ghid turistic

7
Ghid Turistic - Masivul Ciucas Masivul Ciucas este situat în partea centrală a Carpaţilor, în grupul muntos al Carpaţilor de Curbură, Masivul Ciucaş se detaşează net faţă de regiunile înconjurătoare prin abrupturile sale, dar în special prin peisajul variat dat de conglomerate şi calcare. Ciucaşul nu scapă privirilor din orice parte l-ai vedea. Spre est, valea superioară a Buzăului, care se îndreaptă către nord şi Valea Boncuţei de la obîrşia Telejenelului, îndreptată spre sud, văi despărţite prin Pasul Boncuţa (1078 m), formează limita spre Masivul Siriu şi Munţii Tătaru, ceva mai scunzi, alcătuiţi din culmi domoale acoperite cu păduri întinse şi păşuni pe creştet. Spre sud, Depresiunea Cheia, continuată spre nord-est de cursul superior al Teleajenului (Valea Berii), culoarul Bratocei şi apoi pîrîul Ramura Mică (afluent al Tărlungului) separa Ciucaşul de Munţii Grohotiş (1767 m) şi de prelungirile nord-estice ale acestora - Bobu Mare (1757 m) şi Babeş (1684 m). Deşi Munţii Grohotiş, cu culmile lor Bobu Mare şi Bobeş, constituie munţi aparte vor fi incluşi în circuitele Ciucaşului, nefăcînd obiectul unei lucrări independente. La vest, limita propriu-zisă este formată de văile pîraielor Ramura Mică, Tărlung, Tesla şi a unui pîrîu de obirşie al Zizinului. Acestea îl despart de prelungirile sudice ale Munţilor Întorsurii, avînd culmi domoale situate la 1 000-1200 m. Valea Dălghiului este cea care, în unduirea ei către est, formează limita nordică a masivului, tot spre Munţii Intorsurii, lăsînd de o parte şi de alta mici terase, cu păşuni şi fîneţe sau plopi şi sălcii care işi pleacă graţios crengile spre apa liniştită. Privit de aproape, Masivul Ciucaş este deci bine delimitat prin văi sau culoare depresionare - Telejenelul, Buzăul, Dălghiul, Babarunca şi Ramura Mică, la care se adaugă depresiunile Cheia şi Poiana Valea Stînei ca îmbietoare locuri de odihnă. Numai spre sud-vest Munţii Grohotiş, cu promotoriul Muntelui Babeş, par să-i concureze prin înălţime, însă aspectul domol al culmilor îi deosebesc clar de Masivul Ciucaş. Rezervatii naturale : Frumuseţea si ineditul peisajului Munţilor Ciucas, la care se adaugă numeroasele specii floristice, din care unele endemice, dacica sau rarităţi, a dus la constituirea unor rezervaţii în care acestea sa fie ocrotite şi menţinute nealierate atit pentru generaţiile noastre, cît şi pentru cele viitoare. Zona cu Rhododendron din Munţii Ciucaş, situată în zona de întîlnire a potecii ce urcă pe Muntele Roşu cu cea care vine de pe Culmea

Upload: tud-bar

Post on 16-Jul-2016

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Ghid Turistic

TRANSCRIPT

Page 1: Ghid Turistic

Ghid Turistic - Masivul Ciucas         Masivul Ciucas este situat în partea centrală a Carpaţilor, în grupul muntos al

Carpaţilor de Curbură, Masivul Ciucaş se detaşează net faţă de regiunile înconjurătoare prin abrupturile sale, dar în special prin peisajul variat dat de conglomerate şi calcare. Ciucaşul nu scapă privirilor din orice parte l-ai vedea.

Spre est, valea superioară a Buzăului, care se îndreaptă către nord şi Valea Boncuţei de la obîrşia Telejenelului, îndreptată spre sud, văi despărţite prin Pasul Boncuţa (1078 m), formează limita spre Masivul Siriu şi Munţii Tătaru, ceva mai scunzi, alcătuiţi din culmi domoale acoperite cu păduri întinse şi păşuni pe creştet.

Spre sud, Depresiunea Cheia, continuată spre nord-est de cursul superior al Teleajenului (Valea Berii), culoarul Bratocei şi apoi pîrîul Ramura Mică (afluent al Tărlungului) separa Ciucaşul de Munţii Grohotiş (1767 m) şi de prelungirile nord-estice ale acestora - Bobu Mare (1757 m) şi Babeş (1684 m). Deşi Munţii Grohotiş, cu culmile lor Bobu Mare şi Bobeş, constituie munţi aparte vor fi incluşi în circuitele Ciucaşului, nefăcînd obiectul unei lucrări independente.

La vest, limita propriu-zisă este formată de văile pîraielor Ramura Mică, Tărlung, Tesla şi a unui pîrîu de obirşie al Zizinului. Acestea îl despart de prelungirile sudice ale Munţilor Întorsurii, avînd culmi domoale situate la 1 000-1200 m. Valea Dălghiului este cea care, în unduirea ei către est, formează limita nordică a masivului, tot spre Munţii Intorsurii, lăsînd de o parte şi de alta mici terase, cu păşuni şi fîneţe sau plopi şi sălcii care işi pleacă graţios crengile spre apa liniştită. Privit de aproape, Masivul Ciucaş este deci bine delimitat prin văi sau culoare depresionare - Telejenelul, Buzăul, Dălghiul, Babarunca şi Ramura Mică, la care se adaugă depresiunile Cheia şi Poiana Valea Stînei ca îmbietoare locuri de odihnă. Numai spre sud-vest Munţii Grohotiş, cu promotoriul Muntelui Babeş, par să-i concureze prin înălţime, însă aspectul domol al culmilor îi deosebesc clar de Masivul Ciucaş.

Rezervatii naturale:

Frumuseţea si ineditul peisajului Munţilor Ciucas, la care se adaugă numeroasele specii floristice, din care unele endemice, dacica sau rarităţi, a dus la constituirea unor rezervaţii în care acestea sa fie ocrotite şi menţinute nealierate atit pentru generaţiile noastre, cît şi pentru cele viitoare.

Zona cu Rhododendron din Munţii Ciucaş, situată în zona de întîlnire a potecii ce urcă pe Muntele Roşu cu cea care vine de pe Culmea Gropşoarele, pune sub ocrotire a suprafaţă de 2 ha cu smirdar (Rhododendron kotschyi), plantă ocratită, declarată monument al naturii. Alăturl de acesta vegetează afinul, ienupărul, merişorul s.a. Culmea Zăganului, care cuprinde zona de stîncărie cu o suprafaţă de 3 ha. Este o rezervaţie complexă - botanică şi zoologică - cu plante endemice si rare, dintra care menţionăm Koeleria transsilvanica, Aconithum anthora, Erysimum wittmanni, Dianthus ki-taibelli ssp. spiculifolius, Hletacium villosum, Senecio rupestris; de asemenea, numeroase specii ale melcului Ahpia.

Tigăile Mari, cu o suprafaţă de 3 ha, în care intră culmea de stincarie, pînă la poteca ce duce spre Vîrful Ciucaş. Are un caracter complex - botanic şi geologic - pe întinsul ei fiind ocrotite atit formaţiunile geologice specifice, cit şi plantele endemice sau rare, precum şi cele calcicole şi termofile. Dintre acestea amintim clopoţeiul (Hieradum auriantiacum), horsti (Luzula splcata), stînjenelul de munte

   

Page 2: Ghid Turistic

(Iris ruthenica), cupe (Gentiana praecox), floarea de colţ (Leontopadium: alpinum), garofiţe (Dianthut tenuifolius) ş.a

Jneapănul de pe Muntele Bratocea, situat la limita superioară a pădurii de molid, este constituit din mai multe pîlcuri (circa 2 ha) ce se găsesc pe versantul de vest al Culmii Bratocei, sub Vîrful Bratocea (1 827 m), uşor de remarcat din Şaua Tigăilor, ca şi în stincăriile de la vest şi nord de Vîrful Ciucaş şi sub stînca Mîna Dracului. Şuviţele Benii, de pe Culmea Şuviţelor, cuprinde asociaţii vegetale cu floarea de colţ (Leotopodium alpinum) în suprafaţă de 2 hectare. Alături de ea se întilnesc clopoţei, garofiţe, genţiane s.a.

Cai de acces si puncte de pornire la trasee:

In ciuda faptului că Masivul Ciucaş este relativ departat de localitaţi mai importante, accesul pînă la poalele muntelui se face relativ uşor şi aproape din toate direcţiile. Văile care pătrund radial spre masiv reprezintă principalele căi pe care s-au croit poteci, drumuri, s-au construit căi ferate înguste şi drumuri forestiere; în prezent se poate ajunge cu maşina pînă la Cheia şi la cabana Muntele Roşu, pe şosea modernizată, sau la Poiana Valea Stînei, pe un drum pietruit. 

Dinspre sud, direcţie din care pornesc peste 75% dintre turiştii care cutreieră Ciucaşul, Valea Teleajenului reprezintă principala arteră de acces spre Masivul Ciucaş. Ea este însoţita de o cale ferată pînă la Măneciu Ungureni (110 km din Bucureşti, 51 km din Ploieşti) şi de drumul naţional 1 A Bucureşti -Cheia - Braşov (136 km din Bucureşti şi 75 din Ploieşti). 

Dinspre nord-vest, venind de la Braşov pe Valea Tărlungului, urmăm şoseaua pînă la Babarunca, apoi pe afluentul acestuid, Ramura Mică. Din oraşul Săcele şoseaua se îndreaptd spre sud-est, trece pe lîngd lacul de acumulare Tărlung. Ia km 157, din punctul Podul Teslei, o potecă marcata cu cruce roşie urcă spre Ciucas, apoi, la km 154, de la cabana Babarunca, porneşte o altă potecă, marcată cu bandă roşie, ce se întîlneşte după 45 minute cu cea precedentă. De la cabana Babarunca şoseaua părăseşte Valea Tărlungului, urmărind malul drept al pîrîului Ramura Mică pînă în Pasul Bratocea, de unde coboară în serpentine strînse pîna la Cheia. Pe parcurs se dezvăluie Sfinxul Bratocei, sub altă înfăţişare decît cea cunoscută dinspre Cheia, detaşindu-se dintr-un grup de patru stînci, deasupra pădurii de molid.

Trasee Turistice:

1. (Cheia) Pasul Bratocea - Culmea Bratocea -Vîrful Ciucas - cabana Ciucas;

Marcaj: bandă roşie Durata: 5-51/2 ore

Caracteristici: drum relativ uşor, cu excepţia porţiunii de sub Colţii Bratocei şi de sub Vîrful Ciucaş; traseu lipsit de apă; iarna recomandat schiorilor antrenaţi; diferenţă de nivel: 1050 m.

2. Cabana Ciucaş - Şaua Chiruşca - Curmătura Stînei - Culmea Văii Stînei - Pasul Boncuţa

Page 3: Ghid Turistic

Marcaj: bandă roşie Durata: 5-51/2 ore ,

Caracteristici: drum relativ uşor care ofera o frumoasă panoramă asupra versantului estic al Ciucaşului; traseu lipsit de apă; diferenţă de nivel: 500 m

3. Cheia - cabana Muntele Roşu - Vîrful Ciucaş -Colţii Bratocei - Pasul Bratocea - Cheia

Marcaj: bandă galbenă pînă la cabana Ciucaş; bandă roşie, cabana Ciucaş-Pasul Bratocea; bandă albastră, Pasul Bratocea - Cheia Durata: 9-10 ore

Caracteristici: traseu în circuit, relativ uşor vara; iarna indicat numai schiorilor; traseu lipsit de apă; diferenţa de nivel: 1 050 m

4. Cheia - cabana Muntele Roşu - Muntele Roşu -Culmea Gropşoarele - Zăganu - Culmea Buzoianu - Cheia

Marcaj: banda galbenă pînă la cabana "Muntele Roşu"; triunghi roşu, cabana Muntele Roşu - Culmea Gropşoarele; cruce roşie, Culmea Gropşoarele - Cheia Durata: 5-51/2 ore

Caracteristici: traseu în circuit relativ uşor vara; porţiuni mai dificile pe creasta Zăganului; traseu lipsit de apa; iarna recomandat numai schiorilor pînă pe Muntele Gropşoarele; diferenţă de nivel: 960 m

5. Cheia - cabana Muntele Roşu - Pîriul Roşu -Cheia

Marcaj: bandă galbena pînă la cabana "Muntele Roşu"; punct roşu, cabana Muntele Roşu - Pîrîul Berii; cruce albastră, Pîrîul Berii - Cheia    Durata: 21/4 -21/2 ore

Caracteristici: traseu în circuit, uşor de parcurs; diferenţă de nivel: 360 m

6. Cheia - Valea Cheiţei - Cheia

Marcaj: triunghi albastru Durata: 11/2 -2 ore

Caracteristici: traseu în circuit relativ uşor, cu probleme mai dificile în Cheile Teleajenului

7. Cheia - cabana Muntele Roşu - Dealul Cucului Cheia

Marcaj: bandă galbenă pînă la cabana Muntele Roşu, în rest nemarcat Durata: 2 ore

Caracteristici: drum uşor vara, nerecomandat iarna; diferenţă de nivel: circa 400 m

8. Cheia - Culmea Buzăianu - Stîna din Zaganu -Valea Tîmpa - Cheia

Marcaj: cruce roşie pînă la Stîna din Zăganu; în rest nemarcat Durata: 21/2 -3 ore

Caracteristici: drum relativ uşor, prin pădure şi poieni însorite; diferenţa de nivel:

Page 4: Ghid Turistic

420 m

9. Cheia - Valea Neagră - Muntele Babeş -Muntele Bobu Mare - Cheia

Marcaj: cruce roşie, Cheia - lacul de sub Babeş; în rest bandă roşie Durata; 51/2 -6 ore (8-91/2 ore venind prin Pasul Bratocea) 

Caracteristici: traseu de o zi, relativ uşor; diferenţă de nivel: 860 m

10. Cheia Pîrîul Berii - cabana Ciucaş

Marcaj: cruce albastră Durata: 3-31/2 are

Caracteristici: traseu de vale, recomandat vara şi iarna; mai dificil între fîntîna Nicolae loan si cabana Ciucaş; diferenţă de nivel: 700m

11. Cheia - Valea Timpa - cabana Muntele Roşu

Traseu nemarcat Durata: 11/2 - 13/4 oră

Caracteristici: drum uşor, pe vale şi prin pădure; diferenţă de nivel: 400 m

12. Cheia - Culmea Buzăianu - Valea Şipotele -Culmea Căzăturii - Poiana Valea Stînei

Marcaj: bandă albastra Durata: 21/4-21/2 ore

Caracteristici: traseu de legătura, relativ uşor; marcaj recent refacut; diferenţa de nivel: circa 200 m

13. Cabana Muntele Roşu - cabana Ciucaş -Culmea Gropşoarele - Muntele Roşu - cabana Muntele Roşu

Marcaj: bandă galbend, cabana Muntele Roşu - cabana Ciucaş; cruce roşie, ca-bana Ciucaş - Culmea Gropşoarele; triunghi roşu, Culmea Gropşoarele -cabana Muntele Roşu Durata: 41/2-5 ore

Caracteristici: drum relativ uşor, cu mici porţiuni de pantă mai dificilă; diferenţă de nivel: 600 m.

14. Cabana Muntele Roşu - cabana Ciucaş - Şaua Tigăilor - Pasul Bratocea - Pîrîul Roşu - cabana Muntele Rosu

Marcaj: bandă galbenă, cabana Muntele Roşu - cabana Ciucaş; cruce roşie, cabana Ciucaş - Şaua Tigăilor; bandă roşie, Şaua Tigăilor - Pasul Bratocea; punct rosu, Podul Berii - cabana Muntele Roşu Durata: 61/2 -7 ore

Caracteristici: traseu în circuit, prin pădure sau pe culme, recomandat vara; di-ferenţa de nivel: circa 750 m

Page 5: Ghid Turistic

15. Cabana Ciucaş - Vîrfut Ciucaş - Şaua Tigăilor -cabana Ciucaş

Marcaj: bandă roşie, cabana Ciucaş -Şaua Tigăilor; cruce roşie, Saua Tigăilor - cabana Ciucaş Durata: 21/2 -3 ore

Caracteristici: traseu în circuit, relativ uşor, exceptînd porţiunea de sub Vîrful Ciucaş; are ca scop vizitarea parţii centrale a masivului; diferenţă de nivel: 350 m

16. Cabana Ciucaş - Şaua Cropşoarele - Curmatura Stînei - Izvorul Hoţului - cabana Ciucaş

Marcaj: triunghi roşu, cabana Ciucaş, punctul La Rascruce; cruce roşie, La Răscruce - Şaua Gropsoarele, apoi nemarcat pînă în Curmătura Stînei; bandă albastră, Curmatura Stînei - cabana Ciucaş Durata: 3-31/2 ore

Caracteristici: drum relativ uşor, pe alocuri cu pante mai accentuate; diferenţă de nivel: circa 200 m.

17. Cabana Ciucaş - Şaua Tigăilor - Valea Babarunca - cabana Babarunca

Marcaj: cruce roşie, cabana Ciucaş-Saua Teslei; triunghi roşu, Şaua Teslei - cabana Babarunca Durata: 31/2-4 ore 

Caracteristici: în bună parte drum de vale, prin poieni şi pădure; diferenţă de nivel: 850 m

18. Cabana Ciucaş - Vîrful Ciucaş - Şaua Ciucaş -Poiana Dălghiului - Vama Buzăului

Marcaj: cruce roşie, exceptînd porţiunea dintre şaua de sub Tigăi şi Vf. Ciucaş marcată cu bandă roşie Durata: 3-31/2 (plus 9 km pe şosea -2 ore - Dălghiu - Vama Buzaului 

19. Cabana Babarunca - Poiana Teslei - Şaua Tigailor - cabana Ciucas

Marcaj: banda roşie Durata: 4-41/2 ore

Caracteristici: drum uşor recomandat vara; pantă mai dificilă sub Şaua Tigailor; diferenţa de rvivel: 850 m

20. Cabana Babarunca - Poiana Teslei - sub Dungu - Valea Dălghiului - Vama Buzaului

Marcaj: cruce roşie pînă în Poiana Teslei; cruce albastră, Poiana Teslei - Valea Dălghiului Durata: 21/2 (plus 2 ore pînă la Vama Buzăului, 9 km)

Caracteristici: drum uşor prin pădure şi poieni; diferenţa de nivel: 650 m

Page 6: Ghid Turistic

21. Poiana Valea Stînei - Cheile Pîrîului Alb -Poiana Valea Stînei

Marcaj: triunghi albastru pînă la vechea stîna (3 km) Durata: 21/2 -21/2 oră pînă la vechea stînă 

Caracteristici: drum relativ uşor vara, nerecomandat iarna.

22. Poiana Valea Stînei - Valea Stînei - Curmătura Stînei - cabana Ciucaş

Marcaj: banda albastra Durata: 4-41/2 ore

Caracteristici: traseu variat, relativ uşor; de evitat străbaterea cheilor de pe pe rîul Stînei în timp de ploaie; Diferenţa de nivel: 650 m

23. Poicma Valea Stînei - Plaiul Cetăţii - Tabla Buţii - Cimitirul Eroilor - Pasul Boncuţa - Poiana Valea Stînei

Marcaj: cruce roşie pe Plaiul Cetaţii; bandă roşie, Plaiul Cetăţii - vîrful Tabla Buţii, apoi poteca nemarcată Durata: 21/2-3 ore

Caracteristici: traseu uşor prin pădure şi păşune alpină; diferenţă de nivel: 350 m.

24. Vama Buzdului - Valea Strimbu - Curmătura Stînei - cabana Ciucaş

Marcaj: cruce albastră Durata: 51/4-6 ore

Caracteristici: drum uşor prin pădure si pe culme; sectoare cu marcaj deficitar, diferenţa de nivel: 600 m.