ghid parlamentare m - fes.ro · pentru următorii patru ani. pentru a fi cât mai informat, în...

GHIDUL ALEGATORULUI

Acest ghid a fost publicat în cadrul proiectului „Alege Conştient - Alegeri Parlamentare 2012”coordonat de Fundaţia Friedrich Ebert Româniaîn parteneriat cu Asociaţia Pro Democraţia.

Coordonator: Diana PopAutori: Ioana Acsinia

Septimius PârvuIlustraţii: A. DimitrovDesign: Violeta Dobra

© Friedrich-Ebert-Stiftung, 2012Nici publicaţia şi nici fragmente din ea nu pot fireproduse fără permisiunea Friedrich-Ebert-Stiftungsau citarea corespunzătoare a sursei.

Publicaţia a fost tipărită cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert România.

Anul acesta ai avut de făcut multe alegeri, iar șirul lor nu s-a terminat încă. Ai avut ocazia să îți alegi primarul și consilierul local sau județean, dar și să îți exprimi părerea în timpul referendumului din 29 iulie. Cu toate acestea, urmează un nou moment electoral cu idei, dezbateri, promisiuni și confruntări între candidați, căruia trebuie să îi acorzi la fel de multă importanță și interes, pentru că vei decide cine te va reprezenta în Parlament pentru următorii patru ani.

Pentru a fi cât mai informat, în acest ghid îți propunem să ne amintim împreună care este rolul Parlamentului, cum lucrează parlamentarii și cât de utili ne sunt în viața de zi cu zi. Vom parcurge pe scurt principalele momente ale procesului electoral și îți vom prezenta câteva sugestii asupra criteriilor pe care le poţi lua în calcul în momentul în care vei alege. Îţi propunem şi câteva sfaturi despre modul în care ar trebui să te raportezi la campania electorală și la promisiunile mai

mult sau mai puțin verosimile ale candidaților.

Mai presus de toate, reiterăm ideea că votul este liber, bazat pe alegeri conștiente și trebuie să se fundamenteze pe legalitatea procedurilor. În același timp, votul trebuie să se contureze prin acces egal și deschis la informație, prin lipsa oricărei discriminări între votanți și prin posibilitatea de interacțiune cu candidații și platformele lor electorale.

Pornind de la principiul că democrația nu se manifestă doar pe perioada alegerilor, îţi oferim câteva instrumente şi mecanisme prin care poți interacționa cu parlamentarii aleşi şi după ziua votului, prin care le poți monitoriza activitatea și modul în care își exercită mandatul. Viața democratică nu se termină în 9 decembrie, ci mai d e g r a b ă a t u n c i î n c e p e . Comunitatea în care trăiești are nevoie de implicarea ta continuă pentru a se bucura de bunăstare și de respectarea drepturilor d e m o c ra t i c e d i n p a r te a autorităților publice.

Dragă alegătorule,

Autorii

Una dintre întrebările pe care ni le punem în preajma fiecărui scrutin este legată de utilitatea democrației și de nevoia de a alege din nou politicieni care să ne reprezinte fie la nivel local, fie la centru. De-a lungul evoluției istoriei ideilor politice, regimul democratic a fost definit în multe forme, unele mai laudative, altele cu aprecieri peiorative. Totuși, una dintre concluziile pe care le putem trage este că poate fi cel mai bun regim către care să tindem, chiar dacă nu este unul perfect.

Pe scurt, democrația este o formă de organizare a societății, în care rolul primordial îl joacă poporul, care participă direct sau indirect la guvernarea statului și își alege reprezentanții prin vot universal. Pentru că democrația directă nu mai este posibilă, implicând participarea la luarea deciziilor și administrarea treburilor publice a unui număr semnificativ de persoane, a fost înlocuită cu

Ce este democraţia și de ce sunt alegerile importante?

GHIDUL ALEGATORULUI2

?forma sa reprezentativă. Aceasta din urmă implică desemnarea unor reprezentați de către cetățeni în structurile de conducere a statului, pentru a guverna în numele lor, pe baza unui “contract social”, cu drepturi și obligații pentru fiecare dintre părţi.

Una dintre obligaţiile cheie ale guvernanților pe care le implică acest sistem este preluarea şi transmiterea doleanţelor cetățenilor, fără niciun fel de discriminare, în forurile de conducere și guvernarea în interesul binelui public. Pe de cealaltă parte, cetățenii trebuie să se implice în continuare în viața publică și să sancționeze abaterile de la contract ale a leș i lor, atât în t impul mandatului, cât și în preajma alegerilor.

În acest context, alegerile devin unul d intre pr inc ipale le instrumente de control și sancțiune a conducătorilor și a celor care reprezintă interesele cetățenilor la nivel local sau național. Reînnoirea listei de reprezentanți poate fi un semn de sănătate a sistemului, prin sancționarea sau eliminarea celor care nu şi-au respectat promis iun i le d in t impul c a m p a n i e i e l e c t o r a l e precedente sau din timpul mandatului. Astfel, prezența unui număr cât mai mare de votanți la urne și existența alegerilor corecte, libere și informate determină modul în care va fi guvernată societatea

ALEGERI PARLAMENTARE decembrie 2012 3

Astfel, vino pe 9 decembrie la vot pentru a susține democraţia şi pentru a te asigura că în următorul mandat interesele tale vor fi re p reze n tate d e candidatul pe care îl doreşti tu!

românească pentru următorii patru ani sau mai mult. Fără alegeri corecte și libere, regimul devine unul dictatorial, î n c a r e i m p l i c a r e a ș i reprezentarea cetățenilor sunt doar forme fără fond.

Pe data de 9 decembrie 2012, membrii viitorului Parlament al României vor fi aleşi în cele 43 de circumscripţi i electorale, de l imi tate de ter i tor iu l administrativ al celor 41 de judeţe, Municipiul Bucureşti şi diaspora (în afara graniţelor ţării). Fiecare circumscripţie include mai multe colegii electorale, cu

În scurt timp, vei alege senatorii şi deputaţii care ne vor reprezenta în următorii patru ani în Parlamentul României. Ei vor fi cei care ne vor apăra interesele la nivel naţional, aşa că este important să alegem persoane capabile să asigure o bună guvernare a României.

Pe cine vei alege pe 9 decembrie?


condiţia să se aplice regula de minim 4 colegii pentru alegerea deputaților şi minim 2 colegii pentru alegerea senatorilor. Norma de reprezentare este de 70.000 de locuitori pentru un deputat și 160.000 de cetățeni pentru un senator.

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale (un singur mandat pe colegiu), prin utilizarea de buletine de vot ce conţin nominal candidaţii

Candidaţii ce doresc să acceadă în Parlamentul României pot fi independenţi sau desemnaţi de partide, alianţe electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale

Organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale ce face parte din Consiliul Naţional al Minorităţilor şi nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de parlamentar, au dreptul la un mandat de deputat, dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară, pentru alegerea unui deputat

8 decembrieafișarea modelelor de buletine de vot,

la secţiile de vot

13 anunţarea rezultatelor

decembrie

SPECIM

ENbuletin de vot 9 decembrie

începerea votării, ora 7

8 decembrie, ora 7încheierea campaniei

electorale

9 decembrieîncheierea votării

, ora 21


De unde ştiu când trebuie să merg la vot?

9 noiembrieînceputul campanieielectorale


Unde votez?

În decembrie vei putea alege la secția de votare unde este arondată strada sau localitatea unde ai domiciliul. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate își pot exercita dreptul la vot la secțiile de votare înființate în țările respective (lista poate fi consultată pe pagina web www.mae.ro).

Numele votanţilor sunt înscrise în liste electorale permanente, pe care primarul este obligat să le facă publice cu 45 de zile înaintea zilei alegerilor. Fiecare votant se poate căuta în listă, iar dacă nu se regăsește poate raporta această omisiune primarului, care este obligat să rezolve problema în trei zile.

Dacă nu eşti sigur la ce secție de votare eşti arondat sau ai avut probleme și la scrutinele anterioare, verifică din timp listele electorale permanente la primărie si pagina web www.roaep.ro

Principiul separării puterilor în stat presupune existența puterii executive, a puterii legislative şi a puterii judecătoreşti. Parlamentul este corpul care are rolul de a legifera, de a dezbate și adopta legi prin care să se reglementeze raporturile sociale, economice, juridice şi politice din stat.

Ce este Parlamentul?

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al României şi singura autoritate legislativă din ţară (articolul 61, Constituţia României)


Ce face Parlamentul pentru mine?

Pe scurt, Parlamentul:

Propune, dezbate și aprobă legi și de asemenea validează programul de guvernare al fiecărui nou Executiv (guvern), pentru a stabili politicile de dezvoltare și funcționare ale statului;

Are rol în numirea și demiterea unor persoane cu funcţii de răspundere în stat: 6 judecători din cei 9 de la Curtea Constituțională, Avocatul Poporului (instituţia care are rolul de a proteja cetăţenii împotriva încălcării prevederilor constituţionale de către administraţia publică), acordă votul de încredere Guvernului, pe care îl poate şi retrage prin moțiune de cenzură, în cazul în care legislativul consideră că echipa primului ministru nu își îndeplinește corespunzător atribuțiile.

Aprobă proiectul bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale, dacă direcțiile de alocare propuse de guvern corespund nevoilor cetățenilor și controlează modul în care banii sunt utilizați de aparatul executiv;

Poate cere urmărirea penală a miniștrilor suspectați de încălcarea legii în exercitarea funcției publice;

Ratifică tratatele internaționale negociate de Guvern care vor intra în vigoare numai după ce au fost votate de Parlament;

Declară starea de război sau de pace în numele României.

Parlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Cu toate că senatorii şi deputaţii au aceleaşi atribuţii, camerele se organizează și lucrează pe baza unor Regulamente de funcționare distincte.

Fiecare dintre cele două Camere are următoarele structuri:un preşedinte: ales prin vot secret, pe baza recomandărilor

făcute de grupurile parlamentare, pentru patru anibirou permanent: compus din persoane propuse de grupurile

parlamentare, pentru fiecare sesiunegrupuri parlamentare: constituite pe bază de doctrină și

conduse de câte un lider, cu rol de reprezentare. comisii parlamentare.

Camerele au și structuri comune, precum comisii de lucru, grupuri de prietenie sau delegații parlamentare.

Principala atribuţie a parlamentarilor este aceea de a iniţia, de a dezbate şi de a vota proiecte legislative din toate domeniile de activitate: economie, administraţia publică, mediu, social, politic, cultură, industrie, justiție etc., dar și funcţionarea unor entităţi publice importante (Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă etc).


Cum lucrează parlamentarii?

În legislatura 2008 – 2012, în Parlamentul României au fost aleși 137 de senatori și 332 de deputaţi.

Parlamentarii lucrează în două sesiuni ordinare pe an (februarie - iunie și septembrie – decembrie), cu menţiunea că se poate solicita convocarea unor sesiuni extraordinare. Aceştia se întâlnesc săptămânal şi lucrează în şedinţele plenare ale camerei din care fac parte precum și în comisiile de specialitate, iar vineri şi sâmbătă se află în colegiul unde au fost aleşi pentru a discuta cu cetăţenii.

Parlamentarii lucrează în comisii de specialitate, care se regăsesc la nivelul fiecărei camere. Fiecare parlamentar trebuie să facă parte din cel puţin o comisie de specialitate, iar prezenţa sa la lucrări este obligatorie. Comisiile au rolul de a pregăti lucrările pentru şedinţele de plen, prin examinarea propunerilor legislative, a hotărârilor sau a avizelor, dar pot exercita şi control parlamentar.


Şedinţele de plen ale fiecăreia dintre camere și cele ale comisiilor sunt de regulă publice. Cetățenii pot participa la acestea pe baza unei solicitări adresate aparatului administrativ al Camerei respective.

Cele două camere ale Parlamentului își desfășoară lucrările și ședințele în comun doar pentru o serie limitată de activități, printre care aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.


Parlamentarii pot:iniția moțiuni simple, prin care să-şi exprime poziţia cu privire

la o problemă de politică internă sau externă sau moţiuni de cenzură la adresa Guvernului, care poate duce la demiterea acestuia, dacă este aprobată

adresa întrebări pentru miniștri sau interpelări pe teme ce privesc aspecte importante din activitatea Guvernului

face declaraţii politice

ATENȚIE! Şi cetăţenii pot propune inițiative legislative!Iniţiativa legislativă cetăţenească trebuie să aparţină unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, sau din municipiul Bucureşti. În fiecare din acestea trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei propuse. Proiectele propuse nu pot reglementa problemele fiscale, amnistia, grațierea și nu pot avea caracter internaţional.

Parlamentarii interacţionează cu cetăţenii din circumscripţiile unde au fost aleși prin interme-diul birourilor parlamentare. Fiecare par lamentar are dreptul de a înființa un astfel de birou, finanțat din fonduri publice, în circumscripția pe care o reprezintă. Acesta are personal permanent, angajat, care gestionează activitatea parlamentarului în teritoriu, fiind condus de un șef de cabinet.


Prin intermediul biroului, se pot solicita audiențe sau se pot înainta petiții către senator sau deputat. De asemenea, biroul parlamentar trebuie să gestioneze serviciile oferite cetățenilor, printre care şi organizarea de întâlniri și dezbateri, vizitarea obiective-lor de interes local, publicarea și distribuirea de materiale informative, sondarea nevoilor alegătorilor, invitarea acestora la vizite în Parlament, medierea relației cu mass media și organizațiile neguvernamentale.

Echipa biroului parlamentar ar trebui organizată și coordonată astfel încât să ajute parlamentarul să obțină cât mai multe informații din teritoriu pentru a înainta interpelări sau întrebări, pentru a reprezenta votanții în fața instituțiilor publice, pentru a

Caută pe site-urile Camerelor (www.cdep.ro sau www.senat.ro) și află unde este biroul parlamentar al reprezentantului din colegiul tău. Află ce program de funcționare are și solicită informațiile care te interesează privind activitatea parlamentarului, înaintează petiții sau prezintă nevoile comunității tale.

exprima interesele cetățenilor în cadrul partidului, precum și în activitatea sa din comisii și plen.


Fiecare dintre candidaţii la un loc în Parlament are dreptul să îşi facă campanie electorală, prin care să îşi promoveze programul electoral. Acesta trebuie raportat la doctrina (principiile) partidului din care provine și ar trebui să conțină un set de obiective și măsurile prin care pot fi acestea atinse. Pe r i o a d a l e ga l ă p e n t r u campania electorală din acest an, începe pe 9 noiembrie, cu 30 de zile înaintea zilei votului şi se încheie pe 8 decembrie, la ora 7.

Poţi afla ce promovează un ca n d id at p a r t i c ip â n d la adunările organizate de acesta,

Cum şi când mă pot convinge ei să îi votez?

În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (Articolul 69 din Constituție)

urmărind emisiunile televizate și cele radio sau citind presa, s i te-ur i le , b loguri le sau conturile new-media dedicate (Facebook, Twitter etc).


La ce trebuie să mă gândesc înainte de a vota?

Până în momentul în care aplici ștampila trebuie să te gândești și să alegi, votul fiind urmarea firească a acestui proces. Îți propunem câteva criterii pe care poţi să le iei în calcul:

respectarea valorilor politice și doctrinei partidului, formațiunii, organizației sau alianței pentru care candidează: devotament față de electorat și față de îmbunătățirea situației economice și sociale a acestuia, orientarea spre politici publice eficiente, realiste și aplicate la nevoile comunității, respectarea spiritului legii și al integrității

relevanța și realismul platformei electorale propuse

respectarea regulilor campaniei electorale, a contracandidaților și a electoratului

unde este cazul, experiența din mandatele trecute: activitatea depusă în slujba cetățeanului, numărul, realismul și relevanța iniț iativelor legislative, cheltuirea eficientă și judicioasă a banului public, decența declarațiilor politice, integritatea, deschiderea către cetățean și respectarea principiilor transparenței, respectarea promisiunilor anterioare.


Ce trebuie să știu în ziua votului?

Poţi vota între orele 7 şi 21 și ai dreptul să votezi dacă la ora 21 ești în sală, însă nu ai apucat să îți exprimi opțiunea

În România, poți vota cu cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate sau carnetul de serviciu militar

Ai dreptul să fii adăugat pe lista suplimentară, dacă nu te regăsești pe cea permanentă și ai domiciliul pe raza secției de votare

Citeşte şi compară promisiunile! Alege-l pe cel care se potriveşte nevoilor şi valorilor tale! Fii atent la promisiuni deșarte și vorbe pompoase. Nu accepta cadouri, idei nerealiste sau fraze generoase şi vagi.

Gândeşte-te dacă ai nevoie sau dacă vei primi vreodată 5.000 de locuri de muncă în localitatea ta cu 15.000 de locuitori sau dacă parlamentarul tău va da 20.000 de euro tuturor celor care pornesc afaceri în țară. Și mai gândește-te că barba sură sau opt ani în Parlament nu înseamnă neapărat că este cel mai bun pentru tine.

Crezi că un kilogram de zahăr primit în campania electorală îţi este suficient pentru 4 ani?


Ce fac dacă sunt o persoană cu dizabilităţi?

Dacă ai dificultăţi în a vota, poți solicita preşedintelui biroului electoral un însoţitor ales de tine, cu excepția candidaților, observatorilor și a membrilor biroului electoral.

Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau de invaliditate se poate aproba deplasarea urnei mobile la domiciliul votantului, la cererea scrisă a acestora, cu atașarea documentației doveditoare. Cererile se depun la președintele secției de votare.

Fii atent ca adresa ta să fie pe raza teritorială a secţiei de votare la care vei depune cererea şi nu uita să însoţeşti cererea cu documente justificative.

Vei primi două buletine de vot, unul care conține candidațiipentru Senat și unul cu cei pentru Camera Deputaților. Asigură-te că sunt vizate cu ștampila de control a secției de votare pe ultimapagină

Ai dreptul să mai primești un buletin de vot – cu mențiunea anulării primului - în cazul în care ai greșit aplicarea ștampilei sau vrei să schimbi opțiunea electorală

Trebuie să primești actul de identitate vizat cu un autocolant cu menţiunea „VOTAT” sau o ştampilă

Ce nu pot face în ziua votului?

Procesul electoral este unul care are reguli de comportament bine determinate. Astfel, în măsura în care ai drepturi, ai și obligații sau reguli pe care trebuie să le respecţi.

Săvârşirea unei infracţiuni (faptă care se pedepsește

cu închisoarea)

Să primeşti mită electorală (bani, bunuri sau alte beneficii) de la competitorii electorali în timpul campaniei sau în ziua votului pentru a alege pe cineva anume sau pentru a nu vota un candidat

Să utilizezi un act de identitate nul sau fals

Să distrugi urna sau sigiliile

Să furi documentele electorale

Să încalci secretul votului altor persoane

Să votezi de mai multe ori

Să împiedici alţi cetăţeni să voteze

Să introduci mai multe buletine în urnă decât este legal

0

0

0

0

0

0

0

Să votezi la altă secție decât cea în a cărei rază de acțiune se află domiciliul tău

Să fotografiezi sau filmezi buletinul de vot

Să porţi semne electorale în secţie sau să faci campanie electorală în ziua votului

Să intri cu altcineva în cabină, în situaţia în care nu ai dizabilităţi care te împiedică să votezi

Să consumi alcool la mai puţin de 500 de metri de secţia de votare

Să votezi altundeva decât în cabina de vot

Să petreci mai mult timp în secţia de votare decât este necesar

0

0

0

0

0

0

În timpul procesului electoral nu este permis să:


Cum reclami eventualele nereguli?

Dacă observi nereguli în secția de votare sau în împrejurimile acesteia, poţi reclama faptele preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, biroului electoral de circumscripție sau Poliţiei. Primul pas este ses izarea verbală , către preşedintele biroului electoral al secției de votare, iar dacă acesta nu o ia în calcul, poţi face o sesizare scrisă, care trebuie să primească un număr de înregistrare.

Birourile electorale ale secțiilor de votare, de circumscripție sau Biroul Electoral Central se ocupă de soluționarea sesizărilor de natură administrativă, conform competențelor legale. Potențialele infracțiuni se reclamă la Poliție!

DAR, poţi deveni tu însuţi observator în secţia de votare. Poți fi observator intern acreditat de către Asociaţia Pro Democraţia.

Primeşti acreditare din partea organizației dacă nu ești membru al niciunui partid sau formaţiuni politice.

Observatorii interni pot asista la toate operaţiunile începând c u c e l e p re m e rgăto a re deschiderii secţiei de votare, până la finalizarea numărării votului şi a completării proceselor verbale.

Totodată, Asociaţia Pro Demo-craţia îţi pune la dispoziţie și serviciul gratuit Telverde, la numărul 0800 070 100, unde poţi primi sfaturi, îndrumări şi sprijin. Poţi accesa şi pagina www.alegericorecte.ro, unde poţi raporta nereguli, fraude sau alte disfuncţionalităţi legate de procesul electoral.



Ce se întâmplă după alegeri?

Democraţia se construieşte atât prin ceea ce fac reprezentanții pe care i-am numit noi în Parlamentul României să ne reprezinte, cât şi prin ceea ce facem noi din rolul de cetățeni activi.

NU UITA de parlamentarul care a fost ales în colegiul tău și urmărește-i activitatea permanent, pe paginile web ale Camerelor (www.cdep.ro și www.senat.ro), propria pagină web sau pe blog, în presa scrisă sau la televizor și radio.

Poţi cere informaţii despre activitatea parlamentarului tău sau a întregului Parlament prin solicitarea de informații de interes public, conform Legii 544/2001.


Urmăreşte-i promisiunile şi să vezi dacă platforma electorală și programul propus de candidat sunt puse în practică. Nu uita că ai posibilitatea să trimiți petiții, pot solicita audiențe la partid sau poți lua legătura cu biroul parlamentar care gestionează activitatea sa. Totodată, ai posibilitatea să intervii cu propuneri sau comentarii asupra procesului legislativ din Parlament potrivit Legii 52/2003, conform căreia propunerile de acte normative se supun dezbaterii publice.

Urmăreşte activitatea parlamentarului tău, vezi cum votează, la câte şedinţe participă, ce inițiative are, cum cheltuie banul public și întreabă-l ori de cât ori este necesar,

dar NU UITA că VOTUL ESTE CEL MAI BUN INSTRUMENT DE SANCȚIONARE A UNUI POLITICIAN CARE NU REPREZINTĂ INTERESELE CETĂȚENILOR!

DICTIONAR ELECTORAL

alegeri parlamentare - alegeri pentru desemnarea membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului ale Parlamentului României;alegeri generale - orice tip de alegeri care au loc într-o singură zi, pe întreg teritoriul ţării;partide politice parlamentare - partide politice şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce au grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului;alianţă electorală - asociere la nivel naţional între partide politice şi/sau alianţe politice şi/sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în scopul participării la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, înregistrată la Biroul Electoral Central;alianţă politică - asociere între partide politice pe baza unui protocol de asociere înregistrat la Tribunalul Bucureşti, potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare;circumscripţie electorală - unitate administrativ-teritorială - judeţ sau municipiul Bucureşti - ori circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în care se organizează alegeri şi la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcţie de rezultatele alegerilor;colegiu uninominal - subunitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit un singur mandat;birou electoral - organism care se constituie pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor la nivel naţional, la nivel de circumscripţie electorală şi la nivel de secţie de votare;contestaţie - cale de atac prin care orice parte interesată - cetăţeni, candidaţi, competitori electorali - solicită birourilor electorale abilitate sau instanţelor judecătoreşti competente respectarea prevederilor menţionate ca atare în prezentul titlu;domiciliu - adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa principală şi care este înscrisă în actul de identitate;reşedinţă - adresa la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu şi care este menţionată în actul de identitate;listă electorală - listă ce cuprinde toţi alegătorii care îşi exercită dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare;


observator intern - reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale legal constituite, care are ca obiect principal de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului, acreditat pentru a observa procesul electoral de către autoritatea competentă, potrivit prezentului titlu. Respectivul reprezentant nu poate fi membru al unui partid politic;prag electoral - procentajul minim din voturile valabil exprimate separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat sau numărul minim de colegii uninominale în care se situează pe primul loc în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, pentru un partid politic, o alianţă politică sau electorală, necesar pentru a intra în procesul de distribuire a mandatelor;registrul electoral - o bază de date centralizată în care sunt înscrişi toţi cetăţenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot;întâmpinare - cale de atac prin care orice parte interesată - cetăţeni, candidaţi, competitori electorali - solicită unei autorităţi publice sau unui birou electoral care a emis actul atacat respectarea prevederilor prezentului titlu;

LEGISLAȚIE

Constituția RomânieiLegea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor localiLegea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilorHotărâri ale Guvernului (www.roaep.ro) și ale Biroului Electoral Central (www.becparlamentare2012.ro) Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiațivei legislative de către cetățeniOG 27/2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilorLegea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes publicLegea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică


GHIDUL ALEGATORULUI22n o t i ţ e

ALEGERI PARLAMENTARE decembrie 2012 23n o t i ţ e

GHIDUL ALEGATORULUI24n o t i ţ e

Office RomâniaStr. Emanoil Porumbaru nr. 21, Etaj 1, Ap. 3Sector 1, BucureștiTel.: 0040 21 211 09 82/-83 Fax: 0040 21 210 71 91E-Mail: [email protected] www.fes.ro

B-dul Mareșal Al. Averescu nr. 17, Complexul Social de Servicii "Sf. Ecaterina”Pavilion F, Et. 3, Sector 1, BucureștiTel.: 004 021 222 82 45 Fax: 004 021 222 82 54E-mail: [email protected] www.apd.ro

ghid parlamentare m - fes.ro · pentru următorii patru ani. pentru a fi cât mai informat, în...

Documents