ghid Şi eu pot schimba ceva! - fundatiacote.ro · acest model creează pentru elevii prove- nind...

Şieupotschimbaceva!

Iaşi2010

Coordonator Iulian Ghica

Iulian Ghica (coordonator proiect Fundaţia COTE)Maria Apreutesei (asistent social Fundaţia COTE)

Remus Ifrim (asistent social Fundaţia COTE)Elena Filiche (reprezentant partener DGASPC Iaşi)

Emanuela Epureanu (reprezentant partener Colegiul Tehnic IC Ştefănescu Iaşi)

Ghid

Capitolul 1Modelul „Şi eu pot schimba ceva!” ....................................... 3

Capitolul 2Geneza/formarea unei echipe ................................................. 7

Capitolul 3Motivarea tinerilor .................................................................. 14

Capitolul 4Relaţionarea cu tinerii şi coordonarea acestora .................. 31

Capitolul 5Profilul coordonatorului echipei ......................................... 42

Capitolul 6Dezvoltarea abilităţilor tinerilor .......................................... 45

Capitolul 7Dezvoltarea abilităţilor de leadership ................................ 48

Capitolul 8Posibilitatea adaptării şi replicării modelului „Şi eu potschimba ceva!” de către centrele de plasament .................... 52

Capitolul 9Posibilitatea adaptării şi replicării modelului „Şi eu potschimba ceva!” de către şcoli ........................................................ 56

Capitolul 10Posibilitatea adaptării şi replicării modelului „Şi eu potschimba ceva!” de către ONG-uri ............................................... 60

Anexa 1. Chestionar Empowerment ............................................... 62Anexa 2. Grilă de evaluare a abilităţilor de viaţă 1 ..................... 63Anexa 3. Grilă de evaluare a abilităţilor de viaţă 2 ..................... 65Anexa 4. Chestionar Leadership ..................................................... 66Anexa 5. Chestionar Evaluare .......................................................... 67Anexa 6. Chestionar Satisfacţie ....................................................... 68Anexa 7. Interviu ................................................................................. 69Bibliografie, webgrafie ...................................................................... 70

Cuprins

Capitolul 1Modelul „Şi eu pot schimba ceva!”

O nevoie...

În contextul unui sistem de învăţământ încă centratmai mult pe informare decât pe formare şi în situaţia în careoferta pentru activităţi extracuriculare care să stimuleze im-plicarea creativă a copiilor şi tinerilor în viaţa comunităţii (şicare să nu presupună costuri financiare din partea acestorasau părinţilor lor) este scăzută, oportunităţile de implicarecreativă a acestora în viaţa comunităţii sunt foarte puţine.Pentru a evidenţia oferta scăzută pentru activităţile extracu-riculare în general cităm din Strategia Naţională în dome-niul protecţiei şi promovării drepturilor copilului2008-2013: „Având în vedere că odihna şi socializarea repre-zintă drepturi fundamentale ale copiilor, în cursul anului2004 numărul de copii aflaţi în evidenţa sistemului de pro-tecţie, care au fost beneficiari ai taberelor şcolare a fost 12.639,iar prin intermediul Agenţiei Naţionale a Taberelor au be-neficiat 175 de copii. Din datele statistice furnizate de Minis-terul Educaţiei şi Cercetării reiese faptul că, din totalulpopulaţiei şcolare de 3.056.549, numai 287.608 au frecventatactivităţile palatelor şi cluburilor copiilor în anul 2004. În re-laţie cu dreptul la odihnă se pune deseori şi problema încăr-căturii programelor şcolare şi a temelor pentru acasă.”

Dacă această situaţie persistă, aceşti elevi vor prezentaun nivel scăzut de dezvoltare al abilităţilor sociale, civice şide viaţă, adaptarea şi integrarea lor în societate se va realizacu dificultate, şi gradul lor de implicare în viaţa comunităţiiva fi unul scăzut. Numărul cetăţenilor (din judeţul Iaşi) carenu cred că pot schimba ceva în comunitatea lor, care nu sesimt responsabili pentru soluţionarea problemelor din co-munitate şi care nu iau iniţiative şi nu se implică în viaţa co-munităţii va creşte. Acest fapt va afecta pe termen lungevoluţia comunităţii. O comunitate formată din persoanecare au dreptul şi posibilitatea de a se implica în viaţa comu-nităţii, şi totuşi o fac în proporţie foarte mică, nu poate fi ocomunitate prosperă. Aşteptarea ca doar autorităţile sau ceidin afara comunităţii să se implice în soluţionarea proble-melor comunităţii nu va duce decât la persistenţa acestorprobleme. Numărul scăzut al persoanelor care votează saual celor care se implică în activităţi de voluntariat, numărul

Prin implicarea înproiectul „Şi eu potschimba ceva” am în-văţat foarte multe lu-cruri şi a fost oexperienţă foarte fru-moasă. În primul rândam învăţat cum să măcomport într-un grup şiam realizat ce este o res -ponsabilitate, încercândcât de mult am putut săle duc pe toate la capăt.În al doilea rând, am în-văţat cum să colaborezmai bine cu oamenii şimi-a mai dispărut dintimiditate. Acesta estepentru mine de fapt celmai mare câştig: că numai sunt aşa de timid caînainte. Vin cu drag laactivităţile de proiectdeoarece m-am ataşat detoţi colegii mei şi îmiplac activităţile.

Marian

3Şi eu pot schimba ceva!

www.fundatiacote.ro

scăzut de iniţiative concrete al cetăţenilor pentru soluţiona-rea problemelor comunităţii sunt doar câţiva din indicatoriice ne sugerează un nivel scăzut de implicare al cetăţenilor înviaţa comunităţii.

Şi eu pot schimba ceva!

Modelul „Şi eu pot schimba ceva!” răspunde nevoiisubliniate mai sus. Acest model creează pentru elevii prove-nind din medii defavorizate oportunitatea de a se implica înmod creativ în viaţa comunităţii. În mod concret se lucreazăpe o perioadă mai lungă cu echipe de câte 8-10 elevi. Fiecareechipă se va implica creativ pe o perioadă de câteva luni înviaţa comunităţii. Ideea proiectului este ca aceşti elevi să dez-volte ei înşişi mici proiecte pentru comunitate. Nu li se vaspune care sunt problemele şi ce să facă, ci ei vor fi stimulaţisă identifice anumite probleme ale comunităţii şi apoi să con-ceapă şi să implementeze mici proiecte pentru ameliorareasituaţiei. Aceasta este ideea fundamentală a proiectului: sti-mularea iniţiativei şi creativităţii, şi nu direcţionarea elevilorspre anumite activităţi pentru comunitate dinainte stabilite.Această abordare este denumită modelul „Şi eu pot schimbaceva!”. Considerăm că această abordare reprezintă o metodăfoarte eficientă pentru a dezvolta în rândul tinerei generaţiiabilitatea de a lua iniţiative creative pentru binele comuni-tăţii în care trăiesc. Experienţa unei iniţiative proprii care acondus la anumite rezultate concrete va forma convingereacă individul poate schimba ceva în comunitatea sa, convin-gere ce contrastează de multe ori cu blazarea şi lipsa de im-plicarea din partea multor adulţi care consideră cetăţeanulfără drept şi fără putere de a influenţa destinul comunităţiiîn care trăieşte.

Fiecare echipă estecoordonată iniţial de o per-soană adultă (asistent so-cial, profesor, educatoretc.). Echipa se va întâlnisăptămânal şi va parcurgeurmătorii paşi:

a) Identificarea ne-voii (1 / 2 întâlniri)

b) Identificarea solu-ţiei (1/2 întâlniri)

c) Planificarea activi-tăţilor (3/4 întâlniri)

Nimeni nu a sărăcit vre-odată dăruind...

Anne Frank

4 Şi eu pot schimba ceva!

d) Implementarea soluţieie) Evaluarea proiectului (1 întâlnire)În cadrul acestor întâlniri cea mai mare parte a timpului va fi alocată conce-

perii şi pregătirii unui proiect cu impact asupra comunităţii. În cadrul întâlniriisăptămânale se vor organiza şi jocuri şi activităţi atractive pentru promovarea lu-crului în echipă şi motivarea continuă a elevilor. În principiu pot fi alocate 5 întâl-niri pentru pregătirea unui proiect. Se urmăreşte ca echipa să identifice anumitenevoi ale comunităţii şi să conceapă mici proiecte pentru împlinirea nevoilor iden-tificate. Se poate stabili şi un buget pentru fiecare proiect. Se stimulează astfel crea-tivitatea, iniţiativa, implicarea şi abilităţile de planificare şi administrarea eficientăa unui buget. După realizarea fiecărui proiect, în cadrul întâlnirii săptămânale seva celebra reuşita şi se va evalua proiectul în vederea îmbunătăţirii activităţii echi-pei. În procesul pregătirii şi implementării viitorului proiect se va valoriza expe-rienţa câştigată şi lecţiile învăţate din proiectele anterioare.

Elevii vor învăţa din propria lor experienţă. Vor părăsi universul teoretic şise vor avânta în cel practic, confruntându-se cu provocări concrete din lumea reală.Implicarea acestora în pregătirea si implementarea diverselor proiecte cu impactpozitiv asupra comunităţii are foarte multe efecte benefice:

• Se stimulează iniţiativa şi creativitatea;• Creşte încrederea în sine;• Creşte încrederea în capacitatea de a influenţa, schim ba comunitatea;• Se dezvoltă abilităţile de comunicare şi lucru în echipă;• Se îmbunătăţesc abilitătăţile de planificare, organizare, administrare şi evaluare;• Se petrece timpul liber in mod util;• Comunitatea se bucură de schimbări concrete.Proiectul îşi propune să stimuleze iniţiativa tinerilor beneficiari. Aceştia vor

fi încurajaţi să identifice anumite probleme în comunitate, precum şi posibile mo-dalităţi de soluţionare. Pentru a clarifica însă la ce se referă aceste mici proiecte cuimpact pozitiv asupra comunităţii vom oferi câteva exemple de proiecte ce ar puteafi realizate împreună cu tinerii:

a) Problema identificată: biblioteca unei scoli este dotată cu puţine cărţi. Po-sibil proiect: colectarea de cărţi din comunitate, donarea lor către şcoală şi realizareaîn şcoală a unor activităţi de motivare a elevilor pentru lectură.

b) Problema identificată: populaţia rromă dintr-un cartier din oraş este înmod frecvent discriminată. Posibil proiect: realizarea unei mici piese de teatru carecombate discriminarea rromilor şi prezentarea ei în şcolile din acel cartier.

c) Problema identificată: într-o zonă din oraş pentru ieşire la iarbă verde oa-menii nu lasă tot timpul locul curat. Posibil proiect: realizarea unei activităţi de co-lectare a gunoa ielor şi realizarea şi distribuirea unui pliant pentru motivareaoamenilor ce frecventează acea zonă să păstreze curăţenia.

d) Problema identificată: Într-un cartier din Iaşi sunt mulţi pensionari carese simt singuri şi inutili. Posibil proiect: informarea şi motivarea acestora cu privi-rea la posibilitatea de a se implica în activităţi de voluntariat care sunt desfăşurateîn oraş de către diferite organizaţii.


www.fundatiacote.ro

Exemple

Modelul „Şi eupot schimba ceva!” nueste doar un concept. Ela fost pus în practică încadrul proiectului cuacelaşi nume obţinân -du-se rezultate de ose -bite. Ghidul include şidescrierea unor pro-iecte care au fost imple-mentate de către eleviidin cadrul ColegiuluiI.C. Ştefănescu Iaşi ală-turi de tinerii din cen-trele de plasament dinjudeţul Iaşi. Se va evi-

denţia: originalitatea ideilor, me todele folosite, be neficiileaduse tinerilor implicaţi, impactul asupra comunităţii.

Replicabilitate

În a doua parte a ghidului se va analiza posibilitateaadaptării acestui model de către diverse instituţii şi organizaţii:

• Posibilitatea adaptării şi replicării modelului “Şi eupot schimba ceva!” de către organizaţiile de tineret şi celecare funcţionează pe bază de voluntariat. (capitolul 10)

• Posibilitatea adaptării şi replicării modelului „Şi eupot schimba ceva!” de către centrele de plasament. (capitolul 8)

• Posibilitatea adaptării şi replicării modelului “Şi eupot schimba ceva!” de către şcoli. (capitolul 9)

Modelul „Şi eu pot schimba!” este un model replica-bil. Cu un minim de resurse tinerii pot fi mobilizaţi să se im-plice în mod creativ în viaţa comuntităţii. Acest lucrusuplineşte carenţele unui sistem educativ mai mult informa-tiv şi prea puţin formativ. Tinerii vor realiza achiziţii foarteimportante care îi vor ajuta enorm în viaţa socială şi în ceaprofesională. Se poate începe mai întâi doar cu o grupă deelevi/tineri. Entuziasmul acestora îi va molipsi şi pe colegiişi prietenii lor. Formarea celorlalte grupe se va realiza cuuşurinţă. Din experienţa proiectelor deja implementate men-ţionăm că doar după primele proiecte implementate deja amprimit solicitări pentru a participa la astfel de proiecte de lanumeroşi colegi, prieteni de-ai tinerilor deja implicaţi.

Când ai 10 paşi de făcut,9 paşi sunt jumătatea

drumului.

Proverb chinezesc


Capitolul 2Geneza/formarea unei echipeÎn proiectele de tipul ” Şi eu pot schimba ceva” forma-

rea unor echipe este un proces esenţial care va afecta gradulde implicare, motivarea şi de ce nu, chiar succesul unui pro-iect/program de tineret. Împărţirea tinerilor în echipe îi ajutăsă se dezvolte, favorizând procesul de învăţare experienţială;într-un grup se exercită o influenţă reciprocă foarte mareîntre membri. Echipa este locul în care tânărul îşi dezvoltănumeroase abilităţi (socializare, relaţionare, comunicare, lea-dership) şi învaţă să îşi asume responsabilităţi în vederea în-deplinirii obiectivului comun.

În vederea formării echipelor trebuie avut în vedere şiacordat o atenţie deosebită etapelor de promovare a proiec-tului/programului de tineret şi recrutare/selecţie a tinerilorparticipanţi.

Promovarea proiectului/programului este un procesprin care câţi mai mulţi tineri află despre scopul şi obiectivele

Unui om este mult maiuşor să-i dezvolţi cali -tăţile decât să-i înlăturidefectele.

Proverb albanez


www.fundatiacote.ro

proiectului, despre activităţi, despre condiţiile de participareetc. Promovarea poate fi realizată atât de specialişti cât şi devoluntari sau tineri care au participat deja la un astfel de pro-iect. Dintre metodele/instrumentele de promovare pot fiamintite: afişul (amplasat în şcoli, parcuri, centrele de cartierale Primăriei), distribuirea de pliante informative, susţinereaunor sesiuni în cadrul şcolilor, centrelor de plasament (utili-zarea unor materiale video, poze de la activităţile anterioare),amplasarea unor panouri etc.

Uneori dacă tinerii implicaţi în proiect trebuie să facăparte din anumite medii/categorii sociale: proveniţi din fa-milii defavorizate, tineri care au părinţii plecaţi la muncă înstrăinătate, care au comis infracţiuni etc, echipa de proiectva stabili criteriile de selecţie ale grupului ţintă şi îşi vaadapta activitatea de promovare în funcţie de particularită-ţile pe care trebuie să le aibă tinerii.

După stabili-rea particularităţilorgrupului ţintă şi pro-movarea proiectului/programului, mem-brii echipei de imple-mentare vor stabilicriteriile de selecţie:apartenenţa la o anu-mită categorie socială(tinerii care provindin medii defavori-zate au mai puţineoportunităţi de a par -ticipa în activităţi depetrece a timpuluiliber), vârsta, gradul

de motivaţie şi dorinţa de a se implica în activităţile proiec-tului, disponibilitatea de timp, rezultatele şcolare etc. Esteimportant să se ţină cont şi de recomandarea specialiştilorcare lucrează cu tinerii (educatori, profesori, asistenţi sociali,consilieri şcolari, pedagogi). Specialistul care va fi implicatîn procesul de selecţie poate folosi un interviu structurat tim-pul optim de intervievare fiind de 15-20 de minute. Dintreîntrebările care pot oferi un cadru pentru un dialog structu-rat pot fi amintite:

• Care este relaţia ta cu părinţii?• Cum te înţelegi cu prietenii/colegii de şcoală?• Cum apreciezi rezultatele tale şcolare?

Binele pe care îl faci laşes, îţi va fi înapoiat la

munte.

Proverb românesc

Cel care mută un munteîncepe prin a căra

pietrele mici.

Proverb chinezesc


• Care sunt aptitudi-nile şi hobby-urile tale?

• Cât de mult doreşti săte implicit în proiectul acesta?

• Ai mai fost implicatîn alte activităţi extraşcolare?

Specialistul care rea-lizează selecţia va încerca săselecteze un număr egal debăieţi şi fete, chiar dacaacest lucru este mai dificildeoarece în proiectele deacest tip de obicei fetele do-resc într-o proporţie maimare să se implice.

Pentru a fi responsa-bilizaţi cu privire la implica-rea lor pe toată durataproiectului, tinerii selectaţipot semna un contract încare să fie precizată durataproiectului, dar si dreptu-rile şi obligaţiile sale, accep-tul cu privire la poze,filmări etc. Contractul areun rol important în respon-sabilizarea tinerilor care vorrenunţa mult mai greu laparticiparea în cadrul pro-iectului datorită angajamentului scris existent între aceştia şi organizaţia/instituţiacare implementează proiectul. Părinţii tinerilor selectaţi vor fi informaţi cu privirela activităţile proiectului, la durata şi frecvenţa întâlnirilor, la locul în care se vordesfăşura, indicat fiind ca aceştia să semneze un acord de participare prin care afirmăcă sunt de acord cu implicarea tinerilor în activităţile din cadrul proiectului.

Este recomandat ca în afară de tinerii selectaţi să fie realizată şi o listă cu nu-mele tinerilor care i-ar putea înlocui pe tinerii care nu vor mai dori să se implice înproiect din diferite motive (plecarea din ţară, spitalizări prelungite, aşteptări ne-realiste cu privire la proiect etc.)

După terminarea pro cesului de selecţie, vor fi desemnaţi coordonatorii deechipe care alături de ceilalţi membri ai echipei de implementare îi vor împărţi petineri în grupe. În realizarea grupelor specialiştii vor ţine cont de următoare le criterii:

• Un număr cât mai apropiat de băieţi şi fete – dacă sunt puţini băieţi, aceştiavor fi distribuiţi în mod egal în toate grupele;

• Grupele trebuie să fie echilibrate din punct de vedere al vârstei – dacă încadrul proiectului sunt selectaţi tineri de vârste diferite, pot fi realizate grupe în


www.fundatiacote.ro

funcţie de acest criteriu; dacă diferenţa de vârstă nu este maimare de 2, maxim 3 ani, tinerii vor putea colabora cu uşurinţă;

• Grupele trebuie să fie echilibrate şi din perspectivanivelului aptitudinilor şi abilităţilor tinerilor;

• Grupele vor avea o componenţă cât mai diversă, in-cluzând atât tineri foarte comunicativi, cât şi tineri care în-tâmpină dificultăţi de adaptare într-un grup, atât tineriextrovertiţi cât şi tineri introvertiţi etc.;

• Tinerii pot fi împărţi în grupe si în funcţie de relaţiilede prietenie, deoarece atunci când în grupă există un prieten,un coleg, tânărul se simte mai securizat, mai sigur pe el.Acest lucru este indicat mai ales atunci când proiectul are cagrup ţintă tinerii care provin dintr-un centru de plasament.

Formarea echipelor este un proces de lungă durată,continuu, care începe odată cu formarea grupelor şi se ter-mină la finalul proiectului. Obiectivul coordonatorului estesă transforme grupul de tineri în echipă. Acest lucru poate firealizat parţial chiar înainte de a începe activităţile în caresunt implicaţi tinerii.

Procesul transformării grupelor în echipe poate fi fa-cilitat prin organizarea unor activităţi de team-building ime-diat după selectarea tinerilor. Se poate organiza chiar otabără sau o excursie la începutul proiectului sau în funcţie

Chiar şi cel mai lung zidîncepe întotdeauna cu

prima cărămidă.

Proverb chinezesc


Grupul Echipa- are un singur leader care este puternic şi decele mai multe ori autoritar

- rolurile de leader sunt distribuite

- responsabilitatea este individuală - responsabilitatea este atât individuală cât şi co-lectivă

- scopul grupului este identic cu scopul proiec-tului

- echipa are şi obiective proprii

- rezultatele grupului sunt individuale - rezultatele echipei sunt colective- sunt preferate discuţiile de grup eficiente - sunt încurajate disputele deschise şi soluţionă-

rile de probleme active- coordonatorul controlează activitatea grupu-lui

- coordonatorul moderează şi se implică cât maipuţin în deciziile luate de echipă

- evaluarea performanţelor se realizează indi-rect

- evaluarea este realizată în mod direct, prin mă-surarea performanţelor colective; evaluarea estede tip participativ, tinerii fiind implicaţi în acestproces

- membrii grupului discută, decid, deleagă - membrii echipei discută, decid şi realizează încomun ceea ce au decis de comun acord

- sarcinile sunt impuse de către coordonator/leader

- delegarea sarcinilor este participativă fiinddoar supervizată de către coordonator/leader

- participanţii sunt motivaţi şi antrenaţi de cătrecoordonator

- participanţii se antrenează şi motivează reci-proc

Diferenţa dintre grup şi echipă (preluat şi adaptat după Katzenbach, 1993)

de posibilităţi un picnic, câteva întâlniri în aer liber, etc. Întâlnirile ce au ca scopconstruirea echipelor sunt un prilej pentru tineri să se cunoască, să relaţioneze şisă comunice şi pot conţine activităţi de educaţie non-formală şi jocuri pe următoa-rele teme: intercunoaşterea, lucrul în echipă/colaborare/cooperare, încrederea, co-municarea, leadership, luarea deciziilor, rolurile în cadrul echipei, asumarearesponsabilităţilor etc. Tot în cadrul acestor întâlniri pot fi organizate activităţi învederea dezvoltării identităţii de grup: alegerea unui nume, unui slogan, unei mi-siuni pe limbajul lor, desenarea unui logo, adoptarea unui imn. Ulterior, pot fi rea-lizate articole de îmbrăcăminte, afişe, insigne pe care tinerii să le folosească învederea dezvoltării sentimentului de ataşament faţă de echipă şi mândriei aparte-nenţei la un grup.

Un alt aspect care nu trebuie neglijat este cel organizatoric. Regulile au unrol foarte important în organizarea şi desfăşuarea ac ti vi tăţilor. În procesul stabiliriiregulilor echipei vor fi implicaţi toţi membrii echipei, facilitându-se astfel in -teriorizarea regulilor şi respectarea acestora. Regulile vor fi clare, acceptate de toţitinerii, iar coordonatorul va evita ambiguitatea care poate genera în cadrul grupu-lui diferite dispute şi tensiuni. Un astfel de regulament realizat de tinerii din cadrulproiectului „Şi eu pot schimba ceva” ar putea fi:

- ne ascultăm unul pe celălalt;- fără jigniri;- nu criticăm idei, opinii, gânduri;- ne încurajăm – nu descurajăm;- este bine să participe toţi membrii echipei activ;- respectăm şi apreciem celelalte echipe;- planificăm şi implementăm într-un mod cât mai creativ.Transformarea grupei în echipă este un proces de lungă durată. Coordona-

torul poate realiza jocuri şi alte activităţi (team – building) pe toată durata proiec-tului pentru a facilita închegarea echipei şi dezvoltarea spiritului de echipă. Altemetode care pot fi utilizate:

• Serbarea zilelor de naştere.• Sărbătorirea activităţilor/proiectelor finalizate, care trebuie percepute ca

adevărate reuşite.• Utilizarea elementelor vizuale de identitate de grup: tricouri, şepci, ban-

nere etc.• Sărbătorirea unor evenimente din viaţa tinerilor: participarea la o olim-

piadă, reuşita la un examen dificil etc.• Organizarea unor petreceri cu ocazia Crăciunului, zilei de 8 Martie (când

băieţii pot face o surpriză fetelor), zilei de 1 Iunie în cadrul cărora pot fi organizateconcursuri de Karaoke, Talent-Show, Bal Mascat.

Coordonatorul trebuie să fie conştient de elementele dinamicii de grup şietapele în formarea şi dezvoltarea grupului. Există mai multe modele cu privire laetapele formării grupului dar ne vom opri doar asupra modelelor propuse de Tuc-kman şi Klein.

Tuckman a identificat 5 etape în dezvoltarea şi formarea unui grup:• Formarea – coordonatorul organizează sesiunile de construire a echipei

despre care am vorbit mai sus şi promovează un climat şi o atmosferă deschisă, caldă.


www.fundatiacote.ro

• Furtuna – în care apar ten-siuni şi certuri între tineri datoritădiferenţelor de personalitate; aceştiaîşi critică ideile şi ajung cu greu la unconsens. Această etapă este foarteimportantă deoarece la finalul eimembrii echipei învaţă să lucrezeîmpreună şi să identifice metode dedepăşire a divergenţelor.

• Normarea – în care relaţiileinterpersonale dintre tineri în cadrulgrupului sunt caracterizate de co-eziune, încredere, schimb de know-how. Un rol foarte important înaceastă etapă îl au şi regulile, meto-dele de lucru şi instrumentele folosite.

• Eficientizarea – în care sepoate vorbi de o echipă funcţionalăcare realizează activităţi şi proiectede calitate, în care deşi apar diver-genţe acestea sunt uşor depăşite, în

care rolurile sunt clar definite iar tinerii sunt orientaţi spre obiectivul comun alechipei.

• Încheierea – atunci când proiectul este finalizat este foarte important ca ti-nerii să conştientizeze achiziţiile dobândite ca urmare a participării. Coordonatorulechipei are o sarcină dificilă în această etapă; aceasta va trebui să îi pregătească petineri (care de obicei sunt foarte ataşaţi de echipă) pentru momentul dificil al des-părţirii.

Klein identifică şapte trepte în formarea şi dezvoltarea unei echipe care suntadaptate modelului „Şi eu pot schimba ceva”:

1. Orientare – tinerii se întreabă De ce sunt aici? Ei vor putea cunoaşte speci-ficul organizaţiei, al şcolii, instituţiei care implementează proiectul pentru a stimulaintegrarea şi sentimentul de ataşament. Vor afla şi care este scopul proiectului, cebeneficii au dacă participă, ce resurse vor avea la dispoziţie. Orientarea este echi-valentul etapei de recrutare şi selecţie.

2. Clădirea încrederii – tinerii se întreabă Cine sunt eu? Această întrebareapare mai ales atunci când tânărul doreşte să se integreze în grup, când se rapor-tează la sine în raport cu ceilalţi tineri participanţi, când se întreabă ce poate oferigrupului dar şi ce poate învăţa de la grup. Coordonatorul e chi pei de tineri îi poateajuta pe tineri prin implicarea acestora în activităţi ce pot avea ca temă autocunoaş-terea, încrederea, relaţionarea. Tânărul va avea încredere în el şi în grup Clădireaîncrederii are loc iniţial în etapa de formare a echipelor.

3. Schimb de informaţii – Ce să facem? Tinerii alături de coordonator identificăprobleme din comunitatea lor şi realizează un plan prin care să le soluţioneze par-ţial sau să ofere un model de soluţionare membrilor comunităţii. Această etapă areloc în primele întâlniri ale proiectului, când coordonatorul echipelor de tineri poatemodera un brainstorming în care tinerii propun diverse probleme din comunitate.


4. Decizie – Cum să facem? După identificarea proble-mei, tinerii urmează să dezvolte planul iniţial prin identifi-carea resurselor necesare, a metodelor şi instrumentelor,par tenerilor şi colaboratorilor.

5. Realizare – Cine, ce, când face? Tinerii în funcţie decalităţile şi abilităţile lor vor dori să îndeplinească anumitesarcini de pe proiect. Coordonatorul va superviza modul încare tinerii îşi împart sarcinile şi va stabili termene limită. Ti-nerii vor învăţa să îşi asume responsabilităţi, să se încadrezeîn timpul stabilit pentru realizarea sarcinilor, să îşi stabi-lească priorităţile. Ultimele două stadii prezentate au loc înetapa de pregătire a implementării proiectului.

6. Performanţă – Asta da! Acestea sunt cele două cu-vinte pe care ar trebui să le rostească fiecare tânăr după im-plementarea fiecărui proiect. El trebuie să perceapă fiecareproiect ca pe un succes, o reuşită, o mare realizare. Coordo-natorul echipei de tineri va întări acest mesaj şi va valorizaşi aprecia pe tineri după fiecare implementare.

7. Înnoire – De ce să continuăm? Stadiilor 6 şi 7 le cores-punde etapa evaluării proiectului implementat de către ti-neri. Va avea loc analizarea punctelor tari şi a aspectelor carear fi putut fi îmbunătăţite iar coordonatorul va da evaluăriio orientare apreciativă şi va sublinia progresele realizate degrupă de la un proiect la altul. Tinerii (pentru a fi motivaţisă se implice în continuare) trebuie să vadă că efortul lor arerezultate şi că prin proiectele lor comunitatea este schimbatămăcar într-o mică măsură.

De crezi că eşti prea micca să faci un lucruînsemnat, încearcă sădormi cu un ţânţar într-ocameră închisă!

Proverb african


www.fundatiacote.ro

Capitolul 3Motivarea tinerilor

În cadrul unui proiect care presupune activităţi cu ti-nerii, motivarea acestora de a se implica este foarte impor-tantă. Motivarea reprezintă o sursă de energie şi de direcţie(orientare), constând într-un ansamblu de trebuinţe şi ten-dinţe. Termenul de motivaţie vine din latinescul „motivus”,însemnând „care pune în mişcare”. Prin motivare poţi puneîn mişcare gânduri, idei, acţiuni, oameni.

De cele mai multe ori, a motiva nu este un lucru uşor,ţinând cont că fiecare tânăr este diferit şi are aşteptări dife-rite. Este o adevărată provocare să formezi o echipă pe caresă o menţii constant motivată să lucreze, gata de a găsi ideinoi şi de a implementa proiecte noi. Nevoia de relaxare şinevoia de acţiune se află în strânsă legătură. Cercetătorii îndomeniul comportamentului uman au constat că, fără de-osebire, copiii care au libertatea de a se juca la şcoală, dupăcâteva zile, simt nevoia să participe la cursuri. Motivarea canoţiune defineşte motivele acţiunilor noastre, iniţiativa, com-portamentul uman constructiv. Motivarea unei persoane de-pinde de caracterul, de educaţia şi de condiţiile ei de viaţă.

Sunt multe situaţii în care adulţii observă că tinerii nupar interesaţi să se implice în anumite activităţi şi proiecte.Motivarea tinerilor pentru a se implica este una din marileprovocări pentru implementarea modelului „Şi eu potschimba ceva!” În urma proiectelor implementate, am des-

coperit că tinerii pot fi moti-vaţi să se implice încon ce perea unor mici pro -iecte cu impact asupra co-munităţii. Motivarea conti nuăşi creativă a acestora estecheia succesului unui proiectde tipul „Şi eu pot schimbaceva!” Dar ce anume îi mo-tivează pe tineri şi cum potfi aceştia motivaţi pentru ase implica? În cele ce ur-mează vom descrie anumiţifactori motivaţionali speci-fici şi anumite modalităţiconcrete de motivare a tinerilor:

Fă tot binele pe care îlpoţi face, prin toate mi-jloacele prin care îl poţirealiza, în toate locurile

posibile, în orice momentpoţi, pentru orice om şipentru tot restul vieţii

tale...

John Wesley


1. Curiozitatea care duce, de cele mai multe ori, la ex-plorare. Tinerilor le place să exploreze lucruri noi şi au o do-rinţă sinceră de a înţelege faptele şi fe no menele din jurul lor.Şi nu doar atât; ei vor să devină componentă activă a socie-tăţii din care facparte şi modul încare explorează îiajută să înţeleagă„de ce aşa” şi „nuaşa”. De exemplu,dacă un anume do-meniu li se pare in-teresant, ei devincurioşi şi apoi moti-vaţi să exploreze do-meniul respectiv.Din cu ri ozitate tine-rii care participă laactivităţile din ca-drul proiectului auînvăţat cum e să lucrezi într-o echipă de 10 persoane, din cu-riozitate au descoperit cât de multe zâmbete poţi aduce pechipul unui copil şi cât de mult contează gesturile simple şisincere, din inimă. Tot din curiozitate au descoperit că lumeadin jurul lor poate deveni sensibilă la îndemnuri.

2. Hobby-uri? – de cele mai multe ori tinerii sunt mo-tivaţi să participe la unele activităţi datorită faptului că elesunt atractive şi îi încântă. Activităţile care li se par construc-tive s-ar putea regăsi în unele hobby-uri pe care ei le au. Cade exemplu, unui tânăr îi place să joace fotbal. Prin implica-rea în realizarea proiectelor care conţin astfel de activităţi,tânărul respectiv ar putea să fie motivat să participe la des-făşurarea lor. Dacă o temă a unui proiect este organizareaunui campionat de fotbal, tânărul va dori probabil să fie im-plicat în desfăşurarea jocului, el putând să arbitreze meciurile.

3. Importanţa unui proiect final de anvergură. În pro-cesul de realizare a unor proiecte se pleacă de cele mai multeori de la delegarea unor sarcini simple şi uşoare, pentru aputea fi identificate şi evaluate abilităşile pe care fiecare tânărle are. Provocarea de a implementa un proiect de anvergură,devine un element de motivare a tinerilor de a parcurge unproces prin care să-şi poată dezvolta/identifica abilităţi şi talente.

4. Sentimentul plăcut al progresului, al creşterii –acest factor este în strânsă legătură cu implementarea unuiproiect mare, de anvergură. Pe tot parcursul celorlalte pro-

Ţara mea este lumea şireligia mea este binelefaţă de cei din jur...

Thomas Paine


www.fundatiacote.ro

iecte implementate capacităţile tinerilor de a se organiza, dea lucra în echipă, de autoanaliză sunt dezvoltate, astfel ei pu-tând să se implice şi să se dedice mai bine îndeplinirii activi-tăţilor. Tinerii au nevoie în permanenţă de un feedbackpozitiv din partea coordonatorului, pentru a putea continuaderularea sarcinilor primite, fiind siguri că ceea ce fac estebine, căpătând mai multă încredere în ei. Laude, aprecieri,recompense, toate acestea ajută la întărirea sentimentului deprogres, de creştere. În urma implementării unui proiect estenecesară o evaluare a acestuia, cu scopul de a analiza punc-tele tari, precum şi de a transformara punctelor slabe în opor-tunităţi, în resurse (prin corectarea acestora) pentruim plementarea unui alt proiect. Atunci când tinerilor li searată ce sarcini au îndeplinit bine, unde s-au descurcat, undeau depăşit (şi cum) unele obstacole în realizarea sarcinilor,reacţia lor este de a-şi dori şi mai mult să-şi îmbunătăţeascărezultatele. De asemenea, echipa este un bun factor de mo-tivare. Aprecierile colegilor din echipă valorează uneori maimult decât aprecierile coordonatorului, astfel întărindu-sesentimentul de apartenenţă la grup.

5. Recompensarea tinerilor. Sistemul de recompensetrebuie să fie activ în realizarea activităţilor, recunoscându-li-se astfel membrilor echipei contribuţia la îndeplinirea sar-cinilor.

O călătorie de o mie demile începe cu un pas.

Proverb chinezesc


6. Varieta-tea ideilor şi asarcinilor din ca-drul proiectelor.Faptul că de fie-care dată sunt lu-cruri noi de făcutşi de descoperit îimotivează pe ti-nerii să participecu entuziasm laactivităţi. Există

riscul ca tinerii să se plictisească prea repede de ceea ce aude făcut sau de lucrurile pe care le repetă în desfăşurarea ac-tivităţilor. Ideile de proiecte ce pot fi implementate în diferitedomenii le deschid aria de explorare şi perspectiva de a des-coperi şi învăţa lucruri noi, pe care le pot considera utile pen-tru dezvoltarea lor personală.

7. Obiectivele pe termen scurt. Implemen tarea unuiproiect presupune îndeplinirea u nor obiective. Acestea potfi generale şi specifice. Pentru a putea îndeplini obiectivelege ne rale este util ca tine-rii să-şi stabilească obiec-tive pe termen scurt, carepot duce la rezultateimediate în acţiunile în-treprinse. Dacă obiecti-vele sunt stabilite petermen lung, rezultateleîntârzie să apară, volu-mul de muncă depus înacest sens poate fi perce-put ca fiind mare şi a -pare riscul ca tinerii să seplictisească sau să uitescopul intervenţiei. O biec -tivele pe termen scurtimplică sarcini multiple, mai simple, ce pot fi îndeplinite cusucces, ceea ce menţine motivaţia tinerilor de a se implica încontinuare în desfăşurarea activităţilor.

8. Aprecierea verbală şi scrisă. Aprecierile îmbunătă-ţesc următoarele aspecte: realizarea obiectivelor, comporta-mentul tinerilor, încrederea în sine, respectul de sine.Aprecierile trebuie făcute într-un mod constant, şi imediatdupă ce tinerii au îndeplinit o sarcină. Tinerii vor simţi că li

Sunt lucruri pe care,câtă vreme nu le-nveţi,nu le poţi face; sunt al-tele - câtă vreme nu lefaci, nu le poţi învăţa.

Proverb armenesc


www.fundatiacote.ro

se acordă atenţie, că lesunt recunoscute efor-turile şi progresele fă-cute. Aprecierile trebuiecentrate pe munca pecare ei o depun, pen-tru sarcinile efectuate.De asemenea, ele tre-buie făcute la nivel in-dividual şi nu trebuiesă se bazeze pe com-paraţia cu alţi tineridin echipă, ci pe calită-ţile şi abilităţile perso-nale. Coordonatorulechipei de tineri tre-

buie să fie spontan în aprecierile pe care le face şi trebuie săevite să repete anumite fraze, fără conţinut şi în momentenepotrivite. Aprecierile pot fi făcute atât verbal (de către co-ordonator tinerilor, de către membrii echipei unii altora, decătre beneficiarii proiectelor, de către profesori participanţila activităţi, de către autorităţi locale), cât şi în scris cum ar fiprin diplome de merit oferite simbolic. Diploma are şi rolulde a întări mesajul că sarcina a fost bine realizată şi că, deasemenea, îi sunt recunoscute şi apreciate abilităţile pe carele are.

9. Claritatea mesajului în delegarea sarcinilor. Cu câtmesajul transmis tinerilor este mai clar, cu atât ei vor şti ceanume au de făcut, iar confuziile vor fi înlăturate. Dacă me-sajul este neclar, sau nu este transmis cum trebuie, apare ris-cul ca tinerii să nu mai fie motivaţi să-şi îndeplineascăsarcinile, să renunţe cu uşurinţă la ideea de proiect. De tonul,atitudinea, modul în care se transmite mesajul depind rezul-tatele desfăşurării activităţilor. Toate acestea trebuie adaptatela ritmul echipei, la stilul de lucru pe care acesta îl are.

10. Formarea unei echipei. Înainte de a începe activi-tăţile pentru implementarea unui proiect trebuie avută în ve-dere formarea echipei de lucru. De aceea este foarteimportant ca membrii unei echipe să se cunoască, pentru căde acest proces depind în mare măsură rezultatele finale aleproiectului. Jocurile de inter-cunoaştere au un rol bine sta-bilit în vederea (auto)descoperirii, legării şi menţinerii rela-ţiilor în echipă. Tinerii sunt motivaţi să participe la activităţidacă descoperă că au ceva în comun/îşi construiesc ceva încomun, că împărtăşesc valori şi principii asemănătoare. Cu-

Îmi place să lucrez laacest proiect împreună

cu echipa mea, deoareceam învăţat multe lucruripe care nu le cunoşteam

aşa de bine , şi am trecutprintr-o experienţă nouă

prin implicarea înproiectul „Şi eu pot

schimba ceva”.

Ramona


noaşterea, explorarea lucrurilor care îi definesc pe fiecare înparte le trezeşte curiozitate tinerilor. Aici este momentul încare îşi stabilesc un nume al echipei, este momentul în careau şi o deviză pe care, indiferent de ce se va întâmpla maideparte, o vor respecta.

11. Mediatizarea proiectelor. Ideea de a apărea înpresă, la televizor, sau la radio îi încântă enorm pe unii tineri.Faptul că vor fi cunoscuţi şi îi vor vedea/auzi prietenii, fa-milia, cunoştinţele ajută la creşterea stimei de sine. Un altavanataj este faptul că ceea ce fac nu este doar pentru anu-mite persoane, ci este făcut cunoscut la nivel mai mare. Înacest mod se află în comunitate ce eforturi au depus şi volu-mul de muncă necesar pentru implementarea unui proiect.În acest mod devin cunoscuţi, le este apreciată şi recunoscutămunca. Tinerii au o nevoie foarte mare de afirmare, de a seface cunoscuţi, de a fi apreciaţi între prieteni, în grupurile pecare le frecventează.

12. Competiţia între echipe. În cadrul unui proiect,dacă au fost formate mai multe echipe de lucru şi fiecareechipă ştie de activităţile celorlalte, va apărea sentimentul decompetiţie. Realizarea şiimplementarea proiecte-lor de către echipe, con-comitent, îi motivează petineri să vină cu idei rea-liste care implică activi-tăţi complexe, iar gradulde îndeplinire a sarcini-lor este mai ridicat. Deexemplu, există posibili-tatea ca două echipe săaibă idei diferite de pro-iecte, însă activităţilepentru implementareaacestora să fie asemănă-toare. Unul din proiectear putea avea ca şi scop vizitarea unei grădiniţe cu ocaziasărbătorilor pascale, iar alt proiect ar avea ca scop vizitareacopiilor internaţi într-un spital, tot în preajma sărbătorilorpascale. Pentru aceasta tinerii ambelor echipe se pot gândisă colecteze jucării, pe care mai apoi să le ofere copiilor atâtde la grădiniţă, cât şi de la spital. Aici apare competiţia întrecele două echipe. Fiecare echipă va încerca să găsească mo-dalităţi de colectare a jucăriilor sau să îmbunătăţească uneleidei ale celeilalte echipe. Sau cele două echipe pot colabora

Am văzut şi am întâlnitîngeri purtând mascaoamenilor obişnuiţi dinviaţa noastră obişnuită.

Tracy Chapman

Ce poţi face singur, nuaştepta de la alţii.

Proverb românes


www.fundatiacote.ro

pentru realizarea acestei sarcini, iar rezultatul va fi unul foarte bun, nu doar dinpunct de vedere al atingerii scopului, ci şi din punctul de vedere al cooperării şicomunicării între echipe.

13. Sublinierea rezultatelor şi impactului proiectului – de comunicat tine-rilor impactul aprecierilor din partea celor care au beneficiat de proiect. Pentru fie-care proiect implementat tinerii primesc aprecieri. Munca depusă în cadrulîntâlnirilor pentru pregătirea unui proiect se reflectă în rezultatele obţinute dupăimplementarea acestuia. Dacă beneficiarii proiectului au fost mulţumiţi vor facecu siguranţă aprecieri la adresa tinerilor, atât în mod direct, cât şi prin transmitereaacestora coordonatorului echipei. Chiar dacă uneori în procesul de pregătire a unuiproiect apar unele obstacole, la final, aprecierile primite se transformă în resursepentru maturizarea fiecărui membru al echipei sau pentru îmbunătăţirea experien-ţei într-un anumit domeniu (ca de exemplu – organizarea unei campanii de pre-venire traficului de fiinţe umane).

14. Evidenţierea achiziţiilor făcute de tineri. Este aproape imposibil ca peparcursul procesului de implementare a unor proiecte tinerii să nu-şi descoperesau să nu-şi dezvolte anumite abilităţi, în special cele de comunicare. Pentru ca eisă devină conştienţi de abilităţile pe care le au este important să li se spună, să li sereamintească de fiecare dată când îndeplinesc o sarcină, care sunt achiziţiile per-sonale obţinute. Dacă unul din tineri şi-a îmbunătăţit abilitatea de a organiza eve-nimente, întâlniri cu persoane resursă pentru implementarea unui proiect este bineca atât coordonatorul echipei, cât şi membrii acesteia să-i transmită acest mesaj.Achiziţiile făcute de tineri pot fi evidenţiate în cadrul sesiunilor de evaluare a pro-iectelor implementate. După fiecare implementare a unui proiect este importantăevaluarea acestuia, şi în special sublinierea punctelor tari pe baza cărora proiectuls-a putut realiza.


15. Stimularea implicării persoanelor resursă. Pentrutineri nu este suficient ca membrii echipei din care fac partesă-i motiveze, dacă persoanele resursă, cum ar fi părinţii,profesorii, diriginţii, educatorii nu-i susţin în ceea ce fac. Decele mai multe ori ei pot deveni obstacole în calea implicăriitinerilor în realizarea activităţilor, dacă nu li se aduc la cu-noştinţă câştigurile pe care aceştia le pot obţine în urma im-plementării proiectelor. Pentru acesta este necesarăorga nizarea unor întâlniricu fiecare dintre ei pentrua li se prezenta rezulta-tele şi achiziţiile obţinutede tineri. De asemenea eipot schimba păreri saupot trage concluzii în ceeace priveşte progresele fă-cute de tineri în urmaparticipării la activităţiledin cadrul proiectelor.Trebuie avut în vederefaptul că principalii bene-ficiari ai rezultatelor acti-vităţilor sunt chiar tineriicare le realizează, câştigul fiind în primul rând al lor. Imple-mentarea acestor proiecte şi realizarea activităţilor fac parte,deopotrivă, din educaţia informală (tinerii dobândesc sau îşidezvoltă anumite abilităţi – în timpul liber) şi educaţia non-formală (tinerii dobândesc valori şi atitudini sociale – făcândparte dintr-o echipă, participând la tabere, ieşiri, evenimenteorganizate chiar de ei).

16. Noutatea – metode noi de lucru, locuri noi, struc-turi diferite ale întâlnirilor. Pentru a evita apariţia sentimen-tului de plafonare şi a rutinei, tinerii simt tot timpul nevoiasă facă ceva nou. Ei se plictisesc foarte repede de anumite ac-tivităţi şi de aceea este necesar ca de fiecare dată să poată fisurprinşi cu ceva nou, care să-i motiveze să participe în con-tinuare. De exemplu pentru întâlnirile ce se desfăşoară în ve-derea pregătirii unui nou proiect ar fi indicată abordarearealizării activităţilor într-un stil nou. Pentru identificareaideii de proiect pot fi folosite mai multe metode cum ar fi:brainstorming, analiza unei probleme actuale cu care comu-nitatea se confruntă prin stabilirea riscurilor acesteia asupracomunităţii şi metode de combatere. De asemenea întâlnirilecu tinerii pot fi organizate în locuri diferite, stabilite decomun acord. O întâlnire poate începe şi se poate încheia cu

„Înainte să participe laproiect copilul meu erafoarte timid. Acum, însăcomunică mult mai bine,e mai dezinvolt, are maimulţi prieteni şi vorbeştemai mult cu mine.Dumneavoastră nu ştiţi,dar înainte era foarte re-tras. Am rămas sur-prinsă că s-a implicat înasemenea proiecte şi amfost mai reticentă, astapână mi-a arătat pozelede la activităţi. Mi-amdat seama că îi place ceface.”

(părintele unui tânărimplicat în proiect)


www.fundatiacote.ro

organizarea unor jocuri de cunoaştere, sau acestea pot fi in-tercalate printre activităţi. O altă metodă de organizare poatefi ca fiecare întâlnire să aibă o temă: „fiecare dintre noi îşiaduce 5 lucruri care îl reprezintă”, „ne înscriem ca voluntariîntr-o organizaţie”, „locuri pe care şi-ai dori să le vezi”, „cumdevenim utili în comunitate”, „care sunt riscurile cu care unadolescent se confruntă”. Aceste teme pentru întâlniri pot

deveni chiar idei de pro -iecte. Este important cafiecare tânăr din echipăsă propună o temă, ţi-nându-l astfel implicatşi motivat să participela întâlniri. Tinerii potprimi diferite funcţii,prin ro taţie, în pregă-tirea şi im plementareaunor pro iecte. Ca deexemplu ei pot fi coor-donatori de proiect,asistenţi de proiect, res -ponsabili pentru anu-mite activităţi.

17. Mici surprize. Micile surprize îi atrag pe tineri înrealizarea activităţilor. Pentru ei acest lucru îi ajută să înţe-leagă că fiecare contează şi îi surprinde plăcut. De exemplu,dacă unul din membrii echipei are o zi aniversară, ceilalţimembrii îi pot face o surpriză prin prepararea unui tort, ie-şirea într-un loc pe care cel sărbătorit îl îndrăgeşte, confec-ţionarea unui cadou. De asemenea ei pot fi surprinşi şimotivaţi prin oferirea unor tricouri cu numele lor şi numeleechipei din care fac parte.

18. Diversitatea proiectelor. După ce s-au arătat dis-ponibili să participe la activităţi, tinerii vor să realizeze câtmai multe activităţi, pe diferite domenii. Ei vor să ajute oa-menii, vor să fi utili, să capete abilităţi, să se distingă de cei-lalţi, să îşi exprime valorile. Pentru aceasta ei au nevoie săimplementeze proiecte în domenii diferite şi cu teme diferite.Astfel ei pot să-şi descopere noi abilităţi sau să le dezvoltepe cele existente. Noul îi intrigă şi îi face curioşi şi dornici deafirmare. Cu ideile pe care le au pot fi implementate proiectede la „A fi voluntar”, până la „A vizita şi amuza copiii inter-naţi în spitale, îmbrăcaţi în clovni”, de la „A face campaniide prevenire a traficului de fiinţe umane”, până la „A orga-niza concursuri sportive”. Diversitatea proiectelor îi ajută pe

Viziunea fără acţiuneeste un vis cu ochii des -chişi. Acţiunea fără vi -ziune este un coşmar .

Proverb japonez


tineri să descopere multitudinea de nevoi cu care comunita-tea se confruntă şi să descopere soluţii ingenioase pentru aface paşi spre îndeplinirea/satisfacerea acestora.

19. Proiectul este al lor (ideea lor). Pentru demarareaunui proiect este nevoie de ideea de proiect. Tinerii devin şimai motivaţi să participe la desfăşurarea activităţilor, dacăideea pe care o au este pusă în practică. Ei devin astfel res-ponsabili pentru îndeplinirea sarcinilor şi dornici să dove-dească ceea ce pot. Astfel ei au ocazia să demonstreze căideea lor, pe lângă faptul că poate fi pusă în practică, poatefi chiar preluată de alţii. Fiind proiectul lor şi activităţile gân-dite de ei, rezultatele sunt de asemenea ale lor, iar dacă aces-tea sunt cele aşteptate, încrederea în capacităţile şi abilităţilepe care le au, creşte.

20. Valorizarea lecţiilor învăţate în implementareade noi proiecte. Indiferent de desfăşurarea activităţilor, deobstacolele întâmpinate, de greşelile făcute sau de succeseleobţinute, toate acestea pot deveni resurse pentru îmbunătă-ţirea modului de lucru, modului de organizare, modului deimplementare a proiectelor viitoare. În partea de evaluare aactivităţilor sau a proiectului se pot valoriza elementele careau contribuit la succesul îndeplinirii activităţilor sau meto-dele prin care au fost depăşite anumite obstacole. De aseme-nea se pot analiza şi punctele slabe şi apoi transformate înpuncte tari Fiecare lecţie învăţată, chiar şi din greşeli, îi ajutăpe tineri să depăşească momentele dificile cu care se pot con-frunta pe viitor şi pot fi „stâlpi de aducere aminte”.

21. Entuziasmul coordonatorului. Ceea ce s-a obser-vat pe parcursul activităţilor cu tinerii a fost că entuziasmullor depindea în mare mă-sură de entuziasmul pe careîl avea şi coordonatorul.Dacă el era abătut şi nu reu-şea să se concentreze sau eradetaşat de activităţile pecare tinerii le desfăşurau,aceştia deveneau mai puţinmotivaţi să se implice activîn procesul de implemen-tare a unui proiect. Înschimb, atunci când coordo-natorul animă cu plăcere în-tâlnirile şi este interesat cuadevărat de ceea ce tineriifac şi de ideile pe care ace-

Mi-a plăcut foarte multideea de a participa laacest proiect pentru căînvăţ lucruri noi pe carele pot pune şi în prac-tică. Deşi la începutulactivităţii am fostemoţionată acum m-amobişnuit şi îmi face mareplăcere să vin la activi -tăţi.

Birca


www.fundatiacote.ro

ştia vor să le pună în practică, se observă o îmbunătăţire aatmosferei din cadrul echipei, iar tinerii, chiar dacă uneorisunt uşor demotivaţi reuşesc să se „cupleze” la starea de spi-rit pe care acesta le-o insuflă. Coordonatorul unei echipe tre-buie să arate întotdeauna interes pentru fiecare dintremembrii echipei, pentru ideile acestora, pentru modul încare aceştia reuşesc să comunice. Astfel tinerii primesc con-firmarea că munca lor este apreciată şi merită implicare, pen-tru că prezintă interes nu doar pentru ei, ci şi pentru cei dinafara echipei. Ca şi într-un joc de echipă, care are un lider,un coordonator, dacă acesta este implicat şi entuziasmat deceea ce face, dacă îi place ceea ce face, va transmite acest sen-timent şi colegilor din echipă, motivându-i astfel să participecu plăcere. Atitudinea pozitivă a unei echipe depinde înmare măsură de atitudinea liderului acesteia. Dacă ea esteuna pozitivă va atrage rezultate pozitive, dar o atitudine ne-gativă va atrage fără îndoială rezultate negative.

22. Calitatea relaţiilor dintre tineri şi coordonator.Niciodată coordonatorul unei echipe de tineri care lucreazăîn vederea implementării de proiecte nu trebuie să aibă o ati-tudine superioară sau să se poziţioneze cu mult mai presusfaţă de tineri. Este important ca tinerii să înţeleagă rolul clarşi bine definit al coordonatorului: el este acolo pentru a-i în-druma şi a-i ajuta să-şi pună în practică ideile, nu pentru ada ordine şi a-i manipula după voia lui, în vederea atingeriiunor rezultate. Pe primul loc sunt mereu tinerii, iar rolul co-ordonatorului este de a-i stimula în vederea identificării deidei noi, de a-i ajuta să-şi pună în practică sau să-şi dezvolte

abilităţile. Tinerii devin mo-tivaţi atunci când sunt trataţica egali şi când le sunt luateîn considerare opiniile.

23. Proiecte mari şiprovocări noi. De cele maimulte ori tinerii sunt încân-taţi de ideea unor proiectemari, chiar dacă sunt con-ştienţi că pentru aceasta tre-buie să depună un efort maimare. Ei sunt încântaţi şi deimpactul proiectelor asuprabeneficiarilor şi conştienti-zează (cu ajutorul coordona-torului) efectul pe care mun cadepusă pentru realizarea

,,Unde-s mulţi pute reacreşte”. Lucurile caremi-au plăcut cel maimult în acest proiect

sunt munca în echipă şiideile proiectelor caresunt de fapt probleme

din societate. Sunt nu-meroase lucurile noi pe

care le-am descoperit cuajutorul vostru iar

activi tăţile proiectuluim-au ajutat să îmi des -

copăr calităţile.

Daniela


acestora o are asupra lor. Pentru a ajunge la idei de proiectemai mari, mai ambiţioase, tinerii trebuie să treacă printr-unproces. Este bine ca ei să înceapă cu idei de proiecte simpleşi sarcini mai uşor de îndeplinit, asigurându-le astfel rezul-tate pozitive ce pot fi valorizate în proiecte viitoare mai com-plexe şi cu un grad de dificultate ridicat. Tinerii vor fimotivaţi să îmbunătăţească metodele de lucru, modul de or-ganizare, să-şi îmbunătăţească abilităţile dobândite, prin noiprovocări. De exemplu, dacă în cadrul unui proiect, s-a me-diatizat prin radio un anume eveniment organizat de tinerila nivel de comunitate, pentru un alt eveniment ei vor dorichiar să apeleze la televiziune, dar numai atunci când se simtpregătiţi pentru aceasta. De asemenea, dacă în cadrul unuiproiect au realizat pliante, în cadrul altui proiect, pentru caacesta să capete o mai mareimportanţă şi să aibă un im-pact mai mare asupra comu-nităţii, ei vor dori să realizezebroşuri sau chiar să editeze re-viste. O dată cu creşterea gra-dului de dificultate al în de pli niriisarcinilor, creşte şi semnifica-ţia pe care tinerii o acordăproiectului.

24. Atragerea de noimembri în echipă. Dacă tine-rii sunt încântaţi de activităţilepe care le desfăşoară în vede-rea implementării proiectelor,cu siguranţă vor simţi nevoia să împărtăşească acest senti-ment cu cei apropiaţi lor (familia, cercul de prieteni). Atuncicând sunt încântaţi ei transmit celorlalţi dorinţa şi pasiuneacu care ei se implică. Astfel ceilalţi vor dori să ia parte şi ei laceea ce tinerii fac. De exemplu în cadrul unui proiect, tineriiunei echipe au avut ideea să se costumeze în clovni şi sămeargă în vizită la copiii internaţi în cadrul spitalului „SfântaMaria” din Iaşi şi la copiii a două grădiniţe, tot din Iaşi. Peparcursul pregătirilor tinerii au fot foarte încântaţi de idee şide rezultatele preconizate (s-au gândit la bucuria pe care ovor face copiilor, amuzându-i şi făcându-le cadouri), încâtau povestit şi celor din alte echipe şi prietenilor. Ei au reuşitastfel să mobilizeze şi să implice în organizarea acestui eve-niment un număr mare de tinerii care nu făceau parte dinechipa lor. Aceşti tineri s-au ocupat de campania de colectarede jucării (ba chiar au şi donat ei înşişi), au mers alături de

Dai cu adevărat atuncicând dai din tine.

Kahlil Gibran

Cel care dă atunci când ise cere a aşteptat dejaprea mult...


www.fundatiacote.ro

ceilalţi, s-au costumat şi au făcut tot posibilul ca cei pe carei-au vizitat să se simtă bine şi să se bucure. Rezultatele pro-iectului, preconizate de tineri la început, au fost mult maimari şi impactul acestora nu s-a reflectat doar asupra bene-ficiarilor direcţi, ci şi asupra celor implicaţi, atât din cadrulechipei, cât şi din cadrul celor care s-au alăturat echipei.După aceste intervenţii, tinerii (care nu făceau parte iniţialdin echipă) au venit şi şi-au exprimat dorinţa să participe peviitor la activităţi, dorind să ajute şi să realizeze proiecte cuimpact, chiar mai mare, asupra comunităţii.

25. Stimularea tinerilor de a forma noi echipe. O datăcu acceptarea de noi membri în cadrul echipei, aceasta riscăsă devină prea mare, iar un pericol este acela de a nu reuşisă se acorde suficientă atenţie fiecăruia dintre tineri. De aceeatinerii pot fi stimulaţi să formeze noi echipe, pe activităţi di-ferite. Cei care nu fac parte din echipele iniţiale, pot urmaexemplul acestora în vederea implementării ideilor de pro-iecte pe care le au. Tot ceea ce trebuie ca aceşti tineri să ştieeste că, dacă vor cu adevărat să se realizeze ceva, nu rămânedecât să facă pasul de a acţiona, de a transforma pasivitateaîn implicare activă.

26. Prezentarea rezultatelor tinerilor de vârsta lor. Ti-nerii implicaţi în realizarea de proiecte reuşesc prin acesteasă se distingă de ceilalţi, care au vârste apropiate lor, să îşiexprime valorile mai bine. Ei vor să cunoască oameni noi, săgăsească modalităţi noi de a se distra. Ceea ce învaţă prin

Nu putem face lucrurimari... ci doar lucruri

mici cu multă dragoste...

Maica Tereza


implementarea acestor proiecte aplică şi în viaţa de zi cu zi. De exemplu dacă untânăr comunica greu într-un grup, în urma participării la activităţi, el comunicămai bine, deoarece a reuşit să-şi dezvolte această abilitate. Prietenii şi familia suntîncântaţi de progresul pe care l-a făcut şi astfel le-a stârnit curiozitatea participării/implicării în cadrul procesului de desfăşurare a activităţilor. Prin participarea laactivităţi tinerii îşi dezvoltă o imagine de sine pozitivă. Ei îşi dezvoltă abilităţi so-ciale, de interacţiune cu ceilalţi. De cele mai multe ori ei prezintă rezultatele, achi-ziţiile făcute, în mod inconştient, prin comportamente şi atitudini. Însă pe lângăaceasta, prin prezentarea rezultatelor obţinute în urma implementării unor pro-iecte, îi motivează pe cei de vârstă apropiată lor să preia modelul lor.

27. Punerea în valoare a abilităţilor/ talentelor deja existente. Atunci cândse formează echipa, tinerii, membri ai acesteia, deţin anumite abilităţi sau au anu-mite talente. Rolul coordonatorului este cel de a-i evalua din acest punct de vedereşi de a-i stimula în activităţi prin care ei să şi le poată dezvolta. Dacă un tânăr aretalentul de a desena, el se poate ocupa cu realizarea afişelor pentru anumite eve-nimente. Sau dacă un alt tânăr are abilitatea de a lucra foarte bine într-un program,pe calculator, el poate sprijini echipa prin utilizarea acelui program în vederea în-deplinirii sau urgentării unei anumite sarcini (lucrul în Word, Power Point etc.).

28. Valorizarea achiziţiilor şi experienţelor câştigate în alte domenii. Prinintermediul şcolii, tinerii dobândesc nu doar cunoştinţe în matematică, literatură,biologie, ci şi anumite abilităţi prin implicarea în activităţi ca spectacole oferite cuocazia zilelor şcolii sau serbărilor de final de an. Unii dintre ei pot să fie voluntarisau să fi participat la activităţi de voluntariat. Alţii pot să fie premianţi în cadrulunor concursuri, olimpiade realizate la nivel naţional sau chiar internaţional. Încadrul fiecărei activităţi menţionate mai sus, tinerii au obţinut rezultate sau expe-rienţă în diferite domenii. Toate acestea trebuie valorizate în implementarea unuiproiect. Ele nu trebuie evitate, ci din contră considerate resurse importante în ve-derea obţinerii rezultatelor pozitive.

29. Învăţarea rolurilor instituţiilor şi modul de apelare la acestea. Atuncicând tinerii doresc să implementeze un proiect descoperă că au nevoie de ajutorulunor actori sociali cum ar fi: poliţia, profesorii, medici. Pentru a putea apela la aju-torul acestora ei trebuie să se documenteze cu privire la rolul pe care îl îndeplinescîn comunitate. Astfel ei capătă cunoştinţe despre domeniile în care aceştia îşi des-făşoară activitatea. Odată cu obţinerea acestor cunoştinţe ei sunt motivaţi să apelezela ajutorul lor şi chiar să dezvolte o relaţie de colaborare mai strânsă în vederea în-tâmpinării nevoilor cu care comunitatea se confruntă.

30. Procesul descoperirii şi atragerii de fonduri. Atunci când tinerii suntpasionaţi de ceea ce fac, lucrul acesta se observă şi se reflectă în relaţiile pe care şile creează la nivel de comunitate. Ei capătă credibilitate în desfăşurarea activităţilorşi în experienţa pe care o dobândesc pe parcursul întregului proces de implicare lanivel de comunitate. Prin aceasta ei descoperă că pot apela la persoane resursă dincomunitate, persoane care pot oferi sponsorizări pentru implementarea unui pro-iect. Ei pot atrage noi fonduri prin ideile ingenioase pe care le au şi pentru curajulde a le transforma în proiecte. Există numeroase persoane care stimulează, prinsponsorizare, implicarea tinerilor în viaţa comunităţii din care aceştia fac parte.


www.fundatiacote.ro

31. Lucrul în echipă. Tinerii sunt înclinaţi spre satis-facerea nevoii de comunicare şi contact cu cei din jurul lor.Lucrul în echipă prezintă numeroase avantaje: membrii echi-pei ajung să se cunoască foarte bine, colaborând la depăşirea

dificultăţilor. Poate devenifoarte motivant, deoarece fie-care nou proiect aduce expe-rienţa contactului cu ceilalţi şibucuria de a beneficia de aju-torul acestora. Se creează noirelaţii şi noi experienţe co-mune. Lucrul în echipă dez-voltă procesul de co mu nicare,tinerii devin model unii pen-tru alţii, împrumută valori,principii, atitudini. Timpul pecare tinerii îl petrec îm-preună, lucrând, le consoli-

dează încrederea unul încelălalt, le oferă relaxare, dispar rivalităţile şi ameninţările,deoarece scopul lor este unul comun şi toţi îşi aduc aportulpentru atingerea unor rezultate pozitive.

32. Implicarea colaboratorilor în implementarea pro-iectelor. Atunci când tinerii implementează un proiect, dacăactivităţile desfăşurate au decurs conform planului, acesteaduc la rezultate bune. În schimb, dacă în cadrul pregătirii

proiectului sunt implicaţi co-laboratori cu funcţii impor-tante, rezultatele devin şi maibune. Persoane ca poliţişti,medici, profesori, dau greu-tate proiectului. În acelaşitimp, tinerii devin mai res-ponsabili în desfăşurarea ac-tivităţilor, deoarece ei înţelegseriozitatea cu care trebuietratate problemele/nevoilecu care comunitatea se con-fruntă. De asemenea prezenţaunor asemenea persoane oferăo mai mare credibilitate bene-

ficiarilor proiectelor în ceea ce priveşte transmiterea mesa-jului şi munca pe care tinerii o depun.

33. Asumarea identităţii de voluntar. Chiar dacă ti-nerii cu care se lucrează în vederea implementării unor pro-


iecte sunt principalii beneficiari, prin munca pe care o depunşi prin atitudinea faţă de modul de îndeplinire a acesteia, eise vor considera ca fiind voluntari. Prin proiectele pe care eile implementează ajută la identificarea şi oferirea de soluţiicreative şi accesibile comunităţii din care fac parte. Doar sim-pla conexiune la ideea că ceea ce fac seamănă cu activităţi devoluntariat îi motivează să participe şi să se implice în im-plementarea proiectelor. Prin acest întreg proces de realizarea proiectelor, găsesc un loc unde să se exprime liber asuprasubiectelor de interes, identifică şi recunosc un mod de dez-voltare personală şi, poate, chiar profesională, militează pen-tru o cauză şi au satisfacţia că pot promova idei, dânddovadă de maturitate.

34. Menţinerea unui climat pozitiv. Este aproape im-posibil ca în desfăşurarea activităţilor cu tinerii să nu aparădiferite conflicte la nivel de echipă. O deosebită importanţăo are modul în care coordonatorul reuşeşte să aplaneze con-flictele şi chiar să le transforme în resursă în vederea dezvol-tării relaţiei de comunicare. Un climat pozitiv se menţinedacă tinerii au înţeles că fac parte din echipă pentru că şi-audorit, pentru că vor să realizeze/schimbe ceva, pentru că ast-fel se pot relaxa şi realiza sarcini din plăcere şi cu entuziasm.

35. Importanţa jocurilor. Jocurile sunt o modalitate decunoaştere, de descoperire, de învăţare. De asemenea, esteo metodă de comunicare şi prin jocuri, tinerii se destind, se

Nimeni nu poate facetotul, dar fiecare poateface ceva!


www.fundatiacote.ro

relaxează. Sunt o metodă de a menţine un climat pozitiv şide a îmbunătăţi chiar şi unele abilităţi. Întâlnirile cu tineriipentru implementarea unui proiect pot începe cu aplicareaunui joc, care să destindă atmosfera, care să formeze o bună

dispoziţie tinerilor. Activităţilede team-building sunt reco-mandate, deoarece ele includjocuri în urma cărora se anali-zează trăirile, sentimentele pecare tinerii le au la nivel deechipă şi îi motivează să cola-boreze mai bine pe viitor. Di-versitatea jocurilor şi domeniilorpe care acestea le reprezintăoferă suport încă de la construi-rea/formarea unei echipe delucru. Ele pot fi sub formă deicebreacker, de cunoaştere, de

afirmare.36. Asumarea funcţiei de model. Pe rând, tinerii pot

deveni modele pentru ceilalţi membri ai echipei, dar în modspecial pentru cei din grupul de prieteni, pentru colegii dela şcoală. Fiecare dintre ei are anumite calităţi, talente/abili-tăţi care îi fac unici. Prin asumarea rolului de model tineriidevin responsabili de acţiunile lor. Ei devin astfel atenţi lacomportamentul pe care îl afişează şi mai atenţi cu cei dinjurul lor. Un tânăr poate avea dezvoltată o abilitate mai binedecât ceilalţi colegi de echipă. El poate deveni model pentruceilalţi, aceştia fiind motivaţi să-şi îmbunătăţească o abilitateasemănătoare sau altele.

37. Stimularea identităţii de grup. Odată ce o echipăse formează, ea trebuie să poarte şi un nume. Tot ceea ce vafi făcut (implementare proiecte, identificare idei, realizaresarcini) va fi făcut la nivel de echipă. Numele pe care oechipă îl primeşte defineşte ansamblul caracteristicilor pecare membrii acesteia le au. Spre exemplu dacă numele uneiechipe este „Ambiţioşii”, membrii acesteia vor percepe acestnume ca fiind o calitate dominantă a tinerilor care o alcătu-iesc. În consecinţă, atunci când ei vor întâmpina dificultăţiîn realizarea unor sarcini, îşi vor aduce aminte de numele pecare îl poartă ca şi echipă şi faptul acesta îi va motiva să ledepăşească. Alegerea numelui aparţine în totalitate membri-lor echipei şi nu coordonatorului acesteia. Un alt exemplude stimulare a identităţii de grup este identificarea sau sta-bilirea unui logo, motto al echipei.

Proiectul „Şi eu potschimba ceva” mi se pare

foarte interesant, maiales că lucrăm în echipe.

Nu aş fi crezut că potface lucrurile pe care lefac împreună cu colegii

mei de grupă, mai ales laaceastă vârstă. Proiectulinclude activităţi intere-

sante pe care noi lepropu nem. Îmi place călucrăm împreună şi că

ne ajutăm şi pe noiînşine dar şi pe ceilalţi

oameni. Îmi face plăceresă ajut şi să informez oa-

menii.

Mihaela


Capitolul 4Relaţionarea cu tineriişi coordonarea acestora

În cadrul acestui capitol vom prezenta câteva ele-mente fundamentale ce trebuie aplicate de către coordonatorîn relaţionarea cu tinerii din echipele care vor implementaproiectele cu impact asupra comunităţii.

1. Definirea obiectivelor lucrului împreună. Atuncicând se lucrează cu tinerii este important ca aceştia să cu-noască scopul pentru care se doreşte antrenarea lor în acti-vităţi. Dacă fiecare dintre ei şi-a exprimat dorinţa de aparticipa se pot stabili obiectivele pe care le vor realiza în ve-derea îndeplinirii scopului. Este important ca tinerii să ştiede la început care sunt metodele de lucru, ce se aşteaptă dela ei şi care sunt avantajele participării lor la activităţi. Devinastfel motivaţi să se implice cu entuziasm şi să îşi asume res-ponsabilitatea pentru acţiunile întreprinse.

2. Stabilirea regulilor de lucru în echipă. Pentru caprocesul de desfăşurare a activităţilor să se poată derula fărăa interveni confuzii, fără a fi întrerupt de diferite neînţelegeri,se stabilesc de la început reguli, cu care, atât coordonatorulechipei, cât şi membrii acesteia, să fie de acord. Regulile cepot fi stabilite cu tinerii ar putea fi următoarele:

• Punctualitatea.Este important ca tineriisă ajungă la ora stabilită,deoarece există riscul cade fiecare dată când ci-neva întârzie să întrerupăderularea activită ţilor,coordonatorul fiind ne-voit să-l pună în temăcu ceea ce s-a întâmplatpână atunci, pe noulvenit. Cei prezenţi sepot plictisi şi defocalizade la sarcina pe care oau de îndeplinit.

• De fiecare dată când cineva ştie că va întârzia sau cănu poate ajunge la întâlnirea de lucru trebuie să anunţe. Ast-fel se evită pierderea de timp, atât din partea coordonatoru-lui (care poate da telefoane să afle care este cauza pentru care

„Au avut recent un exa-men pe care trebuiau să-lsusţină oral şi mă gân-deam că vor avea mariemoţii. Dar când amvorbit cu ei au spus că efoarte simplu, deoareceau mai făcut aşa ceva, căsunt obişnuiţi cuprezentările. M-a sur-prins foarte tare.”



www.fundatiacote.ro

Mii de lumânări pot fiaprinse de una singură

fără ca aceasta să sestingă. Fericirea nu sediminuează niciodatădacă este împărtăşită.

Buda

tânărul întârzie sau nu mai poate ajunge), cât şi din parteatinerilor, care pot începe activităţile la timp şi pot evita sen-timentul de inutilitate şi neproductivitate.

• Se criticăideile şi nu per-soanele. Prin a -ceastă regulă ti neriiînţeleg că sunt ac-ceptaţi indiferentde ideile pe carele au. Tinerii nuse vor mai simţiastfel nevoiţi, a -tunci când vor ficontrazişi, să sepună pe poziţiade a se apăra, civor considera ob-servaţia făcută oresursă pentrudezvoltarea/îm-

bunătăţirea anumitor elemente ce ţin doar de participarea laactivităţi. Când energia pe care tânărul o depune în vedereaconstruirii unui comportament defensiv scade, creşte energiape care acesta o poate oferi în sprijinul îndeplinirii scopuluigrupului.

• Căutăm soluţii împreună. Pentru orice obstacol saugreutate întâmpinată în desfăşurarea activităţilor, fiecaremembru al echipei poate participa în vederea rezolvării/ de-păşirii a cestora. A face parte dintr-o echipă înseamnă a lucraîmpreună şi a-şi asuma rezultatele obţinute, împreună.

• Ascultarea fiecărui membru. Pe măsură ce tineriidevin mai deschişi şi încep să vorbească despre ei înşişi şiideile lor, informaţia începe să circule liber. Tinerii spun ceeace ştiu sau cred că ştiu. Se ascultă unii pe alţii şi se confruntă.

• Nu folosim insulte la adresa celorlalţi. Sentimentulde respect devine reciproc în momentul în care el se constru-ieşte pe baza stimulării unui comportament pozitiv.

Există numeroase alte reguli ce pot fi stabilite cuechipa, acestea variind în funcţie de scopul lucrului înechipă. Regulile trebuie stabilite de ei, pentru că în acest modle vor respecta mai mult şi le va fi mai greu să le încalce.Odată cu stabilirea regulilor trebuie să aibă loc şi fixarea mă-surilor punitive (tot împreună cu tinerii), ce vor fi aplicate încazul în care acestea vor fi încălcalte.


3. Delegarea sarcinilor.Delegarea sarcinilor este foarte importantă, deoarece de modul în care ea se

face depind rezultatele finale ale proiectului.a) Pentru început se realizează o listă cu sarcinile ce trebuiesc îndeplinite în

vederea atingerii scopului proiectului ce urmează a fi implementat. După stabilirealistei de sarcini se identifică modul prin care acestea vor fi împărţite tinerilor.

b) Sunt cel puţin trei metode de împărţire a sarcinilor:• Prin libera alegere – dacă unui tânăr îi place o anumită sarcină şi simte că

are abilităţile necesare pentru a o realiza el îşi poate alege din lista stabilită;• Prin negociere – dacă există mai mulţi tineri care au abilităţi pentru rea-

lizarea unei sarcini, se negociază care dintre ei să o îndeplinească. De ase-menea poate exista şi situaţia în care pentru realizarea anumitor sarcinisă fie create echipe sau responsabili şi ajutoare;

• Prin stimulare – tinerii pot fi stimulaţi/ motivaţi să preia o sarcină prinîncurajarea acestora în vederea îmbunătăţirii/ dezvoltării unor abilităţi.

c) Criterii care ajută la delegarea sarcinilor. O delegare eficientă înseamnăgăsirea unui echilibru între a acorda tinerilor spaţiul necesar pentru a-şi folosi abi-lităţile şi a avea posibilitatea de a monitoriza proiectele. Delegarea de sarcini im-plică o serie de factori ce trebuie îndepliniţi pentru ca rezultatele să fie celepre conizate/aşteptate:

• Când se deleagă sarcinile? Pentru fiecare proiect ce urmează imple-mentat există sarcini ce trebuie îndeplinite. În urma stabilirii scopului şiobiectivelor proiectului, se stabilesc sarcinile de îndeplinit împreună cutinerii. Fiecare membru al echipei va participa la implementarea proiec-tului, aşadar fiecare va primi sarcini. Sarcinile, dacă sunt delegate corect,devin oportunităţi pentru dezvoltarea abilităţilor tinerilor. Este nevoie casarcinile să fie delegate într-un mod eficient. În acest sens coordonatorulpoate sprijini tinerii să caute întrebări şi răspunsuri cu privire la sarcinilece urmează a fi îndeplinite.


www.fundatiacote.ro

• Data limită a proiectului? Odată cu stabilirea scopului şi obiectivelorproiectului se stabileşte şi perioada în care acesta se pregăteşte şi data lacare va fi implementat. Tinerii trebuie să ştie că pe parcursul pregătiriiproiectului vor primi mai multe sarcini care sunt îndeplinite în anumiteintervale de timp. De asemenea trebuie luate în calcul neîndeplinirea latimp a unor sarcini, iar pentru acest lucru este necesară organizarea unuiplan de rezervă. De exemplu, tinerii pot primi ca sarcină identificarea unuinumăr de 5 şcoli ce urmează a fi contactate în vederea organizării unuiconcurs sportiv. Există riscul ca cele 5 şcoli selectate să nu poată răspundătoate invitaţiei, termenul limită pentru îndeplinirea acestei sarcini fiind foarteaproape. În acest caz este necesară stabilirea de noi sarcini, suplimentareşi reconstruirea întregului plan în ceea ce priveşte identificarea şcolilor.

• Care sunt aşteptările şi scopurile echipei pentru proiectul la care lu-crează? Se poate întâmpla ca o sarcină să nu fie îndeplinită, iar de ea sădepindă îndeplinirea a încă 2 sarcini. De aceea coordonatorul de echipătrebuie să cunoască bine care sunt capacităţile/abilităţile tinerilor atuncicând deleagă o sarcină. Dacă un tânăr îşi exprimă dorinţa să îndepli-nească o sarcină, însă nu are abilităţile necesare, coordonatorul poatealege încă un tânăr, cu abilităţi mai potrivite pentru sarcina respectivă, iarîmpreună să formeze o echipă. Astfel ambii tineri vor fi câştigaţi (cel cuabilităţi mai puţin conturate în acel domeniu îşi va dezvolta unele noi, iarcelălalt se va percepe ca fiind un model) iar sarcina va fi îndeplinită cu succes.

• Cui ar trebui delegate sarcinile? Toţi membrii echipei trebuie să pri-mească sarcini, deoarece lucrul este în echipă. Există riscul, în cazul unuitânăr care are dezvoltate mai multe abilităţi, ca acesta să primească maimulte sarcini, ceea ce îi va încărca foarte mult volumul de muncă. Estebine ca fiecare tânăr să fie denumit responsabil pentru câte o sarcină. În


schimb el trebuie să ştie că poate apela la cei-lalţi din echipă atunci când are nevoie de aju-tor. Sarcinile trebuie delegate direct proporţionalcu abilităţile pe care tinerii le au. Tinerii se potoferi să ajute, de asemenea, atunci când ei simtnevoia şi când consideră că pot învăţa cevaprin îndeplinirea unei numite sarcini. Deexemplu un tânăr poate primi ca sarcină sărealizeze un afiş, deoarece are abilităţi în lu-crul pe calculator. În acelaşi timp un alt tânărcare vrea să-şi dezvolte abilităţi asemănătoarepoate face echipă cu cel dintâi, lucrând astfelîmpreună la îndeplinirea unei sarcini.

• Cum se face delegarea? Pentru început sestabileşte clar care este rezultatul dorit. Astfeltânărul are în minte finalitatea sarcinii şi cumea ar trebui să se desfăşoare. Coordonatorul

echipei stă la dispoziţia tinerilor, astfel încât, atunci când aceştia au în-trebări să ştie la cine pot apela. Este important ca tinerii să se consulte pe-riodic cu coordonatorul pentru a putea evalua îndeplinirea sarcinii şipentru a putea interveni la timp atunci când apar obstacole. Tinerii tre-buie să ştie că au puterea de a decide ce sarcini le pot fi delegate şi când.Coordonatorul îi poate încuraja pe tineri arătând entuziasm pentru re-zultatele obţinute de aceştia de fiecare dată când fac un pas spre finaliza-rea sarcinii. De asemenea el trebuie să construiască cu tinerii o relaţiebazată pe încredere şi angajament. El poate discuta cu aceştia despre re-compensele materiale (tricouri, prăjituri, mici simboluri), oportunităţilepe care ei le au pentru îndeplinirea sarcinilor date, recunoaşterea din par-tea beneficiarilor, colegilor de echipă, prietenilor, profesorilor şi chiar acoordonatorului însuşi. Termenele limită pot fi discutate cu tinerii, ceeace le oferă acestora o mai mare încredere în a apela la ajutorul coordona-torului, deoarece se simt ascultaţi şi motivaţi atunci când li se cere părerea.

Tinerii trebuie să ştie de ce au fost aleşi sau de ce şi-au ales îndeplinirea uneianumite sarcini, ce se aşteaptă de la ei pe parcursul pregătirii şi implementării pro-iectului, scopurile pe care le au de atins, termenele limită şi resursele pe care se potbaza. De asemenea ei trebuie să ştie că întotdeauna coordonatorul echipei este dis-ponibil pentru întrebări şi consultaţii. Atunci când tinerii au libertatea de a realizao anumită sarcină fac în mod inevitabil şi greşeli. Trebuie evitată situaţia în caregreşelile sunt ascunse. Tinerii au nevoie de şansa de a învăţa din greşeli, fără caefectul acestora să fie eliminat total. Niciodată nu se caută vinovatul, ci întregulproces se orientează către găsirea unor soluţii.

4. Identificarea şi înlăturarea factorilor de inhibiţie. La fel cum orice factorpoate deveni un factor motivator, există riscul ca aceştia să se transforme în factoricare inhibă tânărul, determinându-l să se îndepărteze de grup/ echipă şi chiar să-i scadă motivaţia de a participa la activităţi:


www.fundatiacote.ro


Factori de inhibiţie Modalităţi de înlăturareÎntâlnirile organizate cu tinerii în cadrul şco-

lii – spaţiul şcolii este perceput de tineri ca fiindunul formal, ceea ce le poate induce sentimentulcă sunt controlaţi sau că întâlnirile nu sunt al-tceva decât continuarea orelor de curs.

Ieşirile în aer liber, stabilirea unor locuri încare tinerii se simt în largul lor şi unde se pot ex-prima în voie, fără să perceapă anumite bariereîn comunicarea cu ceilalţi. Tinerii pot deveni maicreativi, pot împărtăşi mai uşor lucruri despreei, pot alege un loc care îi reprezintă (un teren defotbal, un parc, în pădure, în Grădina Botanică).

Spiritul critic – dacă de fiecare dată când auo idee, tinerii aud imediat şi o critică la adresalor sau la ideea pe care o au, ei pot deveni rezer-vaţi în a mai contribui la munca de echipă şi larealizarea activităţilor. Se vor simţi atacaţimereu şi vor considera că oricum ceea ce spuntrebuie mereu îmbunătăţit, considerând că nupot avea idei bune sau că nu sunt apreciaţi. Ti-nerii vor sta ascunşi, închişi în ei înşişi şi voradopta o poziţie defensivă deoarece nu se simtîn siguranţă.

Criticarea şi aprecierea ideilor se poate faceîn mod sincer dacă tinerii au siguranţa că suntacceptaţi în grup/echipă. Persoanele care îşiaduc contribuţia la discuţii trebuie să fie tratatecu respect, în sensul că trebuie să li se ia în con-sideraţie ideile. Trebuie încurajaţi toţi membriiechipei să vorbească. Tinerii capătă astfel încre-dere în ei şi în ceilalţi. A nu se uita regula: se cri-tică ideile şi nu persoanele (însă şi aici cu mareatenţie).

Temeri ascunse (neverbalizate) ale tinerilorcu privire la implementarea anumitor faze aleproiectelor. De exemplu un tânăr se simte foartedezinvolt în cadrul echipei, însă nu poate fi lafel atunci când trebuie să vorbească în public.

Tinerii trebuie să îşi verifice părerile, trebuiesă dorească să se exprime şi să se implice într-un obiectiv semnificativ împreună cu echipa.Coordonatorul trebuie să-şi folosească intuiţiasau trebuie să observe cu atenţie anumite com-portamente ale tinerilor. Discuţiile individualecu tinerii îi ajută pe aceştia să se deschidă faţăde coordonator şi să poată spune ce anume nueste în regulă. Tinerii, atunci când întâmpină odificultate, nu trebuie expuşi colegilor deechipă, fără a discuta în prealabil, individual.

Tineri care domină discuţia – acest factor de-vine inhibator în momentul în care acestor tinerinu le este temperată intervenţia. Atenţie însă,deoarece, dacă modul de a le tempera interven-ţia este unul autoritar şi brutal, aceşti tineri riscăsă părăsească echipa sau să nu mai contribuiedeloc la realizarea sarcinilor. Tinerii care do-mină discuţia pot accentua sentimentul de inhi-biţie la cei care sunt mai timizi şi care nu se potexprima la fel de liber.

Feedback-ul pozitiv, constructiv. Feedback-ul este un mod de a-i ajuta pe tineri să-şischimbe comportamentul şi de a le furniza as-pecte referitoare la comportamentul lor şi efec-tele acestuia asupra celorlalţi. Feedback-ultrebuie să fie adresat la timpul potrivit şi în mo-mentul potrivit, altfel, rezultatele vor fi în celmai bun caz nefolositoare, dacă nu distructive.Feedback-ul oferă tinerilor informaţii clare cuprivire la efectul comportamentului lor şi în ace-laşi timp le lasă libertatea de decide ce să facăcu referire la acesta.

Obligativitatea – dacă atunci când participăla întâlniri, tinerii se simt obligaţi, ei vor devenimembri problemă în echipă distrăgându-i peceilalţi de la scopul lor. Alţi tineri se pot simţiobligaţi să îndeplinească anumite sarcini pe careei le consideră nepotrivite lor. Se creează astfellupte pentru putere, feedback-ul devine maipuţin sincer şi tinerii nu se vor mai simţi moti-vaţi să se implice în echipă. Apare ostilitatea,apatia şi confuzia.

Implicarea tinerilor în luarea deciziilor. Esteimportantă determinarea modului în care tineriidin cadrul echipei vor lua decizii. De exempludacă se stabileşte să se ia decizii prin consens,nu trebuie să se accepte deciziile care nu au în-trunit această regulă. Implicarea tinerilor în lua-rea deciziilor poate produce o trecere de lamotivaţia individuală la o motivaţie de grup, re-zultatul fiind luarea deciziilor de colaborare, iarsarcinile vor putea fi îndeplinite cu succes. Nudoar implicarea tinerilor în luarea deciziilor, cichiar punerea acestora în aplicare duce la mări-rea gradului de colaborare la nivel de echipă şi amotivaţiei de a participa la realizarea sarcinilor.

5. Soluţionarea conflictelor. Conflictele par să fie oparte inevitabilă în lucrul cu tinerii. Tinerilor, care au expe-rimentat conflictul acasă, în şcoală sau cu prietenii, le lipsesc,de cele mai multe ori, abilităţile de a se descurca în asemeneasituaţii sau de a găsi soluţii. Conflictul poate fi rezolvat prinpatru metode: prin agresivitate, prin retragere, mediere saunegociere. Negocierea, care respectă nevoile ambelor părţiimplicate în conflict şi îl vede ca fiind o problemă împărtă-şită, este în general metoda cea mai utilă de a rezolva con-flictul. Pentru ca tinerii să poată depăşi starea de conflict eitrebuie să înţeleagă care sunt consecinţele celor 4 metode derezolvare a acestuia, care dintre ele este cea mai utilă saudăunătoare. Negocierea este o metodă prin care toată lumeaimplicată în conflict câştigă. În mod special este un procesprin care părţile implicate lucrează la găsirea unei soluţii caresă fie acceptată de toată lumea. Negocierea poate avea locatunci când toate părţile implicate:

- Respectă situaţia fiecăruia.- Văd conflictul ca fiind o problemă ce trebuie rezol-

vată împreună.- Sunt pregătite să asculte şi să recurgă la compromisuri.- Nu sunt interesate să câştige cu orice preţ.Reguli pentru rezolvarea conflictelor:- Întotdeauna tinerii

implicaţi într-un conflicttrebuie să spună ce vor şide ce.

- Fiecare dintre eitrebuie să spună ce credecă vrea şi cealaltă persoană.

- Cei implicaţi înconflict trebuie să vină cusoluţii în vederea rezolvă-rii acestuia.

- După care se decidasupra uneia dintre soluţii.

- Coordonatorul tre-buie să verifice dacă soluţiaadoptată îi mulţumeşte petoţi cei implicaţi în conflict.

Conflictul ar putea să apară în orice moment în lucrulcu tinerii, dacă mesajele transmise nu sunt clare, sarcinile pecare aceştia le au de îndeplinit nu sunt în acord cu abilităţileşi competenţele fiecăruia, dacă tinerii nu se simt ascultaţiatunci când doresc să se exprime şi apreciaţi pentru munca

Poartă-te ca şi cum ceeace înfăptuieşti poate facediferenţa. Căci chiar oface...

William James


www.fundatiacote.ro

depusă, dacă volumul de muncă al unuia este mai mare faţăde restul membrilor echipei, dacă gradul de implicare în re-zolvarea sarcinilor nu este la fel, unii implicându-se maipuţin decât alţii etc. Consecinţele nerezolvării conflictelorpot fi următoarele:

- Tinerii pot părăsi echipa.- Pot fi certuri şi se poate acorda prea multă atenţie de-

taliilor, pierzându-se astfel imaginea de ansamblu şi scopuliniţial.

- Certurile nu se mai termină şi nu sunt decât vag le-gate de subiect.

- Tinerii devin apatici.- Discuţiile sunt neclare sau greu de urmărit.- Interesul de a se implica scade considerabil.Există însă şi situaţii în care conflictul poate deveni re-

sursă în vederea consolidării echipei şi obţinerea de rezultatefoarte bune. Sunt încurajate conflictele privitoare la punctelede vedere şi la modurile de abordare a unor sarcini. Conflic-tul devine resursă atunci când cei implicaţi sunt de acord să-şischimbe comportamentul sau atitudinea faţă de o anumităsituaţie.

O strategie de rezolvare a conflictelor ar putea fi me-toda fishbowl-ului. Cea mai simplă configuraţie a acestei me-tode este formată dintr-un cerc interior (grupul A), care estegrupul de discuţie, înconjurat de un alt cerc (grupul B), careeste grupul observatorilor. Un grup va da feedback altuigrup în ceea ce priveşte comportamentul sau performanţala care a ajuns. Conflictele se rezolvă la nivel de echipă.

Într-o echipă, fiecare tânăr vine cu un stil/metodă di-ferit/ă de rezolvare sau controlare a unei stări conflictuale.De aceea este importantă stabilirea unor reguli de bază pen-tru echipă şi cel mai important lucru va fi să se ţină sub con-trol toate disputele într-un mod cât se poate de prompt.

6. Luarea deciziilor. Când o echipă poate începe să iadecizii de colaborare se produce o trecere de la motivaţia in-dividuală la o motivaţie de grup. Această etapă este marcatăde exemplu de îndeplinirea unor sarcini stabilite. Deciziilese iau întotdeauna cu tinerii şi numai după o discuţie lungăşi sănătoasă. Gradul de implicare în luarea deciziilor estemare în momentul în care toate punctele de vedere au fostluate în discuţie. Pe măsură ce echipa începe să pună în apli-care deciziile luate, gradul de implicare creşte. Când tineriiiau decizii dar nu devin şi responsabili pentru acestea, saucând stabilesc termene sau criterii pentru îndeplinirea deci-ziei respective, este ca şi când aceasta s-a luat numai ca să fie

Sunt încântată că amparticipat la aceste acti -vităţi sper că îmi vor fi

de folos şi pe viitor. M-amimplicat cu interes şi mi-a

plăcut că şi colegii meidin grupă s-au implicat.

Datorită acestor întâl-niri mi-am făcut şi nişte

prieteni noi şi sper cadupă acest proiect să

menţinem legătura încontinuare. Un alt lucru

care mi-a plăcut este căam organizat activităţifolositoare comunităţii.

La primele activităţi amavut mari emoţii, dar peparcurs m-am familiari -zat cu toţi colegii iar ur-mătoarele activităţi s-au

desfăşurat din ce în cemai bine.

Vasilica


luată. De aceea este necesară intervenţia coordonatoruluipentru a stabili persoanele responsabile pentru îndeplinireacu succes a sarcinilor, pentru a stabili criterii clare de înde-plinire a sarcinilor, pentru a stabili o structură sau nişte liniidirectoare pentru această acţiune. Tinerii pot stabili obiectiveşi sarcini doar bazându-se pe nevoile şi dorinţele membrilorechipei din care fac parte. Nimeni din cadrul echipei nupoate lua decizii fără a se consulta cu membrii acesteia.

7. Când tinerii nu-şiîndeplinesc sarcinile.Atunci când se formează oechipă aceasta trebuie săaibă doar membri care îşidoresc cu adevărat să par-ticipe la realizarea sarcini-lor. Însă există şi cazuri încare tinerii nu-şi îndepli-nesc sarcinile, fie din mo-tive obiective (au intervenitfactori externi care nu pu-teau fi prevăzuţi – apariţiaunei probleme în familie,examene la şcoală anunţateîn ultimul moment carepoate lua din timpul pecare tânărul îl rezervasepentru îndeplinirea sarcini-lor de care era responsabil),fie din motive ce ţin strictde voinţa şi motivaţia tână-rului. Tinerii trebuie să fieconştienţi că atunci când primesc o sarcină de îndeplinit eidevin responsabili pentru rezultatele finale şi că aceasta esteun element esenţial în procesul de implementare a unui pro-iect fără de care el nu ar putea să aibă loc. De asemenea tine-rilor trebuie să li se aducă aminte că la stabilirea regulilor înechipă a participat fiecare şi şi-a asumat respectarea acestora,iar încălcarea lor nu duce decât la aplicarea măsurilor puni-tive. Aceste măsuri trebuie stabilite tot împreună cu tinerii,care trebuie să-şi dea acordul în ceea ce priveşte aplicarealor, încă de la început. Însă este indicat să se evite pe cât po-sibil aplicarea măsurilor punitive, deoarece acestea pot de-motiva tinerii să mai participe la întâlniri. Rămâne laatitudinea coordonatorului echipei ce măsuri trebuie aplicateşi cât de aspre pot fi ele.

Viaţa mea este mesajulmeu.

Mahatma Gandhi


www.fundatiacote.ro

8. Apelarea la persoane resursă. Cele mai importante resurse în lucrul cu ti-nerii sunt părinţii acestora. Dacă ei apreciază şi sunt de acord cu ceea ce tânărulface, sunt interesaţi de ceea ce face şi de dezvoltarea sa personală, îl va motiva peacesta să participe la activităţi. Părinţii trebuie şi ei motivaţi, la rândul lor, să par-ticipe şi să se implice în procesul prin care tânărul trece şi să li se aducă la cunoş-tinţă avantajele pe care le are lucrul cu ei. Ca părinţii să cunoască şi să fie la curentcu activităţile pe care tinerii le realizează este important să se organizeze întâlniriperiodice cu aceştia, în cadrul cărora să li se prezinte progresele făcute de tineri şirezultatele obţinute de aceştia. De asemenea în cadrul acestor întâlniri ei potschimba opinii/ păreri cu privire la activităţile pe care tinerii le realizează. Părinţiichiar se pot implica în îndeplinirea unor sarcini, ca de exemplu să le ofere acestoraajutor în realizarea unei planşe, contactarea unor persoane din cercul lor de cunoş-tinţe în vederea facilitării construirii de relaţii de colaborare pentru implementareaunui proiect. Alte persoane resursă ar putea fi profesorii, diriginţii, educatorii ti-nerilor, care se angajează să monitorizeze prezenţa acestora la activităţi. De ase-menea ei pot fi implicaţi în implementarea unor proiecte şi pot veni cu idei deîmbunătăţire a lucrului. Ei îi pot felicita pe tineri pentru implicarea lor în activităţide educare non-formală şi îi pot încuraja pe aceştia să se implice activ, aducând unaport chiar şi în cadrul proiectelor iniţiate de către şcoală.

9. Relaţionarea cu participanţii dificili. Tinerii nemotivaţi pot frâna moti-varea întregii echipe, deoarece au puterea de a influenţa atmosfera de lucru. Încazul fiecărui tânăr care poate crea probleme trebuie adoptat un comportamentanume. Spre exemplu există tineri care au o motivaţie interioară scăzută. Ei lu-crează fără plăcere, fără iniţiativă, nu respectă termenele şi pot lipsi de la întâlnirinemotivat. Prin comportamentul lor îşi defavorizează colegii de echipă. Trebuieidentificate cauzele lipsei de voinţă: este posibil ca tânărul să nu fie solicitat pe mă-sura abilităţilor/ capacităţilor pe care le are, sau dimpotrivă, să fie suprasolicitat. Esteutilă discuţia cu tânărul şi stabilirea măsurilor de redresare a situaţiei. El trebuiesusţinut în vederea schimbării comportamentului. Sunt tineri care blochează ideilecelorlalţi luându-le în râs şi făcând comentarii răutăcioase de fiecare dată, uneorichiar jignindu-i pe cei din echipă. Motivele acestui comportament sunt numeroase,dar de cele mai multe ori, un astfel de tânăr încearcă să atragă atenţia asupra sa şi săcâştige influenţă asupra celorlalţi. Unui tânăr ca acesta, cu un asemenea compor-tament i se poate atrage atenţia că prin ceea ce face determină scăderea performan-ţelor echipei, lucru ce nu este benefic nici pentru el, nici pentru ceilalţi tineri. Eltrebuie implicat şi motivat în luarea măsurilor pentru corectarea comportamentului.Trebuie, de asemenea, să cunoască şi consecinţele pe care le are un asemenea com-portament. Aceşti tineri care creează probleme în cadrul echipei nu trebuie excluşidin cadrul acesteia, deoarece acest lucru va întări comportamentul negativ, iar tâ-nărul nu va învăţa să se integreze într-un grup sau să socializeze cu alte persoane.

10. Caracteristicile tinerilor vulnerabili. În relaţionarea cu tinerii vulnerabili,este nevoie de o abordare specifică a nevoilor acestora şi a implicării lor în activităţi.Elementele care influenţează modul de abordare a acestor tineri pot fi:

- Mediul din care aceştia provin – mediul este vital pentru dezvoltarea per-sonalităţii unui tânăr. Dacă acesta provine dint-un mediu în care exemplele de


comportament ale adulţilor sunt negative, tânărul riscă să lepreia. În cadrul activităţilor de lucru tinerii pot observa com-portamente diferite şi îşi pot dezvolta abilităţi de distingerea celor negative şi a celor pozitive. Tânărului i se oferă ocaziasă decidă asupra modului de viaţă pe care doreşte să îl ur-meze.

- Tinerii care provin din familii cu o situaţie financiarăprecară – aceşti tineri au posibilitatea să constate că pot ac-ţiona în vederea realizării unei schimbări la nivel de comu-nitate prin implicarea în activităţi sub forma voluntariatului.Dacă situaţia financiară pune o limită în implicarea rezolvă-rii/găsirii soluţiilor la problemele din cadrul comunităţii, ac-tivităţile la care tinerii participă le pot schimba aceastăperspectivă. De aceea activităţile care se realizează cu ei tre-buie să implice sprijinirea tânărului în dezvoltarea proprieiindividualităţi aflate în plin proces de formare, să sprijineprocesul de căutare/ formare a identităţii. Astfel tinerii vorsimţi că ajută şi se vor simţi utili.

- Tinerii vulnerabili din punct de vedere emoţional.Din moment ce provin din medii defavorizate, la aceşti tinerise identifică o mare nevoie de afecţiune. Este importantă sta-bilirea unor limite în relaţia cu ei, deoarece riscă să se ataşezefoarte mult de persoanele care le acordă o atenţie mai mare.Ei trebuie trataţi cu respect, încredere, fără prejudecăţi şisprijiniţi în procesul de maturizare. De cele mai multe ori leeste greu să comunice şi să relaţioneze cu ceilalţi, au o stimăde sine scăzută care se datorează lipsei de apreciere şi de în-curajare, precum şi a absenţei contextelor în care să se cu-noască, să îşi pună în valoare sau să-şi dezvolte abilităţile.

11. Structura unei întâlniri cu echipaDe fiecare dată când urmează să aibă loc o întâlnire de

lucru cu tinerii este necesară pregătirea acesteia în detaliu.a) Întâlnirea de lucru cu tinerii în vederea pregătirii

unui proiect poate începe cu un exerciţiu/joc de tip energi-zer. El destinde atmosfera şi îi implică pe toţi membrii echi-pei. De asemenea ei pot descoperi lucruri noi despre ceilalţişi despre sine.

b) Se rezumă activităţile desfăşurate în întâlnirea an-terioară.

c) Se prezintă sarcinile ce trebuiau realizate şi cele cesunt în curs de realizare, precum şi rezultatele obţinute.

d) Se reamintesc scopul şi obiectivele întâlnirilor de lucruşi se trec în revistă activităţile ce trebuie realizate în continuare.

e) Se stabilesc data, ora şi locul următoarei întâlniri.f) Întâlnirea se poate încheia cu un alt joc.

„La început, când amauzit că umblă cu 2băieţi din şcoală laproiect, pe care eu nu îiconsideram foarte serioşiîn ceea ce priveşte în-văţatul, mi-am spus că„e clar!”. Nuînţelegeam, din ceea ceîmi povestea despre ac-tivităţi şi când o vedeamaşa de entuziasmată,cum de vin copiii ăştia laactivităţi şi pe deasuprasă fie şi constanţi. Eu amspus că sigur merg odată sau de 2 ori şi apoirenunţă, dar am rămasplăcut surprins să con-stat că nu e aşa. Ei aucontinuat să vină la ac-tivităţi şi unde mai puică pe deasupra chiar le şiplace. Şi nu vin dinobligaţie, ci de plăcere.Nu înţeleg ce-i mo-tivează, dar astaînseamnă că sunteţibuni în ceea ce faceţi.”



www.fundatiacote.ro

Capitolul 5Profilul coordonatorului echipei

Cine poate fi coordonator al unei echipe formate din tineri?

Coordonatorul de tineri are un rol foarte important încadrul programelor destinate tinerilor, fiind denumit de uniispecialişti un adevărat pedagog social. El trebuie să formezeechipa şi să o coordoneze în realizarea activităţilor, influen-ţând prin atitudine, comportament şi prin modul de a rela-ţiona cu tinerii spiritul şi atmosfera din cadrul echipei. Deşistatutul, funcţia ocupată şi formarea profesională diferă înfuncţie de organizaţia/instituţia care implementează pro-gramul, pot fi precizate câteva calităţi personale şi compe-tenţe generale necesare în coordonarea grupelor de tineri încadrul unui proiect „Şi eu pot schimba ceva”.

Într-o organizaţie, coordona-torul de tineri poate fi un asistentsocial, psiholog, sociolog, animatorsocio-cultural, coordonator de vo-luntari sau chiar un voluntar cu ex-perienţă care este supervizatîndeaproape de către un angajat.

În cadrul unei instituţiiexistă foarte multe persoane carepot avea funcţia de coordonator detineri. Într-o şcoală coordonatorulpoate fi un învăţător, profesor,consilier şcolar, psiholog/psihope-dagog sau chiar un elev care a mai

fost implicat în programe de tineret, însă acesta va coordonagrupe de elevi cu vârste mai mici cu cel puţin doi ani. Într-un centru de plasament grupele pot fi coordonate de un asis-tent social, psiholog, educator, voluntar sau un tânăr cuexperienţă care are calităţile şi competenţele necesare, carepoate fi un peer-educator. Implicarea tinerilor care pot fi for-maţi şi instruiţi ca peer-educatori este foarte importantă, de-oarece educarea de la egal la egal este mai eficientă în rânduladolescenţilor care acceptă mai uşor un punct de vedere, oidee, o abordare venită din partea unor tineri apropiaţi cavârstă, mentalitate şi sistem de valori.

Calităţile personale şi competenţele necesare unui co-ordonator sunt:

Fii schimbarea pe carevrei să o vezi în lume!!!

Mahatma Gandhi

Este uşor să faci binedacă şi ceilalţi te ajută...

Herman Gmeiner


- Abilităţi de comunicare verbală, didactică şi interpersonală;- Abilităţi de relaţionare interpersonală;- Socializare;- Mediere / facilitare;- Deschidere;- Flexibilitate;- Adaptabilitate;- Entuziasm;- Dinamism;- Răbdare;- Implicare;- Abilităţi de planificare;- Abilităţi de organizare;- Coordonare;- Negociere;- Motivare;- Delegare;- Rezolvarea conflictelor;- Capacitatea de a găsi

alternative;- Abilităţi de evaluare;- Uşurinţă în identificarea şi gestionarea resurselor;- Uşurinţă în identificarea şi dezvoltarea relaţiilor cu partenerii şi colaboratorii;- Imaginaţie;- Creativitate;- Lipsa prejudecăţilor;- Empatie;- Capacitatea de a utiliza tehnici de ascultare activă;- Abilităţi pedagogice;- Orientarea apreciativă;- O bună stimă de sine;- Prioritizarea activităţilor;- Abilităţi de prezentare;- Luarea deciziilor;- Capacitatea de a întări spiritul de echipă;- Capacitatea de a oferi dar şi de a primi feedback;- Capacitatea de a încuraja şi împuternici (empowerment);- Abilităţi în consiliere.

Responsabilităţile coordonatorului de tineri:- Selectează tinerii care participă la proiectul de tipul „Şi eu pot schimba ceva”.- Promovează programul social şi rezultatele sale.- Formează echipele de tineri.- Coordonează şi stabileşte frecvenţa întâlnirilor cu tinerii.- Ţine o evidenţă a prezenţelor.- Motivează tinerii să participe la activităţi.


www.fundatiacote.ro

Oriunde întorci capulvei găsi un om care are

nevoie de tine...

Albert Schweitzer

- Mediază conflictele apărute identificând soluţii împreunăcu tinerii.

- Informează părinţii, cadrele didactice, educatorii, reprezen-tanţii legali etc. cu privire la activităţile desfăşurate de ti-neri.

- Administrează şi oferă tinerilor resursele necesare în func-ţie de posibilităţi.

- Realizează rapoarte lunare despre activitatea tinerilor, des-pre cheltuielile realizate, etc.

- Se asigură că toate activităţile concepute şi implementatede tineri sunt în acord cu legislaţia în vigoare, politicile şipracticile sociale.

- Organizează şi desfăşoară activităţi, jocuri ce au ca scop su-darea echipei dar şi dezvoltarea abilităţilor tinerilor.

- Supervizează voluntarii implicaţi în activităţile derulate detineri.

- Evaluează periodic gradul de satisfacţie al tinerilor.- Evaluează periodic nivelul abilităţilor tinerilor (leadership,

comunicare, lucru în echipă) prin chestionare, grile de ob-servaţie comportamentală.

- Identifică şi dezvoltă relaţia cu partenerii şi colaboratorii(in-stituţii, organizaţii).


Capitolul 6Dezvoltarea abilităţilor tinerilor

Pentru a putea decide ce abilităţi şi competenţe ale ti-nerilor trebuie stimulate, trebuie mai întâi să se realizeze oevaluare a acestora.

Abilitatea este definită ca fiind îndemânare, iscusinţă,pricepere, dibăcie. Abilităţile sunt elemente de diferenţiereşi fac posibil progresul în diferite domenii. Înnăscute sau în-văţate, unele abilităţi pot fi perfecţionate în timp, pentru dez-voltarea personală sau profesională.

Participarea la activităţi a tinerilor îi poate ajuta pe ace-ştia să acumuleze experienţă şi să-şi dezvolte diverse abili-tăţi. Sarcinile pe care le primesc la începutul procesului deimplementare a unei serii de proiecte sunt de nivel scăzut,pentru a putea evalua stadiul în care fiecare se află. Tineriiîşi pot îndeplini astfel la timp sarcinile primite şi chiar potaduce un plus la munca pe care ei o desfăşoară cu noi abili-tăţi. Ca de fiecare dată, ei sunt încurajaţi, în rezolvarea uneisarcini, să găsească noi modalităţi prin care îşi pot pune învaloare competenţele. Pentru început dintr-o listă de sarcini,tinerilor li se poate da libertatea să aleagă ce vor. Ei vor alegeastfel sarcinile pentru care consideră că au abilităţile şi com-petenţele necesare pentru a le îndeplini. Ei trebuie monito-rizaţi pe toată perioada realizării sarcinilor în vedereaidentificării şi evaluării abilităţilor pe care tinerii le au dejaformate sau trebuie dezvoltate. Fiecare are capacităţi şi cu-noştinţe importante, deja formate, cu care ar putea contribuila atingerea scopului echipei.

Sunt câteva etape prin care tinerii trebuie să treacă învederea dezvoltării atât a abilităţilor deja consolidate, cât şia celor mai puţin formate:

- Stimularea dezvoltării abilităţilor deja formate – chiardacă tinerii primesc anumite responsabilităţi, ei trebuie în-curajaţi să preia iniţiativa de fiecare dată când simt acestlucru. Trebuie să ştie că este interesul lor să câştige expe-rienţă şi noi abilităţi. Îşi pot extinde aria de interes, realizândproiecte pe diferite domenii. Ei pot propune soluţii la diferiteprobleme cu care se confruntă.

- Stimularea dezvoltării abilităţilor în formare - tineriitrebuie de asemenea încurajaţi să pună întrebări şi să ascultesugestii, mai ales dacă acestea sunt bine intenţionate. Ei potapela la colegii cu mai multă experienţă, cerându-le sfaturi.

De când particip la ac-tivităţile Fundaţiei„COTE” timpul meu adevenit mult mai ocupat.Proiectele sunt de-adreptul geniale, mi separe super că şi noitinerii putem face cevapentru comunitate, şi înacelaşi timp să ajutăm şialte persoane asemeninouă. Ne putem faceauziţi şi asta este unlucru demn de respect!Respect pentru cei careau înfiinţat această fun-daţie şi pentru cei carefac parte din ea. Mă simt norocoasă căparticip la activităţilefundaţiei. Cu ajutorulechipei „COTE” mi-amdescoperit şi am pututsă-mi pun în valoarecali tăţile şi abilităţile. Merită şi ar fi necesar caacest proiect să-şi con-tinuie activitatea,deoarece este util pentrucomunitate şi tineri.

Elena


www.fundatiacote.ro

La începutul formării unei echipe fiecare dintre tineri are unrol. Aceste roluri sunt îndeplinite dacă ei au abilităţile nece-sare pentru aceasta. Trebuie subliniat faptul că aceste rolurisunt doar roluri de bază, pe parcurs fiecare membru fiindîncurajat să se implice şi în alte activităţi aferente altor roluri.Diversitatea competenţelor pe care le deţin tinerii din cadrulunei echipe este o resursă importantă, deoarece aceasta sepoate descurca în cele mai diverse situaţii.

Abilităţile pe care tinerii şi le pot dezvolta în cadrulactivităţilor realizate în echipă pot fi următoarele:

- Ascultarea;- Abilitatea de organizare;- Abilitatea de comunicare;- Empatia;- Înţelegerea;- Încrederea;- Abilitatea de a fi obiectiv;- Abilitatea de a deveni responsabil;- Lucrul în echipă;- Rezolvarea conflictelor;- Implicarea activă;- Acceptarea;- Evaluarea obiectivă;- Consolidarea criticii obiective şi constructive;- Cooperarea.Coordonatorul echipei trebuie să facă tot posibilul să

plaseze tânărul pe o poziţie în cadrul acesteia, care să fie po-trivită atât din punctul de vedere al abilităţilor, cât şi al inte-reselor identificate în timpul discuţiilor cu ei şi al sarcinilorcare trebuie duse la bun sfârşit. Astfel tinerii se vor simţi sa-tisfăcuţi prin calitatea sarcinilor îndeplinite. Prin oferireaunui feedback imediat, tinerii pot identifica punctele tari sauabilităţile ce necesită o mai mare atenţie în vederea dezvol-tării acestora.

Exemple practice:a) Pentru un proiect care are ca scop organizarea unor

activităţi de team-building pentru elevii din clasele a V-a şia VI-a, delegarea sarcinilor are loc în funcţie de abilităţile pecare tinerii le au. Pentru implementarea acestui proiect serealizează o listă cu sarcini. Ele ar putea fi următoarele:

- Identificarea jocurilor specifice acestei teme şi vârsteielevilor – de această sarcină se poate ocupa un tânăr care areînclinaţie spre organizare şi poate îmbina utilul cu plăcutul,este familiarizat cu astfel de jocuri.

- Identificarea unei şcoli şi contactarea acesteia în ve-derea stabilirii datei, orei şi locaţiei în care se vor desfăşura

Cu siguranţă acesteproiecte pot schimba

mentalităţile tinerilor şiîn acelaşi timp mi-a

schimbat-o puţin şi pe amea. Cred că din partea

tinerilor ar trebui maimultă atenţie şi seriozi-

tate. Dintre efectele pozi-tive ale proiectului pot

enumera dezvoltarea cre-ativităţii şi a competiti -vităţii. Toţi cei care au

văzut în ce constă activi-tatea noastră pe proiect

au comentat într-un modpozitiv astfel încât ne-auajutat moral şi ne-au în-curajat să continuăm re-

alizarea proiectelor.

Marian


activităţile – pentru această sarcină se vor înscrie tinerii care păstrează legătura cuşcolile din care provin şi au deja relaţii de colaborare formate cu reprezentanţiiacesteia (director, profesor responsabil cu activităţile de recreere, extraşcolare); lorli se pot alătura alţi tineri care vor să cunoască şi alte persoane.

- Stabilirea şi achiziţionarea premiilor – această sarcină presupune utilizareaabilităţilor de negociere, de orientare în ceea ce priveşte achiziţionarea unor premiiutile pentru cei care le vor primi şi în acelaşi timp de care să fie încântaţi; în cadrulacestei activităţi este necesară identificarea magazinelor de unde se pot achiziţionapremiile, se consultă piaţa.

- Verificarea listei de tineri care vor participa la activităţi şi organizarea aces-tora în echipe – în cadrul acestei activităţi sunt cuprinse sarcini ca realizarea ecu-soanelor cu numele elevilor, organizarea primirii elevilor, construirea echipelor peclase, stabilirea coordonatorilor/moderatorilor acestora.

O parte din activităţile ce trebuie realizate se regăsesc pe parcursul desfăşu-rării a mai multor proiecte. De exemplu, realizarea materialelor de prezentare/pro-movare a proiectului, cum ar fi broşuri, pliante, fluturaşi. Pentru început primasarcină pe care un tânăr ar putea să o primească ar fi să lucreze în Word textul (aşe-zarea acestuia în pagină, fontul, caracterele etc.). Apoi o altă sarcină ar fi ca tânărulsă găsească şi o imagine potrivită cu textul. Pentru a progresa şi a realiza broşuricât mai frumoase, mai ales dacă are abilităţi pe care şi le poate dezvolta, tânărulpoate fi încurajat să înveţe să lucreze în alt program (ex. Corel Draw), un programîn care se poate „juca” cu transformarea imaginilor şi cu textul. Apoi el poate ajutaşi la editarea unei reviste (se poate ocupa de grafică). Important este ca tânărul săfie motivat şi să i se acorde ajutor atunci când îl cere.


www.fundatiacote.ro

Capitolul 7Dezvoltarea abilităţilor de leadership

În proiectele „Şi eu pot schimba ceva” un rol deosebitde important în dezvoltarea abilităţilor tinerilor implicaţi îlare asumarea rolului de leader. Coordonatorul echipelor detineri are responsabilitatea să creeze/ofere contexte în caretinerii să poată exercita aceste abilităţi. O definiţie a leade-rului, foarte apropiată de scopul unui astfel de proiect careurmăreşte schimbarea în comunitate este: „leaderul este ci-neva care exercită influenţa asupra altor oameni” (Huc-zynscki si Buchanan 1993). Anita Roddick consideră căleadershipul constă în a „crea o viziune la care alţii să aspireşi a-i energiza pentru a participa la îndeplinirea viziuniicreate”.

Strâns legat de aspectulimplicării voluntare al tinerilorîn proiect, leadershipul poate fidescris ca „un proces dinamicîntr-un grup, unde un individ îiinfluenţează pe ceilalţi pentru acontribui voluntar la îndeplini-rea sarcinilor grupului într-o si-tuaţie dată.”(G.A. Cole 1994)

Prin implicarea într-unastfel de proiect tinerii devin mo-dele pentru ceilalţi membri ai co-munităţii asupra cărora se exer cităo puternică influenţă. Deseori,proiectele realizate de tineri suntgândite în aşa mod încât la reali-zarea şi implementarea lor săparticipe cât mai mulţi membridin comunitate care să adere laviziunea creată de proiect.

Leadershipul are un rolfoarte important mai ales atuncicând tinerii fac parte din anumitecategorii sociale dezavantajate.Prin asumarea şi interiorizarea

rolului de leader, tânărul va fi împuternicit (empowerment)şi format în aşa fel încât să găsească mereu soluţii la pro-bleme, să se mobilizeze şi să acţioneze. Acel tânăr implicat

Gândeşte-te la a dărui cafiind un privilegiu, nu o

datorie....

John Rockeffeler


de la o vârstă fragedă în viaţa comunităţii va învăţa să ia ini-ţiative, să fie responsabil, să devină un agent al schimbării şisă evite astfel dependenţa de serviciile sociale.

În România există foarte puţine oportunităţi pentruexercitarea rolului de leader, mai ales pentru tineri, iar multepersoane consideră în mod greşit că leadership-ul este ca-racteristic persoanelor mature care lucrează deja într-o com-panie foarte mare, managerilor, directorilor şi şefilor. Tineriisunt cei care au cea mai mare nevoie de exersarea şi dezvol-tarea abilităţilor de leader. Pentru a schimba în bine aceastăsocietate este important ca tinerii să ia iniţiativa şi să parti-cipe în mod activ în comunitate începând cu perioada ado-lescenţei.

Abilităţile de leadership şi trăsăturile specifice leader-ului dezvoltate prin participarea la proiectele de tip „Şi eupot schimba ceva” sunt:

• Iniţiativă;• Perseverenţă;• Ambiţie;• Organizare;• Planificare;• Control;• Coordonare;• Antrenare şi motivare;• Negociere;• Comunicarea oficială/diplomatică;• Asumarea responsabilităţilor;• Argumentarea deciziilor în faţa grupului;• Luarea deciziilor;• Delegarea;• Organizarea/administrarea resurselor;


William James


www.fundatiacote.ro

• Împuternicirea/empowerment;• Inteligenţa emoţională;• Rezolvarea conflictelor;• Managementul schimbării.

Modelul Leader-asistent

Modelul leader-asistent este un model aplicat într-unproiect de tip „Şi eu pot schimba ceva” care a pornit de lateoria expunerii la model. Astfel, în fiecare echipă există unleader şi un asistent al acestuia. Coordonatorul/ leader-ulpoate fi un asistent social/psiholog, un profesor/educator,un voluntar cu experienţă sau un tânăr care a mai participatla astfel de proiecte. Asistenţii vor fi tinerii care vor avea ast-fel oportunitatea să lucreze alături de un leader şi implicit săînveţe de la acesta elementele specifice leadership-ului.

Leaderii vor fi instruiţi să delege cât mai multe sarciniasistenţilor în funcţie de abilităţile şi calităţile acestora. Ei vorfi adevarate modele pentru asistenţi care pe parcursul con-ceperii şi implementării proiectului vor „fură meseria” de laaceştia. Asistenţii vor fi stimulaţi să-şi asuma responsabili-tăţi, să ia iniţiativa în cadrul grupului, să împartă sarcini ce-lorlalţi tineri, să identifice resurse şi parteneri/colaboratori.Relaţia dintre leader şi asistent trebuie să fie fundamentatăpe colaborare şi cooperare. Leaderul trebuie să ofere asisten-tului un feedback permanent iar acest feedback trebuie con-ceput într-o manieră apreciativă.

Leader-ul va identifica/evalua resursele, punctele taridar şi punctele slabe ale asistentului pe care le va stimulaprin implicarea în activităţi concrete. De exemplu, dacă untânăr are dificultăţi în exprimare poate fi implicat într-o ac-tivitate ce presupune moderarea unor discuţii cu tinerii încadrul unei dezbateri pe o anumită temă.

Prin rotaţie fiecare tânăr din echipă va ocupa funcţiade asistent. Prin asumarea rolului de asistent de leader el vatrebui să se implice efectiv în activitate. Chiar dacă până înacest moment, tânărul s-a implicat în implementarea proiec-telor mai puţin, acum, ocupând funcţia de asistent este res-ponsabilizat pentru un grad mai mare de implicare.

Coordonatorul grupei de tineri poate măsura nivelulabilităţilor de leadership cu ajutorul unor chestionare şi grilede observaţie comportanentală (câteva modele sunt ataşatela finalul ghidului la secţiunea Anexe). Chestionarele vor fiaplicate la începutul proiectului după selecţia tinerilor, lamijlocul şi la finalul proiectului iar grilele de observaţie com-

„Eu ştiu că atunci cândo întreb care îi este pro-

gramul pe săptămânacare urmează îmi spune:

miercuri la Fundaţie,vineri la Fundaţie… şi

mă bucur că o văd aşa deimplicată. Se preocupămereu să găsească idei

noi de proiecte şi atuncicând stabilesc o temăpentru un proiect mă

implică şi pe mine, îmicere sfatul şi mă întreabăla ce resurse ar putea sămai apeleze sau să maiimplice în proiect. Au

tot felul de idei, care decare mai ciudate şi sunt

foarte entuziasmaţi deceea ce fac. Le-a venitodată o idee să mobi-lizeze toţi tinerii dinproiect să-i pună pe

părinţii lor să donezesânge şi să facă o cam-

panie de informare des -pre a dona sânge.”

(părintele uni tânăr im-plicat în proiect)


portamentală vor fi aplicate în mod regulat (săptămânal, bi-lunar sau lunar).

Coordonatorul îşi poate realiza un plan personalizatcare să vizeze dezvoltarea abilităţilor de leadership prin caresă urmărească progresele realizate de către tineri.

Studiu de caz

C. a dorit să se implice într-un proiect de tipul „Şi eupot schimba ceva” deoarece a vrut să cunoască alţi tineri devârsta sa. El a auzit de proiect de la un coleg de clasă careera foarte implicat în activităţile proiectului. C. avea mariprobleme de socializare şi relaţionare şi reuşea cu greu să seexprime atunci când comunica cu cei din jur. Colegii de clasăîl evitau deoarece C. era prea timid, tăcut şi părea că nu zâm-beşte deloc. Aceştia i-au găsit chiar şi o poreclă, Bâlbâilă de-oarece atunci când încerca să vorbească cu cineva seîntâmpla frecvent să-şi găsească cu greu cuvintele. Coordo-natorul grupei din care C. face parte a observat imediat pro-blemele cu care se confruntă şi l-a implicat în activităţi caresă-i favorizeze dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi re-laţionare.

C. a găsit în cadrul echipei foarte mulţi tineri foarteprietenoşi şi deschişi. Deşi la început nu avea curajul să intreîn vorbă cu ceilalţi tineri, aceştia au făcut primul pas pentrua uşura acest demers. Treptat C. a început să aibă încredereîn forţele proprii şi a conştientizat că are multe calităţi pe careceilalţi le observă şi le apreciază. După doar 3 luni, C. a doritsă fie leaderul în cadrul unui proiect pe care l-a coordonatfoarte bine. La finalul proiectului, C., care acum este un tânărfoarte vorbăreţ şi sociabil, a oferit colegilor de grupă uncadou nepreţuit: un zâmbet mare pornit din inimă.


William James


www.fundatiacote.ro

Tânăr Nevoiaidentificată

Acţiuni Durată Responsabil Rezultateaşteptate

C.B. Nu se implică în lua-rea deciziilor

Responsabilizarea tânăru-lui prin delegarea unorsarcini

1 lună CoordonatorulEchipeiVoluntarul A.

Dezvoltarea abi-lităţilor în luareadeciziilor

A.I. Planificarea şi mana-gementul timpului(nu estimează corecttimpul necesar înde-plinirii unor sarcini)

Tânărul va realiza alăturide coordonator o fişă cutoate responsabilităţile, pecare o vor evalua la unanumit interval de timp

2 luni CoordonatorulEchipei

Dezvoltarea abi-lităţilor de plani-ficare şima nagement altimpului

M.G. Timiditatea Organizarea unor activi-tăţi de intercunoaştere şiîncredere

1 lună CoordonatorulEchipeiVoluntarul ATinerii

Reducerea timi-dităţii şi creştereaomogenităţii gru-pului

Capitolul 8Posibilitatea adaptării şi replicării

modelului „Şi eu pot schimba ceva!”de către centrele de plasament

Proiectul „Şi eu pot schimba ceva!”:

• iniţiator Fundaţia COTE;•parteneri D.G.A.S.P.C. Iaşi şi Colegiul Tehnic „I.C.

Ştefănescu” Iaşi;• copii din centrele de plasament – beneficiari direcţi

- 30 de copii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 17 ani din 4 centrede plasament (CSC Bucium, CTF Primăverii, CP I. Holban,CSC Bogdana).

Beneficii:

În judeţul Iaşi există un număr mare de copii şi tineriocrotiţi în centrele de plasament, în prezent fiind 1625 copiişi tineri, din care aproximativ 500 au vârsta cuprinsă între 15şi 17 ani.

Ceea ce aduce nou proiectul „Şi eu pot schimba ceva!”,dincolo de dezvoltarea şi consolidarea abilităţilor de viaţă,sociale şi civice, dezvoltare personală, stimularea creativită-ţii, participării şi iniţiativei la copiii din centrele de plasament

este trecerea acestora de la situaţiade receptori, primitori ai servicii-lor şi ai sprijinului, la situaţia dedonori, ofertanţi ai ajutorului şisprijinului lor celorlalţi, în funcţiede ideile de proiecte pe care le-auiniţiat şi dezvoltat.

Altfel spus, copiii din cen-trele de plasament se vor detaşade statutul celor care au nevoiemereu de ajutor şi vor conştien-tiza că ei înşişi pot oferi ajutor co-munităţii în care trăiesc.

În acelaşi timp, considerăm că proiectul „Şi eu potschimba ceva!” va contribui la schimbarea mentalităţii celordin afara sistemului de protecţie socială, la deschiderea cen-trelor de plasament către comunitate şi la schimbarea per-cepţiei asupra copiilor din centrele de plasament, văzuţi şi înprezent ca dezavantajaţi, nevoiaşi, defavorizaţi şi marginalizaţi.

Toţi ne gândim la schim-batul lumii, dar cine segândeşte la schimbarea

propriei persoane?

L. Tolstoi


Alte efecte preconizate ale replicării, în cadrul tuturorcentrelor de plasament, a proiectului „Şi eu pot schimbaceva!”, în funcţie de nivelul de dezvoltare a copiilor, sunt ur-mătoarele: creşterea implicării copiilor în culegerea informa-ţiilor privind realităţile care îi privesc pe ei şi pe colegii lor şiîn identificarea problemelor centrului şi comunităţii în caretrăiesc, creşterea influenţei copiilor asupra dezvoltării acti-vităţii şi optimizării centrelor de plasament şi nu numai, omai bună percepţie la nivel de instituţie a problemelor cu carese confruntă copiii din centrele de plasament ale D.G.A.S.P.C.Iaşi, stimularea abilităţii copiilor de a găsi soluţii la proble-mele de viaţă, facilitarea comunicării directe între copiii dincentrele de plasament, conducerea D.G.A. S.P.C. Iaşi şi con-ducerea altor instituţii, implicarea activă a copiilor şi tinerilordin instituţii în soluţionarea problemelor centrului de plasa-ment şi comunităţii, stimularea comportamentelor pro-so-ciale şi a acţiunilor de voluntariat, îmbunătăţirea calităţiivieţii copiilor din centrele de plasament şi, nu în ultimulrând, creşterea încrederii copiilor din centrele de plasamentîn autorităţi dar şi în propriul potenţial şi valorizarea aces-tora ca membrii responsabili ai societăţii în care trăiesc.

Obstacole posibile:

Dintre obstacolele posibile în replicarea proiectuluimenţionăm: imposibilitatea aplicării proiectului în toate cen-trele de plasament (avându-se în vedere copiii cu nevoi spe-ciale ocrotiţi în centrele de plasament), rezistenţa laschimbare a unor membri ai personalului, slaba motivare apersonalului, insuficienta motivare a copiilor ocrotiţi în cen-trele de plasament, resurse umane şi materiale insuficientepentru derularea activităţilor, rezistenţa la schimbare a po-tenţialilor parteneri în elaborarea proiectelor iniţiate de cătrecopiii din centrele de plasament, dificultăţi în armonizareaprogramului activităţilor din cadrul proiectelor şi programulşcolar al copiilor, stigmatizarea, discriminarea şi marginali-zarea copiilor din centrele de plasament.

Posibilele obstacole pot fi anticipate şi eliminate prinsoluţiile şi resursele deja identificate şi prezentate în continuare.

Soluţii şi resurse:

Participarea copiilor este un drept fundamental.Acesta este garantat de articolul 12 din Convenţia ONU cuprivire la drepturile copilului, ratificată de România prin

„La început, când amauzit că umblă cu 2băieţi din şcoală laproiect, pe care eu nu îiconsideram foarte serioşiîn ceea ce priveşte în-văţatul, mi-am spus că„e clar!”. Nuînţelegeam, din ceea ceîmi povestea despre ac-tivităţi şi când o vedeamaşa de entuziasmată,cum de vin copiii ăştia laactivităţi şi pe deasuprasă fie şi constanţi. Eu amspus că sigur merg odată sau de 2 ori şi apoirenunţă, dar am rămasplăcut surprins să con-stat că nu e aşa. Ei aucontinuat să vină la ac-tivităţi şi unde mai puică pe deasupra chiar le şiplace. Şi nu vin dinobligaţie, ci de plăcere.Nu înţeleg ce-i mo-tivează, dar astaînseamnă că sunteţibuni în ceea ce faceţi.”



www.fundatiacote.ro

Legea nr.18/1990 – „Copilul are dreptul de a-şi exprima liberopinia asupra oricărei probleme care îl priveşte” precum şide articolul 24 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şipromovarea drepturilor copilului – „Copilul capabil de dis-cernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupraoricărei probleme care îl priveşte”.

Conform Standardului 8 din Ordinul 21/2004 privindaprobarea standardelor minime obligatorii pentru protecţiade tip rezidenţial a copilului şi Ordinul 27/2004 privindaprobarea standardelor minime obligatorii pentru protecţiade tip rezidenţial a copilului cu dizabilităţi, „În cadrul servi-ciului pentru protecţia copilului de tip rezidenţial opiniilecopiilor/tinerilor, în raport cu vârsta şi gradul de maturitate,precum şi ale familiilor acestora şi ale altor persoane impor-tante pentru copil sunt solicitate şi luate în considerare înluarea deciziilor care îi privesc în mod direct sau indirect pecopii. Fiecare copil/tânăr este încurajat şi sprijinit să parti-cipe la desfăşurarea activităţilor din cadrul serviciului şi să-şi asume responsabilităţi conform dezvoltării şi gradului săude maturitate.”

Astfel, perso-nalul din cadrul cen-trelor de plasamentîncurajează copiii să-şi exprime opiniilecu privire la toate as-pectele care-i privesc,inclusiv ale vieţii co-tidiene din centrelede plasament. Dupăconsultare, copiii tre-buie să primească unrăspuns despre modulîn care opiniile şipro punerile lor auinfluenţat luarea de-

ciziei respective. Ace-laşi lucru este valabil şi pentru familia copilului şi altepersoane importante pentru copil, cu excepţia cazurilor derestricţie consemnate în dosarul copilului.

Conform Ordinelor menţionate anterior, copiii trebuieîncurajaţi să-şi organizeze un grup de reprezentare numitConsiliul Copiilor, care să fie consultat periodic sau de câteori este nevoie pentru luarea deciziilor care îi privesc pe toţicopiii din cadrul centrelor de plasament.

Un om cu suflet marepriveşte pe toată lumea

ca pe ai săi.

Proverb bengalez


De asemenea, personalul trebuie pregătit pentru a şticum să încurajeze exprimarea opiniilor personale, cum sănegocieze luarea deciziilor şi cum să răspundă, în mod po-zitiv şi constructiv.

Avându-se în vedere prevederile legislative şi regle-mentările menţionate anterior, Metodologia de Organizareşi Funcţionare (MOF) din centrele de plasament cuprindeprevederi referitoare la consultarea şi participarea copiilor,precum şi a familiei şi altor persoane importante pentru copilşi procedurile de realizare a acestor consultări (de exemplu,discuţii individuale şi de grup, Consiliul Copiilor, consem-narea în Registrul de opinii şi sugestii, protocoale de înţele-gere etc.); în fiecare centru de plasament există un Consiliulal copiilor si un Registru de opinii şi sugestii.

În ceea ce priveşte copiii din centrele de plasament aleD.G.A.S.P.C. Iaşi apreciem că aceştia sunt adevăraţii experţiîn cunoaşterea problemelor de tip rezidenţial ale copilului,deoarece ei trăiesc acolo şi se confruntă direct cu realităţilepe care le implică acest mediu. De asemenea, în calitate debeneficiari direcţi ai serviciilor acordate în centrele de plasa-ment, ei au dreptul să fie informaţi şi consultaţi în legăturacu deciziile care îi privesc.

În centrele de plasament ale D.G.A.S.P.C. Iaşi sunt or-ganizate şi funcţionează Consilii ale copiilor şi la data de 1iunie 2010 a fost înfiinţat un Consiliu la nivelul judeţului Iaşicare reuneşte reprezentanţi ai copiilor din toate centrele deplasament aflate în subordinea D.G.A.S.P.C. Iasi.

Astfel, replicarea proiectului „Şi eu pot schimba ceva!”şi aplicarea acestuia în centrele de plasament nu este numaiposibilă, ci şi necesară şi facilitată de existenţa Consiliilor co-piilor din centrele de plasament şi a Consiliului judeţean alcopiilor existent la nivelul D.G.A.S.P.C. Iaşi.

Informaţiile obţinute de către cei 30 de copii din cen-trele de plasament care au fost implicaţi iniţial în proiectul„Şi eu pot schimba ceva!” vor putea fi diseminate în rândulcolegilor din centrele de plasament şi copiii din centre vorputea elabora şi implementa mici proiecte cu impact pozitivasupra comunităţii sau mediului instituţional.

O resursă importantă va fi reprezentată de slide-urileşi filmuleţele de impact realizate în cadrul proiectului, undevor fi prezentate rezultatele, succesele, iniţiativele originaledin cadrul celor 31 de proiecte implementate; de asemenea,de un real folos va fi consultanţa gratuită asigurată centrelorde plasament de către Fundaţia COTE România pe o pe-rioadă de 6 luni după încheierea proiectului „Şi eu potschimba ceva!”.

Sunt doar unul, darsunt unul. Nu pot facetotul, dar pot face ceva.Şi nu voi lăsa ca ceea cenu pot face să eclipsezeceea ce pot face!

Edward Hale

Nu fă eroarea atât de co-mună de a crede că dacănu poţi salva întreagaomenire ai eşuat. Ce facitu contează!

Jan de Hartog


www.fundatiacote.ro

Capitolul 9Posibilitatea adaptării şi replicării

modelului „Şi eu pot schimba ceva!”de către şcoli

Educaţia constituie o activitate specific umană, de na-tură psihologică şi socială, proiectată pentru formarea şi dez-voltarea personalităţii umane în vederea integrării sale însocietate, realizată în cadrul sistemului şi al procesului in-structiv-educativ. Educaţia este o dimensiune a omului con-temporan. Asociată cu învăţarea ea ne însoţeşte de la naşterepână la sfârşitul vieţii.

Atitudinea faţă de educaţie diferă de la individ la indi vid,în funcţie de numeroşi factori, care ţin atât de personali tateafiecăruia cât şi de mediul familial şi social în care trăieşte.

Educaţia se realizează în familie, dar mai ales în cadruinstituţionalizat-şcoala, care trebuie să aibă ca scop nu doarabsolvenţi bine formaţi, ci formarea de persoane cu resurseadaptative la solicitările sociale şi psihologice ale vieţii.

Importanţi parteneri ai şcolii în procesul formativ-educativ sunt familia dar şi comunitatea, care în calitate debeneficiar al demersului şcolii are nevoie de persoane res-ponsabile, creative, adaptabile, optimiste şi eficiente.

Într-o viziune optimistă, societatea însăşi ar trebui sădevină educativă. Cum stau în realitate lucrurile în Româniadin acest punct de vedere? O analiză realistă şi responsabilă neobligă să recunoaştem că situaţia nu este prea încurajatoare.

Se pare că relaţia şcoală-societate-viaţă este ca în le-genda meşterului Manole, adică ceea ce se clădeşte cu trudăîn educaţia realizată în şcoală şi în unele familii se demoleazăîn societate, în viaţa cotidiană, de unii dintre semenii noştri,certaţi cu legea, cu educaţia şi cu morala.

S-a ajuns la situaţiile menţionate mai sus datorită exa-cerbării nevoii de libertate şi înţelegerii greşite a drepturiloromului şi a democraţiei.

Unul dintre cele mai importante lucruri de care tineriitrebuie să fie conştienţi este puterea lor de a schimba ceva,de a transforma visele în realităţi imediate. Un tânar activ în-totdeauna găseşte soluţii inovatoare. Un tânăr activ întot-deauna se deosebeşte de grupul său social prin percepţiilepe care le are, modul de acţiune a acestuia şi modul de com-portament în societate. Un tânăr activ întotdeauna va reac-ţiona la evenimentele care se petrec în societate. Şi pentru că

Dacă lumea îţi pare rece,aprinde focul pentru a o

încălzi.

Lucy Larcorn

O fapta buna nu e nicio-data inutila.

Proverb englez


tinerii sunt o resursă importantă a societăţii, ei trebuie valorificaţi la justa lor va-loare.

Tocmai acest lucru îşi propune să realizeze şi modelul „Şi eu pot schimbaceva!”, care constă în identificarea de către elevi a problemelor comunităţii din care facparte şi elaborarea unui plan de acţiune eficient (proiect) pentru rezolvarea acestora.

În şcoli modelul poate fi aplicat:• La orele de dirigenţie/ consiliere, în cadrul cărora pot fi abordate probleme

ale comunităţii identificate de elevi şi valorificate soluţiile propuse de aceştia.• În cadrul activităţilor educaţionale extraşcolare, care se pot desfaşura sub

forma unor proiecte educative în care elevii se pot implica activ în viaţa comunităţiiprin identificarea unor probleme şi elaborarea unui plan de acţiune eficient pentrurezolvarea acestora în colaborare cu diverse instituţii partenere.

În ambele contexte modelul „Şi eu pot schimba ceva!” poate viza una dinurmătoarele posibile teme (elevii fiind iniţiatorii proiectelor şi nu direcţionaţi spreanumite activităţi pentru comunitate dinainte stabilite):

- toleranţa/ discriminarea;- alcool, tutun, droguri;- dreptul la educaţie;- violenţa;- drepturile copilului;- educaţia rutieră;- educaţia ecologică;- traficul de persoane;- voluntariatul;- interculturalitatea;- drepturi şi libertăţi constituţionale;- delincvenţa juvenilă;


www.fundatiacote.ro

- protecţia consumatorului;-conflictul între generaţii.

A. Beneficiile aplicării modelului „Şi eu pot schimba ceva!”:• Participarea activă şi responsabilă a elevilor la viaţa comunităţii.• Dezvoltarea unor abilităţi în identificarea şi rezolvarea problemelor.• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare, lucru în echipă şi spiritul fair-play.• Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, îmbunătăţirea abilităţilor

de lider.• Dezvoltarea iniţiativei, creativităţii, elevii devenind iniţiatorii unor

proiecte, nu doar executanţi a acestora.• Oferă premisele implicării pe termen lung a tinerilor în viaţa comu-

nităţii şi participarea la procesul de luare a deciziilor privind problemecare-i vizează şi cu care se confruntă comunitatea.

• Formarea convingerii că individul poate schimba ceva în comunitateasa şi că poate fi un factor de decizie activ.

• Dezvoltarea abilităţii de susţinere şi promovare a unei idei, de nego-ciere cu factorii de decizie.

• Creşterea încrederii în sine, valorificarea unor aptitudini.• Implicarea unor instituţii, autorităţi locale, orga nizaţii, punându-se

astfel bazele unor parteneriate.B. Posibile obstacole în aplicarea modelului „Şi eu pot schimba ceva!”:

• Resurse materiale şi financiare insuficiente menite să sprijine realiza-rea unor proiecte.

• Programa şcolară incărcată şi implicarea elevilor în alt gen de activi-tăţi.

• Lipsa abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru a activa eficient înrezolvarea problemelor.

• Posibile probleme în atingerea termenelor de finalizare.• Necesitatea unui timp suplimentar pentru organizare, desfăşurare.• Scăderea motivaţiei elevilor pentru asemenea activităţi opţionale da-

torită programului şcolar solicitant.• Modele parentale negative care duc la neimplicare.• Lipsa asumării unor responsabilităţi clare în cadrul relaţiilor de par-

teneriat între şcoală şi diverse instituţii implicate, ce poate duce la efecteopuse celor scontate.

C. Soluţii şi resurse pentru implementarea modelului „Şi eu pot schimba ceva!”:• Încurajarea şi sprijinirea elevilor interesaţi în implicarea problemelor

comunităţii.• Obţinerea de resurse financiare necesare implementării proiectelor

(posibilitatea de a găsi sponsori dispuşi să sprijine astfel de acţiuni, proiecte).• Realizarea unor parteneriate cu instituţii, organi zaţii care pot parti-

cipa la implementarea proiectelor.• Implicarea autorităţilor locale, a părinţilor în aceste acţiuni iniţiate de elevi.• Înfiinţarea unui centru de tineret la nivel de şcoală sau care să cu-

prindă mai multe şcoli, în cadrul căruia poate fi aplicat modelul „Şi eu


pot schimba ceva!”.Strategia de aplicare în şcoală a modelului „Şi eu pot

schimba ceva!” ar putea fi sintetizată în următorii paşi:1) În cadrul orelor de dirigenţie, profesorul diriginte

realizează selecţia elevilor dinamici, cu iniţiativă, dornici săparticipe la activităţi extraşcolare.

2) Elevii vor identifica singuri unele probleme cu carese confruntă atât ei cât şi colegii lor de aceeaşi vârstă. Deexemplu fumatul, consumul de alcool, asaltul aditivilor ali-mentari în majoritatea produselor alimentare, obiceiuri ali-mentare nesănătoase.

3) Elevii, sub coordonarea profesorului diriginte, vorelabora un plan de acţiune în cadrul unui proiect intitulat deexemplu „Sănătatea, darul cel mai de preţ”, propunând so-luţii la problemele identificate.

4) Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului audrept scop educarea elevilor pentru dezvoltarea unui stil deviaţă sănătos, formarea deprinderilor de igienă, alimentaţie,comportament, pentru o bună dezvoltare fizică şi psihică aadultului de mâine. Aceste activităţi ar putea fi:

- „Stil de viaţă sănătos - De unde ne informăm?”- „Ce mâncăm? Trăişte sănătos!”- „Tutunul dăunează grav sănătăţii!”- „Vaccinează-te şi tu!” - Informare asupra virusului gripal- „Pericolele consumului de alcool”- „Controlul medical periodic”Metode şi tehnici de lucru folosite:• Vizite, întâlniri cu cadre sanitare;• Expuneri pe diferite teme legate de sănătate;• Prezentări Power-Point;• Mese rotunde: referate,dezbateri;• Expoziţii: fotografii, afişe, desene; expoziţii culinare;• Concurs cu premii.La realizarea activităţilor vor fi antrenate şi alte insti-

tuţii: Direcţia de Sănătate Publică, Centrul de Prevenire, Eva-luare şi Consiliere Antidrog şi de asemenea biblioteca şcolii,cabinetul medical prin personalul de specialitate, părinţi.Vor fi identificaţi diverşi sponsori doritori să susţină acestgen de activităţi.

5) Activităţile vor fi prezentate şi elevilor altor clase,realizându-se legătura şi cu diriginţii acestora.

De asemenea vor fi invitaţi la activităţi elevi şi profe-sori de la alte şcoli, pentru a fi diseminată informaţia, aceştiaputând aplica modelul „Şi eu pot schimba ceva!” pe alte pro-bleme identificate în cadrul comunităţii.

Crezi că eşti prea micpentru a face ceva? Eclar că nu ai fost tulbu-rat din somn de ţânţaripână acum...

Betty Reese

Îndrăzneşte să îţi întinzimâna în întuneric pen-tru a aduce o altă mânăîn lumină!

Norman Rice


www.fundatiacote.ro

Capitolul 10Adaptarea şi replicarea modelului

de către ONG-uri1. Scrierea de proiecte similare pentru linii de finanţare disponibile• Modelul acestui proiect poate fi adaptat şi unui alt grup ţintă, în afara celor

care au în componenţă tineri din familii vulnerabile sau din centrele de plasament.El poate fi adaptat pentru diverse grupuri ţintă: copiii din familii defavorizate, stu-denţi, vârstnici pensionari (proiecte în care să implice şi alţi vârstnici cum ar fi: or-ganizări de spectacole, organizări de cercuri literare, „sfatul bătrânilor” – activităţicu adolescenţii etc.).

• Realizarea de proiecte pe o singură temă/ domeniu, în funcţie de specificulorganizaţiei sau liniei de finanţare (organizaţii din domeniul protecţiei mediului,non-discriminării, media, cultură, sport, educaţie non-formală, familii şi copii aflaţiîn dificultate etc.).

• Alături de activităţile şi elementele propuse şi realizate în cadrul acestuiproiect, ong-urile pot aduce îmbunătăţiri, idei inovatoare la cele existente. Modelulpoate fi îmbunătăţit.

2. Activităţi/programe de voluntariat care au ca scop identificarea nevoilor dincomunitate şi împlinirea acestora prin implementarea ideilor de proiecte ingenioase.

• Coordonatorul de voluntari din cadrul organizaţiei poate recruta voluntaride diferite vârste şi cu diferite abilităţi din rândul elevilor de liceu, elevilor din şco-lile generale, din rândul studenţilor şi chiar a persoanelor vârstnice, pensionare.De fapt, orice persoană, care are la îndemână o resursă atât de importantă ca tim-


Cel ce este prea ocupatpentru a face binele, nuva găsi timp să fie bun ...

R.Tagore

Nu sunt neputinciosioamenii atunci cand seajuta unul pe altul.

pul, se poate implica în activităţi de voluntariat şi chiar poatefi motivată să participe la implementarea proiectelor.

• Instruirea voluntarilor. În urma recrutării, coordo-natorul de voluntari poate instrui o parte dintre aceştia (stu-denţi, persoane responsabile şi cu experienţă) în vedereatransformării lor în coordonatori de proiecte. Ei pot construiechipe a câte 5-10 membri, cu ajutorul cărora să implemen-teze mici proiecte, de impact, la nivel de comunitate pe dife-rite teme şi nevoi identificate (ex. prevenirea consumului dedroguri, campanii de informare) şi să încurajeze comunitateasă se implice în rezolvarea propriilor probleme cu care seconfruntă.

• Coordonatorul de voluntari poate monitoriza în-treaga activitate a coordonatorilor de proiecte în vederea în-drumării şi sprijinirii acestora în implementarea activităţilor.De asemenea el trebuie să acorde feedback permanent şi sărealizeze activităţi de motivare/recompensare pentru ace-ştia.

3. Organizaţii de voluntari, studenţeşti, organizaţii detineret

• Astfel de organizaţii au resursa cea mai importantăpentru implementarea proiectelor cu impact în comunitate– resursa umană. În cadrul acestor organizaţii întâlnim copii,tineri, adulţi dornici să-şi ofere sprijinul prin talentele/abi-lităţile/ competenţele pe care le au. Ei se implică cu entu-ziasm în organizarea evenimentelor şi pot răspunde într-untimp foarte scurt la o nevoie identificată, prin mobilizareaunui număr mare de persoane. De asemenea fiecare dintrevoluntari are o reţea de cunoştinţe la care poate apela pentrurezolvarea unei probleme, fără implicarea unor resurse fi-nanciare foarte mari.

• Se pot încheia parteneriate cu astfel de organizaţiiîn vederea implementării de proiecte pe o anumită temă şicu care se poate lucra la un nivel mai ridicat, cu beneficiarimai mulţi, calitatea intervenţiei devenind astfel mai bună.

• În cadrul acestor organizaţii se pot înscrie şi per-soane din grupurile vulnerabile. Ele au astfel ocazia să par-ticipe în mod activ la rezolvarea propriilor probleme/nevoişi să evite situaţia în care rămân doar la stadiul de beneficiar.De cele mai multe ori chiar asemenea persoane au răspun-surile la problemele cu care se confruntă şi pot aduce resurseimportante în rezolvarea unor situaţii asemănătoare.

• Ele pot de asemenea să implementeze chiar acestmodel de proiecte.


www.fundatiacote.ro

1. Mă implic în luarea deciziilor.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneoric) Rareorid) Niciodată

2. În grup, vin cu soluţii la probleme.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

3. Îmi place să particip la activităţile desfăşu-rate de un grup.

a) Intotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

4. De obicei, când am o idee, îmi este uşor să oprezint grupului.

a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

5. Reuşesc să realizez ce îmi propun.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

6. Sunt o persoană cu iniţiativă.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

7. Mă adaptez cu uşurinţă la schimbările careapar în viaţa mea.


8. Ştiu să mă fac util în cadrul grupului.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

9. Îmi asum responsabilitatea acţiunilor mele.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

10. Când încep o activitate am încredere că opot finaliza cu succes.


11. Îmi doresc să cunosc oameni noi.a) În foarte mare măsurăb) În mare măsurăc) Într-o oarecare măsurăd) În mica măsurăe) În foarte mica măsură

12. Îmi place să învăţ lucruri noi.a) În foarte mare măsurăb) În mare măsurăc) Într-o oarecare măsurăd) În mică măsurăe) În foarte mică măsură


Anexa 1Chestionar Empowerment

Nume: ................................................................Vârsta: ...............................................................Şcoala:................................................................Data completării: ............................................

13. Mă informez înainte de a lua o decizie.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

14. Ştiu să îmi argumentez opiniile personale.a) Întotdeaunab) Deseoric) Uneorid) Rareorie) Niciodată

15. Sunt deschis la noi schimbări în viaţa mea.a) În foarte mare măsurăb) În mare măsurăc) Într-o oarecare măsurăd) În mică măsurăe) În foarte mică măsură

16. Mă intereseaza dezvoltarea mea personală.a) În foarte mare măsurăb) În mare măsurăc) Într-o oarecare măsurăd) În mică măsurăe) În foarte mică măsură


www.fundatiacote.ro

Anexa 2Grilă de evaluare a abilităţilor de viaţă

Notaţi pe o scală de la 1 la 5 răspunsul care descrie cel mai bine tânărul

Nume, prenume tânărVârsta (ani, luni)

Data completării: Zi Luna AnPerioada de evaluare:

Contextul observării şi evaluării:

Grilă completată de:(nume, prenume, funcţie)

DOMENIUL: Abilităţi de conducere/leadershipNotă

Autoritate 1 2 3 4 5a. Grupul acceptă des ideile tânăruluib. Decide singur pentru întreg grupulc. Îşi asumă responsabilităţid. Reuşeşte să se facă respectat în faţa celorlalţie. Reuşeşte să se impună în faţa celorlalţif. Este acceptat de către ceilalţi ca leader

Observaţii/Recomandări:


DOMENIUL: Abilităţi de conducere/leadershipNotă

Planificare/Organizare 1 2 3 4 5a. Reuşeşte să ducă la capăt o sarcinăb. Este o persoană organizatăc. Îşi planifică o activitate înainte de a o începed. Lucrează bine chiar şi când apar situatii stresantee. Respectă dead-line-urilef. Este eficientg. Delegă unele sarcini celor mai potrivite persoane (în calitate de asistent de leader)

Observaţii/Recomandări:Rezolvarea problemelor 1 2 3 4 5a. Găseşte uşor soluţii la problemele care aparb. Când apare o problemă analizează alternativele înainte de a acţionac. Alege cea mai bună soluţie la o problemăd. Este capabil să evite/anticipeze problemele

Observaţii/Recomandări:Comunicare 1 2 3 4 5a. Vorbeşte corect şi clarb. Este purtătorul de cuvânt al grupuluic. Îşi prezintă ideile cu uşurinţăd. Face propuneri în cadrul grupuluie. Îşi exprimă părerea vis-a-vis de problemele dezbătutef. Discursul său este coerent

Observaţii/Recomandări:Negociere/ mediere 1 2 3 4 5a. Când apare un coflict intervine pentru a restabili ordineab. Poate să contra-argumenteze o idee fără a crea o situaţie tensionatăc. Este politicos şi arată respect faţă de ceilalţi membri ai grupuluid. Este obiectiv

Observaţii/Recomandări:Motivarea. Îi ajută pe ceilalţi la realizarea unei sarcinib. Reuşeşte să îi motiveze pe ceilalţi să acţionezec. Încurajează tinerii care sunt mai retraşi să se implice

Observaţii/Recomandări:Alte abilităţia. Se adaptează uşor la situațiile noib. Are încredere în propriile forțe/în ideile salec. Este perseverentd. Este ambiţiose. Are iniţiativă


Anexa 3Grilă de evaluare a abilităţilor de viaţă

Notaţi pe o scală de la 1 la 5 răspunsul care descrie cel mai bine tânărul


www.fundatiacote.ro

Nume, prenume tânărVârsta (ani, luni)

Data completării: Zi Luna AnPerioada de evaluare:

Contextul observării şi evaluării:

Grilă completată de:(nume, prenume, funcţie)

DOMENIUL: EmpowermentNotă

1 2 3 4 5a. Se implică în luarea deciziilorb. Vine cu soluţii la problemele grupuluic. Participă activ la activităţid. Îsi prezintă ideile celorlalţi membri ai grupuluie. Se informează înainte de a lua o decizief. Este o persoană cu iniţiativăg. Se adaptează situaţiilor noih. Se face util în cadrul grupuluii. Îşi asumă responsabilitatea propriilor acţiunij. Relaţionează cu toţi membrii grupuluik. Este interesat să înveţe lucruri noil. Reuşeşte să îşi argumenteze propriile opiniim. Este preocupat de dezvoltarea sa personalăn. Are curajul să ia de unul singur o decizieo. Reuşeşte să îşi realizeze obiectivelep. Este deschis la propunerile grupului


1. Iau iniţiativa şi fac propuneri când sunt în grup.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

2. Grupul acceptă des propunerile mele.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

3. Ştiu să îi motivez pe ceilalţi să acţioneze.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

4. Îi ajut pe ceilalţi să îşi realizeze cât mai binesarcinile.

a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

5. Stiu să organizez în mod eficient munca unui grup.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

6. Persoanele mă caută pentru a-mi cere părereaşi sfatul.


7. Sunt purtătorul de cuvânt în cadrul unui grup.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

8. În situaţii de urgenţă simt că trebuie să inter-vin imediat.


9. Îmi planific munca înainte de a o realiza.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

10. Reuşesc să-mi finalizez munca chiar dacăam puţin timp la dispoziţie.


11. Decid singur pentru întreg grupul.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

12. Găsesc uşor soluţii la problemele care apar.


13. Lucrez bine chiar şi în situaţii stresante.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

14. Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce fac.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

15. Când apar probleme într-un grup îmi esteuşor să-i impac pe cei implicaţi.


16. Mă pot ocupa de mai multe lucruri/sarcinideodată.


17. Îmi place să analizez alternativele în vede-rea soluţionării unei probleme.


18. Reuşesc să mă fac respectat în faţa celorlalţi.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

19. Îmi este uşor să-mi prezint ideile într-un grup.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

20. Sunt o persoană ambiţioasă.

21. Sunt o persoană perseverentă.

22. Am încredere în propriile mele forţe.

23. Sunt văzut de ceilalţi ca o persoană de în-credere.

a) Întotdeauna b) Deseori


Anexa 4Chestionar Leadership

Nume: ................................................................Vârsta: ...............................................................Şcoala:................................................................Data completării: ............................................

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

c) Uneori d) Rareorie) Niciodată

24. Mă adaptez uşor la situaţii noi.a) Întotdeauna b) Deseoric) Uneori d) Rareorie) Niciodată

25. Ştiu să aleg cea mai bună soluţie la o problemă.a) Întotdeauna b) Deseori

c) Uneori d) Rareorie) Niciodată

26. Cum ţi-ai evalua abilităţile tale de lider?


www.fundatiacote.ro

1 2 3 4 5

Anexa 5Chestionar Evaluare

1. Pe o scară de la 1 la 5 (1 – deloc, 5 – foarte mult), cât de mult ţi-au plăcut activităţile dincadrul acestui proiect? Justifică.□ 1. .........................................................................................................................................................................□ 2. .........................................................................................................................................................................□ 3. .........................................................................................................................................................................□ 4. .........................................................................................................................................................................□ 5. .........................................................................................................................................................................

2. Ce ţi-a plăcut cel mai mult în acest proiect?...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3.Care crezi că au fost punctele tari/forte ale proiectului?□ Unitatea echipei□ Colaborarea/comunicarea dintre membrii echipei□ Ideea de proiect□ Activităţile proiectului (cum au fost ele gândite)□ Recompensele pentru copii/elevi□ Implicarea întregii echipe în pregătirea şi prezentarea activităţilor

Enumeraţi 3 lucruri noi pe care le-aţi învăţat din lucrul împreună pentru acest proiect:1.2.3.

4. Dacă ar fi să participi din nou la acest proiect ce ai schimba?..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Care au fost obstacolele pe care le-ai întâlnit în realizarea proiectului şi cum le-ai depăşit?..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

6. Cum ţi s-a părut că au reacţionat cei cărora le-aţi prezentat proiectul (profesori, elevi, copii)..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

7. Ce te-a motivat cel mai mult să participi la acest proiect?..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Nume şi prenume

Anexa 6Chestionar Satisfacţie

1. Perioada de evaluare (se calculează de la începutul proiectului): 6 luni.2. În ce măsură consideri că ai fost acceptat/ă de către coordonatorul de proiect?

□ Bine acceptat/ă □ În general acceptat/ă, dar există şi excepţii□ Neacceptat/ă □ În general neacceptat/ă, dar există şi excepţii

3. În ce măsură consideri că ai fost acceptat/ă de către voluntarii implicaţi în acest proiect?□ Bine acceptat/ă □ În general acceptat/ă, dar există şi excepţii□ Neacceptat/ă □ În general neacceptat/ă, dar există şi excepţii

4. În ce măsură consideri că ai fost implicat/ă în luarea deciziilor care afectează direct activitatea ta?□ Întotdeauna implicat/ă □ Uneori implicat/ă □ Niciodată implicat/ă

5. În ce măsură ai fost acceptat/ă ca voluntar/ă de către beneficiarii proiectului?□ Bine acceptat/ă □ Variabil, în funcţie de voluntari □ Neacceptat/ă

6. În ce măsură ai fost mulţumit/ă cu sarcinile pe care le-ai avut de îndeplinit în cadrul proiectului?□ Foarte mulţumit/ă □ Nu foarte mulţumit/ă□ Destul de mulţumit/ă □ Nemulţumit/ă

7. Îţi este clar care sunt sarcinile tale în acest proiect?□ Da □ Nu întotdeauna□ Nu □ Nu pot aprecia

8. Consideri că ai fost instruit/ă suficient pentru a-ţi îndeplinii sarcinile în cadrul proiectului?□ Da □ Nu întotdeauna□ Nu □ Nu pot aprecia

9. Consideri că activitatea ta este interesantă, stimulativă şi îţi oferă satisfacţii?□ Da □ Nu □ Parţial

10. Îţi este uşor să îţi prezinţi ideile în cadrul grupului?□ Da □ Nu □ Parţial

11. Cum crezi că s-ar putea îmbunătăţi desfăşurarea activităţii din cadrul proiectului?

12. Ce ţi-a plăcut cel mai mult în activitatea pe care ai desfăşurat-o?

13. Ce te-a nemulţumit cel mai mult în activitatea pe care ai desfăşurat-o?

14. În ce priveşte coordonatorul de proiect:

15. În ce privește voluntarii:

16. În ce mod crezi că îţi este utilă participarea la acest proiect?

16. Alte sugestii, observaţii, comentarii


Niciodată Rareori Uneori Deseori ÎntotdeaunaMă respectăMă înţelegeEste receptiv la ideile meleMă încurajeazaÎmi oferă feed-backÎmi oferă încredereMă stimuleazăMă ascultă

Niciodată Rareori Uneori Deseori ÎntotdeaunaMă respectăMă înţelegSunt receptivi la ideile meleMă încurajeazăÎmi oferă feed-backÎmi oferă încredereMă stimuleazăMă ascultă

Anexa 7InterviuMenţionăm că toate informaţiile vor rămîne strict confidenţiale. Scopul strângerii acestor infor-

maţii este acela de a cunoaşte mai bine tânărul şi resursele pe care le poate acesta oferi şi disponibilitateade a se implica în desfăşurarea/derularea proiectului.DATA _____________ INTERVIEVATORUL ______________________________NUMĂR INTERVIU _________________________________DATE PERSONALENUME _________________________________PRENUME _________________________________VÂRSTA _________________________________CLASA _________________________________TELEFON _________________________________ADRESA DE E-MAIL _________________________________DOMICILIU _________________________________

MOTIVAŢIA1. Ai dori să te implici în activităţile din cadrul proiectului?___________________________ __________________________________________________________2. De ce ai vrea să te implici?___________________________ __________________________________________________________3. Cum crezi că te va ajuta pe tine, pe viitor, implicarea în acest proiect?___________________________ __________________________________________________________

TIMP4. Care este programul tău şcolar?___________________________ __________________________________________________________5. Ai fi dispus să participi (cel puţin) 1 dată pe săptămână la întâlnirile din cadrul proiectului?___________________________ __________________________________________________________6. Ai fi dispus ca şi pe timp de vară să participi la activităţile din cadrul proiectului?___________________________ __________________________________________________________

RELAŢII7. În ce fel de relaţii te afli cu părinţii tăi în momentul de faţă? (Ce lucru apreciezi la părinţii tăi?)___________________________ __________________________________________________________8. Care sunt relaţiile cu colegii de şcoală?____________________________ _________________________________________________________9. Descrie pe cel mai bun prieten (prietenă).___________________________ __________________________________________________________10. Care sunt cele mai importante lucruri din viaţa ta?___________________________ __________________________________________________________

SĂNĂTATE11. Care este starea ta de sănătate în prezent? _____________________________________________

DEZVOLTAREA PERSONALĂ12. La ce activităţi extraşcolare ai luat/iei parte?___________________________ __________________________________________________________13. Ce îţi place să faci pentru a te distra / relaxa (hobby-uri)?___________________________ __________________________________________________________14. Ce ne poţi spune despre cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile tale?Limbi străine ____________________________________________________________________PC ____________________________________________________________________Sport ____________________________________________________________________Muzică, pictură, dans __________________________________________________________________Altceva ____________________________________________________________________

Semnătura intervievatorului


www.fundatiacote.ro

Bibliografie1. Bogahty, Z., Erdei, I., Ilin, C., (2007), Formarea şi dezvoltarea echipei, Timişoara, Fun-

daţia Diaspora, Coleburn Consulting;

2. Stanciu, S., Ionescu, M., A., (2004), Comportament organizaţional, S.N.S.P.A., Facultateade comunicare şi relaţii publice „David Ogilvy”.

Webgrafiewww.e-scoala.ro/traininguri/echipa_lucru_performanta

tehnoredactare, grafică şi prepresswww.medrihans.ro


ghid Şi eu pot schimba ceva! - fundatiacote.ro · acest model creează pentru elevii prove- nind...

Documents