si lucru; - Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante; - Truse de prim ajutor.

Echipamente de lucru: - Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete,

semnale luminoase/acustice etc.; - Masina transport auto pentru transportul tamplariilor, uneltelor si instrumentelor

de lucru utilizate. Prezentarea

Metode didactice utilizate: - Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

A. Introducere B. Prezentare în linii generale. Scrieti obiectivele pe tabla sau flipchart înainte de sosirea cursantilor. Scrieti notarea pe tablă si explicati cursantilor asteptările dumneavoastră de la această lectie. Furnizati o copie a notarii si asteptările cursantilor, dacă credeti că este necesar. O defalcare de notare este în sectiunea de evaluare formală. Completati cu prelegerea lectiei, prezentarea PowerPoint, Exercitii de clasificare (optional), Exercitii de identificare (optional) si Studiu de caz (optional). Completati partea cu lectia in clasa cu trecerea la zona de lucru pentru practica ghidata si practica individuală. C. Întoarceti-vă la sala de clasă pentru revizuire si testare.


148




Evaluarea Evaluarea informală: Cursantiiii trebuie să fie evaluati de la începutul până la sfârsitul lectiei. Participarea si atentia în clasă trebuie să fie ponderate puternic în procesul notare. Participarea si atentia în timpul sesiunilor de practică este la fel de importanta, dacă nu chiar mai mult, în procesul notare. Din moment ce această lectie este una practica si mai mult decât o lectie de informare, cei doi factori enumerati mai sus trebuie să stabilească cele mai multe din punctele disponibile pentru cursant. Evaluarea formală: 40% in clasă 50% pentru sesiuni independente si ghidate 10% de testare Inainte de a începe lectia explicati cursantilor acest ghid de notare.


149

TEST

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul II, Deplasarea in vederea efectuarii montajelor

Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 1. Din ce cauza ventuzele pneumatice adera la sticla? ______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 2. Utilizarea corectă a vehiculelor de transportat sticlă si tamplarie include următoarele:

a. La transport tamplaria trebuie să fie bine fixata în pozitie verticală, pe ambalaje rezistente si curate. Aceasta va ajuta la prevenirea zgârierii suprafetei profilului

b. Personalul poate să călătorească în acelasi compartiment al vehiculului cu sticla si tamplaria

c. Cand se transportata vitraje izolante cele mai mari dimensiuni trebuie să fie pozitionate în partea din spate si cele mai mici în partea din fată de a stivei

d. Cerintele de stabilitate la transportul tamplariei sunt: asezarea tâmplăriei în pozitie verticală in functie de configuratie (dreptunghiulară, semirotundă, triunghiulară)

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 3. Operatiile care sunt realizate de montator în vederea deplasării la locul montajului

sunt: • Încărcare • Manipulare • Depozitare temporară a tâmplăriilor • Efectuarea finisarilor interioare si exterioare

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 4. La sosirea pe santier a transportului de tâmplărie de la producător, persoana si

echipa desemnată să facă receptia furniturii trebuie să verifice îndeplinirea următoarelor conditii: a. Să corespundă cantitativ cu numărul de piese înscrise în avizul de însotire a

mărfii si planul de montaj programat de constructor b. Să identifice numărul de ferestre din cladire c. Să nu prezinte zgârieturi sau urme de manipulare si transport necorespunzătoare


150

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 5. La depozitarea pe santier a vitrajului termoizolant se verifica următoarele aspecte:

a. Este fereastra la nivelul solului? Dacă nu, cu ce se ridica încărcătura la etajul clădirii?

b. Pot fi asigurate conditii de depozitare umeda? c. Este suficient accesul pentru a permite unui vehicul sa livreze vitrajul la locul de

amplasare? d. Ce mijloace de manipulare sunt disponibile pentru a descărca sticlă din camion la

zona cu rafturi sau de montaj? Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 6. Există anumite cerinte pentru vehiculele care transportă sticlă si tamplarie

termoizolanta a. Pentru a preveni alunecarea sticlei dincolo de capătul limita de încărcare al

stativului trebuie să fie utilizate alte stative b. Punctul extrem de proiectie al unui stativ exterior nu trebuie să iasă în afară mai

mult de 400 mm dincolo de marginea exterioară a suprafetei luminoase a vehiculului

c. Înclinatia recomandată pentru suportul de sticlă pe vehicule este de 5° Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 7. Exista riscuri specifice, cum ar fi afectiuni ale ochilor, de exemplu, atunci când sticla

pentru vitrine se taie la dimensiune la locul de montaj, o fereastră spartă este tocata in bucati sau sticlă securizată pusa in vrac. Toate aceste situatii prezintă posibilitatea ca sticla sau resturi sa intre în ochi si pentru aceasta trebuie să fie disponibila o protectie adecvata.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 8. Factorii de risc intalniti pe parcursul deplasarii sunt:

a. Accidentul rutier provocat din diferite cauze pe timpul deplasării de la sediul organizatiei, la sediul beneficiarilor

b. Căderea liberă de materiale, scule, obiecte, materiale de constructie de la nivele superioare, în caz de organizare eronată a operatiunilor

c. Încărcarea tâmplăriilor si materialelor în vehicule este permisă până la sarcină maximă admisă si se face astfel ca sarcina încărcăturii să fie uniform distribuită si să rămână stabilă în timpul transportului.

d. Conducerea cu viteză excesivă sau necorespunzătoare tipului de autovehicul si încărcăturii, viteza neadaptată la categoria de drum pe care circulă cu autovehiculul

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 9. Din activitatea de dezmembrare a tâmplăriei rezultă deseuri care trebuie valorificate

şi eliminate. Gestionarea deşeurilor, respectiv transportul şi depozitarea lor temporară reprezintă o responsabilitate a beneficiarului

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente!


151

10. La manipularea manuală a vitrajelor izolante pe santiere trebuie să fie respectate următoarele criterii: a. Geamurile fumurii sunt plasate de lumina directă a soarelui b. Daca sticla se sparge în timpul manipulării, nu se fac manevre de stopare c. În locatii cu vânt geamul nu trebuie să fie legat d. La ridicare geamul trebuie păstrat în pozitie verticală si miscarea sa fie lina

pentru a se evita îndoirea nejustificata Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 11. Tipuri de dispozitive de ridicat si transportat sunt:

• stivuitoare • elevatoare • palane, scripeti, trolii, benzi, chingi, ventuze • transportatoare de sticla



152

PowerPoint


1

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Modulul al II-lea


2

Tipuri de dispozitive de ridicat si transportat

Cele mai importante caracteristici ale dispozitivelor de ridicat si transportat sunt:

• masa utila care poate fi manipulata; • cursa dispozitivului si caracteristicile

acesteia; • tipul energiei utilizate; • siguranta in exploatare.

3

Tipuri de dispozitive de ridicat si transportat

Cele mai importante tipuri de dispozitive de ridicat si transportat sunt:

• macaralele cu brat sau cu platforma; • stivuitoarele;• platformele autoridicatoare; • elevatoarele;• mecanisme de ridicat: palane si

electropalane, scripeti, trolii, benzi, chingi, ventuze, etc.;

• transportatoare de sticla;• macarale electrice aeriene.

4

Metode si echipamente utilizate pentrumanevrele de transport (1)

Utilizarea corectă a vehiculelor de transportat sticlă si tamplarieinclude următoarele:

• Sticlă, tamplarie, cutii sau altele, trebuie să fie asigurate în modcorespunzător;

• Sticla vrac trebuie să fie intercalate cu hârtie sau pudră pentru a preveni frecarea la transport;

• La transport tamplaria trebuie să fie bine fixata în pozitie verticală;• Cand sticla vrac este transportata cele mai mari dimensiuni

trebuie să fie pozitionate în partea din spate si cele mai mici în partea din fată de a stivei;

• Cerintele de stabilitate la transportul tamplariei sunt: asezarea tâmplăriei în pozitie verticală in functie de configuratie (dreptunghiulară, semirotundă, triunghiulară); fixarea tâmplăriei de stative speciale plasate în vehiculul de transport cu frânghii, cabluri, chingi;

• Părtile metalice trebuie să fie izolate de contactul direct cu sticla;


153

5

Metode si echipamente utilizate pentrumanevrele de transport (2)

Utilizarea corectă a vehiculelor de transportat sticlă si tamplarieinclude următoarele:

• Alte materiale din vehiculul trebuie asigurate pentru a împiedica mutarea lor si deteriorarea sticlei si a tamplariei;

• Înainte de a pleca cu vehiculul de transportat sticla si tamplaria sau de stabilire a traseului, soferul trebuie să verifice securitatea încărcăturii;

• Personalul nu trebuie să călătorească în acelasi compartiment al vehiculului cu sticla si tamplaria;

• Înainte de a dezlegarea incarcatura soferul trebuie să verifice dacă sticla are o inclinare pozitiva si cand descărcarea a avansat, el trebui să verifice dacă această inclinare rămâne pozitiva pe partea cu vrac;

• Trebuie avut grijă ca, odata ce pe o parte încărcătura a fost inlaturata, vehiculul rămâne încărcat uniform pentru a livra si produsele ramase.

6

Proceduri de manipulare / purtare atâmplariei si vitrajelor izolante

Operatiile care sunt realizate de montator în vederea deplasării la locul montajului sunt:

• Încărcare;• Descărcare;• Transport;• Manipulare;• Depozitare temporară a tâmplăriilor.

Soferul trebuie sa se consulte cu responsabilul inainte de a descarca

7

Depozitarea temporara a sticlei pe santier

De verificat următoarele aspecte:• Este fereastra la nivelul solului? Dacă nu,

cu ce se ridica încărcătura la etajul clădirii sau este platforma suficienta pentru a lua greutatea?

• Va fi necesar sa fie distribuita greutatea vitrajul termoizolant pe podea?

• Este suficient accesul pentru a permite unui vehicul sa livreze vitrajul la locul de amplasare?

• Ce tip de rafturi sunt necesare să ţina vitrajul? Este terenul potrivit pentru a ridica rafturi?• Ce mijloace de manipulare sunt disponibile pentru a descărca sticlă din camion la zona cu rafturi? Sunt de o capacitate suficientă?• Este zona unde sticla este depozitata sigura si în condiții de sigurantă in caz de daune accidentale de alti contractori de la fața locului? Va prezenta un pericolpentru oricine nu este asociat în mod direct cu aceasta lucrare?

Sunt conditii susceptibile de a fi întâlnit un vânt ciudat

8

Depozitarea temporara a tâmplăriei pe santier

Se verifică îndeplinirea următoarelor conditii:• Să corespundă cantitativ cu numărul de piese înscrise în avizul de

însotire a mărfii si planul de montaj programat de constructor;• Să corespundă ca formă si dimensiuni cu tabelul de tâmplărie sau

releveul, în vederea distribuirii acesteia pe clădire, functie de dimensiunile golurilor;

• Să nu prezinte zgârieturi sau urme de manipulare si transport necorespunzătoare;

• Să le depoziteze corespunzător în locuri protejate de praf şi de degradare prin contact cu alte materiale de construcţii;

• Să identifice numărul de vitraje corespunzător tâmplărieirecepţionate şi să le depoziteze asigurând protecţia necesară;

• Să solicite şi să primească de la transportator, pe lângă avizul de însoţire al mărfii, declaraţia de performanta (marcajul CE), documente care vor fi păstrate în vederea predării la recepţiafinală a tâmplăriei montată pe clădire.


154

9

Manipularea manuală (1)

Trebuie să fie respectate următoarele criterii:• Accesul la locul de amplasare al montajului sa fie adecvat

pentru a permite vehiculelor să se apropie;• Pozitia de depozitare este accesibilă pentru livrarea si

distribuirea de materialelor;• Vitrajele sunt distribuite pe etaje sau pe schele, în conditii de

sigurantă;• Aranjamente de rafturi corespunzătoare sunt făcute în asa fel

încât sticla este pozitionata în conditii de sigurantă si nu poate fi afectata de alte persoane care lucrează la fata locului;

• Conditiile de depozitare sunt uscate;• Geamurile fumurii sunt plasate de lumina directă a soarelui;

10

Manipularea manuală (2)

Trebuie să fie respectate următoarele criterii:

• Trebuie să existe spatiu de manevră în conditii de sigurantă a vitrajului, in cazul în care este permis;

• Daca sticla se sparge în timpul manipulării, nu se fac manevre de stopare;

• În locatii cu vânt geamul trebuie să fie legat pentru a preveni caderea ;

• Trebuie utilizată o postură de ridicare în sigurantă;

• La ridicare geamul trebuie păstrat în pozitie verticală si miscarea sa fie lina pentru a se evita îndoirea nejustificata;

• Podeaua trebuie să fie verificata de obstacole sau rămăsite alunecoase;• Echipamentul individual de protectie adecvat trebuie să fie utilizat pentruefectuarea muncii manuale de manipulare.

Sticla trebuie transportata pe un

vehicul proiectat adecvat

11

Tipuri de daunecare pot apărea în timpul manipulării si transportului tamplariei

si componentelor si a deseurilor rezultate din activitatea de montaj

Principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în activităţile de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii si demolări sunt generate de:

• zgomotul şi vibraţiile generate de către utilaje/echipamente/scule automate în cursul operaţiilor de demontare tâmplării si de manipulare a deşeurilor;

• pulberile generate în cursul activităţilor de demontare a tâmplăriilor vechi şi de manipulare a deşeurilor;

• lucrul la înălţime;• manipularea maselor (posibila

manipulare manuală a unor deşeuri de dimensiuni mari ce sunt stocate).

Se asigură sa fie camionul în picioare pe o suprafață plană

12

Deşeurile rezultate din operaţiuni de degajare a amplasamentului

• moloz, spărturi şi alicărie (deşeu de beton, mortar de zidărie şi tencuială, cărămidă, izolaţii din bca, spărturi de pardoseli şi şape, panouri izolante);

• deşeu metalic;• tâmplărie metalică;• deşeuri materiale (sticlă, elemente din

plastic, cartoane şi pânze bitumate, textile, hârtie, uşi şi ferestre).


155

13

Dificultăti / riscuri în pozitionarea tamplariei si componentelor pe mijlocul

de transport si modul de a le depăsiExistă anumite cerințe pentru vehiculele care transportă sticlă si

tamplarie termoizolanta• Punctul extrem de proiecție al unui stativ exterior nu trebuie să

iasă în afară mai mult de 400 mm dincolo de marginea exterioară a suprafeței luminoase a vehiculului;

• În cazul în care sticla sau tamplaria sunt puse pe un stativ ce iese în afara, centrul de greutate al acestora nu trebuie să cauzeze vehiculului, acesta să se aplece astfel încât suportul sa își piarda echilibrul;

• Înclinația recomandată pentru suportul de sticlă pe vehicule este de 5°;

• Pentru a preveni alunecarea sticlei dincolo de capătul limita deîncărcare al stativului trebuie să fie utilizate curelele orizontale;

• Rafturile exterioare pot fi echipamente permanente sau detasabile.

14

Factori de risc intalniti pe parcusul deplasarii in vederea efectuarii montajului

• Accidentul rutier provocat din diferite cauze pe timpul deplasării de la sediul organizatiei, la sediul beneficiarilor;

• Alunecarea la coborârea din caroseria autovehiculului, fără să utilizeze scara mobilă urcare/coborâre;

• Căderea liberă de materiale, scule, obiecte, materiale de constructie de la nivele superioare, în caz de organizare eronată a operatiunilor;

• Conducerea cu viteză excesivă sau necorespunzătoare tipului de autovehicul si încărcăturii, viteza neadaptată la categoria de drum pe care circulă cu autovehiculul;

• Neverificarea fixării tâmplăriei contra căderii de pe stativul special, înainte de plecarea în cursă.

15

Situatii relevante privind cerintele la evaluarea riscurilor

• Foaia de geam manipulata în locuri publice impune ca zona de lucru sa fie inconjurata cu o funie si rutele de mers pe jos separate sau oamenii educati să stea departe de pericol, de exemplu, în timpul înlocuirii vitrinelor la magazine sau lucrul la înăltime;

• Sticla stocata temporar la locul de montaj trebuie să fie acoperita si zona de depozitare protejata pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate. Montatorul trebuie să informeze clientul cu privire la pericolele asociate cu sticla în special în cazul în care copiii sunt în cauză;

• Riscuri specifice, cum ar fi afectiuni ale ochilor, de exemplu, atunci când sunt tăiate găuri în sticlă, sticla pentru vitrine care se taie la dimensiune la locul de montaj, o fereastră spartă este tocata in bucati sau sticlă securizată pusa in vrac. Toate aceste situatii prezintă posibilitatea ca sticla sau resturi sa intre în ochi si pentru aceasta trebuie să fie disponibila o protectie adecvata.


156

PLAN DE LECTIE

Denumirea cursului: Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Titlul lectiei: Modulul al III-lea, Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor Durata modulului de curs este de 135ore din care:


Planul lectiei de pregatire teoretica este format din noua sesiuni. Timpul fiecarei sesiuni poate fi ajustat pentru a se potrivi cu dimensiunea clasei, programul si stilul de predare.

Obiective Obiective de performanta După parcurgerea acestei lectii, sub supravegherea formatorului, cursantul trebuie să fie capabil să facă următoarele: Sa pregăteasca locurile de montaj al tâmplăriilor:

- Degajeaza spatiului de montaj; - Delimiteaza zona de montaj; - Protejeaza elementele de construcţie.


1. Specifica caracteristicile constructive ale obiectivelor civile si industriale - Indica tipurile de constructii în care sunt efectuate lucrările de montaj tâmplării - Identifica categoriile de exigente de performanta pentru cladirile de locuit

2. Descrie masurile care se iau pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse

cladirilor - Explica cum se realizeaza prevenirea cu suporturi temporare

3. Specifica tipurile de componente sau materiale periculoase care ar putea fi descoperite

si ce actiuni ar trebui să fie luate în aceste cazuri - Descrie azbestul si implicatiile gestionarii acestuia

• De ce se gestioneaza azbestul? • Cine este expus la risc? • Unde este găsit azbestul în clădiri? • Proprietatile azbestului • Utilizarea azbestului • Elemente de constructie cu continut de azbest • Cum ajung fibrele de azbest in aer? • Riscul pentru sanatate • Boli cauzate de azbest • Expunerea la azbest in Romania • Cerinte generale privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de

azbest • Evaluarea expunerii la azbest pe santiere • Evaluarea si monitorizarea expunerii • Controlul expunerii • Protectia lucratorilor


157

4. Specifica modalitatile de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ îndeplinesc

cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie - Explica cum se realizeaza releveul pentru:

• Caracterul adecvat al deschiderii • Servicii la locul deschiderii • Proiectarea pentru performanţă în condiţii climatice deosebite • Buiandrugi • Îndepărtarea de zidărie • Bovindouri, balcoanele inchise si ferestre de fronton • Panouri imbinate • Ferestre de mansarda • Tipul de deschidere si directia • Usi de exterior • Glafuri exterioare de scurgere

- Explica cum se realizeaza măsurătoarea pentru: • Dimensiunile care se iau în considerare la măsurare • Determinarea modului în care glafulul poate fi montat • Descoperiri la control

- Specifica cum se iau dimensiuni de executie pentru: • Situaţii intalnite la efectuarea măsurătorilor pentru ferestre/uşi • Deducerile care sunt recomandate pentru ferestre si usi exterioare

- Indica itemele din lista de verificare - Rezuma cum face demontajul ferestrelor sau usilor existente pentru:

• Tehnici de demontaj tamplarie • Tocul din lemn pentru ferestre si usi • Ferestre tip ghilotina • Ferestre din rame metalice • Ferestre si usi cu rame din PVC • Ferestre de mansarda • Pervaze

5. Specifica cerintele specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat

ETICS - Mentioneaza notiunile elementare despre alcătuirea pereţilor exteriori reabilitaţi,

cu stratul termoizolant dispus la exterior

6. Enumera cerintele minime necesare privind modalitatile / procedurile de semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006

- Indica cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la lucul de munca

- Indica cerinte minime generale privind panourile de semnalizare

7. Specifica dispozitiile de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime

- Specifica normele pentru lucrul la inaltime - Indica mijloacele colective de protectie - Descrie cum se utilizeaza echipamentele individuale de protectie (EIP) - Specifica masurile de prevenire si protectie - Indica riscurile de accidentare


158

8. Enumera cerintele minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

- Indica deseurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări - Indica deseurile din construcţii şi demolări ce conţin compuşi bifenili policloruraţi

şi similari acestora - Indica deşeurile din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest - Descrie cerinţele privind stocarea deseurilor - Rezuma cum se face stocarea deseurilor periculoase din constructii si demolări


• Modulul III, Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor - Prezentare PowerPoint:

• Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor

• Azbestul • Modalitati de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ

îndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie • Cerinte specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja

montat ETICS • Cerinte minime necesare privind modalitatile/procedurile de

semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006 • Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie

pentru lucrari temporare la inaltime • Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate

în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; - Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop.


- Imbracaminte de protectie si lucru; - Incaltaminte de protectie; - Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-antifoane, viziere si

ochelari de protectie; - Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime; - Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante; - Truse de prim ajutor.

Echipamente de lucru:


159

- Instrumente de mǎsurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc;

- Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan; - Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica; - Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete,

semnale luminoase/acustice etc.; - Materiale si sculele specifice reparaţiei.


- Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

A. Introducere B. Prezentare în linii generale. Schita: Scrieti obiectivele pe tabla sau flipchart înainte de sosirea cursantilor. Scrieti notarea pe tablă si explicati cursantilor asteptările dumneavoastră de la această lectie. Furnizati o copie a notarii si asteptările cursantilor, dacă credeti că este necesar. O defalcare de notare este în sectiunea de evaluare formală. Completati cu prelegerea lectiei, prezentarea PowerPoint, Exercitii de clasificare (optional), Exercitii de identificare (optional) si Studiu de caz (optional). Completati partea cu lectia in clasa cu trecerea la zona de lucru pentru practica ghidata si practica individuală. C. Întoarceti-vă la sala de clasă pentru revizuire si testare.




Evaluarea Evaluarea informală: Cursantii trebuie să fie evaluati de la începutul până la sfârsitul lectiei. Participarea si atentia în clasă trebuie să fie ponderate puternic în procesul de notare. Participarea si atentia în timpul sesiunilor de practică este la fel de importanta, dacă nu chiar mai mult, în procesul de notare. Din moment ce această lectie este una practica si mai mult decât o lectie de informare, cei doi factori enumerati mai sus trebuie să stabilească cele mai multe din punctele disponibile pentru cursant. Evaluarea formală: 40% in clasă 50% pentru sesiuni independente si ghidate 10% de testare Inainte de a începe lectia explicati cursantilor acest ghid de notare.


160

TEST

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul III, Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 1. Cladirile industriale reprezinta denumirea generica a tuturor cladirilor destinate sa

adaposteasca activitati umane productive si/sau rezultatele unor asemenea activitati. Aceste cladiri sunt cunoscute ca „hale industriale”.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 2. În faza de măsurare finală, însă cel mai târziu la montarea ferestrelor, starea

tencuielii se va verifica prin: a. Ciocănire b. Răzuire c. Proba la zgâriere d. Udare

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 3. Aparitia bolilor cauzate de azbest depinde de:

• Cantitatea de fibre inhalate • Durata expunerii • Greutatea corporala • Varsta

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 4. Elemente de constructie cu continut de azbest:

a. pereţi (panouri izolatoare din pereţii despărţitori) b. tubulatura de ventilaţie c. ferestre si usi d. plafoane (plăci ignifuge din plafoanele false)

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 5. La masurarea ferestrelor in vederea stabilirii cotelor de executie:

a. se verifica glaful b. trei măsurători trebuie să fie luate pe fiecare lătime si înăltime c. rectangularitatea deschiderii se determina prin efectuarea de măsurători ale

diagonalelor d. se verifică cu ajutorul riglei telescopice şi al nivelei cu bulă de aer dacă golul este

rectangular Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 6. La efectuarea măsurătorilor pentru uşi care se execută cu prag din aluminiu, atunci

se ţine cont de faptul că pragul se fixează la nivelul pardoselii. Sub prag se


161

monteaza un solbanc inalt de pana la 10cm care se ingropa in pardoseala. Trebuie să existe întotdeauna informaţii de la constructor sau beneficiar asupra eventualelor pardoseli (parchet, podele, gresie etc.) care vor fi montate ulterior (grosimea lor, modul de montare), pentru a nu impiedica funcţionarea uşilor.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 7. Cum se realizeaza demontajul ferestrelor de mansarda? ______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 8. Montarea la exterior a sistemului termoizolant compact ETICS nu va incepe inainte

de: a. Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi b. Toate suprafetele ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul,

aluminiu, solbancuri, vor fi protejate cu folii corespunzatoare c. Nu toate tocurile de ferestre si usi trebuie sa fie montate, precum si toate

elementele ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti etc. Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 9. Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca

pentru panouri de avertizare • formă triunghiulară; • pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să

acopere cel puţin 50 % din suprafaţa panoului). A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să încercuiţi o varianta corecta din cele existente! 10. Lucrul la inaltime:

a. Prin "lucrul la inaltime" se intelege activitatea desfasurata la minim 2 m, masurat de la talpile picioarelor lucratorului pana la baza de referinta naturala (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baza fata de care nu exista pericolul caderii in gol.

b. Pentru locurile de munca amplasate pana la inaltimea de 2 m se considera "lucrul la inaltime", la care se vor adopta, de la caz la caz, in functie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre masurile de securitate a muncii prevazute pentru lucrul la inaltime.


162

PowerPoint

Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor

1


Modulul al III-lea


Caracteristici constructive ale obiectivelor civile si industriale

Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor

2

Clasificarea constructiilor (1)

Cladirile civile reprezinta denumirea generica actuala a unor cladiri destinate sa adaposteasca oameni si/sau activitati umane ce nu intra in sfera productiei.

La randul ei acesta categorie de cladiri comporta o clasificare proprie, definita tot pe baza unei caracteristici functionale globale.

• Cladiri de locuit: locuinte individuale sau colective, hoteluri,camine, etc.

• Cladiri social culturale: spitale, sanatorii, biblioteci, teatre, etc.• Cladiri administrative: banci, tribunale, birouri, primarii, etc.• Cladiri comerciale si de alimentatie publica: magazine,

restaurante, cantine, etc.• Cladiri pentru dirijarea transporturilor: gari, aeroporturi, gari

portuare, etc.• Cladiri pentru culte: biserici, case de rugaciuni, etc.


163

3

Clasificarea constructiilor (2)

- Cladirile industriale reprezinta denumirea generica a tuturor cladirilor destinate sa adaposteasca activitati umane productive si/sau rezultatele unor asemenea activitati. Aceste cladiri sunt cunoscute ca „hale industriale”.

- Cladirile agrozootehnice reprezinta o categorie speciala de cladiri, destinate sa adaposteasca animale, pasari, produse agrovegetale si procese de productie specifice sectorului agrozootehnic.Aceste cladiri sunt: adaposturi pentru animale, rasadnite, abatoare, magazii pentru cereale, etc.

- Constructiile ingineresti cuprind: • Constructii industriale speciale• Constructii si retele edilitare• Constructii hidrotehnice• Cai de comunicatii• Constructii pentru retele aeriene.

4

Conditii tehnice pentru constructii

Fiecare constructie sau element de constructie trebuie să satisfacă un ansamblu de conditii tehnice sau cerinte tehnico-economice principale, care privesc:

• durabilitatea în timp• robustetea structurala• rezistenta la foc• rezistenta si stabilitatea constructiei• conditii fizice si igienice, arhitectonice,

economico-organizatorice etc.

5

Categorii de exigente de performanta pentru cladirile de locuit

• stabilitate• siguranta la foc• siguranta in utilizare• etanseitate• confort higrotermic• ambianta atmosferica• confort acustic• confort vizual• confort tactil• confort antropodinamic• igiena• adaptare la utilizare• durabilitate• economicitate

6

Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor

aduse cladirilor

În faza de măsurare finală, însă cel mai târziu la montarea ferestrelor, starea tencuielii se va verifica prin: • Ciocănire (tencuială cu goluri); • Răzuire (ruperea granulelor proeminente); • Proba la zgâriere (rezistenţa tencuielii).

Sustinere stalpi cu cric


164

Azbestul

1


Modulul al III-lea


Azbestul

Azbestul

2

De ce se gestioneaza azbestul?

Respiratia în aerul ce contine fibre de azbest poate duce la boli legate de azbest, în special cazurile de cancer de plamani. Azbestul prezinta risc pentru sănătate în cazul în care fibrele de azbest sunt eliberate în aer si inhalate prin respiratie. Lucrătorii care efectuează lucrări de întretinere si reparatii de constructii sunt deosebit de expusi riscului.

Cine este expus la risc?

•contractanti de constructii si demolări, tinichigii, electricieni, zugravi si decoratori, tâmplari, instalatori, instalatori de gaze, tencuitori, instalatori de încălzire si ventilatie;•oricine din cei care se ocupă cu electronica, de exemplu, telefon si IT si instalatori de alarme. Dacă azbestul este prezent si poate fi usor deranjat, este în stare proastă si nu este gestionat în mod corespunzător, persoanele ar putea fi puse în pericol.

Proprietatile azbestului• Fibre minerale naturale• Rezistente la intindere, rasucire• Flexibile• Rezistente la caldura• Bun izolator (electric, fonic, hidric)• Rezistenta la coroziune chimica

3

Fibre de azbest Fibre azbest (microscopie electronica)

4

AzbestulUnde este găsit azbestul în clădiri?

Produs de azbest Pentru ce a fost folosit

Azbest pulverizat Protectia împotriva incendiilor în conducte si confectii de otel structural, in plafoanele false, etc

Strat izolator Izolatie termică pentru conducte si cazane

Panouri izolante de azbest (AIB)

Panouri de protectie împotriva incendiilor, izolare termica, partitii de perete, conducte, scafe, tavane si pereti

Produse din azbociment, foi plate sau ondulate

Acoperisuri si placări de pereti, jgheaburi, conducte de apă de ploaie, rezervoare de apă

Anumite acoperiri texturate

Tencuieli decorative, vopsele

Bitum sau materiale de vinil

Carton bitumat, plăci de podea si tavan

Elemente de constructie cu continut de azbest• pereţi (panouri izolatoare din pereţii despărţitori)• straturi de acoperire şi vopsele texturate• dale de pardoseală• izolaţiile ignifuge de pe structurile de oţel ale construcţiilor• tubulatura de ventilaţie• plafoane (plăci ignifuge din plafoanele false)• instalaţii electrice• plăci şi dale pentru acoperişurifaţade de clădiri, scafe, protecţiiconducte de apă şi canalizare• sisteme de încălzire (izolaţii termice la conducte, radiatoare şi boilere)• robineţi, flanşe, garnituri încadrate sau etanşate cu azbest.


165

5

Azbestul

Material ignifug cu azbest aplicat prin Sprayere

Linoleum industrial cu azbest

Placi de pardoseala cu azbest 6

Azbestul

Materiale de acoperire – placi de azbociment

Azbest in materiale de etansare si mortar

Material de etansare Mortar cu azbest

7

Azbestul

Cum ajung fibrele de azbest in aer?Actiunea mecanica asupra materialelor cu azbest duce la eliberarea fibrelor in aer.

Cel mai mare risc il reprezinta materialele friabile• Pot fi sfaramate usor cu mana;• Fibrele de dimensiuni mici (respirabile) raman in aer in suspensie mult timp;• Materialele cu azbest deteriorate au friabilitate mare.

Azbest friabil

8

AzbestulMaterialele cu continut de azbest nefriabile, (placi de acoperire sau pardoseala, usi anti

incendiu, azbociment) NU ELIBEREAZA FIBRE DE AZBEST IN MOD SPONTAN

Riscul pentru sanatate• Fibrele de azbest din aer pot fi inhalate si pot patrunde in plaman;• Fibrele de azbest de dimensiuni respirabile ajung in alveole unde se depoziteaza;• Mecanismele de aparare ale organismului nu pot indeparta in totalitate fibrele din plamani;• Fibrele pot fi transportate mai departe pana la pleura.

Boli cauzate de azbest• De obicei, primele simptome apar dupa 10-15 ani• Efectele expunerii la azbest continua chiar dupa ce expunerea a incetat

- Azbestoza• Azbestoza este o boala cronica, progresiva, produsa de fibrele de azbest care afecteaza

tesutul pulmonar, ducand la ingrosarea extinsa si ireversibila a tesutului.• Simptomele principale sunt dificultatea la respiratie, tusea si durerile toracice.• Nu exista tratament.- Mezoteliomul• Mezoteliomul pleural sau Mezoteliomul este o forma rara de cancer al pleurei.• Cancerul este invaziv, afecteaza rapid intreaga pleura care devine dura si impiedica

expansiunea plamanilor in timpul respiratiei. Este dureros si intotdeauna fatal. Poate fi cauzat de expuneri foarte mici la azbest.

• Toate cazurile sunt datorate expunerii la azbest


166

9

AzbestulEvaluarea expunerii la azbest pe santiere- Tipul de material• Materialul contine azbest?• Este friabil sau nu?• Unde se afla? – este izolat sau accesibil lucratorilor?

- Starea materialului: este intact sau este degradat?

- Activitatea desfasurata• Exista lucratori care muncesc in zona unde se afla azbestul?• Materialul cu azbest urmeaza sa fie taiat, gaurit, prelucrat mecanic in

vederea indepartarii?

- Valori limita ale concentratiei de azbest in aer• 0.1 fibre/cm3 aer (0.1 f/cc) medie ponderata cu timpul – 8 ore (TWA= time

weighted average) fractie respirabila• prelevarea si determinarea se face doar de catre laboratoare abilitate de

Ministerul Sanatatii• La aceste concentratii fibrele de azbest in suspensie nu sunt vizibile cu

ochiul liber.10

AzbestulControlul expunerii• Masuri de reducere a expunerii sau de eliminare a expunerii:• Reducerea numarului de lucratori potential expusi;• Intretinerea periodica a echipamentelor implicate in tratarea azbestului;• Depozitarea, transportul in ambalaje etanse a materialelor ce degaja pulbere de

azbest;• Colectarea, etansarea, etichetarea deseurilor.

Instruirea lucratorilor• Initiala, periodica;• Informarea cu privire la riscuri.

Protectia lucratorilor• Echipament de protectie (inclusiv protectie respiratorie)• Masuri de igiena personala

Supravegherea medicala specifica si dupa ce expunerea a incetat

Responsabilitatea angajatoruluiSa ia toate masurile de reducere/eliminare a expunerii atunci cand exista cea mai mica

indoiala privind prezenta azbestului intr-o constructie.


167

Modalitati de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ îndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie

1


Modulul al III-lea


Modalitati de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎîndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie

2

Releveul• Un bun releveu este baza in a asigura un montaj de calitate. • Lucrările de înlocuire trebuie să respecte cerintele din Regulamentele in

constructii.• Se verifica orice defecte aparente si deficiente în jurul structurii deschiderii.• Trebuie notata prezenţa în orificiu a oricaror articole electrice sau de specialitate.• Se determina sarcina nominală la vânt si apoi se precizează ferestrele si usile

care sunt potrivite pentru acet tip de expunere.• Necesitatea de buiandrugi depinde de modelul structurii. • In situatia realizarii de noi goluri in pereti, unde zidaria este indepartata pentru a

monta ferestre, trebuie să se precizeze metoda de refinisare.• Dacă bovindourile, balcoanele inchise si ferestrele de fronton au aplicate sarcini,

o evaluare a structurii trebuie să fie efectuată de către o persoană competentă.• La ferestre de mansarda trebuie să fie luate în considerare cerinte de securitate

si sănătate pentru lucrul la înăltime.• Tipul de deschidere si directia, montatorul trebuie să cada de acord cu clientulul.• Usi de exterior, cerinta pentru dotari suplimentare, cum ar fi: sisteme de

ventilare, guri de aerisire, clape pisica, găuri spion, etc., trebuie să fie specificate în mod clar.

• Glafuri exterioare de scurgere, orice metodă de montaj a glafului exterior trebuie să fie specificata.

• Montatorul trebuie să specifice sau să confirme pozitia, stilul si orientarea oricărui model de sticlă sau de decor.

3

MăsurătoareaGolul pentru fereastră va fi verificat de trei ori pe înălţime (stânga, centru, dreapta) şi pe lăţime (sus, centru, jos). • Se verifică cu ajutorul riglei telescopiceşi al nivelei cu bulă de aer dacă golul este rectangular. • Cele două diagonale ale pervazului se măsoară si se compară între ele. Dacă măsurile sunt diferite, înseamnă că unghiul nu este 90°.

• Cea mai mică dimensiune masurata pe lătime si înăltime este utilizată pentru a determina dimensiunile de fabricatie. • Trebuie determinată necesitatea glafului. Dimensiunea glafului trebuie să fie astfel încât sa existe un solbanc sau element compensator adecvat de cel putin 25 mm. • De asemenea, se măsoară şi grosimea peretelui pentru a stabili dimensiunile glafurilor şi a pervazelor exterioare.

Măsurători ale perpendicularitătii

4

Dimensiuni de executie

20151010Aluminiu

1512108Otel

5555Lemn

28221515PVC colorat

20151010PVC alb

1515105Fibra de sticla

Material

Peste 4,5m*De la 3,0m la

4,5m*De la 1,5m la

3,0mPana la 1,5m

Latimea sau inaltimeaDeschiderea structurala

Tabelul de mai jos prezintă deducerile care sunt recomandate pentru ferestre si usi exterioare. La calcularea deducerilor pe înăltime cotele rezultate trebuie să tina cont, de asemenea, de grosimea etansarii sau a unui pat de mortar la glaf.


168

5


La efectuarea măsurătorilor pentru ferestre/uşi se pot întâlni două situaţii:

• Dacă ferestrele se montează în goluri pregătite anterior şi tencuite, se măsoară lăţimea şi înălţimea golului şi se ţine cont de dimensiunea rostului de montaj care, în funcţie de tipul profilului şi de materialele de etanşare folosite, variază de la 10 la 30 mm.

• Dacă ferestrele se montează în locul altor ferestre vechi, se demontează pervazele exterioare (dacă este posibil) şi se măsoară golul pe suprafaţa exterioară a zidului exterior, apoi se dimensionează fereastra în funcţie de golul din tencuială exterioară (adică dimensionăm fereastra după spaletul exterior) în aşa fel încât tocul ferestrei să nu se îngroape sub tencuială mai mult de 10 mm.

6


La efectuarea măsurătorilor pentru uşi se disting două situaţii:

• Dacă uşa se execută cu toc continuu, avand tocul drept prag, atunci se recomandă îngroparea acestuia în pardoseală şi se ţine cont de aceasta la măsurare. În mod obişnuit, tocul se îngroapă aproximativ 10 mm. Pragul din profil este recomandabil doar în situaţiile când nu se circulă mult pe uşa respectivă şi când se doreşte o izolare termică şi etanşare superioară (ex: uşi de balcon).

• Dacă uşa se execută cu prag din aluminiu, atunci se ţine cont de faptul că pragul se fixează la nivelul pardoselii. Sub prag se monteaza un solbanc inalt de pana la 10cm care se ingropa in pardoseala. Trebuie să existe întotdeauna informaţii de la constructor sau beneficiar asupra eventualelor pardoseli (parchet, podele, gresie etc.) care vor fi montate ulterior (grosimea lor, modul de montare), pentru a nu impiedica funcţionarea uşilor.

7

Lista de verificare a montatorului

Lista de verificare a montatorului1. Există dovezi de prezenta a azbestului, care poate să fie indepartat sau

deranjat?2. Este deschiderea sub forma dreptunghiulara la care înăltimea si lătimea au

abateri de 5mm si la diagonale 10mm?3. Orice sarcina va fi preluata de către clădire si nu de fereastra sau usa?4. A fost determinată dimensiunea si metoda de fixare a glafului?5. Va fi solutia propusa astfel incat sa nu fie incarcata de către tencuială, etc?6. Gaurile de drenaj vor fi astupate de catre tencuială, etc?7. Vor fi balamale astupate de tencuială, etc?8. Este de mărimea si configuratia adecvata, în limitele date de furnizorul de

sistem?9. Va fi potrivit pentru amplasarea categoriei produselor vizualizate?10. Montajul se va realiza în conformitate cu Regulamentele de constructii?11. Este metoda de drenaj adecvata pentru montaj si produs?12. A confirmat clientul pozitia, tipul de deschidere si unde este manerul?13. Au fost specificate in plus alte elemente ca accesorii?14. Este accesul pentru efectuarea montajului în conditii de sigurantă?15. A fost determinată metoda de fixare?16. Refinisarea a fost luata prin semnatura prin acordul cu clientul?

8

Demontajul ferestrelor sau usilor existente

Este obligatorie indepartarea în conditii de sigurantă a ochiurilor de geam chituite.

Tocul din lemn pentru ferestre si usi• După îndepărtarea cercevelelor şi a geamurilor din

ochiurile fixe, orice montanti si traverse trebuie să fie tăiati si îndepărtati din tocul exterior al ferestrei.

• Dacă cuiele de fixare sau suruburile tocului nu pot fi găsite si îndepărtate, atunci va fi necesar să se taie tocul la exterior la un unghi care sa permita ulterior să fie actionat prin pârghii, ca aceasta sa fie scos din incadrarea golului - în planul ferestrei - astfel încât să determine minimul de deteriorare a golului.


169

9


Ferestre tip ghilotina• Cele mai multe ferestre tip ghilotina sunt fixate in ziduri

cu pereti dubli, in constructii cu zidărie solida. Cercevelele vitrate pot fi eliminate complet.

• Se scoate bordura oblica din jurul cadrului• Se taie cu atentie cablurile canatului pentru a elibera si a

reduce greutatea• Se scoate cercevea de jos, apoi bagheta despartitoare

de la geam si apoi se scoate cerceveaua de sus • Se taie cadrul exterior din deschidere, lăsând coarnele în

structura• Se elimina contragreutatea din caseta de cercevea• Se scoate glaful, în cazul în care acest lucru nu este

parte a cadrului exterior.

10


Ferestre din rame metaliceExistă două metode distincte prin care au fost fixate ferestrele de

metal.• Suruburi fixate prin toc în precadrul de lemn sau direct in zid.

In primul rând se scot toate geamurile de la ochiurile fixe si se indeparteaza toate ochiurile mobile. Apoi se localizeaza locul suruburilor în rama metalica si se elimina. În cele din urmă se scoate orice lemn al precadrului asa cum este descris la ferestrele din lemn.

• Urechiuse fixate direct în orificiu. Se scoate în primul rând orice ochiuri mobile cu un polizor unghiular sau ferăstrău. Apoi se taie orice traverse si montanti si se elimina. Se scot suruburile mici fără cap din toc prin actionarea lor folosind undorn adecvat. În cele din urmă se taie fiecare parte a tocului cu un polizor unghiular si cu un levier se distantează de perete având grijă să nu se deterioreze materialul golului de zidarie.

11


Ferestre si usi cu rame din PVC-U• Toate geamurile trebuie să fie eliminate prin indepartarea

baghetei de geam. Ar putea fi necesar un cutit pentru a elibera sticla în cazul în care s-au utilizat benzi de vitraj.

• Ochiurile mobile trebuie să fie separate de toc si îndepărtate.

• Este recomandabil îndepărtarea oricaror profile ornamentale din jurul ferestrelor pentru a permite un acces mai usor si a stabili prezenta unor suporturi de fixare.

• Suruburile sau diblurile de pe tocul fixat pot fi, de obicei, desurubate, pentru a permite ramei sa fie scoasa din golul de montaj. O mare grijă trebuie să fie luata pentru a minimiza deteriorarea materialului de constructie.

• Suporturile de fixare pot fi tăiate cu un polizor unghiular. Alternativ, ar putea fi posibil pentru îndepărtarea suruburilor de la suporturile de fixare, dar acest lucru va cauza în mod inevitabil mai multe daune înconjuratoare la fereastră sau usă.

12


Ferestre de mansarda• Se scoate cercevea din toc. Materialul de acoperire si

jghebul de scurgere sunt apoi indepartate din jurul tocului pentru a expune suporturile de fixare. Se scot suruburile care fixează suporturile pentru structura acoperisului si se scoate tocul. În acest moment captuseala internă fie va fi lăsata pe loc sau eliminata în functie de principiul de re-montare.

Pervaze• Uneori, inaltatoarele de toc, buiandrugii, glafurile si

montantii sunt "scurtati" la locul de montaj. Acest lucru poate ascunde o membrana rezistenta la umezeala si duce la dificultăti cand se îndepărteaza. Mare grijă trebuie să fie luata atunci cand se tăie, misca si scot aceste elemente pentru a reduce la un nivel minim daunele la ipsos, tencuieli si zidărie.


170

Cerinte specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat ETICS

11


Modulul al III-lea


Cerinte specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat ETICS

2

ETICS = Sisteme compozite de izolare termică la exterior

Soluţia de îmbunătăţire a protecţiei termice a pereţilor exteriori pe baza unei structuri compacte se realizează cu sisteme compozite de izolare termică - termosistem (ETICS = External Thermal Insulation Composite Systems – Sisteme compozite de izolare termică la exterior), având ca elementele componente:

• adeziv, • material termoizolant, • dibluri, • masa de şpaclu pentru armare, • plasa din fibre de sticlă, • accesorii (profile de colţ, profile de soclu, profile pentru rosturi,

etc.),• tencuială decorativă (acrilică, siliconică, silicatică).

2

3

Termoizolarea la exterior cu structuri ventilateÎn această soluţie, între stratul termoizolant şi stratul de protecţie se realizează un

strat de aer ventilat, având o grosime de cel puţin 4 cm, care are rolul de a elimina vaporii de apă.

• Acesta se montează între elementele unui caroiaj (montanţi şi traverse) alcătuitdin şipci de lemn sau din profile metalice inoxidabile, ancorate mecanic cu piesedin oţel inoxidabil, în pereţii exteriori existenţi.

• Stratul de protecţie şi finisaj poate fi realizat din piese independente de forma unor plăci subţiri aşezate în caplama sau prevăzute cu falţuri, alcatuite din betonarmat cu fibre de sticlă, din foi (plane, ondulate sau cutate) realizate din tablă inoxidabilă, aluminiu, plăci stratificate HPL, elemente ceramice sau mase plastice rezistente la acţiunea radiaţiilor ultraviolete, ş.a.

• Pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratultermoizolant şi stratul de protecţie, trebuie să se realizeze în mod corespunzător– ca număr, dimensiuni şi poziţii – orificiile şi fantele de acces (la nivelulsoclului) şi de evacuare a aerului (la nivelul aticului, cornişei sau streaşinii).

• Este necesar să se ia măsuri de deviere a circulaţiei aerului la partea inferioarăa golurilor de ferestre, precum şi în zona plăcilor de balcon.

• Stratul termoizolant se protejează pe suprafaţa adiacentă stratului de aer, cu un strat de protecţie antivânt, permeabil la vaporii de apă, eventual caşerat înprocesul de confecţionare a plăcilor termoizolante.

4

Termoizolarea la exterior cu structuri ventilate

Sectiune orizontalaSectiune verticala la

partea inferioara

Sectiune verticala la

partea superioara

Legenda1. strat termoizolant2. strat termoizolant pozat pe glaf3. folie antivant permeabila la vapori (numai pentru placi in vata)4. perete zidarie5. tencuiala6. finisaj fatada7. tamplarie8. buiandrug BA


171

5

Termoizolarea la exterior, cu sistemul compact ETICS

Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de:• Indepartarea foliilor de protectie a tocurilor de la ferestre si usi.• Toate suprafetele ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla,

lemnul, aluminiu, solbancuri, trotuare, vor fi protejate cu foliicorespunzatoare.

• Tencuielile interioare si sapele sa fie finalizate si uscate.• Toate suprafetele orizontale cum ar fi aticele, coronamentele

zidurilor, cornisele, etc. vor fi acoperite cu elemente de protectie, astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemuluitermoizolant in timpul si ulterior executiei.

• Toate tocurile de ferestre si usi vor fi montate, precum si toate elementele ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti, etc.

• Existenta specificatiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului

• Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie proiectate si executate astfel incat sa asigure etansarea corespunzatoare.

• Verificarea suportului si pregatirea acestuia.• Verificarea, in cazul cladirilor vechi, a eliminarii umiditatii

ascensionala, a sarurilor, etc. 6


Tamplarie mantata

centrat pe perete

Tamplarie montata la fata

exterioara a peretelui

Tamplarie montata la fata

exterioara a peretelui

Legenda1. perete exterior, inclusiv eventuale tencuieli2. strat termoizolant3. strat de protectie a termoizolatiei, din mortar mineral aditivat, armat cu plasa din fibra de sticla4. strat de finisaj exterior in strat subtire – tencuila decorativa5. prafile metalice din tabla perforata din aluminiu sau din otel inoxidabil pentru asigurarea verticalitatii

si intarirea coltului6. bolt din otel inoxidabil cu expandare, montat in gaura forata cu un dispozitiv rotopercutor7. tamplarie exterioara8. garnitura de etansare9. chit siliconic10. profil metalic-piesa specila de porniredin tabla de alumniu sau otel inoxidabil

7


Detaliu Racord la cutia ruloului1A. Mortar adeziv1B. Mortar adeziv2. Placa termoizolanta3. Masa de spaclu armata4. Strat final tencuit5. Perete fatada6. Diblu7. Rondela diblu8. Profil de inchidere cu usa sau fereastra

8


In zona de imbinare a tamplariei usilor si ferestrelor cu sistemul de termoizolatie, trebuie utilizate profile speciale sau benzi cu rol de etansare a rostului creat

1. Mortar adeziv2. Placa termoizolanta3. Tencuiala armata4. Tencuiala grunduita in functie

de sistem5. Perete constructie6. Diblu7. Rondelã diblu8. Profil cu picurator9. Profil de închidere cu usa sau

fereastra


172

Cerinte minime necesare privind modalitatile/procedurile de semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006

11


Modulul al III-lea


Cerinte minime necesare privind modalitatile/procedurile de semnalizare – conform prevederilor HG 971/2006

2

Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la lucul de munca

Expresiile de mai jos semnifică după cum urmează: • a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect , o activitate

sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;

• b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol;

• c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui per icol; • d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specif ic; • e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă

ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare; • f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indica ţii decât cele prevăzute la punctele b)-

e); • g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a

unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă;

• h) panou suplimentar - panoul utilizat împreună cu un panou descris la punctul g), care furnizează informaţii suplimentare;

• i) culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică; • j) simbol sau pictogramă - imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament specific şi care

este utilizată pe un panou ori pe o suprafaţă luminoasă; • k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide,

iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă; • l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop, fără

folosirea vocii umane sau artificiale; • m) comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau artificială; • n) gest-semnal - mişcarea şi/sau poziţia braţelor şi/sau a mâinilor într-o formă codificată, având ca scop

ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători.

3

Modalităţi de semnalizare

Semnalizare permanentă • Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi

semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.

• Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

• Locurile în care exista risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.

• Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate.

Semnalizarea ocazională • Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol

trebuie să se realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.

Intersanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor • Dacă eficienţa este aceeaşi, se poate alege între următoarele: • a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori

denivelări; • b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală; • c) gesturi-semnal sau comunicare verbală.

5

Panouri utilizate

Panouri de interdicţie• formă rotundă;• pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe

cel puţin 35% din suprafaţa panoului).Panouri de avertizare• formă triunghiulară;• pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere cel puţin

50 % din suprafaţa panoului).• Panoul „Materiale inflamabile” se utilizează şi în, lipsa unui panou specific pentru temperaturi

înalte.• Fondul panoului „Materiale nocive sau iritante” poate fi în mod excepţional, de culoare portocalie,

dacă această culoare se justifică, în raport cu un panou similar existent privind circulaţia rutieră.Panouri de obligativitate• formă rotundă;• pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa

panoului).Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor• formă dreptunghiulară sau pătrată;• pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50 % din suprafaţa

panoului).Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor• formă dreptunghiulară sau pătrată• pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50% din suprafaţa

panoului).


173

Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime

11


Modulul al III-lea


Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitiepentru lucrari temporare la inaltime

2

Norme pentru lucrul la inaltime

• Prin "lucrul la inaltime" se intelege activitatea desfasurata la minim 2 m, masurat de la talpile picioarelor lucratorului pana la baza de referinta naturala (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baza fata de care nu exista pericolul caderii in gol.

• Pentru locurile de munca amplasate pana la inaltimea de 2 m se considera "lucrul la inaltime mica", la care se vor adopta, de la caz la caz, in functie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre masurile de securitate a muncii prevazute pentru lucrul la inaltime.

3

Conditii generale pentru lucrul la inaltime

• Organizarea tehnologica prealabila a lucrarilor la inaltime prin realizarea tuturor conditiilor de asigurare colective, in functie de specificul locului de munca, pentru toata durata de desfasurare a lucrarilor.

• Dotarea cu echipament individual de protectie in conformitate cu conditiile concrete ale locului de munca, astfel sa fie asigurata securitatea executantului.

• Obligativitatea instruirii, antrenarii si a utilizarii dotarilorcolective si individuale, corespunzatoare riscurilor locului de munca si a lucrarilor respective.

Lucrările temporare la înălţime pot să fie efectuate numai atunci când condiţiile meteorologice nu periclitează securitatea şi sănătatea montatorilor

4

Mijloace colective de protectie

ScărileScările nu pot să fie utilizate ca posturi de lucru la înălţime, decât în condiţiile în care utilizarea

altor echipamente de muncă mai sigure nu se justifică, din cauza nivelului redus de risc şi din cauza duratei scurte de utilizare sau a caracteristicilor existente ale locului de muncă respectiv.

• Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al scarii.

• Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea lucratorului.

• In cazul in care conditiile de lucru permit fixarea scarii sus, atunci se fixeaza carlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale.

• Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboti metalici cu capete ascutite sau cu saboti de cauciuc.

• Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului.

• Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2m, in locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita in functie de inaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straine in zona fiind interzis.

Montatorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru evitarea alunecării.


174

5


Schelele• Pentru lucrari executate la inaltimi sub 5 m se vor folosi schele

simple, iar pentru inaltimi peste 5 m se vor utiliza schele conformindicatiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevazute cubalustrade si scandura de bord si vor fi executate astfel incat sa corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor sub schele pe care se lucreaza.

Lucrarile de montare a tamplariei• Montarea tamplariei se va face de pe schele solide. Este interzis

lucrul de pe schele improvizate.• Locurile de depozitare a tamplariei, inainte de montare trebuie alese

in raport cu procesul tehnologic, astfel ca manipularea sa nu impiedice circulatia muncitorilor.

• Pana la fixarea definitiva a tamplariei in ghermele, ea trebuie bine sprijinita prin lanteti, care sa impiedice rasturnarea ei.

6


Schelele

Lucrari de montare a geamurilor• Transportul geamurilor se va face in lazi. Atat in timpul

transportului, cat si in magazie, lazile cu geamuri vor fi asezate in pozitie verticala.

• Taierea geamurilor se va face in incaperi speciale. Deseurile sigeamurile sparte vor fi adunate si indepartate de la locul de lucru.

• In cursul punerii geamurilor la luminatoare si oberlihturi, locurile deasupra carora se executa astfel de lucrari vor fi ingradite sau pazite, interzicandu-se accesul oamenilor.

• Se interzice sprijinirea scarilor mobile pe geamurile vitrinelorsau de marginile cercevelelor.

• Montarea geamurilor pe tamplarie, schelete metalice sau de beton armat prefabricate se va face de pe schele solide, interzicandu-se lucrul de pe schele improvizate.

7


Pericole asociate schelelor• Caderi de la inaltime, datorate lipsei de protectie

impotriva caderii;• Prabusirea schelei, cauzata de instabilitate sau

supraincarcare;• Lovirea de obiecte care cad, materiale de lucru

sau unelte;• Electrocutare, in principal datorita proximitatii

schelei fata de firele de inalta tensiune;• Accesul necorespunzator - in situatii de urgenta.

8

Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP)

Frânghiile de siguranţă

• Franghiile de siguranta (franghii, cabluri, lanturi) denumite si mijloace de legatura trebuie sa aiba o lungime maxima desfasurata de 2m.

• Reglarea franghiilor de siguranta se face astfel ca, dupa petrecerea peste elementul de constructie (stalp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de constructie sa fie de maximum 0,5m.


175

9

Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP)

Frânghiile de siguranţăToţi cei care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime vor purta echipament individual de protecţie, specific eliminării pericolului căderii in gol, cum ar fi: • centura de siguranţă; • frânghii de siguranţă (cabluri, lanţuri) cu o lungime maximă desfăşurată de 2 m; • cască de protecţie.

Grinzile, planele înclinate, podeţele, etc. trebuie prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigură, fiind interzisă orice deplasare a lor în timpul lucrului.

10

Masuri de prevenire si protectieRiscuri de accidentare

Caderi la acelasi nivel pe suprafete de lucru si de acces• Impiedicarea de materiale sau cabluri;• Cadeare peste ridicaturi de pamant sau taluze, suprafete denivelate;• Calcare in gropi, transee, santuri;• Alunecari sau impiedicari pe suprafete noroioase, ude, inghetate;• Impiedicarea in timpul transportarii unor obiecte care blocheaza vizibilitatea;• Impiedecare, alunecare, dexechilibrare in timpul a lergarii.Caderi de la inaltime• Dezechilibrare, cadere prin goluri, deschideri;• Calcare pe suprafete fragile, casante, instabile;• Surpare, prabusire, rostogolire suprafete de circulatie si lucru;• Dezechilibrare, alunecare, impiedecare pe suprafetele de acces la inaltime.Salvare – prim ajutor• De fiecare dată când se folosesc sisteme de protecţie personală împotriva

căderii, trebuie să se ia şi măsurile necesare pentru o potenţială salvare. • Persoanele securizate trebuie să fie în permanenţă supravegheate de cel

puţin o altă persoană, ce poate lua măsuri de urgenţă, dacă este nevoie. (“Obligaţia de supraveghere”)

11

Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la

dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

Deşeurile din construcţii şi demolări reprezintă deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia de clădiri şi obiective de infrastructură, demolarea totală sau parţială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură, putând include:

• materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri – ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat.

Deşeurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări pot include:• materiale periculoase – azbest, gudroane şi vopsele, metale grele (crom,

plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură de vinil, solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.;

• materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu materiale periculoase – ex. materiale de construcţii amestecate cu substanţe periculoase, materiale amestecate rezultate în urma activităţii de demolare neselectivă etc. soluri şi pietrişuri contaminate cu substanţe periculoase.

12

Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi nepericuloase /inerte sau contaminate cu substanţe periculoase. De aceea, este necesar ca ele să fie colectate separat.

Deşeurile periculoase care pot fi prezente sunt: azbest, metale grele, vopsele, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB.

Unele substanţe periculoase eliberate în timpul demontajului tamplariei potcontamina nu doar celelalte deşeuri din construcţii şi demolări, ci se potrăspândi şi în aer sau pot pătrunde în sol, expunând la riscuri muncitoriicare lucrează la amplasament.

În acest proces, materialele potenţial periculoase trebuie să fie îndepărtateprimele, din două motive:

• prin îndepărtarea materialelor cu conţinut de substanţe periculoase se permite obţinerea unor deşeuri necontaminate, care pot fi reciclate;

• riscurile pentru muncitori vor fi mai mici prin îndepărtarea acestor materiale.

Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a

corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj


176

13



În cazul activităţilor de construcţii, stocareadeşeurilor nepericuloase se realizează încontainere metalice de capacitate mare. Pentrufiecare categorie de deşeuri reciclabile în parte, se recomandă să se asigure un container separat, şi anume:

• sticlă;• metal;• plastic;• lemn;• alte resturi de materiale de construcţii.

14



Cerinţe privind stocarea deşeurilor• Stocarea propriu-zisă a deşeurilor se realizează în containere

speciale, în cazul deşeurilor reciclabile rezultate din demolarea selectivă sau din sortarea preliminară şi în cazul deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de construcţie.

• Containerele vor fi amplasate astfel încât să fie permis accesul usor pentru realizarea operaţiilor de descărcare şi pentru preluarea acestora pe platformele mijloacelor de transport rutier. Containerele vor fi etichetate cu numele categoriei de deşeuri pentru care sunt destinate. De regulă, containerele vor fi dotate cu capac, pentru reducerea riscului ca apele meteorice să spele deşeurile sau să se acumuleze în containere.

• Containerele trebuie supravegheate pe durata stocării din punct de vedere al integrităţii fizice, în vederea evitării scurgerilor sau împrăştierii accidentale.

• Se interzice umplerea în exces a containerelor. Trebuie avut în vedere ca prin umplere, containerelor să nu li se schimbe semnificativ poziţia proiecţiei centrului de greutate în plan orizontal.

15



Stocarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări se realizează în general în containere de metal de mare capacitate. În cazul în care pe amplasamentul şantierului există o platformă betonată ce poate fi utilizată (grad de înclinare redus, acces facil), se recomandă utilizarea acesteia pentru amplasarea containerelor.

Containerele utilizate trebuie să asigure un grad ridicat de impermeabilizare astfel încât să nu permită scurgerea de lichide din recipienţi în timpul manipulării (stocării) şi al transportului. Este obligatorie utilizarea de containere care să poată fi închise şi securizate.

Stocarea deşeurilor periculoase se realizează separat, pe categorii, în funcţie de caracteristicile acestora şi de posibilităţile de identificare existente (personal cu experienţă şi cunoştinţe în această problematică).

Este recomandată stocarea separată cel puţin a următoarelor categorii de deşeuri periculoase:

• deşeuri ce conţin PCB (transformatoare, condensatori, materiale textile impregnate cu ulei cu PCB etc.);

• deşeuri de azbest (plăci de azbociment utilizate la acoperirea clădirilor, materialede izolaţii etc.).

Deşeurile cu conţinut de azbest stocate, trebuie ambalate, în funcţie de dimensiune, în saci de plastic sau folie de polietilenă.


177

Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

11


Modulul al III-lea

Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilorCerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în

cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

2

Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la

dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

Deşeurile din construcţii şi demolări reprezintă deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia de clădiri şi obiective de infrastructură, demolarea totală sau parţială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură, putând include:

• materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri – ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat.

Deşeurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări pot include:• materiale periculoase – azbest, gudroane şi vopsele, metale grele (crom,

plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură de vinil, solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.;

• materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu materiale periculoase – ex. materiale de construcţii amestecate cu substanţe periculoase, materiale amestecate rezultate în urma activităţii de demolare neselectivă etc. soluri şi pietrişuri contaminate cu substanţe periculoase.


178

3

Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi nepericuloase /inerte sau contaminate cu substanţe periculoase. De aceea, este necesar ca ele să fie colectate separat.

Deşeurile periculoase care pot fi prezente sunt: azbest, metale grele, vopsele, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB.

Unele substanţe periculoase eliberate în timpul demontajului tamplariei potcontamina nu doar celelalte deşeuri din construcţii şi demolări, ci se potrăspândi şi în aer sau pot pătrunde în sol, expunând la riscuri muncitoriicare lucrează la amplasament.

În acest proces, materialele potenţial periculoase trebuie să fie îndepărtateprimele, din două motive:

• prin îndepărtarea materialelor cu conţinut de substanţe periculoase se permite obţinerea unor deşeuri necontaminate, care pot fi reciclate;

• riscurile pentru muncitori vor fi mai mici prin îndepărtarea acestor materiale.



4



În cazul activităţilor de construcţii, stocareadeşeurilor nepericuloase se realizează încontainere metalice de capacitate mare. Pentrufiecare categorie de deşeuri reciclabile în parte, se recomandă să se asigure un container separat, şi anume:

• sticlă;• metal;• plastic;• lemn;• alte resturi de materiale de construcţii.

5



Cerinţe privind stocarea deşeurilor• Stocarea propriu-zisă a deşeurilor se realizează în containere

speciale, în cazul deşeurilor reciclabile rezultate din demolarea selectivă sau din sortarea preliminară şi în cazul deşeurilor rezultate în timpul lucrărilor de construcţie.

• Containerele vor fi amplasate astfel încât să fie permis accesul usor pentru realizarea operaţiilor de descărcare şi pentru preluarea acestora pe platformele mijloacelor de transport rutier. Containerele vor fi etichetate cu numele categoriei de deşeuri pentru care sunt destinate. De regulă, containerele vor fi dotate cu capac, pentru reducerea riscului ca apele meteorice să spele deşeurile sau să se acumuleze în containere.

• Containerele trebuie supravegheate pe durata stocării din punct de vedere al integrităţii fizice, în vederea evitării scurgerilor sau împrăştierii accidentale.

• Se interzice umplerea în exces a containerelor. Trebuie avut în vedere ca prin umplere, containerelor să nu li se schimbe semnificativ poziţia proiecţiei centrului de greutate în plan orizontal.

6



Stocarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări se realizează în general în containere de metal de mare capacitate. În cazul în care pe amplasamentul şantierului există o platformă betonată ce poate fi utilizată (grad de înclinare redus, acces facil), se recomandă utilizarea acesteia pentru amplasarea containerelor.

Containerele utilizate trebuie să asigure un grad ridicat de impermeabilizare astfel încât să nu permită scurgerea de lichide din recipienţi în timpul manipulării (stocării) şi al transportului. Este obligatorie utilizarea de containere care să poată fi închise şi securizate.

Stocarea deşeurilor periculoase se realizează separat, pe categorii, în funcţie de caracteristicile acestora şi de posibilităţile de identificare existente (personal cu experienţă şi cunoştinţe în această problematică).

Este recomandată stocarea separată cel puţin a următoarelor categorii de deşeuri periculoase:

• deşeuri ce conţin PCB (transformatoare, condensatori, materiale textile impregnate cu ulei cu PCB etc.);

• deşeuri de azbest (plăci de azbociment utilizate la acoperirea clădirilor, materialede izolaţii etc.).

Deşeurile cu conţinut de azbest stocate, trebuie ambalate, în funcţie de dimensiune, în saci de plastic sau folie de polietilenă.


179

PLAN DE LECTIE

Denumirea cursului: Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Titlul lectiei: Modulul al IV-lea, Montarea sistemelor de tâmplărie Durata modulului de curs este de 240ore din care:


Planul lectiei de pregatire teoretica este format din saisprezece sesiuni. Timpul fiecarei sesiuni poate fi ajustat pentru a se potrivi cu dimensiunea clasei, programul si stilul de predare.

Obiective Obiective de performanta După parcurgerea acestei lectii, sub supravegherea formatorului, cursantul trebuie să fie capabil să facă următoarele: Sa monteze sistemele de tâmplărie:

- Aranjeaza elementele de tâmplǎrie; - Mǎsoara cotele tâmplǎriei; - Pozitioneaza tâmplǎria; - Fixeaza tâmplǎria; - Aseaza vitrajul/panoul în ramă; - Etanseizeaza tâmplǎria; - Informeaza beneficiarii cu privire la protectia adecvată a anvelopei opace in zona de

izolare a jonctiunii de montaj. Obiective de învatare

1. Identifica conditiile tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta

- Defineste caracteristicile pentru definirea calităţii unui sistem de tâmplărie pentru: Etanşeitatea la apă, Permeabilitate la aer, Rezistenţa la încărcarea datorată vântului, Izolarea termică, Izolarea fonică

- Defineste clasa de combustibilitate - Defineste rezistenţa la oboseală - Descrie Noţiunile de mecanică aplicată: transmiterea forţelor si amortizarea

solicitărilor statice pentru agenţi şi acţiuni care se manifestă asupra zonei de montaj

- Descrie mecanismele de transport al umidităţii - Descrie principiul separării planelor de etanşare - Specifica cum se face amplasarea ferestrelor noi în goluri - Specifica solutiile de înlocuire a ferestrelor, amplasarea tâmplăriei noi in locul

celei vechi - Descrie cum se face montajul ferestrelor si usilor - Descrie cum se face montajul sistemelor de tamplarie termoizolanta - Indica itemele din lista de verificare la final de inspectie pentru:

• Aspectul vizual • Vitrajul • Punere în funcţiune • Rază vizuală • Etansare • Drenaj


180

2. Explica cum se face asigurarea legaturilor cu alte componente de constructie - Rezuma cum face asamblarea profilelor de contact cu fereastra - Rezuma cum face protejarea muchiilor prin intermediul coltarelor; jonctiune

fereastra perete adiacent la exterior - Explica etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor - Descrie izolarea termica in zona de record a ferestrei cu peretele adiacent

3. Specifica echipamentele si instrumentele folosite pentru montajul sistemelor de

tamplarie termoizolanta

4. Indica Standarde in domeniu - Europene, Nationale - Defineste Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE

5. Descrie cum se face ventilarea cladirilor

- Specifica importanta gaurilor de drenaj pentru realizarea drenarii

6. Defineste vitrajele termoizolante - Indica proprietatile fizice ale sticlei - Specifica comportamentul termic al sticlei - Defineste valoarea "Ug" a vitrajului izolant - Specifica alcatuirea si performantele vitrajului izolant - Specifica tipuri de geam - Specifica tipuri de vitraje izolante - Defineste criteriile de apreciere a aspectului vitrajelor izolante - Specifica defectele sticlei: Cauzele care trebuie prevenite

7. Indica factorii de mediu care influenteaza calitatea tamplariei - Defineste condensarea

• Condensul la interior • Condensul la exterior • Definitie tehnică a condensarii • Ce înseamnă acest lucru pentru locatar • Exemple de unde provin vaporii de apă din interior • Factorii care guvernează condensarea • Cum ajută geamul dublu sau triplu

- Descrie cum se face localizarea condensului pe geam • Cum se reduce condensul • Când se formeaza condens pe suprafata geamului la interior • Când se formeaza condens pe suprafata geamului la exterior • Când se formeaza condens in interiorul unitatii vitrajului izolant • Când se formeaza condens pe rama

- Descrie semnificatia graficului curbei de condensare

8. Defineste eficienta la locul de munca

9. Specifica măsurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor • Caracteristicile incendiului • Măsurile de prevenire a incendiilor • Măsurile organizatorice • Obligaţiile persoanelor încadrate în muncă • Categoria normelor generale de prevenire a incendiilor


181

10. Rezuma cum face igiena si securitatea muncii - Descrie cum se face efectuarea instructajului de protectie a muncii, precum si

testarea cunostintelor în domeniul protectiei muncii - Descrie structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii


- Copii ale modulului de examinare: • Test1 - Modulul IV, Montarea sistemelor de tâmplărie • Test2 - Modulul IV, Montarea sistemelor de tâmplărie

- Prezentare PowerPoint:

• Conditii tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta

• Montajul ferestrelor si usilor • Consideratii tehnice ale montajului sistemelor de tamplaraie

termoizolanta • Asigurarea legaturilor cu alte componente de constructive variante

constructive • Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE • Ventilarea cladirilor • Vitraje termoizolante • Criterii de apreciere a aspectului vitrajelor izolante • Factori de mediu care influenteaza calitatea tamplariei • Eficienta la locul de munca • Măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor • Igiena si securitatea muncii

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Fise de lucru (optional); - Planse didactice (optional); - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Instructiuni ale furnizorilor de sisteme; - Instructiuni ale furnizorilor de materiale auxiliare; - Standarde in domeniu: Europene si Nationale (optional); - Normative (optional); - Materiale de securizare/semnalizare; - Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop.


182


- Imbracaminte de protectie si lucru: imbracaminte impermeabila, imbracaminte de iarna, imbracaminte reflectorizanta, sorturi de protectie, caciuli/sepci

- Incaltaminte de protectie si lucru: bocanci, cizme, cizme electroizolante - Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-antifoane, viziere si

ochelari de protectie - Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime - Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante - Truse de prim ajutor.

Mijloace de muncă • Instrumente de mǎsurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir

cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc; • Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan; • Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica; • Masina transport auto pentru transportul tamplariilor, uneltelor si instrumentelor de lucru

utilizate; • Accesorii:

- elemente flexibile: frânghii, cabluri, chingi; - organe de prindere a sarcinilor: cârlige, ochiuri, bene, greifere; - organe de blocare si frânare: opritoare, frâne; - elemente de ghidare si acţionarea elementelor flexibile: role, roţi, tobe (tambure); - dispozitive de ridicat: vinciuri (cricuri), scripeţi, palane, ventuze etc.; - scari; - cabluri de alimentare cu energie electricǎ, prelungitoare, stechere; - elemente de prindere: dibluri, suruburi, cleme, agrafe, bride etc.; - documentaţia tehnică: manual montaj specific sistemului de profile, instrucţiuni

de lucru, schiţe tehnice, schiţă a golului de montaj, etc; • Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete, semnale

luminoase/acustice etc.; • Materiale si sculele specifice reparaţiei: detergenţi intensivi, cârpe umede, perie sisal,

răsini de reparaţie, creion cu vopsea, sârmă de adaos din PVC, dispozitive de slefuit etc.


- Prelegere; - Observare; - Exercitii de clasificare (optional); - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

A. Introducere B. Prezentare în linii generale. Scrieti obiectivele pe tabla sau flipchart înainte de sosirea cursantilor. Scrieti notarea pe tablă si explicati cursantilor asteptările dumneavoastră de la această lectie. Furnizati o copie a notarii si asteptările cursantilor, dacă credeti că este necesar. O defalcare de notare este în sectiunea de evaluare formală. Completati cu prelegerea lectiei, prezentarea PowerPoint, Exercitii de clasificare (optional), Exercitii de identificare (optional) si Studiu de caz (optional). Completati partea cu lectia in clasa cu trecerea la zona de lucru pentru practica ghidata si practica individuală. C. Întoarceti-vă la sala de clasă pentru revizuire si testare.


183


- Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane de sisteme de profiluri, componente

ale tamplariei si accesorii de montaj; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);




184

TEST 1

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul IV, Montarea sistemelor de tâmplărie

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 1. Izolarea fonică a sistemului de tâmplărie este realizata de:

• Garniturile de etansare • Finisarea exterioara cu profile de placare • Numarul camerelor de izolare • Armatura • Feroneria • Vitrajul

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 2. Pentru satisfacerea cerinţelor de durabilitate a ferestrei este necesar ca în zona de

montaj izolarea la interior fata de climatul exterior să fie mai etanşă la vapori. A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 3. Pregătirea tâmplăriei pentru montaj

a. se ________________ tâmplăria de părţile mobile şi de vitrajele fixe, pentru pregatirea ramei în vederea montajului

b. se ________________ perimetral integritatea ramei, existenţa găurilor de montaj, numărul acestora, diametrul şi amplasarea, realizate conform prescripţiilor de fabricaţie

c. fixarea şi alinierea tâmplăriei trebuie să înceapă de la colţul de sus cu ________________, cu primele puncte de fixare distanţate egal la 150 mm pe fiecare parte a acestui colţ

d. se aplică pe conturul exterior al tocului o bandă ________________ de etanşare Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 4. Fixarea ramelor poate fi facuta cu urmatoarele elemente:

a. Spuma poliuretanica b. Dibluri expandabile (metalice sau din plastic). c. Suruburi autoforante pentru beton d. Bride metalice (ancore)


185

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 5. Pentru un montaj corect al vitrajelor în tâmplărie sunt necesare următoarele măsuri:

a. ________________________ cu pensula sau cu aspiratorul a falţurilor şi poziţionarea prin clipsare a suporţilor de cale după cum sunt prevăzute deschiderile cercevelelor sau dimensiunile părţilor fixe

b. curăţarea perimetrală a vitrajului, _______________________ în ramă sau cercevea şi calarea cu plăcuţe portante sau distanţiere, funcţie de o poziţionare corectă a acestuia în elementul de tâmplărie

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 6. Inainte de a se trece la aplicarea materialelor de etanseizare în rostul dintre

tâmplărie şi clădire, trebuie efectuate următoarele verificări: a. dacă dimensiunile rostului sunt corecte: lăţime, adâncime, flancuri b. dacă suprafeţele de aderenţă sunt curate sau necesită lucrări pregătitoare c. dacă conditiile climaterice sunt adecvate d. dacă există suprafeţe de aderenţă critice (pietre naturale, zidărie aparentă etc.) şi

soluţii pentru aceste cazuri

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 7. La ferestre si usi din PVC-U, acolo unde este posibil, toate cele patru laturi ale

tocului trebuie să fie asigurate după cum urmează: a. Fixările de colt trebuie să fie între 150 mm si 250 mm de la extremitatea coltului b. Nu se realizeaza fixări la mai putin de 100 mm de la linia de centru a unui

montant sau traversa c. Trebuie să existe un minim de trei fixări pe fiecare glaf d. Fixări intermediare trebuie să fie centrate astfel incat sa nu fie mai mari de

700mm Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 8. Cum se regleaza cerceveaua din balamale? ______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________


186

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 9. Etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor

a. Aplicarea benzii de etansare la exterior pe _________________ de tâmplărie termoizolantă

b. _________________ foliei de etansare la interior pe profilul tâmplăriei c. Aplicarea _________________ de etansare la exterior pe profilul de tâmplărie

termoizolantă d. Îndoirea foliei de etansare la interior, la _________________ profilului e. Montarea profilului de ___________________ termoizolantă f. Aplicarea _________________ pentru lipirea foliei de etansare la interior g. _________________ final al benzii de etansare la exterior h. Lipirea foliei de etansare la interior pe _________________ clădirii


187

TEST 2

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul IV, Montarea sistemelor de tâmplărie

Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 1. Ce este marcajul CE? ______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 2. Ventilarea unei cladiri se poate realiza in mai multe moduri:

a. mecanic b. lipsa aerului conditionat c. pe cale naturala: ferestre si canale de ventilare d. prin neetanseitatea ferestrelor si peretilor

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 3. Gaurile de drenaj se realizeaza la partea inferioara a tamplariei, atat la cercevea cat

si la toc • minim cate doua gauri pentru fiecare ochi (fix sau mobil), la maxim 600 mm

distanta intre ele • minim cate doua gauri pentru fiecare tablou de tamplarie, la maxim 1300 mm

distanta intre ele. A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 4. Performantele diferitelor tipuri de geamuri termoizolante se evidentiaza prin

coeficientul de transfer termic, Ug. Valoarea cat mai scazuta a Ug va asigura sporirea gradului de confort. • La geamul simplu de 4 mm grosime Ug=5,4 W/m²K • vitrajul izolant clar cu aer are coeficientul de transfer termic Ug=2,8 W/m²K, iar • vitrajul izolant cu Low-E cu aer are Ug=1,4 W/m²K.



188

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 5. Deformarea obiectelor privite prin vitrajul izolant se datorează:

a. Deformarii sticlei tratate termic b. Variaţiei volumului de aer sau de gaz din camera vitrajului izolant c. Deformarea este generată de planeitatea foilor de geam

Vǎ rugǎm să încercuiţi cinci variante corecte din cele existente! 6. De unde provin vaporii de apă din interior?

a. Respiratia b. Igrasie c. Gătit, spalat, baie, spalatorie si îmbrăcăminte umeda d. Surse de incalzire e. Plantele de interior f. Cladire noua

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 7. Factori principali care guvernează condensarea sunt:

a. Continutul de _______________ de apă din aer b. Temperatura interioara a _______________ c. _______________ exterioara d. Variatia între _______________ camerei în interior, temperatura exterioară si

geamuri Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 8. Dintre indicatorii productivităţii muncii prezentaţi, cel mai corect mod de exprimare a

eficienţei utilizării forţei de muncă îl reprezintă productivitatea orară a muncii, deoarece ţine seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 9. În categoria normelor generale de prevenire a incendiilor se cuprind:

a. neinterzicerea fumatului b. interzicerea depozitării materialelor combustibile în apropierea instalaţiilor

electrice c. interzicerea executării modificării sau improvizării instalaţiilor de încălzit, iluminat

şi forţă de către personalul neautorizat Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 10. Instructajul la locul de munca se face pe baza de material scris, aprobat de seful

ierarhic superior celui care-l efectueaza si va cuprinde: a. riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionala specifice activitatii sau locului

de munca b. prevederile fisei postului c. masuri de prim ajutor în caz de accidentare


189

PowerPoint

Conditii tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta

11


Modulul al IV-leaMontarea sistemelor de tâmplărie

Conditii tehnice si tehnologia de montaj pentru sistemele de tamplarie termoizolanta

2

Caracteristici pentru definirea calităţii unui sistem de tâmplărie

• Etanşeitatea la apă

• Permeabilitate la aer

• Rezistenţa la încărcarea datorată vântului

• Izolarea termică

• Izolarea fonică


190

3

Izolarea fonicăIzolarea fonică - reprezintă reducerea intensităţii sunetului când acesta

traversează sistemul de tâmplărie• Garniturile de etansare - Orice legatura directa intre interiorul camerei si

exterior scade foarte mult performanta de izolare fonica a tamplariei; ca urmare, de o mare importanta sunt garniturile de etansare (materialul si forma constructiva acestora).

• Numarul camerelor de izolare - O caracteristica importanta a sistemelor de profile din PVC, aluminiu, fibra de sticla si otel, cu consecinte directe asupra performantei de izolare fonica, este numarul camerelor de izolare si forma lor.

• Armatura - O alta caracteristica importanta a sistemului de profile din PVC, cu consecinte directe asupra performantei de izolare fonica, este forma sectiunii si grosimea acesteia.

• Feroneria - Tipul feroneriei utilizate este si el important prin numarul sidispunerea punctelor de inchidere si, mai ales, prin tipul balamalei inferioare - daca intrerupe continuitatea garniturii de etansare sau nu.

• Vitrajul - Vitrajul termoizolant este important: un vitraj cu trei foi de sticla este mai bun din acest punct de vedere decat unul cu doua foi de sticla, iar utilizarea unor foi de sticla cu grosimi diferite creste performanta de izolare fonica (atat la vitrajul dublu cat si la cel triplu).

4

Clasa de combustibilitate

Materialele şi elementele de construcţii, pot fi incombustibile CO (CA1) sau combustibile. Materialele şi elementele de construcţie combustibile se clasifică în clasele de combustibilitate:

• C1 (CA2a) – practic neinflamabile;• C2 (CA2b) – dificil inflamabile;• C3 (CA2c) – mediu inflamabile;• C4 (CA2d) – uşor inflamabile

Materialele din clasele C1 (CA2a) şi C2 (CA2b), sunt considerate greu combustibile.

Materialele şi substanţele ce se depozitează, se clasifică şi în clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5.


191

5

Noţiuni de mecanică aplicată: Transmiterea forţelor si Amortizarea solicitărilor statice

Toate efectele mecanice ale acţiunilor ce intervin în planul ferestrelor şi uşilor exterioare trebuie transmise în condiţii de siguranţă, prin zonele perimetrale ale acestora către elementele structurale din planul faţadei.

Reprezentare schematică a acţiunilor asupra zonei de montaj a ferestrelor

6

Mecanisme de transport al umidităţiiToate componentele unui perete exterior precum şi rosturile de montaj ale

acestuia trebuie concepute, proiectate şi realizate astfel încât să existe un control asupra circulaţiei apei lichide şi sub formă de vapori între cele două medii separate de acesta.

În mod concret este necesar ca:• să fie împiedicat accesul necontrolat al apei în construcţie;• să fie asigurată evacuarea dirijată a apei către exterior pe un traseu bine

definit şi posibil a fi menţinut funcţional;• să fie redusă la minimum posibilitatea de umezire a materialelor

hidrofobe.

La conceperea componentelor pereţilor exteriori şi a spaţiilor necesare montajului acestora trebuie luate în considerare principalele mecanisme de transport al umidităţii, şi anume:

• infiltrarea prin rosturile deschise ale elementelor de faţadă a picăturilor de apă meteorică împinse de vânt, urmată de migrare prin capilaritate;

• condensarea vaporilor de apă, de regulă din aerul interior pe timp de iarnă, pe diferite suprafeţe solide cu temperaturi sub temperatura “de rouă“;

• difuzia vaporilor de apă de la interior către exterior ce poate produce umezirea materialelor utilizate la montajul ferestrelor.

7

Principiul separării planelor de etanşare

• Suprafaţa de etanşare 1 –asigură protecţia spaţiuluiintermediar 2 la acţiuneafactorilor de mediu interior.

• Spaţiul intermediar 2 -este spaţiul intermediar necesar asigurării cerinţelorfuncţionale.

• Suprafaţa de etanşare 3 -asigură protecţia spaţiuluiintermediar 2 la acţiunea complexă a factorilor de mediu exterior.

8

Traseul liniei izoterme

Linia izotermă se întrerupe spre interiorul camerei (partea caldă a clădirii). Ca rezultat, apare condensul în zona de îmbinare a profilului ferestrei.Timpul pentru evaporare nu este suficient si astfel apare mucegaiul.

Desi traseul liniei izoterme a fost calculat corect pe baza elementelor de structură, cantitătile de apă provenite din condens pot genera daune structurale atunci când etansarea ferestrei nu este făcută corect.


192

9

ConcluziiPentru satisfacerea cerinţelor de durabilitate a ferestrei este necesar ca în zona

de montaj/inserţie:

• să existe o separare clară a zonelor cu funcţiuni diferite şi a spaţiului funcţional după principiul: “mai etanş către interior decât către exterior”; trebuie exclusă orice posibilitate de circulaţie a aerului de la interior către exterior prin zonele de inserţie/montaj;

• să fie protejată zona de inserţie de sarcini suplimentare din interior sau exterior;

• separarea spaţiului interior de climatul exterior trebuie să fie mai etanşă la vapori, în raport cu zona 3 de protecţie la intemperii. Pentru a evita deteriorările cauzate de umiditatea din zona de inserţie trebuie ca fereastra-rostul-peretele să fie privite ca un sistem unitar. Protecţia la intemperii realizată de zona 3 de etanşare trebuie să asigure dirijarea controlată a umidităţii infiltrate ocazional prin evacuare directă către exterior;

• anvelopa construcţiei să fie etanşă la aer de jur împrejur (zona 1 de etanşare).

10

Concluzii

La lucrările de înlocuirea ferestrelor, de principiu tâmplăria nouă se amplasează pe locul celei vechi, dar dacă este posibil, se pot lua în considerare şi celelalte variante: • la faţa exterioară a pereţilor • la faţa interioară a pereţilor • în planul termoizolaţiei peretelui • „pe mijlocul“ peretelui (în treimea de mijloc a grosimii peretelui)


193

Montajul ferestrelor si usilor

11




2


Pentru fixarea corecta a ferestrelor si usilor, toate laturile tocului trebuie fixate pe structura sau pe o componenta adiacenta în scopul de a rezista la toate sarcinile impuse de natură, care ar putea provoca devierea tocului.

Aceste sarcini s-ar putea datora:• Încărcări din vânt;• Sarcini de exploatare;• Greutate;• Impact accidental;• Tentativă de furt.

3


Metodele de fixare sunt afectate de:• Prezenta sau absenta unei cavităti de perete;• Natura si conditia oricărei cavitătii;• Pozitia relativă a tocului si cavitătii;• Pozitia liniei de ipsos si necesitatea de a

minimiza perturbarea si deteriorarea decoratiunii interioare;

• Designul glaful/pragului;• Orice cerinte de rezistentă la foc (pe structura de

lemn).

4

Pregătirea şi realizarea montajului

Un montaj corect trebuie să asigure preluarea corespunzătoare a tuturor solicitărilor care apar suplimentar celor produse de vânt, greutate proprie, trafic, cum sunt:

• diferenţa de temperatură între exterior şi interior: zi/noapte, vara/iarna;

• rigiditatea la încovoiere a profilelor de toc, deasemeni să asigure o etanşeitate corespunzătoare cerinţelor de proiectare.


194

5

Pregătirea golului

• se verifică rectangularitatea golului, dimensiunile minime pe cele două direcţii (lătime şi înălţime);

• se curăţă lateralele golului şi se îndepărtează reziduurile materiale pentru asigurarea condiţiilor de aplicare a materialelor de etanşare, prin îndepărtarea reziduurilor materiale de pe şpaleţi şi se marchează în planul vertical al tâmplăriei poziţia de montaj în conformitate cu datele din proiect;

• se compară dimensiunile golului cu cele ale tâmplăriei şi se verifică dacă toleranţele rezultate sunt cele prevăzute în proiect, min. 15-20mm diferenţă între dimensiunile tâmplăriei şi dimensiunile golului, pentru a se asigura un montaj corect. În caz contrar se notifică constructorul pentru a face corecţiile necesare.

6

Pregătirea tâmplăriei pentru montaj

• se dezechipează tâmplăria de părţile mobile (cercevele şi foi de uşă) şi de vitrajele fixe, pentru pregătirea ramei în vederea montajului;

• se examinează perimetral integritatea ramei, existenţa găurilor de montaj, numărul acestora, diametrul şi amplasarea, realizate conform prescripţiilor de fabricaţie;

• fixarea şi alinierea tâmplăriei trebuie să înceapă de la colţul de sus cu balama, cu primele puncte de fixare distanţate egal la 150 mm pe fiecare parte a acestui colţ;

• se pregăteşte rama prin curătirea perimetrală a flancurilor şi se creeazăcondiţiile de aplicare a materialelor de etanşare prevăzute de proiectantconform instructiunilor de utilizare ale acestora;

• se aplică pe conturul exterior al ramei (tocului) o bandă precomprimată de etanşare, (multifuncţională – un singur produs pentru cele trei planuri de etanşare: exterioară, mediană, interioară) la construcţiile noi. În cazul izolăriicu spumă poliuretanică, solutie uzuală în zona 2, la clădiri reabilitate termicîn functie de prevederile din proiect se vor aplica folii speciale de etanșarepentru zona interioară și exterioară.

7

Pregătirea tâmplăriei pentru montaj

8

Montajul tâmplăriei

• se poziţionează rama în golul prevăzut şi pregătit în acest scop, se fixează cu ajutorul calelor de montaj, respectându-se cotele din proiect, pe cele trei direcţii;

• se verifică verticalitatea în cele două planuri, perpendicular pe fereastră şi în planul ei, apoi orizontalitatea bazei ferestrei, făcându-se corecţiile necesare;


195

9

Montajul tâmplăriei• se trece la fixarea finală cu respectarea următoarelor cerinţe:

– poziţionarea şi calarea corespunzătoare a ramei ferestrelor sau a usilor îngolul pregătit pentru montaj nu trebuie să afecteze în nici un fel operaţiunileulterioare (acoperirea găurilor de fixare);

– executarea corectă a găurilor de fixare (folosind percuţia continuă doar la zidul din beton) cu respectarea adâncimii prevăzute în detaliul de execuţie;

– utilizarea elementelor de fixare corespunzătoare (şuruburi autofiletante, cu dibluri din plastic sau conexpanduri, ancore de fixare) ce trebuie să asigure o capacitate portantă necesară, care să transfere peretelui sarcinile pe care le preia de la vânt, greutate proprie, trafic, prevăzute de proiectant;

– elementele de fixare sau asigurare ale ferestrei în golul de zidărie, trebuie săfie protejate împotriva procesului de oxidare (prin cadmiere, zincare, etc.);

– să se execute strângerea uniformă a şuruburilor fără a deforma elementelefixate, asigurându-le stabilitatea geometrică iniţială, folosindu-se scule cu cuplu reglabil;

– la găurirea/ însurubarea în latura orizontală de jos a ramei, axulgăurii/şurubului să fie cât mai la interior iar sub cap se va prevede, înainte de strângerea finală, un cordon circular de silicon pentru etanşare;

– pe parcursul operaţiei de fixare trebuie permanent verificată poziţia ramei şi conformitatea cu prevederile din proiect. În final se face ultima verificare de poziţionare şi verticalitate cu corecţiile necesare, dacă este cazul.

Atentie! Ancorele de fixare nu sunt recomandate a fi utilizate la montajul usilor. 10


Pozitionarea orizontala a tamplariei (tocurilor) se face cu ajutorul unor perechi de pene (calupuri) pe care aceasta se sprijina. Tot aceste pene pot juca si rolul de contra-sprijin pentru suruburile de montaj. Contra-sprijinul pentru fiecare dintre suruburile de fixare a tocului in zidare este obligatoriu, altfel existand pericolul indoirii profilului in momentul fixarii in zidarie.

• In cazul montajului cu capul surubului ascuns: se realizeaza gaura de trecere pentru capul surubului in peretele vizibil al profilului, prinderea realizandu-se doar pe peretele dinspre zidarie al tocului, plus mascarea gaurii de trecere a capului surubului cu un capac (obligatoriu etansare cu silicon a gaurii).

• In cazul montajului cu capul surubului vizibil: acesta trebuie acoperit cu capac de plastic tip «ciuperca» si asigurata etansarea prin folosirea siliconului neutral sau al acryl-ului tip W (rezistent la apa dupa uscare).

Dupa strangerea tuturor suruburilor de fixare se scot toate penele inainte de etansarea golului dintre toc si zidarie, cu exceptia celor care sustin greutatea tamplariei.

11


Lungimea suruburilor de fixare depinde de tipul zidariei, dupa cum urmeaza: in beton (B 250) – 30 mm, in piatra si caramida plina – 40 mm, in BCA si caramida cu goluri– 60 mm, in lemn tare - 45 mm.

Fixarea ramelor poate fi facuta cu urmatoarele elemente:• Dibluri expandabile (metalice sau din plastic). La utilizarea diblurilor din plastic se recomanda taierea capului evazat al diblului pentru a putea fi inserat in gaura din zid fara a mai fi necesara indepartarea tamplariei.• Suruburi autoforante pentru beton. Este indicat a fi utilizate numai la montajele executate in ziduri din beton.• Bride metalice (ancore) - pot prelua si dilatarile. Totusi, ele au rezistenta doar intr-o singura directie, cea perpendiculara pe fereastra.

12


In cazul constructiilor cu inalt grad de securitate (protejate antiefractie) se pot folosi:

• Ancore rigide• Fixari aditionale in vecinatatea balamalelor• Fixarea de pene in spatele tuturor ancorelor• Fixari aditionale in vecinatatea zavorului• Se va consulta intotdeauna producatorul, pentru

a determina tipul necesar pentru fiecare caz in parte.

• Este recomandabila existenta cate unui surub de fixare in zona fiecarei balamale.


196

13

Montajul tâmplărieiPrincipiu general de fixare:

14

Montajul vitrajelor în rame şi cercevele

Pentru un montaj corect al vitrajelor în tâmplărie sunt necesare următoarele măsuri:

• curăţarea cu pensula sau cu aspiratorul a falţurilor şi poziţionarea prin clipsare a suporţilor de cale după cum sunt prevăzute deschiderile cercevelelor sau dimensiunile părţilor fixe;

• curăţarea perimetrală a vitrajului, aşezarea în ramă sau cercevea şi calarea cu plăcuţe portante sau distanţiere, funcţie de o poziţionare corectă a acestuia în elementul de tâmplărie.

Sticla este aliniată şi sprijinită prin intermediul calelor de geam (cale de aşezare). Instalarea corectă a calelor de geam presupune aşezarea lor astfel încât să nublocheze drenarea corespunzătoare a apei.

15

Montajul vitrajelor în rame şi cerceveleCale pentru geam

Calele utilizate pot fi clasificate în două grupe principale:

• cale de susţinere, care sunt folosite ca mijloace prin care greutatea sticlei este transferată la ramă;

• cale de pozitionare, care se introduc, fără a prelua încărcări semnificative şi care sunt responsabile pentru menţinerea geamurilor pe poziţie, în timp ce asigură evitarea contactului cu rama (evită şocul termic).

16

Cale pentru geam

Procedeu de montare:• se execută montajul vitrajelor fixe aplicând baghetele

prin clipsare, începând cu laturile mici şi terminând cu cele mari, prin lovire cu ciocan de cauciuc, de la mijloc către colţuri. Se anulează eventualele deformări care apar la laturi sau montanţi de lungimi mari în urma clipsării baghetelor;

• se montează în balamale cercevelele şi în ele se montează vitrajele corespunzătoare (în condiţii similare celor prezentate la cele fixe) şi se fac reglajele necesare unei bune funcţionări;

• se reverifică poziţionarea tâmplăriei în toate planurile, cote de montaj, verticalitate şi se fixează pe poziţia închis toate părţile mobile.


197

17

Etanşarea rostului dintre tâmplărie şi clădire

Materialul de etanşare trebuie să îndeplinească şi următoarele cerinţe:

• izolare termică, hidrofuga şi fonică;• să fie elastic pentru a prelua variaţiile

dimensionale, urmare a dilatărilor;• să fie rezistent la îmbătrânire şi la razele UV;• să fie aplicabil pe configuraţia rosturilor şi

structura zidurilor clădirii atât la interior cât şi la exterior;

• să asigure difuzia cât mai eficientă a vaporilor de apă din zona mediană a rostului sau din peretele umed, către exteriorul clădirii.

18


Această operaţiune trebuie să asigure valabilitatea principiului: la interior mai etanş la vapori decât la exterior. Se va ţine cont ca cele trei secţiuni să asigure:

• etanşarea interioară, cea care delimitează climatulinterior de cel exterior, (bariera împotriva vaporilor de apă şi etanşarea perfectă la aer din interior);

• fixarea de corpul clădirii şi izolarea termică şi fonică caresă asigure închiderea întregului perimetru, inclusivdifuzia vaporilor de apă către exterior;

• etanşarea exterioară trebuie să fie impermeabilă la ploi, cu o aderenţă corespunzătoare atât la clădire cât şi la tâmplărie şi să asigure difuzia către exterior a vaporilorde apă.

19


20


Inainte de a se trece la aplicarea materialelor hidro-termo-fono-izolante în rostul dintre tâmplărie şi clădire, trebuie efectuate următoarele verificări:• dacă dimensiunile rostului sunt corecte: lăţime, adâncime, flancuri;• dacă suprafeţele de aderenţă sunt curate sau necesită lucrări pregătitoare;• dacă sistemul de etanşare este compatibil şi materialele hidro-termo-fono izolante puse la dispoziţie sunt adecvate;• dacă există suprafeţe de aderenţă critice (pietre naturale, zidărie aparentă, etc.) şi soluţii pentru aceste cazuri.

După montaj se verifică:• verticalitatea tâmplăriei;• vunctionalitatea mecanismelor de deschidere;• aspectul tâmplăriei.

Nota! Se îndepărteaza folia de protecţie a tâmplăriei în maxim 3 luni de la montaj.


198

Consideratii tehnice ale montajului sistemelor de tamplaraie termoizolanta

11



Consideratii tehnice ale montajului sistemelor de tamplaraie termoizolanta

2

Sisteme pentru fixare

• Dacă se folosesc elemente de prindere ale ancorelor acesteatrebuie să fie dintr-un material adecvat pentru a rezista la coroziune si, dacă este folosit extern, acestea ar trebui să fiefixate pe perete intr-o singura directie, "one-way", sau altesuruburi de securitate adecvate.

• Suruburile trebuie să fie dimensionate pentru a pătrunde celputin 25 mm în lemn, sau de 40 mm în găurile conectate încaramida, bloc, sau zidărie, cu exceptia cazului în care dacănu prevede pot fi realizate prin alte mijloace, de exemplu prinrespectarea unui cod structural adecvat. Conexiuni metalice de pana la 2 mm grosime cum ar fi buiandrugi din foi pliate trebuie să se facă cu suruburi filetate adecvat.

• Conexiuni metalice de peste 2 mm grosime ar trebui să fie în găuri pre-filetate cu suruburi de masini cu diametrul de 5 mm minim sau, alternativ, cu suruburi călite cu introducere automată actionate electric.

3

Ferestre si usi din PVC-U

Acolo unde este posibil, toate cele patru laturi ale tocului trebuie să fie asigurate după cum urmează:

• Fixările de colt trebuie să fie între 150 mm si 250 mm de la extremitatea coltului.• Nu se realizeaza fixări la mai putin de 100 mm de la linia de centru a unui montant sau

traversa.• Fixări intermediare trebuie să fie centrate astfel incat sa nu fie mai mari de 700mm.• Trebuie să existe un minim de două fixări pe fiecare glaf.• În cazul în care partea de sus a tocului este fixata cu spumă poliuretanică, pot fi facute

apoi fixari la partea de sus după cum urmează:• Tocul cu latime de pana la 1200mm - nu are fixări• Tocul lătime 1201mm la 2400mm - o fixare• Tocul lătime 2401mm la 3600mm - 2 fixări la distante egale.

Distanțe de fixare pentru ferestre din PVC-U

4

Ferestre si usi din lemn

• Acolo unde este posibil, părtile laterale ale tocului trebuie să fie asigurate după cum urmează:

• Prinderile pentru deformarea la colt trebuie să fie între 150 mm si 250 mm de la extremitatea coltului.

• Fixări intermediare trebuie să fie centrate astfel incat sa nu fie mai mari de 700mm.

• Trebuie să existe un minim de două fixări pe fiecare glaf.• Pe lătimea ferestrelor de peste 1800 mm, trebuie prevăzute fixări la

partea de sus centrala si la inaltatoarele de toc.

Distante de fixare pentru ferestre din lemn


199

5

Ferestre si usi din aluminiu

Acolo unde este posibil, toate cele patru laturi ale tocului trebuie să fie asigurate după cum urmează:

• Prinderile pentru deformarea la colt trebuie să fie între 100 mm si 150 mm de la extremitatea coltului.

• Nu se realizeaza fixări la mai putin de 100 mm de la linia de centru a unui montant sau traversa

• Fixări intermediare trebuie să fie centrate astfel incat sa nu fie mai mari de 700mm.

• Trebuie să existe un minim de două fixări pe fiecare glaf.• Pe lătimea ferestrelor de peste 1800 mm, trebuie prevăzute fixări la partea de

sus centrala si la inaltatoarele de toc.

Distante de fixare pentru ferestre din aluminiu

6

Ferestre de otel

• Pentru stabilirea pozitiilor de prindere pentru tocuri de otel cu sectiune plină laminate la cald divizarea maximă recomandată este de 175mm de la colturi si apoi la intervale de 750mm.

• Pentru tocuri de otel de sectiune goala, format la rece, este de 200 mm de la colturi si apoi la intervale de 900mm.

• Retineti că nu toate găurile perforate din fabricatie din jurul perimetrului tocului si de la asamblare vor necesita în mod necesar un surub de fixare.

• Pentru toate sistemele de tamplarie respectarea acestor distanţe împiedică deformarea ramelor de mascare prin tensionări mecanice care pot duce, în cazuri extreme, la apariţia de fisuri în rame.

7

Ferestre de mansarda

• Se scoate cerceveaua din toc si se monteaza tocul în golul existent, folosind noile suporturi furnizate.

• Se reînnoieste izolatia si pasla în jurul tocului. Se monteaza un nou jgheab de scurgere si se înlocuieste materialul pentru acoperisuri. Dacă căptuseală internă este înlocuită, atunci se oferă o izolatie suplimentară si o bariera de vapori, inainte de montarea noii garnituri.

Montaj ferestre de mansarda

8

Pozitia tocului

• Înlocuirea ferestrelor si usilor trebuie să fie în general pozitionate pentru a minimiza cantitatea de refinisare, tinând cont de următoarele aspecte:

• Acestea trebuie să fie montate vertical si perpendicular în interiorul deschiderii, fără răsucire, impingere sau deformare a oricărui element în conformitate cu tolerantele recomandate de producător, să functioneze corect după montaj si în concordanţă cu instructiunile de montaj.

• Noul toc trebuie să se potriveasca in golul de zidarie. Orice deteriorare a golului trebuie să fie reparata.

• Tocul trebuie să fie fixat in acelasi loc daca e posibil pentru o performantă mai bună la conditiile meteo.

• Distanta corecta de mutare ar trebui prevăzută în jurul perimetrului ferestrei sau a usii inlocuite.


200

9

Toleranţele la montajul ferestrelor

• Elementul de fereastră trebuie să fie montat cu reglare orizontală, perpendiculară şi în plan, luându-se însă în calcul toleranţa nivelei cu bulă de aer.

• Până la lungimi ale elementului de 3 m, abaterea dimensională perpendiculară şi orizontală are voie să atingă +/- 1,5 mm pe fiecare metru, însă nu mai mult de 3 mm în total. Această valoare corespunde toleranţei dimensionale a unei nivele cu bulă de aer.

• Funcţionalitatea şi aspectul nu au voie să fie influenţate negativ.

10

Ferestre tip ghilotina• Calele de montaj trebuie să fie plasate la capetele pervazului

ca să transfere greutatea cercevelei ferestrei de înlocuire în structura fără curbarea elementului de pervaz. Un pervaz arcuit va avea consecinta la feronerie nu la îmbinare.

• Este esential ca fereastra să fie montata la nivel, fără răsucire si cu laturile tocurilor paralele.

• Curbarea ramelor spre exterior va face ca cerceveaua fereastrei sa fie expusa la curenti de aer si curbarea ramelor spre interior va însemna că cerceveaua va fi excesiv de strânsă să alunece, si, probabil, nu se va înclina spre interior pentru curătare (în cazul în care optiunea este prezenta).

• Spumă de expansiune poate fi folosita ca un ajutor pentru fixare mecanica, dar mare grijă ar trebui să fie luata pentru a nu se indoi cadrul exterior al tocului.

• Dacă se utilizează spuma de expansiune atunci piese de calare trebuie să fie plasate între toc si cercevelele sau se pune o proteză peste cadru, în scopul de a preveni indoirea.

11

Asezarea vitrajelor• Elemente de vitraje izolant care încorporează sticlă securizată

trebuie orientate cu sticla de sigurantă conform proiectului, marcajul de pe geamul de sigurantă rămâne vizibil după montare.

• Elemente de vitraje izolant cu LOW E trebuie să fie orientate în conformitate cu instructiunile producătorului. Imposibilitatea de a face acest lucru poate contribui la protectie mai putin eficace.

• Multe ferestre si usi sunt livrate de-a gata cu geamuri. Alternativ acestea pot fi livrate cu unitătile de sticlă si garnituri de etansare preformată de vitraj care să fie aplicate la fata locului, în conformitate cu instructiunile producătorului.

• Unele sisteme, de exemplu, ferestre de otel, necesita butil, polietilenă, PVC sau benzi de vitraj acrilic. Atunci când este utilizat în exterior, aceste benzi de vitraj trebuie să fie acoperitecu silicon de etansare.

• Alte sisteme folosesc compusi non-setting, pistolul cu trepte de eliberare a solventilor de etansare, cu una sau două părti de etansanti de întărire sau două părti compusi de cauciucare.

• În toate cazurile, trebuie respectate instructiunile producătorului. 12

Reglarea balamalelor si încuietorilor

• Se regleaza partea mobila in 3 directii utilizand un imbusde 4 mm cu care se actioneaza suruburile. Balamalelepot fi reglate astfel:

• balamaua de toc inferioara se poate regla stanga-dreapta;

• balamaua de canat inferioara se regleaza sus jos;• balamaua superioara de pe faltul canatului reglaj stanga-

dreapta;• Cu ajutorul unei surubelnite drepte se poate

regla presiunea pe garnitura canatului actionand asuprasurubului de pe balamaua inferioara sau pe balamauasuperioara a acestuia.

• Important: Acest proces poate fi necesar să fie repetat după câteva zile / săptămâni / luni pentru a contracara orice miscare din cercevea / usa.


201

13

Sticla zgâriată

• Zgârieturi, graffiti, poluarea si alte impurităti sunt cele mai frecvente cauze care pot afecta calitatea vizuală a geamului.

• În comun cu reparatiile care sunt efectuate pentru alte suprafete de constructie, la fata locului se fac reparatii de sticlă.

• Procesul de reparatii implică eliminarea unei cantitati minime de suprafata de sticlă, pentru a remedia defectul, fără a afecta calitatea vizuală.

• În unele cazuri gravitatea leziunii suprafatei face ca reparatia sa fie impracticabilă, acest lucru ar fi în mod normal sfătuiti clientii în timpul masuratorii initiale. În circumstante exceptionale, un nivel inacceptabil de denaturare poate deveni evident doar în timpul sau după tratament. În aceste cazuri, înlocuirea ar fi de preferat.

14

Definitivarea si refinisarea

• Moloz sau contaminanti trebuie să fie îndepărtati si căile de drenaj trebuie să fie curatate.

• Nu trebuie să se aplice orice materiale, cum ar fi ornamente sau de etansare pe partea de sus a materialului liber.

• Benzi de protectie trebuie să fie eliminate cât mai curândposibil, deoarece imbatranirea benzii poate provoca dificultătiîn îndepărtare. Se consulta îndrumarea producătorului.

• Nisip si ciment nu trebuie utilizat pentru a umple golul dintre rama exterioară si stratul suport cu exceptia umpluturii pentru ferestre de otel, limitate de obicei la ferestre înconjurate de piatră sau cărămidă la interior si beton.

• În cazul în care produsul de înlocuire are o deschidere mai mică, ar putea exista un mastic si / sau linie de vopsea vizibile pe suportul care trebuie să fi îndepărtat cât mai mult posibil sau acoperite cu un ornament.

15

Etansarea

• Scopul etansansarii perimetrale este de a respinge apa si a preveni pierderea aerului în fata miscarii diferentiale între orificiu si fereastra. Materiale de etansare adecvate dovedesc si păstrează flexibilitatea. Materiale de etansare trebuie să fie compatibile cu rama, suportul si alte materiale cu care pot veni în contact.

• Prezenta masticului pe baza de ulei vechi si a hidrolatiilor bituminoase pot afecta în mod negativ comportamentul sau aspectul, de altfel specificat corect. Si materiale de etansare aplicate prin migrarea de hidrocarburi la suprafata noilor agenti de etansare. În consecintă, foto-oxidarea produselor migrante poate afecta performanta de etansare si să producă modificări de culoare. Acest risc trebuie să fie evitat prin îndepărtarea masticului nedorit si prin mentinerea etansarii departe de hidrolatie.

• Trebuie evitată umplerea in profunzime, de exemplu peste 6mm, in situatii în care materiale de etansare se bazeaza pe umiditatea atmosferică ca să initieze intarirea.

• Trebuie aplicata etansarea pe un reazem ferm astfel încât aceasta este fortata fată de părtile laterale ale îmbinării în timpul aplicării. Pentru a evita esecul în functiune, etansarea nu trebuie să adere la reazem, deoarece acest lucru ar limita miscarea laterală al îmbinării.

16

Inspectia finală

• După instalare o inspectie finală trebuie să fie efectuată, de preferintă, însotită de cumpărător, pentru a se asigura că instalatia este pe deplin în conformitate cu instructiunile producătorului si montatorului si ca produsele să functioneze corect.

• Cumpărătorul trebuie informat de modul de operare, blocare si deblocare si iesirea in caz de incendiu. Trebui să fie furnizate instructiunile scrise de utilizare si întretinere. În mod ideal, toti ocupantii unei gospodării, altii decât copiii mici, trebuie să efectueze operatii la ferestre si usi, în special la functionarea limitatoarelor de sigurantă si eliberarea lor de iesire, pentru a identifica orice dificultăti, orice ocupant ar putea avea si să fie de acord cu măsuri corective.

• În cazul în care nu este posibil să se treacă direct la informarea cu instructiuni a locatarului, atunci este responsabilitatea cumpărătorului să se asigure că instructiunile sunt transmise.

• Trebuie să fie furnizate informatii cu privire la comandarea cheilor de rezervă.

• În plus, este o bună practică ca să aibă semnatura cumpărătorului sau reprezentantului desemnat de cumpărător la inspectia finala.


202

17

Final de inspectie - Lista de verificare

Aspectul vizual• Este rama instalată vertical si corect?• Este bagheta montata corect si uniform?• Sunt fete neacoperite, inclusiv baghete, fără

defecte?• Este rama curata cu toate benzile de protectie

indepartate?• A fost făcuta în mod corect refinisarea pentru

orice deteriorare a golului de montaj?• Au fost toate ornamentele montate corect?• Au fost înlăturate toate resturile de la fata

locului?18

Final de inspectie - Lista de verificareVitrajul• Sunt toate geamurile cum este specificat în contract?• Indeplinesc standardele actuale de calitate vizuală unitătile sigilate?

- inexistenţa unor elemente străine (fire de păr, murdăriri ale feţelor interioare ale geamurilor, cuie, rumeguş etc.);- inexistenţa între foile de geam a condensului rămas dintr-o eliminare (absorbţie) neglijentă a vaporilor de apă, în timpul procesului de fabricaţie;- apariţia unor desprinderi ale distanţierelor metalice de foile de geam (de exemplu, în timpul transportului);- mătuiri ale foilor de geam (prelucrare incorectă);- fisuri incipiente ale foilor de sticlă.

• Sunt ascunse vederii si acoperite cu sticla barele distantier siorientate corect?

• Sunt unitatile de bare distantier sigilate, acoperite de rama sibaghetele de geam?

• Sunt geamurile tinute în pozitie în mod corespunzător de baghetele de geam / garnituri, etc?

• Este folosit geamul de sigurantă atunci când este necesar?

19


Punere în funcţiune

• Se deschid toate dispozitivele de deschidere, se închid si se blocheaza conform destinatiei?

• Sunt straturile izolatoare pe rame fara intreruperi?

• Sunt fara ciocuri de la lianti de adezivi?• Toate echipamentele functionează unse după

cum este necesar?• Este toata feroneria atasata cu un numar corect

de fixari ?20


Rază vizuală• Sunt toate liniile vazute la orizont corecte vizual?• Sunt lumini de deschidere învecinate, aliniate în mod

corespunzător?• Sunt toate elemente decorative, de exemplu, de spatiere, aliniate

corect?

Etansare• Sunt toate îmbinările netede si formate corect?• Este materialul de etansare continuu in jurul ramei?• Este fata ramei fara exces de materialul de etansare?

Drenaj• Sunt toate canalele de drenaj fara obstructie?

Diverse• Sunt toate capacele de capăt ale glafului montate, dacă este

necesar?


203

Asigurarea legaturilor cu alte componente de constructive variante constructive

11



Asigurarea legaturilor cu alte componente de constructive variante constructive

2

Asamblarea profilelor de contact cu fereastra

Profilele de fereastră trebuie instalate de-a lungul suprafetelor de contact dintre izolatie si elementele cadrului ferestrelor si usilor.

3

Protejarea muchiilor prin intermediul coltarelor; jonctiune fereastra perete adiacent la exterior

• Scopul acestora este izolarea suprafetelor de contact dintre stratul armat, tencuială si tâmplărie, pe de o parte si asigurarea esteticii, pe de altă parte. Segmentele se fixează pe ramele ferestrelor cu ajutorul benzii adezive.

• Unele ferestre au o bandă suplimentară ce permite fixarea foliei de protectie a ferestrelor si usilor contra murdăririi în timpul aplicării straturilor protectoare si de finisaj.

• Muchiile clădirilor, ferestrelor sau usilor trebuie protejate cu coltare de PVC, aluminiu sau otel inox, ce se fixează cu mortarul adeziv corespunzător. 4

Etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor

1. Aplicarea benzii de etansarela exterior pe profilul de tâmplărie termoizolantă

2. Lipirea foliei de etansare la interior pe profilul tâmplăriei

3. Aplicarea benzii de etansare la exterior pe profilul de tâmplărietermoizolantă

4. Îndoirea foliei de etansare

la interior, la coltul profilului


204

5

Etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor

5. Montarea profilului de tâmplărie termoizolantă

6. Aplicarea adezivului pentru lipirea foliei de etansare la interior

7. Montaj final al benzii de etansare la exterior

8. Lipirea foliei de etansare la

interior pe structura clădirii

6

Izolarea termica in zona de record a ferestrei cu peretele adiacent

Izolarea termică a cadrelor ferestrelor

1.Adeziv mortar

2.Izolatie termică

3.Coltare metalice cu plasă lipită

industrial

4.Plasă din fibră de sticlă pentru

armare

5.Vopsea-amorsă

6.Tencuială pentru fatadă

7.Acril

7


Izolarea termică a părtii superioare

1.Adeziv mortar

2.Izolatie termică

3.Coltare metalice cu plasă lipită

industrial

4.Plasă din fibră de sticlă pentru

armare

5.Vopsea-amorsă

6.Tencuială pentru fatadă

7.Acril

8


Izolarea termică a glafului orizontal (superior)

1.Mortar

2.Polistiren expandat

3.Masă de spaclu armată cu plasă de fibră

de sticlă

4.Vopsea grund

5.Tencuială decorativă

6.Profil de colt cu plasă

7.Profil de contact cu tâmplăria

8.Adeziv montaj

9.Folie pentru etanșări de exterior

10.Folie pentru etanșări de interior

11.Spumă poliuretanică

12.Tencuială interioară


205

Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE

11



Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE

2

Ce este marcajul CE?

• Marcajul CE (cunoscut mai simplu ca semnul CE) este o marcare obligatorie a unor produse, din cadrul Spatiului Economic European. Un produs CE este în conformitate cu specificatiile U.E. privind siguranta si sănătatea consumatorului, dar si a mediului. CE reprezintă acronimul pentru conformité européenne, din limba franceza, însemnând „conformitate europeană”. Prin aplicarea marcajului CE, producatorul declara ca isi asuma responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu toate cerintele aplicabile prevazute de legislatia comunitara de armonizare.

• Marcajul CE indică faptul că un produs este conform cu standardele tehnice europene specifice, cunoscut sub numele de Standarde europene armonizate.

• Aceasta permite unui produs să fie introdus în mod legal pe piată în orice stat membru european.

• Simbolul Marcajul CE este plasat fie pe produs sau în documentatia care însoteste produsul.

3

Ce este marcajul CE?

• Atentie: Un marcaj asemanator cu marcajul CE, dar cu proportii diferite, poate aparea adesea pe produsele din China, deoarece producatorii chinezi aplica marcaje similare pe produsele lor. In acest ultim caz, simbolul ar insemna China Export sau China Electronics.

• Diferenta dintre cele doua simboluri consta in spatiul dintre cele doua litere, spatiu prezent la marcajul

european.

Marcajul CE China Export

4

De ce este necesar?

• De la 1 iulie 2013, Regulamentul privind produsele de constructii (CPR) din 2011 este înlocuit de Directiva privind produsele pentru constructii.

• Un efect al acestei schimbări este că a devenit obligatorie aplicarea marcajului CE în Uniunea Europeana de catre producătorii de produse pentru constructii pentru oricare dintre produsele lor, care sunt acoperite de Standarde europene armonizate.

• Cea mai importantă implicatie este că marcajul CE a devenit o cerintă legală de la 1 iulie 2013, pentru produsele fabricate.


206

5

De ce este necesar?

• Prin aplicarea marcajului CE pe un produs, un producător declară, pe propria sa răspundere, performanta cu toate cerinţele legale aplicabile marcajului CE si, prin urmare, garantează valabilitatea vânzării acelui produs în Spaţiul Economic European (SEE– cele 28 de state membre ale UE si ţările AELS, Islanda, Norvegia, Liechtenstein).

• Acest lucru este valabil si în cazul produselor fabricate în ţări terţe si vândute în SEE.

• Marcajul CE nu arată că un produs a fost fabricat în SEE, dar declară că produsul a fost evaluat înainte de a fi introdus pe piaţă si că satisface, prin urmare, cerinţele legale (de exemplu un nivel de siguranţă armonizat) pentru a fi vândut în SEE.

• Aceasta înseamnă că producătorul a verificat performanta produsului cu toate cerinţele esenţiale relevante (de exemplu cerinţele de siguranţă, sănătate si de protecţie a mediului) ale legislatiei UE de armonizare aplicabile sau, în cazul în care este prevăzut în directivă, l-a supus spre examinare unui organism de evaluare a conformităţii notificat.

• Totusi, nu toate produsele trebuie să poarte marcajul CE. Numai acele categorii de produse care fac obiectul legislatiei UE de armonizare specifica care prevăd utilizarea marcajului CE trebuie să poarte acest marcaj. Produsele care au marcajul CE înscris pe ele nu sunt achiziţionate doar de profesionisti ci si de consumatori.

6

Obligaţii generale ale producătorilor

• Producătorul trebuie să parcurgă o serie de etape de verificare pentru a evalua si a garanta că produsele sale sunt în conformitate cu legislatia UE de armonizare aplicabila.

• Aplicarea marcajului CE la ferestre presupune doua etape, realizarea testelor de laborator conform carora ferestrele sunt supuse la incercari de durabilitate si izolatie si introducerea unui control documentat al procesului de productie.

• Aplicat direct pe fereastra sau anexat la documentele insotitoare, marcajul CE impune declararea obligatorie de catre producator a urmatoarelor caracteristici de performanta vizand sanatatea si siguranta beneficiarului de tamplarie: - etanseitate la apa, - permeabilitate la aer, - rezistenta la incarcarea data de vant, - rezistenta dispozitivelor de siguranta, - substante periculoase, - transmitanta termica,- performanta acustica.

7

Etape pentru aplicarea marcajului pe produs

Ce trebuie facut pentru conformarea cu standardele de marcare CE?

Următoarea listă ghideaza catre procesul de marcare CE: 1. Definirea produsului2. Reexaminarea Anexei ZA în standardul de produs relevant3. Identificarea caracteristicilor esentiale ale produsului 4. Identificarea sistemului pentru a demonstra performanta produsului 5. Determinarea responsabilitătilor producatorului si a tertei părti în aceste sisteme 6. Realizarea testelor de produs si clasificarea tipurilor de produse 7. Configurarea controlului productiei în fabrică (CPF) 8. O declaratie de performantă 9. Aplicarea marcajului CE

16

9. Aplicarea marcajulului CEProducătorul sau reprezentantul său autorizat este responsabil pentru aplicarea

marcajului CE. Următoarele informatii vor însoti simbolul marcajului CE: • Numărul de identificare al organismului de certificare (doar pentru produsele din

cadrul System 1) • Numele si adresa înregistrată sau marca de identificare a producătorului • Ultimele două cifre ale anului în care s-a aplicat simbolul de marcare • Numărul certificatului de constantă a performantei (pentru produsele sub System

1) • Numărul standardului de produs • Descrierea produsului • Informatii cu privire la caracteristicile esentiale relevante

Marcajul CE care însoteste si informatiile este de a se aplică în mod vizibil, lizibil si de nesters pe una sau mai multe dintre următoarele locatii:

• Orice parte adecvată a produsului• Pe o etichetă atasată• Pe ambalaj• Pe documentele comerciale de însotire, de exemplu, factură

La aplicarea numai a simbolului marcajulului CE pe produs, informatii suplimentare trebuie să fie incluse în documentele care însotesc produsul.


207

Ventilarea cladirilor

11




2


Ventilarea unei cladiri se poate realiza in mai multe moduri:

• mecanic; • aer conditionat; • pe cale naturala: ferestre si canale de

ventilare; • prin neetanseitatea ferestrelor si peretilor.

3


• Modul de “curgere” a ventilarii depinde de vantul din exterior.

• Miscarea curentilor de aer variaza in functie de tipul de deschidere al ferestrelor.

• Trebuie să existe mijloace adecvate de ventilatie prevăzute de oamenii din clădire.

• Pentru locuinte noi este necesar de patru schimbări de aer pe oră pentru a asigura ventilatia adecvată.

4


Cerinte pentru ventilatie cu curenti de aer prin ferestre• Pentru ferestre cu balamale sau pivotante care se deschid 30

de grade sau mai mult, sau pentru ferestre glisante, zona de deschidere trebuie să fie de cel putin de 1/20 din suprafata podelei din camera.

• Pentru o fereastră cu balamale sau pivotanta care se deschide mai putin de 30 de grade, în zona de deschidere trebuie să fie cel putin de 1/10 din suprafata podelei camerei.

Observatii:• În acest scop, suprafata de deschidere a unei ferestre cu

balamale sau pivotante poate fi luata ca lătime x înăltimea totală a cercevelei de deschidere.

• Suprafetele de deschidere pentru toate ferestrele dintr-o cameră pot fi luate împreună în scopurile mentionate anterior.

• Este o bună practică ca orice ventilatie existenta cu curenti de aer să fie mentinuta la nivel ridicat.


208

5


Cerinte pentru ventilatia de fundal• În cazul în care o fereastra veche asigură o ventilatia de fundal,

deorece aceasta nu se inchide etans, fereastra care o înlocuieste ar trebui să ofere de asemenea o ventilatia de fundal. Este acceptabil pentru ventilatie, ca o alternativă, de exemplu, sa se asigure un nivel ridicat de aer printr-o caramida cu fante de aerisire.

• De obicei, ventilatia de fundal este pozitionată la cel putin 1,7 metri deasupra nivelului podelei, pentru a evita disconfortul din cauza curentilor de aer.

• În cazul în care ventilatoare de aerisire sunt utilizate pentru a asigura o ventilatie de fundal, atunci următoarele performante ale acestora sunt necesare: pentru camere de locuit ventilatoare sa aiba o suprafata echivalentă de 5000 mm2 si pentru bucătării, băi si alte zone umede de cameră acestea necesita o suprafata echivalentă de 2500 mm2.

• Dacă nu sunt montate ventilatoare de aerisire si mânere în două trepte de blocare în ferestre, atunci fie:- pot fi montate guri de aerisire ca o alternativă, sau- pot fi montate mânere de blocare în două etape, sau- pot fi montate cărămizi adecvate cu aer.

6

Gaurile de drenaj pentru realizarea drenarii

• Permeabilitatea la aer = reprezinta proprietatea unei ferestre inchise de a permite aerului sa treaca atunci cand este supusa unei presiuni diferite intre interior si exterior; este caracterizata printr-un debit de aer schimbat si este in functie de presiune. Acest debit este raportat la aria suprafetei de deschidere a ferestrei, lungimea imbinarilor sau la aria suprafetei totale a ferestrei.

• Cu toate ca etanseitatea tamplariei la patrunderea aerului / apei este foarte buna, posibilitatea infiltrarii apei pluviale exista inca (in special in zona colturilor – de unde si necesitatea realizarii corecte a debavurarii in zona de sudare a garniturii) mai ales in functie de presiunea exercitata de vant asupra tabloului de tamplarie respectiv si feroneria utilizata. In plus, apa poate aparea in interiorul tamplariei datorita condensarii vaporilor de apa din atmosfera.

• Evacuarea acestor cantitati de apa este obligatorie, pentru aceasta realizandu-se gaurile de drenaj. Gaurile de drenaj se realizeaza la partea inferioara a tamplariei, atat la cercevea cat si la toc, dupa cum se indica in desenul de mai jos, minim cate doua gauri “1”pentru fiecare ochi (fix sau mobil), la maxim 600 mm distanta intre ele, si minim cate doua gauri “2” pentru fiecare tablou de tamplarie, la maxim 1300 mm distanta intre ele. Gaurile “2” pot fi executate si la fata exterioara a tocului, caz in care vor putea fi mascate cu capace speciale.

7


Atentie! Astuparea gaurilor de drenaj (ca si absenta acestora) poate conduce la distrugerea tamplariei si /sau a zidului.

8


Decompresia este necesara, in principiu, pentru echilibrarea presiunii statice a vantului la nivelul gaurilor de drenaj – care ar putea impiedica scurgerea apei din toc.

Pentru decompresie se realizeaza un set de gauri similare celor de drenaj, insa la partea superioara a tamplariei. Pentru toate camerele frontale ale tocurilor, cercevelelor, traverselor - in cazul tamplariei executate cu profile infoliate in culori inchise - este necesar sa fie realizate gauri suplimentare de decompresie pentru corecta reglare a presiunii in interiorul lor. Aceasta inseamna realizarea unor gauri cu diamerul de 6f8 mm in dreptul fiecarui colt in camerele care nu au fost deschise prin realizarea gaurilor standard pentru drenaj / decompresie.


209

Vitraje termoizolante

11



Vitraje termoizolante

2

Proprietati fizice ale sticlei

• Propietati mecanice– Densitatea sticlei– Rezistenta la compresie– Rezistenta la indoire– Elasticitatea– Modulul de elasticitate Young "E“– Coeficientul lui Poisson "m“– Duritatea pe scara Mohs

• Propietati spectrofotometrice– Transmisia luminoasa– Reflexia luminoasa exterioara

• Conductibilitatea electrică• Proprietati energetice

– Absorbtie energetica, AE – Factor solar, g– Coeficient de umbrire, SC

• Propietati termice– Coeficient de transfer termic, Ug

3

Comportamentul termic al sticlei

• Dilatatia liniaraEste exprimata printr-un coeficient, masurand alungirea pe o

unitate de lungime pentru o variatie de 1 0C. Acest coeficienteste in general dat pentru un domeniu de temperaturi intre 20 si 300 0C. Coeficientul de dilatatie liniara al sticlei este de : 9.10-6.

• Tensiuni de natura termicaDatorita slabei conductivitati termice a sticlei, incalzirea si racirea

partiala a unei sticle, antreneaza tensiuni ce pot provocaspargeri denumite termice (soc termic). Cand conditiile de utilizare risca antrenarea intr-o sticla a diferentelor de temperaturi importante, va fi necesara luarea precautiilorsuplimentare de montaj si de finisaj.

Un tratament termic complementar permite sticlei sa suportediferente de temperatura de la 150 0C la 200 0C.

4

Valoarea "Ug" a vitrajului izolant

• Peretii vitrati, separa in general doua medii aflate la temperaturi diferite. Are loc deci, un transfer de caldura de la mediul cald la cel rece. Peretele vitrat are in acelasi timp particularitatea de a fi transparent la radiatia solara care genereaza caldura.

• Valoarea coeficientului "Ug" conform EN 673 in cazul vitrajului izolant va exprima cantitatea de energie (masurata in unitatea Watt) care se pierde prin suprafata de 1m2 in fiecare secunda, in conditiile in care in interior sunt 20°C iar afara -10°C. Aceasta valoare difera de coeficientul "Uf" total al ferestrei (care se calculeaza separat luand in calcul si valorile k ale profilelor tamplariei folosite si a baghetei distantier dintre cele doua foi de sticla ale unui geam termopan).


210

5

Vitrajul izolant

• Vitrajul izolant este un ansamblu format din doua foi sau trei de sticla, intre care exista un strat termoizolant gazos, care poate fi aer sau un gaz inert; performantele de calitate se diferentiaza in functie de tipul de sticla folosit, grosimea stratului gazos, mediul de gaz utilizat, realizarea etansarii perfecte a spatiului dintre foile de geam.

Utilizarea unei foi de sticlă cu emisivitate scăzută – Low-E în alcătuirea pachetului de vitraj izolant duce la îmbunătătirea performantelor din punct de vedere al izolării termice.Stratul de Low-E este pozitionat în componenta vitrajului izolant dublu pe față 3, având rolul de a reflecta căldură înapoi în încăpere.

6

Vitrajul izolant

• Performantele diferitelor tipuri de geamuri termoizolante se evidentiaza prin coeficientul de transfer termic, Ug.

• La geamul simplu de 4 mm grosime Ug=5,4 W/m²K; vitrajul izolant clar cu aer are coeficientul de transfer termic Ug=2,8 W/m²K, iar vitrajul izolant cu Low-E cu aer are Ug=1,4 W/m²K. Daca inlocuim aerul cu un strat de gaz cu coeficient de conductie termica scazut (Argon, Krypton, Xenon, etc.), putem obtine coeficienti de transfer termic mai mici. Spre exemplu daca introducem in cavitatea vitrajului izolant cu Low-E un gaz, Argon sau Kripton, coeficientul de transfer este de 1,1 respectiv 1,0 W/m²K. Cu Xenon coeficientul de transfer termic al geamului poate fi scazut sub 1 W/m²K.

• Cu cât este mai scăzută valoarea Ug cu atât este mai mică pierderea de căldură din interior spre exterior.

7

Tipuri de geam

• Geam float • Geam turnat laminat, oranamental • Geam laminat prevăzut cu armătură din sârmă • Geam absorbant colorat în masă • Geamul reflexiv • Geam transparent reflectorizant • Geam transparent cu emisivitate scăzută • Geam securizat • Geam de securitate din sticlă stratificată • Geam opac • Geam cu rezistenţa antifoc sporită, etc.

8

Tipuri de vitraje izolante

“Geamul Termopan” este vitrajul izolant care se realizeaza din doua foi de sticla despartite de o bagheta de aluminiu care contine silicagel.

“Geamul Tripan” se obtine prin acelasi procedeu ca si vitrajul izolant numai ca se folosesc trei foi de sticla despartite de doua baghete de aluminiu. Ca si in cazul vitrajului izolant, in cele doua spatii dintre foile de sticla se poate introduce un gaz rar precum Argon-ul. Acest gaz este foarte important pentru ca ajuta la imbunatatirea coeficientului de tranfer termic "Ug".


211

Criterii de apreciere a aspectului vitrajelor izolante

11




2


• În absenţa standardelor, aceste reguli au fost elaborate de o comisie interprofesională formată din producătorii şi utilizatorii vitrajelor izolante care alcătuiesc învelişul exterior al clădirii.

• Este considerată defect de aspect orice asimetrie la nivelul aspectului geamului care ar putea jena un observator care priveşte, prin geam, mediul exterior de care geamul ar trebui să îl protejeze fizic permiţându-i, în acelaşi timp, să îl observe vizual.

• Această definiţie aduce în prim plan principala funcţie a geamurilor obişnuite, care este aceea de a permite observarea mediului fără ca privitorul să fie incomodat în vreun fel.

• Vitrajele izolante sunt produse fabricate la scară industrială, care nu pot fi lipsite de asimetrii la nivelul aspectului datorate atât materiilor prime, cât şi tuturor operaţiunilor prin care trec din momentul fabricării şi până la montare.

3

Domeniul de aplicare

• Aceste reguli se referă la aprecierea, la faţa locului şi privită din interior, a calităţii vizuale a vitrajelor izolante prin care se poate vedea în exterior, în momentul efectuării recepţiei lucrării. Ele nu se aplică decât vitrajelor izolante stratificate cu margini în falţ, compuse din foi de sticlă float.

• Regulile nu iau în considerare asimetriile care se datorează diferenţelor de culoare a geamurilor, sticlei float de origini diferite, tratamentelor de suprafaţă sau altor procese de fabricaţie decât cel float.

• Sunt considerate ca făcând parte din obiectul documentului vitrajele izolante, cu sau fără gaz, definite după cum urmează: duble, asamblate pornind de la sticlă simplă, monolitice sau stratificate, din sticlă recoaptă, călită, cu depunere, incluzând sau nu mici bucăţi de lemn denumite şi „şprosuri”.

4

Referinţe normative

Următoarele standarde constituie documentele de referinţă pentru fabricarea şi/sau transformarea produselor din sticlă. Se aplică doar ultima variantă a standardelor menţionate.

• SR EN 572-2: Sticla în construcţii – Produse de bază: Sticlă silico-calco-sodică – Partea a 2-a: Oglindă.

• SR EN 1863-1: Sticla în construcţii – Sticlă silico-calco-sodică întărită termic – Partea 1: Definiţie şi descriere.

• SR EN 12150-1: Sticla în construcţii – Sticlă silico-calco-sodică de securitate călită termic – Partea 1: Definiţie şi descriere.

• SR EN 1279-1: Sticla pentru construcţii. Elemente de vitraje izolante. Partea 1: Generalităţi, toleranţe dimensionale, şi reguli pentru descrierea sistemului.


212

5

Condiţii de observare

Geamul este examinat după cum urmează: • proces de observaţie efectuat din interiorul incintei către exterior, în

condiţii de iluminare naturală (lumina zilei); • proces de observaţie efectuat în condiţii de ocupare obişnuită a

spaţiului respectiv şi, în cel mai bun caz, perpendicular pe planul geamului;

• observator aflat la o distanţă de 1,50 m de geam, în condiţiile obişnuite de ocupare ale spaţiului respectiv;

• în absenţa razelor soarelui care să cadă direct pe geam; • examinarea luminozităţii fiecărui geam timp de 30 de secunde.

Aceste condiţii prealabile exclud ca defect semnificativ: • Elementele percepute în condiţii de iluminare deosebite (o lumină a

zilei oblică, iluminat artificial...); • Elementele privite de aproape; • Elementele privite din exterior.

6

Elementele luate în considerarea. Tipuri de defecte sau de asimetrii • Defect punctual: asimetrie localizată, fără dimensiune preferenţială

(după caz, pete, bule, pietre, lovituri, lipsuri, depuneri cu o grosime prea mare).

• Defect liniar: asimetrie de formă liniară (mici crăpături sau zgârieturi).

b. Urmele şi amprentele de pe feţele geamurilor• Urmele de pe feţele interne ale geamului izolant • Urmele de pe feţele exterioare ale geamului izolant

c. Dimensiunile defectelor • Dimensiunea ce caracterizează aria de cuprindere a defectelor

punctuale sau liniare. • Dimensiunile defectelor se definesc după cum urmează: • Dimensiunea unui defect punctual: diametrul cercului care înconjoară

partea vizibilă a defectului • Dimensiunea unui defect liniar: lungimea desfăşurată care separă cele

două extremităţi ale defectului.

d. Acceptabilitatea defectelor

7

Specificaţii de fabricaţie

a. Paralelismul şprosurilor• Paralelismul barelor şprosurilor între ele şi dintre barele

şprosurilor şi marginea geamului• Paralelismul dintre barele şprosurilor şi marginea

ferestrei b. Îmbinarea şprosurilorc. Contactul şpros-sticlăd. Zgârieturile de suprafaţă şi defectele punctuale ale

şprosurilor• Zgârieturile de suprafaţă ale şprosurilor• Defectele punctuale ale şprosurilore. Fisurarea de suprafaţă a şprosurilorf. Marcajul geamurilor izolante

8

Deformarea obiectelor privite prin geam

a. Deformarea obiectelor privite prin geamAceste deformări se datorează deformărilor geamului, care pot avea trei cauze care acţionează izolat sau cumulativ.

• Deformarea sticlei tratate termic• Variaţia volumului lamei de aer sau de gaz• Deformarea geamurilor generată de lipsa de planeitate a

suporturilor de montare b. Colorarea sticlei clare şi a sticlei cu depunere c. Variaţiile de aspect al sticleid. „Florile” rezultate în urma procesului de căliree. Franjele de interferenţăf. Condensul pe sticlă• Condensul pe faţa geamului care dă către interior • Condensul pe faţa exterioară a geamurilor izolante


213

Factori de mediu care influenteaza calitatea tamplariei

11



Factori de mediu care influenteaza calitatea tamplariei

2

Condensul

Ce este condensarea? • Condensarea este punctul la care vaporii de apa se transformă în lichid.

Condensul la interior• Condensul pe geamuri poate aduce prejudicii asupra vopselei, perdelelor,

acoperirilor murale si accesoriilor pentru ferestre. Cu aceasta problema se confruntă, uneori, toate tipurile de clădiri.

• Ferestrele termoizolante sunt ajutoare moderne care sporesc confortul, creaza spatii care sunt mai calduroase dar care au de multe ori au mai putina ventilatie si mai putine schimbări de aer. Rezultatul este ca vaporii de apa produsi de activitatile normale de viată nu mai sunt capabili să scape prin horn sau prin cadrul usilor, articulatii ale ferestrelor si alte puncte.

Condensul la exterior • Datorită inovatiile recente în domeniul eficientei vitrajelor duble si triple,

împreună cu cerinte actualizate ale reglementărilor în constructii si reduceriiemisiilor de carbon, in anumite conditii meteorologice se poate forma condens pe exteriorul ferestrelor si usilor eficiente energetic. Acesta este un fenomen natural si un indiciu clar că fereastra sau usa previne pierderile de caldura din casa.

3

Definitia tehnică a condensarii• Condensarea este definită ca un proces fizic prin care un

gaz sau vapori se modifică într-un lichid. În cazul în caretemperatura unui obiect (de exemplu, iarba, metal, sticlă) scade sub ceea ce este cunoscut sub numele de temperatura "punctul de roua" pentru o anumităumiditate relativă a aerului, vaporii de apă din atmosferacondensează în picături de apă pe suprafata sa.

• Acest "Punct de rouă" variază în functie de cantitatea de apă din atmosferă si temperatura aerului.

• În conditii de umiditate condensarea are loc la temperaturi mai ridicate.

• În conditii de frig apare fenomenul de condens, în ciuda umiditati relativ scăzute.

• Cu privire la ferestre si usi, diferenta de temperatură dintre mediul intern si extern, precum si sticlă, provoacă formarea condensului.

4

Ce înseamnă acest lucru pentru locatar

Desi o fereastră termoizolanta este capabila să retină mai mult căldură internă, tipuri mai putin eficiente permit ca o anumită cantitate de caldura sa treaca prin spatiul dintre cele doua foi de sticla, astfel, sa încălzească panoul exterior. Prin urmare, acest lucru nu ar fi permis formarea condensului pe fiecare panou. Acest lucru presupune ca este încălzită camera si ventilată.

O fereastră cu un singur geam nu poate retine căldura în interiorul camerei si temperatura mai scăzută a sticlei permite ca umezeala din aer să condenseze pe suprafata rece. Acest lucru este de multe ori mult mai evident în camere în care există o lipsă de ventilatie.

Vaporii de apă sunt in suspensie in aerul mai cald - dar există o limită a cantitatii cand pentru o temperatură dată se produce codensarea. Când se atinge această limită, aerul este declarat a fi "saturat". Când aerul saturat vine în contact cu o suprafată care se află la o temperatură mai scăzută decât acesta limita, aerul este racit si se formeaza apă pe acea suprafată - initial sub forma de abur si, dacă este excesivă, în cele din urmă sub formă de picături de umezeală.


214

5

Câteva exemple de unde provin vaporii de apă din interior

• Respiratia: doi adulti cand dorm produc aproximativ 1 litru de umiditate în 8 ore, ceea ce este absorbit ca vapori de apă în atmosferă.

• Gătit: nori de abur pot fi văzuti în apropierea oalelor si ceainicelor, si apoi par să dispară. Norii au fost absorbiti în atmosferă. Sursa de căldură în sine poate fi o sursă de vapori de apă; de exemplu, un aragaz mediu pe gaz ar putea produce aproximativ 1 litru de umiditate pe ora.

• Spalat: norii de vapori emanati de apa fierbinte sunt rapid absorbiti în atmosferă.

• Baie, spalatorie si îmbrăcăminte umeda: acestea sunt de multe ori surse majore de vapori de apă în casă.

• Surse de incalzire: un incalzitor pe gaz neracordat la cos poate produce pana la 350cc de umiditate pe oră. Încălzitoare de parafină produc 4 litri de umiditate pentru fiecare 3,5 litri de combustibil ars.

• Plantele de interior: o sursă frecvent nerecunoscută, dar cu toate acestea produc vapori de apă semnificativ.

• Cladire noua: cărămizi, cherestea, beton si alte materiale într-o casă medie de 3 dormitoare absorb aproximativ 7000 de litri de apă în timpulconstructiei. O mare parte din aceasta este disipată în atmosferă interioarăîn perioada de uscare.

6

Factorii care guvernează condensarea

1. Continutul de vapori de apă din aer • Acesta este produs de activitatile normale de viată, cum ar fi spălat, gătit,

baie, etc, si poate fi controlat prin utilizarea de ventilatoare aspirante, apărători de cos si ventilatie la locurile potrivite.

2. Temperatura camerei in interior • Acest lucru poate fi controlat într-o oarecare măsură, prin înlocuirea unui

singur geam cu geam dublu sau triplu, mentinând astfel o temperatură de suprafată mai mare pe sticla de pe partea camerei si prin cresterea temperaturii aerului pentru ai permite să detină mai mult vaporii de apa fara condens.

3. Temperatura exterioara • Acest lucru nu poate fi controlat, dar efectul său asupra temperaturii

camerei interioare poate fi contracarată prin instalarea de geam dublu sau triplu.

4. Variatia de temperatură intre interior si exterior• Acest lucru nu poate fi controlat deorece ca varianta principala este

temperatura de afara.• Cu toate acestea, această variatie poate fi, de asemenea, afectate de

orientărea constructiei, conditiile atmosferice locale, adăpostul copacilor din apropiere sau clădirilor, curentii de aer, viteza vântului si vegetatia în apropiere.

7

Cum ajută geamul dublu sau triplu

• Geamul dublu sau triplu este un izolator, proiectatpentru a reduce pierderile de căldură princonductie de la interior spre exterior al unei clădiri.

• Regulamentele actuale de constructii precizeazăcă toate ferestrele noi sau de înlocuire trebuie săîndeplinească un criteriu minim de performantă. Această cerintă poate fi îndeplinită doar prinmontarea de ferestre si usi eficiente energetic.

8

Cum ajută geamul dublu sau triplu

• În conditii medii de expunere si cu conditia sa fie camera încălzită, temperatura pe sticla interioara va fi mai mare decât ar fi cazul cu un singur geam. Probabilitatea condensului care apare atunci cand aerul umed cald din camera vine în contact cu suprafata de sticlă este redusa.

• Un motiv pentru care se formează condens într-o cameră neocupata, în mod normal este faptul că multe gospodării, din motive de economie, nu dau căldurăastfel de camere. Prin urmare, temperatura pe suprafataa geamului interior se apropie foarte mult de temperatura de afara.

• In plus, ferestrele din aceste camere sunt în general tinute închise, iar vaporii de apă, generati în altă parte din casă, vor găsi drumul sa scape. Astfel, cele douăconditii necesare pentru a produce condens - o temperatură a suprafetei de sticlă scăzută si continutridicat de vapori de apă în atmosferă - sunt prezente.


215

9

Localizarea condensului pe geam

Interior • Condensul pe suprafata geamului in interior înseamnă că

temperatura suprafetei sticlei este prea scăzuta, având în vedere continutul de vapori de apă din atmosfera din cameră. Acest lucru este cel mai probabil să apară pe suprafate de ferestre cu geamuri simple, dar se poate întâmpla sa apara si pe ferestre cu geamuri duble sau triple in cazul în care camera nu este încălzită.

• În cazul in care condensul apare intre foile de sticla ale unitatii vitrajului dublu închis ermetic sau izolator, unitatea de sticlă denotă o defectiune a sigiliului.

• Condensul poate aparea ocazional pe suprafata cavitatii geamului intre foile de geam atunci cand soarele straluceste pe fereastra. Acest lucru înseamnă că este ceva în spatiul inchis, cum ar fi un separator de lemn nesigilat sau deshidratant care contine umiditate. Trebuie remarcat, totusi, că această sursă poate fi de asemenea responsabilă pentru condensul si pe suprafata cavitatii geamului exterior.

10

Localizarea condensului pe geamExterior • Formarea condensului pe suprafata exterioară a sticlei, atunci când

temperatura scade sub temperatura punctului de rouă în aer liber.• Ferestrele fabricate ca au o unitate cu geamuri duble sau triple care

contin sticlă eficienta cu emisivitate redusa de energie detin proprietăti de izolare termică datorită unui strat transparent de înaltă performantă care reflectă căldura de la radiatoare sau focuri înapoi în cameră.

• Ca urmare panoul exterior de sticlă nu se încălzeste de la căldura evacuată din interiorul clădirii prin sticlă si rămâne rece în comparatie cu ferestrele cele mai putin eficiente termic.

• Condensul extern apare doar în anumite conditii climatice - o combinatie variabilă de umiditate relativa ridicată si conditii de frig care apar în mod normal, primăvara si toamna.

• Noua generatie de ferestre cu geamuri duble si triple eficiente termic permit putin sau deloc sa treaca căldură pentru a incalzi panoul exterior.

• Aceasta creează starea care permite formarea condensului pe suprafata exterioară a panoului exterior, în anumite conditii meteorologice. Este o dovadă puternică că nu evadeaza căldura dincasa prin fereastra.

11

Cum se reduce condensul

• Este important pentru a elimina excesul de umiditate din camere prin ventilatie. O camera poate fi ventilată fără a face investitii sau determinând-o să devină rece.

• O modalitate de a face acest lucru este de a deschidefereastra usor sau de a folosi fanta de aerisire, dacă există. Prin deschiderea ferestrelor sau ventilatie casa poate părea că pierde căldură, dar ceea ce se face de fapt este să permită aerului cald încărcat cu umiditate saiasa afara si aerului uscat rece sa intre în casa. Aerulrece uscat este, de fapt, mai ieftin pentru a incalzi decâtaerul cald umed.

12

Când se formeaza condens pe suprafata geamului la interior

• Asigura ventilatia naturala printr-o sectiune de deschidere a ferestrei, printr-o unitatede ventilatie proprie sau printr-o caramida de ventilatie.

• În cazul în care nu există nici un foc deschis, sau în cazul în care cosurile existente au fost blocate (si nu pot fi deblocate), să se asigure că orificii in perete montate și păstrate curate.

• Deschideti cel putin o fereastră în fiecare cameră pentru o parte a zilei, pentru a permite o schimbare de aer.

• Asigurati ventilarea permanentă a tuturor camerelor în care se folosesc sisteme de incalzire cu gaz si petrol.

• Hote fixe peste masinile de gătit si alte echipamente producătoare de abur si ventilarea catre aerului exterior.

• Asigurati-vă că baile si bucatarii sunt ventilate în conformitate cu standardele nationale.

• Usile de interior păstrati-le închise pentru a preveni transferul de aer cu un continut ridicat de vapori de apă din camerele principale producătoare de umiditate -bucatarii, bai si camere de uscare.

• O usoară crestere a temperaturii aerului în interiorul casei. • În vreme rece, să păstreaza o formă de încălzire în permanentă în casă. • Ori de câte ori este posibil, puneti radiatoare sub ferestre pentru a mentine

temperatura geamului interior la un nivel rezonabil.• Condensarea poate fi cauzata de izolarea geamului interior cu perdele grele de

aerului cald al camerei, când sunt trase. Pentru a permite trecerea liberă a aeruluicald la sticla, perdele sunt pozitionate de la 15cm la 20cm de la fereastră si se asigura că nu sunt suficiente decalaje în partea de sus si de jos pentru a permite circulatia continuă.


216

13

Când se formeaza condens pe suprafata geamului la exterior

• Ca acest lucru este cauzat de conditiile atmosfericeexterne, putin se poate face pentru a preveni aceastăconditie în anumite perioade ale anului. In multe cazuri, condensarea nu este prezenta pentru perioade lungi de timp si de multe ori soarele încălzeste geamul exterior suficient să se evapore umezeala. Dacă aveti nevoie de îndepărtarea acestuia mai devreme decat s-ar produce în mod natural, se recomandă utilizarea unui burete.

NOTĂ: Prezenta condensului extern este o indicatie a faptului că geamurile sunt eficiente termic si nu ar trebuisă fie luate negativ în considerare. Cu cat geamul este mai eficient termic, cu atat este cea mai mare probabilitatea de formare a condensului la exterior.

14

Când se formeaza condens in interiorul unitatii vitrajului izolant

• Condensul nu se va forma intre foile de sticla ale unitatii vitrajului izolant cand este confectionat corect.

15

Când se formeaza condens pe rama

• Există situatii care vor permite formarea condensului pe suprafata interioară a ramei.

• Aceasta este mai frecventă pe cadre de otel saualuminiu.

• Rame de aluminiu realizate cu bariera de punte termica combat acest lucru; aceasta este eficientă numai în cazul în care fereastra este montata corect în golul de zidarie.

16

Ce se poate întâmpla în cazul unei aerisiri insuficiente?

• Creste nivelul de umiditate din încaperi• Se umezeste zidaria• Apar defecte la nivelul structurii constructiei• Se formeaza mucegai


217

17

Graficul curbei de condensare

Graficul curbei de condensare se refera la temperatura masurata la suprafata geamului, la interior. Daca temperatura la nivelul vitrajului la interior scade sub 9.3 grade si in camera este o umiditate relativa de 50% atunci se va forma condens pe geam.

18

Punctul de roua

Tabelul indica temperatura de condensare pe foaia de geam din interior in functie de temperatura aerului si umiditatea relativa, pentru geamul termopan 4-12-4 (total 20 mm grosime). Se observa ca la o umiditate relativa de 60% si o temperatura de 200C in apartament condensul apare pe orice suprafata a carei temperatura scade sub 120C. Se mai poate observa ca odata cu cresterea temperaturii in apartament creste si temperatura punctului de producere a condensului. La fel, ca odata cu cresterea umiditatii relative la interior creste si temperatura punctului de producere a condensului.

19

Punctul de roua

30,30+30

17,30+20

9,40+10

4,800

2,14-10

Gradul de saturare (g/mc)

Temperatura (0C)

Gradul de saturare a aerului cu vapori de apa la diferite temperaturi

16,90C0,7-13,90C

+14,30C1,3-13,00C

+6,90C3,0-10,40C

-5,40C5,8-6,20C

Sticla interioara(temperatura incintei

200C)

Valoarea ,,k” a geamului

Sticla exterioara(temperatura exterioara -

150C)

Temperatura foilor de sticla la vitraje izolante

Se observa ca temperatura aerului influenteaza capacitatea acestuia de a mentine apa in stare de vapori in suspensie.


218

Eficienta la locul de munca

11




2


Principalul indicator ce caracterizeaza eficienta utilizarii reurselor umane in cadrul unei firme este productivitatea muncii.

Prin urmare, productivitatea caracterizeaza eficienta cu care este cheltuita o anumita cantitate de munca.

Productivitatea muncii se exprima in doua moduri:• ca valoare creata de un muncitor intr-o unitate de timpsau• ca timp de munca necesar pentru realizarea unui

produs/serviciu

Creşterea productivităţii muncii constituie cel mai important factor de sporire a volumului producţiei, de reducere a costurilor de producţie şi de creştere a rentabilităţii şi competitivităţii produselor.

4


Productivitatea zilnică a muncii se poate stabili fie prinraportarea producţiei exerciţiului, cifrei de afaceri sau a valorii adăugate la numărul total de zile-om lucrate, fie prin raportarea productivităţii muncii anuale la numărulmediu de zile lucrate de un muncitor sau o persoanăangajată într-un an.

Productivitatea orară a muncii se determină fie prinraportarea producţiei exerciţiului, cifrei de afaceri sauvalorii adăugate la numărul total de ore-om lucrate de către toţi muncitorii sau întregul personal, prin raportareaproductivităţii anuale a muncii la numărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-un an, sau ca raport între productivitatea zilnică a muncii şinumărul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoană angajată într-o zi.

5


• Dintre indicatorii productivităţii muncii prezentaţi, cel mai corect mod de exprimare a eficienţei utilizării forţei de muncă îl reprezintă productivitatea orară a muncii, deoarece ţine seama de timpul efectiv lucrat exprimat în ore-om.

• O asemenea corelaţie reflectă existenţa unor rezerve pe linia utilizării timpului de lucru al muncitorilor, fie la nivelul numărului mediu de zile lucrate, fie la nivelul duratei medii a zilei de lucru.


219

Măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

11



Măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

2

Caracteristicile incendiului• Incendiul este un fenomen de ardere care presupune

întâlnirea în acelaşi timp a trei elemente: combustibilul (substanţa care arde), carburantul (substanţa care întreţine arderea) şi sursa de temperatură care să aducă combustibilul la temperatura de ardere.

• Temperatura de aprindere este temperatura cea mai joasă la care combustibilul trebuie să fie adus pentru ca acesta să se aprindă în contact cu o sursă externă de căldură în prezenţa oxigenului.

• Imflamabilitatea este proprietatea substanţelor de a produce, la temperatura obişnuită, gaze sau vapori care în amestec cu aerul şi în prezenţa unei surse de căldură se aprind într-un timp foarte scurt.

• Autoaprinderea este fenomenul prin care arderea unei substanţe este determinată de creşterea temperaturii fără intervenţia unei surse exterioare, creşterea temperaturii fiind determinată de frecarea dintre moleculele substanţei.

• Explozia este modificarea fizică sau chimică a substanţelor însoţită de degajarea unei cantităţi mari de energie.


220

3

Măsurile tehnice de prevenire a incendiilor

• eliminarea cauzelor directe sau indirecte care pot duce la apariţia incendiilor prin alegerea şi întreţinerea corectă a instalaţiilor electrice şi de încălzire, precum şi permanenta supraveghere a operaţiilor procesului tehnologic care pot provoca incendii;

• limitarea întinderii incendiului prin amplasarea raţională a clădirilor şi a depozitelor, prin folosirea materialelor de construcţie rezistente la foc etc.;

• asigurarea evacuării oamenilor şi a bunurilor printr-o proiectare corectă a fluxurilor, a ieşirilor şi a scărilor, prinasigurarea culoarelor de acces;

• asigurarea desfăşurării operaţiilor de stingere a incendiilorprin respectarea distanţelor dintre clădiri, asigurarea gurilor de apă pentru incendii, prin dotarea cu mijloace moderne pentrustingerea incendiilor.

4

Măsurile organizatorice de prevenire a incendiilor

• organizarea comisiilor tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;

• organizarea formaţiilor de pompieri; • asigurarea echipamentelor de stingere a

incendiilor pe secţii şi ateliere; • pregătirea cadrelor şi a formaţiilor de pompieri; • stabilirea planului de evacuare în caz de

incendiu şi afişarea acestuia la fiecare atelier şi secţie.

5

Obligaţiile persoanelor încadrate în muncă

• să cunoască şi să respecte normele PSI; • să nu blocheze cu diferite materiale căile de

acces sau mijloacele de stingere a incendiilor; • să nu folosească în alte scopuri materialele

destinate stingerii; • să anunţe conducătorului sectorului de activitate

orice încălcare a normelor PSI; • să cunoască modul de evacuare, sistemul de

alarmare şi mânuirea materialelor şi mijloacelor de stingere a incendiilor.

6

Categoria normelor generale de prevenire a incendiilor

• folosirea focului deschis numai pe baza permisului de a lucra cu foc;• interzicerea fumatului în alte locuri decât cele stabilite pentru acest

scop;• supravegherea utilajelor şi instalaţiilor aferente pe toată durata

funcţionării lor;• interzicerea depozitării materialelor combustibile în apropierea

instalaţiilor electrice;• interzicerea executării modificării sau improvizării instalaţiilor de

încălzit, iluminat şi forţă de către personalul neautorizat;• asigurarea unei distanţe de minim 10 cm între materialele

combustibile şi conductele termice; • punerea în funcţiune a sistemului de ventilaţie cu 10 minute înainte

de începerea lucrului şi oprirea lui după 15 minute de la terminarea lucrului.


221

7

La terminarea lucrului se va executa

• oprirea utilajelor şi instalaţiilor;• curăţirea utilajelor, a locurilor de muncă şi

evacuarea deşeurilor;• scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor

electrice portabile racordate cu cabluri flexibile;• deconectarea instalaţiei electrice şi punerea în

funcţiune a iluminatului de gardă;• închiderea încăperilor şi predarea cheilor la

organul de pază.


222

Igiena si securitatea muncii

11



Igiena si securitatea muncii

2

Efectuarea instructajului de protectie a muncii, precum si testarea cunostintelor în domeniul protectiei munciiPregatirea si instruirea în domeniul protectiei muncii este parte a pregatirii

profesionale si are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate în munca.

• Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:• instructajul introductiv general;• instructajul la locul de munca;• instructajul periodic.

Persoanele care efectueaza instruirea trebuie sa fie specialisti în securitate si sanatate. La nivelul angajatorului se organizeaza activitatea de protectie a muncii având la baza principiile:

• obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, în toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului;

• obligatiile angajatilor în domeniul securitatii si sanatatii în munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului;

• evitarea riscurilor;• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;• combaterea riscurilor la sursa;• asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent

de natura sau durata contractului de munca.

3

Structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii

Pentru un numar mai mare de 50 de angajati, angajatorulorganizeaza un compartiment de protectia muncii formatdin 2 compartimente:

• serviciul de securitate a muncii;• serviciul medical de medicina muncii.

Pentru un numar mai mic de 50 de angajati, angajatoruldesemneaza 1-2 persoane cu atributii si în domeniulprotectiei muncii, specialisti în securitatea si sanatatea înmunca.

Activitatea de protectie a muncii se poate externaliza, catre persoane juridice sau fizice abilitate de MMSS, pe baza unui contract de colaborare sau alte forme legale existente.

4

Instructajul introductiv generalScopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitătile

specifice unitătii respective si principalele măsuri de protectia muncii care trebuie respectate în timpul lucrului.

Instructajul introductiv general se face în cadrul cabinetului de protectie a muncii sau în alte spatii special amenajate, de persoane cu atributii si responsabilităti în domeniul protectiei muncii, împuternicite prin decizie de către angajator.

Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitătii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregătire al noilor încadrati si este de cel putin 8 ore.

Se face (NGPM-art.94) urmatoarelor categorii de personal:• noilor încadrati în muncă, angajati cu contracte de muncă indiferent de forma

acestora;• celor transferati de la o altă unitate;• celor veniti în unitate ca detasati;• elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru practica

profesională;• persoanelor aflate în unitate în perioada de probă în vederea angajării;• persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri;• persoanelor delegate în interesul serviciului;• persoanelor care vizitează sectoarele productive.


223

5

Instructajul introductiv general

În cadrul instructajului introductiv general se vor expune, în principal, următoarele probleme:

• riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesională specifice unitătii;

• legislatia de protectie a muncii în vigoare;• consecintele posibile ale necunoasterii si

nerespectării legislatiei de protectie a muncii;• măsuri tehnico-organizatorice de prevenire,

alarmare, interventie, evacuare si prim-ajutor.

6

Instructajul la locul de munca

Instructajul la locul de munca se face pe baza de material scris, aprobat de seful ierarhic superior celui care-l efectueaza si va cuprinde:

• riscurile de accidentare si îmbolnavire profesionalaspecifice activitatii sau locului de munca;

• prevederile normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor, proprii, ordinelor si dispozitiunilor specifice locului de munca;

• demonstratii practice privind activitatea pe carepersoana respectiva o va practica;

• masuri de prim ajutor în caz de accidentare.

7

Instructajul periodic

Instructajul periodic se va face suplimentar celuiprogramat în urmatoarele cazuri:

• când un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;• când s-a modificat procesul tehnologic, s-au

schimbat echipamentele tehnice;• când au aparut modificari în Normele generale

de protectie a muncii sau ale instructiunilorproprii de securitate;

• la reluarea activitatii dupa accidentul de munca;• la executarea unor lucrari speciale.


224

PLAN DE LECTIE

Denumirea cursului: Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Titlul lectiei: Modulul al V-lea, Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor Durata modulului de curs este de 100ore din care:


Planul lectiei de pregatire teoretica este format din sase sesiuni. Timpul fiecarei sesiuni poate fi ajustat pentru a se potrivi cu dimensiunea clasei, programul si stilul de predare.

Obiective Obiective de performanta După parcurgerea acestei lectii, sub supravegherea formatorului, cursantul trebuie să fie capabil să facă următoarele: Sa aplice mecanismele independente ale tâmplăriilor:

d. Mǎsoara cotele mecanismului independent; e. Poziţioneaza mecanismul independent; f. Fixeaza mecanismul independent; g. Verifica ansamblurile conexe tâmplăriei.


11. Identifica sisteme de protectie la actiunea radiatiei solare - Specifica tipurile de rulouri exterioare - Specifica rulourile dotate cu motor avand diferite actionari - Descrie cum se face montajul tâmplăriei prevăzuta cu rulouri exterioare

suprapuse - Specifica sistemele pentru rulouri exterioare: suprapuse cu plasa insecte, cu

caseta tencuibilă cu plasa insecte, rulouri buiandrug, rulouri montate pe tamplarie cu caseta la exterior

- Indica tipurile de obloane

12. Descrie sistemele protective impotriva insectelor

13. Descrie tipurile de glafuri si modalitatile de montare a acestora - Indica cum se iau cotele de executie pentru glaful interior si glaful exterior din

aluminiu - Descrie cum se face montarea glafurilor interioare la ferestre

14. Identifica grile de ventilare autoreglabile

- Descrie sistemele de ventilatie: prin faltul ferestrei; cu recuperare de caldura, integrat in fereastra; controlabil cu unitati de auto-reglare a fluxului de aer

- Descrie cum se face montajul grilei higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC

Pregătirea


• Test - Modulul V, Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor


225

- Prezentare PowerPoint: • Sisteme de protectie la acţiunea radiatiei solare • Sisteme protective impotriva insectelor • Tipuri de glafuri si modalităţi de montare a acestora • Grile de ventilare autoreglabile

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane; - Fise tehnice ale materialelor utilizate; - Schiţe tehnice; - Ghiduri de montaj (optional); - Instrucţiuni de lucru; - Materiale de securizare/semnalizare; - Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop;


- Imbracaminte de protectie si lucru: imbracaminte impermeabila, imbracaminte de iarna, imbracaminte reflectorizanta, sorturi de protectie, caciuli/sepci

- Incaltaminte de protectie si lucru: bocanci, cizme, cizme electroizolante - Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-antifoane, viziere si

ochelari de protectie - Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime - Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante - Truse de prim ajutor.


cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc; • Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan; • Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica; • Masina transport auto pentru transportul tamplariilor, uneltelor si instrumentelor de lucru

utilizate; • Accesorii:

- elemente flexibile: frânghii, cabluri, chingi; - organe de prindere a sarcinilor: cârlige, ochiuri, bene, greifere; - organe de blocare si frânare: opritoare, frâne; - elemente de ghidare si acţionarea elementelor flexibile: role, roţi, tobe (tambure); - dispozitive de ridicat: vinciuri (cricuri), scripeţi, palane, ventuze etc.; - scari; - cabluri de alimentare cu energie electricǎ, prelungitoare, stechere; - elemente de prindere: dibluri, suruburi, cleme, agrafe, bride etc.; - documentaţia tehnică: manual montaj specific sistemului de profile, instrucţiuni

de lucru, schiţe tehnice, schiţă a golului de montaj, etc; • Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete, semnale

luminoase/acustice etc.;


226

• Materiale si sculele specifice reparaţiei: detergenţi intensivi, cârpe umede, perie sisal, răsini de reparaţie, creion cu vopsea, sârmă de adaos din PVC, dispozitive de slefuit etc.


- Prelegere; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

A. Introducere B. Prezentare în linii generale. Scrieti obiectivele pe tabla sau flipchart înainte de sosirea cursantilor. Scrieti notarea pe tablă si explicati cursantilor asteptările dumneavoastră de la această lectie. Furnizati o copie a notarii si asteptările cursantilor, dacă credeti că este necesar. O defalcare de notare este în sectiunea de evaluare formală. Completati cu prelegerea lectiei, prezentarea PowerPoint, Exercitii de identificare (optional) si Studiu de caz (optional). Completati partea cu lectia in clasa cu trecerea la zona de lucru pentru practica ghidata si practica individuală. C. Întoarceti-vă la sala de clasă pentru revizuire si testare.


- Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane pentru: rulouri, obloane, storuri, rolete

si jaluzele, plase tantari, glafuri si ventilatoare autoreglabile; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional);




227

TEST

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul V, Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 1. Rulourile pot fi dotate cu motor avand diferite actionari cum ar fi:

a. cu intrerupator interior b. cu telecomanda c. cu termohigrometru d. aplicate sesizoare de vant si lumina

Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 2. Cum se realizeaza montajul tâmplăriei prevăzuta cu rulouri exterioare suprapuse? ______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 3. Sistem pentru rulouri buiandrug

• Este folosit la clădirile noi construite • Casetele sunt elemente de construcţie. Utilizarea „polistirenului tare” garantează

o finisare exterioară a clădirii fără probleme A. Adevărat B. Fals

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 4. In cazul in care ruloul este montat pe zid gaura pentru trecerea actionarii nu este

data in _________________ ci in zid si prinderea se face in perete cu suruburi de montaj. Daca nu se doreste gaurirea tocului ferestrei se poate monta ruloul in golul de zidarie la cel putin _________ cm distanta de tamplarie.

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 5. Sistemul pentru rulouri cu caseta tencuibilă echipat cu plasa insecte

a. se aplica la exterior pe tocul tamplariei b. este utilizat in principal la clădirile noi construite dar şi la clădirile deja existente c. caseta ruloului după ce se tencuieste nu mai este vizibilă, iar celelalte elemente,

adică capacul pentru vizitare si capacul lateral pot fi colorate în funcţie de aspectul exterior al clădirii


228

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 6. Din punct de vedere al deschiderilor, oboanele pot fi construite ca:

a. obloane batante b. obloane fixe c. obloane glisante d. obloane armonice

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 7. Sistemul protectiv cu plasa impotriva insectelor este compus din:

• mecanism de rulare şi blocare a plasei • canale laterale de ghidare • ramă din profile de aluminiu • plasă de ţânţari

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 8. Glafurile exterioare se montează:

a. sub toc, pe un profil de înălţare, solbanc - în cazul în care tâmplăria se montează concomitent cu glafurile, sau

b. direct pe profilul de toc, cu garnitură pentru etanşare - dacă tâmplăria a fost montată anterior

c. direct pe zid, pentru a evita formarea punţii termice şi a condensului Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 9. Cotele de executie ale glafului exterior din aluminiu sunt:

a. _______________ glafului = lungimea golului de fereastra inclusiv capace + 2cm b. _________________ glafului = distanta de la tocul ferestrei la marginea finisata

(tencuita) a zidului + 4cm c. inclinatia pentru scurgerea optima a apei in cazul glafurilor _________________

este 5% ceea ce inseamna o diferenta de nivel de cca 1cm la o latime de 20cm Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 10. Pentru montajul unei grile higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC trebuie

să se realizeze: a. frezarea unor tronsoane de canal în partea superioară a ferestrei: unul se

realizează în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanşare iar unul în profilul tocului imediat deasupra garniturii de etanşare

b. se clipsează grila higroreglabilă direct pe cercevea c. folosirea unui profil de compensare ataşat pe orizontala superioară a ansamblului

ferestrei şi în care să se realizeze tronsoanele de canal frezat


229

PowerPoint

Sisteme de protectie la acţiunea radiatiei solare

1


Modulul al V-leaAplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor


2


Pe langa rolul lor principal de umbrire, rulourile si obloanele exterioare ofera, in plus, o gama larga de avantaje:

• creeaza o izolatie termica suplimentara• asigura protectie impotriva zgomotului de afara• actioneaza ca un scut in fata radiatiilor solare,

dar si a intemperiilor • posibilitatea de alegere a luminozitatii in trepte• au un rol important in prevenirea efractiilor• tin la distanta privirile curioase ale vecinilor


230

3

Rulouri

Rulourile exterioare ofera solutii pentru fiecare fereastra din punct de vedere functional si optic. Avand dimensiuni si latimi diferite, acestea pot fi operate nu numai in modul uzual, adica cel manual, dar si in mod programat sau teleghidat, in functie de solutia tehnica aleasa. Astfel, acestea ofera posibilitatea de a alege diverse grade de luminozitate.

• Tipuri de rulouri exterioare: • Aplicate• Suprapuse• Tencuibile

Rulourile se adapteaza la orice tip de tamplarie, indiferent ca este vorba de PVC, lemn stratificat sau aluminiu, se intretin usor, au o rezistenta sporita la intemperii, precum si o functionare facila si silentioasa.

4

Rulouri

Rulourile pot fi dotate cu motor avand diferite actionari cum ar fi:

• cu intrerupator interior (ingropat sau aplicat);• cu intrerupator cu cheie exterior protejat

antiefractie;• cu telecomanda;• aplicate sesizoare de vant si lumina;• cu temporizatoare;• cu arc;• toate aplicate la un loc.

5

Montarea tâmplăriei prevăzuta cu rulouri exterioare suprapuse

6

Montarea tâmplăriei prevăzuta cu rulouri exterioare suprapuse

• Este recomandabilă, folosirea la indicaţiile producătorului, a ecliselor metalice ce se montează pe capacul superior al casetei şi se fixează precum o ancoră de montaj la clădire. Înainte de poziţionarea în golul clădirii, să se aplice pe toată lungimea capacului superior al casetei, banda precomprimată care prin destindere să închidă corespunzător rostul fără să-l deformeze (situaţie des întâlnită la închiderea rostului cu spumă poliuretanică), în rest toate operaţiile de montaj decurg ca la tâmplăria simplă;

• Odată finalizate toate aceste operaţii de etanşare şi a proceselor de stabilizare a materialelor utilizate (spume, silicoane) se trece la verificarea funcţionării deschiderii/închiderii părţilor mobile, făcându-se reglajele finale;

• Ultima operaţie a montajului este dezlipirea foliei de protecţie de pe suprafaţa profilelor pentru a împiedica foto-vulcanizarea acesteia prin expunerea timp îndelungat la razele solare.


231

7

Sisteme pentru rulouri

Sistem pentru rulouri exterioare suprapuse cu plasa insecte

8


Sistem pentru rulouri cu caseta tencuibilă cu plasa insecte

Sistemul este utilizat in principal la clădirile noi construite dar şi la clădirile deja existente (după efectuarea modificărilor necesare în cadrul buiandrugului). Caseta ruloului după ce se tencuieste nu mai este vizibilă, iar celelalte elemente, adică capacul pentru vizitare si capacul lateral pot fi colorate în funcţie de aspectul exterior al clădirii.

9


Sistem rulouri buiandrug

Este folosit la clădirile noi construite.Casetele sunt elemente de construcţie. Utilizarea „polistirenului tare” (asigură izolare termică buna) şi garantează o finisare exterioară a clădirii fără probleme.

10

Rulouri exterioare aplicate fara plasa insecte

1. Montajul pe tamplarie 2. Montajul pe fatada ferestrei 3. Montaj pe tamplarie-

caseta la interior


232

11

Rulouri montate pe tamplarie cu caseta la exteriorCaseta este montata pe tocul tamplariei existente. Operatia de montaj nu

necesita modificarea elementelor de tamplarie.Pasii care trebuiesc urmati la montarea unui rulou aplicat:• Se prind ghidajele de capacele laterale ale ruloului cu suruburi

autoforante• Se gauresc ghidajele prin ambii pereti ai camerei de prindere cu burghiu

de 4 mm dupa care se da o gaura cu burghiu de 8 in partea din exterior al ghidajului. Ulterior montarii ruloului gaurile sunt astupate cu capace speciale

• Se da gaura de actionare in partea de sus a tocului ferestrei in locul unde urmeaza sa treaca snurul sau cablul electric, cu un burghiu de 10

• Se pune ruloul pe pozitie, inainte sa se prinda ghidajele cu suruburi se verifica daca caseta ruloului este in boloboc pentru ca lamelele covorului sa nu atinga in piesa care ghideaza lamelele si sa se le blocheze

• Din interior, se monteaza scripetele pe gaura de actionare si se prinde tabachera care are rolul de a strange snurul si de a putea bloca ruloul in orice pozitie sau daca este actionat electric cu intrerupator se prind firele de la motor in intrerupator, dupa care se alimenteaza la curent. In caz caeste actionat electric cu telecomada firele de la motor se prind in unitateareceptor externa. In acest caz se seteaza si telecomanda pe canalul dorit.

12

Obloane• Sistemele de obloane oferă multiple

posibilităţi de decorare si pot fi produse in conformitate cu forma ferestrei. Obloanele pot fi realizate in varianta lamelara (fixe sau mobile), din placi PVC sau tablii inramate.

• Soluţia constă dintr-o ramă cu lamele sau panouri aranjate inclinat.

• Profilele ramelor sunt subţiri şi uşoare, dar de o rezistenţă corespunzătoare, ceea ce permite fabricarea atât a obloanelor pentru ferestre, cât şi pentru uşi la curţile interioare.

• Obloanele pot fi la aceeaşi culoare cu pereţii exteriori sau aceeasi culoare cu ferestrele, sau pot fi folosite ca un accent în plus pe perete.

13

Obloane

Tipuri de obloane:• Obloane atasate, sunt cele configurate dupa amplasarea

ferestrelor, indiferent de profil, ferestre din PVC, aluminiu, lemn stratificat, etc. Acestea sunt montate dupa montarea ferestrelor.

• Oboanele integrate, sunt configurate odata cu proiectarea ferestrelor cat si a usilor exterioare. Aceasta deoarece solutiile tehnice vor fi definite in conformitate cu tamplaria exterioara.

Din punct de vedere al deschiderilor, oboanele pot fi construiteca:

• obloane batante• obloane glisante• obloane armonice

14

Obloane

Din punct de vedere geometric, obloanele pot fi realizate:• obloane cu arcade• obloane cu unghiuri inchise• obloane cu unghiuri deschise• obloane cu unghiuri de 900, acestea reprezentand dintotdeauna solutia clasica

Din punct de vedere al stilului pot fi realizate:- Obloane rustice

• modalitatile de constructie pentru obloane rustice sunt diversificate• obloanele rustice pot fi echipate cu feronerie din fier forjat, feronerie standard

sau feronerie cu balamale cu brat cu extensie- Obloane clasice

• obloanele clasice se pot configura in moduri diverse, de la structura cu lamelefixe, lamele mobile sau tablii inramate

• obloanele clasice pot fi echipate de asemenea cu unul din cele trei tipuri de feronerii: feronerie standard, feronerie din fier forjat sau feronerie cu balamale cubrat cu extensie.- Obloane moderne

• sistemele de obloane culisante montate pe perete cu lamele orientabile.


233

Sisteme protective impotriva insectelor

1




2


Compus din: • mecanism de rulare şi

blocare a plasei • canale laterale de

ghidare • sistem profil/plasă • ramă din profile de

aluminiu • balamale şi sistem de

închidere • plasă de ţânţari• canale laterale de

ghidare

Sistem cu plasa impotriva insectelor

3


• Prinderea se face de rama ferestrei cu ajutorul suruburilor.

• Inchiderea plasei se face prin culisarea tamburului plasei pe verticala

Plasa de tantari tip rulou

4


Sistem de plasa contra insectelor, care poate fi montat la ferestre, usi sau usi glisante. Plasa de tantari permite deschiderea ferestrei, usii sau usii glisante fara indepartarea acesteia. Pentru plasa de tantari glisanta, sina este pozitionata deasupra sau in partea de jos a usii, asigurand confortul maxim.

Sistem cu plasa de tantari glisanta


234

Tipuri de glafuri si modalităţi de montare a acestora

1




2


Tipuri de glafuri

• Glafuri de exterior din aluminiu, tablă zincată, marmură compozita, gresie, granit, marmura naturala, piatra sau alte materiale;

• Glaf de interior din PVC, PAL, lemn, marmurăcompozita, gresie, granit, marmura.

3

Montarea glafurilor exterioare la ferestre

• Rolul glafului exterior este deosebit de important, contribuind hotărâtor la eficienţa întregului ansamblu al ferestrei termoizolante.

• Glafurile exterioare se montează sub toc, pe un profil de înălţare, solbanc - în cazul în care tâmplăria se montează concomitent cu glafurile, sau direct pe profilul de toc, cu garnitură pentru etanşare - dacă tâmplăria a fost montată anterior.

• Operaţiunea de montare a glafurilor este separată de montarea ferestrei

• Montajul glafurilor se realizează după fixarea ramei ferestrei în zidărie.

Sectiune montaj glaf exterior

4


• se pregăteşte suprafaţa pe care se va monta glaful, în scopul eliminării denivelărilor din construcţie, pentru a asigura orizontalitatea glafului şi panta în secţiune transversală pentru scurgerea apei;

• se ajustează glaful la cotele de montaj în mod frecvent pe lungime, lăţimea fiind stabilită iniţial;

• se fixează pe poziţie având capetele asigurate cu capacele necesare la cele din aluminiu sau PVC, prin modelarea pe laterale a celor din tablă zincată, astfel încât termosistemul aplicat să acopere limitele celor din marmură, gresie, granit sau alte materiale;

• odată asigurate aceste condiţii se procedează la fixarea finală prin şuruburi la partea inferioară a ferestrei care este prevăzută cu un profil adecvat acestui montaj. Fixarea cu şuruburi este valabilă la glafurile din aluminiu, tablă zincată şi PVC;

• pentru cele rigide confecţionate din materiale ca gresie, marmură, granit, etc. se aplică pe suprafaţa de montaj un strat de material adeziv corespunzător condiţiilor de exterior pe care se montează plăcile de glaf, cu respectarea detaliilor de execuţie.


235

5

Montarea glafurilor exterioare la ferestreÎn continuare, în funcţie de situaţia respectivă, se iau măsurile de

asigurare a etanşeităţii montajului şi stabilitatea glafului exterior dupa reguli precise de montaj:

• înclinarea sa nu fie mai mica de 50; • depasirea consolei la fatada sa fie cuprinsa intre 30-40mm; buza

exterioara a glafului trebuie sa fie distantata la cel putin 15 mm fata de nivelul fatadei cladirii, pentru a asigura evacuarea corecta a apei pluviale;

• orizontalitate în planul ferestrei;• etanşări împotriva depunerilor şi a ploii torenţiale; • măsuri de amortizare a zgomotului; • măsuri suplimentare de fixare la o lăţime mai mare de 150 mm;• la fiecare distanţă de 3000 mm se execută îmbinări cu compensarea

dilataţiei; partea de sub imbinare se va executa astfel incat apa depusa sa fie dirijata in afara;

• asigurarea dirijării apei la părţile laterale• la glaful din alumniu se bordureaza marginea in sus• la glaful din piatra, prin frezarea de canale si nuturi pentru scurgere• la glafurile de ferestre cu borduri aplicate si ingropate, imbinarea

trebuie sa fie etansa la apa. 6


Cotele de executie ale glafului exterior din aluminiu sunt:

• lungimea glafului = lungimea golului de fereastra inclusiv capace + 2cm

• latimea glafului = distanta de la tocul ferestrei la marginea finisata (tencuita) a zidului + 4cm

• inclinatia pentru scurgerea optima a apei in cazul glafurilor exterioare este 5% ceea ce inseamna o diferenta de nivel de cca 1cm la o latime de 20cm

7

Montarea glafurilor interioare la ferestre

• Sistemele de glafuri interioare au atât rol estetic, întregind o ferestra, cât şi rol funcţional de protejare a peretelui. Acestea constituie o rezolvare profesională atât pentru construcţiile noi cât şi pentru renovări. Ele pun în valoare finisajele şi designul interior, crează ambiantă, confort şi armonie. Pot fi confecţionate din PVC, PAL, etc., în diferite nuanţe cu imitaţii ale marmurei sau lemnului sau chiar dintr-un lemn de esenţă mai tare. Datorită suprafeţei laminate exterioare în cele mai multe cazuri, sunt rezistente la umezeală, temperaturi mai ridicate, zgârieturi şi sunt uşor de întreţinut datorită stratului finit.

• Atenţie! Curenţii de aer pot fi împiedicaţi să circule de către glafurile de interior ieşite mult în afară. Apare fenomenul de “unghi mort”. Curentul de aer cald trebuie să treacă de-a lungul ferestrei. În cazul prezenţei glafurilor de interior, care acoperă elementele de încălzire, poate fi redus riscul apariţiei condensului prin realizarea unor fante sau perforaţii ale suprafeţei orizontale.

8

Montarea glafurilor interioare la ferestre

Cotele de executie ale glafului interior sunt:• lungimea glafului = lungimea golului de fereastra + 4cm

(pentru incastrare)• latimea glafului = distanta de la tocul ferestrei la

marginea finisata (tencuita) a zidului + 3cm

O alta modalitate de prindere a glafului este prin fixare cu ciment (adeziv pentru gresie/faianta); pentru aceasta, pe spatele glafului vor fi prinse rozete in suruburi scurte astfel incat varfurile acestora sa nu perforeze suprafata vizibila a glafului, capetele acestor rozete ancorandu-se in patul de ciment asezat in prealabil pe zidarie. Glafurile celulare se monteaza cel mai usor prin fixare pe pat de ciment adeziv pentru gresie/faianta, datorita canalelor de pe spatele lor.


236

Grile de ventilare autoreglabile

1




2


Sisteme ventilatie• Mucegaiul la interiorul locuintei apare datorita umezelii si a

unei ventilatii defectuoase sau neregulate a incaperii. Schimbul de aer controlat prin sistemul de ventilatie asigura o ventilatie sigura a locuintei. Astfel, se elimina eficient umiditatea si se previne aparitia de noi pete de mucegai.

• Sistemul de ventilaţie este constituit din doua module de ventilatie ce se monteaza pe partea superioara a tocului ferestrei. Cele doua module nu sunt vizibile nici din interior si nici din exterior. Datorita garniturilor speciale de pe tocul ferestrei si de pe cercevea, aerul proaspat va fi ghidat de jur-imprejurul cercevelei si apoi va fi dirijat in sus, spre tavan. Astfel, la interior, nu apare fenomenul neplacut de curent. Aerul exterior patrunde in interior prin garniturile de admisie ale tocului si este condus catre modulele de ventilatie. Acolo aerul este dozat si trimis mai departe in interior, printr-o garnitura speciala, plasata pe cercevea.

3

Sistemul de ventilatie prin faltul ferestrei

Sistemul de ventilatie prin faltul ferestrei foloseste diferentele de presiune existente intre interiorul si exteriorul unei cladiri, regland in mod pur mecanic alimentarea cu aer proaspat a interioarelor. Reglarea in 2 trepte se face prin intermediul celor 2 module distincte, cu clapete de reglaj de greutati diferite, pentru domenii diferite ale fortei vantului.

La viteze mai mari ale vantului din exterior, clapetele se inchid. Daca se reduce presiunea creata de vant, clapetele se deschid, permitand alimentarea cu aer proaspat.

4

Sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, integrat in fereastra

Aerisire automata cu fereastra inchisaventilatie integrata in fereastra, cu recuperare de caldura - schimb controlat de aer, fara a deschide fereastra. Acest lucru optimizeaza consumul energetic, climatul interior si calitatea aerului - acestea fiind avantaje evidente pentru comercializarea si exploatarea imobilelor.


237

5

Sistem controlabil cu unitati de auto-reglare a fluxului de aer

Sistem controlabil cu unitati de auto-reglare a fluxului de aer, ce poate fi integrat perfect intr-o fereastra sau usa glisanta. Acest sistem modular asigura atat eficienta din toate punctele de vedere, cat si aspectul estetic.Unitatile patentate de auto-reglare se deschid si se inchid automat atunci cand presiunea aerului creste sau scade, pastrand un flux de aer constant. Poate fi reglat in 5 pozitii diferite, permitand utilizatorilor sa regleze gradul de ventilare. Se instaleaza in partea superioara a ferestrei sau usii glisante in camerele numite “uscate”.

6

Montajul grilei higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC

Este amplasat vizibil pe cantul superior al cercevelelor. Poate fi integrat nu doar in ferestre noi, ci poate fi aplicat si la ferestrele deja montate.In pozitia normala clapeta sta deschisa - aerul poate circula neperturbat. La vant puternic clapeta inchide automat canalul de ventilatie si impiedica aparitia curentilor de aer deranjanti.

7

Montajul grilei higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC

• Pentru montajul unei grile higroreglabile pe tâmplăria termoizolantă din PVC trebuie să se realizeze frezarea unor tronsoane de canal în partea superioară a ferestrei care să aibă dimensiunile: lungime 290 mm, lăţime 10-12 mm. Frezarea, care nu trebuie să fie continuă ci trebuie să fie formată din 2 tronsoane, se realizează în profilul cercevelei imediat sub garnitura de etanşare iar în profilul tocului imediat deasupra garniturii de etanşare.

• De asemenea, există şi posibilitatea folosirii unui profil de compensare ataşat pe orizontala superioară a ansamblului ferestrei şi în care să se realizeze tronsoanele de canal frezat, caz în care se evită frezarea cercevelei şi a tocului. În acest mod, rezistenţa profilului nu are de suferit, proprietăţile ferestrei nu sunt afectate iar aportul de aer proaspăt va fi controlat numai prin grila higroreglabilă.

• Dupa realizarea celor două canale la dimensiunile cerute, se montează placa suport pe cercevea.

• Se clipsează grila higroreglabilă pe placa suport astfel încât senzorul de umiditate să fie, în permanenţă, expus mişcării ascendente a aerului din interiorul camerei de-a lungul peretelui iar aerul introdus sa fie deflectat către plafonul camerei. Se montează protecţia externă pe toc în exteriorul clădirii.


238

PLAN DE LECTIE

Denumirea cursului: Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Titlul lectiei: Modulul al VI-lea, Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor Durata modulului de curs este de 100ore din care:


Planul lectiei de pregatire teoretica este format din sase sesiuni. Timpul fiecarei sesiuni poate fi ajustat pentru a se potrivi cu dimensiunea clasei, programul si stilul de predare.

Obiective Obiective de performanta După parcurgerea acestei lectii, sub supravegherea formatorului, cursantul trebuie să fie capabil să facă următoarele: Sa asigure controlul funcţional al tâmplăriilor:

h. Realizeaza reglajele post montaj; i. Întretine tâmplăria montată; j. Repara tâmplăria.


15. Rezuma cum face verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie

- Explica cum se face controlul final al lucrării de montaj tâmplărie - Explica cum se face inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse

de fabricatie si greseli de proiectare - Specifica metodele de identificare a elementelor componente ale sistemului de

tamplarie termoizolanta, in vederea inlocuirii acestora - Rezuma cum se face verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si

tamplarie - Specifica condiţiile jonctiunii între zidărie şi ferestre/uşi

16. Descrie cum se face intretinerea ferestrelor la:

• Sticlă • Rame din PVC-U • Rame din aluminiu • Rame din lemn • Rame din otel • Ferestre de mansarda • Materiale de etansare • Garnituri si piese de etansare • Feroneria si piese metalice

17. Defineste Normele de calitate

18. Defineste Managementul calitătii

- Descrie conceptul Asigurarea satisfactiei beneficiarului


239

19. Explica Ordonanta 21/1992, actualizata, privind protectia consumatorilor - Indica principalele drepturi ale consumatorilor - Indica obligatiile operatori economici, producători - Descrie cum se face inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse

de fabricatie si greseli de proiectare

20. Descrie evolutia proiectarii ferestrelor si evolutia metodelor de montaj a ferestrelor Pregătirea


• Test - Modulul VI, Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor - Prezentare PowerPoint:

• Verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie

• Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie

• Întreţinerea ferestrelor • Norme de calitate • Managementul calităţii • Asigurarea satisfacţiei beneficiarului • Inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de

fabricatie si greseli de proiectare • Ordonanţă nr. 21/1992, versiune actualizata la data de 27/12/2008,

privind protecţia consumatorilor • Evolutia proiectarii ferestrelor • Evolutia metodelor de montaj a ferestrelor

- Manualul „Montator sisteme tamplarie termoizolanta”; - Recomandări bibliografice (optional); - Suport curs (optional); - Fise tehnice ale echipamentelor de lucru; - Reviste de specialitate (optional); - Cataloage produse si esantioane (optional); - Schiţe tehnice (optional); - Instrucţiuni de lucru (optional); - Fise de lucru (optional); - Norme de calitate (optional); - Legislatie privind protectia consumatorilor; - Materiale de securizare/semnalizare (optional); - Videoproiector; - Ecran de proiectie; - Flipchart; - Computer/laptop.


- Imbracaminte de protectie si lucru - Manusi de protectie, casti de protectie a capului - Truse de prim ajutor.


cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc;


240

• Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan; • Scule electrice: masina de gaurit, surubelnita electrica; • Materiale si sculele specifice reparaţiei: detergenţi intensivi, cârpe umede, perie sisal,

răsini de reparaţie, creion cu vopsea, sârmă de adaos din PVC, dispozitive de slefuit etc.


- Prelegere; - Observare; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional).

A. Introducere B. Prezentare în linii generale. Scrieti obiectivele pe tabla sau flipchart înainte de sosirea cursantilor. Scrieti notarea pe tablă si explicati cursantilor asteptările dumneavoastră de la această lectie. Furnizati o copie a notarii si asteptările cursantilor, dacă credeti că este necesar. O defalcare de notare este în sectiunea de evaluare formală. Completati cu prelegerea lectiei, prezentarea PowerPoint, Exercitii de identificare (optional) si Studiu de caz (optional). Completati partea cu lectia in clasa cu trecerea la zona de lucru pentru practica ghidata si practica individuală. C. Întoarceti-vă la sala de clasă pentru revizuire si testare.


- Activităţi practice; - Observare; - Lucrul cu cataloage produse si esantioane; - Exercitii de identificare (optional); - Studiu de caz (optional)




241

TEST

Montator sisteme tâmplărie termoizolantă Modulul VI, Asigurarea controlului functional al tâmplăriilor

Vǎ rugǎm să răspundeţi la întrebarea de mai jos! 1. Controlul final al lucrării de montaj tâmplărie se va face dupa releveu şi fişa de lucru.

Care sunt operatiilor care se realizeaza in timpul controlului? Mentionati cel putin trei operatii.

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

______________________________________________________________________

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 2. La verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie se urmaresc

urmatoarele: • Etanşeitatea rosturilor - toate imbinarile la interior trebuie să prezinte o

impermeabilitate sigură şi permanentă faţă de aer • Izolarea fonica • Etanseitatea la ploaie torenţială

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 3. Materiale pentru reparaţii ferestre din PVC

a. Creioane cu vopsea b. Vopsea c. Răşină pentru reparaţii d. Bagheta pentru sudura din PVC

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 4. Remedierea suprafetelor ferestrelor din __________________ se face prin slefuire,

chituire, rectificare, lacuire. Ramele se spala folosind o solutie de __________________ în apă caldă.

Vǎ rugǎm să încercuiţi doua variante corecte din cele existente! 5. Intretinerea garniturilor

a. Garniturile negre de cauciuc sintetic din material APTK nu au voie să intre în contact cu detergenţi concentraţi sau cu substanţe uleioase

b. Se recomandă tratarea garniturilor cu un creion cu silicon, de cinci ori pe an c. Păstrarea elasticităţii garniturilor împiedică lipirea lor pe timpul verii şi îngheţarea

lor pe timpul iernii


242

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 6. Cerintele de calitate pentru tamplarie sunt exprimate de beneficiari sub forma unui

document intitulat “Caiet de sarcini”. In baza acestui document sunt intocmite si restul documetelor de executie.

A. Adevărat B. Fals Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 7. Dintre procesele manageriale componente ale managementului calitătii,

îmbunătătirea calitătii are un rol dominant în reducerea costurilor si în cresterea economică a organizatiilor. Obiective ale proceselor de îmbunătătire pot fi: a. obtinerea satisfactiei clientilor b. îmbunătătirea continuă a calitătii produselor/serviciilor c. scaderea costurilor cu personalul angajat d. reducerea pierderilor datorate non-calitătii

Vǎ rugǎm să completaţi spaţiile libere! 8. Măsura satisfacţiei _________________________ este dată de un ansamblu de

indicatori care caracterizează calitatea montajului realizat, a tamplariei si competenţele profesionale si interpersonale ale echipei de montaj, dovedite la locul de munca.

Vǎ rugǎm să încercuiţi trei variante corecte din cele existente! 9. Conform Odonantei privind protecţia consumatorilor, principalele drepturi ale

consumatorilor sunt: a. De a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta

un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime

b. De a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor

c. De a pretinde vânzătorilor sau prestatorilor de servicii remedierea ori înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor obţinute, precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate

d. După expirarea acestui termen, pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate, consumatorii nu mai pot pretinde remedierea sau înlocuirea produselor/serviciilor

Vǎ rugǎm să alegeţi varianta corectă de răspuns încercuind varianta: A – adevărat sau B - fals. 10. Romanii au fost primii care au stiut sa foloseasca sticla pentru ferestre, o tehnologie

care probabil a fost produsa pentru prima oară în Egiptul Roman, in Alexandria. In jurul anilor 100d.Hr. au început să apară primele ferestre din sticlă turnată.



243

PowerPoint

Verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie

1


Modulul al VI-leaAsigurarea controlului funcţional al tâmplăriilor


Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent sitamplarie

2


• verificări dimensionale; • verificarea aspectului:

– se verifică dacă garniturile de fixare sunt montate corespunzător si daca sunt presate uniform;

– se verifică modul de prindere: a balamalelor pe toc / cercevea, a blocajelor pe toc, a feroneriei pe cercevea, a montanţilor / traverselor;

– se verifică îmbinarea baghetelor; – se verifică starea suprafeţelor ramelor, lipsa defectelor,

zgârâieturilor, loviturilor (eventual se vor îndepărta foliile de protecţie).

• verificarea găurile de drenaj; • verificarea reglajului feroneriei - feroneria trebuie să lucreze uşor, să

nu existe frecări între toc şi cercevea; manevrarea mânerului la închidere şi deschidere trebuie să fie uşoară, iar rotirea completă; cerceveaua in poziţia deschisă să rămână pe poziţie fără să înclinespre poziţia închisă;

3


• verificarea cercevelei (cerceveaua nu trebuie să fie reglată înpoziţiile extreme);

• verificarea suprapunerii cercevelei peste rama, in functie de profilul ferestrei / usii (cerceveaua se suprapune de la 4 mm pentru profile de aluminiu pana la 10mm pentru profile din PVC);

• realizarea testului cu coala de hartie pentru verificarea etanşării garniturilor de cauciuc;

• verificarea aşezarii corecte a tuturor profilelor de etanşare;• verificarea vitrajului izolant de fisura, crapaturi;• indepartarea sau curatarea eventualelor murdării aflate pe

fereastră;• verificarea, daca tamplaria a fost echipata, mecanismelor

independente plasa tantari, rulori, grile de ventilatie, etc.


244

Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie

4

Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie (1)

• La alegerea unui sistem de etanşare, pe lângă cerinţele impuse de izolarea fonica, trebuie să fie luate în considerare şi criteriile legate de solicitările provenite din umiditatea interioară şi exterioară, precum şi mişcarea elementelor şi părţilor clădirii.

• Caracteristicile materialelor de etanşare, compatibilitatea cu materialele cu care intră în contact, precum şi prescripţiile privitoare la utilizare sunt luate în considerare de la caz la caz.

• Jonctiunea între zidărie şi ferestre/uşi trebuie să îndeplinească anumite condiţii.

• Aceste cerinţe impuse trebuie să fie îndeplinite inclusiv la variaţiile de temperatură provocate de modificări de lungime ale ferestrei şi de formă ale corpului clădirii.

5

Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie (2)

• Etanşeitatea rosturilor - toate imbinarile la interior trebuie să prezinte o impermeabilitate sigură şi permanentă faţă de aer.

• Izolarea termică - evitarea efectelor negative ale punţilor termiceîn zona de joncţiune.

• Izolarea fonica - izolare suficientă în funcţie de cerinţele impuse. • Preluarea forţelor - toate forţele care se exercită asupra ferestrei

trebuie preluate de corpul clădirii. • Etanseitatea la ploaie torenţială - nu este admisă pătrunderea

apei din precipitaţii în interiorul clădirii şi pătrundereanecontrolată în construcţie. Solicitările asupra rostului, datorateinfluenţei radiaţiei ultraviolete şi temperaturilor înalte contribuie la îmbătrânirea etanşării exterioare, ceea ce poate duce la apariţiaunor defecte. Defectele ale etanşarii, desprinderile de pe laturisau formarea de fisuri în materialul de construcţie pot provoca pătrunderea apei în rosturi. Influenţa vântului poate amplifica pătrunderea apei, întrucât apa de ploaie este presată îndefectele din etanşarea exterioară.

6

Etanşeitatea rosturilor

Etanşeitatea rosturilor - toate imbinarile la interior trebuie să prezinte o impermeabilitate sigură şi permanentă faţă de aer.

Umiditatea poate acţiona în diferite moduri asupra jonctiunii dintre ferestra si perete adiacent.– Prin difuzia vaporilor de apă: care poate duce în anotimpul rece

la formarea condensului în zona exterioară (rece) a rostului. Fenomenul are loc ca urmare a producerii unei presiuni de vapori si care are ca efect formarea unui curent de difuzie de la interiorul incaperii catre interiorul imbinarii.

– Prin antrenarea umidităţii: aerul cald şi încărcat cu umiditate din încăpere poate forma un curent, prin sistemul de canale al rosturilor chiar şi la diferenţe de presiune foarte mici, între atmosfera din interior şi cea exterioară. Daca curentul de aer vine în contact cu suprafeţe mai reci, este posibilă răcirea sa la o valoare a temperaturii sub punctul de condensare. În interiorul imbinarii se poate forma condens.


245

Întreţinerea ferestrelor

1




2


Sticla

• Curătarea sticlei poate fi efectuată utilizând o solutie de detergent în apă caldă. Această metodă este adecvată în special pentru suprafetele foarte murdare, cum ar fi fata exterioară a geamului.

• Alternativ, suprafetele din sticlă mai putin foarte murdare pot fi curătate cu o lavetă moale si solutie de curătat geamuri specifica, în conformitate cu instructiunile producătorului.

3


Rame din PVC-U• Ramele se spala folosind o solutie de detergent în apă caldă.

Aceasta poate fi efectuată în mod convenabil mai putin frecvent însă, în acelasi timp, sticla este curătată în exterior mai des. Curătarea specifica non-abraziva, potrivita pentru PVC-U, poate fi utilizata în conformitate cu instructiunile producătorului.

• Profilele din plastic ale ferestrelor pot fi curăţate cu substanţe bazate pe tenside. Acestea pot fi folosite şi în stare pură, în caz de murdărire puternică.

• În caz de semne si pete neobisnuite sau dificile, ar trebui să fie solicitate sfaturi de la furnizorul ferestrei.

• Impuritatile existente în atmosfera (de exemplu rugina, praf industrial, calamina), de exemplu în apropierea zonelor industriale si a garilor pot determina formarea unor depuneri greu de indepartat.

• Pentru a evita astfel de depuneri si pentru a proteja suprafetele, se recomanda curatarea acestora, numai la exterior, cu detergentul special pentru întretinere livrat de furnizorul de sistem pentru profile albe/vopsite si profile caserate.

4


Materiale pentru reparaţii ferestre din PVC • Creioane cu vopsea - se retuşeaza cordoanele de

sudura ale tamplariei si zgârieturile superficiale de pe profilele colorate, respectiv cu imitatie lemn.

• Răşină pentru reparaţii - constă din două componente, care trebuie să fie amestecate înainte de prelucrare. Gauri de montaj ramase libere atunci cand se schimba tipul de deschidere, gauri tehnologice date in varful unei fisuri, deteriorările accentuate sau zgârieturile adânci pot fi umplute cu material. După întărire, răşina trebuie să fie reşlefuită şi lustruită.

• Bagheta pentru sudura din PVC - se poate obţine la diferite diametre. Cu ajutorul unui aparat cu aer cald (aparat comercial mic), bagheta pentru sudura este adusă în stare topită. Locul cu defect poate fi astfel astupat.


246

5


Rame din aluminiu• Ramele se spala până cel putin o dată pe an cu

o solutie de detergent în apă caldă.• În zonele în care impurităti aeropurtate sunt mai

concentrate decât de obicei, de exemplu, aproape de mare, în jurul piscinei, în locuri în care poluarea aerului industrial este un risc cunoscut, etc - regulat produsele vor beneficia de o mai mare atentie. Zgârieturi sau aschii pot fi retusate cu pensula, folosind culori potrivite de vopsea - Producătorul poate fi în măsură să furnizeze sticle mici de vopsea pentru a se potrivi cu culorile obisnuite pe care le foloseste.

6


Rame din lemn• Progresele sistemelor de vopsire si acoperire au condus la multe

produse de ferestre de lemn care nu necesită re-acoperire pentru mai multi ani. Ramele se spala folosind o solutie de detergent în apă caldă.

Materiale pentru reparaţii ferestre din lemn• Montarea tamplariei trebuie sa fie facuta cu mare grija. Chiar si

pe langa cea mai mare precautie, se poate intampla ca rama usii sau a ferestrei sa se deterioreze la suprafata, acest lucru reprezintand o problema si pe parcursul utilizarii. Acestea pot fi retusate cu usurinta prin slefuire, chituire, rectificare, lacuire. Toate aceste reparatii, efectuate corespunzator si cu materiale profesionale pot reda tamplariei aspectul initial si sunt greu observabile.

• Remedierea suprafetei lemnului se realizeaza prin slefuire si lacuire. Materialul lemnos poate fi colorat si baituit ulterior, in cursul oricarei renovari la casa.

7


Rame din otel• Ferestre de otel întretinute în mod

corespunzător pot să dureze cat durata de viată a clădirii. Măsuri simple, precum spalarea suprafetei cadrului metalic în acelasi timp cu curătarea sticlei si efectuarea unei inspectii anuale a pieselor de lucru, garniturilor, etansarilor la intemperii si masticurilor comune, vor asigura performanta fără probleme.

8


Ferestre de mansarda• Întretinerea trebuie să fie efectuată în conformitate cu

recomandările producătorului. Cu toate acestea ferestrele din lemn lacuite sau vopsite se curăta după cum este necesar, cu produse de curătat obisnuite.

• Intretinerea periodică pentru finisajul suprafetei va fi necesar în functie de mediul intern si pentru aceasta trebuie să fie urmate recomandările producătorului.

• Ferestre din lemn cu un finisaj de lac poliuretanic sau ferestre din PVC se curăta periodic cu detergent de uz casnic.

• Accesoriile trebuie să fie verificate în mod regulat si lubrifiate, dacă este necesar.

• Pe plan extern, jgheaburile din jurul ferestrei se verifica anual pentru a se asigura că acestea sunt libere de blocaje.


247

9


Materiale de etansare

• Materiale de etansare dintre ramă si clădire pot fi curătate în mod similar ca si rama, având grijă sa nu sa rupa izolatia de pe cadru sau stratul suport.

10


Garnituri si piese de etansare• Garniturile si piesele de etansare vor oferi multi ani de

performantă.• Cu toate acestea, în cazul în care sunt deteriorate sau

ajung la sfârsitul duratei lor de viată utilă, unele sunt concepute pentru a fi înlocuite.

• Garniturile negre de cauciuc sintetic din material APTK nu au voie să intre în contact cu detergenţi concentraţi sau cu substanţe uleioase.

• Păstrarea elasticităţii garniturilor împiedică lipirea lor pe timpul verii şi îngheţarea lor pe timpul iernii. Se recomandă tratarea garniturilor de două ori pe an cu un creion special. Aplicarea cu creion se face după o curăţare în prealabil a garniturilor. Creionul cu silicon pentru lubrifierea garniturilor este disponibil în comertul de specialitate

11


Feroneria si piese metalice• Cel putin o dată pe an se aplica mecanismelor ulei sau

lubrifiant usor. La frecare rămâne o peliculă subtire de ulei usor care le va spori rezistenta lor la coroziune. Balamalele usilor rezidentiale cu bucse din plastic nu necesită lubrifiere. Bucsele cu frecare redusă pot fi afectate de aplicarea uleiului mineral pe termen lung.

• Broastele cu arc avand cursor vertical sunt pre-lubrifiate si nu necesita întretinere.

• Atunci când se utilizează broaste cu arc, trebuie să fie luate masuri pentru a evita ca orice lubrifiant care se aplică sa patrunda in compartimentul arcului. Orice astfel de lubrifiant va împiedica eficacitatea sistemului de blocare a cuzinetului pivotant.

13


Pentru a evita aparitia unor probleme de lunga durata, se recomanda verificarea de catre montator a pozitiei ferme a pieselor de feronerie ale ferestrelor, precum si mobilitatea si manevrabilitatea acestora.


248

Norme de calitate

1



Norme de calitate

2

Norme de calitate

• Ferestrele si usile de calitate care sa raspunda celor mai exigente cerinte de calitate nu inseamna exclusiv solutii tehnice de calitate superioara, ci presupun si personal de productie si montaj pregatit, forta activa si experimentata de consultanti de vanzari.

• Cerintele de calitate pentru tamplarie sunt exprimate de beneficiari sub forma unor documente intitulate “Caiet de sarcini”. In baza acestui document sunt intocmite si restul documeteleor de executie, “Specificaţie tehnică”, etc. In vederea asigurarii unei calitati optime a produselor, firmele producatoare de tamplarie trebuie sa respecte exact “Proiectul de executie” si “Caietul de sarcini” specifice fiecarei lucrari. De asemenea la executarea tamplariei trebuie avute in vedere si toate “Instructiunile de lucru” specifice fiecarui furnizor.

3

Norme de calitate

La elaborarea specificaţiilor din caietul de sarcini, se are în vedere:

• Cerinţele esenţiale conform HG nr. 796/2005, (Prevederile prezentei hotărâri stabilesc condiţiile de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, în măsura în care cerinţele esenţiale ale construcţiei se referă la acestea)– rezistenţă mecanică şi stabilitate; – securitate la incendiu; – igienă, sănătate şi mediul înconjurător; – siguranţă în exploatare; – protecţie împotriva zgomotului; – economia de energie şi izolarea termică.

• Cerinţele funcţionale (arhitectură, de exploatare, durabilitate)• Cerinţele privind fabricarea ferestrelor şi uşilor• Cerinţele privind punerea în operă.Nu pot fi impuse alte condiţii decât cele prevăzute în standardele

armonizate dupa standardele europene.4

Norme de calitate

Caietul de sarcini

• Caietul de sarcini cuprinde „Specificaţia tehnică” privind execuţia si lucrările de montaj tâmplăria termoizolanta ce va fi livrată pe şantier de către producător.


249

5

Norme de calitate

Specificaţie tehnicăEste documentul intocmit de persoane de specialitate pe baza

“Caietului de sarcini”, document ce va fi verificat si avizat de catre o persoana autorizata MLPAT. In baza acestui document vor fi executate toate lucrarile specifice unui proiect.

Specificaţie tehnică cuprinde in general urmatoarele date: • date legate de amplasamentul si conditiile specifice cladirii unde se

executa lucrarea • memoriu de calcul ce cuprinde:

– calcule de rezistenta a structurii – alegerea materialelor – calcule dimensionale

• planse desenate ce vor cuprinde – elevatii – sectiuni

• instructiuni speciale de montaj6

Norme de calitateInstructiuni de lucru• specifice fiecarui furnizor; acestea cuprind o serie de

operatii specifice fiecarui sistem in parte, operatii fara de care produsele obtinute nu ating standardele de calitate pentru care au fost proiectate de catre furnizor. – calculului dimensional al produselor – debitarii barelor de profile – imbinarii profilelor– specificarea garniturilor utilizate – montajului mecanismelor– montajului usilor si ferestrelor

• instructiuni de lucru utilaje si instalatii: prezinta modul de lucru specific fiecarui utilaj sau instalatie, mod de lucruce asigura o exploatare optima a utilajelor si o reduceredrastica a riscurilor de accidente de munca.


250

Managementul calităţii

1




2


• Sistemul de management al calitătii este acea parte a sistemului de management al organizatiei orientată către obtinerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calitătii, pentru satisfacerea necesitătilor, asteptărilor si cerintelor părtilor interesate, după caz.

• “SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calitătii. Cerinte” (SMC) este un set de cerinte pe care un producator trebuie sa le îndeplineasca si care impune optimizarea tuturor fazelor procesului de productie. Aceasta certificare acopera proiectarea, dezvoltarea, productia, vanzarea si montajul de inalta calitate.

3


Un sistem de management al calitătii monitorizează eficacitatea următoarelor aspecte:

• politica referitoare la calitate;• standardizarea procedurilor;• identificarea si eliminarea defectelor;• sisteme pentru actiunea preventivă si

corectivă;• analiza de management a sistemului.

4


Dezvoltarea si implementarea unui sistem de management al calitătii necesită parcurgerea mai multor etape care includ următoarele:

• determinarea necesitătilor si asteptărilor clientilor si ale altor părti interesate;

• stabilirea politicii si obiectivelor organizatiei referitoare lacalitate;

• determinarea proceselor, a responsabilitătilor necesare si a competentelor decizionale privind implementarea SMC;

• stabilirea metodelor de măsurare a eficacitătii si eficientei fiecărui proces;

• utilizarea acestor metode pentru a determina eficienta si eficacitatea fiecărui proces;

• determinarea mijloacelor de prevenire a neconformitătilor si de eliminare a cauzelor acestora;

• stabilirea si aplicarea unui proces de îmbunătătire continuă a SMC.


251

5


Elementele (procesele) unui sistem de management al calitătii sunt structurate pe patru domenii:

• responsabilitatea managementului;• managementul resurselor;• realizarea produselor/serviciilor;• măsurare, analiză si îmbunătătire.

6

Documentatia sistemului de management al calitătii

Pentru definirea si implementarea sistemului de management al calitătii într-o organizatie este necesară elaborarea unei documentatii.

Această documentatie trebuie să includă un set de documente din care fac parte:

• declaratia documentată referitoare la politica în domeniul calitătii si obiectivele calitătii;

• manualul calitătii• planul calitătii• proceduri documentate• instructiuni de lucru• formulare• specificatii• linii directoare• documente externe• înregistrări• alte documente (planuri de inspectii si încercări, schema fluxului

procesului, diagrama fluxului.

7

Îmbunătătirea calitătii

Dintre procesele manageriale componente ale managementului calitătii, îmbunătătirea calitătii are un rol dominant în reducerea costurilor si în cresterea economică a organizatiilor. Obiective ale proceselor de îmbunătătire pot fi:

• obtinerea satisfactiei clientilor;• îmbunătătirea continuă a calitătii

produselor/serviciilor;• îmbunătătirea eficacitătii si eficientei proceselor

din întreaga organizatie;• reducerea pierderilor datorate non-calitătii.

8

Îmbunătătirea calitătii

Pentru îmbunătătirea calitătii trebuie să se parcurgă următorii pasi:

• dovedirea necesitătii de îmbunătătire a calitătii;• identificarea proiectelor specifice de îmbunătătire;• organizarea echipelor de lucru pentru ghidarea fiecărui

proiect;• diagnosticarea cauzelor aparitiei defectelor;• stabilirea remediilor necesare pentru eliminarea cauzelor

defectelor;• justificarea eficacitătii aplicării acestor remedii;• aplicarea optiunilor de îmbunătătire si controlul noilor

proceduri de lucru, pentru ca beneficiile să continue în viitor.


252

Asigurarea satisfacţiei beneficiarului

1




2


Satisfacţia beneficiarului

Una din modalităţile de măsurare a performanţelor Sistemului de management al calitătii (SMC) din organizaţie este monitorizarea informaţiilor referitoare la percepţia beneficiarului asupra satisfacerii de către organizaţie a cerinţelor sale. Măsura satisfacţiei beneficiarului este dată de un ansamblu de indicatori care caracterizează calitatea montajului realizat, a tamplariei si competenţele profesionale si interpersonale ale echipei de montaj, dovedite la locul de munca.

3


Analiza datelorSe identifică, colectează şi analizează datele rezultate din

activităţile de măsurare, evaluare şi monitorizare, necesare demonstrării adecvării şi eficacităţii SMC şi evaluarea oportunităţilor de îmbunătăţire continuă .

• Analiza datelor furnizează informaţii referitoare la:• Satisfacţia clientului;• Conformitatea cu cerinţele referitoare la produs;• Caracteristicile şi tendinţele proceselor şi produselor;• Oportunităţile pentru acţiuni preventive.Analiza datelor are drept scop stabilirea cauzelor primare

ale problemelor existente sau potenţiale, respectiv susţinerea deciziilor privind acţiunile corective şi preventive necesare pentru îmbunătăţirea continuă.

4


Acţiuni preventiveSe stabilesc acţiuni pentru a elimina cauzele potenţialelor

neconformităţi şi a preveni apariţia acestora. Acţiunile preventive sunt adecvate efectelor neconformităţilor potenţiale. Datele relevante pentru identificarea neconformităţilor potenţiale sunt obţinute din:

• Analiza necesităţilor şi a satisfacţiei clienţilor;• Datele de ieşire ale analizei efectuate de management;• Monitorizarea şi măsurarea proceselor;• Înregistrările relevante ale SMC, rezultate ale autoevaluărilor.

Iniţierea şi implementarea unei acţiuni preventive se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

• Stabilirea obiectivului acţiunii preventive;• Stabilirea acţiunii preventive, a responsabilităţilor şi termenelor de

realizare;• Implementarea acţiunii preventive;• Evaluarea eficienţei acţiunii.


253

Inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare

1




2


• In sensul Ordonantei nr. 21/1992 privind Protectia consumatorilor prin viciu ascuns se intelege: deficienta calitativa a unui produs livrat sau serviciu prestat care, existind in momentul predarii ori executarii, nu a fost cunoscut si nici nu putea fi cunoscut de catre consumator prin mijloacele obisnuite de verificare.

• Legea nr. 240/2004, republicata 2008, privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, republicata, reglementeaza raporturile juridice dintre producatori si persoanele vatamate ori prejudiciate de produsele cu defecte puse in circulatie, raspunderea civila pentru pagubele generate de aceste produse, precum si dreptul la actiune pentru repararea pagubelor.

3


Codul Civil, actualizat 2014, prevede: Dreptul la acţiunea în răspundere pentru vicii ascunse.

• Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse începe să curgă:• în cazul unui bun transmis sau al unei lucrări executate, alta decât o

construcţie, de la împlinirea unui an de la data predării ori recepţiei finale a bunului sau a lucrării, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii;

• în cazul unei construcţii, de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepţiei finale a construcţiei, afară numai dacă viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii.

Se aplică numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fără cunoştinţe speciale, printr-o verificare normală.

Subantreprenorul sau compania care a realizat montajul este obligata sa realizeze lucrarea astfel ca sa fie lipsita de vicii ce ar putea rezulta din calitatea necorespunzatoare a materialelor folosite, din greseli de fabricatie, de montaj, erori prin omisiune, care ar diminua sau anula posibilitatea de functionare la parametrii proiectati.


254

Ordonanţă nr. 21/1992, versiune actualizata la data de 27/12/2008, privind protecţia consumatorilor

1




2


• Consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale

3

Ordonanţă nr. 21/1992, versiune actualizata la data de 27/12/2008, privind protecţia consumatorilorPrincipalele drepturi ale consumatorilor sunt: • De a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de

a li se presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime;

• De a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de consumatori.

• De a pretinde vânzătorilor sau prestatorilor de servicii remedierea ori înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor obţinute, precum şi despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate. După expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau înlocuirea produselor/serviciilor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate, ca urmare a unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare a acestora. Vânzătorul sau prestatorul de servicii suportă toate cheltuielile legate de aceste deficienţe, situaţie care nu îl exonerează de răspundere pe producător în relaţia cu acesta.

4


Operatorii economici, producătorii, sunt obligaţi: • să pună pe piaţă numai produse sigure şi, dacă actele normative în

vigoare prevăd, acestea să fie testate şi/sau certificate; • să pună pe piaţă numai produse care respectă condiţiile prescrise

sau declarate; • să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piaţă şi/sau de la

consumatori produsele la care organele abilitate ori specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viaţa, sănătatea, securitatea ori interesul economic al consumatorilor, dacă această măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;

• să asigure, atât pe durata de fabricaţie, cât şi după scoaterea din programul de fabricaţie, pentru perioada cel puţin egală cu durata medie de utilizare, calculată de la data vânzării ultimelor produse, direct sau prin terţi abilitaţi, piesele de schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţă îndelungată.


255

Evolutia proiectarii ferestrelor

1




2


• Cele mai vechi ferestre au fost doar găuri în perete.• Mai târziu, ferestrele erau acoperite cu piele de animale, pânză sau

lemn. Au urmat obloanele, care puteau fi deschise si închise. De-a lungul timpului ferestrele au fost construite pentru a proteja locuitorii si transmite lumina. Acestea erau: geamuri cu sprosuri prin care s-au alăturat mai multe bucăti mici de sticlă prin plumbuire, ferestre cu hârtie, bucati aplatizate din corn translucid de animal si plăci de marmură tăiate în felii subtiri. În Extremul Orient hartia a fost folosita pentru a umple ferestrele.

• Romanii au fost primii care au stiut sa foloseasca sticla pentruferestre, o tehnologie care probabil a fost produsa pentru prima oară în Egiptul Roman, in Alexandria. In jurul anilor 100d.Hr. au început să apară primele ferestre din sticlă turnată, cu proprietăti optice slabe, mici productii in straturi groase, putin mai mult decât borcane de sticlă suflată (forme cilindrice) aplatizate în foi cu modele de-a lungul striatiilor circulare. Aşa cum ne gândim la ea acum a trecut peste un mileniu pana cand a devenit suficient de transparenta pentru a vedea clar printr-o fereastră cu sticlă.

3


• De-a lungul secolelor au fost dezvoltate tehnici de taiere dintr-o parte in cealalta a unui cilindru de sticlă suflat pentru producerea de geamuri dreptunghiulare mai subtiri din aceeasi cantitate de material de sticlă. Acest lucru a dat nastere la ferestre înguste înalte, de obicei, separate de un suport vertical numit montant.

• Europenii cu stare au ales geamuri cu sprosuri pentru ferestre, în timp ce ferestrele de hârtie erau economice si utilizate pe scară largă în China antică, Coreea si Japonia. În Anglia, ferestrele realizate din panouri de corn de animal aplatizate au fost folosite încă din secolul al 14-lea în timp ce sticla a devenit comună pentru ferestrele de la case obisnuite doar în secolul al 17-lea.

• Stilul modern, ferestre din podea până în tavan, a devenit posibil numai după ce s-au perfectionat procesele industriale de realizare a foii de sticla. Ferestrele moderne sunt de obicei umplute cu sticlă, desi câteva sunt cu material plastic transparent. 4


Înaintea secolului al XVI-lea• Înainte de secolul al XVI-lea, cele mai multe

ferestre au fost construite din montanti de piatră sau cadre din lemn cu deschideri nefinisate; acestea puteau fi închise, fie prin glisarea sau plierea obloanelor de lemn, sau o cârpă uleioasa, sau hârtie, sau chiar foi subtiri de corn.

• Doar cele mai bogate case puteau sa-si permita să aibă ferestre cu geamuri; acestea erau construite din geamuri mici, pătrăţele sau geamuri rombice, adunate într-o retea de benzi de plumb. Acest grilaj de plumb este destul de moale, asa ca a fost, de obicei, întărit cu bare de otel, pe verticală sau pe orizontală.


256

5


Secolul al XVI-lea• In acest secol s-a înregistrat o crestere considerabilă în

dimensiunea ferestrei.• Aceste ferestre mari au fost împărtite în deschideri mai mici

de către "montanti" (bare verticale de zidărie sau lemn) si "traverse" (bare orizontale).

• Pentru a obtine o fereastră care se deschide, un cadru din fier forjat este fixat în montanti, la care o "ramă" de deschidere mai mica este aplicata pe balamale in acest cadru. Acesta putea fi inchisa cu un zavor sau tinuta deschisa cu un opritor de fier.

• Geamurile cu insertiile de plumb sunt puse in cercevea sau în ochiurile fixe.

• In acest secol de progres sticla a devenit mai usor accesibila, gospodăriile bogate s-au întrecut pentru a afisa bogătia lor prin construirea de ferestre tot mai mari si mai extravagante. În case mai mici geamurile au rămas rare, dar cu toate acestea au fost si mai frecvente decât în secolele anterioare.

6


Secolul al XVII-lea• Acest secol aduce înapoi experienta Renasterii italiene. Ca

rezultat al acestei noi influente ferestrele au devenit mult maiinalte si împărtite în mod obisnuit in patru ochiri de lumina, cu un singur montant si o traversa.

• Ferestrele mai mici, au fost, de obicei, mai mici de inaltime sicu latimi mai mari, cu multi montanti si fara traverse.

• Tocurile din lemn au devenit mai la modă, montantii si traversele au fost folosite din ce în ce mai putin. Acesteschimbări au permis o suprafată mai mare de geam si au făcut ca tocul sa fie mult mai putin vizibil. In aceasta perioada a aparut ferestra tip ghilotina (culisanta in plan vertical).

• In secolul al XVII-lea si începutul secolului al XVIII-lea canaturile au fost vopsite la exterior; de obicei, in culoare aproape albă sau culori pale de piatră; ferestrele pe unele case care apartineau celor foarte bogati erau uneori vopsite in negru si impodobite cu foita de aur.

7


Secolul al XVIII-lea• În primii ani ai secolului al XVIII-lea, canatul se modifica

putin fata de cel al secolului anterior. Designul cerceveleia evoluat si a ajuns să fie realizata aproape exclusiv dinlemn de pin (pin, de obicei, din Balcani). Calitatea sticleidisponibile s-a îmbunătătit si geamurile au devenit maisubtiri. Din anii 1770, foile de sticlă astfel realizate duc la cresteri suplimentare a dimensiuniilor ochiurilor de geam.

• Dimensiunea cercevelei de fereastra la mijlocul al XVIII-lea a început să se standardizeze.

• Canaturile foarte mari ale secolului trecut au devenit aproape o raritate.

8


Secolul al XIX-lea• Din anul 1837, foile de sticlă plana au fost

obtinute prin metode îmbunătătite de productiedevenind mai putin costisitoare; de la mijloculsecolului majoritatea cercevelelor, fie au avutdoar un singur montant central fie n-au avutdeloc. Pentru a compensa greutatea crescută a foii de sticlă plana si pierderea de rezistentăcauzata de lipsa zabrelelor din fereastra s-auintrodus "pinteni mici, proeminente de lemn" pecercevele pentru a le consolida articulatiile; astfel de pinteni nu au fost utilizati înainte de mijlocul secolului al XIX-lea.


257

9


Secolul al XX-lea• La inceputul acestui secol au aparut ferestre moderniste,

influentate de stilul Art Deco. Acestea au fost făcute din otellaminat la cald, folosindu-se cele mai noi tehnologii.

• Fereastra e simpla, functionala cu aspect izbitor de modern, în conformitate cu stilul international, clar si minimalist.

• Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial functionalismul a devenit principiul de top al proiectarii ferestrelor. Ferestrele au fost simple cadre din lemn vopsite in alb, de obicei cuprotectie fonica contra vantului si cu un canat orizontalbasculant. Cerceveaua are o singură foaie, foarte mare, de sticlă. Ferestre de tip asemănător, au fost, de asemenea, construite din aluminiu.

• Datorita productiei de foi mari de sticlă călită, s-au realizat"peretii cortina" pe cladiri mai mari, unde au fost îmbrăcati înîntregime in sticlă.

10


• In anii 1980 a aparut sistemul de ferestre fara rama, care permite o mare libertate în proiectarea fatadelor. Acest sistem de sticla este atasat, prin suruburi sau tampoane vacuum, la o armătură interna, de multe ori de tuburi din otel sau cabluri; izolarea cu silicon întrepanourile de sticlă realizeaza etansarea la intemperii.

• De asemenea in acest deceniu au aparut unitatile de vitraj izolant(cunoscute ca geamuri termopan), precum si ferestre din policlorurăde vinil neplastifiată (PVC-U).

• Ferestrele, usile si luminatoarele de astăzi suporta putine asemănări cu cele de odinioară. Tehnologia materialelor, modelele, standardele, protocoalele de testare si cerintele de instalare au continuat să evolueze, oferind consumatorilor o mai mare performantă a acestora si o multitudine de optiuni estetice la mai multe ofete de pret.

• Vechile ochiuri de fereastra cu geamuri duble sunt depasite demult de aceasta unitate simpla constând in o cercevea cu doua foi de sticlă, ce contine intre ele un spatiu "de aer mort". Acum, ferestrele includ sticlă cu emisivitate redusa si gaz inert cum ar fi argon sau kripton.


258

Evolutia metodelor de montaj a ferestrelor

1




2


Înainte de începutul secolului al XX-lea, ferestrele au fost create astfel:

• În procesul de constructie, constructorul achizitiona de la o fabrică acele elemente care puteau deveni rame si care erau integrate în peretele clădirii. Aceste elemente achizitionate includeau praguri, taburete, sorturi, glafuri sau scripeti, casetă echilibru, storuri, finisaj ornamental, etc.

• Pentru a finaliza procesul de montaj al ferestrelor, constructorul pur si simplu instala cerceveaua care era produsa de obicei tot in fabrica. Feroneria a fost dezvoltata, astfel incat, sa permita cercevelei să fie echilibrata pentru functionare pe verticală sau să fie pivotata pe oricare dintre cele patru laturi pentru a crea diferite variante de operare a acesteia dar si asigurarea ventilatiei incaperii.

3


• Ca parte a revolutiei industriale de la începutul secolului al 20-lea, în demersurile facute de a obtine eficienta si îmbunătătire a designului, s-au născut tipurile de ferestre pe care le stim astăzi – ca o singură unitate formată din toc si cercevea. Astfel, in cercevea a fost montat geamul si la randui ei aceasta a fost pre-instalata într-un toc.

• Ansamblul complet, incluzand si feroneria, a fost fabricat de către un singur producător de ferestre si livrat la constructor sau direct pe santier la locul de montaj.

• In mod constant, în acest fel, au fost fabricate ferestreletot secolul trecut.

• Metodele de realizare s-au schimbat, au devenit din ce în ce mai industrializate si se presupune că ferestrele s-au "îmbunătătit".

4


• Din mai multe motive insa, realizarea ferestrei ca o unitate completă, care include rama, cerceveaua si feroneria ca o parte permanentă a anvelopei, este foarte problematica.

• Când unitatea de fereastra echipata complet a devenit acceptata, metoda de integrare a produsului de perete a ramas neclara.

• O varietate de tehnici au fost folosite pentru a încerca integrarea intregii ferestre într-o gamă largă si mult mai complexa de desene sau modele de perete.


259

5


• Acest lucru a condus la un număr de defecte de instalare si esecuri de constructie din cauza lipsei de gestionare a apei, detalii despre instalare care să integreze în mod eficient produsul ferestrelor cu anvelopa clădirii pentru a preveni intruziunea umezelii. Nu a fost gândita o secventiere de constructie.

• Producătorii au adăugat caracteristici cum ar fi aripioare integrate si non-integrate de montaj si o gamă largă de feronerii care au făcut ferestrele usor de operat.

• Unitatea de fereastra a devenit larg acceptată în constructii, modul de integrare a produsului de perete a devenit mult mai dificilă, deoarece o interfată a fost necesar să fie instalata (jonctiunea care în esentă conecteaza ferestrele moderne cu peretele).

• O varietate de tehnici au fost folosite in tot secolul 20. Acestea au condus apoi la stabilirea metodologiei actuale. Acest proces încearcă să integreze întreaga fereastra într-o gamă largă din ce în ce tot mai mare si mai complexa de desene sau modele de perete.

6


• S-au inregistrat si nereusite în schemele care imbina ferestrele cu anvelopa clădirii, după cum reiese din numărul de defecte de constructie legate de intruziunea umiditatii la imbinarea toc fereastra cu peretele adiacent.

• Aceasta reflecta complicatiile importante care au rezultat, atunci când tocul, cerceveaua si feroneria au devenit o unitate ca o parte permanentă a anvelopei.

• Standardizarea unei rame de fereastra fără a cunoaste mediul de instalare sau locatia ferestrelor în clădire a fost o altă problemă creată de această dezvoltare.

• Succesiunea realizarii constructiei care necesită mai multe meserii (angajati care de obicei nu comunică unul cu altul), care sa lucreze la realizarea golului de montaj indica incapacitatea de a integra în mod eficient ferestrele cu celelalte componente de perete.

• De exemplu, tâmplăria, armarea, membrane, jgheab de scurgere, material de etansare si placari exterioare sunt de obicei instalate de către contractori separati. În consecintă, succesiunea corectă este deseori compromisă.

7


• O dezvoltare cheie în ultimul deceniu a fost acordată detaliilor privin utilizarea de materiale cum ar fi spume de expandare pentru umplere si sigilarea golurilor.

• Ferestrele ca si multe componente dintr-un perete au o durată de viată utilă previzibila si care este substantial mai scurtă decât cea a clădirii. Astfel, integrând întreaga unitate de fereastra în asa fel încât să creeze o instalatie permanentă, este dificil si costisitor sa scoati produsul pentru înlocuire. Consensul este că durabilitatea ferestrelor trebuie să fie egala cu alte elemente integrale ale clădirii, cum ar fi incalzitoare de apa sau acoperisuri, care au de obicei un ciclu de viată de zece la douăzeci de ani.

8


• Este cunoscut faptul că elemente ale ferestrelor, cum ar fi garnitura de etansare, bariere de etansare si etansanti, au cicluri de viată limitate, care, atunci când nu reusesc, pot degrada foarte mult performanta ferestrelor si scurteaza durata de viată utilă.

• Din acest motiv, trebuie să ne întrebăm: de ce să nu fie la fel de usor sa înlocuiesti o fereastra, la fel ca alte componente mai putin durabile ale peretelui, care au aproximativ aceeasi speranta de viată?


260

AUTORI / CONTRIBUITORI Autor:

Ligioara FLOREA Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta

Contribuitori:

Horia PETRAN

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala

Durabila "URBAN-INCERC".

Gabriel George MOCANU Comitetul Sectorial in Constructii

Barnabas LORINCZ Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta

Angela POPESCU Centrul National de

Dezvoltare a Învătământului Profesional si Tehnic

Liliana ANDREESCU Autoritatea Natională pentru Calificări


261

REFERINŢE [1] Manual de curs pentru „Montator sisteme tâmplărie termoizolantă”

[2] Standardului Ocupational pentru Educatie si Formare Profesionala “Montator siteme de tamplarie termoizolanta”, conform Anexa 1b la Standard Ocupational.

ghidul formatorului pentru montator sisteme...

Documents