ghid-incubatoarele de afaceri

7/31/2019 Ghid-Incubatoarele de Afaceri

1/129


2/129

CELE MAI BUNEPRACTICI IN

INCUBATOARELE DEAFACERI

-ghid-


3/129

Cuprins

1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zoneitransfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMMdin Dolj si Vidin, tendinte si necesitati..............................pg. 2

2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, a transferuluitehnologic.........................................................................pg. 23

2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI dinRomania.......................................................................pg. 24

2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria ......................pg. 272.3 Inovarea element cheie al dezvoltarii economice

accelerate....................................................................pg. 292.4 Societatea informationala in Romania si Bulgaria.......pg. 29

3. Infrastructura de sprijinire a dezvoltarii IMM forma si fond3.1 Structurile de sprijinire a afacerilor..............................pg. 313.2 Infrastructura de afaceri - Infrastructura de cercetare in

regiunea SV Oltenia si regiunea NV a Bulgariei - districtVidin............................................................................pg. 42

4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestora inimpulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM........................pg. 46

5. Infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri5.1 Modalitati de infiintare si functionare a incubatoarelor.

Avantajele incubarii.....................................................pg. 505.2 Amplasarea unui incubator unde, cum si de ce?.....pg. 555.3Administrarea incubatorului selectia administratorului,

obligatii, drepturi, competente.................................... pg. 575.4Selectarea incubatilor criterii de selectie..................pg. 605.5Avantajele incubatilor..................................................pg. 645.6Servicii in cadrul unui incubator..................................pg. 655.7Ciclul de incubare dezvoltarea IMM evolutii.........pg. 705.8Rolul si mijloacele cooperarii transfrontaliere la nivelul

IMM, infrastructurii de sprijinire a afacerilor, APL.......pg. 725.9Rolul parteneriatului public privat (PPP) in evolutia

dezvoltarii economice a zonelor transfrontaliere........pg. 74

6. Exemple de bune practici in functionarea incubatoarelortehnologice si de afaceri..................................................pg. 787. Posibilitati de relationare si interactionare a incubatilor

la nivel transfrontalier si international retele.................pg. 95English Summary..................................................................pg. 104

Cele mai bune practici privind incubatoarele de afaceri


4/129

Ghidul Cele mai bune practice privind incubatoarelede afaceri este adresat potentialilor intreprinzatori din domeniulproductiv, cu precadere cu tehnologii inovative, cu valoareadaugata ridicata, furnizorilor de servicii de automatizari,biotehnologie, IT din zona transfrontaliera Dolj-Vidin, managerilor

viitoarelor firme incubate, entitatilor administrator aleincubatoarelor tehnologice si de afaceri, organizatiilor parteneredin proiectul Phare CBC Romania Bulgaria Incubator tehnologicsi de afaceri pentru zona transfrontaliera Dolj-Vidin, respectivprimaria Municipiului Craiova, Agentia pentru DezvoltareRegionala si Centru de Afaceri Vidin, Asociatia Romana pentruIndustria Electronica si Software - Filiala Oltenia.

Ghidul are un caracter informativ si se bazeaza pe celemai bune practici identificate la nivelul incubatoarelor tehnologicesi de afaceri din Europa si la nivel international, dar si peexperienta incubatoarelor existente in Romania si Bulgaria, avand

la baza strategia de dezvoltare a sectorului privat, a IMM, in zonatransfrontaliera Dolj - Vidin, precum si politica europeana deincurajare a dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere,promovarea TIC, inovarii si transferului de tehnologie la nivelulIMM.

1. Prezentarea generala a dezvoltarii economice a zoneitransfrontaliere Dolj Vidin, situatia comparativa a IMM dinDolj si Vidin, tendinte si necesitati

Potentialul si calitatea rezultatelor unei economii la nivelul

unei regiuni, unui judet, al unei zone transfrontaliere, depind inmasura decisiva de capacitatea de a determina crearea sifunctionarea unui numar cat mai mare de firme (intreprinderi),care sa furnizeze produse si servicii de buna calitate, la costuri sipreturi reduse si in cantitati concordante cu cerintele pietei internesi externe.


5/129

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) reprezintaesalonul (sectorul) cel mai numeros si important alintreprinderilor, indeplinind multiple functii economice,tehnice si sociale. Argumentele in favoarea acestei premise sunturmatoarele:

genereaza cea mai mare parte a P.I.B. din fiecare tara,respectiv regiune, de regula, intre 55% - 95%;

ofera locuri de munca pentru majoritatea populatiei ocupate; genereaza intr-o mare proportie inovatiile tehnice aplicabile in

economie;

in ultimii ani, in quasitotalitatea statelor lumii, inclusiv inUniunea Europeana, IMM-urile sunt singurele care genereazalocuri de munca;

prezinta cel mai ridicat dinamism in conditiile economiei depiata, situatie atestata de evolutia numarului lor, a volumuluicifrei de afaceri si a marimii fortei de munca ocupate, sensibilsuperioare intreprinderilor mari;

realizeaza produse si servicii la costuri mai reduse decatfirmele mari; factorii principali care determina aceastadiferenta fiind cheltuielile constant conventionale mai mici,volumul si intensitatea superioara a muncii in conditiilepermanentei prezente a intreprinzatorului in firma si, deregula, motivarea mai intensa a personalului;

dovedesc flexibilitate si adaptabilitate ridicate la cerintele sischimbarile pietii, favorizate de talia mai redusa, procesuldecizional rapid specific intreprinzatorului si de implicarea sanemijlocita in activitatile curente;

reprezinta una din principalele surse de venituri ale bugetuluistatului (impozite, TVA etc.);

ofera posibilitatea implinirii profesionale si sociale unei partiapreciabile a populatiei, in special a segmentului sau cel maiactiv si inovator, care trage economia dupa el;

asigura componenta principala a unui fundal economic propiceeconomiei de piata, caracterizat prin flexibilitate, inovativitatesi dinamism;


6/129

reprezinta germenii viitoarelor firme mari, in special indomeniile noi ale economiei, in ramurile sale de varf bazatepe tehnici si tehnologii complexe si performante;

tendintele actuale de natura tehnica, economica si socialafavorizeaza crearea cu precadere de IMM-uri. Ne referim laminiaturizarea echipamentelor, robotizare, informatizare,dezvoltarea comunicatiilor si transporturilor, cresterea graduluide pregatire a populatiei, reducerea rapida a diferentelor de

conditii de viata dintre zone si localitati, descentralizareaadministrativa, care nu numai ca fac posibile, dar si genereazaperformante economice superioare, in primul rand prin firmemici si mijlocii.

Punctarea importantei deosebite a IMM-urilor in conditiileeconomiei contemporane nu inseamna nici pe departesubestimarea rolului firmelor mari. Economia oricarei tari, pentru afi performanta, necesita si o puternica componenta deintreprinderi mari, mai ales in domeniile industrial si transporturi.Realitatile economice demonstreaza existenta unor puternicerelatii de complementaritate dintre firmele mari, pe de o parte si

IMM-uri, pe de alta parte. O economie este cu atat maisanatoasa si mai performanta, cu cat prezinta o structuraechilibrata nu numai sectorial, ci si dimensional, obtinandu-seefecte de sinergie superioare.

Caracteristicile generale privind nivelul si evolutiasectorului privat din Romania si Bulgaria cu impact asuprazonei transfrontaliere Dolj Vidin pot fi sintetizate astfel: Finalizarea adoptarii si implementarii mai multor masuri

legislative si administrative in vederea intaririi capacitatiiinstitutionale si organizatorice pentru ca mediul de afaceri

din Romania si Bulgaria sa devina total compatibil cu cel dinUniunea Europeana

Imbunatatirea cadrului legislativ din domeniul financiar sifiscal, menit sa intareasca disciplina financiara si sa fietotodata stimulativ pentru investitori si intreprinzatorii privati


7/129

Implementarea unor masuri legislative menite sa incurajezeIMM-urile in reinvestirea profitului in vederea consolidarii sidezvoltarii afacerilor

Revitalizarea creditului intern si activizarea pietei de capital

Imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare, in special laprogramele comunitare. Activarea unui pachet de programecu finantare nerambursabila pentru impulsionarea dezvoltariisectorului IMM-urilor

O pondere inca redusa a sectorului privat in anumite zonedin sfera serviciilor (ex: cercetare-dezvoltare, invatamant,administratie, sanatate, etc).

PIB-ul reflecta in modul cel mai sintetic rezultateleactivitatii economice, dinamica si structura sa reflectand pe de oparte trendul economiei, iar pe de alta parte consecintele finaleale procesului de restructurare si reconversie a economieinationale, cu implicatii directe la nivel regional, respectivtransfrontalier.

Situatia comparativa la nivel national, respectiv la nivelul

UE confera imaginea de ansamblu a dinamicii economice la carese raporteaza si zona analizata.

Astfel, Bulgaria a inregistrat o crestere a PIB in 2007 cu 6,2% fatade 2006, preliminarile expertilor estimand aceeasi crestere pentru2008 si de 6,4% in 2009.

Romania este pe locul sase in Uniunea Europeana lacresterea PIB in ultimul trimestru din 2007, cu o apreciere de 6,6procente, relateaza NewsIn, preluand un studiu Eurostat. Cea maimare crestere a fost inregistrata de Slovacia - 14,3%, iar cea maimica in Ungaria - 0,4%. PIB-ul Romaniei a crescut pesteestimarile analistilor, ca urmare a avansului puternic inregistrat de

servicii si de constructii, care au compensat declinul accentuat dinsectorul agricol.

Potrivit Institutului National de Statistica (INS), PIB-ul alRomaniei in 2007 a fost in crestere cu 6% fata de 2006. Intrimestrul al patrulea din 2007, PIB a fost cu 6,6 % fata de acelasi


8/129

trimestru al lui 2006. Pentru 2008 avansul PIB este estimat la 6,5la suta.

Romania a avut, anul trecut, un deficit bugetar de 2,5% dinPIB, pe locul sase intre cele mai mari deficite inregistrate in UE, inconditiile in care unsprezece tari, printre care si Bulgaria, auinregistrat excedente bugetare, arata biroul european destatistica, Eurostat. Sporirea cererii interne dublata de ocapacitate limitata a industriei interne a generat un volum tot mai

mare al importurilor, fapt care a condus la agravarea deficituluibalantei comerciale. In 2007, cele mai mari deficite bugetare dinUE, potrivit Eurostat, s-au inregistrat in Ungaria, 5,5% din PIB,Marea Britanie, 2,9% din PIB, Grecia, 2,8% din PIB, Franta, 2,7%din PIB si Portugalia, 2,6% din PIB. Romania a inregistrat undeficit bugetar de 2,5% din PIB, mai mare cu 0,3% decat celinregistrat in 2006 si cu 1,3% mai mare decat deficitul din 2005.Zece state membre au inregistrat excedente bugetare in 2007, intimp ce Germania a reusit performanta de a incheia anul trecut cuo balanta de plati perfect echilibrata, care arata ca guvernul acheltuit exact cat a incasat. Finlanda, Danemarca, Suedia,

Bulgaria, Cipru, Luxemburg, Estonia, Spania, Olanda si Irlanda auinregistrat excedente bugetare, cuprinse intre 5,3% in cazulFinlandei si 0,3% in cel al Irlandei. Bulgaria a avut un excedentbugetar de 3,4% din PIB. In ansamblu, 17 state membre auinregistrat o mult mai buna balanta de plati, raportata la PIB, in2007 fata de 2006, si in 10 dintre tarile Uniunii deficitul balantei deplati s-a adancit. In 2007, cheltuielile bugetare in zona euro aureprezentat 46,3% din produsul intern brut, iar veniturile bugetare,45,6% din PIB. Cifrele pentru statele UE indica 45,8% din PIB,pentru cheltuieli bugetare, si 44,9% din PIB, pentru venituri.In anul 2006 cresterea PIB a fost de 7,7% comparativ cu anul

2005, remarcabila in context european.

A. Date statistice Regiunea Sud Vest Oltenia - judetul Dolj


9/129

Regiunile de dezvoltare, ca zone tipologice de evolutieeconomica se diferentiaza si din punct de vedere al concentrariiintreprinderilor. Astfel, regiunea Sud Vest se detaseaza ca fiindregiune cu cea mai mica densitate a intreprinderilor, sub 8%.

Repartitia intreprinderilor pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Numar firme Procente1 - Nord Est 57.487 10,89

2 - Sud Est 67.979 12,883 - Sud 55.619 10,54

4 - Sud Vest 40.801 7,73

5 - Vest 48.569 9,20

6 - Nord Vest 75.700 14,34

7 - Centru 66.293 12,56

8 - Bucuresti- Ilfov 115.483 21,87

Total 527.931 100

Ponderea IMM-urilor in totalul firmelor este de 99,69% lanivel national cu plaja de valori 99,35% in Bucuresti si 99,84% inSud Vest.

Firmele dupa numarul mediu de salariati

si cifra de afaceri (%)*

Categoria cifreideafaceri

Grupe dupa numarul de salariati

TotalPondereamicro

treprinderilor0-9 10-49 50-249 Peste 250

1 477.955 39.666 8.435 1.226 527.282 99,882 15 62 169 324 570 0,113 2 2 12 52 68 0,014 0 0 0 11 11 0,00Total 477.972 39.730 8.616 1.613 527.931 100,00

*Cifra de afaceri pe categoriile reglementate: 1 - sub 2 mil. euro; 2 -

intre 2 si 10 mil. euro; 3 intre 10 si 50 mil. euro; 4 peste 50 mil. euro (cursulmediu de schimb in 2005 a fost de 36.202 ROL/euro).

Pe regiuni de dezvoltare se inregistreaza diferentierimajore in ceea ce priveste ponderea firmelor: regiunea Bucuresti-


10/129

Ilfov devanseaza de circa 1,75 ori media nationala, respectiv de2,8 ori regiunea Sud Vest.

Pe ramuri ale economiei, comertul cu amanuntul detineponderea cea mai ridicata, dar aceasta este sensibil mai redusacomparativ cu anii 2003 si 2001, expresie a diversificarii obiectuluide activitate al firmelor din sectorul privat.

Au sporit numeric firmele cu obiect de activitate inconstructii, transporturi si servicii diverse prestate intreprinderilor.

Marile intreprinderi detin o pondere de 0,30% in totalulintreprinderilor, iar dintre acestea 4,2% se afla in regiunea SudVest, fata de 46,3% in regiunea Bucuresti Ilfov.

Preponderente numeric raman IMM-urile (aproximativ99,7% la nivel national) cu usoare diferentieri regionale: 99,84%in Sud Vest si 99,35% in Bucuresti.

Din totalul firmelor active 99,88% realizeaza o cifra deafaceri de pana la 2 mil. euro, dintre acestea 90,6% suntmicrointreprinderi si 99,8% sunt IMM-uri.

S-a accentuat procesul polarizarii intreprenoriale inregiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Nord-Vest si Centru, in detrimentrul

regiunilor si asa mai putin dezvoltate precum: Nord-Est, Sud siSud-Vest

Distributia totalului IMM-urilor pe regiuni in 2001 si 2005

Regiunea2001 2005 Dinamica

numerica%

Numarfirme

PondereNumarfirme

Pondere

1 - NordEst 47.275 11,68 57.352 10,90 121,3

2 - SudEst 53.723 13,28 67.861 12,89 128,9

3 - Sud 46.468 11,49 55.502 10,54 119,44 - SudVest 36.728 9,10 40.733 7,74 110,9

5 - Vest 35.204 8,7 48.455 9,20 137,6

6 - NordVest 55.299 13,66 75.557 14,35 136,6

7 - Centru 48.921 12,09 66.122 12,56 135,2

8 - 80.908 20,0 114.736 21,82 141,8


11/129


12/129

Centru 59.874 12,53 5.111 12,86 1.137 13,20 66.122 12,56

Bucuresti-Ilfov

104.060 21,77 8.601 21,65 2.075 24,08 114.736 21,8

TOTAL 477.972 100,00 39.730 100,00 8.616 100,00 526.318 100

Se constata faptul ca regiunea Sud Vest se detaseaza latoate cele trei categorii de IMM-uri cu ponderi de sub 10%din totalul national, urmata de regiunea Vest cu o pondere

de 9% la microintreprinderi.

IMM-urile din regiunea Bucuresti-Ilfov se detaseaza si prinforta economica, media cifrei de afaceri pe o intreprinderedevansand cu +100% media nationala si cu +200% mediape o intreprindere din regiunea Sud Vest;

Microintreprinderile reprezinta segmentul cel mai numeros alIMM-urilor (90,8%);

Polarizarea regionala in cadrul IMM-urilor se manifesta si inponderile diferitelor regiuni in cadrul cifrei de afaceri asectorului: regiunea Bucuresti-Ilfov produce peste 40% din

cifra de afaceri a sectorului, iar regiunea Sud Vest sub 5%; In cadrul intreprinderilor mijlocii, cele avand ca obiect

comertul cu ridicata si servicii de intermediere isi pastreazaprimul loc, comparativ cu anul anterior, cu 27% pondere incifra de afaceri sectoriala;

Ponderea cea mai redusa in cifra de afaceri este detinuta deregiunea Sud Vest cu: 5,8% la microintreprinderi, 5,3% laintreprinderile mici si 3,7% la intreprinderile mijlocii, ponderiin scadere comparativ cu anii anteriori.

Rezultatele economice nete pe tipuri de IMM, regiuni de

dezvoltare si ramuri de activitate A sporit considerabil ponderea IMM-urilor profitabile (de la

42,5% in 2001 la 53,5% in anul 2005; Cea mai consistenta contributie la imbunatatirea rezultatelor

nete a fost adusa de grupul microintreprinderilor undecresterea ponderii firmelor profitabile a fost semnificativa (circa11%, de la 39,8% in 2001 la 50,9% in 2005);


13/129

In cadrul firmelor mici si mijlocii, ponderea intreprinderilorprofitabile este semnificativ mai ridicata: 79% la intreprinderilemici, respectiv 82% la cele mijlocii;

S-a redus ponderea intreprinderilor cu pierderi (de la 39,6% in2001 la 34,7% in 2005, iar a IMM-urilor cu rezultat nul de la17,4% in 2001 la 11,7% in 2005;

In masa profitului national obtinut de microfirme, contributiileregionale sunt semnificativ diferite: Bucuresti-Ilfov, Nord Vest

si Centru, cu detasarea regiunii Bucuresti (pondere in profit48%) si Sud Vest (3,4%);

S-au diferentiat ramurile economice din punct de vedere alvolumului profitului: intermedieri financiare (18%), comertul curidicata (circa 16% din masa profitului national), serviciileprestate intreprinderilor (circa 15% din total), in reducerecomparativ cu anii anteriori, expresie a diversificarii activitatiimicrofirmelor;

IMM-urile cu pierderi reprezinta aproximativ 34,7% din totalulunitatilor active, in scadere cu 5% comparativ cu anul 2001;

Cea mai redusa pondere a intreprinderilor cu pierderi se

inregistreaza la categoria intreprinderilor mijlocii (18%); Comparativ cu anii anteriori in clasamentul celor mai

profitabile activitati apar: cercetarea-dezvoltarea, captarea sidistribuirea apei etc.;

Activitati putin profitabile inregistreaza intreprinderile dindomeniile: transporturi aeriene, extractia si preparareacarbunelui, extractia si prepararea minereurilor metalifere,activitati casnice;

Comparativ cu anul 2001 ponderea IMM-urilor cu pierderi s-aredus semnificativ, fapt ce poate indica o consolidare amediului de afaceri si a cresterii vigorii economice a firmelor;

Peste 36% din volumul pierderilor inregistrate deintreprinderile IMM au fost in Bucuresti-Ilfov si doar 4,9% inSud Vest, indicand o puternica diferentiere intre regiuni si dinpunctul de vedere al pierderilor;


14/129

Performantele economico-financiare ale IMM la nivelulRegiunii Sud Vest care cuprinde judetele Dolj (16), Gorj (18),Mehedinti (25), Olt (28), Valcea (38).

In aceasta regiune activeaza 40.733 IMM-uri, reprezentandaproximativ 7,7% din totalul national. Din acest numar,aproximativ 92,0% sunt microintreprinderi, iar 99% realizeaza ocifra de afaceri de pana la 2 mil. euro anual si nici una nu seplaseaza in clasa de peste 50 mil. euro. Din totalul IMM-urilor,

43,4% realizeaza o cifra de afaceri de sub 20 mii RON anual. Inaceasta regiune sectorul IMM-urilor este in curs de consolidare.Volumul activelor imobilizate este de circa 5,0% din totalulnational; de asemenea, IMM-urile din regiunea Sud-Vest nu detindecat 3% din totalul datoriilor. Regiunea detine cel mai mic numarde salariati regional - 155.203 ceea ce reprezinta 6,3% din totalulsectorului IMM-urilor. Comparativ, regiunea Bucuresti are de 3,64ori mai multi salariati. Regiunea Sud-Vest contribuie cu 3,9% inrezultatul net si 5,0% in cifra de afaceri a sectorului IMM-urilor. Siin cadrul regiunii se inregistreaza inegalitati intre judete. Astfel,structura judeteana a celor 40.733 intreprinderi se prezinta astfel:


15/129


16/129

21.813.19.6

17.3

38.2

19.613.4

714.2

45.8

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

structura CA structura RNE

Ratele activitatii economico-financiare in regiunea 4 Sud Vest

Judetul

Rataprofitabilitatii

comerciale(%)


financiare RPF(%)


capitaluluipropriu (%)

Rataautonomiei

globale(RAG) (%)

Rataacoperirii

dotarilor(GAD)(%)

Dolj 16 6,94 50,66 729,61 50,96 23,12

Gorj 18 4,75 48,98 1030,82 40,89 18,48Mehedinti 25 4,26 40,16 942,97 52,37 21,48Olt 28 5,89 44,87 761,98 54,36 22,17Valcea 38 5,19 32,76 630,98 62,26 28,34Total 5,78 44,11 763,19 52,31 23,30

Principalele aspecte relevate pot fi sintetizate astfel:

RPC rata profitabilitatii comerciale (5,78%) este sub

valoarea nationala a sectorului IMM-urilor (7,27%), fiind mairidicata in judetul Dolj (6,94%) si in crestere fata de anulanterior;

RPF rata profitabilitatii financiare (RPF), indicator cesintetizeaza modul de valorificare a capitalului propriu, este inregiunea Sud Vest la nivelul a 44,11% (47,77% la nivelnational), cu valoarea maxima in Dolj, de circa 1,55 ori mairidicata comparativ cu nivelul din Valcea;

Autonomia globala masurata prin RAG in regiunea Sud Vesteste apropiata de nivelul national (54,1%), fiind mai ridicata inValcea (cu aproape 22% peste nivelul din Gorj);

Gradul acoperirii datoriilor plaseaza regiunea Sud Vest pestenivelul mediu inregistrat de sectorul IMM-urilor, situatia ceamai nefavorabila fiind inregistrata in Gorj doar 64% dinnivelul inregistrat in Valcea.

Productivitatea muncii ca indicator al randamentului folosiriifortei de munca s-a situat la nivel regional sub valoarea medie


17/129

a sectorului (77,9%), pe judete Gorjul se detaseaza printr-unnivel superior valorile pe judete in figura urmatoare. Mediaregionala este de circa 50% comparativ cu valoarea dinregiunea Bucuresti.

B. Date statistice Regiunea Nord Vest C. regiunea Vidin Bulgaria

Datele statistice indica faptul ca Bulgaria inregistreaza

valori relativ reduse ale disparitatilor regionale, comparativ cu altetari membre ale UE, de exemplu Cehia, Slovacia, Belgia siFranta.

Regiunea de NV a Bulgariei a ramas insa mult in urmacelorlalte regiuni in ceea ce priveste activitatea economica sidezvoltarea infrastructurii, pe primul loc situandu-se regiunea deSV, fapt datorat in mare parte capitalei Sofia, care concentreazaactivitate economica, universitati, scoli, administratia publicacentrala. Exista inca un mare dezechilibru al dezvoltariieconomice teritoriale, atat in ceea ce priveste IMM cat siintreprinderile mari, concentrarea majora fiind in capitala Sofia

pentru regiunea de SV si in Plovdiv in regiunea Sud centru.

Indicatori si factori determinanti ai competitivitatii IMM


18/129

O parte din IMM sunt deja competitive pe piataeuropeana. Cu toate acestea, capacitatea IMM de a face fatacompetitivitatii la nivel european este inca limitata. Cea mai mareparte se bazeaza inca pe competitivitatea datorata niveluluiscazut de remunerare a fortei de munca, ceea ce nu poate sadureze insa pe termen mediu si lung. IMM din Bulgaria insa secaracterizeaza prin flexibilitate si adaptabilitate ridicata, datoratein special spiritului antreprenorial al populatiei bulgare.

Profitul brut din exploatare (PBE) a microintreprinderilor siintreprinderilor mici bulgare se situeaza peste cel al unor tari caEstonia, Lituania, Ungaria si Slovenia. Acest aparent avantaj sedatoreaza costului redus al fortei de munca si nu a productiei cuvaloare adaugata mare, ca in cazul tarilor ca Danemarca sau

Austria, unde valoarea PBE este de 1,5 2,5 ori mai mare decatin cazul Bulgariei. Diferenta este si mai mare in cazulintreprinderilor mijlocii, unde diferenta este de 1,75 4 ori maimare. Costurile fortei de munca per angajat sunt intre 2 si 20 orimai mici comparativ cu celelalte tari membre ale UE (exclusivRomania), in conditiile in care numarul angajatilor in IMM este

relativ echivalent cu celelalte tari membre ale UE.

Capacitatea IMM de a face fata standardelor europene

Circa 10% din IMM care opereaza pe teritoriul Bulgariei dinsocietati intrunesc cerintele legate de standardele europene,marcaj CE si 23% indeplinesc standardele legate de sigurantamuncii. Foarte putine societati au certificare ISO si doar 2,3% auHACCP care sa garanteze siguranta si calitatea alimentara.Cele mai multe IMM mentioneaza ca principale obstacole lipsaresurselor financiare, lipsa de informatii si in mai mica masura

lipsa personalului calificat. 23% din IMM considera ca nu auintampinat obstacole in dezvoltarea societatii.

Dintre principalele actiuni intreprinse de IMM in vedereaadaptarii la noile conditii in calitatea Bulgariei de tara membra aUE mentionam: imbunatatirea controlului calitatii produselor (27% din IMM), instruirea personalului (22%), inlocuirea


19/129

echipamentelor (17%), introducerea de strategii noi cu parteneriide afaceri (11%); mai putin de 10% din IMM au dat importantaproblematicii legate de cerintele tehnice legate de mediu,instruirea managerilor, protectia proprietatii intelectuale siindustriale. Una din 5 firme considera ca reglementarile UE nu iiafecteaza; una din 3 firme nu este familiarizata cu reglementarileeuropene; una din 2 firme nu stiu care sunt modalitatile deaplicare a noilor reglementari, in timp ce 20% din IMM cunosc

deja aceste reglementari.

Activitatea de export a IMM

Participarea IMM bulgare in competitia de pe piatainternationala este limitata. 2/3 din IMM bulgare opereaza pepiata interna in domeniul comertului, serviciilor si constructiilor.Numai 17,5% din IMM au exportat o parte din produse si servicii,iar sub 7% au fost in principal dedicate exportului. Exista si intreIMM exportatoare diferentieri. Astfel, numai 40% din exportatoriinregistreaza exporturi mai mari de 75% din totalul productiei

realizate, putine din IMM inregistrate in ultimii 5 ani patrunzand cuprodusele la export.

Inovarea are o pondere redusa in cadrul IMM bulgare.Doar 18,5% din manageri cred ca avantajele competitivitatiiintreprinderii se datoreaza inovarii tehnologice. Pentru 60% dinmicile afaceri competitivitatea este strict legata de pret. Unindicator al penetrarii pe pietele externe il reprezinta participareala targuri si expozitii internationale. 85% din IMM nu au participatla asemenea evenimente in ultimii trei ani, numai una din 7societati avand experienta in promovarea produselor pe pieteleexterne. Intreprinderile mari, reprezentand 0,3% din total

intreprinderi in Bulgaria realizeaza mai mult de jumatate dinexportul Bulgariei, contribuind cu mai mult de 40% din total TVA,detinand peste 40% din activele tangibile. Cu toate acestea IMMau o contributie semnificativa la cresterea gradului de ocupare afortei de munca si a cifrei de afaceri, ponderea acestora fiind incontinua crestere.


20/129


21/129

intre Bulgaria si celelalte tari membre ale UE similar cu cel dintreEuropa si SUA in ceea ce priveste dezvoltarea antreprenoriatul,ceea ce determina necesitatea adoptarii unor masuri de sprijinirea dezvoltarii infrastructurii antreprenoriale si a antreprenoriatului.Cel mai scazut nivel de dezvoltare a antreprenoriatului seinregistreaza in regiunea NV iar cel mai ridicat in regiunea SE.Distributia IMM arata o concentrare in jurul marilor orase si inregiuni cu industrie dezvoltata si diversificata. Dezvoltarea

seviciilor orientate catre dezvoltarea afacerilor e de importantadecisiva pentru competitivitatea si revitalizarea regiuniloreconomice. Restructurarea economica a contribuit in maremasura la dezvoltarea intensiva a institutiilor suport care sa ofereasistenta si consultanta in afaceri, financiara, asigurari, imobiliare,etc, numarul angajatilor in aceste sectoare fiind in continuacrestere.

In toate regiunile se inregistreaza o mare ramanere inurma in ceea ce priveste potentialul tehnologic si de inovare,utilizarea TIC.

In Regiunea Vidin statisticile referitoare la PIB, arata

cresteri semnificative in ultimii ani, iar in ceea ce privestedensitatea IMM/1000 persoane ocupate desi nivelul este incascazut, 41 IMM/1000 persoane ocupate, se inregistreaza ocrestere a numarului de IMM active. In ceea ce priveste tipurile deproprietate, cifrele arata preponderenta proprietatii private, 97,5%,proprietatea publica fiind de 0,79% iar cea la nivel demunicipalitate1,61%.

Obiectivele strategiei de dezvoltare regionala socio-economice 2007-2013

A) Regiunea SV OlteniaObiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economicapentru 2007-2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intreregiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresteriinivelului de trai al cetatenilor.Obiective specifice:


22/129


23/129

2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarearesurselor regenerabile de energie3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural sia mostenirii cultural-istoriceMasuri:3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltareamarketingului regional

4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabilesi imbunatatirea serviciilor sociale4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar siuniversitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitieide la scoala la piata muncii4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua(FPC), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intregparcursul vietii4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor lanevoile pietei muncii4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special

pentru someri si grupuri dezavantajate4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat insprijinul cetatenilor4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publicelocale si a structurilor implicate in gestionarea asistenteicomunitare5. Dezvoltarea zonelor rurale si MontaneMasuri:5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilorin mediul rural

5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si azonelor montane5.5. Promovarea initiativelor locale de tip LEADER5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului


24/129


25/129

3. Dezvoltarea cooperarii teritoriale si transfrontaliere pentrurealizarea unei dezvoltari echilibrate

In baza analizei necesitatilor si constrangerilor, a punctelor slabesi punctelor tari, a oportunitatilor si constrangerilor din regiuneaVidin, au fost definite urmatoarele obiective strategice, prioritati simasuri pentru dezvoltarea viitoare a regiunii:Obiectiv 1: Transformarea regiunii Vidin intr-un centru de

transport si comunicare la nivel national si international;Prioritate 1.1 Dezvoltarea infrastructurii de drumuri, energie sicomunicatii;Prioritate 1.2 Imbunatatirea alimentarii cu apa si a sistemelor deirigatii;Prioritate 1.3 Crearea conditiilor de dezvoltare a cooperariitransfrontaliere Bulgaria Romania, Bulgaria Serbia siMuntenegru;Obiectiv 2: Investitii in resurse umane si crearea unui mediuluiinstitutional adaptat conditiilor actualePrioritatea 2.1 Realizarea unui sistem de calificare si pre-calificare

a resurselor umane;Prioritatea 2.2 Optimizarea si imbunatatirea sistemuluieducational in regiunea VidinPrioritatea 2.3 Dezvoltarea democratiei locale prin stimulareaparteneriatului dintre institutii, mediul de afaceri, autoritati locale,organizatii neguvernamentale si societatea civila;Obiectiv 3: Asigurarea cresterii economice pe baza cresteriicompetitivitatii IMM, agriculturii, industriei producatoare, turismuluideterminand cresterea consumurilor, a productiei pentru export sia investitiilor atrase;Prioritatea 3.1 Atragerea investitiilor in regiunea Vidin;

Prioritatea 3.2 Imbunatatirea conditiilor si stimularea dezvoltariimediului de afaceri;Prioritatea 3.3 Stimularea dezvoltarii agriculturii;Prioritatea 3.4 Imbunatatirea conditiilor in vederea dezvoltariiturismului in regiunea Vidin


26/129

Obiectiv 4: Conservarea mediului si imbunatatirea conditiilor demediu in concordanta cu standardele europene. Sustinereamasurilor de la nivel international pentru solutionarea problemelorecologice la nivel regional si global;Prioritatea 4.1 Gestionarea corecta a deseurilor menajere siindustriale;Prioritatea 4.2 Reducerea poluarii solului si reintroducerea incircuitul agricol a solurilor poluate;

Prioritatea 4.3 Protejarea varietatii biologice si a peisajului;Prioritatea 4.4 Reducerea riscurilor de imbolnavire ca urmare apoluarii aerului;Obiectiv 5: Realizarea si dezvoltarea infrastructurii socialePrioritatea 5.1 Stabilizarea si cresterea gradului de ocupare afortei de munca, reducerea saraciei si a riscurilor sociale;Prioritatea 5.2 Imbunatatirea serviciilor de sanatate publica si aaccesului la acestea;Prioritatea 5.3 Pastrarea mostenirii cultural-istorice;Prioritatea 5.4 Crearea conditiilor pentru dezvoltarea activitatilorsportive si de relaxare la nivelul regiunii Vidin

2. Strategii si politici de promovare a CDI, a TIC, atransferului tehnologic

Prin strategiile CDI pentru perioada 2007-2013 atat Romania catsi Bulgaria isi propun sa atinga media europeana pentruindicatorii de baza ce descriu structura si performanta sistemuluide cercetare, dezvoltare si inovare, creand premisele focalizarii inviitor pe domenii de nisa, acolo unde Romania si/sau Bulgariavor avea masa critica si performantele unui lider. In acelasi timpstrategiile isi propun sa sustina dezvoltarea socio-economica a

Romaniei si Bulgariei cu sansa reala de a crea o economiebazata pe cunoastere, competitiva la nivel global.

2.1 Obiectivele strategice ale sistemului CDI dinRomania


27/129

Sistemul CDI din Romania are rolul de a dezvolta stiinta sitehnologia cu scopul de a creste competitivitatea economieiromanesti, de a imbunatati calitatea sociala si de a sporicunoasterea cu potential de valorificare si largire a orizontului deactiune. Pentru indeplinirea acestui rol, sistemul CDI are treiobiective strategice:

1. Crearea de cunoastere, respectiv obtinerea unorrezultate stiintifice si tehnologice de varf, competitive pe plan

mondial, avand ca scop cresterea contributiei sistemuluiromanesc de CDI la dezvoltarea stocului mondial de cunoastere,cresterea vizibilitatii internationale si transferul rezultatelor ineconomie si societate. Atingerea acestui obiectiv presupuneintegrarea in retele internationale si promovarea excelentei incercetare. Se vor sustine scoli de excelenta cu recunoastereinternationala, avand masa critica si facilitatile necesare cercetariide performanta, experienta in formarea tinerilor cercetatori prindoctorat cat si conditii pentru tinerii cercetatori postdoctoranzi. Sevor crea poli de excelenta prin finantarea unor proiecte propusede personalitati cu potential deosebit, apreciat international, cu

precadere tineri. Un accent deosebit se va pune pe formareatinerilor cercetatori in scoli doctorale sau postgraduale deexcelenta, care sa le asigure o pregatire corespunzatoare sidezvoltarea capacitatii de a realiza cercetari avansate. Pentruaceasta va trebui ca scolile sa fie atractive pentru cercetatoriperformanti, cu experienta in supervizarea tinerilor doctoranzi,indiferent de nationalitate.

2. Cresterea competitivitatii economiei romanesti prininovare cu impact la nivelul agentilor economici si transferulcunostintelor in practica economica. Acest obiectiv vizeazaobtinerea unor rezultate tehnologice de varf, cercetari de tipul

rezolvare de probleme complexe (problem solving), de intereslocal, regional, national sau formulate de agenti economici,precum si dezvoltarea de tehnologii, produse si servicii inovativecu aplicabilitate directa. Vor fi stimulate parteneriate intreuniversitati, institute de cercetare si agenti economici. Se vasustine crearea prin competitie de Centre de Competenta si


28/129


29/129

Atragerea de cercetatori cu experienta, tineri cercetatoripostdoctoranzi si doctoranzi indiferent de nationalitate,Romania devenind o destinatie de interes pentru excelentastiintifica;

Cresterea accesului la infrastructuri de cercetare performanteprin participarea la mari infrastructuri internationale decercetare, precum si prin dezvoltarea facilitatilor de cercetarede interes national si stimularea crearii de laboratoare

performante cu utilizatori multipli.c) Antrenarea sectorului privat

Cresterea cheltuielilor private cu cercetarea-dezvoltarea la1,5% din PIB, pana in 2013;

Stimularea participarii mediului privat la CDI, inclusiv pentrucresterea capacitatii de inovare, dezvoltare tehnologica siasimilare in productie a rezultatelor cercetarii;

Dezvoltarea parteneriatelor public-privat in stiinta si tehnologieprin crearea unor centre de competenta, platformetehnologice, parcuri stiintifice, cat si a unor interfetespecializate intre cererea si oferta de CDI;

Simplificarea accesului firmelor inovative la schemele definantare CDI orientate catre cofinantare si sustinereacolaborarii acestora cu cercetarea din universitati si institutelepublice de cercetare-dezvoltare.

d) Cresterea capacitatii institutionale

Reducerea fragmentarii sistemului de CDI prin stimulareacolaborarii si a participarii la retele nationale si internationale,care sa asigure masa critica si obtinerea de rezultatevaloroase international;

Transformarea universitatilor si a institutelor publice decercetare-dezvoltare romanesti in actori pe piata internationala

a cunoasterii si cresterea capacitatii acestora de colaborare cufirmele;

Profesionalizarea managementului cercetarii;

Evaluarea internationala a performantei cercetarii pentru totiactorii publici, universitati si institute de cercetare publice;


30/129

Consolidarea rolului stiintei in societate prin comunicareastiintei, promovarea eticii si egalitatii de sanse in cercetare,dezvoltarea de interfete dedicate dialogului stiinta-societate.

e) Extinderea cooperarii internationale

Extinderea cooperarii internationale in programe si proiecte;

O mai buna reprezentare a Romaniei la nivel institutional siprin expertii sai in institutii si organisme reprezentative CDI lanivel european si international;

Participarea diasporei stiintifice Romanesti in proiecte decercetare pentru a promova sectorul de CD din Romania,precum si la evaluarea proiectelor, programelor si politicilor.

2.2 Infrastructura pro-inovativa in Bulgaria

Experienta europeana a aratat ca firmele inovative aunevoie de o infrastructura speciala, atat in fiecare etapa adezvoltarii lor, cat si in fiecare stagiu al ciclului de productie.

Aceste structuri sunt reprezentate de centre de transfertehnologic, centre de inovare, incubatoare tehnologice si de

afaceri, centre tehnologice si parcuri tehnologice.Dintre structurile de acest tip existente in Bulgaria amintim

cateva:Centrul IRC Bulgaria, creat cu suport din partea UE si al fundatieiGIS Transfer Centre, in colaborare cu fundatia Steinbeis,asigura informarea, indrumarea si diverse alte resurseeducationale destinate IMM referitoare la inovare.Fundatia GIS Transfer Centre lucreaza pe proiecte cu Academiade Stiinte Bulgare (ASB) si IMM. Astfel au fost create 18 centretehnologice (6 cu ASB, 12 fara ASB). IRC asigura accelerareatransferului tehnologic si de know-how catre intreprinderile

bulgare precum si informarea privind programele europene decercetare-dezvoltare.

Exista de asemenea 2 incubatoare high-tech in Gabrovo siVarna, create in cooperare cu Ministerul Dezvoltarii Regionale siLucrarilor Publice, operationale din 2005. Pe durata a 2 ani defunctionare, incubatorul din Gabrovo a gazduit 12 societati high-


31/129

tech si a asigurat servicii la peste 10 societati din afaraincubatorului, in timp ce incubatorul din Varna a gazduit 7societati si a asigurat servicii unui numar de 25 societati din afaraincubatorului, inregistrandu-se un interes sporit al comunitatilorlocale de afaceri pentru utilizarea oportunitatilor si facilitatiloroferite de incubatoare cu efect asupra cresterii numarului de IMMincubate si care apeleaza la paleta de servicii oferite deincubatoare.

Aceste structuri de sprijinire insa sunt insuficiente. Raportulanual 2006 referitor la politica nationala a Bulgariei privindinovarea releva urmatoarele: organizatiile publice de inovare sitransfer tehnologic sunt insuficiente, iar cele existente in prezentnu satisfac cerintele industriei, lipsesc oficiile de transfertehnologic care ar trebui sa joace un rol important in sistemulnational de inovare, capacitatea manageriala a noii infrastructuride inovare e insuficienta. In ceea ce priveste serviciile referitoarela inovare raportul releva faptul ca sunt insuficient dezvoltate sisunt oferite de un numar redus de organizatii.

Prin programul Phare, in 2007 birourile de transfer

tehnologic au fost infiintate in principalele centre universitare.Modelul incubatoarelor de afaceri high tech si al centrelor

tehnologice ale fundatiei GIS Transfer Centre trebuie sa fiediseminate si multiplicate astfel incat sa se recreeze legaturadintre stiinta si afaceri. Centrele tehnologice (Centre decompetenta) trebuie sa fie create si sa se dezvolte ca saserveasca necesitatilor aferente dezvoltarii afacerilor, sa seintegreze in arena europeana a stiintei si sa fructifice rezultatelecercetarii mondiale.

Ideea crearii de parcuri high tech a pornit de la comunitatilestiintifice si de afaceri. Sofia, Varna si Plovdiv sunt posibilele

locatii pentru viitoarele parcuri high tech. La Sofia sunt la rivalitatenano-tehnologiile, bio-tehnologiile si noile materii (fizica, chimie,si chimie fizica). In cazul parcurilor high tech interventia statuluieste esentiala. O atentie deosebita trebuie acordata si cooperariipentru inovare. Trebuie create mecanismele de atragere amediului de afaceri in infrastructurile inovative. Rolul statului


32/129


33/129

Societatea informationala este un obiectiv al dezvoltarii sinu un deziderat in sine. O conditie esentiala in procesul de crearea Societatii Informationale il constituie existenta si dezvoltareacontinua a infrastructurii informationale si de comunicatii, careinglobeaza, in sens larg:- infrastructura de comunicatii;- calculatoarele si software-ul de baza;- resursele informationale de interes general (nomenclatoare,

registre generale, banci de date de interes public);si sunt sustinute de:- cadrul normativ si institutional necesar pentru construirea siasigurarea accesului larg la infrastructura informationala inconditii de maxima performanta, securitate, confidentialitate si lapreturi accesibile;- schimbarea culturala orientata spre utilizarea serviciilor societatiiinformationale, facilitatea de dezvoltare a capabilitatilor, prineducatie si comunicare.

Proiectele si aplicatiile informatice realizate pe bazaacestei infrastructuri trebuie sa sustina urmatoarele procese de

reforma politica economica si sociala:- perfectionarea sistemului politic si a institutiilor democratice prinasigurarea accesului cetatenilor la informatia publica;- informatizarea sistemului bancar, crearea unei case decompensatie pentru accelerarea decontarilor in economie,asigurarea infrastructurii electronice a procesarii cardurilor deplata;- relansarea economica, cresterea competitivitatii si stimulareaconcurentei in toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritaraa IMM-urilor, dezvoltarea regionala si locala;- reformele in sistemul protectiei si asigurarilor sociale, asistentei

medicale si a educatiei;- reforma administratiei publice centrale si locale.- asigurarea cooperarii si stabilirea unor medii care sa stimuleze

si sa promoveze competitivitatea si inovatiile- furnizarea tuturor serviciilor pe baza competitiei


34/129


35/129

Receptie, facilitate si informatii debaza

a) Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism siProfesii Liberale (MIMMCTPL) este principalul furnizorguvernamental de informatie privind sectorul IMM, in ceea cepriveste statistica sectoriala, publicatiile si bazele de date. In afaraacestui serviciu public de informare, MIMMCTPL de asemeneadisemineaza informatii importante privind sursele de finantare sau

asistenta oferita de donatorii de fonduri IMM-urilor, legislatia UE,modul in care se infiinteaza un IMM, legislatia cu impact asupraIMM, standarde de calitate si certificate ISO, initiative legate dedezvoltarea IMM la nivel national si international.b) Reteaua Euro Info Centre din RomaniaDe mai bine de 15 ani, Centrele Euro Info actioneaza ca o reteaeuropeana creata si administrata de Comisia Europeana -Directia Generala "Intreprinderi si Industrie", ca o interfata intreinstitutiile europene si companiile la nivel local. Lucrand cu sipentru IMM, Centrele Euro Info sunt localizate in intreaga Europa,langa intreprinderi, pentru a le ajuta sa aiba acces la oportunitatile

oferite de Europa si sa le pregateasca pentru marile saleprovocari: moneda unica EURO, comertul electronic, extindereaUniunii Europene etc. Ca specialisti in probleme ale IMM,Centrele Euro Info au o expertiza europeana care acopera maimulte domenii. Rolul lor consta in a informa, a consilia si a asistaIMM in toate chestiunile europene, luand in considerare mareavarietate a preocuparilor intreprinderilor. Scopul tuturor activitatilorlor consta in a face mai simpla si mai eficienta viata IMM.Obiectivul comun al Centrelor Euro Info este de a ajuta si de ainsoti IMM pe piata europeana.

3.1.2. Servicii de consultanta si pregatireprofesionala

Exista putini furnizori de servicii de consultanta la nivelnational care pot sa isi asigure prezenta in toata tara.

a) MIMMCTPL a infiintat oficii locale OTIMMC, in oraseleBrasov, Constanta, Craiova, Cluj, Galati, Iasi, Targu Mures,


36/129

Timisoara, Targoviste si Satu Mare, care sa faciliteze accesul lahelp desks/puncte de contact pentru IMM. Aceste oficii au rolul dea furniza servicii de consultanta de baza si sa ofere asistentaoamenilor de afaceri. Ordinul Nr. 20 din 1 iunie 2007 privindaprobarea Regulamentului de organizare si functionare a oficiilorteritoriale pentru intreprinderi mici si mijlocii si cooperatiestipuleaza atributiile OTIMMC.

b) Alta entitate foarte activa in acest domeniu este Agentianationala de ocupare a fortei de munca (ANOFM)Piata muncii a suferit schimbari puternice in ultimul deceniu.Modificarile aparute au creat nevoia unei noi institutii. Unamoderna, flexibila cu capacitatea de a raspunde acestorprovocari.

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM),impreuna cu cele 42 de agentii judetene si peste 180 de agentiilocale, raspunde acestor provocari. Serviciile sale se adreseazasomerilor si agentilor economici. Principalul sau obiectiv estecresterea gradului de ocupare a fortei de munca si implicit

scaderea ratei somajului. Prin Legea nr. 145/1998, a fostreglementata infiintarea, organizarea si functionarea AgentieiNationale pentru Ocupare si Formare Profesionala, institutiepublica de interes national, cu personalitate juridica, ce si-ainceput in mod efectiv activitatea la data de 1 ianuarie 1999.Prin Ordonanta de Urgenta nr. 294/2000 a fost modificata sicompletata Legea nr. 145/1998, noua denumire a institutiei fiind

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca. Pentruorganizarea si coordonarea activitatilor specifice la nivel judeteansi la nivelul municipiului Bucuresti, Agentia Nationala pentruOcuparea Fortei de Munca are in subordine agentii constituite la

nivel judetean si la cel al municipiului Bucuresti, unitati cupersonalitate juridica. Agentiile judetene pot infiinta subunitati defurnizare a serviciilor de ocupare a fortei de munca.Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru OcupareaFortei de Munca sunt:


37/129

Institutionalizarea dialogului social in domeniul ocuparii siformarii profesionale; Aplicarea strategiilor in domeniul ocuparii si formariiprofesionale; Aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelorneincadrate in munca.Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentruOcuparea Fortei de Munca are urmatoarele atributii principale:

organizeaza, presteaza si finanteaza, in conditiile legii, serviciide formare profesionala pentru persoanele neincadrate in munca; orienteaza persoanele neincadrate in munca si mediaza intreacestea si angajatorii din tara, in vederea realizarii echilibruluidintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca; face propuneri privind elaborarea proiectului de buget alasigurarilor pentru somaj; administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezintaMinisterului Muncii si Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale sianuale privind executia bugetara; propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de

acte normative in domeniul ocuparii si formarii profesionale si alprotectiei sociale a persoanelor neincadrate in munca; organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor,alocatiilor si indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilorpentru somaj; implementeaza programe finantate din Fondul Social European; elaboreaza, in baza indicatorilor sociali de performanta stabilitide Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, programe anuale deactivitate pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii siSolidaritatii Sociale.

c) Deoarece sunt prezente pe tot cuprinsul tarii, Camerele deComert joaca efectiv un rol de organizatii de sprijinire a afacerilorpentru IMM. In Romania, exista 42 Camere de Comert, cu statutde organizatii nonguvernamentale si nonprofit, in care calitateade membru este gratuita.


38/129

d)Asociatiile oamenilor de afaceri, patronatele sunt de asemeneaimplicate in livrarea de servicii de consultanta membrilor acestora,atat la nivel national cat si la nivel local, prin intermediulstructurilor teritoriale sau de ramura. Una din organizatiilereprezentative la nivel national, cu reprezentare teritoriala amembrilor sai este Alianta Confederatiilor Patronale din Romania- ACPR, care are ca membri: Asociatia Romana a Antreprenorilorde Constructii ARACO, Consiliul National al Intreprinderilor

Private Mici si Mijlocii din Romania CNIPMMR, ConfederatiaNationala a Patronatului Roman CNPR, Confederatia Patronalaa Industrie, Serviciilor si Comertului CPISC, Consiliul National alPatronilor din Romania CONPR, Patronatul National Roman PNR, Uniunea Generala a Industriasilor din Romania UGIR, iarmembri asociatiAsociatia Oamenilor de Afaceri din Romania -

A.O.A.R, Asociatia Romana a Bancilor - A.R.B., InitiativaEuropeana a Mediului de Afaceri - I.E.M.A, Asociatia Oamenilorde Afaceri Turci (T.I.A.D.);

e) Asociatiile profesionale joaca un rol important in actiunea de

sprijinire a mediului de afaceri pentru fiecare sector in parte.Activitatea de consultanta a acestora este tot mai pregnanta incontextul cresterii cererii de servicii la standarde europene. Lanivelul regiunii Oltenia, una din cele mai active organizatiiprofesionale este ARIES Oltenia. ARIES Oltenia este implicata inderularea de proiecte atat direct, ca organizatie, in calitate departenerin cadrul unor proiecte cu finantare europeana: (1)SEE INNOVATION - Sprijin pentru o participare cat mai eficienta aIMM-urilor din zona balcanica in programele cadru (IST) finantatede UE (iunie 2005 iunie 2007) -partener cu atributiuni deorganizare a evenimentelor, diseminarea informatiilor,

organizarea brokerajelor si identificarea propunerilor de proiecteFP 6 in domeniul IST; (2) IST BONUS - Imbunatatirea participariiorganizatiilor din NMS & ACC in prioritatea IST din cadrulprogramelor cadru (6 si 7) atat cantitativ cat si in domeniul e-business & e-working (iunie 2005 iunie 2007) - partener. ARIESOltenia deruleaza din 2006 pana in prezent programul IMPACT- in


39/129


40/129

Procesul prin care informatia, cunostiintele, ideea sau otehnologie, dezvoltate intr-o organizatie, intr-o zona sau pentruun anumit scop sunt folosite sau aplicate in alta organizatie,intr-o alta zona sau pentru un alt scop.

Relatia intre inovatori si aplicanti care duce la realizarea saudezvoltarea de noi produse, tehnologii, sisteme;

Vanzarea sau schimbul proprietatii intelectuale legate de otehnologie cu acordul producatorului;

Aplicarea sau adaptarea cu succes a unei tehnologiidezvoltate intr-o unitate astfel incat sa corespunda cerintelormai multor unitati;

Preluarea de tehnologie, know-how sau experienta de la ounitate catre alta, de la un sector industrial catre altul, de lacercetare catre piata ca element de inovatie (nu puracomercializare);

Transferul tehnologic transnational are loc dintr-o tara catrealta;

Reteaua IRC de export-import de noi tehnologii se caracterizeazaprin cea mai mare acoperire geografica din lume, tarile in care

functioneaza centre ale retelei IRC fiind: statele Membre ale UE,tarile asociate, Elvetia, Islanda, Israel si Norvegia) si consta in 71de centre (rezultate prin parteneriatul a peste 250 de organizatiice implica peste 1000 de specialisti);Strategia de dezvoltare a serviciilor oferite se bazeaza pe legaturiconstante cu dimensiunea/regionala locala a dezvoltarii socio-economice durabile (inclusiv in ceea ce priveste activitatea lor decercetare-dezvoltare), pe legaturi cu alte retele europene (deinformare, de incubare in inovare si afaceri, etc.) si pe stimularealegaturilor dintre comunitatea de afaceri (inclusiv cea dindomeniul finantarii) si comunitatea stiintifica;

Serviciile oferite de centre sunt complexe (audit tehnologic,organizare de evenimente, baze de date, cautare de parteneri,proprietate intelectuala, indrumare spre finantare, asistare innegocieri, etc.); serviciile centrelor IRC - care, de la infiintare, ausprijinit peste 65.000 clienti (pentru a le satisface nevoiletehnologice sau a le asigura exploatarea rezultatelor cercetarii),


41/129


42/129

3.1.3 Locatii si mediu

Organizatiile de sprijinire a afacerilor care ofera sedii simediu sunt de 2 tipuri: incubatoare de afaceri (incubatoaretehnologice si de afaceri) si parcuri industriale si tehnologice.Unele din consideratiile ce urmeaza reprezinta rezultatul

analizelor efectuate de MIMMCTPL in perioada 2004-2005referitoare la incubatoare de afaceri si parcuri industriale sitehnologice.a) Incubatoare de afaceri: O prima concluzie o reprezinta aceeaca sprijinul acordat IMM si afacerilor nou infiintate prinincubatoarele de afaceri este un instrument economic util, dedezvoltare si promovare a noilor afaceri, de incurajare a inovatieila nivel de IMM si afaceri nou infiintate si de creare de noi locuride munca. In acelasi timp, prin promovarea si sprijinireaincubatoarelor de afaceri, autoritatile guvernamentale si celelocale pot sa isi demonstreze cu usurinta angajarea in directia

sprijinirii oamenilor de afaceri.

Distributia geografica a incubatoarelor de afaceri,la nivelul anului 2004


43/129


44/129


45/129


46/129


47/129

Parc Industrial Tehnopol Horezu (Valcea) Parc Industrial Motru (Gorj).Incubatoare de afaceriIn regiunea Oltenia functioneaza 5 incubatoare de afaceri: IPA CIFATT Craiova Centrul de Afaceri pentru dezvoltarea IMM-urilor - Tg. Jiu Fundatia pentru Dialog Social - Centrul pentru DezvoltareLocala Tg. Jiu

Incubatorul de afaceri EUROPA Centrul de Afaceri Flandra - Rm.ValceaPotential pentru dezvoltarea incubatoarelor de afaceriParcul Tehnologic Craiova, o investitie promovata deUniversitatea de Stat Craiova in parteneriat cu autoritatile localeare o suprafata totala a locatiei de 22.000 metri patrati, iarvaloarea totala a proiectului de investitii este de peste10 Meuro.

Acesta este singurul proiect de Parc Stiintific si Tehnologic, alcarui studiu de fezabilitate a ilustrat o rata pozitiva de rentabilitate.Este considerat ca avand o mare importanta, atat pentru regiune,cat si pentru Craiova, beneficiind de o locatie atragatoare,

aproape centrala, localizat pe directia spre aeroport si pe soseauade legatura Bucuresti -Timisoara. Ca un efect al privatizarii unorintreprinderi aflate in proprietatea statului, ar putea sa existe uninteres in crestere al investitorilor pentru amplasarea unitatilorproductive pe aceste terenuri private, pentru dezvoltarea de noilocatii industriale si de afaceri un numar de 10 locatii estimate,la nivel regional.Infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI)Exista un consens larg asupra faptului ca, atat crestereaeconomica cat si competitivitatea viitoare a economiei vor fibazate pe activitatile de cercetare si inovare. Activitatea de

cercetare in regiunea Oltenia este dezvoltata intr-un total de 26institute si centre de cercetare, prezentate dupa tipul de activitati: Stiinte sociale: -1 Dolj; Fizica-chimie - 1 Valcea Informatica, comunicatii - 1 Dolj; Mediu - 1 Valcea;


48/129


49/129

incubator de afaceri care gazduieste 12 firme incubate dotat cusala de conferinte si cu facilitati informatice, calculatoare,copiatoare, internet, etc care sunt puse la dispozitia firmelorlocate. Organizatia a derulat numeroase proiecte care sa vina insprijinul dezvoltarii mediului de afaceri, crearii de locuri de muncasi integrarii IMM in circuitul cooperarii internationale, a cooperariitransfrontaliere romano-bulgare.Una din prioritati, la nivel national si regional o reprezinta

impulsionarea cercetarii si dezvoltarii, inovarii. Elaborareapoliticilor si strategiilor de dezvoltare la nivel national esteconcentrata la nivelul Ministerului Educatiei si Stiintei si ConsiliuluiNational pentru Stiinta si Cercetare. Exista 52 de institute destiinta apartinand Academiei de Stiinte, 1 laborator national si 12laboratoare centrale, 4 centre de stiinta. Centrul national deStiinte Agrare are 21 de institute de cercetare, 13 centre regionalesi un parc national agro-biologic. De asemenea in Bulgariafunctioneaza 42 de universitati, in 7 din ele existand centre destiinta si cercetare, laboratoare de cercetare aplicata. Principalazona de polarizare a acestor activitati se afla insa in zona

capitalei Sofia, respectiv in regiunea SV.

4. Tipuri de incubatoare de afaceri si rolul acestorain impulsionarea infiintarii si dezvoltarii IMM

In ultimii ani au aparut notiuni si institutii noi caracteristiceeconomiei de piata: Incubatoare de Afaceri, Centre de TransferTehnologic, Parcuri Stiintifice si Tehnologice, Parcuri Industriale.Toate sunt concepte noi, aparute in ultimele decenii, care audepasit stadiul teoretic si au devenit in ultima perioadainstrumente, mijloace pentru sprijinirea si dezvoltarea inovarii,

intreprinzatorilor, in ideea producerii firmelor de success. UnCentru Incubator de Afaceri, concept preluat din englezesculBusiness Incubator Centre, este o institutie care urmarestecrearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru firmele nouinfiintate si cele inovative, cu potential de dezvoltare.Orice afacere, din punct de vedere al dezvoltarii in timp, are o


50/129

perioada de initiere (incubare - in house), o perioada dematurizare (incubare - external house), o perioada de dezvoltare,o perioada de stagnare si o perioada de scadere. Pe tot parcursulacestor perioade afacerea este tot timpul sensibila si supusaoricand unei posibile distorsionari si disparitii. Apelarea laserviciile unui Incubator Tehnologic si de Afaceri este o formastiintifica si logica de protejare a cresterii afacerii si de maturizarea acesteia. De altfel statisticile arata ca la nivel mondial afacerile

care isi incep activitatea in Incubatoarele Tehnologice si deAfaceri au sanse mai mari de supravietuire in primii 5 ani decatcele care pornesc in afara acestora. Administratia IntreprinderilorMici din SUA arata inca de la inceputul anilor 2000 ca 50% panala 80%dintre firmele nou infiintate dau faliment in primii 5 ani. Inschimb 87% dintre firmele incubate au supravietuit anului 5.Revenind la Incubatoarele de Afaceri, acestea au ca obiectivespecifice cresterea probabilitatii de succes in primii ani critici,reducerea semnificativa a timpului de lansare, posibilitateapatronilor de a se axa pe dezvoltarea produselor lor cheie,comercializarea rezultatelor cercetarii, identificarea oportunitatilor

de a investi, crearea de noi locuri de munca si incurajarea siformarea antreprenoriala. In ultima instanta incubatorul isipropune sa aiba un efect pozitiv asupra sanatatii economice aunei zone, a unei comunitati.

IstoricPrimul incubator a aparut in 1952 in Batavia, New York, iar

procesul de incubare a devenit o industrie in anii 80. In Europaprimele incubatoare de afaceri au aparut in Marea Britanie. In1972, prin renovarea unor cladiri si utilizarea acestora pentruateliere de artizanat si meserii sau prin subdivizarea unor cladiri

vechi si abandonate s-au creat spatii noi de lucru pentru firme noi.In Romania, primul Centru Incubator Tehnologic si de Afaceri,CITAf, a fost creat in martie 1992 cu sprijinul MinisteruluiCercetarii de atunci si al Institutului de Cercetare si Proiectarepentru Tehnologia Constructiilor de Masini, ICTCM SA. Ulterior s -au creat la Sibiu, Timisoara, Braila si Miercurea Ciuc 4


51/129


52/129


53/129


54/129

sa acopere costurile operationale sunt mai reduse in primii ani deexistenta ai incubatoarelor, iar structura parteneriatului trebuie sareflecte strategiile regionale si sprijinul pentru tehnologie siafaceri. Astfel, autoritatile publice, universitatile, companiile siinstitutiile financiare din sectorul public si privat joaca un rolimportant, de catalizatori pentru lansarea incubatoarelor.

A existat si o exceptie in cadrul acestui proces, si anume inperioada 1999 - 2000, cand explozia legata de internet a creat

mai mult de 300 de incubatoare in SUA si Europa, bazate peinfuzie de capital privat si capital de risc sau fonduri corporative.O data cu reglarea pietei, incubatoarele create in aceastaperioada au cunoscut o cadere brusca a activitatii si a veniturilor,multe dintre incubatoare s-au inchis, altele au revenit la activitatileclasice, cum am fi serviciile de consultanta.

In Europa sprijinul public in etapa de infiintare este incaredus in raport cu SUA. O analiza efectuata de catre Centrulpentru Servicii de Evaluare si Strategii (CSES), din MareaBritanie, pentru Comisia Europena DG Enterprise in anul 2002,arata ca un incubator de afaceri in Europa necesita o investitie de

aproximativ 4.000.000 Euro, din care 37% sunt costuri deoperare, iar fondurile publice sunt necesare cel putin pentruprimele faze de dezvoltare ale incubatoarelor. Conform aceluiasistudiu, costurile operationale ulterioare pentru un incubator suntde aproximativ 500.000 Euro/an, cea mai mare parte a acestora,41% fiind legata de cheltuielile de personal, 24% de cheltuielile cufirmele incubate, 22% de cheltuielile de intretinere a cladirii si aechipamentelor, iar aproximativ 13% din totalul costurilor suntreprezentate de utilitati.

Sunt, insa si pozitii puternice care sustin reducereaulterioara a dependentei de sursele de finantare publice. In

prezent 77% din incubatoarele de afaceri europene opereaza peo baza de organizatie non-profit.

Etapele de infiintare a incubatoarelor tehnologice si de afaceri


55/129

1. Intr-o prima etapa este necesara efectuarea unui studiude oportunitate/elaborarea strategiei de incubare, identificandnecesitatile, conditiile si cererea privind sustinerea afacerilor,definind grupul tinta si scopul incubatorului. In aceasta etapaeste inclusa analiza intreprinderilor mici si a tipului de spatii siservicii necesare acestora. Trebuie tinut cont de asteptariletuturor stakeholderilor (autoritati, institutii de educatie si cercetare,firme si forta de munca) cu privire la beneficiile pe care infiintarea

incubatorului le poate aduce comunitatii in ansamblul ei.Este important ca scopul operational al incubatorului sa fie

cel de generare de locuri de munca si de crestere acompetitivitatii prin sustinerea dezvoltarii afacerilor viabile si nucel de natura sociala.

Astfel, procesul de incubare are ca scop crearea celor maibune conditii pentru a pune in practica dezvoltarea accelerata afirmelor start-up si a ideilor de afaceri, iar acest lucru serealizeaza printr-o strategie proprie de incubare, care trebuie sacuprinda:

Identificarea nevoilor de schimbare ale firmelor incubate

de-a lungul timpului; Evaluarea calitatii serviciilor externe incubatorului de

afaceri; Identificarea mediului de afaceri din care provin incubatii; Informarea obiectiva a acestora asupra procesului de

incubare; Cuantificarea si monitorizarea impactului economic asupra

comunitatii locale; Identificarea metodelor prin care se asigura calitatea

resurselor dedezvoltare a afacerilor; Identificarea surselor de dezvoltare a afacerilor, facilitatilor

si a infrastructurii prin care clientii vor fi sprijiniti sa atingapotentialul de dezvoltare;

Identificarea modului in care incubatorul de afaceriactioneaza ca un catalizator al dezvoltarii economicelocale;


56/129

Identificarea punctelor critice in dezvoltarea mediului deincubare;

Stabilirea obiectivelor si focalizarea asupra mediului deincubare;

Modalitatea de livrare a serviciilor suport pentru clienti modelul operational al incubatorului si tipul acestuia infunctie de amplasament;

Oferta de servicii prin care incubatorul de afaceri devine un

mediu de incubare complex si complet; Identificarea modalitatilor de diminuare in timp a

subventiilor acordate clientilor

2. Este important, de asemenea, sa se realizeze un plande afaceri pentru a oferi un cadru de operare incubatorului, caresa ajute in procesul de luare a deciziilor, promovareaincubatorului si atragerea organizatiilor partenere si a clientilor.

Planul de afaceri trebuie sa contina: Tipurile de servicii suport furnizate (acest lucru va intari

performanta incubatorului);

Specificarea serviciilor oferite permanent in cadrulincubatorului tehnologic si de afaceri si cele achizitionateextern, caracteristicile acestora in functie de specificulfiecarui client, politica de preturi, tipul de rezultate/indicatoristabiliti;

Regulile de functionare ale incubatorului, procedeul deselectie a firmelor care vor fi incubate (criteriile deadmitere, perioada pe care vor fi gazduite respectivelefirme), asigurarea confidentialitatii si protejarea proprietatiiintelectuale, politica de excludere din incubator, chirii,analiza economica (cheltuieli si venituri previzionate din

chirii si din serviciile furnizate); Strategia de marketing, tipurile de afaceri ce vor fi

incubate, aspecte privind sustenabilitatea incubatorului deafaceri pe termen lung. Experienta arata ca incubatoarelede succes s-au focalizat pe un domeniu al afacerilor sau altehnologiilor. Acest lucru permite managerilor de


57/129


58/129


59/129

5.2 Amplasarea unui incubator unde, cum si de ce?

In general, amplasamentul, structura si dimensiunileincubatorului reflecta scopurile pentru care a fost creat, tipul sinumarul de firme carora li se adreseaza.

Mark P. Rice si Jana B. Matthews, in cartea Growing NewVentures, Creating New Jobs (1995) (Dezvoltarea noilor afaceri,

Crearea de noi locuri de munca), subliniau: cladirea potrivitaasigura baza pentru sustenabilitatea financiara din sursele propriisi un mediu propice, in care antreprenorii si admistratoriiincubatorului pot lucra impreuna pentru dezvoltarea de noiafaceri, inovative. Alegerea nepotrivita a spatiului/ a cladirii vaduce la esec si acesta este unul din motivele principale pentrucare incubatoarele nu si-au atins obiectivele

Daca a fost creat in scopul promovarii intreprinderilorbazate pe tehnologii, incubatorul poate fi amplasat intr-o zona detip greenfield, de exemplu un parc stiintific si tehnologic adiacentunei universitati, in timp ce alte incubatoare pot fi amplasate in

mijlocul unor platforme industriale sau intr-o zona centrala a unuioras.

Incubatoarele axate pe sectoare economice noi, de varf,tind sa fie concentrate in zone metropolitane, in orase sau regiunicare combina tehnologiile, talentul creator, antreprenoriatul siserviciile profesionale si financiare, fiind alese locuri undeinvestitorii pot lucra si pot fi in contact unii cu altii si se potpromova pe ei insisi.

Cele mai multe incubatoare se afla in cladiri acoperite,construite uneori special pentru acest scop, dar care duc lacosturi de infiintare mai ridicate. Totusi, majoritatea incubatoarelor

europene infiintate sunt legate foarte strans de costurile delansare, astfel incat in multe orase europene, cei careadministreaza incubatoarele prefera sa le amplaseze in cladiri cucosturi de inchiriere mai mici, foste depozite sau birouridezafectate.


60/129

Odata identificat tipul de firme carora li se adreseaza, esterecomandat ca administratorii incubatorului sa viziteze alteincubatoare cu caracteristici asemanatoare, dandu-le, astfel,posibilitatea, de a invata din experienta celorlati si de a evitaeventualele probleme care pot aparea cu privire la : determinareadimensiunilor optime ale incubatorului, realizarea arhitecturiispatiilor de lucru, determinarea numarului si a dimensiunilornecesare ale spatiilor de lucru, realizarea infrastructurii de baza

(retele de alimentare cu apa, energie elctrica, de telefonie si deconexiune la Internet).

Studiile realizate la nivel european au aratat ca, pentru aavea succes, este indicat ca incubatorul sa dispuna de suficientspatiu pentru a putea incuba simultan 20 de afaceri. Nu trebuieexagerat, insa, deoarece o rata scazuta de ocupare a spatiului,poate fi vazuta ca un semn de esec al incubatorului. Astfel, spatiulpus la dispozitie de un incubator variaza intre 90 m

2si 41.000 m

2,

cu o medie in jurul valorii de 5.800 m2. O capacitate mai micadecat cea mentionata mai inainte, genereaza dificultati pentruconstructia afacerilor. O alta practica este aceea de a mentine

funtionarea simultana a cel putin 85% din locatii (unitatile dinspatiul locativ).

Exista insa si incubatoare care gazduiesc un numar mic deafaceri (4-5) si care nu sunt atat de atente la costurile de infiintare(infuzia masiva de capital asigurata prin fonduri de investitii cucapital de risc private equity funds).

In alegerea locatiei in care va functiona incubatorul sunt deasemenea importante facilitatile oferite de zona respectiva,precum : infrastructura de transport si facilitatile de transport incomun, spatiu de parcare, servicii bancare si de curierat si chiarservicii medicale.

Dupa gasirea spatiului adecvat pentru desfasurareaactivitatilor incubatorului trebuie realizata, daca este cazul,racordarea la utilitati (apa, energie electrica, telefon, spatii pentruparcari etc.) si reabilitarea spatiilor in mod corespunzator, pentrua permite flexibilitatea intreprinderilor si securizarea produseloracestora. Spatiul trebuie sa poata asigura amplasarea unui punct


61/129


62/129

Administratorul incubatorului este responsabil de aspecteleoperationale, care trebuie sa fie clar definite si de conducere aincubatorului tehnologic si de afaceri, fara a detine, insa,majoritatea actiunilor.

In cazul in care administratorul este selectat dupademararea procesului de realizare a infrastructurii de afaceri elpoate face obiectul procesului de selectie in baza unor criteriiidentificate de autoritatea publica, nefacand obiectul unei

achizitii/cesiuni atata timp cat nu sunt angajate intre autoritateapublica si administrator sume de la bugetul de stat/local,activitatea administratorul fiind nerenumerata de la buget ci prinautofinantare, din servicii prestate in favoarea firmelor incubate.

Principalele atributii ale administratorului incubatorului sunturmatoarele:

raspunde de administrarea incubatorului tehnologic si deafaceri;

incheie contracte de prestare a serviciilor cu rezidentiiincubatorului;

asigura personalul pentru prestarea serviciilor incubatilor;

asigura integritatea patrimoniului incubatorului tehnologic side afaceri;

desfasoara activitati de atragere a investitiilor pentrudezvoltarea incubatorului;

stabileste si mentine relatii cu retelele internationale deincubatoare tehnologice si de afaceri;

creeaza si intretine baza de date pe profilul activitatiiincubatorului

valorifica toate facilitatile legale in beneficiul incubatilor; Reprezinta incubatorul in relatiile cu autoritatile

administratiei publice centrale si locale.

Aptitudinile echipei care administreaza incubatorul siadoptarea unei abordari de afaceri coerente in ceea ce privesterelatiile incubator - incubat sunt importante pentru atingerea unorstandarde de performanta si de practici eficiente.

Administratorii incubatorului trebuie sa prezinte calificareasi experienta adecvata pentru a asigura marketing-ul si suportul


63/129


64/129


65/129

selectare este reprezentat de posibilitatea de a face selectiadintr-un numar ridicat de companii start-up, crescand astfelsansele de a le alege pe cele care au sanse mai mari dedezvoltare.Procesul de selectare a incubatilor cuprinde urmatoarele etape:

Stabilirea criteriilor de selectie; Modalitatea de desfasurare a procesului de selectare a

incubatilor pasii care vor fi urmati in evaluarea firmelor;

Expertii implicati in procesul de selectare.Criteriile de selectie a afacerilor incubate se refera la:

stadiul de dezvoltare al firmei in momentul acceptarii inincubator (daca a fost constituita legal sau se afla inca instadiul de idee, daca exista deja pe piata si de cat timp, oridaca firma poate fi o divizie a unei companii existente pepiata de mai multa vreme);

compatibilitatea afacerii cu tipul si obiectivele incubatorului(de exemplu, daca vorbim de un incubator axat pebiotehnologii, nu ar putea raspunde favorabil solicitarii uneifirme care produce textile);

viabilitatea tehnica/comerciala a proiectului; potentialul antreprenorial si managerial al viitorului client

(incubat); gradul de inovare al afacerii si impactul tehnologic; potentialul de dezvoltare si impactul asupra economiei

zonei in care activeaza firma; numarul de locuri de munca create si impactul afacerii

incubate asupra societatii in ansamblul ei; acceptarea serviciilor de consultanta oferite si capacitatea

proprie de a plati facilitatile si serviciile asigurate deincubator;

impactul asupra mediului masura in care activitateaincubata, prin atingerea potentialului maxim de dezvoltare(tehnologii, resurse utilizate, generarea de deseuri)afecteaza calitatea mediului inconjurator etc.Unele incubatoare solicita potentialilor clienti sa

pregateasca un plan de afaceri complet (mai ales incubatoarele


66/129


67/129


68/129

- obligatiile si drepturile incubatorului;- costuri, termene limita si penalizari;- perioada de validitate a contractului si posibilitatile de

reinnoire a acestuia;- situatiile de reziliere a contractului.

5.5 Avantajele incubatilor

In contextul unei piete economice din ce in ce mai maiextinse, unde concurenta este acerba si unde reusesc sa seimpuna, de obicei, marile companii, sansele de supravietuire aleafacerilor mici, aflate la inceput, sunt reduse. Incubatoareletehnologice si de afaceri reprezinta una dintre putinele solutiipentru aceste firme vulnerabile, deoarece pun la dispozitiaantreprenorilor o serie de servicii strategice si logistice pentru ase dezvolta. Incubatoarele joaca astfel patru roluri principale:

de parinte" - sustinand managerii firmelor incubate atat dinpunct de vedere tehnic cat si material in unele cazuri;

de mediu" - ofera posibilitatea dezvoltarii rapide a

strategiilor de afaceri ale firmelor incubate; de investitor" - incubatorul aduce capital in schimbul unor

actiuni ale firmelor incubate, la fel ca si firmele cu capitalmixt; diferenta este ca incubatorul se implica activ indezvoltarea firmei incubate;

de club de afaceri" - incubatorul cauta si ofera oportunitatide afaceri firmei incubate, facilitandu-i intalnirea cu alti

jucatori de pe piata.Astfel, firmele incubate beneficiaza de facilitati multiple precum:

inchirierea, in conditii avantajoase, de spatii de birourisi/sau spatii de productie in cadrul incubatorului;

acces la utilitati; echipamente de ultima generatie siinfrastructura ICT;

servicii administrative prestate prin intermediuladministratorului incubatorului;


69/129

asistenta si consultanta de specialitate acordata contracost, la preturi mai scazute decat media pietei, de catresau prin intermediul administratorului incubatorului;

posibilitatea obtinerii, mai usor, de alocatii financiarenerambursabile.Tot prin sprijinul incubatoarelor, incubatii isi pot gasi mai

usor clienti si isi pot promova mai usor afacerile. Prin contactulpermanent cu alte firme din acelasi domeniu de activitate sau din

domenii care se intrepatrund, relatiile de cooperare intre ele sepot stabili mult mai usor, impulsionand, totodata, competitia sicompetitivitatea la nivel regional, national si chiar international.

Un incubator de afaceri implica, asadar, din punctul devedere al firmelor incubate, scaderea costurilor si a riscurilor inperioada de initiere a afacerii si le ofera acestora cea mai bunasansa de supravietuire.

5.6 Servicii in cadrul unui incubator

Natura si gama de servicii suport oferite de un incubator

tehnologic si de afaceri variaza in functie de modelul si deobiectivele incubatorului. Totusi, incubatoarele cauta sa ofereclientilor un sortiment cat mai larg de facilitati, care sa acopereurmatoarele aspecte:

- servicii de pre-incubare si training antreprenorial;- servicii suport pentru afaceri;- sprijin pentru inovare si tehnologii;- finantarea lansarilor de afaceri si expansiunea acestora;- servicii de monitorizare, comunicare in retea si incubare

virtuala.

1. Pre-incubare si training antreprenorialPre-incubarea este un termen folosit pentru a descrie serviciilesuport pentru viitorii antreprenori, inainte de lansarea propriilorafaceri.


70/129

Serviciile de acest tip includ identificarea viitorilor antreprenori,sprijinirea lor pentru realizarea planului de afaceri, training siconsultanta pentru crearea unei companii.In cadrul serviciilor de pre-incubare, antreprenorilor li se ofera unbirou si alte facilitati de baza (computer, telefon, etc.) pentru operioada de timp in care trebuie sa isi realizeze planul de afaceri.In anumite cazuri, acest proces face parte din cursurile organizatede scolile de afaceri, pentru care procedurile de selectie ale

incubatilor pot fi parte a unui aranjament de parteneriat intreincubatoare si aceste scoli.

2. Servicii suport pentru afaceriServiciile suport pentru afaceri se refera atat la infrastructura silogistica, cat si la serviciile de consultanta puse la dispozitiafirmelor start-up in cadrul incubatoarelor.Infrastructura de afaceri consta in cladiri, spatii de productie,birouri, spatii destinate expozitiilor. Aceasta structura trebuie safie flexibila si proiectata in corelatie cu necesitatile clientilor.Gradul de flexibilitate este in stransa dependenta cu politica de

iesire din incubator, prin mobilitatea clientilor in cadrulincubatorului in functie de stadiul de dezvoltare al afacerii.Logisticase refera pe de-o parte la asigurarea utilitatilor curente(apa, energie electrica si termica), iar pe de alta parte, la accesulla retea de Internet, sali de conferinta, echipamente de birotica,servicii de secretariat, laboratoare etc.Activitatile de consultanta si instruire sunt esentiale pentrudezvoltarea afacerilor incubate, fie ca sunt asigurate de catrepersonalul incubatorului sau ca sunt atrase resurse externe, infunctie de necesitatile clientilor. In unele cazuri se poate identificaun spectru larg de servicii de consultanta, pornind de la cele de

baza pana la consultanta specializata:- servicii profesionale (contabilitate, asistenta juridica,

inregistrarea marcilor si brevetelor);- sprijin pentru export si cautare de parteneri in exterior;- sprijin pentru afaceri prin internet si alte aspecte ale

ICT;


71/129


72/129

In cazul incubatoarelor situate in cadrul campusurilor universitarecu departamente de cercetare, sunt incurajate activitatileantreprenoriale cu administrare academica.

4. Finantarea lansarilor de afaceri si expansiunea acestoraCele mai bune procese de incubare creeaza pentru potentialiiclienti posibilitati de accesare a surselor de finantare pentru a-isprijini pe acestia pe parcursul procesului investitional.

Prin demonstrarea unui management eficient pentru minimizareariscului lansarii unei companii noi si schimbarea atitudiniicapitalistilor de risc/ venture capitalists (cei care conducfonduri de venture capital - fonduri de investitii axate pecumpararea afacerilor mici si revanzarea lor ulterioara),incubatoarele joaca un rol pozitiv in redresarea caderilor de piata.

Acestia pot investi intr-un portofoliu de afaceri, in cadrulincubatorului, inca din fazele timpurii ale lansarii afacerilor, iarriscurile sunt mai mici decat in cazul unei investitii intr-o companienoua din afara incubatorului.Pentru a putea sprijini firmele mici la momentul lansarii, mai multe

incubatoare europene si-au constituit propriile fonduri cu capitalde risc, care sunt administrate de echipa manageriala aincubatorului. Aceste fonduri acopera, de regula, primele 6-12 lunide debut ale afacerii.Pe de alta parte, incubatoarele si-au construit o retea de partenerisi de contacte in sectorul financiar, care le conduce spre a puteagasi fonduri de capital sau pot acorda o consultanta clientilor invederea obtinerii unei finantari de acest tip.

5. Servicii de monitorizare, comunicare in retea si incubarevirtuala

Incubatoarele trebuie sa faca dovada existentei propriilorproceduri de monitorizare prin care se cuantifica realizareaobiectivelor si daca acestea sunt armonizate cu necesitatileincubatilor. Modul in care clientii sunt monitorizati pe parcursulincubarii este un indicator important pentru maximizarea sanselorde supravietuire a afacerii si pentru a stabili ratele de crestere. De


73/129

obicei, incubatoarele mici nu fac o monitorizare detaliata aclientilor, dar incubatoarele de dimensiuni mari fac evaluaricomplexe.O caracteristica a incubatoarelor este aceea ca incurajeazacomunicarea in retea, intre clientii incubatorului, pentru a asiguraschimb permanent de informatii si experienta in dezvoltareaafacerilor. Aceasta presupune, insa, un anumit grad deomogenitate a afacerilor incubate, care depinde de tipul

incubatorului si de criteriile de selectie a incubatilorMajoritatea incubatoarelor ofera, in prezent, asistenta afacerilorincubate si dupa incheierea perioadei de incubare, dar si unorafaceri locale/regionale care nu sunt incluse in incubator, deobicei prin intermediul internetului (incubare virtuala).

Acest concept de servicii suport, de cele mai multe ori integrate,este unul dintre elementele esentiale ale unui incubator. Dar nutoate incubatoarele dispun de aceste servicii si facilitati ininteriorul lor. De aceea, incubatoarele incurajeaza clientii sainvete unii de la altii, sa lucreze in retea, sa apleze si la furnizori

externi incubatorului.O problema manageriala importanta o reprezinta stabilireatarifelor pentru serviciile prestate de incubator clientilor (locatarisau externi), existand, deopotriva, argumente pentru si contrasubventiilor publice.In general, incubatoarele cauta sa obtina un echilibru in cadrulpoliticilor de tarifare a serviciilor. Unele incubatoare ofera chiarservicii gratuite, incorporand serviciile oferite in pachetul generalde inchiriere a locatiei, dar cea mai mare parte a incubatoareloreuropene (doua treimi) solicita clientilor sa plateasca separatserviciile oferite.

5.7 Ciclul de incubare dezvoltarea IMM evolutii

Primele stadii de viata ale unei intreprinderi start-up suntcele mai dificile, statisticile aratand ca mai mult de 50% din firmeesueaza in primii trei ani de la infiintare.


74/129

Procesul de adm

ghid-incubatoarele de afaceri

Documents