ghid metodic pentru implementarea curricum-ului de informatică în învăţământul gimnazial

8/14/2019 Ghid metodic pentru implementarea curricum-ului de informatică în învăţământul gimnazial

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-metodic-pentru-implementarea-curricum-ului-de-informatica-in-invatamantul 1/44

GHID METODIC PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUM-ULUI

DE INFORMATICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL

1. CURRICULUM-UL DISCIPLINEI: CADRUL CONCEPTUAL

În rezultatul transformărilor din societatea noastră, reevaluării sistemului de învăţământ şi transformărilor din sistemele de învăţământ contemporane axate peobiective şi finalităţi a apărut necesitatea unui nou curriculum-ul, care ar oferi o soluţiepentru realizarea obiectivelor propuse. Curriculum-ul la informatică este o partecomponentă a curriculum-ului de bază, document care exprimă politica educaţională astatului.

În sens larg, curriculum-ul desemnează atât ansamblul coerent de conţinuturi,metode de predare, învăţare şi evaluare, organizat în vederea realizării unor obiectivedeterminate, cât şi un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau demonitorizare al întregului proces instructiv-educativ realizat pe parcursul întregiiperioade de şcolarizare a elevului.

În sens restrâns, curriculum-ul la informatică este un ansamblu de documentereglatoare în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educativeşi procesul de predare-învăţare-evaluare la informatică în şcoală în vederea asigurăriirealizării finalităţilor preconizate ale învăţământului informatic.

Curriculum-ul la informatică pentru învăţământul gimnazial: • este centrat pe obiective;• are modelul didactic conturat explicit pentru disciplina dată;• propune conţinuturi adecvate din punct de vedere psihopedagogic;• propune activităţi variate de învăţare centrate pe elev, care asigură

realizarea obiectivelor propuseScopul major al predării învăţării informatice în şcoală este pregătirea

psihologică şi practică a elevilor pentru adaptarea şi activitatea lor într-o societateinformaţională mereu în schimbare şi formarea gândirii algoritmice, accentul fiind pus pe

individualizare şi învăţare permanentă.Studiul informaticii la nivel gimnazial prevede: • pregătirea psihologică şi practică a elevului pentru utilizarea calculatorului

prin activităţi specifice vârstei;• formarea deprinderilor practice de lucru cu calculatorul;• studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare,

programare, logică, noţiuni de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei;

1



• studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare degrafice şi de sunet, tabele de calcul, etc.);

• studierea sistemului de calcul ca obiect (structura şi funcţionareacalculatorului, reţelelor de calculatoare);

• formarea gândirii algoritmice.

Curriculum-ul la informatică pentru învăţământul gimnazial a fost elaborat înbaza principiilor: continuităţii între clase şi cicluri; respectării particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor; plasarea accentelor pe studiul individual şi pe activităţi în grup; respectarea ritmului propriu de învăţare al fiecărui elev; dezvoltarea de capacităţi necesare însuşirii informaticii şi ştiinţelor; formarea şi stimularea aptitudinilor şi intereselor pentru informatică ; stimularea gândirii creative;

corelarea activităţilor de predare-învăţare cu viaţa cotidiană; încurajarea unor mici investigaţii, autodisciplinei; transferul interdisciplinar de cunoştinţe şi competenţe; îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu

activităţile practice la calculatoarele personale.Principiile de bază ale disciplinei informatică sunt: principiul formativ (dezvoltare prin exersarea capacităţilor intelectuale); principiul constructiv (reluarea sistemică a informaţiilor de bază privind

conceptele fundamentale ale informaticii).

Predarea-învăţarea informaticii vizează: trecerea de la particular la general, şi reciproc; trecerea de la simplu la compus, şi reciproc; cauză-efect.Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale

procesului de predare/învăţare: Principiul privind curriculum-ul ca întreg: prin educaţia informatică se contribuie

la realizarea idealului educaţional, (societatea contemporană impune capacitateaobligatorie - utilizarea calculatorului), ţinând cont de particularităţile de vârstă,

stimulând gândirea critică şi creativă.Principiile învăţării (se are în vedere respectarea stilurilor de învăţare, ainvestigaţiilor, respectarea particularităţilor individuale): profesorul în acest contexttrebuie să respecte cele 6 nivele de determinare a dezvoltării elevului:

I cea condiţională (stimul-răspuns); prin asociaţii cognitive (memorarea mecanică); instrumentală (întărirea prin operaţionalizare);

2



prin imitaţie;II

prin generalizare; reactualizarea;

III

învăţarea conceptelor la subiectul studiat;IV învăţarea principiilor;

V realizarea de probleme;

VI creativitatea.Principiile predării : se ţine cont de motivarea elevilor privind învăţarea acestei

discipline, realizarea obiectivelor propuse şi coerenţa dintre activitatea şcolară şi viaţa

cotidiană.Principiile evaluării : se propun mai multe variaţii şi metode de evaluare, conducândelevul spre autoaprecierea corectă şi o perfecţionare continuă.

2. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL CURRICULUM-ULUI DISCIPLINEICurriculum-ul de informatică pentru învăţământul gimnazial:

1. Include: • nota de prezentare,• cadrul conceptual,•

obiective generale la informatică,• programe la informatică pe clase,• obiective cadru,• obiective de referinţă,• conţinuturi orientative,• activităţi de învăţare,• sugestii metodologice şi de evaluare.

2. Serveşte drept bază legitimă pentru: • elaborarea de manuale şi auxiliare didactice;•

organizarea concursurilor de manuale şi materiale-suport;• organizarea procesului de predare/învăţare în clasă;• organizarea evaluării reuşitei elevilor;• organizarea perfecţionării şi autoperfecţionării cadrelor didactice,etc.

3



2.1. CURRICULUM ŞI PROGRAMA TRADIŢIONALĂ

Programa tradiţională este axată pe conţinuturi, conţine unele cerinţe faţă depregătirea elevilor şi oferă lista de conţinuturi obligatorii. Curriculum spre deosebire de

această programă este axat pe elev şi ne oferă răspunsuri la următoarele întrebări: Cumsă învăţăm? Ce trebuie să fie capabil să facă elevul în rezultatele învăţării? Care unităţide conţinuturi îi oferă mai mari posibilităţi de realizare atât în formarea de capacităţi,cît şi a atitudinilor.

Programa tradiţională Curriculum

1. Nota de prezentare axată peconţinuturi

1. Nota de prezentare include repereconceptuale ale disciplinei, este axată peobiective

2. Conţinuturile sunt statice,eşalonate pe clase

2. Conţinuturile sînt flexibile, eşalonate pe

clase şi structurate pe niveluri: conţinutnucleu şi conţinut opţional.

3. Finalităţile formulate pun accentulpe cunoştinţe.

3. Este axat pe obiective. Conţine obiectivegenerale ale disciplinei, obiective cadru şide referinţă4. Indică activităţi de învăţare cu ajutorulcărora pot fi realizate obiectivele.5. Indică sugestii de evaluare (cum poate fiverificat realizarea obiectivelor de

referinţă etc.)

2.2. OBIECTIVELE ÎN STRUCTURA CURRICULUM-ULUI

Toate tipurile de obiective, începând de la cel general şi terminând cu cel dereferinţă prin disciplina dată contribuie la realizarea obiectivului major al şcolii. Ele potfi privite într-o legătură reciprocă

4

Obiectiv general al şcolii

Obiective transdisciplinare

Obiective pe arii curriculare

Obiective generale adisciplinei informatica

Obiective cadru Obiective de referinţă Obiective operaţionale



Obiectivele generale ale predării-învăţării-evaluării informaticii derivă dinobiectivele generale ale sistemului de învăţământ, din obiectivele generaletransdisciplinare şi din obiectivele pe aria curriculară „matematica, informatica şiştiinţe”. Ele constituie finalităţile şcolarizării la sfârşitul ciclului liceal. Posedă un înaltgrad de generalitate şi sunt clasificate pe categorii de:

cunoştinţe (cunoaşterea şi utilizarea conceptelor fundamentale specificeinformaticii)

Exemplu: să cunoască metodele de acumulare, reprezentare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu ajutorul calculatorului.

capacităţi (capacităţi de rezolvare de probleme, de investigare/explorare,comunicare utilizând limbajul adecvat informaticii)

Exemplu: să actualizeze şi să prelucreze informaţia stocată în tabele de calcul, fişiere text, fişiere audio, fişiere grafice.

atitudini (tactici comportamentale adecvate, capacităţi de acomodare la specificulechipamentelor şi programelor de calculator ).

Exemplu: va forma tactica comportamentală adecvată în baza înţelegerii influenţei revoluţiei informaţionale asupra omului.

Obiectivele generale constituie atât sursa formulării obiectivelor-cadru şi dereferinţă, cât şi a obiectivelor operaţionale, elaborate de către profesor, sau a

obiectivelor de evaluare.

Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate, a căroratingere este un proces complex, de lungă durată, unele din ele aflându-şi finalizarea lasfârşitul ciclului liceal. Aceste obiective sunt urmărite pe parcursul mai multor ani deşcolarizare, fiecare etapă adăugând o treaptă importantă, specifică, în construirea

conceptelor şi în dezvoltarea capacităţilor preconizate.Exemplu: Cunoaşterea şi utilizarea programelor aplicative la rezolvarea problemelor curente; utilizarea diagramelor.

Obiectivele de referinţă rezultă din obiectivele-cadru şi reprezintă etapeleconcrete şi succesive de atingere ale acestora. Obiectivele de referinţă se elaborează

5



pentru fiecare obiectiv-cadru şi indică ce rezultate trebuie să fie atinse în procesuldidactic privind cunoştinţele, capacităţile, comportamentele şi atitudinile elevului.

Exemplu:- să creeze şi să modifice desene cu ajutorul unui editor grafic simplu;

- să introducă şi să prelucreze texte cu ajutorul unui editor simplu de texte; - să utilizeze aplicaţiile multimedia; - să descrie componentele unei diagrame; - să explice legătura între datele selectate şi elementele diagramei respective .

Obiectivele operaţionale derivă din obiectivele de referinţă şi sunt extrem dedetaliate. Aceste obiective specifică foarte clar performanţele de atins la lecţie şicondiţiile în care acest lucru este posibil. Obiectivele operaţionale nu sunt incluse încurriculum-ul şcolar. Ele se elaborează de către profesor pentru fiecare lecţie şi vizează

fiecare unitate de conţinut abordată la această lecţie.Model de operaţionalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin cognitiv -aplicabil la orice nivel, formă, disciplină de învăţământ.

COMPETENŢE VIZATEPERFORMANŢE POSIBILE:

acţiunea elevului1. CUNOAŞTERE (date, termeni, clasificări,metode, teorii, categorii)

a defini..., a recunoaşte ..., a distinge...,a identifica ..., a aminti.…

2. ÎNŢELEGERE capacitatea de raportare a

noilor cunoştinţe la cunoştinţele anterioareprin:a) transpunere

a "traduce", a transforma, a ilustra,a redefini;

b) interpretare a interpreta. a reorganiza, a explica. ademonstra;

c) extrapolare a extinde, a extrapola. a estima, adetermina.

3. APLICARE (a noilor cunoştinţe) a aplica, a generaliza, a utiliza, a deservi

de...;a alege, a clasifica, a restructura.4. ANALIZA pentru:a) căutarea elementelorb) căutarea relaţiilorc) căutarea principiilor de organizare

a distinge, a identifica, a recunoaşte;a analiza, a compara, a deduce;a distinge, a analiza. a detecta.

5. SINTEZA pentru:a) crearea programelor (personale)

a scrie, a relata, a produce;a proiecta, a planifica, a propune;

6



b) elaborarea unui plan de acţiunec) derivarea unor relaţii abstracte dintr-unansamblu.

a deriva, a formula, a sintetiza.

6. EVALUAREA prin:a) critica internă

b) critica externă

a judeca, a argumenta, a evalua, a valida,a decide;

a compara, a contrasta, a standardiza, a judeca, a argumenta. a evalua.

Exemplu:La obiectivul de referinţă: Să elaboreze algoritmi pentru executant putem

formula următoarele obiective operaţionale:- să cunoască noţiunile: algoritm, executant, instrucţiune a executantului; - să utilizeze noţiunile acestea în procesul de alcătuire al algoritmului;

- să scrie algoritmul de desenare a literei N în modul înţeles de executantul CANGUR; - să compare rezultatele obţinute în urma executării algoritmului cu

problema pusă; - să facă concluzii orale şi să înterprindă acţiuni de modificare a

algoritmului în caz de necesitate (nu a fost realizată sarcina pusă).

Aceste obiective contribuie la atingerea obiectivului general al învăţăriiinformaticii

cunoştinţe:- să cunoască specificul de comunicare a omului cu calculatorul (noţiune de executant, algoritm, forme de reprezentare şi proprietăţile algoritmului).capacităţi:

- să înţeleagă legăturile între modul de rezolvare a problemei şi repertoriul de instrucţiuni ale executantului;

- să elaboreze algoritmul destinat soluţionării problemei propuse; - să analizeze rezultatele obţinute în urma rezolvării problemei pe calculator; - să depisteze erorile de program.

atitudini:- va interpreta corect rezultatele furnizate de calculator şi va utiliza adecvat limbajele speciale în procesul comunicării cu calculatorul;

- îşi va forma capacitate de acomodare la specificul echipamentelor şi programelor de calculator.

7



La rândul său se realizează obiectivul general transdisciplinar:cunoştinţe:A1 - cunoştinţe din domeniul ştiinţelor.capacităţi:

B.1.3. cognitive – analiză, sinteză, comparare.

B.2.1. tip creativ – aplicarea practică a principiilor, a legilor, a metodelor,a teoriilor, etc.

B.2.5. – elaborarea de soluţii diverse, originale.B.2.3. – rezolvarea situaţiilor – problemă.B.3.4. reflexive – elaborarea independentă a deciziilor personale.B.5.6. comunicative – utilizarea adecvată a unor limbaje de specialitate.B.6.1. praxiologice – utilizarea aparatelor şi a tehnicii de uz cotidian.

atitudini:C.6. – rigoare, obiectivitate, spirit critic.

şi obiectivul general al învăţământului:1. Dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi formarea personalităţii creative,

care se poate adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii.2. Dezvoltarea personalităţii copilului: a capacităţilor şi a aptitudinilor lui

spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim.

EXEMPLIFICAREA COERENŢEI OBIECTIVELOR „PE VERTICALĂ”clasa VII

Tip de obiective Exemplu

Obiectiv pe arie curricularăinformatică şi ştiinţe

Cunoaşterea şi înţelegereaterminologiei şi a conceptelor sau amodelelor specifice ştiinţelor

Obiectiv generalCunoaşterea arhitecturii şiprincipiului de funcţionare acalculatorului, a reţelelor decalculatoare

Obiectiv cadruCunoaşterea şi înţelegerea

principiilor de funcţionare a reţelelorde calculatoare

Obiectiv de referinţăSă descrie modul de conexiune acalculatoarelor într-o reţea locală şio reţea globală

8



2.3. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA CURRICULUM-ULUI

Curriculum de informatică propune un conţinut care contribuie la realizareaobiectivelor curriculare şi este eşalonat pe ani. Conţinutul este plasat în tabel alături deobiectivele cadru, de referinţă şi activităţile de învăţare. El include şi partea opţională.

În linii mari conţinutul nu are caracter directiv, obligatoriu, ci de recomandare,profesorul având dreptul să-l reorganizeze, extindă, să propună teme noi etc.Profesorii sunt liberi în alegerea, înlocuirea şi individualizarea, pentru unii elevi, a

componentei Conţinuturi.

2.4. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ÎN STRUCTURA CURRICULUM-ULUI

Activităţile de învăţare din curriculum de informatică sînt doar nişte sugestiipentru profesor cum s-ar putea realiza obiectivele de referinţă . În dependenţă de

nivelul clasei, de înzestrarea didactică, experienţa profesorului etc. ele pot ficompletate, modificate respectând însă structura cunoaşterii învăţării. Profesorii deinformatică trebuie să ţină cont de acele 6 nivele de dezvoltare a elevului (vezi pag. 3,4).Activităţile trecute din clasă în clasă contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă.

Exemplu: Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date

cl.VII exerciţii de creare a fişierelor text şi graficecl. VIII exerciţii de editare a foilor de calcul

exerciţii de prelucrare a datelor din foile de calculcl. IX exerciţii de elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipului dedate în studiu.

2.5. SUGESTII METODOLOGICE DE IMPLEMENTARE A CURRICULUM-ULUI

Pentru implementarea curriculum-ului la informatică profesorul este obligat să iacunoştinţă de curriculum de bază să se orienteze în tipurile de obiective să formulezecorect obiectivele operaţionale şi nu în ultimul rând pentru o lecţie eficientă să-şi

elaboreze un proiect de lecţie eficient. Respectarea ciclului instruirii ne orientează şispre o evaluare corectă. Permanent trebuie verificat nivelul realizării obiectivelorpropuse.

Mai întâi de toate profesorul trebuie să-şi precizeze următoarele obiective:Ce voi face?Cu ce voi face?Cum voi face?Cum voi şti că ceam făcut e bine?

9



Răspuns la aceste întrebări le oferă tehnologiile şi strategiile didactice moderne

Varianta I. Tehnologie didactică — (gr. tehne - pricepere, tehnică, metode,mijloace de realizare a unei activităţi; logos - ştiinţă;) reprezintă sistemul teoretico- acţional executiv de realizare a predării-învăţării concrete şi eficiente prin intermediul

metodelor, mijloacelor şi formelor de activitate didactică. /I. Bontaş, Pedagogie, 1996./

Varianta II. Tehnologie didactică — corelarea-îmbinarea-asamblarea metodelor,procedeelor, mijloacelor, formelor, strategiilor, într-un concept pedagogic integru optim încorporând un ciclu de operaţii care ar viza proiectarea predării-învăţării-evaluării în termeni de obiective (generale, de referinţă etc.) /V. Pâslaru, Tehnologii didactice,1998./

Strategii didactice — sistem teoretico-acţional global, care asigură orientarea,

desfăşurarea şi finalitatea educaţiei pe termen lung, folosind caracteristicile şi valenţele resurselor, conţinuturilor, metodelor, mijloacelor şi formelor de organizare a procesului educaţional. / I. Bontaş, Pedagogie, 1996./

3. METODE DIDACTICE

Pentru o predare/învăţare activ – participativă profesorul trebuie să-şi aleagă ovarietate de metode. Desigur, profesorul trebuie să le cunoască funcţiile şi importanţa.metodelor (care sînt cognitive, care formativ/educative, etc.).; că metodele se clasifică

după criteriul organizării muncii, în baza surselor de informaţii, conform tipului deactivitate de învăţare, că eficienţa lecţiei depinde şi de legătura între obiectivul propusşi metoda aleasă. Foarte important este ca metoda aleasă să ducă la motivaţia interioarăşi să promoveze relaţii democratice, cooperatiste. Din motivul că metodele moderne dau întâetate dezvoltării personalităţii, capacităţilor şi aptitudinilor, că sunt axate peactivitatea elevului, că elevul devine obiect şi subiect al instruirii, profesorul nu trebuiesă le treacă cu vederea.

Există numeroase clasificări ale metodelor didactice: clasificarea istorica „metodetradiţionale - metode moderne”), clasificarea psihologizantă („metode active - metode

pasive").Din punctul de vedere al necesităţii de a selecta corect metodele didactice pentrua alcătui strategii educaţionale eficace, este necesară o clasificare a acestora în funcţiede două criterii:

a) gradul de stimulare (activizare) a elevilor;b) categoriile de capacităţi formate cu ajutorul lor.

10



În funcţie de primul criteriu metodele vor fi:a) participative, în sensul că determină situaţii educaţionale în care elevii participă

intens la procesul învăţării; şi b) neparticipative (sau mai puţin participative), având în vedere că participarea elevilor

este redusă, rolul principal în activitatea didactică revenindu-i profesorului. în funcţie

de cel de-al doilea criteriu, metodele vor fi:c) informative, pe baza lor, elevii asimilează preponderent informaţii, principalul procespsihic afectat fiind memoria;

d) formative, adică pe baza lor, sînt formate capacităţile de operare cu informaţii,priceperi, deprinderi, abilităţi.

Principala problemă a proiectării strategiilor didactice sub aspect metodologicconstă în a adecva cât mai exact cu putinţă metodele de instruire unor obiective fixate.Metodele de învăţământ sînt metode de predare din punctul de vedere al profesorului şimetode de învăţare din punctul de vedere al elevului.

Se poate alcătui un tablou orientativ privind categoriile de capacităţi (solicitareprin obiective de un nivel taxonomic sau altul), care se pot dezvolta cu ajutoruldiferitelor metode didactice. Realizarea unui anumit obiectiv în practică necesită, de celemai multe ori, combinarea elementelor mai multor metode:

MetodeObiective educaţionale

Clase taxonomice

Verbele de acţiune

Algoritmizare(exemplu)

Cunoaştere, înţelegere

a aminti, a identifica, a recunoaşte, a ilustra, areorganiza, a distinge, a conchide, a stabili etc.

Brainstorming Analiză,Sinteză a distinge, a detecta, a analiza, a compara, acontrasta, a produce, a deriva, a combina, a formula,a modifica, , a propune, a relata etc.

Conversaţia,Euristica şiDezbaterea

Analiză,Sinteză,Evaluare

a redefini, a interpreta, a explica, a demonstra, aestima, a stabili, a conchide, a extinde, a distinge, adetesta, a identifica, a analiza, a constata, apropune, a combina, a modifica, a judeca, aargumenta, a decide, a compara, a evalua etc.

Demonstraţia

Înţelegere,

Aplicare

a explica, a demonstra, a induce, a prevedea, a

determina. a extinde, a interpola, a extrapola, acompleta, a stabili, a estima, a ilustra, a schimba, autiliza, a stabili legături, a transfera, a clasifica, arestaura etc.

Descoperirea

Analiză,Sinteză

a distinge, a detecta, a identifica, a discrimina, arecu-noaşte, a descoperi, a deduce, a crea, amodifica, a produce, a proiecta, a organiza, asintetiza, a deriva, a scrie etc.

11



ExerciţiulAplicare,Analiză

a aplica, a utiliza, a se servi de, a clasifica, a analiza,a compara, a recunoaşte etc.

Expunerea Cunoaştere a aminti, a identifica, a recunoaşte, a dobândi

Stimulările şiModelarea

Analiză,Sinteză,

Evaluare

a reorganiza, a prevedea, a extrapola, a stabililegături, a utiliza, a organiza, a compara, a relata, a

produce, a crea, a propune, a planifica, a proiecta, asintetiza, a judeca, a valida, a argumenta, astandardiza, a evalua etc.

M. Proiectelor

Sinteză,Evaluare

a produce, crea, a construi, a scrie, a povesti, a pi'pune, a proiecta, a specifica, a deriva, a formula, a judeca, a standardiza, a argumenta, a decide, acontrasta, a evalua etc.

Problematizarea

Elaborare,Înţelegere,

Aplicare,Analiză,Sinteză,Evaluare

a estima, a include, a prevedea, a interpola, aextrapola a completa, a aplica, a dezvolta, a

restructura, a clasifica, a distinge, a detecta, adeduce, a crea, a construi, a propune, a proiecta, acombina, a sintetiza, a valida, a evalua etc.

Punerea în aplicare a obiectivelor, a principiilor, a conţinuturilor este nemijlocitdeterminată de elaborarea şi aplicarea creatoare a strategiilor şi tehnologiilor didactice.În funcţie de obiectivele proiectate (în special a celor operaţionale) şi de conţinuturile învăţării metodele de predare-învăţare pot fi clasificate în:

• metode informative;• metode formative;

În funcţie de condiţiile concrete şi de psihologia celui care învaţă metodele potfi:

• metode participative (active), axate pe activitatea elevului solicitându-igândirea;

• metode neparticipative (pasive), axate pe activitatea profesorului.Caracteristici Metode formative Metode informative

- învăţarea prin cercetare;- învăţarea prin descoperire;- învăţarea prin proiecte;- învăţarea reciprocă;- experimentul;- studiu de caz.

- Prelegerea-dezbatere;- Observaţia;- Conversaţia (în cerc, în steaetc.).

Participative - Problematizarea;- Brainstorming-ul;

- Demonstraţia;- Explicaţia;

12



- Inventica; - Compararea.

Neparticipative

- exerciţiul;- algoritmizarea;- instruirea programată,- PRES

- Prelegerea;- Explicaţia;- Lucrul cu izvoarele.

4. DEZVOLTAREA CURRICULUM-ULUI ŞCOLAR

4.1. POIECTAREA DIDACTICĂ

Pentru organizarea mai raţională şi mai eficace a procesului de instruire lainformatică propunem două tipuri de proiectare didactică:

1. Proiectarea didactidcă calendaristică (anuală ori semestrială).2. Proiectarea curentă (pe activităţi didactice ori pe compartimente).Spre deosebire de alte discipline şcolare proiectarea didactică la disciplinana

şcolară “Informatica” are ceva specific, şi anume : Obiectivele educaţionale ale acestei disciplini şcolare sunt orientate spre formarea

deprinderilor atitudinale ale elevilor în parcursul utilizării tehnicii; Cursului de informatică în clasele VII-IX constă în organizarea instruirii practice; În acelaşi timp cursul propus permite (şi obligă) dezvoltarea gîngirii algoritmice ; Asigură legătura teoriei cu practica;

Includerea elevului într-o activitate de ciclu finit: observare – cercetare – sinteză –proiectare – realizare – apreciere – valorificare; Asigură caracterul progresiv al instruirii, precum şi cel al dificultăţii realizării lui.

La planificrea calendaristică profesorii de informatică se vor conduce, în primulrînd, de curriculum şcolar la informatică care conţine:

concepţia disciplinei, bine structurată, flexibilă şi care poate fi modificată şicompletată oricînd este nevoie;

obiectivele de referinţă care sunt axate pe elev şi corelate cu obiectivelegenerale pe aria curiculară „Matematica şi ştiinţe” precum şi cu cele general

educaţionale; conţinuturile propuse; strategiile de implementare; strategiile de evaluarea a performanţelor şcolare.

În realizarea planificării calendaristice la informatică trebuie să ţinem cont deurmătorii factori:

raportul dintre problemele de tehnoligii (Hard – Soft);

13



raportul dintre tipurile de activităţi practice şi teoretice în aspectul economic,tehnic, social, cultural;

În selectarea conţinuturilor pentru realizarea curriculum-ului la informatică estenecesar de respectat următoarele criterii:

să corespundă cerinţelor personalităţii;

să fie util pentru prezentul şi viitorul copilului; să corespundă obiectivelor proiectate; să fie utilizabil de copii pe o perioadă cît mai îndelungată de timp; să permită a grupa şi regrupa elementele de conţinut în funcţie de contextul

specific al disciplinei.Tehnologiile didactice alese în proiectare trebuie să asigure realizarea plenară a

corelării dintre obiective şi conţinut.Un elemnt obligatoriu al proiectării didactice la informatică trebuie să fie

evaluarea realizării sarcinilor propuse în dependenţă de obiectivele propuse şi

conţinuturile selectate.PROIECTAREA DIDACTICĂ DE LUNGĂ DURATĂ

Propunem profesorului de informatică să se orienteze în alcătuirea planuluitematic spre următoarele modele:

Varianta APlanificarea tematică pentru clasa VII

Nr .crt

DENUMIREA TEMEI Nr.ore

1

Componentele de bază ale calculatoarelor personale (blocul principal,tastatura, şoricelul, vizualizatorul). Memoriile interne (operativă şipermanentă) şi externe. Dispozitivele de intrare – ieşire. Informaţia şireprezentarea ei. Tehnica securităţii.

2

2 Funcţiile sistemului de operare. Ce este şi ce face un sistem de operare. 13 Noţiuni generale despre Windows 95. 1

4 Gestionarea datelor în Windows 95. Fişiere şi directoare. Denumirileunităţilor externe.

1

5 Utilizarea meniului START. 26 Utilizarea programul Paint pentru crearea desenelor şi graficelor. 27 Lecţie de evaluare. 18 Apelarea programului Help în Windows 95. 19 Utilizarea programelor multimedia. 2

14



10 Utilizarea Windows95 într-o reţea de calculatoare. 1

11Noţiunile de bază: introducerea, redactarea, selectarea, copierea şimutarea textului. Formatarea caracterelor.

3

12Gestionarea fişierelor. Modurile de afişare a documentelor. Formatareaparagrafelor. Aşezarea în pagină.

2

13 Liste. Formatarea paragrafelor. 114 Tabele: crearea şi modificarea. 315 Inserarea obiectelor. 216 Lecţie de evaluare. 1

17Help: folosirea sistemului Help, consilierul TipWizard. Modificareaparametrilor prin convenţie.

1

18Interfaţa: personalizarea barelor de instrumente, meniurilor şitastaturii.

2

19 Desenarea: crearea desenelor în Word. Utilizarea diagramelor. 2

20 Instrumentele de corectare: verificarea ortografiei, dicţionarul,analizorul sintactic.

2

21 Lecţie de totalizare. 1

Planificarea tematică pentru clasa VII

Nr .

crt DENUMIREA TEMEI

Nr.

ore

1Noţiunile de bază: introducerea, redactarea, selectarea, copierea şimutarea datelor.

2

2 Gestionarea fişierelor. Formatarea caracterelor. 13 Prelucrarea informaţiei. Modurile de afişare a foilor de calcul. 14 Foi de calcul: crearea şi modificarea. 15 Diagrame. 16 Funcţii şi formule. 2

7 Inserarea obiectelor. Help: folosirea sistemului Help, consilierulTipWizard. 1

8 Sortarea datelor. 29 Filtrarea datelor. 110 Efectuarea subtotalurilor. 1

11Interfaţa: personalizarea barelor de instrumente, meniurilor şitastaturii.

1

15



12 Tipărirea foilor de calcul. 113 Desenarea: crearea imaginilor în Excel. 1

14Instrumentele de corectare: verificarea ortografiei, dicţionarul,analizorul sintactic.

1

15 Lecţie de evaluare. 1

16 Noţiune de algoritm. Proprietăţile algoritmului. 117

Metode de reprezentare a algoritmilor (limbajul algoritmic, tabele dedecizie, scheme logice). Clasificarea algoritmilor.

1

18 Executantul CANGUR. Instrucţiunile de bază. 119 Instrucţiunile de ciclu REPETĂ N ORI şi CÎT. 120 Instrucţiunea de ramificare DACĂ. 121 Subalgoritmi (Proceduri). 122 Rezolvarea problemelor folosind executantul CANGUR. 123 Lecţie de evaluare 1

24 Executantul FURNICA. Instrucţiunile de bază. 125 Instrucţiunile de ciclu REPETĂ N ORI şi CÎT. 126 Instrucţiunea de ramificare DACĂ. 127 Subalgoritmi (Proceduri). 128 Rezolvarea problemelor folosind executantul FURNICA. 229 Rezolvarea problemelor. 130 Lecţie de totalizare. 1

Clasa IX

Nr Denumirea temei Nrore

1 Principii ale programării structurate. Vocabularul şi sintaxa limbajului. 12 Metalimbajul BNF. Diagrame sintactice. 13 Simboluri speciale şi cuvinte rezervate. Identificatori. Numere.

Simboluri şi separatori.1

4 Şir de caractere. Etichete. Directive. 15 Mediul Turbo Pascal 26 Mediul Turbo Pascal7 Structura programelor PASCAL. Antetul de program şi partea de

declaraţii. Declararea etichetelor. Definirea constantelor. Definireatipurilor.

1

8 Declararea variabilelor. Declararea de funcţii şi proceduri. 19 Conceptul de dată. Tipuri simple. Tipul real. Instrucţiunea de

atribuire.2

16



10 Procedurile READ, READLN, WRITE şi WRITELN. 111 Tipuri ordinale de date. Tipuri ordinale predefinite. 112 Tipul integer. 113 Tipul boolean. Tipul char. 114 Lecţie de evaluare. 1

15 Repetare. 116 Tipuri enumerare. Tipuri interval. 117 Expresii. 118 Instrucţiunea compusă şi instrucţiunea vidă. 119 Instrucţiuni condiţionale. (IF, CASE). Instrucţiunea GOTO. 220 Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile IF şi CASE. 221 Instrucţiuni repetitive (WHILE, REPEAT, FOR). 222 Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR. 123 Lecţie de evaluare. 1

24 Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR. 225 Elemente de grafică şi sunet. 126 Rezolvarea problemelor. 327 Lecţie de totalizare. 1

Varianta BClasa IX

Nr Obiective Denumirea temeiNr

ore1 Să se explice modul de descriere aconstrucţiilor gramaticale prin alternare,concatenare, repetare, includereobţională.

Metalimbajul BNF. Diagramesintactice.

1

2Să descrie diagramele sintactice şiformulele matalingvistice pentru unităţilegramaticale în studiu.

Simboluri speciale şi cuvinterezervate. Identificatori.Numere. Simboluri şiseparatori.

1

3 Să descrie diagramele sintactice şiformulele matalingvistice pentru unităţilegramaticale în studiu.

Şir de caractere. Etichete. 1

4 Să recunoască părţile componente ale unuiprogram Pascal.Să descrie diagramele sintactice şiformulele metalingvistice pentru unităţile

Structura programelorPASCAL. Antetul de programşi partea de declaraţii.Declararea etichetelor.

1

17



gramaticale în studiu.Definirea constantelor.Definirea tipurilor.

5 Să descrie diagramele sintactice şiformulele metalingvistice pentru unităţilegramaticale pentru declaraţii de variabile.

Declararea variabilelor. 1

6 Să explice conceptul de dată realizat înlimbajul PASCAL.Să descrie diagramele sintactice şiformulele metalingvistice pentruinstrucţiunea de atribuire.Să explice modul de execuţie ainstrucţiunii de atribuire.

Conceptul de dată. Tipurisimple. Tipul real.Instrucţiunea de atribuire.

2

7 Să identifice şi să aplice modul deutilizare a tastaturii/ecranului ca

dispozitiv standart de intrare/ieşire.

Procedurile READ, READLIN,WRITE şi WRITELN.

1

8 Să cunoască şi să utilizeze corectsubmeniurile Fle, Edit, Window, Help.

Mediul Turbo Pascal. 1

9 Să descrie proprietăţile de bază aletipurilor ordinale de date.Să cunoască funcţiile SUCC, PRED, ORD.

Tipuri ordinale de date.Tipuri ordinale predefinite.

2

10 Să precizeze mulţimea de vaori şimulţimea de operaţii ale tipului integer.

Tipul integer. 2

11. Să precizeze mulţimea de valori şi

mulţimea de operaţii ale tipului boolean.Tipul boolean. 1

12. Să precizeze mulţimea de valori şimulţimea de operaţii ale tipului char.

Tipul char. 1

13. Să utilizeze corect tipurile de dateenumerare şi subdomeniu.Să descrie diagramele sintactice şiformulile metalingvistice pentru tipurile dedate enumerare şi subdomeniu.

Tipuri enumirare. Tipuriinterval.

1

14. Să descrie diagramele sintactice şi

Formulele metalingvistice ale factorilor,termenilor, expresiilor simple, expresiilor. Expresii. 1

15. Lecţie de evaluare. 116. Să descrie diagramele sintactice şi

Formulile metalingvistice pentruinstrucţiunea IF.Să explice modul de execuţie a

Instrucţiunea condiţionalăIF.

1

18



instrucţiunii IF.

17. Să descrie diagramele sintactice şi

Formulile metalingvistice pentruinstrucţiunea compusă.Să explice modul de execuţie ainstrucţiunii compuse şi vidă.

Instrucţiunea compusă şiinstrucţiunea vidă.

1

18. Să descrie diagramele sintactice şiFormulile metalingvistice pentruinstrucţiunea CASE.Să explice modul de execuţie ainstrucţiunii CASE.

Instrucţiunea condiţionalăCASE.

1

19. Să elaboreze algoritmi în care suntutilizate instrucţiunile în studiu.Să verifice corectitudinea algoritmilor.

Rezolvarea problemelorutilizând instrucţiunile IF şiCASE.

2

20.

Lecţie de evaluare. 1

21. Să descrie diagramele sintactice şiFormulile metalingvistice pentruinstrucţiunile în studiu.Să explice modul de execuţie a

instrucţiunii în studiu.

Instrucţiuni repetitive( WHILE, REPEAT, FOR) .

4

22.

Să elaboreze algoritmi în care suntutilizate instrucţiunile în studiu.Să verifice corectitudinea algoritmilor.

Rezolvarea problemelorutilizând instrucţiunileWHILE, REPEAT, FOR .

3

23.


24.

Să cunoască şi să utilizeze procedurile şifuncţiile pentru desenarea primitivelorgrafice, gestionarea culorilor.

Să cunoască şi să utilizeze procedurile şifuncţiile pentru redarea sunetului.

Elemente de grafică şi sunet. 3

25.


Propunem profesorilor un model de proiectare didactică. Trebuie de conştientizatchiar de la bun început următorul fapt: proiectarea didactică nu este o dogmă, ce nu

19



poate fi modificată, completată, structurată în dependenţă de profilul clasei, deinteresele copiilor, de metodele preferate a profesorului.

Principalul este ca în fiecare proiect didactic să fie incluse obiectivele, conţinutulşi metodele cu ajutorul cărora se realizează obiectivele şi evaluarea rezultatelor şcolare.

Algoritmul proiectării didactice

Întrebări Răspunsuri

Ce voi face?Trebuie să precizez obiectivele educaţionaleurmărite.

Cu ce voi face?Trebuie să analizez resursele educaţionaledisponibile.

Cum voi face? Trebuie să elaborez strategiile didacticepotrivite.Cum voi şti dacă ceea ceam făcut este binefăcut?

Trebuie să evaluez eficienţa activităţiidesfăşurate, stabilind o metodologie deevaluare.

Etapele Operaţiile

Precizarea obiectivelor

1. Înainte de a face orice altceva, stabiliţi câtmai corect cu putinţă, “ce va şti şi ce va şti să facă ” elevul la sfârşitul activităţii.2. Verificaţi dacă ceea ce aţi stabilit este încorespundere cu curriculum.3. Verificaţi dacă ceea ce aţi stabilit esterealizabil în timpul disponibil.

Analiza resurselor

1. Analizaţi şi selectaţi conţinutul învăţării.2. Analizaţi şi organizaţi capacităţile de învăţare ale elevilor.3. Analizaţi resursele materiale disponibile.

Elaborarea strategiei 1. Alegeţi metodele de învăţământ potrivite.2. Alegeţi materialele didactice necesare.3. Alegeţi mijloacele de învăţământ de careaveţi nevoie.4. Combinaţi metodele, materialele şi mijloacele în strategii didactice fixate pe obiectiveleoperaţionale.5. Imaginaţi în întregime “scenariul”

20



desfăşurării activităţii didactice.

Elaborarea sistemului deevaluare a activităţii

1. Elaboraţi sistemul de evaluare a instruirii(testul formativ, evaluarea calităţii şieficienţei activităţii).

4 . 2 . P R O I E C T E D E L E C Ţ I E

A• Data• Obiectul• Clasa• Subiectul lecţieiDesfăşurarea lecţiei (scenariul didactic)

Evenimentele(momentelelecţiei )

Obiectivepropuse

Tehnologiarealizării

Conexiuneainversă

Ioan Nicola Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti. l996, p.449.

B

DataObiectulClasaSubiectul lecţieiTipul de lecţieiObiectivul fundamentalDesfăşurarea lecţiei

Momentelelecţiei

obiectivelepropuse

Tehnologiarealizării

Conexiuneainversă

De regulă proiectul de lecţie trebuie centrat atât pe conţinut cât şi pe acţiunea(comportamentul) profesorului şi al elevilor. Un asemenea proiect poate avea următoarelecoloane:

C

21



Momentelelecţiei

Conţinutul cutimpulcorespunzător

Activitateaprofesorului(metode,procedee)

Mijloacede învăţământ

Activitateaelevilor (metode şi tehnici de învăţare)

C-tin Cucoş Operaţii integrate în proiectarealecţiei // Psihopedagogie. Iaşi. 1995. p. 203 - 204.

Nu există un model unic absolut pentru desfăşurarea lecţiei. În funcţie depredominanţa referinţei la obiective, conţinuturi, activităţi, locul de desfăşurare alecţiei, modul de organizare a elevilor se pot structura modele diferite de desfăşurare.

M O D E L D E O P E R A Ţ I O N A L I Z A R E A O B I E C T I V E L O RC L A S A V I I

Obiectivulde

referinţă

Obiectiveoperaţionale

Sarcini didactice

Să expliceşi să

utilizezeoperaţiilecu fişiere

şidirectoar

e

1.Să defineascăfişiere şi directoare.

a. Definirea fişierului, directoriului.

2. Să identificefişiere şi directoare.

a. Explicarea deosebirii fişierului de directoriu.b. Alcătuirea arborelui directoriuluicalculatorului.

3. Să enumereproprie-tăţile unuifişier/director.

a. Enumerarea proprietăţilor unuifişier/director.

4. Să recunoascăfişiere după anumiteelemente

a. Definirea unui fişier.b. *??Cîte semne poate conţine un fişier.c. Identificarea tipului de fişier.

5. Să creareafişiere / directoare.

a. Crearea unui directoriu,. unui fişier.b. Crearea unui fişier într-un directoriu dat.

6. Să poată efectuaoperaţii cu fişiere şidirectoare

a. Ştergerea fişierului/directoriului stabilit.

b. Copierea fişierului/directoriului datc. Copierea unei părţi din informaţia dintr-unfişier în fişierul dat.d. Redenumiţi fişierul/directorul dat

Sădescrie

a. Reprezentarea prin desen a structuriisistemului de operare al unui calculator.

22



componentele debază ale

sistemuluide

operare lanivelelementar

1.Să reprezinte prindesen componentelesistemului de operare

b. Enumeraţi părţile componente ale sistemuluide operare.c. Identificaţi denumirile componentelorsistemului de operare.

2. Să explice modul

de gestionare aresurselorcalculatorului.

a. Estimaţi cantitatea de informaţie a unui

calculator.b. Estimaţi volumul unei dischete

Să creezeşi să

modificedesene cuajutorul

unuieditorgrafic

1. Să utilizeze practicunele editoare grafice

a. Enumeraţi editoarele grafice des utilizate.b. Explicarea structurii interfeţei editoruluigrafic Paint în sistemul Windows 95.c. Crearea unui document de tipul bmp cuajutorul editorului grafic Paint.

2. Să creeze şi săediteze desene cuajutorul editoruluigrafic

a. Determinarea modalităţilor de desenare a

imaginilor cu editorul grafic.b. Enumerarea instrumentelor de lucru utilizate în procesul desenării.c. Schimbarea culorilor desenelor efectuate(fonul, unele părţi ale desenului…).

3. Să păstreze pedisc fişierele graficecreate

a. Exersarea prin diverse metode de salvare afişierelor create.b. Reproducerea operaţiilor efectuate lasalvarea unui fişier.

c. Crearea unui fişier grafic în una din mapelecreate anterior.

Săcunoască

şi săutilizeze

metode deeditarea atextelor

1. Să lanseze uneditor grafic.

a. Lansarea editorului grafic Word Pad dupăpictograma respectivă.b. Lansarea editorului de texte WORD dupăpictograma respectivă, din bara de instrumentec. Lansarea editorului de texte WORD dupăpictograma respectivă, utilizînd meniul START.

2. Să cunoascăstructura editoruluide texte WORD

a. Explicarea structurii interfeţei editorului de

texte WORD.b. Determinarea destinaţiei barei “Meniul debază”.c. Explicaţi comenzile meniurilor “File”, “Edit”,“View”, “Format” etc.d. Antrenarea în formatarea unui document.e Anularea şi restabilirea acţiunilor anterioare.

23



f. Antrenarea în salvarea documentului creat şilansarea luih. Crearea unui document nou şi vizualizarea lui.

3. Să cunoascămetode de editare şiprelucrare a unuitext.

a. Exerciţii de introducere a unui text.b. Exerciţii de formatare a caracterelor

textului, a alineatelor unui text folosind riglelec. Exerciţii de creare a coloanei de ziard.. Exerciţii de copiere a unui fragment de texte. Exerciţii de înlocuire a unelor secvenţe detext, de . inserare a simbolurilor speciale

4. Să poată utilizametode de analiză şievaluare a texteloreditate.

a. Aşezaţi textul în pagină după modelul….b. Creaţi şi ordonaţi liste marcate cu simboluride evidenţă.c. Depistaţi erorile dintr-un text şi apoi

corectaţi-le utilizînd meniul TOOLS.

Săcunoască

şi săpoatăutiliza

tabele

1. Să poată creatabele prin desenare

a. Folosind opţiunea DRAW TABLE creaţi otabelă cu N rînduri şi M colane.b. Modificaţi tabela dată prin micşorarea saumajorarea numărului de coloane, rînduri.c. Cu ajutorul “creionului” modificaţi celule uneitabele.

2. Să poată creatabele prin inserare

a. Creaţi o tabelă de N colane şi M rînduriutilizînd opţiunea INSERT TABLE.

b. Formataţi elementele tabelei.c. Modificaţi forma tabelului creat.d. Adăugaţi/ştergeţi unele elemente din tabel

3. Să poată prelucrainformaţia din tabel

a. Transferaţi informaţia intr-o celulă în alta.b. Sortaţi informaţia din celule dupăparametrii…c. Convertiţi un test dat într-un tabeld. Efectuaţi calcule asupra informaţiei dintabelă

e. Creaţi şi modificaţi diagrame asuprainformaţiei din tabel

CLASA VIII

Obiectiv dereferinţă


Sarcini didactice ce realizează obiectiveleoperaţionale

24



CLASA IX

Obiectiv dereferinţă


Sarcini didactice ce realizează obiectiveleoperaţionale

Sărecunoascăpărţilecomponente ale unuiprogram în

limbajulPascal

1.Să determineelementele ce seinclude în partea deantet a unui program

a. Care parte a unui program în limbaj Pascal senumeşte antet.b. Scrieţi cîteva antete pentru programe.c. De ce este necesar antetul unui program înlimbajul Pascal.

2. Să determine şi

să utilizeze corectelemente ce seinclude în parteadeclarativă a unuiprogram în limbajulPascal

a. Ce elemente se includ în partea declarativă a

unui program în limbajul Pascal.b. Din secvenţele de program propusedeterminaţi partea lor declarativă.c. Scrieţi partea declarativă a unui program cecalculează suma unui şir de numere consecutive.

3. Să alcătuiascăsecvenţeexecutabile de

programe în limbajulPascal.

a. Cu ce cuvinte se începe şi se termină parteaexecutabilă a unui program în limbajul Pascal.b. Alcătuiţi o secvenţă de program care ar

afişa pe ecran cuvîntul “PASCAL”.

4. Să utilizezesimboluri şi cuvintespeciale înalcătuireaprogramelor înlimbajul Pascal

a. Ce simboluri speciale utilizează limbajul deprogramare Pascal.b. Numiţi cîteva cuvinte cheie utilizate înlimbajul Pascal.c. Determinaţi semnificaţia cuvintelor dinpunctul 3b.d. Alcătuiţi un program în care pot fi utilizate

literele alfabetului român.e. Explicaţi în ce construcţii ale limbajuluiPascal pot fi utilizate literele alfabetului latin.

5. Să poată citi şialcătui diagramesintactice pentru

a. Care sunt unei diagrame sictactice înlimbajul Pascal.b. Ce reprezintă o diagramă sintactică înlimbajul Pascal.

28



programele înlimbajul Pascal.

c. Alcătuiţi diagrame sintactice pentruutilizarea simbolurilor speciale în limbajulPascal.

Săprecizeze

mulţimeade valori şimulţimeade operaţiialetipurilor dedateinteger,real,

boolean,char.

1. Să poată utiliza înprograme tipurile de

date integer şi real.

a. Daţi exemple de date de tipul integer.b. Daţi exemple de date de tipul real.

c. Determinaţi prin ce se deosebesc acestedouă tipuri de date.d. Determinaţi cazuri de utilizarea a datelor detip integer şi real în alcătuirea programelor înlimbajul Pascal.e. Alcătuiţi secvenţe de programe în limbajulde programare Pascal în care să fie folositedate de tipul integer şi real.

2. Să utilizeze în

programe tipul dedate char.

a. Determinaţi din cîteva secvenţe de programe

ce reprezintă tipul de date char.b. Efectuaţi operaţiile posibile cu datele de tipchar.

3. Să utilizeze înprograme tipul dedate boolean.

a. Din exemplele propuse determinaţi mulţimeade valori posibile pentru datele de tip boolean.b. Explicaţi modul de prezentare a datelor detip boolean în programe Pascal.

4. Să poatădetermina modul de

utilizare a diferitortipuri de date şidepista erorile îndeterminarea tipuluide date.

a. Elaboraţi programe în care pot fi utilizatemai multe tipuri de date din cele învăţate.

b. Determinaţi erorile din secvenţele deprogram în care au fost declarate mai multetipuri de date şi ele vin în contradicţie.

Săidentificeşi să apliceformatul

metalingvistic şidiagramelesintacticeale

1. Să determinecazurile şi modul deaplicare ainstrucţiunii IF.

a. Din exemplele propuse determinaţi care esteformatul general al instrucţiunii de ramificare.b. Din exemplele propuse alcătuiţi diagramelesintactice ale instrucţiunii de ramificare

c. Alcătuiţi un program care determină numărulmax din trei numere date.d. Din exemplele propuse depistaţi erorile şicorectaţi-le în programe cu instrucţiuneasecvenţială de ramificare.

29



instrucţiunilor înstudiu.

2. Să determinecazuri şi moduri deaplicare ainstrucţiunilorsecvenţiale

repetetive.

a. Din exemplele propuse determinaţi formatulgeneral al instrucţiunilor repetetive FOR,REPEAT, WHILE.b. Folosind exempele din punctul a. alcătuiţidiagramele sintactice pentru instrucţiunile

secvenţiale repetetive FOR, REPEAT, WHILE.c.Determinaţi cazuri de aplicare ainstrucţiunilor repetetive (cu exempleconcrete).d. Alcătuiţi programe în care se aplică unea dininstrucţiunile repetetive.e. Alcătuiţi programe în care pot fi utilizatemai multe instrucţiuni repetetive.

Proiectarea curentă a activităţilor didactice la informatică în clasele VII – IX.Planificarea curentă la informatică este un instrument de lucru al profesorului şiinclude activităţile preconizate pentru atingerea obiectivelor de referinţă şi celeoperaţionale în cadrul unei activităţi didactice de scurtă durată. Profesorii pot utiliza înactivitatea sa diferite modele de planificare curentă. În scopul unei coordonări eficientea activităţilor de învăţare poate fi folosită planificare curentă pentru o singurăactivitate didactică (lecţie) sau planificarea curentă în bloc (pe o temă). În dependenţăde condiţiile şi tradiţiile şcolii precum şi experienţa proprie profesorul va alege variantapotrivită a planificării curentă.

Vă venim în ajutor cu unele variante de structuri ale planificării curente a lecţiilorde informatică.

Modelul A. Proiect didactic pentru lecţia de comunicare a noilor cunoştinţeObiectul: InformaticaClasa: VIITema: Structura calculatorului.Subiectul: Informaţia şi reprezentarea ei.Tipul lecţiei: Lecţia de predare-învăţare.Obiectiv cadru: Cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a calculatorului.Obiective de referinţă:• Ol – să evidenţieze rolul informaţiei în dezvoltarea societăţii;• O2 – să cunoască unităţile de măsură a informaţiei;• O3 – să explice modul de prezentare, păstrare şi transmitere a informaţiei;

Metode :ExpunereaProblematizarea

30



DemonstraţiaMaterialul didactic utilizat:Planşe: “Unităţi de măsură a informaţiei”, “Păstrarea şi transmiterea informaţiei”

(din setul de materiale didactice la Informatică existent în şcoli);Computatorul;

Folii transparente pentru proiector.Desfăşurarea in timp a lecţiei:

Etapele lecţiei t (min)Momentul organizatoric 2Conversaţia introductivă 5Predarea/învăţarea cunoştinţelor noi 30Generalizarea şi consolidarea temei predate 8

Modelul B. Proiect didactic pentru lecţia mixtăObiectul: InformaticaClasa: VIITema: Editarea textelor.Subiectul: Introducerea şi editarea textelor.Timpul acordat : 45 min.Obiectiv cadru: Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de editare a textelor.Obiective de referinţă:• O1 – să utilizeze operaţiile destinate editării textelor;

Metode şi procedee didactice:Expunerea;Conversaţia euristică;Algoritmizarea;Problematizarea;Demonstraţia pe compiuter;Rezolvarea de probleme.Mijloace de învăţare:Computator;

Desfăşurarea in timp a lecţieiEtapele lecţiei t (min)Momentul organizatoric 2Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţiaanterioară

6

Anunţarea noilor cunoştinţe prin realizareaobiectivelor (demonstrarea tehnicilor de editare

10

31



a textelor)Lucrare de laborator. Aplicaţii WORD. Tehnicide editare a a textelor

25

Notarea şi concluzii finale 2

Modelul C. Proiect didactic pentru lecţia de consolidare a cunoştinţelorObiectul: InformaticaClasa: VIIITema: Formule şi calculeSubiectul: Rezolvarea problemelor .Timpul acordat : 45 min.Obiectiv cadru: Utilizarea corectă a metodelor de prelucrare a datelor în foile de calculObiective de referinţă:01 – să aplice formule pentru efectuarea calculelor propuse ;02 – să utilizeze funcţiile predefinite pentru rezolvarea problemelor din matematică,fizică, prelucrarea textelor;Metode şi procedee didactice:Conversaţia euristică;Algoritmizarea;Rezolvarea de probleme.Mijloace de învăţare:Computator;Probleme model.Desfăşurarea in timp a lecţiei:

Etapele lecţiei t (min)Momentul organizatoric 2Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţiaanterioară

6

Rezolvare problemelor 35Notarea şi concluzii finale 2

Modelul D. Proiect didactic al lecţiei de generalizare şi evaluare

Obiectul: InformaticaClasa: IXTema: Instrucţiuni ale limbajului PascalSubiectul: Generalizare şi evaluare.Timpul acordat : 45 min.Obiectiv cadru: Cunoaşterea şi utilizarea şi utilizarea instrucţiunilor limbajului deprogramare Pascal.

32



Obiective de referinţă:01 – să identifice diagramele sintactice şi formulele metalingvistice ale instrucţiunilorlimbajului de programare Pascal;Metode şi procedee didactice:Conversaţia euristică;

Rezolvarea de probleme.Mijloace de învăţare:Computator;Fişe, teste.Desfăşurarea in timp a lecţiei:Etapele lecţiei t (min)Momentul organizatoric 1Actualizarea materiei studiate 4Rezolvare problemelor (test) 25

Generalizări şi concluzii finale 15Note: 1.Metodele şi procedeele metodice, mijloacele de învăţare precum şi desfăşurarea

în timp a lecţiei sunt date orientativ şi profesorul le poate modifica în dependenţă de condiţiile concrete

2.În cadrul fiecărei etape a lecţiei profesorul îşi poate planifica una sau mai multe activităţi cu elevii, în dependenţă de obiectivele operaţionale pe care şi le propune.

3. Pentru fiecare etapă a lecţiei vor fi determinate obiective operaţionale care

trebuie să fie realizate. Prezentăm un exemplu de proiect didactic.

Data 27.01.2000Liceul “Prometeu”Clasa VIIObiectul InformaticaProfesor Galina Drăgan

Tipul lecţiei mixtăDurata 45 min.Tema lecţiei: Editorul de texte Word. Introducerea textului.

Inserarea unui desen în text.Obiectivele lecţieiObiectivul de referinţă:Obiective operaţionale:• Să poată crea în Windows dosare noi;

33



• Să poată lansa programe Word;• Să poată trece de la o aplicaţie deschisă la alta;• Să poată deschide fişiere de la orice staţie de lucru;• Să poată memora un document într-o mapă dată;• Să cunoască şi să aplice regulile de bază a introducerii textului;

• Să cunoască şi să aplice cum se poate colia un fragment de text;• Să cunoască şi să aplice cum se poate muta un fragment de text;• Să poată întroduce un text utilizînd diferite registre;• Să poată întroduce în document un desen (o imagine) dintr-un fişier dat.Obiective afective:• Dezvoltarea atitudinilor estetice în procesul machetării lucrării propuse faţă de

frumosul din natură, literatură şi artă;Metodele şi procesele de învăţare:• Conversaţia A22, • scrierea la tablă A25, • conspecte de reper B13, • procedeu de

asociere B15,•

analiza C5,•

comparaţia C7,•

activitate cu întrebări şi şituaţii deproblemă C11, • metoda dialogului C13, • metoda algoritmică C 16, • metoda euristicăC18,

• metoda limitărior temporale C19, • metoda variantelor noi C23, • metoda schiţăriirapide.

Scenariul lecţieiEvenimente

instrucţionale

Activitateaprofesorului

Metod

e

Formade

lucru

Activitatea elevilorDurata,

min

Organizareaclaseipentru

1.Salut elevii şi leurez spor la lucru.

2.Propun elevilor săverifice (limitîndu-i întimp)

dacă

staţia sa este înreţea : dacă înmapa cudocumente estemapa clasei şimapa personală

C19

Exerci

Elevii actviază picto

grama NetworkNeighborhood,verifică listastaţiilor : activează

pictograma Mycomputer,deschidmapele Mydocuments

→cl_5_D→mapapersonală şi apoile închid:

3

34



lecţie şicaptareaatenţieielevilor

3. Le pun întrebarea :“Ce conţinut are mapapersonală ?”

ţiuldidactic

îmirăspund că

în mapa personalăau o mapă cunumele

Desene în care seconţine un fişier

Actualizarea

cunoştinţelor,priceperilor şideorindelor însuşiteanterior

4. Le pun elevilor întrebarea : “Fiecaredin voi veţi crea unfişier cu un text.Unde e cel mai binesă-l memoraţi?” Dacă nu aud un

răspuns

satisfăcător le dau întrebăriajutătoare.

Elevii trebuie să înţeleagă că ar fibine să mai creezeo mapă în dosarulpersonal cu unnume explicit, dar

pot veni şi cu alteprpuneri.5.Îl rog pe un elev săne amintască cum seexecută aceastăsarcină.

C11,C23,A22,C18

Problematizarea

Elevii Propun soluţii;

Crează o mapă încare ulterior vormemora textelelor.

3

3

35



Anunţarea temei

lecţiei.Pregătirea elevilorpentruasimilarea noilorcunoştinţe,crearea

uneisituaţii-problemă

6. Anunţ tema lecţiei,obiectivele.7.Le propun elevilorsă lanseze redactorulWord şi să introducă

în text de le fişeleindividuale (4 rînduride poiezie care aufost redate printr-undesen la lecţiileanterioare)8. Rog un elev să neamintească regulilede bază de

întroducere a unuitext.9. Le propun elevilorsă memorizeze textul în mapa Texte, sălanseze programulPaint şi să deschidăfilierul cu desenulrespectiv.

10. Le explicproblema: desenultrebuie introdus îndocumentul cupoiezie. Le propun săgăsească soluţia princomparaţia cuprocedeeasemănătoare din

Paint şi Word( pprima metodă:utilizarea clipboard-ului)şi să găsească adoua metodă urmîndalgoritmul deplasăriiprin bara de meniu.

C7,C11,C13,B15,

Conver

saţiaeuristică

Descoperire

adidactică

Elevii notează în caiet

tema lectiei; lansează redactorul

Word din START;

introduc textul dinfişe; numesc regulile; memorizează

fişierul; lanseazăPaint,

deschidn fişieruldesen;

se gîndesc şi propun

soluţii.

14

Comunica 11. Formulez ambele C24 Algori Elevii 4

36



rea şiasimilarea noilorcunostinţe

metode: şi le indicămetodele propunelevilor

tmizarea

introduc desenul întext;

memorizeazăfişierul.

Fixareacunoştinţelorpredate

12. Notez la tablăalgoritmii ambelormetode.

A25,B13

Noteză în caietalgoritmii.

4

Evaluare

a,autoevaluarea şievaluareareciprocă

13. Le propun elevilorprin reţea sădeschidă pe rîndfişierele de la cîtevastaţii să aprecieze

munca colegilor şim lasfîrşi să deschidă laserver un fişier încare am memoratportretul lui V.Alexandri, autorulpastelurilorreproduse şidenumirile.

C16,C5,C19

Metodacazului

autoruldocumentului

citeşta versuril; colegii încercă să

determine numelepoietului şi opera;

apreciază desenulcolegului.

14

Anunţarea temeipentruacasă.Notarea

elevilor.

14. Le propun elevilorsă scrie acasă uncomentariu din 2aliniate la pastelulrespectiv, care va fiutilizat la lecţiaurmătoare.15. Notez elevii,ţinînd cont de

activitatea lor întimpul lecţiei,complexitateadesenului şi eroriledin fragmentul depoiezie introdus.

Noteză în caiet temapentru acasă.

3

37



VI. Inovaţii în procesul de evaluare.

Evaluarea este un proces care evidenţiază eficienţa învăţământului prin prismaraportului dintre obiectivele stabilite şi rezultatele obţinute de elevi în procesul de învăţare. Actul evaluării presupune două componente distincte: măsurarea şi aprecierea

rezultatelor şcolare.Informatica ca obiect de studiu prin însăşi conţinutul şi formele de organizare aprocesului de instruire permite aplicarea celor mai avansate forme şi metode de evaluare.Această disciplină ne oferă posibilităţi de aplicare a diverselor tehnici.Tehnici de evaluare şi autoevaluareÎn funcţie de obiectivele educaţionale curriculare se folosesc metode de evaluare,concepute ca realizând un echilibru între probele orale, scrise şi cele practice.

Metode tradiţionale de evaluare – se apreciază în special ceea ce ştiu elevii, adicăcunoştinţele, prin:

- Probe scrise (testare, rezolvări de probleme);- Probe orale (discuţii, victorine etc.);- Examenul si colocviul.Metode alternative de evaluare/se apreciază mai ales ceea ce pot să facă elevii,

adică priceperile, deprinderile, abilităţile, cât şi domeniul afectiv, atitudinile, care suntmai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare. Potenţialul formativ susţineindividualizarea actului educaţional prin sprijinul acordat elevului:

- Observaţia sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. Profesoriicolectează informaţii relevante asupra performanţelor elevilor săi din perspectiva

capacităţilor lor de acţiune şi relaţionare. În mod practic pot fi utilizate: fişa de evaluare, fişa de clasificare; lista de control.- Investigaţia oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele

însuşite în situaţii noi şi variate pe parcursul unei ore sau a mai multor ore de curs. Seurmăreşte formarea unor tehnici de lucru în grup şi individual, precum şi atitudineaelevilor implicaţi în rezolvarea sarcinii. În cadrul unei investigaţii obiectivele de evaluarepot fi: definirea şi propunerea de soluţii pentru rezolvarea unei probleme; identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor: colectarea şi organizarea dalelor elc.

- Proiect individual şi în grup este o activitate mai amplă decât investigaţia, care

începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, eventual şi prin începerea rezolvăriiacesteia şi continuă independent pe parcursul câtorva zile sau săptămâni. Între timp suntorganizate consultaţii cu profesorul şi alţi specialişti în domeniu. Proiectul se încheie tot în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi aprodusului realizat. Se apreciază utilizarea unor metode de investigaţie ştiinţifică(căutarea şi utilizarea bibliografiei, a dicţionarului etc.), găsirea unor soluţii de rezolvareoriginale, organizarea şi sintetizarea materialului, generalizarea problemei, extindereaexperienţei, prezentarea concluziilor etc.

38



- Portofoliul include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode şi tehnicide evaluare şi care vizează probele orale, scrise şi practice, proiecte, desene, scheme,recenzii, autoevaluări, precum şi sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul este„cartea de vizită" a elevului urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un anşcolar la altul. Se apreciază scopul (motivaţia şi atitudinile), de asemenea modul de

proiectare şi prezentare a portofoliului. Reprezintă un mijloc de a valoriza muncaindividuală a elevului fiind un factor de dezvoltare a personalităţii. Elevului i se rezervăun rol activ în învăţare.

- Autoevaluarea se organizează pentru a fi resimţită de elev ca având efect formativ,raportându-se la diferite capacităţi ale sale în funcţie de progresul realizat şi dedificultăţile pe care le are de depăşit. Elevii au nevoie să se cunoască, fapt care aremultiple implicaţii în plan motivaţlonal, să-i dezvolte un program propriu de învăţare. sa-şiautoevalueze şi valoreze propriile atitudini.

Fiecare dintre aceste tehnici îşi are avantajele şi dezavantajele sale. Practica de

lucru demonstrează că în cadrul lecţiilor de informatică una din cele mai avantajoasetehnici de evaluare este cea a testelor docimologice. Mă voi referi doar la câteva dinavantajele acestei tehnici, pe care le-am stabilit în practica ultimilor ani de activitate, şianume:

Într-un timp relativ scurt profesorul poate evalua toţi elevii clasei, ceea cepermite monitorizarea situaţiei reale, diagnosticarea lacunelor în predare şi prognozareacăilor de îmbunătăţire a procesului de predare/învăţare/evaluare.

Itemii utilizaţi (mai ales în tehnica răspunsului scurt) sunt uşor de construit, iarrăspunsurile nu sunt selecţionate dintr-o listă alternativă, ci trebuie să corespundă

rezultatului de învăţare urmărit de profesor.În cadrul tehnicii alegerii duale (a itemilor de tip pereche) se abordează, într-uninterval de timp redus, un volum mare de rezultate ale învăţării în complexitatea redusăsau medie.

Tehnica alegerii multiple asigurară omogenitatea internă a fiecărui element detest, datorită discriminării complexe, aplicând cunoştinţe sau capacităţi în funcţie dediversele caracteristici situaţionale.

Elevii pot cuprinde o gamă mai largă din conţinuturile studiate.Itemii de tip „rezolvarea de probleme” permit întru totul evaluarea spiritului

creativ al fiecărui copil.Testele nestandardizate în aplicare reclamă elevilor o pregătire permanentă,pentru că elevul este pus în situaţii de conţinut (la o temă, capitol, fragment, etc.).

Conţinutul unic al testelor încurajează iniţiativa, lucrul individual, iar în unelecazuri şi lucru în echipă.

Formele de evaluare pot fi uşor programate, ceia ce permite utilizarea tehnicii decalcul în acest proces care, la rândul său implică ridicarea obiectivitătii în apreciereasuccesului şcolar.

39



6. Care din următoarele afirmaţii sunt adevăratea) cu valorile reale şi cu cele întregi se pot efectua aceleaşi operaţii; b) rezultatele operaţiilor +, -, *, div şi mod cu valori întregi sunt tot valori întregi;c) a/b returnează câtul împărţirii lui a la b;d) nici un răspunsurile nu este corect.

Itemi de tip pereche1. În coloana din stânga sunt înscrise tipuri de mărimi. În coloana din dreapta - valori.Printr-o linie uneşte tipurile cu valorile ce – i corespund.

Real “n”Integer NChar 32

45.542568

2. În coloana din stânga sunt nişte cuvinte rezervate. În coloana din dreapta – expresii.Prin linie uneşte cuvintele rezervate din coloana din stânga cu expresiile ce corespundinstrucţiunilor repetitive.

var ciclu condiţionat anteriorchar ciclu condiţionat

posteriormod ciclu contorfordiv

whileandrepeat

Itemi semiobiectivi & Itemi cu răspuns scurt1. Corectaţi programul de mai jos:

var i,n,f,:integerbegin

read (n); f:=1

for i:=1 to k dof:=i*nwriteln (’f=’,f);writeln (’k=’,k);

end.2. a. Daţi exemple de executanţi.

b. Care sunt instrucţiunile de ciclu a executanţilor.c. Ce înseamnă “s-a ciclat” algoritmul ?

41



5. De efectuat sortarea în ordinele indicate după:• Nume - crescător• Informatică - crescător• diferenţa - descrescător

6. De pregătit pentru tipar astfel:

a d eNumele informatica

Digerenţa

7. De copiat acest tabel mai jos începînd din celula C20 şi de efectuat analiza dintretabele (deosebirile).8. De şters înscrierile de pe locurile impare.

Pentru utilizarea mai obiectivă a sistemului de notare existent Vă propunem unmodel de apreciere a cunoştinţelor şi capacităţilor elevilor.

Nr Nivelul/Conform taxonomiei luiBloom

Greşeli de conţinut şiprezentare

Nota

1. Cunoaştere. /Rezultate vizate laelevi:/- să definească termenii de specialitate; - să reproducă în linii generale conţinutul studiat.

- conţinutul de bază practic este înţeles, dar expus incomplet; - poate reproduce materialul doar în baza întrebărilor profesorului sau a colegilor; - sunt comise greşeli de conţinut; - greu poate utiliza cunoştinţele expuse în sarcini analogice;

5-6

2. Înţelegere. /Rezultatele vizate laelevi :/- să explice semnificaţia termenilor; - să interpreteze cauzele şi efectele produse; - să explice ideile de bază ale materialului nou; - să descrie consecinţele;

- argumentele expuse nu sunt construite într-un anumit sistem şi puţin comunică la lecţii; - la întrebările suplimentare răspunde superficial; - nu înţelege şi nu se poate exprima asupra proceselor.

6-7

3. Aplicare. /Rezultatele vizate laelevi :/- să alcătuiască planul de idei al materialului; - să structureze conţinutul în scheme, tabele, planşete, grafice,diagrame şi să le utilizeze în

- nu este pe deplin încrezut în cele expuse sau descrise; - nu poate demonstra materialul structurat sub diferite forme; - nu pe deplin utilizează informaţia din literatura suplimentară studiata.

7-8

43



expunerea orală şi scrisă; - să demonstreze teoriile,concepţiile studiate;

4. Analiza. /Rezultatele vizate laelevi :/

- să descompună materialul în sub — compartimente şi să identifice specificul lor;

- nu convingător utilizează teoriile şi ipotezele expuse;

- se mărgineşte cu exemple standardizate; - nu lucrează sistematic la toate lecţiile.

8-9

5. Sinteză. /Rezultatele vizate laelevi :/- să găsească soluţii de rezolvare a problemelor; - să formuleze concluzii şi

raţionamente; - să elaboreze programe originale; - să coreleze structurile în cadrul unui sistem; - să utilizeze materialul studiat în situaţii noi; - să utilizeze surse suplimentare.

- "nu este ideal"; 9-10

6. Evaluare. /Rezultatele vizate laelevi :/

- să demonstreze un sistem de autoorganizare;

- "nu este Dumnezeu"; 10

VII. Libertatea profesorului în alegerea manualelor şi a altor materiale didactice

Piaţa editorială ne oferă posibilitatea de a alege din gama de manuale şimateriale didactice pe acelea, care profesorul le consideră optimale în realizareaobiectivelor curriculare propuse. Profesorul poate participa la elaborarea de manuale şimateriale didactice.

ghid metodic pentru implementarea curricum-ului de informatică în învăţământul gimnazial

Documents